Upload
ixulescu-haralambie
View
384
Download
11
Embed Size (px)
Citation preview
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
Etape:-
analiza
conditiilor
concrete de teren
pe
baza
studiilor:
* topografice* geologice* geotehnice
din care sa
rezulte:-
inaltimea
masivului
ce
trebuie
sprijinit
-
stratificatia
geologica
a terenului-
caracteristicile
fizico-mecanice
ale pamantului
de sprijinit
si
ale
celui
de fundare-
nivelul
apelor
subterane
-
stabilirea
sistemului
constructiv
de sustinere
si
adoptarea
unei
sectiuni transversale
care sa
tina
seama
de:
-
inaltimea
de sprijinire-
parametrii
geotehnici
stabiliti
-
cota
terenului
bun de fundare
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
Etape:-
calculul
impingerii
si
a diagramei
de eforturi
din impingerea
pamantului,
pe
zidul
de sprijin
ales
-
verificarea
sectiunii
transversale
alese
1. Verificarea
stabilitatii
generale
suprafata de cedare
zid de sprijin
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
2. Verificarea stabilitatii locale
Se tine seama de urmatoarele:
-
factorul de stabilitate la rasturnare sa depaseasca valoarea coeficientului de siguranta la rasturnare
-
factorul de stabilitate la alunecare pe talpa fundatiei sa depaseasca valoarea coeficientului de siguranta la alunecare
-
presiunile pe teren sa fie mai mici decat rezistentele admisibile ale pamantului de fundare
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
a.
Verificarea
stabilitatii
la rasturnare
in
raport
cu punctul
A (muchia exterioara in jurul careia se poate produce rotirea):
Fsr
–
factorul de stabilitate la rasturnareMst
–
moment de stabilitateMr
–
moment de rasturnare
5.1...3.1≥=r
stsr M
MF
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
B
pmin
pmax
N
TM
E1
G
O
O'
A
E2
N'
T'M'
5.1...3.1≥=TNfF sa
b.
Verificarea
stabilitatii
la alunecare
pe
talpa:
Fsa
–
factorul de stabilitate la alunecaref –
coeficient de frecare intre cele doua materiale
care vin in contact (betonul din fundatie si pamant) = 0.3 …
0.5 (depinde de umiditatea pamantului)
N –
componenta normala a rezultantei pe talpa fundatieiT –
componenta tangentiala a rezultantei pe talpa
fundatiei
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
B
pmin
pmax
N
TM
E1
G
O
O'
A
E2
N'
T'M'
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ ±=±=
Be
BN
WM
ANp 61minmax,
c.
Verificarea
presiunilor
pe
talpa
fundatiei:
N –
componenta normala a rezultantei fortelor exterioareB –
latimea fundatiei
e –
excentricitatea sistemului de forte fata de centrul de greutate al talpii = M/N;
→ e < B/6 pentru a nu avea eforturi de intindere intre talpa si terenul de fundatie
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
pmax
≤
1.2 pconv.
pmin
> 0
B
pmin
pmax
N
TM
E1
G
O
O'
A
E2
N'
T'M'
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
c.
Verificarea
presiunilor
pe
talpa
fundatiei:
→ e > B/6: se calculeaza zona activa din conditia ca fortele exterioare sa fie echilibrate numai de eforturile de compresiune din talpa fundatiei
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
)2/(3 ebc −=
)2/(32
maxeb
Np−
=
B
pmin
pmax
N
TM
E1
G
O
O'
A
E2
N'
T'M'
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
d. Verificarea
eforturilor
la nivelul
rostuluielevatie-fundatie
''
''
2,1 WM
AN
±=σ
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
σ1
≤
R c betonσ2
> 0
B
pmin
pmax
N
TM
E1
G
O
O'
A
E2
N'
T'M'
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
Cand stabilitatea la alunecare nu este indeplinita se sporeste factorul Fsa
prin inclinarea talpii fundatiei sau se poate imbunatati coeficientul de frecare prin modificarea caracteristicilor pamantului de fundare
Cand presiunile pe talpa fundatiei sunt negative se poate mari talpa; cand presiunile sunt mari, depasind presiunea conventionala a terenului de fundatie se inlocuieste zidul de sprijin de greutate cu unul mai usor (din beton armat).
Cand rezulta eforturi de intindere negative la rostul elevatie-fundatie se va prevedea armarea zonei.
Daca factorul de stabilitate la rasturnare este sub valoarea prevazuta, se va cauta sporirea momentului de stabilitate prin marirea greutatii zidului de sprijin.
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
B
pmin
pmax
N
TM
E1
G
O
O'
A
E2
N'
T'M'
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
Masuri pentru reducerea impingerii si dimensiunilor zidului:-
zid de sprijin cu consola
l
20 ..
30
cm
placa de descarcare in consola - contribuie la marirea stabilitatii prin actiunea pamantului de deasupra
1:10
20..3
0 +
l/10
h el
evat
ie /
3
h el
evat
ie
axa drum
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN
φ
φ+δ
Φ
Δ
Φ
φ+δ
Δ
ZIDURI DE SPRIJIN
DIN BETON ARMAT
-
are dimensiuni
mult
mai
reduse
decat
zidul
de greutate-
se foloseste
pentru
sustinerea
umpluturilor
mici, pana
la 6 m, cand
terenul
de
fundare
este
de calitate
buna
la suprafata-
sunt
alcatuite
dintr-un perete
vertical
cu grosime
la coronament
de 20 .. 40 cm
incastrat
intr-o
talpa; in partea
vazuta
zidul
prezinta
un
rebord-
impingerea
pamantului
se aplica
pe
verticala
ce
porneste
de la capatul
talpii
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
-
are avantajul unei adancimi mici de fundare
ZIDURI DE SPRIJIN
DIN BETON ARMAT
-
Pentru inaltimi mai mari (pana la 10 m), pentru reducerea cantitatii de armatura, se prevad contraforti su saibe la distante de 3 …
4 m
contrafort
6..8
m
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
ZIDURI DE SPRIJIN
DIN BETON ARMAT
-
pentru inaltimi de peste 10 m: se prevede un pinten impotriva alunecarii
-
se executa pentru reducerea cantitatii de beton si a timpului de executie
-
elementele prefabricate din beton armat pot fi sub forma de caseta
-
in caseta se introduce pamant bine compactat cu maiul de mana sau zidarie uscata din piatra bruta negeliva
ZIDURI DE SPRIJIN
DIN ELEMENTE PREFABRICATE
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
-se executa in cazul rambleelor si debleelor cu h = 2..3 m din pamanturi slab coezive-terenul de fundare se gaseste la adancime foarte mare-fundatia se realizeaza din doua sau mai multe siruri de piloti prefabricati din beton armat introdusi in pamant prin batere pana la refuz, solidarizati la capat cu o centura din beton armat-elevatia are si rol de dren-fata vazuta a elevatiei se poate executa din dulapi prefabricati din beton armat
ZIDURI DE SPRIJIN
PE PILOTI PREFABRICATI
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
SUSTINERI ANCORATE
-
sustineri
suple
Ancora: element constructiv
introdus
intr-un masiv
de roci
cu rolul:
-
de a prelua
fortele
ce
se pot dezvolta
in teren
pe
directia
ei
sau transversal pe
aceasta
(ancore
pasive)
-
sau
de a transmite
eforturi
de compresiune
in teren
(ancore active
–
pretensionate)
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
SUSTINERI ANCORATE-
se compune
din:
* capul
ancorei
–
terminatia
exterioara-
se foloseste
pentru
fixarea
pe
suprafata
rocii
prin
intermediul
unei
placi* corpul
ancorei
(tendon): partea din mijloc
* radacina
ancorei
–
capatul
interior-
foloseste
la fixarea
ei
in masivul
de roca
Lucrari
de sustinere:
1. placi
din beton
armat
ancorate: -
se monteaza
pe
masura
adancirii
sapaturii
ce
se efectueaza
in
etape-
se foloseste
o combinatie
de ancore
lungi
care se tensioneaza
si
ancore
scurte
pasive
ce
sustin
o plasa
metalica
sau
de material plastic care se acopera
cu beton
torcretat
-
la executia
taluzurilor
in roci
stancoase, fisurate
si
alterate
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Lucrari
de sustinere:2.
- la consolidarea
unor
taluzuri
existente
instabile
-
fixarea
masei
superficiale
a taluzului
cu tiranti
ce
au radacinile
fixate in roca
de baza
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Verificari:
1.
Sectiunea ancorei: rezistenta la tractiune trebuie sa fie mai mare decat impingerea pamantului
2.
Sub actiunea fortei de impingere nu trebuie sa iasa intregul bulb cu tot cu ancora (lungimea le
)3.
Tragand de ancora, aceasta nu trebuie sa iasa din bulb (lungimea
la
)4.
Numarul de ancore
Ancora trebuie sa reazeme pe perete (pe placa din beton armat).
Placa din beton armat se dimensioneaza din punct de vedere static ca o placa rezemata intr-un punct
In ancora se introduce o tensiune mai mare cu 1.2 …
1.3 fata de impingerea pamantului
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
SUSTINERI DE TIP PAMANT ARMAT-
sisteme
elastice folosite pentru sprijinirea maselor de pamant in
umpluturi
Alcatuire:-
Elemente de parament:
-
metalice –
sunt liniare, cu lungimi de 10 .. 12 .. 15 m-
din beton armat –
pot avea diferite forme
-
Platbande sau armaturi din tabla galvanizata / geotextile / geogrile
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Armaturile sunt dispuse pe directia in care pamantul este solicitat la intindere
Conditii:1. frecarea intre pamant si armatura trebuie sa aiba loc fara alunecare2. armatura trebuie sa reziste eforturilor de tractiune iar pamantul, eforturilor de compresiune si de taiere care se dezvolta sub efectul greutatii proprii si al fortelor exterioare
Armatura:-
sa reziste la eforturi de intindere
-
sa preia prin frecare, eforturi importante, fiind necesar sa aiba suprafete rugoase, striuri etc.-
sa fie rezistenta la coroziune, iar materialul plastic, la microorganisme
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
BOLTI CU PILASTRI
-
cand terenul de fundare bun se gaseste la adancimi mari (> 3 …
4 m) sau cand terenul da impingeri mari, se construiesc bolti cu pilastri
-se reduce consumul mare de zidarie mai ales la fundatii
-
este economic pentru inaltimi ale elevatiei sub 5 .. 6 m
-
pamantul din spatele boltii nu trebuie sa refuoleze pe sub bolta-
in spatele boltii se executa un dren
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
- pilastrul are latimea de 1.50 …
5.50 m- bolta preia impingerea data de rambleu pe toata inaltimea acestuia si o transmite concentrat pilastrilor vecini, care la randul lor, o transmit terenului de fundare- boltile se executa din zidarie, beton simplu, beton armat, elemente prefabricate de tip boltari sau de tip placi curbe
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
CONTRABANCHETE
-
constructii din pamant la baza taluzului-
folosesc pentru sprijinirea rambleelor executate pe creste abrupte
-
se executa pe toata lungimea rambleului care trebuie sprijinit-
se fac verificari de stabilitate ale rambleului pentru a dimensiona
bancheta
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
CONTRAFORTI
-
pentru sprijinirea si consolidarea terenului natural si a rambleelor (ocazional si a debleelor)
-
se amplaseaza in spatele zidurilor de sprijin-
au latura scurta paralela cu drumul iar latura lunga, perpendiculara pe
drum-
se executa in general din zidarie de piatra uscata
-
se dimensioneaza l, L si D (distanta dintre ei) printr-un calcul de stabilitate al taluzului
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
RANFORTI
-
pentru consolidarea terenurilor alunecatoare-
se executa din beton si se folosesc in cazul rambleelor
-
prin antrenarea frecarii pe peretii laterali, in masivul de pamant se creeaza efrectul de bolta
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
-
pe elevatia ranfortului reazema elemente de sustinere ce transmit impingerea pamantului la ranforti:
-
fasii prefabricate de planseu-
fasii prefabricate de poduri
-
bolti prefabricate-
este posibila si folosirea ranfortilor izolati
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II -
Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL