THE MARRIAGE PRIZE

by Virginia Henley

Ioate drepturile rezeryate acestui tiflu aparfinEditurii MTRON

VIRGINIA HENLEY

PREFERATA REGELUI

Editura MIRON

CAPITOLUL UNU

Castelul KenilworthNoiembrie l25B

O groazdatit de cumplitd o cuprinse pe Rosamond Marshal,

incit i se tdie risuflarea. O rupse la fugd din clipa cind a zdrrt c6lb-reful pe un cal negru, qtiind instinctiv cd el o va urmdri. Fird mil6!Fala cil5refului nu se vedea. Doar atit gtia: ci necunoscutul,este

brunet, ins[ cel mai mult o inspdiminta calul. Era uriaq, negru gi

infricogdtor.

Un fior rece o strdbdtu pe qira spinirii. Pirul ei blond iicobora ?n valuri pe umeri, fluturind ?n alergare, iar ea igi tot ridicapoalele rochiei, ca sd alerge mai uqor qi sd se depdrteze mai rapiddin calea copitelor necnilitoare.

Simlea cd nu mai poate respira pin6 ce nu va ajunge intr-unaddpost. iqi auzea propriul puls bufnind asurzitor in urechi qi

indrdzni sd priveascd inapoi. FIcu ochii mari de spaimd gi scoase

un lipdt ascu{it tocmai cind vdzu picioarele animalului ridicate spre

ea, dupd care se pribuqi la pdmint, sub copitele ucigitoare.Rosamond deschis ochii brusc. in citeva secunde recunoscu

locul unde se afla. Stdtea intinsd ?n patul ei, cu pdrul v?lvoi qi

cdmaqa de noapte r[suciti pe colp qi avea picioarele dezgolite.

PREFERATA REGELUI

R[sufli qurat5 qi se ridic[ in capul oaselor.

- Ce s-a intimplat, Rosamond? o intrebd domnigoara de

Montfort, venind descull[ qi speriati spre patul ei, din spafiosul

dormitor pe care-l imp[rleau la castelul Kenilworth.

Rosamond iqinetezipdrul gi incercd sd-qi liniqteascd prietena.

- Nu-i nimic, Demi.

- Dar ai strigat, insistd tin[ra bruneH. Ai avut din nou

cogmarul acela, care tot nu-fi dd pace?

- Nu, sigur ci nu, zise Rosamond. Avea gaptesprezece ani,

aproape cu trei ani mai mult decit Demoiselle, cum preferau toli

sd o numeascd pe tindra Eleanor de Montfort. Apelatiwl neobiqnuit

ii fusese atribuit de o doicd fran[uzoaicd. deoarece marna qi fiica

purtau acelaqi nume. Rosamond era hotirit[ si nu o sperie pe mai

tindra ei prietend. Rise, incercind sd pard netulburatd: pe mine nu

md sperie un simplu vis urit.

- Am putea sd aprindem o luminare? zise Demoiselle, care

se temea de intuneric. Acesta era motivul pentru care dormea in

aceeaqi camerd cu Rosamond,la etaj, in Tumul Doamnelor.

- Demi, imi pare foarte rdu cd te-am trezit. Aprinse luminarea

aromatd, pdtratd, aflatd pe un suport metalic, apoi o conduse pe

Demoiselle in patul ei, o inveli qi reveni qi ea in pat. Rosamond

qopti rapid o rugdciune, prin care mu[umi pentru fapful cI se afld

in castelul Kenilworth in siguranfd. Regedinla era amplasatd in

comitatul Warwickshire, intr-o zond de qes, la weo optzeci de mile

de Londra ;i pentru ea acest castel era paradisul, refugiul, locul

unde se simlea ocrotiti de lumea nemiloasd.

Rosamond privea acum umbrele tremurinde de pe perete. Nu

mai visase acea tmagfiie cumplitd de mult timp qi spera cd s-a

eliberat de ea, dar se pare cI eliberarea nu era deplin6. Deqi qtia ce

10 VIRGINIA HENLEY

anume provocase visul, preferd s[ nu mai spuni de el nimdnui.

Amindoi pdrinlii ei muriseri cind ea qi fratele ei, Giles erau

copii qi atunci au intrat sub tutela regal6. Cum Giles avea aproape

aceeaqi virstd cu prinful Edward Plantagenet, el a fost primit incasa prinfului, devenind unul dintre zecile de nobili prinfi, care-i

lineau companie lui Edward. Rosamond totuqi fusese adusl in casa

surorii regelui, Eleanor de Montfort, contesd de Leicester, deoarece

Rosamond era nepoata rdposatului Wlliam Marshal, care a fostprimul so! al prinfesei Eleanor.

Fratele qi sora se vedeau adeseori, fiindcd Simon de

Montfort, conte de Leicester, era naqul prinlului Edward, iar tineriierau iniliali in tehnica militard de cdtre marele lord al r[zboiului.Dupd ce a implinit cincisprezece ani, lordul Edward, cum era numitmoqtenitorul tronului, se inconjurase de tineri care erau capabili de

excese nebdnuite; unii erau verii lui din Provence qi Lusignan, iaraceqtia nu aveau deloc refineri.

Deqi regele Henry interzisese participarcalui la tumir, lordulEdward qi tovar[qii sdi au luat parte la un turnir din Ware. in acea

zi fatidicd Giles Marshal qi-a pierdut via{a intr-un accident. CumRosamond avea doar doisprezece ani pe atunci, detaliile i-au fostascunse, dar ea auzise cum se povestea c[ un armisar neimblinzitl-a ucis trintindul sub copitele lui. Inilial avea co$mafllri in fiecarenoapte, dar cu timpul ele s.au mai r[rit, iar timp de doi ani a scdpat

de ele.

Rosamond iqi amintea cum dup[ accident toatd lumea se

purta frumos cu ea. Era singuri pe lume qi cifiva dintre tovardqiilui Giles au incercat chiar sd-i ceard mina, iar la insistenlele lorduluiEdward, ea a fost logoditd cu prietenul lui cel mai bun, Rodger de

Leyburn, care ocupa un loc important in suita regald.

PREFERATA REGELUI 11

Rosamond iqi amintea de riut[lile acelor tineri. Oftd. Deqi

trecuserd cinci ani de atunci, pdrerea ei era cd prinful gi suita lui

erau niqte nobili aroganli, rdsfrla1i qi nelegiuili. Iar asta era ade-

virat. To{i erau nestdpinili qi cdutau cu luminarea necazurile. Nu

se gindeau decit la cai,la arme qi la cum puteau sd intre in aqter-

nuturi le servitoarelor.

Gindul eizbtnaacum spre sir Rickard de Burgh, care era fiulunui nobil bogat,Falcon de Burgh, lord de Connaught. Sir Rickard

avearepula\iacdpoate prevedea viitorul. Era un binbat intre doud

virste, nu un tindr impetuos, iar virsta ii dddea o elegan!6 deosebitS.

Era brunet, cu timplele qor cdrunte qi ochi verzi,pdtrut'tzdtori, care

atrigeau ca doi magneli. Tonalitatea scdzutdqi melodioasd a vocii

lui baritonale, precum qi accentul irlandezau cucerit imediat inima

Rosamondei , iar la fiecare cuvint al lui, ea suspina.

Pentru ea sir Rickard de Burgh reprezenta esenla cavale-

rismului qi a onoarei, fiindc5 el se legase s[ o protejeze qi s[ oslujeascd pe prinlesa Eleanor Plantagenet, dupi ce decesul luiWilliam Marshal a lSsat.o vdduv[ de foarte tinitrd. Se zvonea cd a

rdmas chiar ne?nsurat fiindcd nici o domni!5 nu areuqit s[-i ajungi

la inimi.Rosamond visa in secret cd poate ea va fi cea care va reuEi

sd beneficieze de favorurile lui. Inima ei de fecioari tresilta de

adrniralie si venerafie fa\d dechipequl cavaler irlandez,protectorul

doamnei de Montfort.

Acurn era dimineali,,in eauitase de visul urit, in timp ce se

imbr5ca, in acelaEi timp cu Demi, iar tinerele ascultau cum contele

Simon revenise din Jara Galilor insotit de numeroqi cavaleri. Demi

era bucuroas[ de revenirea tatilui siu, iar Rosamond era oarecurn

mulgumiti cd ea nu mai suferd de aceastd temere panlizarfid, cd-qi

l

*.., l

1

12 VIRGINIA HENLEY

va pierde pdrintele drag. Cel mai rdu lucru pe aceastd lume i se

pdrea sb pierzipe cineva drag.

Demoiselle era nerdbddtoare s5-qi vadd tatdl, iar Rosamond

spera ca qi sir Rickard de Burgh si se fi intors. Cele doud tinere iqiaranjard vdlurile pe cap, apoi plecard grabite pe scdri, spre marelesalon de laparter,

Kenilworth era un castel de mdrimea curlii regale, iaractivitatea in incinta sa era efervescentd, fiindcd Eleanor de

Montfoft, contesd de Leicester il administra ca o matcd. Era sora

regelui Angliei, preocupatd mereu sd-gi facd datoria de stdpind a

castelului, aqa cum era mindrd ;i ca prinfesd. Cu toate c6 deja avea

copii mari, Eleanor era o femeie fiumoasd, care-qi purla pdrul negru

splendid aranjat, fird sa lase la vedere cele citeva fire de pdr alb.

Era micd de statur[, dar se farda discret gi folosea ruj de buze,

precum qi tot felul de pudre, dar qi creion cu care isi contura ochii,ca sd le ofere o nuan{d mai puternicd.

Eleanor se mindrea cu silueta ei. Avea aceeaqi talie ca inainte

de naEterea copiilor si mereu alegea ca decolteul sd fie suficient de

adinc, incit sd lase vederii sinii cu care se mindrea. Eleanor era o

femeie veseld, cu singe nobil, iar asta i se citea in toate gesturile.

Iubea hainele, dar qi bijuteriile: era contesd Ei prin{esd pind inmdduva oaselor. Solul ei o adora qi avea mare incredere ?n ea.

Citeodatd Simon iqi pindea fiica, o surprindea ;i o ridica inbrale ca s5-i spund vesel:

- Oare tindra aceasta fermecdtoare sd fie chiar fiica mea?

Demoiselle, de cind am plecat, te-ai ficut o domnisoard. Eqti la felde fiumoasd camama ta; sper sd nu-i moqteneEti puterea voinfei.Simon aruncd o privire spre solia lui, iar ea ?i rdspunse cu un suris

care parcd ii amintea de clipele pasionale petrecute noaptea, cind

PREFERATA REGELUI 13

acesta sosise acasd. Simon trecuse de cincizeci de ani, insd era un

bdrbat incd viril, cu o prezen!5 puternicd. Avea o constitulie de

soldat: fiind foarte inalt, cu un bust sculptat qi umeri putemici, brale

qi picioare vinjoase, era perfect potrivit pentru rigorile campaniilorgaleze. Simon de Montfort avea multe leclii de predat tinerilordespre curaj qi datorie.

Fiica lui il sdruta acum pe obraz.

- Castelul a fost pustiu fird,tine,tati.- Se va umple imediat, pe mdsurd ce oamenii mei se vor

intoarce din lara Galilor. Cind va ajunge qi varul tdu, Edward,

atunci va deborda de veselie.

- Vine qi lordul Edward? intrebi Eleanor. Fratele ei, regele

llenry qi Simon de Montfort erau aproape duqmani.

- Eu sint nagul lui Edward, Eleanor. Dacdtatdl sdu qi cu mine

nu sintem de acord asupra multor probleme esenliale, asta nu

inseamnd cd eu qi Edward nu putem sd fim prieteni.

- De acord cu tine, dragul meu. Ai o influen{d deosebitd

asupra lui. Nepotul meu Edward va fi un rege perfect. Cind ii va

vcni rindul la tron, ii va eclipsa pe tatdl si pe bunicul sdu.

- in ciuda reputa{iei lor de gdldgioqi qi instigatori, el qi nobiliiItri s-au comportat foarte bine in campania galezd,.

- Niqte tineri ndbdddiogi! zise Eleanor pe un ton matemal.

- Deja sint bdrbali, fird indoiali.

Rosamond ridicd privirea spre tavan, iar Demi incepu sd ridd,

irnaginindu-gi intrarea tinerilor guralivi. La o lund dupd logodna

l{osamondei, familia regall a plecat in Spania, unde prin}ullidward, moqtenitorul tronului, s-a cdsdtorit cu Eleanora de Castilia,

rnicu{a de doar zece ani. Cdsdtoria politicd asigura pacea intreAnglia qi Spania, iar imediat dupd ceremonie lordul Edward qi

14 VIRGINIA HENILEY

nobilii sdi au plecat cilare spre Gasconia, unde el s-a instalat ca

lider. Cind a revenit in Anglia, la doudzeci de ani, lordul Edward

avea reqedinla la Windsor, castel construit special pentru el.

Acum el conducea p;trupd extins[ de tineri gasconi qi era

rnereu pregdtit pentru acliuni militare, aga incit era de neoprit lncampania din Jara Gal i I or.

- Nu-mi amintesc prea multe despre Edward, poate doar cd

avea pdrul prea lung qi cd era poreclit Picioare-Lungi, fiindcd este

foarte inalt, zise Demi.

Rosamond cduta cu privirea in ?ncdperea de la intrare,

curioasd sd-l zireascd pe un anume cavaler.

- Da, fiindcd au trecut cinci ani de c?nd l-amvdmt ultimadatd...slavI cerului.

Demi rise de cuvintele indriznele ale prietenei sale.

- Nu-mi amintesc de nici un cavaler din suita lui.- Ce noroc pe tine. Erau o aduniturd de needuca{i, care se tot

hirjoneau qi se provocau la luptd fbri rost. Singurul pe care-l

suportam era Harry de Almaine, asta fiindci mama lui era Isabella

Marshal, iar el ?mi este vlr de-al doilea.

- Dar ce zici de Rodger de Leyburn? inhebd curioasd Demi.- Ce.i cu el? zise Rosamond, ridicind din umeri indiferentd.

- Dar este logodnicul tdu!

- Nu pentru mult timp! Curtnd voi scdpa de uriciosul acela,

zise Rosamond, dupd care iqi linse mierea de pe degete.

- Dar este chiar atit de urit? lntrebd Demi dezamdgitd.

Rosamond pufiri in ris.

-- Mi-a ldsat o impresie atit de qtearsd, incit nici nu-mi

amintesc asta.

Fetele au continuat micul dejun, apoi s-au indreptat grdbite

PREFERATA REGELUI 15

spre prima lor lecfie din acea zi, Eleanor de Montfort era adepta

invdlarii peffnanente ;i nu i-ar fi permis fiicei sale sd lipseascd pen-

tru simplul motiv cd tatdl ei s-a intors apasd. Cele dou5 tinere

studiau limbile strdine cu fratele Adam, un cdlugdr franciscan

erudit, care se ocupase de inzestrarea bibliotecii casteluluiKenilworth. Tinerele vorbeau franceza fluent, iar Rosamond

incepuse sd se simt[ atrasd de spaniold, in vreme ce Demi prefera

sd studieze limbagalezd. Istoria qi problemele de guvernare fdceau

parte din programul lor de studiu, la fel camuzicaqi artele.

in paralel cu aceastd educalie liberald, fiecare se pregdtea sE

devind stapina des[virqitd a propriului castel. inv[fau cum sd

administrezo o bucitdrie, o spdlltorie, o distilerie gi o casd plindcu servitori. invdlau sd prepare leacuri din ierburi, indrumate de

cdlug[rifele de la St. Brides, precum;i si coas[,"sd cauterizeze ;isdbandajeze rdnile ostaqilor,in cazuri de extreml urgenfd.

Mai presus de toate aceste cunogtinle, Rosamond cdp[taseincredere in sine si nu mai era deloc wlnerabili, cum fusese incopilarie. Modelul ei demn de urmat era acum printesa Eleanor,

lady de Montfort. C5uta sI imite umorul asculit al femeii, risul eiinsuflelit, dar qi linutele deosebite, incununate de conduita regald".

Eleanor,stia cum sI discute cu un grijdar, dar qi cum sd arunce oprivire semea{d, carc ar fi inghe}at-o pe insdqi regina Angliei.Rosamond Marshal devenea rapid genul de femeie puternicd, pe

care-l intruchipa contesa de Leicester.

A doua zi de diminea!5 Rosamond alese o rochie de culoarealavandei, inton cu nuanfa ochilor ei. Corsajul era brodat cu perle

mirunte, la fel minecile qi decoltevlpd,trat. linutele ei frumoase ofdceau sd capete qi mai multd incredere in sine. Lui cu ea o agendiunde nota detalii despre ierburi qi plante de leac qi merse in

.)

16 VIRGINIA HENLEY

distilerie unde pregitea niste amestecuri menite sd ugureze durerile

naqterii qi durata travaliului.

Cdlugarilele au rdmas cumva uimite cind au descoperit cd

Rosamond citea dintr-un jurnal medical din Cordoba, Spania,

centrul indisputabil al medicinei mondiale. in paginile cfulii ea

gdsise informalii despre ierburi care alinau durerile, dar qi despre

anumite specii care preveneau sarcina. Cdlugdrilele ;tiau cd

ierburile care ofereau alinare dureriloq trebuiau folosite doar pentru

b[rba{ii cu rdni grave, cdpdtate in lupte. Rosamond insista c6, dacd

se qtia cd acele ierburi alind durerile, ele trebuiau folosite qi pentru

alinarea durerilor la naqtere. Cdlugdrilele suslineau insd cd acele

dureri ale facerii era naturale qi cd trebuiarz indurate. Rosamond

renunld sd le convingd, dar cduta sd le ofere femeilor din

Kenilworth atunci cind aveau nevoie de analgezice.

in timp ce Rosamond culegea, sorta qi usca plantele de leac,

ea crease un parfum. Amestecase niqte petale de trandafir Ei floride cais, pe care le pusese Iamacerut in ulei de migdale. Aroma lor

o bucura, aqa cd se tampond cu esenja intre sini, dupd care se gindi

sd urce pe meterezele castelului, de unde sd priveasc5 alaiul

ostaqilor care reveneau din lupt[.

Apele riului Avon umpluserd canalul care inconjura castelul,

iar lumina soarelui se reflecta superb pe intindereacalmd. Castelul

pdrea in ochii Rosamondei cel mai frumos loc de pe pdmint, iar

inima ii tresdlta de bucurie cd luptele s-au incheiat. incerca s6-l

distingd printre drapele pe acela purtat de solda{ii lui Rickard de

Burgh.

intirziase cam mult la leclia cu fratele Adam, iar acum se

indrepta spre o scard spiralatd care scurta accesul spre bibliotec[.

La o distanld destul de micd, pe culoar, in fala eiilvdzupe sir

PREFERATA REGELUI '1 ;'

l{ickard de Burgh. Bucuroasd de prezenla lui acolo, il strigri gi

incercd s6-l ajungd din urmd.

- Sir Rickard.YFnitd cd acesta nu rdspunde, se g?ndi cd poate

nu a auzit-o, aqa cd repetd: Sir Rickard?

Cind bbrbatul masiv se intoarse spre ea, Rosarnond rcal zh

cir pdrul acela negru qi ochii verzi nu erau ai bdrbatului pe ca{e se

rr;tepta s5-l vad5. P6rea un om rece qi cu o voinld de fier, aga cilrcsdri, speriatd.

- Nu sinteli sir Rickard!

- Din pdcate nu sint. Bdrbatul o privi foarte interesat, iar ochii

Iui pdreau fermecali de podoaba ei capilard in nuanla rnierii de

rrlbine. Ochii ei de o nuanld incertd, dar unicd, precum qi buzele

e iirnoase, in formd de inimb l-au l6sat lard grai. Se uitd apoi la s?nii

rrr:cia indrdzneli, care rdzbdteau din decolteul generos al rochiei

ri(:urnpe, iar sub faldurile bogate el iqi imagind cd aceastd feeioard

rrrc picioare lungi, ca ale unui minz. Nu se putu abline qi-i zirntrli.

- Crezi cd te-ai mullumi cu mine, in locul lui, chdrie?

Rosamond incremeni qi-l privi sfiddtor.

- in nici un caz. in mod inexplicabil, tot ea era furioas5 pe

rrscrndnarea dintre acest demon insolent qi cavalerul onorabitr la

cirlo visa cit era ziua de lungd. Cum indrdzneqti sd md privegti at?t

tkr insistent?

- Ch6rie, privirea mea aduce un omagiu fiumuse{ii tale.

- Acum chiar cd ai tupeu! Te uitai la mine de parci...

- De parcb mi-ar pldcea sd te duc in patul meu? Citirrrgirnl'are. Se vede clar cdegti o fecioard inghelatd, care are nevoie

:;rr sc topeascd. Eu chiar md indreptam spre baie, iar dacd doreqti,

lro[i si md insoleEti. Presupun cd o baie fierbinte te-ar vindeca.

Rosamond ridici bralul, cu intenfia s6-l plesneascb peste