Upload
dorexp17
View
228
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
1/23
Precombustia
Diaconu Ruxandra
MB1
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
2/23
Industria energetica, industria chimica, metalurgia, fabricarea
cimentului, transporturile, arderea deseurilor, sunt cele mai importante
surse de emisie a gazelor cu efect de sera care contribuie la ncalzirea
globala. n prezent, la nivel global sunt emise n atmosfera 22 mld. tone de
CO2, din care 8 mld. tone provin din arderea carbunelui.
Sistemul energetic bazat pe carbune este responsabil n mare parte de
emisiile poluante. n acelasi timp, nsa ramnem dependen_i de carbune n
urmatorii ani: carbunele este mai ieftin si la ndemna.
Nigel Yaxley, fost presedinte al asociaiei Euracoal, spune ca sursa de
energie cu cea mai rapida crestere la nivel mondial ramne carbunele (3,1% crestere n 2008). Drept urmare, tehnologiile care sa permita extragerea
si exploatarea curata a carbunelui sunt indispensabile: Captarea si stocarea
carbunelui trebuie sa fie parte din soluia de reducere a emisiilor.
Uniunea Europeana a adoptat obiective ambiioase de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de sera, care nu pot fi ndeplinite fara o reducere
semnificativa a emisiilor de CO2 produse prin utilizarea combustibililor fosili.
Aceasta reducere este posibila din punct de vedere tehnic si prin
aplicarea a trei tipuri demasuri:
mbunatairea eficienei energetice;
utilizarea surselor de energie regenerabila;
captarea si stocarea bioxidului de carbon emis n mod curent.
Eficiena energetica si sursele regenerabile de energie reprezinta, pe
termen lung, cele mai durabile soluii att pentru sigurana aprovizionarii cu
energie ct si pentru conservarea climatului. Se preconizeaza ca Uniunea
Europeana trebuie sa reduca cu 8 % emisiile de gaze cu efect de sera n
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
3/23
perioada 2008 2012, iar pe termen lung, emisiile de gaze cu efect de sera
trebuiesc reduse cu Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra
echipamentelor si tehnologiilor de mediu Agigea 26-28 august 2009
aproximativ 70 %, comparativ cu anul 1990. intele stabilite nu pot fi
realizate fara captarea si stocarea dioxidului de carbon n forma_iuni
geologice.
Tehnologii preconizate de captare a dioxidului de carbon
Captarea si stocarea de CO2 este o masura care mpiedica eliberarea n
atmosfera a bioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili.
Deoarece bioxidul de carbon este un gaz cu efect de sera important, Grupul
interguvernamental de experi n evoluia climei (IPCC) considera ca
tehnologia captarii si stocarii CO2 ar putea contribui la limitarea emisiilor de
gaze cu efect de sera cu 1555%, prin urmare la combaterea schimbarilor
climatice.
n multe ari se realizeaza cercetari intense pentru studiul unor noi sipromiatoare concepte privind mbunatairea tehnologiilor existente n scopul
reducerii costurilor si a energiei consumate n procesul de captare.
Pentru limitarea modificrilor climatice se urmreste reducerea
emisiilor de dioxid de carbon prin captarea si stocarea acestuia. Acest lucru
este posibil n cazul generrii energiei electrice prin gazeificarea
combustibililor fosili solizi, folosind o instalatie IGCC cu captare de CO2. ntr-
o instalatie IGCC (Integrated Gasification Combined Cycle) este posibil
captarea CO2 din gazul de sintez. Tehnologia IGCC prezint un real interes
pentru generarea de energie electric din crbune, ct si pentru protecTia
mediului, datorit avantajelor care le are faT de tehnologia clasic folosit
n termocentrale, bazat pe arderea crbunelui sau a lignitului cu generarea
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
4/23
de abur care apoi este destins ntr-o turbin de abur pentru producerea de
electricitate. Primul avantaj vizeaz impactul, semnificativ mai redus, asupra
mediului a tehnologiei IGCC. Acest lucru se datoreaz prezenTei unei etape
de desulfurare a gazului de sintez. Un alt avantaj este legat de flexibilitatea
tehnologiei IGCC de a produce diversi vectori energetici n funcTie de cerinTa
la un moment dat, fapt care conduce la o eficienT energetic si economic
superioar. Un alt factor foarte important este acela c tehnologia IGCC
permite captarea dioxidului de carbon (captare pre-combustie) la costuri mai
reduse si cu eficienT mai mare dect n cazul captrii din gazele arse
(captare postcombustie).
Tehnologia IGCC este din ce n ce mai rspndit, iar n ultimii ani tot
mai multe turbine de gaz, fabricate de cei mai mari productori n domeniu
(Alstom, Siemens, General Electric, Mitsubishi), au fost adaptate pentru a
putea fi utilizate folosind gazul de sintez.
Potrivit IPCC, exista trei tehnologii de captarea a dioxidului de carbon:
- tehnologia pre-combustiei;
- tehnologia oxi-combustiei;
- tehnologia post-combustiei.
Precombustia
Aceasta consta n transformarea prin gazeificare a unui combustibil
bogat n carbon (carbune sau derivai petrolieri) ntr-un gaz sintetic
constituit din monoxid de carbon si hidrogen. Sunt necesare mai multe etape
de transformare si purificare a gazului astfel obinut, ndepartarea CO2 si
obinerea unui flux de hidrogen pur ce poate fi ars ntr-o centrala cu ciclu
combinat. Cu toate ca gazeificarea este un proces industrial bine cunoscut,
producerea energiei electrice din hidrogen la scara industriala si integrarea
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
5/23
mai multor tehnologii complexe similare cu cele utilizate n industria
petrochimica, acest procedeu necesita perfecionat. Tehnologia nu poate fi
utilizata n centralele termoelectrice existente, are un cost investitional
ridicat, este dificila de pus n aplicare si prezinta un grad ridicat de risc.
Instalaiile sunt cunoscute ca cicluri combinate cu gazeificare integrat
a crbunelui (IGCC), i pot oferi beneficii importante n contextul captrii
CO2;
Procesul se realizeaz n mai multe etape de transformare i purificare
pentru a se obine un gaz care s poat fi transformat ntr-un ciclu
combinat;
nlturarea sulfului din crbuni, nainte de ardere, se realizeaz prin
gazeifiere. Crbunii sunt transformai n gaz de sinteza prin tratare cu ap:
C+ H2O CO + H2
Sulful se separa prin rcire, iar gazul de sintez se arde n turbine cu
gaz pentru a se genera curent electric.
Cldura reziduala de la turbinele cu gaz se folosete pentru producere
de abur, iar aburul se apoi se folosete pentru producerea de energie
electric.
Procedeele de desulfurare a gazelor de ardere (postcombustie) sunt la
temperaturi ridicate (prin adsorbie pe site moleculare zeolitice) i la
temperatur joas.
Procedeele la temperaturi joase se caracterizeaz prin absorbia
oxizilor de sulf ntr-o soluie alcalin (pe baz de hidroxid de calciu,
magneziu, sodiu, amoniu), obinndu-se ca produi finali sulfaii
corespunztori.
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
6/23
Solubilitatea dioxidului de sulf n ap este mic, ea scznd cu
creterea temperaturii.
n timpul absorbiei n ap are loc un proces de hidroliz, conform
ecuaiei:
SO2 + H2O H+ + HSO-
Pentru a crete gradul de absorbie al SO2 n soluii apoase este
necesar introducerea n sistemul de absorbie a unei substane care s
ndeprteze protonul (H+), sau s lege anionul bisulfitic (H SO3-). Pentru
aceasta se folosesc soluiile unor substane cu caracter bazic.
Procesul de absorbie a SO2 n soluii alcaline este un proces
heterogen, n majoritatea cazurilor, reacia chimic are loc n faza lichid, iar
cel puin unul din reactani provine din faza gazoas.
Pentru hidrocarburile cu un coninut ridicat de sulf s-au utilizat diverse
metode de ndeprtare a sulfului n vederea obinerii emisiilor reduse de
oxizi de sulf. Printre acestea se numr:
1. Aditivitatea motorinei prin folosirea aditivilor de combustie care au
rolul de a reaciona cu dioxidul de sulf din gazele de ardere i de a forma
produse slab active sub raport coroziv;
2. Metoda petrochimic, de ndeprtare a compuilor cu sulf prin
rafinare.
Reducerea oxizilor de azot se realizeaz fie prin proiectarea special acamerelor de ardere din motoare, fie prin intermediul unor tobe catalitice,
In cadrul tobelor catalice are loc un proces combinat redox, de
reducere a oxizilor de azot la azot si de oxidare a monoxidului de carbon i a
compuilor organic volatili la bioxid de carbon i ap.
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
7/23
Pentru ca toba catalitic s funcioneze n condiii optime este necesar
ca amestecul de gaze care intr n cilindrii motorului cu ardere intern s fie
n raport stoechiometric. Din acest motiv n toba catalitic se regsete o
sond lambda (un senzor de oxigen) care informeaz sistemul de
management al motorului despre coninutul de oxigen din gazele de ardere.
Microprocesorul controleaz procesul de ardere / respectarea stoichiometriei
reaciei prin injectarea unor cantiti precis determinate de combustibil.
Imbunatatirea proceselor de ardere este o preocupare continu a
proiectanilor de instalaii industriale energetice i de motoare pentru
autoturisme. In cazul motoarelor pentru autoturisme soluiile de
mbunatairea combustiei (pentru creterea randamentului motoarelor i
pentru reducerea emisiilor de gaze poluante) includ:
y supraalimentarea cu aer (cu ajutorul unor turbine antrenate de gazele
de ardere sau a unor compresoare mecanice antrenate de motor);
y creterea presiunii de injecie (pn la 2100 bari n cazul motoarelor
cu pomp-duz i pn la 1600 bari n cazul motoarelor cu ramp
comun);y modificarea geometriei camerelor de ardere;
y creterea numrului de supape i mbuntirea formei lor. Una din
dezvoltrile motorului Diesel este arderea la temperaturi mai joase, la
care formarea oxizilor de azot este redus.
Aplicarea n practic a tuturor acestor msuri a dus la reducerea
polurii atmosferice cu anumii compui (bioxid de sulf, pulberi n suspensie)
sau la plafonarea tendinei de cretere (oxizi de azot, VOCx, ozon). Implicit
n ultimii ani impactul polurii atmosferice asupra solurilor s-a redus
semnificativ, evideniindu-se o tendin uoar de refacere a solurilor
degradate sub impactul ploilor acide. Problema ozonului troposferic rmne
actual, fiind necesare noi eforturi pentru soluionare.
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
8/23
Tehnologia IGCC prezint un real interes pentru generarea de energie
electric din crbune, ct si pentru protectia mediului, datorit avantajelor
care le are fat de tehnologia clasic folosit n termocentrale, bazat pe
arderea crbunelui sau a lignitului cu generarea de abur care apoi este
destins ntr-o turbin de abur pentru producerea de electricitate.
Primul avantaj vizeaz impactul, semnificativ mai redus, asupra
mediului a tehnologiei IGCC dect a tehnologiei bazate pe arderea
crbunelui.
Un alt avantaj al instalatiilor IGCC este flexibiliatea instalatiei de a
produce electricitate sau hidrogen n functie de cerinta la un moment dat. nperioadele n care cererea de electricitate este sczut instalatia poate
produce mai mult hidrogen, care poate fi stocat si folosit pentru alte aplicatii.
Astfel datorit flexibilittii instalatiei, operarea n regim de sarcin maxim
duce la scderea chetuililor de operare si de ntreTinere.
Un alt factor foarte important este acela c tehnologia IGCC permite
captarea dioxidului de carbon (captare pre-combustie) la costuri mai reduse
si cu eficient mai mare dect n cazul captrii din gazele arse (captare
postcombustie).
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
9/23
Diagrama simplificat a procesului IGCC
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
10/23
Randamentul IGCC fr / cu captare CO2
Reactoare de gazeificare
Pe plan mondial exist mai mult de 140 de instalaTii de gazeificare,
dintre care 90 sunt situate n SUA si se estimeaz ca pan n anul 2020
numrul acestora s creasc cu 70%. La baza acestor instalaTii stau o gam
larg de reactoare care pot fi clasificate n trei mari categorii:
- Reactoare de gazeificare n contracurent (moving-bed gasifiers), au
fost primele reactoare moderne de gazeificare a combustibililor solizi.
Reactorul n contracurent, ilustrat n Figura urmatoare, prezint la partea
superioar alimentarea cu combustibil solid, iar la partea inferioar se
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
11/23
introduce, n contracurent cu combustibilul, faza gazoas (agentul de oxidare
si moderatorul). Pe msur ce este consumat, combustibilul se deplaseaz
spre partea inferioar a reactorului.
Reactor de gazeificare n contracurent
- Reactoare de gazeificare n strat fluidizat (fluidized-bed gasifiers)
acest tip de reactoare asigur o amestecare foarte bun ntre combustibil si
agentul oxidant. Agentul oxidant, oxigen sau aer, este suflat printr-un pat de
particule solide de combustibil cu o anumit vitez astfel ncat are loc
fluidizarea materiei solide. Acest tip de reactor este potrivit pentru materii
prime reactive precum lignit sau biomas. n Figura urmatoare este
prezentat un reactor n strat fluidizat precum si profilul de temperatur
aferent.
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
12/23
Reactor de gazeificare n strat fluidizat
- Reactoare de gazeificare n echicurent (entrained-floe gasifiers), n
aceste reactoare faza solid si faza gazoas se deplaseaz n aceeasi
direcTie. Reactoarele de gazeificare n echicurent pot fi folosite pentru
materii prime mai puTin reactive precum crbunele. Acest tip de reactor este
prezentat n Figura urmatoarempreun cu profilul de temperatur aferent.
Reactor de gazeificare n echicurent
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
13/23
TRANSPORTUL CO2
n general, sursele de emisii de CO2 si amplasamentele de stocare
sunt localizate departe una de cealalt, astfel nct, transportul reprezint o
etap a captrii si stocrii CO2 care face legtura ntre sursa de emisie si
amplasamentul de stocare.
Transportul CO2 poate fi fcut:
-Prin intermediul conductelor obisnuite de oTel de acelasi tip cu cele
destinate transportului gazului natural;
- Prin intermediul navelor maritime, similar transportului gazului petrollichefiat (GPL) sau a gazului natural lichefiat (GNL).
Stocarea dioxidului de carbon
Dupa ce CO2 a fost captat poate fi stocat sau reutilizat. Reutilizarea
consta n folosirea acestuia ca resursa la fabricarea bauturilor racoritoare sau
n sere, pentru a ajuta la cresterea plantelor.
Deoarece piaa reutilizarii CO2 este n prezent redusa, majoritatea CO2
extras trebuie sa fie stocat.
Cercetatorii n domeniul schimbarilor climatice au constatat ca padurile
constituie mijlocul natural cel mai performant de stocare a CO2 pe lungi
perioade de timp, dar cantitatea stocata scade de la an la an datorita n
special defrisarilor masive.
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
14/23
Caile de stocare a dioxidului de carbon.
A doua cale naturala de stocare a dioxidului de carbon o
reprezinta oceanul planetar. n urma cercetarilor realizate la nivel mondial
oamenii de stiin_a au constata recent o scadere a cantitaii de CO2 absorbita
de oceane. Aceasta scadere este cauzata de amestecarea apei de la
suprafaa cu cea din adncuri care conine o cantitate mult mai mare de
dioxid de carbon produs n urma eutrofizarii fitoplanctonul marin. Excedentul
dioxidului de carbon adus din strafunduri de catre valurile puternice conduce
la scaderea capacitaii oceanului de absorie a CO2.
Soluia imediata de stocare a excedentului de dioxid de carbon produs
de activitaile antropogene recomandata de IPCC consta n stocarea
geologica.
Depozitare geologica se face prin injectare sub mare presiune a CO2 la
adancimi mai mari de 0,8 km, n rocile adnci si stabile n care se gasesc
nenumarai pori mici care atrag fluidele naturale.
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
15/23
Odata injectat, gazul va fi prins n pori rocilor iar cu timpul se va
combina chimic cu rocile din jur formnd minerale stabile.
Modalitai de stocare geologica a CO2
1.-zacaminte epuizate de petrol sau gaze 2.-injectarea CO2 pentru extracia
petrolului sau gazului 3.- acvifere saline 4.- straturi de carbune
neexpolatabile 5.- injectarea CO2 pentru producerea metanului din straturide carbune 6.- alte opiuni (strat bazaltic, cavitai).
Zacamintele de petrol sau gaze, care n general au fost bine cercetate,
sunt considerate a fi depozite sigure pentru stocarea CO2 deoarece aceste
zacaminte au coninut petrol, gaze si uneori CO2 timp de milioane de ani.
Injectarea CO2 n unele intre aceste zacaminte ar conduce la o produciesuplimentara de petrol/gaze. Veniturile provenite din petrolul/gazele extrase
suplimentar ar compensa parial cheltuielile cu stocarea CO2.
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
16/23
.Zonele cu cele mai bune roci pentru stocarea CO2
Recuperare secundara cu CO2, a fost aplicata n SUA civa ani, dar nu
n scopul stocarii CO2, ci pentru a creste produc_ia de petrol. n Canada,
injecia de gaz acid (un produs rezidual obinut din rafinarea gazelor
naturale, ce consta n principal din CO2 si H2S) n zacamintele de petrol/gaze
si n acvifere saline adnci se practica de mai multi ani.
Acviferele saline adnci ofera un potenial enorm de stocare. Ele sunt
prezente n cele mai multe ari, deseori n apropierea surselor de CO2 si au o
capacitate de stocare ridicata. Injecia de CO2 n aceste formaiuni este
similara injeciei n zacamintele de petrol sau gaze.
n straturile subterane de carbuni care nu pot fi exploatate se
injecteaza CO2 si s-a demonstrat ca acesta se ataseaza de carbune mai
bine decat metanul, eliberandu-l pe acesta.
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
17/23
Proiectul norvegian Sleipner, primul proiect comercial de injecie a CO2
n cadrul caruia se introduc anual circa 1 milion de tone de CO2 ntr-un
acvifer situat sub Marea Nordului, demonstreaza ca CO2 poate fi efectiv
stocat n cantitai mari.
Romnia are un potenal geologic foarte bun pentru captarea si
stocarea dioxidului de carbon n zacamintele de petrol si gaz epuizate si n
acviferele saline. Se estimeaza capacitaile de stocare a carbonului: 18,5
Gigatone n acvifere saline si 4 Gigatone n zacamintele de petrol epuizate.
Proiectele romnesti de stocare captare a CO2 vizeaza doua situri
care ndeplinesc condiiile de capacitate si de etanseitate si anume Tataru siGhercesti Malu Mare, destinate pentru instalaii energetice de mare putere
(> 300 MW) ca: Rovinari - bloc nou 500 MW (lignit), Craiova SE Isalnita -
bloc nou 500 MW (lignit), Termoelectrica - EON - ENEL Braila 800 MW
(huila), RAAN Romag Termo 2x600MW (huila), Electrocentrale Deva 500
MW (huila) [10].
Costuri CCS
Tehnologia de captare (circa 75 80% din investiia total)
y Costuri de operare ridicate (abur necesar pentru regenerare solvent
sau pentru nlocuire absorbant);
y Comprimarea CO2 la o presiune ridicat (810 MPa pentru sistemul de
distribuie);y Pretratare (reducerea umiditii i impuritilor din debitul de CO2);
y Reducerea eficienei energetice.
Sistemul de transport CO2 (circa 510% din investiia total) funcie de
modul de transport (conducte, nave) i distana.
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
18/23
Stocare (circa 15% din investiia total), funcie de capacitatea de stocare
i asigurarea facilitilor necesare).
Solventi utilizati
Principalii solventi utilizati sunt: metanol, n procedeul Rectisol; tri-n-
2-pirolidon, n procedeul Purisol; carbonatul de propilena, n procedeul
FluorSolvent; dimetil eter de polietilena glicol, n procedeul Selexsol; metil-
izopropileter de polietilena glicol, n procedeul Sepasolv.
Aplicabilitate
ncepnd din 2007, sunt in functiune patru proiecte de stocare la scara
industriala. Cel mai vechi proiect este Sleipner (1996) si este situat in Marea
Nordului, acolo unde StatoilHydro din Norvegia disociaza dioxidul de carbon
din gazul natural cu ajutorul solventilor aminici si il stocheaza intr-un acvifer
salin profund. Dioxidul de carbon este un deseu rezultat din productia degaze naturale a campului si gazul contine mai mult CO2 (9% ) decat este
permis in reteaua de distributie a gazelor naturale. Stocarea CO2 in subteran
evita problema si scuteste Statoil de sute de milioane de euro pentru taxe de
evitare a carbonului. Incepand cu 1996, Sleipner a stocat circa un milion de
tone de CO2 pe an. Al doilea proiect, in campul gazeifer Snhvit, stocheaza
in rezervoarele din Marea Barents 700,000 tone CO2 pe an.
n prezent, cel mai mare proiect din lume privind captarea si stocarea
CO2 este proiectul Weyburn. nceput in 2000, Weyburn este situat pe un
zacamant de petrol descoperit in 1954 la Weyburn, in sud-estul statului
Saskatchewanu din Canada. CO2 pentru acest proiect este capturat la uzina
Great Plains de gazeificare a carbunelui din Beulah, Dakota de Nord, care
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
19/23
produce metan din carbune de peste 30 de ani. La Weyburn, emisiile de CO2
vor fi de asemenea utilizate pentru cresterea gradului de recuperare a
titeiului cu o rata de injectare de aproximativ 1,5 milioane de tone pe an.
Prima faza, incheiata in 2004, a demonstrat ca CO2 poate fi stocat in
subteran la site, in conditii de siguranta si pe durata nelimitata. A doua
etapa, preconizata sa dureze pna in 2009, studiaza modul in care
tehnologia ar putea fi extinsa pe o scara mai mare.
Al patrulea site-ul este In Salah, care, ca si Sleipner si Snhvit
constituie un rezervor de gaze naturale situat in In Salah, Algeria. CO2 va fi
separat din gazul natural si re-injectat in subteran, la o rata de aproximativ
1,2 milioane de tone pe an. O initiativa canadiana majora, denumita Reteaua
integrata de CO2 (ICO2 N) este un sistem propus pentru captarea,
transportul si stocarea dioxidului de carbon (CO2 ). Membri ICO2 N
reprezinta un grup de participanti din industrie care furnizeaza un cadru
pentru dezvoltarea captarii si stocarii in Canada.
n octombrie 2007, Biroul de Geologie Economica al Universitatii din
Texas, Austin a obtinut un subcontract pe 10 ani, in valoare de 38 milioanedolari, pentru a efectua primul proiect pe termen lung, intensiv monitorizat,
in Statele Unite, care sa studieze fezabilitatea injectarii unui volum mare de
CO2 pentru stocarea subterana. Proiectul este un program de cercetare a
Parteneriatului din Sud-Est pentru Sechestrarea Regionala a Carbonului
(SECARB), finantat de catre Laboratorul National de Tehnologie a Energiei
din cadrul Departamentului Energetic al SUA (DOE). Parteneriatul SECARB
va demonstra rata de injectare si capacitatea de depozitare a CO2 insistemul geologic Tuscaloosa-Woodbine, care se dezvolta din Texas pana in
Florida. Regiunea are capacitatea de a stoca peste 200 de miliarde de tone
de CO2 din surse punctiforme majore din zona, echivalenta cu aproximativ
33 de ani de emisii globale ale SUA la rata actuala. ncepnd cu toamna lui
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
20/23
2007, timp de pna la 1,5 ani, proiectul va injecta CO2 la rata de un milion
de tone pe an, in saramura de pna la 3.000 m adancime, sub suprafata, in
apropierea campului petrolifer Cranfield, situate la aproximativ 25 km est de
Natchez, Mississippi. Echipamentul experimental va masura capacitatea
subteranului de a accepta si retine CO2.
n prezent, guvernul Statelor Unite a aprobat construirea a ceea ce se
considera prima centrala CCS din lume, FutureGen. La 29 ianuarie 2008, cu
toate acestea, Departamentul pentru Energie a anuntat retragerea fondurilor
pentru FutureGen, asa cum s-a propus initial, punand sub semnul intrebarii
viitorul proiectului, si chiar a incheierii eficiente a acestuia.
Exemple de sechestrare a carbonului la o instalatie existenta de
carbune din SUA gasim la versiunea pilot a companiei de utilitati Luminant
de la Statia electrica cu aburi Big Brown din Fairfield, Texas. Acest sistem
converteste carbonul rezultat din arderile ramasitelor in bicarbonat de sodiu.
Skyonic intentioneaza sa eludeze problemele de stocare a CO2 lichid de prin
stocarea bicarbonatului de sodiu in mine, depozitele de deseuri, sau pur si
simplu prin vnzare ca bicarbonat industrial sau ca praf de copt de calitatealimentara. Corporatia GreenFuel Technologies are un proiect in faza pilot si
pune in aplicare captarea carbonului pe baza de alge, ocolind problemele de
stocare prin convertirea ulterioara a algelor in combustibil sau hrana pentru
animale. Carbon Trap Technologies, L.P., ("CTT") a fost format la inceputul
anului 2007 pentru a elabora si vinde o tehnologie de sdechestrare chimica a
emisiilor de dioxid de carbon din arderea combustibililor fosili, producand in
acelasi timp o valoare de piata semnificativa. n Olanda, o instalatie Oxyfuelde 68 MW ("centrala cu emisii zero") este in curs de planificare si ar urma sa
fie operationala in 2009.
n Statele Unite, au fost declansate patru proiecte diferite privind
combustibilii de sinteza, care si-au anuntat public intentiile de a incorpora
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
21/23
captarea si stocarea carbonului. n cadrul proiectului din Illinois intitulat
Combustibili Curati, American Clean Coal Fuels dezvolta proiectul 30.000 de
Barili pe Zi de Biomasa si Carbune Curat pentru Lichide in Oakland Illinois,
care va vinde CO2 produs la Centrala pentru Cresterea Gradului de
Recuperare a Titeiului. Se preconizeaza ca proiectul sa apara on-line spre
sfarsitul anului 2012.
Baard Energy, in cadrul proiectului Rul Ohio Combustibili Curati,
dezvolta proiectul 53.000 BPD Carbune si Biomasa pentru Lichide, care si-a
anuntat intentia de a vinde emisiile de CO2 pentru Enhanced Oil Recovery.
Rentech dezvolta o centrala de 29.600 barili pe zi de carbune si biomasa in
lichide in Natchez, Mississippi, care va pune in vanzare CO2 centralei pentru
cresterea gradului de recuperare a titeiului. Prima faza a proiectului este
preconizata pentru 2011.
n Medicine Bow Wyoming, DKRW dezvolta uzina 15.000-20.000 barili
pe zi de carbune in lichide, care va vinde emisiile de CO2 ale uzinei pentru
cresterea gradului de recuperare a titeiului. Proiectul est epreconizat sa
devina operational in 2013.
Australia. Ministrul Martin Ferguson de la Resurse Federale si Energie
a inaugurat primul proiect de sechestrare geologica din emisfera sudica.
Statia pilot este in apropiere de Nirranda de Sud, in sud-vestul statului
Victoria. Statia este proprietatea CO2 Cooperative Research Centre. Acesta
este finantata in comun de catre guvern si industrie. Scopul statiei este
stocarea a 100.000 de tone de dioxid de carbon extras dintr-un put de gaze.
Gazul bogat in dioxid de carbon este extras dintr-un rezervor, printr-un put,
comprimat si transportat prin conducte pe o distanta de 2,25 km la un alt
put. Acolo, gazul este injectat intr-un rezervor de gaze naturale saracite,
aflat la aproximativ doi kilometri in subteran. Acest proiect este mic in
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
22/23
lumina standardelor internationale, deoarece centrala Algeria a BP stocheaza
1.000.000 tone anual.
Statia nu si-a propuns captarea CO2 rezultat in urma producerii
energiei electrice prin arderea carbunelui. Nicaieri in lume nu exista un
proiect care sa stocheze CO2 din produsele rezultate prin arderea carbunelui
pentru generarea energiei electrice in centralele electrice pe baza de
carbune.
BIBLIOGRAFIE
1. Higman, C., Van Der Burgt, M., 2008, Gasification Second edition, Elsevier
Science.
2. The Institution of Engineering & Technology: Michael Faraday ,
www.theiet.org.
3. US Environmental Protection Agency, www.epa.gov.
4. Fanchi, J.R., 2004, Energy: Tecnology and directions for the future,
Elsevier.
5. Demirbas, A., 2009, Biofuels: Securing the Planets Future Energy Needs,
Springer-Verlag London Limited.
6. Miller, B.G., 2005, Coal Energy Systems, Elsevier Academic Press.
7. Comisia European, www. ec.europa.eu.
8. Cormos, C.C., 2008, Decarbonizarea combustibililor fosili solizi prin
gazeificare, Cluj University Press.
9. Gasification Technologies Council, 2011, www.gasification.org.
8/3/2019 Pre Comb Us Ti A
23/23
10. Basu, P., 2006, Combustion and gasification in fluidized beds,
Taylor&Francis, New York.
11. De Souza-Santos, M.L., 2004, Solid fuels combustion and gasification.
Modelling, simulation and equipment operation, Marcel Dekker, New-York.
12. Shoko, E., McLellan, B., Dicks, A.L., Diniz da Costa, J.C., 2006,
Hydrogen from coal: Production and utilisation technologies, International
Journal of CoalGeology, 65, 213 222.
13. Emun, F., Gadalla, M., Jimenez, L., 2008, Integrated Gasification
Combined Cycle (IGCC) process simulation and optimization, Computer
Aided Chemical Engineering, 25, 1059-1064.
14. Kunze, C., Spliethoff, H., 2010, Modelling of an IGCC plant with carbon
capture for 2020, Fuel Processing Technology, 91, 934-941.
15. Massachusetts Institute of Technology Laboratory for Energy and the
Environment, Report MIT LFEE 2005-002 WP, September 2005
16. Ladanai, S., Winterbch, J., 2009, Report: Global potential of sustainablebiomass for energy, Swedish University of Agricultural Sciences Department
of Energy and Technology.
17. Jaccard, M., 2005, Sustainable FossilFuels, Cambridge University Press.
18. Quaak, P., Knoef, H., Stassen, H., 1999, Energy from biomass, World
Bank technical paper; 422, Energy series, Library of Congress Cataloging-in-
Publication Data.
19. I.W. Smith, The combustion rates of coal chars: a review, Proceedings of
the Combustion Institute, 1045 1065, 1982
20. Lurgi GmbH, www.lurgi.com