UNIVERSITATEA “ TRANSILVANIA ” DIN BRA ȘOV

Școala Doctorală Interdisciplinar ă

Departament de cercetare: Exploatări Forestiere,

Amenajarea Pădurilor și Măsurători Terestre

Ing. Mihaela Denisa M. PRAȚA căs. MUNTEAN

CERCETĂRI PRIVIND UTILIZAREA ORTOFOTOPLANURILOR CA BAZĂ PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI ÎN ROMÂNIA

RESEARCH ON THE USE OF ORTHOPHOTOMAPS AS A BASIS FOR INTRODUCING CADASTRE IN ROMANIA

Coordonator ştiin Ńific

Prof. univ. dr. ing. Nicolae BOŞ

Membru corespondent al Academiei de Ştiin Ńe Agricole şi Silvice

BRAŞOV, 2012

MINISTERUL EDUCA łIEI, CERCET ĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA „ TRANSILVANIA „DIN BRA ŞOV

Braşov, B-dul Eroilor 29, 500036, Tel. 0040-268-413000, Fax 0040-268-410525

RECTORAT

D-lui (D-nei)....................................................................................................................

Vă aducem la cunoştinŃă că în ziua de 12.12.2012, ora 10,30, în sala SI2 la Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, va avea loc susŃinerea publică a tezei de doctorat intitulată:” CERCETĂRI PRIVIND UTILIZAREA ORTOFOTOPLANURILOR CA BAZĂ PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI ÎN ROMÂNIA”, elaborată de Mihaela Denisa PRAłA, căs. MUNTEAN, în vederea obŃinerii titlului de DOCTOR, în domeniul fundamental EXPLOATĂRI FORESTIERE, AMENAJAREA PĂDURILOR ŞI MĂSURĂTORI TERESTRE, domeniul SILVICULTURĂ.

ComponenŃa COMISIEI DE DOCTORAT, numită prin:

Ordinul Rectorului UniversităŃii „Transilvania” din Braşov,

nr. 5438 din 28.09.2012

PREŞEDINTE: Conf. univ. dr ing. Alexandru Lucian CURTU

DECAN- Fac. de Silvicultură şi Exploatări Forestiere

Universitatea „Transilvania” din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC: Prof. univ. dr. ing. Nicolae BOŞ

Universitatea „Transilvania” din Braşov

REFERENłI: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe NISTOR

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Prof. univ. dr. ing. Mircea Vasile ORTELECAN

Universitatea de ŞtiinŃe Agricole şi Medicină

Veterinară Cluj Napoca

Conf. univ. dr. ing. Iosif VOROVENCII

Universitatea „Transilvania” din Braşov

Aprecierile sau observaŃiile dumneavoastră asupra conŃinutului tezei, vă rugăm să le transmiteŃi în timp util, pe adresa : Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din Braşov, str. Şirul Beethoven , nr. 1, la numărul de fax 0268/475705 sau pe adresa de e-mail: mihaela11m@gmail.com.

Vă invităm să luaŃi parte la şedinŃa publică de susŃinere a tezei de doctorat.

Vă mulŃumesc

Pag. 1

Cuvânt înainte

Introducerea cadastrului în România, ca problemă de interes național și obligație comunitară, de garantare a dreptului

de proprietate, dezvoltarea pieții imobiliare, garantarea creditului ș.a., presupune realizarea planului cadastral de bază la scara 1/5000 în format digital la nivelul întregii țări.

Preocupările mele, pentru cercetarea ortofotoplanurilor realizate la nivel național, împletite cu dorința de a găsi soluții pentru realizarea unei evidențe funciare moderne, la zi, pe țară, atât de necesară, au condus la întrebarea „dacă şi în ce măsură”, ortofotoplanurile existente la noi, practic pe tot cuprinsul țării, pot constitui sursă de plecare pentru întocmirea planurilor cadastrale de bază digitale la scara 1:5000.

Cercetările şi elaborarea tezei de doctorat au avut loc sub riguroasa îndrumare a coordonatorului ştiințific, distinsul prof. univ. dr. ing. Nicolae BOŞ, membru corespondent al Academiei de Ştiințe Agricole şi Silvice, căruia îi adresez întreaga mea recunoştință şi sincere mulțumiri pentru competenta îndrumare, ajutor, bunăvoință şi disponibilitate acordate pe parcursul şcolii doctorale cât şi la finalizarea şi redactarea tezei de doctorat.

Aduc respectuoase mulțumiri comisiei de analiză a tezei de doctorat şi anume: domnului conf. univ. dr. ing. Alexandru Ioan CURTU – Decan- Fac. de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, Universitatea „Transilvania” din Braşov, în calitate de preşedinte, precum şi referenților ştiințifici, stimabilului prof. univ. dr. ing. Gheorghe NISTOR, din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi, domnului prof.univ.dr. ing. Mircea Vasile ORTELECAN, profesor al Universității de Ştiințe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca, care mi-a îndrumat paşii atât în anii studenției, cât şi în decursul acestor cercetări, căruia îi sunt recunoscătoare pentru amabilitate, obsevațiile pertinente şi sugestiile oferite. Adresez domnului conf. dr. ing. Iosif VOROVENCII, din cadrul Departamentului de Cercetare: Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor şi Măsurători Terestre al universității, în calitate de referent, respectuoase mulțumiri şi alese sentimente de înaltă prețuire pentru profesionalism, îndrumare, ajutor şi disponibilitate acordate pe parcursul studiilor doctorale şi finalizării tezei.

Mulțumesc din suflet domnişoarei şef lucr. dr. ing. Magdalena VASILESCU şi domnului şef lucr. dr. ing. Cristian TEREŞNEU, pentru bunăvoința, sprijinul, ajutorul şi încurajările acordate.

Adresez de asemenea sinceră recunoştință şi mulțumiri din inimă, domnului ing. Felician URSACHE, director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Covasna, precum şi domnului ing. Iustin ICHIM, asociat al firmei S.C. GEOTOP 2001 Bucureşti, pentru materiale, sprijinul logistic, înțelegerea şi susținerea morală.

Sincere mulțumiri aduc domnului şef lucr. dr. ing. Eduard KELLER din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Baia Mare, un prieten adevărat care m-a susținut şi îndrumat pe toată durata acestui stagiu, doamnei şef lucr. dr. ing. Sanda NAŞ de la Universitatea de Construcții Cluj Napoca, precum şi doamnei registrator Eugenia SAS, specialist de Carte Funciară a direcției Managementul Proiectelor din cadrul Agenției Naționale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, doamnei director Cornelia BABA şi colegilor Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba, care m-au înțeles, mi-au fost alături şi m-au sprijinit moral.

Calde mulțumiri transmit cadrelor didactice de la Universitatea „1Decembrie 1918” Alba Iulia, în special domnului prof. univ. dr. ing. Ioan IENCIU şi domnului prof. univ. dr. ing. Maricel PALAMARIU, pentru ajutorul, îndrumările şi sugestiile acordate cu generozitate de-a lungul anilor de sudenție şi a şcolii doctorale.

În final , dar nu în ultimul rând, îi îmbrățişez pe fiul meu Marian şi soțul Emil pe care îi iubesc foarte mult şi le mulțumesc pentru răbdarea şi înțelegerea de care au dat dovadă, încurajările şi susținerea permanentă în decursul acestor ani. Totodată mulțumesc părinților mei care mi-au fost alături şi m-au susținut toată viața, fratelui meu Marius, mamei soțului şi cumnatului, precum şi familiei mele adoptive din Braşov (mătuşile Olimpia şi Valerica, precum şi verişoara Simona) pentru găzduire şi susținere morală.

Aşa cum orice lucrare nu poate fi înfăptuită fără ajutorul şi îngăduința lui Dumnezeu, închei mulțumind lui Dumnezeu pentru sănătate, putere şi ascultarea rugilor, precum şi părintelui meu duhovnic, Protosinghelul Ioan de la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia, care mi-a călăuzit paşii mereu şi mi-a fost alături cu sfaturi duhovniceşti în momentele dificile.

Alba Iulia , Autorul

septembrie 2012

Pag. 2

CUPRINS

Pag. Pag.

rezumat teză

I. INTRODUCERE .................................................................................................................................... ...........10..................15

1.1. EVIDENȚA CADASTRALĂ ÎN EVOLUȚIA SOCIETĂȚII ......................................................................... -..................15

1.1.1. Apariție şi importanță ............................................................................................................... .......... -..................15

1.1.2. Evoluția în lume a evidenței cadastrale ............................................................................................... -..................15

1.2. EVIDENȚA CADASTRALĂ ÎN ROMÂNIA................................................................................................. -..................17

1.2.1. Forme primare de evidență .................................................................................................................. -..................17

1.2.2. Situația dintre cele două războaie mondiale ........................................................................................ -..................17

1.3. INTRODUCEREA CADASTRULUI DUPĂ 1989 ........................................................................................ -..................19

1.3.1. Necesitate. Importanță ......................................................................................................................... -..................19

1.3.2. Structura şi obiectivele evidenței cadastrale ........................................................................................ -..................20

1.3.2.1. Generalități ............................................................................................................................. -..................20

1.3.2.2. Cadastrul general. Prezentare ................................................................................................. -..................21

1.3.2.3. Publicitatea imobiliară ............................................................................................................ -..................22

1.4. CONCLUZII .................................................................................................................................................... -..................24

II. STADIUL ACTUAL AL CUNO ŞTINȚELOR PRIVIND REALIZAREA PLANULUI CADASTRAL DE BAZ Ă .. ........

....................................................................................................................................................................................... 10...............25

2.1. EVIDENȚA CADASTRALĂ DUPĂ DECEMBRIE 1989 ............................................................................. -..................25

2.1.1. Starea de fapt moştenită....................................................................................................................... -..................25

2.1.2. Problematica lucrărilor de efectuat ....................................................................................................... -.................26

2.1.3. Cadrul legislativ şi instituțional ............................................................................................................ -.................27

2.2. INTRODUCEREA CADASTRULUI ÎN ROMÂNIA ................................................................................... 10................28

2.2.1. Necesitatea şi importanța lucrărilor .................................................................................................... 10................28

2.2.2. Principiile şi obiectivele cadastrului modern ........................................................................................ -.................29

2.2.3. Fondul funciar al României .................................................................................................................. -.................31

2.3. DOCUMENTAȚIA CADASTRALĂ PE UAT .............................................................................................. 10................32

2.4. PLANUL CADASTRAL, BAZA INTRODUCERII CADASTRULUI MODERN ...................................... 11................34

2.4.1. Prezentare generală. Cerințe de îndeplinit .......................................................................................... 11................34

2.4.2. Conținutul planului cadastral de bază ............................................................................................... ..11................35

2.4.3. Privitor la precizia reprezentării ......................................................................................................... 11................36

2.4.4. Formatul de prezentare ...................................................................................................................... .11................37

2.5. PLANUL CADASTRAL DE ANSAMBLU .................................................................................................. 12................38

2.6. OPȚIUNEA ROMÂNEASCĂ PENTRU REALIZAREA PLANULUI CADASTRAL ................................ 12................39

2.6.1. Generalități. Istoric ............................................................................................................................. 12................39

2.6.2. Oportunitățile existente ...................................................................................................................... 12................40

2.6.3. Privitor la opțiunile din țara noastră ................................................................................................... 12................42

2.6.3.1. Condițiile specifice din România .......................................................................................... 12................42

2.6.3.2. Baza cartografică disponibilă şi pregătirea ei ....................................................................... 13................44

2.6.3.3. Varianta de perspectivă ......................................................................................................... 13................45

III. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR ............................................................................................ 14................46

Pag. 3

3.1. MOTIVAȚIA SUBIECTULUI TRATAT ..................................................................................................... 14.................46

3.2. OBIECTIVE URMĂRITE ............................................................................................................................. 14.................47

3.3. METODE DE CERCETARE ........................................................................................................................ 15.................48

3.4. LOCALIZAREA CERCETĂRILOR ŞI BAZA IMAGISTICĂ EXISTENTĂ ............................................. 15.................49

3.4.1. Alegerea zonelor de lucru .................................................................................................................. 15.................49

3.4.2. Reprezentări cartografice disponibile ................................................................................................ 16.................54

3.5. LOGISTICA FOLOSITĂ .............................................................................................................................. 17.................55

3.5.1. Introducere ........................................................................................................................................ 17.................55

3.5.2. Instrumentele pentru măsurători terestre ........................................................................................... 17.................55

3.5.3. Logistica necesară exploatării ortofotoplanului. ................................................................................ 17.................57

IV. REALIZAREA ORTOFOTOPLANURILOR FOLOSITE ................... ........................................................ 18.................59

4.1. GENERALITĂȚI .......................................................................................................................................... 18.................59

4.1.1. Posibilități de utilizare a ortofotoplanului în cadastru ....................................................................... 18.................59

4.1.2. Imaginea digitală aeriană componenta de bază a ortofotoplanului .................................................... 18.................60

4.1.2.1. Principiul de preluare, structură, sisteme de reprezentare ..................................................... 18....,............60

4.1.2.2. Considerații generale ............................................................................................................ 18.................61

4.1.3. Echipamentul de preluare a imaginilor digitale ................................................................................. 18.................63

4.1.3.1. Camera de priză .................................................................................................................... 18.................63

4.1.3.2. Sistemul integrat GPS/IMU .................................................................................................. 19.................65

4.1.3.3. Unitatea de stocare şi sistemul de afişare.............................................................................. 19.................67

4.1.4. Sistemul mobil de cartografiere ......................................................................................................... 19.................68

4.2. PRELUAREA IMAGINILOR AERIENE DIGITALE .................................................................................. 19.................68

4.2.1. Generalități ........................................................................................................................................ 19.................68

4.2.2. Întocmirea proiectului de zbor ........................................................................................................... 20.................69

4.2.3. Preluarea datelor ................................................................................................................................ 20.................70

4.2.4. Realizarea reperajului fotogrammetric .............................................................................................. 21.................72

4.2.5. Înregistrarea imaginilor digitale ........................................................................................................ 21.................74

4.3. PRELUCRAREA DATELOR ....................................................................................................................... 21.................77

4.3.1. Descărcarea şi georeferențierea imaginilor ........................................................................................ 21.................77

4.3.2. Procesarea primară a înregistrărilor ................................................................................................... 22.................77

4.3.3. Aerotriangulația ................................................................................................................................. 22.................78

4.4. REALIZAREA ORTOFOTOPLANULUI. ETAPE ...................................................................................... 23.................81

4.4.1. Generalități ........................................................................................................................................ 23.................81

4.4.2. Realizarea modelului stereoscopic .................................................................................................... 23.................81

4.4.3. Realizarea modelul digital al terenului .............................................................................................. 24.................83

4.4.4. Ortorectificarea imaginilor ................................................................................................................ 25.................87

4.4.5. Organizarea practică a lucrărilor ....................................................................................................... 25.................89

4.4.6. Concluzii ........................................................................................................................................... 26.................92

V. REALIZAREA PLANULUI CADASTRAL PE CALE TERESTR Ă ........................................................... 27.................93

5.1. INTRODUCERE. PRECIZĂRI ..................................................................................................................... 27.................93

5.2. REALIZAREA REȚELEI DE SPRIJIN ........................................................................................................ 27.................94

5.2.1. Generalități ........................................................................................................................................ 27.................94

5.2.2. Recunoaşterea rețelei geodezice existente în zonele de studiu .......................................................... 27.................94

Pag. 4

5.2.3. Proiectarea punctelor ......................................................................................................................... 28.................96

5.2.4. Măsurători în teren ............................................................................................................................ 28.................99

5.2.5. Prelucrarea datelor ............................................................................................................................. 29...............100

5.2.5.1. Calculul coordonatelor geodezice ETRS ’89 ........................................................................ 29...............102

5.2.5.2. Calculul coordonatelor în datumul geodezic național ........................................................... 29...............108

5.3. REALIZAREA REȚELEI DE RIDICARE ................................................................................................... 30...............108

5.3.1. Generalități. Trăsături ........................................................................................................................ 30...............109

5.3.2. Proiectarea rețelei de ridicare ............................................................................................................ 30...............109

5.3.2.1. Aspecte generale ................................................................................................................... 30...............109

5.3.2.2. Rețele de ridicare rezultate ................................................................................................... 30...............109

5.3.3. Măsurători în teren ............................................................................................................................ 30...............112

5.3.4. Calcul rețelei de ridicare .................................................................................................................... 31...............114

5.3.5. Analiza rezultatelor ........................................................................................................................... 31...............118

5.4. RIDICAREA DETALIILOR ......................................................................................................................... 32...............120

5.5. REDACTAREA PLANULUI CADASTRAL TERESTRU .......................................................................... 33...............123

5.6. CONCLUZII .................................................................................................................................................. 34...............127

VI. REALIZAREA PLANULUI CADASTRAL PRIN VECTORIZAREA ORTOFOTOPLANU RILOR... 35...............128

6.1. OBIECTIVE. CONDIȚII DE LUCRU .......................................................................................................... 35...............128

6.2. VECTORIZAREA UNITĂȚILOR CADASTRALE PE ORTOFOTOPLAN ............................................... 35...............131

6.2.1. Generalități ........................................................................................................................................ 35...............131

6.2.2. Metodologia adoptată ........................................................................................................................ 36...............132

6.2.3. Desfășurarea lucrărilor ...................................................................................................................... 37...............135

6.2.3.1. Vectorizarea propriu-zisă...................................................................................................... 37...............135

6.2.3.2. Constatări și observații ......................................................................................................... 38...............139

6.2.3.3. Întocmirea planului cadastral vectorizat ............................................................................... 39...............142

6.3. ACHIZIȚIONAREA DATELOR NUMERICE DE BAZĂ .......................................................................... 39...............145

6.4. EXTRAGEREA DATELOR DESCRIPTIVE-ATRIBUTE .......................................................................... 41...............149

6.4.1. Elemente urmărite. Mod de lucru ...................................................................................................... 41...............159

6.4.2. Analiza rezultatelor obținute ............................................................................................................. 41...............152

6.4.2.1. Privitor la identificarea categoriilor de teren ........................................................................ 41...............152

6.4.2.2. Delimitarea categoriilor de folosință .................................................................................... 42...............154

6.5. CONCLUZII .................................................................................................................................................. 42...............157

VII. PROCESAREA DATELOR, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR ......................... 43.............. 158

7.1. INTRODUCERE ............................................................................................................................................ 43..............158

7.2. DATE PRIMARE ........................................................................................................................................... 43..............158

7.3. PRELUCRAREA DATELOR PRIMARE DE VECTORIZARE ................................................................... 43..............159

7.3.1. Erori de poziționare ............................................................................................................................ 43..............159

7.3.1.1. Erori parțiale și totale ............................................................................................................ 43..............159

7.3.1.2. Erori medii ............................................................................................................................. 47..............164

7.3.2. Erorile de suprafață ............................................................................................................................ 48..............165

7.4. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR ................................................................................. 50..............168

7.4.1. Precizări anticipate ............................................................................................................................. 50..............168

Pag. 5

7.4.2. Privitor la identificarea parcelelor ...........................................................................................................50.............168

7.5. ANALIZA PRECIZIEI DE POZIȚIONARE A PARCELELOR VECTORIZATE ........................................ 51.............170

7.5.1. Generalități .......................................................................................................................................... 51.............170

7.5.2. Interpretarea rezultatelor ..................................................................................................................... 51.............171

7.5.2.1. Date de bază ........................................................................................................................... 51.............171

7.5.2.2. Interpretarea rezultatelor ......................................................................................................... 51.............172

7.6. PRIVITOR LA PRECIZIA EVALUĂRII SUPRAFEȚELOR PRIN VECTORIZARE .................................. 56.............179

7.6.1. Importanță și necesitate ....................................................................................................................... 56.............179

7.6.2. Evaluarea suprafețelor vectorizate ....................................................................................................... 56.............179

7.7. ACHIZIȚIA UNOR DATE CALITATIVE DE PE ORTOFOTOPLAN .......................................................... 59.............184

7.8. RANDAMENTUL LUCRĂRILOR DE VECTORIZARE ................................................................................ 59.............184

VIII. ASPECTE FINALE .......................................................................................................................................... 60.............186

8.1. CONCLUZII GENERALE ................................................................................................................................ 60.............186

8.2. CONTRIBUȚII PERSONALE ȘI RECOMANDĂRI PENTRU PRACTICĂ ................................................... 60.............188

REZUMAT ................................................................................................................................................................. 62.............190

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................ 63.............192

Curriculum vitae............................................................................................................................................................65...........260

Pag. 6

TABLE OF CONTENTS

Pag. Pag.

summar thesi

I. INTRODUCTION. ............................................................................................................................................. 10.................15

1.1. CADASTRAL SURVEYS IN SOCIETY THROUGH TIME. ........................................................................ -..................15

1.1.1. Beginnings and importance .................................................................................................................... -..................15

1.1.2. The evolution of cadastral surveys throughout the world ........................................................................-.................15

1.2. CADASTRAL SURVEY IN ROMANIA. ............................................................................................. -..................17

1.2.1. First types of surveys .............................................................................................................................. -..................17

1.2.2. Surveys between the two world wars ..................................................................................................... -..................17

1.3. INTRODUCTION OF THE CADASTRAL SYSTEM AFTER 1989 ............................................................. -..................19

1.3.1. Its need and importance .......................................................................................................................... -..................19

1.3.2. The structure and objectives of cadastral surveys ................................................................................... -..................20

1.3.2.1. General facts ........................................................................................................................... -..................20

1.3.2.2. General cadaster. Presentation ................................................................................................ -..................21

1.3.2.3. Land registration ..................................................................................................................... -..................22

1.4. CONCLUSIONS ............................................................................................................................................. -..................24

II. THE CURRENT STATE OFTHE BASIC CADASTRAL PLAN. ................................................................ 10.................25

2.1. CADASTRAL SURVEYS AFTER DECEMBER 1989 ................................................................................. -..................25

2.1.1. The inherited state of fact ....................................................................................................................... -..................25

2.1.2. Surveys to be carried out ........................................................................................................................ -..................26

2.1.3. Legislation and institutional framework ................................................................................................. -..................27

2.2. INTRODUCTION OF CADSATRAL SYSTEM IN ROMANIA ................................................................. 10.................28

2.2.1. The need and importance of surveys .................................................................................................... 10.................28

2.2.2. Principles and objectives of the modern cadastral system ...................................................................... -..................29

2.2.3. The Romanian registered land ................................................................................................................ -..................31

2.3. CADASTRAL DOCUMENTS IN EACH ADMINISTRATIVE UNIT.. ...................................................... 10.................32

2.4. CADASTRAL MAPS, THE GROUNDS FOR INTRODUCING MODERN

CADASTRE. .................................................................................................................................................... 11.................34

2.4.1. General presentation. Requirements to be met. .................................................................................... 11.................34

2.4.2. Contents of the basic cadastral map. ..................................................................................................... 11.................35

2.4.3. The precision of presentation................................................................................................................ 11.................36

2.4.4. Presentation format.. ............................................................................................................................. 11.................37

2.5. CADASTRAL MAPS OVERVIEW.............................................................................................................. 12.................38

2.6. THE ROMANIAN VERSION OF CADASTRAL MAPS.. .......................................................................... 12.................39

2.6.1. General aspects. History ....................................................................................................................... 12.................39

2.6.2. Active opportunities.. ........................................................................................................................... 12.................40

2.6.3. Privitor la opțiunile din țara noastră. .................................................................................................... 12.................42

2.6.3.1. Specific conditions in Romania ........................................................................................... 12.................42

2.6.3.2. The available map system and its processing ...................................................................... 13.................44

2.6.3.3. Perspective option. ............................................................................................................... 13.................45

III. AIM AND PURPOSE OF RESEARCH. .......................................................................................................... 14.................46

Pag. 7

3.1. MOTIVATION OF THE SUBJECT UNDER DISCUSSION. ....................................................................... 14................46

3.2. OBJECTIVES. ................................................................................................................................................ 14................47

3.3. RESEARCH METHODS. .............................................................................................................................. 15................48

3.4. LOCALIZATION OF RESEARCH AND EXISTING IMAGERY. .............................................................. 15................49

3.4.1. The choice of project areas .................................................................................................................... 15................49

3.4.2. Available maps ...................................................................................................................................... 16................54

3.5. LOGISTICS USED......................................................................................................................................... 17................55

3.5.1. Introduction. .......................................................................................................................................... 17................55

3.5.2. Instruments for land measurements ....................................................................................................... 17................55

3.5.3. Equipment used for orthophotomap processing. ................................................................................... 17................57

IV. ORTHOPHOTOMAPS CARRIED OUT IN THE AREA OF CASE STUDIES ...... .....................................18................59

4.1. GENERAL ASPECTS. ................................................................................................................................... 18................59

4.1.1. Possibilities to use the orthophotomap for the cadastral system..............................................................18...............59

4.1.2. The digital aerial image a basic element of the orthophotomap. ........................................................... 18................60

4.1.2.1. The principle of image gathering, structure, systems of representation. ................................ 18................60

4.1.2.2. General considerations. ......................................................................................................... 18................61

4.1.3. The digital image gathering system ....................................................................................................... 18................63

4.1.3.1. The camera.. .......................................................................................................................... 18................63

4.1.3.2. Integrated GPS / IMU. ........................................................................................................... 19................65

4.1.3.3. Storage unit and dispaly system............................................................................................. 19................67

4.1.4. The mobile mapping system. ................................................................................................................. 19................68

4.2. GATHERING OF DIGITAL AERIAL IMAGES. ......................................................................................... 19................68

4.2.1. General aspects ...................................................................................................................................... 19................68

4.2.2. Setting the flight project. ....................................................................................................................... 20................69

4.2.3. Retrieving Data...................................................................................................................................... 20................70

4.2.4. Photogrammetric identification. ............................................................................................................ 21................72

4.2.5. Recording of digital images. .................................................................................................................. 21................74

4.3. DATA PROCESSING. ................................................................................................................................... 21................77

4.3.1. Downloading and georeferencing of images ......................................................................................... 21................77

4.3.2. Primary processing of recording. ........................................................................................................... 22................77

4.3.3. Aerial triangulation ................................................................................................................................ 22................78

4.4. THE STAGES OF ORTHOPHOTOMAP CREATION. ................................................................................ 23................81

4.4.1. General aspects ...................................................................................................................................... 23................81

4.4.2. Design of the steroscopic model ............................................................................................................ 23................81

4.4.3. Creation of the digital elevation model .................................................................................................. 24................83

4.4.4. Orthocorrection of images ..................................................................................................................... 25................87

4.4.5. Practical organization of work ............................................................................................................... 25................89

4.4.6. Conclusions ........................................................................................................................................... 26................92

V. CADASTRAL MAP CREATION FROM THE GROUND................... .......................................................... 27................93

5.1. INTRODUCTION. NOTES. .......................................................................................................................... 27................93

5.2. CREATION OF THE SUPPORT NETWORK. ............................................................................................. 27................94

5.2.1. General aspects. ..................................................................................................................................... 27................94

5.2.2. Recognition of the geodetic network in place in the areas under study ................................................. 27................94

Pag. 8

5.2.3. Design of ground marks ........................................................................................................................ 28................96

5.2.4. On site measurements ............................................................................................................................ 28................99

5.2.5. Data processing. .................................................................................................................................... 29..............100

5.2.5.1. Calculation of geodetic coordinates ETRS '89 ...................................................................... 29..............102

5.2.5.2. Calculatation of the national geodetic datum ......................................................................... 29..............108

5.3. SET UP OF THE SURVEYING NETWORK. ............................................................................................... 30..............108

5.3.1. General aspects. Features. ..................................................................................................................... 30..............109

5.3.2. Design of the surveying network. .......................................................................................................... 30..............109

5.3.2.1. General aspects ...................................................................................................................... 30..............109

5.3.2.2. The obtained surveying networks. ......................................................................................... 30..............109

5.3.3. Land measurements. .............................................................................................................................. 30..............112

5.3.4. Calculus and compensation of surveying network ................................................................................ 31..............114

5.3.5. Analysis of results ................................................................................................................................. 31..............118

5.4. DETAIL ELEVATION.. ................................................................................................................................ 32..............120

5.5. PREPARATION OF LAND CADASTRAL PLAN. ...................................................................................... 33..............123

5.6. CONCLUSIONS ............................................................................................................................................ 34..............127

VI. CADASTRAL PLAN ACHIEVED THROUGH THE VECTORIZATION OF ORTHOPHOT OMAPS .. 35..............128

6.1. OBJECTIVES. WORKING CONDITIONS. .................................................................................................. 35..............128

6.2. VECTORIZATION OF CADASTRAL UNITS ON THE ORTHOPHOTOMAP ......................................... 35..............131

6.2.1. General aspects ...................................................................................................................................... 35..............131

6.2.2. Methodology adopted ............................................................................................................................ 36..............132

6.2.3. Caryying out of work............................................................................................................................. 37..............135

6.2.3.1. Vectorization proper .............................................................................................................. 37..............135

6.2.3.2. Findings and observations ..................................................................................................... 38..............139

6.2.3.3. Setting up the vectorized cadastral plan ................................................................................. 39..............142

6.3. ACQUISITION OF BASIC NUMERIC DATA. ............................................................................................ 39..............145

6.4. EXTRACTION OF DESCRIPTIVE DATA - ATTRIBUTES .........................................................................41.............149

6.4.1. Traced elements. Modus operandi. ........................................................................................................ 41.............149

6.4.2. Analysis of obtained results. ................................................................................................................... 41.............152

6.4.2.1. Regarding the identification of land categories ...................................................................... 41.............152

6.4.2.2. Delimitation of usage categories. ............................................................................................ 42.............154

6.5. CONCLUSIONS ............................................................................................................................................. 42.............157

VII. DATA PROCESSING. ANALYSIS AND INTERPRETATION OF RESULTS ...... ...................................43............158

7.1. INTRODUCTION. .......................................................................................................................................... 43.............158

7.2. PRIMARY DATA ........................................................................................................................................... 43.............158

7.3. PRIMARY VECTORIZATION DATA PROCESSING. ................................................................................ 43.............159

7.3.1. Positioning errors ................................................................................................................................... 43.............159

7.3.1.1. Partial and total errors ............................................................................................................. 43.............159

7.3.1.2. Average errors ........................................................................................................................ 47.............164

7.3.2. Surface errors ......................................................................................................................................... 48.............165

7.4. ANALYSIS AND INTERPRETATION OF RESULTS. ................................................................................ 50.............168

7.4.1. Anticipated ............................................................................................................................................. 50.............168

7.4.2. Regarding the identification of parcels ................................................................................................... 50.............168

Pag. 9

7.5. ANALYSIS OF PRECISION FOR THE POSITIONING OF VECTORIZED PARCELS . ........................... 51...........170

7.5.1. General aspects ......................................................................................................................................... 51...........170

7.5.2. Interpretation of results ............................................................................................................................. 51...........171

7.5.2.1. Basic data ................................................................................................................................. 51...........171

7.5.2.2. Interpretation of results ............................................................................................................ 51...........172

7.6. ASPECTS OF PRECISION FOR THE EVALUATION OF SURFACES FOLLOWING VECTORIZATION

........................................ ................................................................................................................................ 56...........179

7.6.1. Importance and necessity.......................................................................................................................... 56...........179

7.6.1. . Evaluation of vectorized surfaces ........................................................................................................... 56...........179

7.7. QUALITY DATA ACQUISATION FROM AN ORTHOPHOTOMAP. ......................................................... 59...........184

7.8. OUTPUT OF VECTORIZATION PROJECTS. ................................................................................................ 59...........184

VIII. FINAL ASPECT ................................................................................................................................................. 60...........186

8.1. GENERAL CONCLUSIONS. ............................................................................................................................ 60.......…186

8.2. PERSONAL CONTRIBUTIONS AND PRACTICAL SUGGESTIONS ......................................................... .60...……188

ABSTRACT .................................................................................................................................................................. 62...........190

REFERENCES ............................................................................................................................................................. 63……...192

Curriculum vitae .......................................................................................................................................................... 65...........260

Pag. 10

I. INTRODUCERE

Evidența funciară a bunurilor imobile (terenuri şi construcții) a apărut din cele mai vechi timpuri, fiind cunoscute în

Orientul Mijlociu de peste 4000 de ani ca reprezentări pe tăblițe de lut şi apoi pe hârtie cu suprafața şi proprietarul. Apariția acestor evidențe, care corespund cu începuturile cadastrului modern, s-a impus din rațiuni administrative

pentru inventarierea imobilelor ca mărime şi deținătorii de drept, servind drept bază pentru stabilirea impozitelor către stat. În paralel, o dată cu măsurătorile necesare unui cadastru de calitate, a apărut şi s-a dezvoltat Publicitatea imobiliară,

evoluând prin diferite forme şi ajungând la registrele publice, înscrisurile fiind opozabile tuturor. Sistemul de evidență funciară în ansamblu său, constituit din cadastru care asigură baza materială prin planuri şi

registre şi publicitatea imobiliară, respectiv Cartea funciară care furnizează date asupra drepturilor tabulare şi situația juridică a terenurilor, stă la baza unui stat de drept modern, ca garant al proprietății, al tranzacțiilor imobiliare şi lini ştii sociale.

Lucrările se perfecționează continuu sub ambele aspecte apelând la tehnologiile moderne bazate pe realizările informaticii în folosul tuturor sectoarelor economice şi sociale.

II. STADIUL ACTUAL AL CUNO ŞTINȚELOR PRIVIND REALIZAREA PLANULUI CADASTRAL DE BAZĂ

2.2. INTRODUCEREA CADASTRULUI ÎN ROMÂNIA 2.2.1. Necesitatea şi importanța lucrărilor După decembrie '89, în noile condiții apărute, se impunea, aşa cum s-a mai arătat, realizarea unei evidențe moderne şi

unitare a fondului funciar din România, structurată pe cele două componente amintite, Cadastrul general şi Publicitatea imobiliară. Dacă ne referim la primul aspect, concretizat prin conceptul de „Introducerea cadastrului în România”, în care se înscrie şi subiectul tezei de față, se constată nu numai complexitatea acestei probleme, cu numeroase aspecte de ordin tehnic, economic, ci şi volumul şi calitatea lucrărilor extinse pe întreg teritoriu național, inclusiv fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor reprezentative la bugetul țării.

Necesitatea şi importanța introducerii cadastrului în România a fost subliniată şi în paragrafele anterioare, dar aceste două aspecte sunt dominate de lipsa unei astfel de evidențe cadastrale şi de utilitatea ei ca suport al dezvoltării unui stat de drept cu o economie concurențială, care aspiră la o încadrare cât mai rapidă în comunitatea europeană. Implementarea cadastrului în țara noastră reprezintă aşadar o necesitate de ordin național şi o obligație față de Uniunea Europeană din care facem parte.

Demararea lucrărilor de introducere a cadastrului a fost timidă şi greoaie, fiind marcată de unele aspecte inerente de organizare şi de ordin financiar.

Încercările de elaborare a proiectului de introducerea cadastrului au demarat abia în 2007, iar propunerile privind realizarea planului cadastral pe UAT, la scara 1/5000 au fost variate, uneori inacceptabile. Calea de urmat s-a conturat abia în ultimii ani, iar metodologia de urmat încă se mai discută.

2.3. DOCUMENTA ȚIA CADASTRAL Ă PE UAT

Introducerea cadastrului general presupune întocmirea unor documentații cadastrale pe unități administrativ

teritoriale (UAT), alcătuite din planuri şi registre, reprezentând baza materială care se înaintează la cartea funciară în vederea înscrierii drepturilor tabulare şi a situației juridice a imobilelor. Asemenea documentații trebuie întocmite la noi în țară, conform legislației în vigoare, pentru toate cele 3159 UAT-uri respectiv comune, oraşe şi municipii cuprinse în fondul funciar al țării.

Documentația cadastrală, devine în aceste condiții, instrumentul de bază al introducerii cadastrului modern în România. Efectiv pentru realizarea acestuia se parcurg mai multe etape de lucrări care şi numai pentru simpla enumerare succesivă a lor, pot sugera volumul şi durata necesară.

1. Delimitarea cadastrală a UAT-ului în cadrul unor comisii mixte, a reprezentanților teritoriului cadastral şi a vecinilor, precum şi a intravilanelor, prin lucrări tehnice, dar şi cu pregnante aspecte juridice.

2. Culegerea datelor numerice şi textuale, prin activități tehnice (măsurători geotopofotogrammetrice), economice (de evaluare a imobilelor) şi juridic-administrative (încheierea unor acte cu caracter definitiv).

3. Redactarea documentației, alcătuită din planurile cadastrale rezultate din ridicări şi a registrelor însoțitoare. 4. Verificarea şi avizarea definitivă a documentației de către autoritățile de drept şi înaintarea lor la Cartea Funciară. 5. Întreținerea cadastrului prin actualizarea planurilor şi operarea modificărilor survenite pentru aducerea lor la zi. Fiecare din aceste etape cuprinde o serie de lucrări efective, specifice, prevăzute în Normele tehnice pentru introducerea

cadastrului în România. Conținutul unei documentații cadastrale pe UAT cuprinde, în linii mari: planul cadastral de bază, redat pe mai

multe foi, la scara 1/5000 în format digital şi grafic, planul general la o scara mică şi registrele specifice cu datele de identificare privind parcelele, proprietarii, adresele acestora ş.a. În completare sunt incluse dosarele cu acte care au stat la baza notărilor în registrele şi cel cu modificările apărute în fondul funciar necesare aducerii la zi a evidenței.

Pag. 11

2.4. PLANUL CADASTRAL, BAZA INTRODUCERII CADASTRULUI MODERN 2.4.1. Prezentare generală. Cerințe de îndeplinit Suportul, sau infrastructura , implementării cadastrului în România îl reprezintă planul cadastral de bază la scara

1/5000. Acesta se constituie ca elementul central şi piesa de rezistență a documentației cadastrale, reprezentând 75-80% din volumul de lucrări al acesteia, principala sursă de cheltuială cu aceiaşi cotă parte din cuantumul total, constituind principala problemă a cadastrului modern.

Principalele cerințe ale planului cadastral de bază, prevăzute în normele tehnice actuale sunt: � întocmirea pe UAT-uri, cuprinzând teritoriul unei comune, oraşe şi municipiu, redat la scara1/5000, în principiu, pe

mai multe foi de plan; � formatul de prezentare (digital, 2D) deci numai cu reprezentare planimetrică; � precizie corespunzătoare de poziționare a UAT-ului, extra şi intravilanelor, inclusiv a unităților cadastrale (parcele,

corpuri de proprietate, ş.a.) � conținut specific implementării cadastrului, care să permită identificarea imobilelor - teren şi construcții – existente

în teren. Toate aceste cerințe, dintre care unele vor fi reluate în continuare, detaliate, devenind obligatorii pentru toată țara

indiferent unde este amplasat UAT-ul cadastral. 2.4.2. Conținutul planului cadastral de bază

În principiu această piesă este un plan tematic, al unui strat (layer), cu o structură specifică lucrărilor de cadastru şi de

carte funciară. Funcția lui este în primul rând de identificare a unităților cadastrale (parcele, corpuri de proprietate ş.a.) folosind numere, simboluri şi culori. În egală măsură această reprezentare facilitează recunoaşterea formei, amplasamentul şi mărimea acestor unități prin redarea lor sub o formă simplă. În acest context reamintim că planul cadastral de bază are un conținut simplificat, fiind o reprezentare 2D, aşadar fără curbe de nivel şi cu un număr redus de detalii în raport cu planul topografic.

Efectiv conținutul planului cadastral la scara 1/5000 este precizat în Normele tehnice în vigoare care prevăd toate elementele ce trebuie să apară pe acesta, ce pot fi grupate pe categorii.

2.4.3. Privitor la precizia reprezentării

Acuratețea de poziționare a punctelor caracteristice, care definesc elementele de conținut amintite, ale planului

cadastral de bază, este eşalonată, în ansamblu pe părți, în funcție de mai mulți factori. Între cei determinanți putem aminti, în ordinea descrescătoare a preciziei, în raport cu suprafața unităților cadastrale, plecând de la UAT şi continuând la corp de proprietate şi parcela. În continuare se au în vedere existența şi calitatea rețelelor geodezice, scara de redactare şi mai ales modul de realizare a planului cadastral, respectiv procedeele de lucru – terestre, aeriene sau combinate, instrumentele şi tehnologiile la care s-a apelat s.a. Din acest puncte de vedere precizăm că, la noi, s-a optat pentru un model semiriguros, de utilizare a planurilor existente prin transformarea şi actualizarea acestora după o metodologie care încă se mai discută (§ 2.6).

Scara planului cadastral de bază este stabilită, în principiu, prin normele tehnice actuale, de 1:5000. Efectiv ea variază în funcție de detaliile din conținut devenind mai mare în intravilan şi la câmpie şi mai mică în extravilan, zonele de deal şi munte; o poziție specială o ocupă Delta Dunării.

Precizia planurilor cadastrale a fost stabilită pentru țara noastră în funcție de tehnologia obținerii planului cadastral, respectiv prin utilizarea planurilor existente prelucrate şi actualizate. Toleranțele admise la poziționarea punctelor de detaliu sunt:

� în intravilan � 10cm pentru punctele ce definesc sectoarele cadastrale, corpurile de proprietate şi construcțiile permanente şi ±20cm în cazul celor de pe hotarele parcelelor;

� în extravilan ±20cm în zonele de şes, ±30cm în zonele colinare şi ±50cm la munte pentru punctele ce definesc sectoarele cadastrale, corpurile de proprietate şi parcelele.

Privite comparativ se constată că, în general, precizia de poziționare a punctelor de pe planul cadastral de bază este acceptată, în mod justificat, mai slabă decât în cazul ridicărilor topofotogrammetrice, având în vedere metodologia de lucru adoptată la noi (§ 2.6) (Norme tehnice, 2001, actualizat 2011).

2.4.4. Formatul de prezentare

Planul cadastral de bază întocmit pe UAT se prezintă, în final, sub două forme cunoscute şi obligatorii: � în format digital sau numeric, compatibil cu calculatorul, în cadrul căruia, conform denumirii, toate punctele ce

definesc detaliile topografice şi cadastrale, sunt poziționate prin coordonatele lor rectangulare plane date în stereografic '70;

� în format analogic sau grafic, rezultat prin listarea celui digital care poate fi purtat pe teren, adnotat şi folosit prin procedeele grafice de determinare a unor elemente geometrice (lungimi, suprafețe, etc.).

Cele două forme de prezentare coexistă și permit utilizarea lor în scopuri practice, chiar dacă planul numeric poate fi transportat, în laptop şi pe teren fără nici o dificultate.

Formatul digital 2D, rămâne de bază, fiind obligatoriu conform normele tehnice actuale şi justificat prin utilitățile sale de excepție ca randament şi precizie; acesta corespunde pe deplin nevoilor cadastrului general, care este interesat doar de poziția planimetrică a detaliilor.

Pag. 12

Reprezentarea efectivă, a întregului UAT, se face pe foi de dimensiuni şi cu o nomenclatură specifică scărilor uzuale. Sistemul respectiv, de împărțire a hărții în foi, este propriu Proiecției Stereografice 2010, recent oficializat la noi şi pe cale de implementare. Asemenea foi rezultă din împărțirea întregului teritoriu național cu paralele duse la axele de coordonate Nord (x) şi Est (y) care au originea de la proiecția stereografică '70 (B =460, L = 250), rezultând pătrate şi nu trapeze ca în trecut.

2.5. PLANUL CADASTRAL DE ANSAMBLU

A doua piesă cartografică, componentă a documentației cadastrale pe UAT, este planul de ansamblu ce redă

teritoriul, respectiv pe o singură foaie şi prin excepție pe două. În mod firesc şi această piesă se prezintă în format digital, 2D, la o scară mai mică, 1:10.000 - 1:25.000, pe foaia cu nomenclatura corespunzătoare (Muntean, 2009). Scopul urmărit este ca acesta să ofere o imagine unitară al întregului UAT, orientativă, necesară unor studii şi lucrări de anvergură ce depăşesc ca întindere foaie planului de bază.

2.6. OPȚIUNEA ROMÂNEASC Ă PENTRU REALIZAREA PLANULUI CADASTRAL 2.6.1. Generalități. Istoric Referința istorică, ce marchează începutul realizării, la noi, a unui cadastru, în adevăratul sens al cuvântului, o

constituie Legea nr. 23/1933 cunoscută şi sub numele de Legea Voicu Nițescu, după autorul ei, membru al Senatului României. Se înțelege că planul cadastral, ca piesă de bază a documentației întocmite pe comune, acelaşi ca şi cel şi care ne interesează şi în prezent, era obținut prin ridicări topografice riguroase sprijinite pe rețeaua de triangulație. Din păcate lucrările, specifice cadastrului național, s-au întrerupt din cauza declanşării celui de al doilea război mondial.

Sub regimentul comunist măsurătorile geotopofotogrammetrice s-au bucurat după cum s-a mai arătat de atenția corespunzătoare, fiind coordonate de stat, recunoscându-se importanța lor (§ 1.2.2). Pe baza triangulației geodezice de stat şi a proiecției Gauss Krüger, impuse pentru toate țările socialiste s-a realizat planul topografic al țării , pe trapeze, la scara 1:5.000, prin metoda aerofotogrametrică şi alte lucrări necesare economiei naționale planificate. Spre sfârşitul acestei perioade, în anii '80, s-a realizat şi planul cadastral al țării la aceiaşi scară, obținut prin derivarea celui topografic, după o metodologie proprie IGFCOT. Din păcate aceste piese conțineau doar unele date cadastrale, dar lipsea elementul principal, definitoriu, respectiv delimitarea proprietăților ca parcele s-au corpuri de avere cu deținătorii lor; un asemenea subiect era inacceptabil pentru regimul comunist interesat de redarea pe plan doar a suprafețelor.

După Decembrie '89 o dată cu schimbările radicale intervenite în țara noastră problema introducerii unei evidențe funciare moderne, la nivel național şi implicit a planului cadastral, ca suport al acestei activități, s-a impus încă de la început. Din păcate, lipsa de experiență, complexitatea problemelor şi noutatea lor au întârziat demararea acestor acțiuni (§ 1.2).

2.6.2. Oportunit ățile existente

Concepțțțția şi realizarea tehnică a planului cadastral, ca piesă de rezistență a sistemului de evidență funciară, s-au

dezvoltat în timp în funcție de evoluția şi cerințele societății, fiind condiționate efectiv de progresele realizate în domeniul instrumentelor şi tehnologiilor de măsurători terestre.

Tehnologiile moderne din ultimele două categorii, amintite mai sus, dublate şi de alte realizări spectaculoase, cum ar fi scanarea cu laser (terestră sau aeriană), reunite în noua ştiință „geomatica”, oferă posibilități nebănuite de realizare a unor planuri de situație topografice sau tematice, inclusiv cel cadastral de bază în discuție.

Teoretic aceste posibilități ar putea fi grupate în ridicări terestre, indicate în cazul suprafețelor mici şi aerofotogrammetrice care se impun cu autoritate pentru teritorii întinse, regionale sau/şi naționale. Practic, această ultimă cale este de fapt una mixtă ce cuprinde şi lucrări geotopografice terestre de poziționare a rețelelor geodezice şi de realizarea reperajului fotogrammetric.

Efectiv, aceste tehnologii pot conduce la un plan cadastral 2D, modern, de o calitate deosebită, sub raport tehnic, ca precizie şi conținut, în format digital compatibil cu calculatorul. În acelaşi timp, prin gradul ridicat de automatizare se asigură un randament sporit, dublat de asigurarea unității lucrărilor ce se pot desfăşura la nivelul întregului teritoriu național.

Dotările de hard şi soft, precum şi cheltuielile curente de realizare a planului cadastral de bază, pot fi şi sunt considerate în prezent la noi costisitoare, care ne depăşesc. În viitor ele vor deveni cu siguranță mai accesibile şi exclusiviste având în vedere volumul imens al lucrărilor şi în orice caz, superioare calitativ ca rezultate.

2.6.3. Privitor la op țiunile din țara noastră

2.6.3.1. Condițiile specifice din România După decembrie '89 importanța şi rolul cadastrului au fost recunoscute şi oficializate prin acte normative oficiale, dar

introducerea efectivă în România a fost trecută, de la început, pe plan secundar. Astfel, prioritară a devenit Legea 18/91 a Fondului funciar având ca obiect restituirea terenurilor preluate abuziv de regimul comunist. După cinci ani, prin Legea nr. 7/96 a Cadastrului şi a Publicității imobiliare, s-a oficializat demararea lucrărilor de introducere a cadastrului în România. Normele tehnice de implementare a noului sistem de evidență funciară au apărut abia în 2001, dar problematica realizării planului cadastral de bază, la nivel național, a fost tratată confuz, la nivelul unor diletanți, de la care nu şi-au revenit nici după modificările ulterioare din 2007 şi 2011.

Condițiile de apariție a cerinței de realizare a planului cadastral, la nivelul anului 2000 nu erau din cele mai favorabile deoarece:

Pag. 13

� evidențele funciare vechi lipseau în cvasitotalitatea zonelor şi UAT-urilor; � triangulația geodezică de stat, ca rețea națională şi de sprijin, era depăşită moral de noile sisteme GNSS de

poziționare şi dispărută fizic în procent de 40%; � aparatura necesară şi specialiştii în materie sub cerințele de dotare respectiv sub efectivul normal. � urgența lucrărilor provocată în egală măsură de cerințele naționale şi cele comunitare, ce nu mai suportă amânare,

ca şi volumul şi costul operațiilor considerate greu de suportat; � mentalitatea retrogradă, a celor responsabili, ca urmare a regimului comunist care a blocat şi a condus la o lipsă

totală, a unei politici cadastrale coerente, de viitor, cel puțin de nivelul Legii 23 elaborată în 1933. Şirul condițiilor definitorii ale apariției Normelor de introducere a Cadastrului în România poate continua, cu unele

chiar plauzibile dar, în ansamblu, acestea nu pot justifica în nici un caz întârzierea demarării lucrărilor şi neclaritatea persistentă, până azi în privința realizării practice a dezideratelor cadastrale.

Opțiunea românească, de introducere a cadastrului, pe baza unui plan cadastral modern, nou, care să servească drept referință pentru deceniile următoare, a fost una originală, proprie greu explicabilă şi de motivat. Astfel tehnologiile moderne, apreciate şi folosite în toată lumea, binecunoscute şi la noi, au fost inițial abandonate în favoarea unei opțiuni considerate mai rapidă, mai ieftină şi probabil satisfăcătoare ca precizie, aspecte care ,ulterior, s-au dovedit dimpotrivă neconvingătoare.

Efectiv varianta românească de realizare a planului cadastral are la bază utilizarea planurilor existente prin transformarea şi actualizarea lor. Concepția s-a conturat greu, nefiind nici astăzi definitivată ca metodologie de lucru, întrucât prevederile din Normele tehnice în vigoare, de introducere a cadastrului prevăd (Spiroiu, Muntean, 2012):

� „planul cadastral de bază se întocmeşte în scopul reprezentării în plan a datelor rezultate la introducerea sau întreținerea cadastrului general pentru un anumit UAT şi cuprinde elementele de cadastru în detaliu”;

� “actualizarea planurilor şi hărților existente sau a planurilor şi hărților noi” ca soluție eficientă de cost. Aşadar, soluția în vigoare de realizare a planului cadastral de bază este slab conturată oficial, ca mod de lucru şi se

bazează pe: � planurile existente, în format analogic, majoritatea depăşite, lipsite de actualitate şi îndoielnice sub raportul

preciziei; � selectarea acestora şi transformarea, prin procedeele cunoscute de digitizare, scanare şi vectorizare, în planuri

digitale 2D aduse la scara de redactare; � completarea bazei cartografice cu planurile noi realizate, în ultimul timp, prin documentațiile cadastrale curente,

încadrate în stereo '70; � asamblarea tuturor acestor reprezentări digitale prin coordonatele lor si încadrarea în perimetrul UAT, preluat de pe

ortofotoplanuri. În concluzie, din această prezentare sumară, rezultă esența versiunii româneşti de realizare a planului cadastral, dedusă

doar din lucrările ce se execută fără a fi oficializată prin Norme tehnice de lucru. Din analiza sumară a acestei versiuni, rezultă că procedeul este puțin convingător chiar sub aspectele avantajoase de cost şi al duratei de execuție. În plus unele concesii care trebuie acceptate succesiv, în decursul operațiilor ridică serioase rețineri privind calitatea produsului final, în raport cu cerințele cadastrului modern şi a unor piese care să servească ca referință pentru viitor.(Muntean și Spiroiu, 2012).

2.6.3.2. Baza cartografică disponibilă şi pregătirea ei Ansamblul pieselor, ce ar putea fi folosite în acțiunea de realizare a planului cadastral de bază 1/5000 este variat ca

format (digital sau analogic), ca scară de redactare, precizie de poziționare a detaliilor, actualitatea conținutului, lizibilitate ş.a.. Dintre cele elaborate în decursul timpului le reținem pe cele mai importante.

1. Planul topografic de bază al țării realizat pe 90% din teritoriu, pe trapeze Gauss, la scara generală 1:5000, dar cu unele variații respectiv 1:1000 şi 1:2000 pentru centrele populate şi 1:10000 în zonele de munte şi Delta Dunării.

2. Planul cadastral realizat, la nivel național, prin derivare din primul, este întocmit, de asemenea pe țară, la scara 1:5000 în extravilan şi 1:1000 în intravilan, în format analogic 2D, pe trapeze Gauss. Precizia nominală este asigurată, dar din păcate conținutul nu redă elementele unui cadastru propriu-zis decât în mică măsură, proprietățile particulare fiind încorporate în unitățile CAP si IAS care se bucură de un prost renume.

3. Planurile din Documentațiile HGR 834/91, privind delimitarea şi evaluarea terenurilor aparținând societăților comerciale cu capital de stat, reprezintă piese valoroase de precizie şi conținut, garantate prin Normele tehnice de execuție riguroase, ce prevăd încadrarea în stereografic '70 şi prezentarea în format digital 2D.

4. Planurile parcelare pentru aplicarea legilor proprietății, executate de persoane fizice sau juridice autorizate şi avizate de OCPI, sunt demne de luat în considerare prin precizia şi actualitatea lor, dar numai cele executate după legislația specifică în vigoare, respectiv Ordinul 634/2006 cu modificările şi completările ulterioare, când prin directiva directorului general al ANCPI s-a cerut prezentarea în format numeric, încadrat evident în proiecția stereo '70. Cele inițiale, realizate grafic, nu pot fi luate în considerare.

5. Alte planuri , numeroase de altfel şi deosebit de utile prin calitatea lor, întocmite în cadrul documentațiilor menționate în Ordinul 634/2006, pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul şi modul de întocmire al documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară şi avizate de OCPI.

În final, planurile existente obținute prin ridicări curente actuale, cât şi cele mai vechi, utilizabile, se aduc la acelaşi numitor comun, ca scară şi format de prezentare (numeric) pentru utilizarea lor, în continuare, la realizarea planului cadastral de bază (Muntean, 2009).

2.6.3.3. Varianta de perspectivă Necesitatea obținerii planurilor cadastrale de bază, ca piese de importanță majoră în documentațiile cadastrale pentru

introducerea cadastrului general, ne îndreaptă spre descoperirea de noi modalități de obținere a planurilor cadastrale. În vederea soluționări acestei probleme esențiale la nivel național, se impune punerea de acord a noilor tehnologii cu modalitățile de

Pag. 14

obținere a acestor planuri, care sunt de referință. Ca produse ale tehnologiei moderne de ultimă oră, menționăm ortofotoplanurile scara 1:500, realizate cu aparatură de ultimă generație, de firme specializate care au în dotare resursele necesare obținerii unor asemenea piese.

După cum s-a arătat anterior, oportunitățile realizării planurilor cadastrale prin utilizarea celor existente este anevoioasă şi îndepărtată. Din aceste motive am considerat necesară studierea modului de realizare a acestor planuri, folosind ca suport ortofotoplanurile existente pe tot cuprinsul țării. Aceste piese devin deosebit de valoroase întrucât permit preluarea unor date cantitative (coordonate, suprafețe, perimetre) şi calitative, respectiv descriptiv atribute (categorii de terenuri şi de folosință).

Această variantă de lucru presupune existența, în plus, a unor resurse de hard şi soft şi a unor operatori de specialitate, prin intermediul cărora este posibilă exploatarea ortofotoplanului, în vederea obținerii datelor numerice şi calitative ale planului cadastral în format digital, folosind operația de transformare a imagini raster în imagine vectorială.

III. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR 3.1. MOTIVA ȚIA SUBIECTULUI TRATAT În condițiile noi din România se impunea o evidență funciară modernă, informatizată, constituită dintr-o bază

materială, respectiv planuri şi registre furnizate de cadastru, precum şi de date privind situația juridică a imobilelor cu deținătorii de drept asigurată de Cartea funciară. Numai în aceste condiții se pot crea premisele necesare pentru dezvoltarea unei economii concurențiale, de piață, garantarea dreptului de proprietate şi lini ştea socială, valori de bază ale unui stat de drept. Realizarea acestor condiții se impune cu autoritate atât din interes național cât şi ca obligație europeană, comunitară, într-o perioada de timp cât mai scurtă.

Structura modernizării evidenței funciare din tema noastră cuprinde, în linii mari, următoarele componente: � introducerea cadastrului, ca obligație de bază, înscrisă în legislația noastră încă din 1996 în Legea Nr. 7; � documentațiile cadastrale pe UAT, ca mod de lucru în care sunt cuprinse planurile şi registrele cadastrale; � planul cadastral de bază, ca suport al tuturor lucrărilor cadastrale şi de publicitate imobiliară. În consecință, aşa după cum s-a mai arătat, planul cadastral de bază trebuie să fie o reprezentare modernă, în format

digital 2D, cu un conținut tematic, specific şi de o precizie satisfăcătoare (§ 2.4.2.). Concepția de realizare a acestuia trebuie să fie unitară, asigurată de rețeaua geodezică națională integrată în cea europeană şi în acelaşi timp rapidă şi economică.

Opțiunea românească de realizarea a planului cadastral de bază la nivel național, aşa cum este prezentată în legislația actuală, se fundamentează pe conceptul de „folosire a planurilor existente, ca soluție eficientă de cost” (§ 2.6.3.); probabil s-a contat, în plus, şi pe un randament superior, dar nici unul din cele două argumente nu s-au confirmat în cei peste 15 ani de lucru. Evident că fotogrammetria digitală este mult mai avantajoasă, mai ales pentru realizarea unui plan cadastral nou, de referință peste ani, opinie neglijată însă din motive de neînțeles, dar în nici un caz din necunoaşterea acestei tehnologii moderne. Până la urmă părerile s-au schimbat şi ne îndreptăm spre calea firească de lucru a fotogrammetriei digitale.

Ortofotoplanul reprezintă una din piesele principale în realizarea planului cadastral de bază al țării noastre menționată şi în Norme de introducere a cadastrului. Prevederea are la bază calitățile metrice şi imagistice ale ortofotoplanurilor, care devin deosebit de utile pentru lucrările cadastrale de orice nivel de la UAT până la întreg fondul funciar al țării.

3.2. OBIECTIVE URM ĂRITE

Scopul şi motivația abordării prezentelor cercetări se justifică având în vedere oportunitățile oferite de ortofotoplan, ca

piesă metrică, în format imagistic, digital 2D, existentă pentru aproape întreg fondul funciar al României. De aici întrebarea firească, respectiv ideea centrală urmărită „dacă şi în ce măsură” un asemenea transfer de date este posibil, cu accent deosebit pe a doua ipoteză, prima fiind deja acreditată din principiu şi practic.

Obiectivele propriu-zise, individualizate, ce ar trebui explicitate, urmărite şi evaluate au fost relativ puține, dar evidente şi de importanță practică, ce se încearcă a fi prezentate.

1. Posibilitatea trecerii de la ortofotoplan la planul cadastral de bază cu următoarele aspecte principale de conținut:

� poziționarea directă, 2D, prin coordonate în Stereografic '70, a punctelor caracteristice, care definesc detaliile, prin transfer de pe ortofotoplan;

� trasarea hotarelor unităților cadastrale (UAT, sectoare, corpuri de proprietate, parcele) rezultând astfel forma, dimensiunile şi suprafața lor.

2. Posibilitatea extragerii de pe ortofotoplan, a unor date calitative, respectiv atribute ale unităților cadastrale amintite, prin fotointerpretare respectiv:

� categoria de terenuri (TDA, TDF, etc.); � categoria de folosință (arabil, păşune, livadă, etc.). 3. Determinările , atât cele cantitative cât şi cele calitative, se vor executa şi prezenta pe variante de lucru în funcție de

condițiile întâlnite în practică, definite de: � scara (diferită) a ortofotoplanurilor folosite şi natura imaginilor (color); � anotimpul de preluare a imaginilor digitale, natura terenurilor urmărite (arabil, păşuni) şi modul de marcare a

hotarelor ş.a.; � condițiile de investigare, respectiv metodologia de lucru, definită prin logistica folosită de hard şi soft, pregătirea

operatorului, modul de operare, etc. Obiectivele de mai sus schițate într-o formă inițială, s-au perfecționat şi definitivat, în timp, pe măsura desfăşurării

cercetărilor.

Pag. 15

4. Rezultatele se vor prezenta, după interpretarea lor conform variantelor amintite ca valori numerice absolute, procentuale, eventual ca toleranțe sau/şi grafice, care să exprime corect posibilitățile amintite şi să fie utile practicii curente.

3.3. METODE DE CERCETARE

Metodele la care s-a apelat în analiza cercetărilor şi prezentarea rezultatelor sunt cele folosite în mod curent și

concretizate, mai ales, prin metodologia folosită în ansamblu lucrărilor. La baza acesteia stau observațiile directe efectuate şi reținute în cadrul lucrărilor de teren şi de prelucrarea datelor. În egală măsură s-a apelat şi la observații indirecte, realizate prin intermediul unor etape complementare de lucru condiționate de factori colaterali.

Metoda comparației directe a rezultatelor obținute a constituit instrumentul de bază în efectuarea cercetărilor şi mai ales în aprecierea rezultatelor. Astfel, pentru aprecierea posibilităților de implicare în transformarea unor date ale ortofotoplanului de planul cadastral de bază, prin prelucrarea lor adecvată, s-au folosit două rânduri de valori ale unor informații geospațiale anterior obținute:

� pe cale terestră, prin măsurători de calitate prelucrate corespunzător, care au fost folosite drept referință; � extrase de pe ortofotoplan, considerate ca rezultate din cercetările noastre. Comparația dintre cele două rânduri de valori, obținute asupra aceloraşi suprafețe, considerând pe cele obținute pe

cale terestră ca etalon, conduce, în acest mod, la rezultate ce pot fi considerate de încredere. Din acesta analiză comparativă se poate conchide asupra oportunităților de utilizare a ortofotoplanului, în obținerea planului cadastral de bază 1/5000. În acest scop cercetările s-au desfăşurat, aşa cum s-a arătat în diferite ipostaze de lucru, frecvent întâlnite, iar rezultatele au fost cuantificate prin valori absolute (diferențe, erori) sau/şi procentuale exprimate în raport cu determinările terestre.

Metoda statistică folosită îşi propune analiza posibilelor legături dintre caracteristicile grafice luate în discuție, folosind mijloacele informatice moderne, care au permis studierea, cu un efort minim, a corelațiilor dintre elementele statistice luate în studiu.

Recomandările pentru practic ă şi contribuțiile personale în realizarea obiectivelor se desprind având la bază concluziile rezultate din analiza comparativă a datelor obținute prin cele două metodologii de lucru.

3.4. LOCALIZAREA CERCET ĂRILOR ŞI BAZA IMAGISTIC Ă EXISTENTĂ 3.4.1. Alegerea zonelor de lucru Conform obiectivelor fixate s-a trecut la stabilirea a trei locații efective pentru desfăşurarea lucrărilor. În acest spirit şi

în funcție de existența ortofotoplanurilor disponibile şi accesibile s-a optat, în cadrul celor trei locații, la câte două unități de lucru definite prin sectorul cadastral al UAT-ului.

A. Locația Dalnic Covasna se referă la: � județul Covasna, UAT Dalnic (simbol D.C.); � sectoarele cadastrale nr. 557 şi nr. 294 (fig. 3.1., 3.2.) � unitățile de lucru au simbolurile D.C.557, D.C.294 (tab. 3.1.); � categoria de teren cu destinație agricolă (TDA) � categoria de folosință – arabil. Ca extensie, unitățile din locația situată la est de Sf. Gheorghe, respectiv localitatea Dalnic, sunt dispuse pe drumul E

574 spre Târgul Secuiesc, cuprinzând fiecare: � unitatea (sectorul) D.C. 294, cu 24 parcele în suprafață de 51,72 ha; � unitatea (sectorul) D.C. 557 cu 38 parcele în suprafață de 68,88 ha.

Fig. 3.1. Locația Sf. Gheorghe, unitatea D.C. 557 Fig. 3.2. Locația Sf. Gheorghe, unitatea D.C. 294 Location Sf. Gheorghe, unit D.C. 557 Location Sf. Gheorghe, unit D.C. 294

Pag. 16

B. Locația Târgu Mureş I are următoarea dispunere (fig. 3.3.): � județul Mureş, UAT municipiul Târgu Mure ş; � sectoarele cadastrale nr. 44 şi nr. 479; � unitățile de lucru au simbolurile Tg.M. I 44, Tg.M. I 479 (tab. 3.1.); � categoria de teren parțial cu destinație agricolă TDA (extravilan) şi

parțial cu destinație intravilan TDI; � categorii de folosință specifice, corespunzătoare celor două destinații. C. Locația Târgu Mureş II are următoarea dispunere (fig. 3.3.): � județul Mureş, UAT municipiul Târgu Mure ş; � sectoarele cadastrale nr. 482 şi nr. 483; � unitățile de lucru au simbolurile Tg.M. II 482, Tg.M. II 483 (tab.

3.1.); � categoria de teren parțial cu destinație agricolă TDA (extravilan) şi

parțial cu destinație intravilan TDI, precum și teren cu destinație forestieră TDF;

� categorii de folosință specifice, corespunzătoare celor trei destinații. Ca adresă unitatea Tg.M. I 479 este spre sud-est, în apropierea străzii Livezeni, iar unitatea Tg.M I 44 este situată la

nord de oraş. Locația Tg. Mureș II se găsește tot în zona de contact a intravilanului cu extravilanul, adresa unităților Tg.M. II 482 și Tg.M. II 483 fiind în sudul orașului (fig. 3.3.).

Notă. În raport cu cele prezentate mai sus precizăm următoarele (tab. 3.1.): 1. Determinări cantitative , legate de întocmirea planului cadastral, s-au executat în locațiile Sf. Gheorghe și Târgu

Mureș I în unitățile D.C. 294 și D.C. 557, respectiv Tg.M. I 44 și Tg.M. I 479; 2. Estimări calitative , respectiv date descriptiv-atribute, în locația Târgu Mureș II, s-au realizat în unitățile Tg.M. II

482 și Tg.M. II 483.

Nomenclatura locațiilor luate în studiu Designation of locations under study

Tabelul 3.1.

Nr. ord. LOCAȚII SECT. CAD.

SCARA OFP.

UNITĂȚI DE LUCRU

NATURA DET.

1. DALNIC COVASNA

D.C. 294 1:5000 D.C. 294/5000

Date cantitative

557 1:5000 D.C. 557/5000

2. TÂRGU MUREŞ

Tg.M. I

44 1:5000 Tg.M. I 44/5000 1:500 Tg.M. I 44/500

479 1:5000 Tg.M. I 479/5000 1:500 Tg.M. I 479/500

3.

TÂRGU MUREŞ Tg.M. II

482 1:5000 Tg.M. II 482/5000

Date descriptiv-atribute

1:500 Tg.M. II 482/500

483 1:5000 Tg.M. II 483/5000 1:500 Tg.M. II 483/500

În final , considerăm că prin cele trei locații și sectoarele alese precum și prin scările diferite ale ortofotoplanurile

disponibile s-au surprins principalele categorii de terenuri şi de folosință ca suprafețe reprezentative, care constituie piesele de bază în efectuarea studiilor.

3.4.2. Reprezentări cartografice disponibile

Baza imagistică a cercetărilor, care acoperă suprafețele luate în studiu, este reprezentată de ortofotoplanurile digitale

existente, practic, pentru întreg teritoriul național. Acestea au fost disponibile prin amabilitatea D-lui Felician URSECHE, director OCPI Covasna, precum și a firmei GEOTOP 2001 din București cu acordul D-lui ing. Iustin ICHIM. Efectiv aceste piese accesibile sunt lejer diferite între ele în funcție de caracteristicile lor de bază (tab. 3.2.):

Fig. 3.3. Locația Târgu Mureș I și II

Location Târgu Mureș I and II

Pag. 17

Caracteristicile imaginilor digitale folosite Characteristics of digital images used

Tabelul 3.2.

Locația

Ortofotoplan digital Preluarea imaginilor

Scara Imagine Forma

prezentare Data f/h

Acoperire Long. Trans.

D.C. 1/5000 Color imagine sid aprilie-mai

2004 120mm/ 2100m

95% 30%

Tg.M./5000 1/5000 Color imagine

sid aprilie-mai

2004 120mm/ 2100m

95% 30%

Tg.M./500 1/500 Color trapeze tif aprilie-mai

2008 62,77mm/

480 m 95% 30%

3.5. LOGISTICA FOLOSIT Ă 3.5.1. Introducere Valoarea rezultatelor şi implicit a recomandărilor pentru practică trebuie să fie bine motivate, respectiv să aibă la bază

elementele unei cercetări conforme cu obiectivele şi metodologia propusă. În acest sens apreciem că trebuia să dispunem de: � terenuri reprezentative, ca ocupație, cu categorii de folosință variate delimitate prin hotare naturale, împrejmuiri

sau culturi agricole diferite; � ortofotoplanuri accesibile, cu un astfel de conținut, cuprinzând aceleaşi terenuri, dar înregistrate la date şi scări

diferite, în alb-negru sau color; � logistică, respectiv dotare corespunzătoare, proprie sau accesibilă, pentru culegerea datelor din teren sau de pe

materialul imagistic şi prelucrarea lor, inclusiv analiza şi interpretarea rezultatelor.

3.5.2. Instrumentele pentru măsurători terestre

Tematica cercetărilor cuprinde realizarea planurilor cadastrale de bază la scara

1/5000, prin măsurători terestre pentru toate locațiile şi unitățile cadastrale luate în studiu. Tehnologia GPS, folosită la îndesirea RGNS, respectiv la determinarea rețelei de

sprijin, este bine cunoscută, în prezent la noi, ca mod de lucru şi bine reprezentată în dotare. În cercetările noastre am beneficiat de un receptor GNSS Topcon Hiper Pro cu

două frecvențe şi 40 de canale (fig. 3.4.); acesta permite poziționarea atât prin metoda statică cât şi prin metoda cinematică, în timp real, respectiv procedeul RTK, în timp real. În acest din urmă caz, folosit de noi, s-a apelat la stațiile permanente din apropiere Sf. Gheorghe pentru prima locație Dalnic-Covasna şi cea din Tg. Mureş pentru locațiile cu acelaşi nume și în cazul ambelor variante de scară ale ortofotoplanului.

Stația totală de care am dispus, folosită la poziționarea rețelei de ridicare prin drumuiri şi la ridicarea detaliilor, este de tip Leica TCR 410C (fig. 3.5.).

Efectiv la măsurătorile de teren s-a folosit întreg echipamentul, astfel că pe

lângă stația totală propriu-zisă (aparatul) s-a mai dispus de trepied, două prisme cu suport reglabil, ș.a.. Modul de lucru efectiv va fi descris pe scurt la capitolul corespunzător (§ 5.3.).

3.5.3. Logistica necesară exploatării ortofotoplanului În general aparatura de care s-a dispus şi s-a folosit la birou pentru investigarea

conținutului ortofotoplanurilor este relativ simplă şi uşor de manipulat şi evident de prezentat. Efectiv am folosit doar două piese de hard respectiv soft de caracteristici corespunzătoare instrumentelor amintite:

1. Două calculatoare de acelaşi tip cuplate cu monitoare (display) cu diagonala de 17 inch şi putere de rezoluție de 1366X768 (32 bit, 60Hz).

2. Softurile utilizate, la culegerea, depozitarea şi prelucrarea datelor precum şi cele de analiză şi interpretarea rezultatelor, au fost numeroase. Acestea vor fi menționate în cadrul etapelor de lucrări desfăşurate, dar aici le reținem pe cele mai importante, internaționale şi româneşti, respectiv: LPS, AutoCad, Irfam Wiew, Orima, Toposys, Mapsys, TransDatRo ş.a.

3. Ca volum de lucrări şi număr de determinări apreciem că s-au surprins multe situații reprezentative, întâlnite în practică, în cazul cărora s-a asigurat în acelaşi timp acoperirea statistică necesară unor concluzii întemeiate.

În concluzie logistica de hard şi soft, personală şi cea pusă la dispoziția de către ANCPI şi unele persoane fizice şi juridice, respectiv Dl. ing. Iustin Ichim asociat al firmei

Fig. 3.5. StaŃia totală

Leica TCR 410

The Leica TCR 410 total station

Fig. 3.4. Receptorul GNSS

Topcon HiperPro

The GNSS Topcon HiperPro receptor

Pag. 18

GEOTOP 2001 Bucureşti și Dl. Felician Urseche, a fost corespunzătoare obiectivelor urmărite, permițând desfăşurarea normală a cercetărilor (www.geotop.ro).

IV. REALIZAREA ORTOFOTOPLANURILOR FOLOSITE 4.1. GENERALIT ĂȚI 4.1.1. Posibilități de utilizare a ortofotoplanului în cadastru Ortofotoplanul, ca produs final al ridicărilor în plan prin aerofotogrammetrie digitală, ca şi imaginile aeriene numerice

care stau la baza acestui produs, prezintă ,în prezent, un interes deosebit pentru activitatea practică din sector. Posibilitățile oferite de ortofotoplan şi de imaginile aeriene digitale componente, singulare sau în cupluri, sunt

remarcabile şi din punctul de vedere al cadastrului pot fi implicate în furnizarea de: � date numerice, cantitative, necesare trecerii la planul cadastral de bază, ca reprezentare a terenului prin tehnologii

informatice corespunzătoare; � date descriptive, calitative, ca atribute ale suprafețelor urmărite, obținute prin interpretarea imaginii

ortofotoplanului. Introducerea cadastrului, având ca problemă primordială realizarea planului de bază, este direct interesat de aceste

posibilități care formează, de altfel, subiectul prezentei teze de doctorat. 4.1.2. Imaginea digitală aeriană componenta de bază a ortofotoplanului

4.1.2.1. Principiul de preluare, structură, sisteme de reprezentare Ca element constitutiv al ortofotoplanului, asemănător cu cărămida dintr-un zid, imaginea aeriană digitală se obține,

teoretic, printr-un proces de preluare asemănător fotogrammetriei clasice. Structura imaginii aeriene digitale este specifică fiind constituită din pixeli, ca elemente de bază, grupați în cadrul unui

raster, după tonul de gri sau nuanță de culoare, exprimate numeric în funcție de structura şi intensitatea fascicolului incident. În acest mod, imaginea digitală poate fi investigată şi prelucrată în mod automat la realizarea planurilor digitale în format imagine sau cartografic, folosind softuri corespunzătoare (Boş şi Iacobescu 2009).

Sistemul de reprezentare este și el diferit,

distingând-se imaginea raster, alcătuită din pixelii înregistrați, organizați pe linii şi coloane şi imaginea vectorizată ce rezultă din sintetizarea primei, fapt ce permite operare în sistem digital (fig. 4.2.).

4.1.2.2. Considerații generale

Calitatea imaginii digitale, afişată pe display-ul monitorului sau printată pe imprimantă sau plotter, depinde de puterea de rezoluție a acestora, care poate scădea când această putere este inferioară camerei de preluare.

În concluzie, reținem că imaginile digitale se obțin prin înregistrare directă cu camere specializate, digitale. În acelaşi timp ele pot rezulta şi prin conversia celor analogice, de fotogrammetrie clasică, în reprezentării vectoriale cu ajutorul unor scannere performante şi programe adecvate. Efectiv prin perfecționările continue se deschid totodată noi oportunități, calitativ superioare ale imaginilor multispectrale cu putere de rezoluție mare.

4.1.3. Echipamentul de preluare a imaginilor digitale 4.1.3.1. Camera de priză Imaginile aeriene digitale se preiau de pe o platformă de navigație, de

regulă un avion, cu ajutorul unor dispozitive, componente specializate, de o funcționalitate ireproşabilă având la bază tehnologii informatice. Înregistrările efective sunt efectuate automat odată cu deplasarea avionului, sub supraveghere, prin urmărirea pe display a desfășurării operațiilor.

Efectiv echipamentul de preluare a imaginilor digitale are trei componente de bază.

Camera aeriană digitală care este de fapt un sistem de înregistrare a datelor a evoluat mereu, fiind dotată în prezent cu senzori de foarte înaltă rezoluție spațială. În principiu, un astfel de sistem, spre exemplu UltraCam-X, are următoarea structură (fig. 4.4.), (Vorovencii, 2010) :

a) b)

Fig. 4.2 Tipuri de imagini digitale

a) imagine raster b) imagine vector

Types of digital images

a) raster image b) vector image

Fig. 4.1. Principiul preluării imaginilor

cu camere aeriene digitale (Vorovencii, 2010)

The principle of image acquisition with digital aerial cameras

Pag. 19

� camera propriu-zisă cu patru obiectivi (la tipul UltraCam) sau unitatea senzorului (la Vexcel), formată din opt conuri optice pentru imagini de format mare (fig. 4.4. a.);

� unitatea de stocare a datelor brute, ce poate înmagazina aproximativ 4000 de imagini (fig. 4.4. b.);

� sistemul de afişare (display-ul operatorului), ce permite vizionarea imaginilor chiar din timpul zborului şi aprecierea calității acestora.

� monitoarele folosite au o rezoluție foarte ridicată (fig. 4.4. c.).

4.1.3.2. Sistemul integrat GPS/IMU

Imaginile aeriene în sistem digital, bazate pe descompunerea terenului în pixeli ca unități elementare de suprafață, sunt preluate cu camere specializate dublate de un modul integrat GPS/IMU constituit dintr-un receptor GPS (Global Positioning Sistem) şi dispozitivul inerțial de navigație (Inerțial Mesurament Units).

Sistemul inerțial de navigație IMU, a fost inițiat în navigația avioanelor militare, în programele satelitare şi în fotogrammetria digitală. Constructiv o unitate IMU încorporează trei giroscoape şi trei accelerometre montate ortogonal în avionul fotogrammetric (fig. 4.7). Efectiv, acestea au rolul de a înregistra unghiurile k, φ şi ω de răsucire a camerei în jurul axei Z, de înclinare longitudinală în lungul liniei de avansare a avionului şi înclinare transversală, în jurul acesteia.

4.1.3.3. Unitatea de stocare şi sistemul de afişare Unitatea de stocare din avion, similară cu „magazia filmului” în cazul

camerelor analogice are rolul de depozitare a datelor brute. Efectiv ea cuprinde mai multe componente, care pot fi schimbate în timpul zborului și care pot înmagazina fiecare în jur de 4000 de imagini. În acest mod, capacitatea de stocare din timpul zborului este practic nelimitată și se permite transferul datelor pe imagini oglindă din avion la birou. Descărcarea datelor din unitatea de stocare la birou se face prin intermediul unei stații care permite transferul complet de imagini achiziționate într-un interval de timp, folosind canalele specifice (Vorovencii, 2010).

4.1.4. Sistemul mobil de cartografiere

Echipamentul de preluare a imaginilor aeriene digitale, în

complexitatea lui, descrisă sumar anterior, a condus, în timp la apariția unei sistem mobil de cartografiere, MMS (Mobile Mapping System), care continuă să se dezvolte cu efecte benefice şi în realizarea ortofotoplanurilor moderne.

Conceptul cartografiei moderne are la bază un sistem integrat de niveluri diferite, GPS/IMU sau GPS/D (Dead Reckoning) după modul de combinare a senzorilor. Pe aceste baze s-a trecut la georeferențierea directă a imaginilor preluate ca rezultat al orientării directe a senzorului (fig. 4.8);

Cu ajutorul unui astfel de sistem, pentru cartografierea unei suprafețe de teren se parcurg trei verigi principale: achiziția de date, extragerea informației şi managementul acesteia.

4.2. PRELUAREA IMAGINILOR AERIENE DIGITALE 4.2.1. Generalități Materialul imagistic de care am dispus, pentru locațiile Tg. Mureș I și

II, a fost realizat de firma GEOTOP 2011 care, prin dotarea cu tehnologia corespunzătoare şi-a dezvoltat abilitățile de preluare a imaginilor aeriene digitale şi de procesare a acestora până la obținerea ortofotoplanului. Prin bunăvoința conducerii firmei şi a persoanelor asociate, am dispus de logistica de soft şi hard necesară executării lucrărilor ca şi de produsele finale utilizabile de noi. Pentru locația Dalnic - Covasna materialul imagistic a fost pus la dispoziție de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Covasna, prin amabilitatea conducerii instituției.

Apreciem că numai prin cunoaşterea şi reținerea modului de lucru

Fig. 4.8. Orientarea directă a senzorului

(Vorovencii, 2010):

- puncte de repere la sol

- sateliŃi

Direct orientation of sensor

-soil landmark points

- satellites

Fig. 4.7. Principiul sistemului inerŃial

de navigaŃie (IMU) (Vorovencii, 2010)

1) –Accelerometru, 2)- Giroscop

The principle of inertial measurement unit (IMU)

1) - Accelerometer, 2) - Gyroscope

a) c) b)

Fig. 4.4. Echipament de preluare a imaginilor aeriene digitale

a) Camera UltraCam-X, b) unitatea de stocare, c) display-ul de afişare

Equipment for the acquisition of digital aerial imagery

a) UltraCam-XCamera, b) storage unit, c)display

Pag. 20

efectiv, desfăşurat uneori şi în condiții de premieră la noi, poate fi discutată şi apreciată măsura în care piesele rezultate pot fi utile cadastrului, în special, la întocmirea planului cadastral.

4.2.2. Întocmirea proiectului de zbor

Stabilirea datelor principale ale preluării imaginilor aeriene se realizează inițial în cadrul unui proiect desfăşurat în mai multe etape, realizate succesiv.

4.2.3. Preluarea datelor

În locația Tg. Mureș I și II, scara 1/500, înregistrările necesare

obținerii ortofotoplanului la scara 1/500 s-au obținut în condiții specifice. 1. Camera digitală, folosită a fost de tip ADS40 produsă de LH

System (fig.4.9.a.); efectiv aceasta a înregistrat terenul prin scanare pe trei linii de baleiaj în spațiul obiect, respectiv în față, în jos şi în spate (fig. 4.10.a). S-a obținut astfel imagini pe trei linii în pancromatic, fiecare cu 12000 de pixeli şi trei benzi multispectrale de înaltă rezoluție (fig. 4.10.).

2. Sistemul integrat GPS/IMU a cuprins un receptor performant, geodezic, de tip RTK, ce lucrează în timp real şi o unitate inerțială de măsurare IMU (fig. 4.9.b).

3. Unitatea de memorie MM40, capabilă să stocheze 100GB de date pe ora de zbor, a fost transportată după aterizare şi se conectează la o stație de lucru, împreună cu sistemul de afişare şi control ce permite supravegherea întregului proces de preluare a datelor (fig. 4.9.c.).

4. Altimetrul cu laser folosit, de tip LiDAR, este capabil să înregistreze altitudini până la 2500 m, iar un sistem de compensare a trenării lineare FMC (Forword Motion Compensation), completează dotările necesare.

5. Avionul de tip Cessena 404 Titan utilizat asigură toate condițiile unei platforme aeriene purtătoare a instalațiilor respective (fig. 4.11.): stabilitate pe linia de zbor, vizibilitate pentru pilot în față, în jos şi lateral, spațiu corespunzător de instalare şi manevrare, autonomie de zbor de 6 ore, viteză minimă 150 km/h, plafon de zbor cca. 5000 m ş.a..

Proiectul zborului, întocmit pe un plan existent, s-a definitivat şi transpus sub forma a două piese: una cu dispunerea liniilor de deplasare a avionului şi alta cu amplasamentul benzilor de imagini (fig. 4.12.).

a. b.

Fig. 4. 12 Proiectul de preluare a imginilor digitale

a) liniile de zbor b) benzile de înregistrare

The digital image gathering project

a) flight lines b) recording bands

Fig. 4.10. Principiul preluării imaginilor digitale (www.geotop.ro)

Principle of digital image gathering

Fig. 4.11 Avionul Cessena 404 Titan (www.geotop.ro)

The Cessena 404 Titan

Fig. 4.9. Componentele sistemului de preluare a imaginilor

a) Camera digitală ADS40, b) dispozitiv IMU, c) modul de memorie MM (www.geotop.ro)

Components of the image collection system

a) ADS40 digital camera, b) IMU device, c) memory module MM

Pag. 21

4.2.4. Realizarea reperajului fotogrammetric Punctele de reper denumite prin traducere şi puncte de control la sol

(Ground Control Points), asigură legătura absolut necesară între imaginea aeriană, viitorul plan digital, respectiv ortofotoplan şi teren.

Proiectul reperajului urmăreşte stabilirea amplasamentului aproximativ al reperilor şi marcarea lor prin puncte de hartă de zbor urmărind o repartizare uniformă a lor, pe suprafața de înregistrat (fig. 4.13). Poziția definitivă s-a stabilit pe teren: dacă în cadrul unei zone de 100 m în jurul punctului stabilit nu s-a găsit un reper natural (colț de casă, de gard, stâlp ş.a.) s-a instalat un reper artificial prin premarcaj (fig.4.14.).

Efectiv, în locația Tg. Mureş I și II, scara 1/500, s-au ales în cadrul zonelor prestabilite unele repere naturale amplasate, care sunt incluse, de regulă, în zona construită. În extravilanul municipiului acestea lipsesc şi în consecință, s-a apelat la soluția premarcajului, respectiv instalarea unor repere artificiale înaintea efectuării zborului. În aceste condiții după alegerea locului definitiv, reperul s-a marcat la sol prin bornă care poartă, în partea superioară o placă metalică de 30x30 cm care are materializat pe ea punctul matematic dat de capul bulonului.

Pentru a fi înregistrat şi identificat în imagine, în prelungire, s-au marcat două benzi albe perpendiculare între ele, din carton asfaltat astfel încât să apară clar pe imagine preluată din avion (fig. 4.14).

Datele GPS s-au achiziționat cu o instalație GPS tip GNSS Topcon HiperProreceptor; pentru determinările efective s-au folosit înregistrările de la stația permanentă Sf. Gheorghe, respectiv Tg. Mureș. Efectiv s-a apelat la metoda statică cu un timp de staționare de 1-2 ore.

Calculele s-au desfăşurat în succesiunea cunoscută, respectiv poziționare în sistem GPS pe elipsoidul GRS ’89. Coordonatele geodezice obținute fiind trecute în Sistemul de Referință Național Stereografic 1970 cu ajutorul programului TransDatRo.

4.2.5. Înregistrarea imaginilor digitale

Condițiile efective de achiziționare a datelor de bază pe întreaga suprafață de 4500 ha a municipiului Tg. Mureş, au

fost, în general, următoarele: � perioada de zbor, aprilie-mai 2008, când zăpada a dispărut, vegetația era în curs de dezvoltare, iar unghiul de

elevație al soarelui suficient de mare pentru a evita umbrele prelungite; � avionul Cessena 404 Titan a fost echipat cu camera digitală ADS4, având distanța focală de 62,77mm şi obiectivul

calibrat şi testat pentru domeniul spectral vizibil, cu rezoluție radiometrică setată la 8 biți; � înălțimea de zbor calculată la 480 m, iar rezoluția spațială, respectiv mărimea pixelului pe care se poate conta, 10

cm. În final, având la dispoziție proiectul de desfăşurare a zborului, premarcajul realizat, verificat şi completat la nevoie,

precum şi toate avizele necesare, s-a trecut la preluarea datelor aeriene primare, digitale. Înregistr ările propriu-zise s-au executat, efectiv, pe baza unui management modern, definit ca, sistem de planificare

şi conducere a zborului, de tip Z/I ASMS (Airborne Sensor Management System). Imaginile digitale preluate sunt depozitate în unitatea de stocare, de mare capacitate pentru asigurarea autonomiei

lucrărilor şi transferate, cu softuri corespunzătoare, în memoria calculatorului, eventual în stațiile fotogrammetrice de exploatare. 4.3. PRELUCRAREA DATELOR 4.3.1. Descărcarea şi georeferențierea imaginilor Descărcarea propriu-zisă demarează cu trecerea imaginilor digitale pe

un calculator puternic, operație similară cu „developarea” filmului clasic. Efectiv, în acest mod se asigură convertirea înregistrărilor individuale, în alb-negru, într-o imagine de ansamblu cu rezoluție maximă ce poate fi transformată într-una color de aceiaşi rezoluție.

Georeferențierea imaginilor digitale presupune poziționarea lor, respectiv încadrarea în sistemul național de proiecție și de referință, definite de elipsoidul Krasovski, proiecția Stereografică '70, și Marea Neagră 1975. Operația, de importanță deosebită, similară cu redresarea fotogramelor şi punerea lor în scară din fotogrammetria analogică, se bazează pe punctele de reper şi control poziționate terestru.

În cazul locației Tg. Mureș I și II, scara 1:500, georeferențierea s-a făcut direct, automat, prin intermediul sistemului GPS/IMU, apelând la programele specializate Leica Gpro și IPASPro. Coordonatele spațiale (X,Y,Z) ale punctelor se

Fig. 4.14. Premarcajul unui reper fotogrametric

Pre-marking of a photogrammetric landmark

Fig. 4.13. Dispunerea reperilor fotogrametrici în locațiile Tg. Mureș

I și II

Setting of photogrammetric landmarks in locations Tg. Mures I and II

Pag. 22

obțin în funcție de observațiile satelitare GPS şi prin determinarea unghiurilor k, φ şi ω de înclinare a axului optic al camerei de navigație (INS).

4.3.2. Procesarea primară a înregistrărilor Imaginile aeriene achiziționate direct cu camera digitală sunt afectate de o serie de agenți perturbatori care produc, din

diferite motive, unele variații de scară şi deformații geometrice locale. În consecință aceste înregistrări necesită aplicarea unor corecții care să reducă, parțial sau total, erorile apărute care afectează calitatea acestora.

Prelucrarea radiometrică a imaginilor digitale are un rol deosebit în asigurarea unor determinări metrice de precizie, afectate, în caz contrar, de o serie de factori, respectiv de condițiile de preluare, calitatea senzorului şi post procesarea datelor. În consecință înregistrările sunt supuse unor procese succesive.

Modificarea contrastului imaginilor, respectiv îmbunătățirea acestuia, presupune prelucrarea radiometrică efectuată în scopul ridicării contrastului și evidențierii detaliilor şi a altor elemente din înregistrare. Prelucrarea are la bază diferența dintre primul şi al doilea ordin al densităților din înregistrare.

Reducerea contrastului unei imagini se realizează în vederea minimizării sau eliminării zgomotului din imagine, prin procedeul filtr ării de jos cu ajutorul filtrelor binomiale, proces care are rolul de tăiere a frecvențelor înalte.

Filtrarea conținutului imaginilor digitale, ca etapă de prelucrare, presupune obținerea unei noi imagini în urma procesării pixelilor din înregistrarea dată. Valoarea unui pixel nou din imaginea obținută, este calculată în funcție de valorile pixelilor din imaginea originală, existenți în zona pixelului în cauză. Efectiv, filtrarea imaginii, ca modalitate prin care se poate modifica și îmbunătății calitatea acesteia poate fi egală, dacă pixelii folosiți în calcul au aceeaşi pondere sau ponderată atunci când pixelii folosiți au importanță diferită.

4.3.3. Aerotriangula ția Îndesirea reperajului terestru cu noi puncte determinate în laborator, pentru ca fiecare imagine sau/şi cuplu

stereoscopic, să dispună de punctele necesare prelucrărilor ulterioare se realizează prin aerotriangulații. În acest scop reperele naturale sau artificiale de la sol sunt suplimentate cu altele, denumite puncte de trecere sau de control, poziționate însă prin metode specifice, de laborator, în acelaşi sistem de referință şi coordonate național amintit anterior. În baza acestei operații stau reperele din teren, determinate în condițiile de precizie amintite şi datele înregistrate de sistemul GPS/IMU (§ 4.2.3.).

Efectiv calculul noilor puncte, de aerotriangulație, s-a desfăşurat automat, folosind programele Leica Photogrammetric Suite 9.1. cu Orima şi Gpro 3.2. Pe întreaga suprafață a municipiului Tg. Mureş și implicit în locațiile noastre, au fost luate considerare următoarele elemente:

� 17 benzi cu 51 straturi de imagine; � 17 profile GPS; � 12422 puncte de teren APM; � 15 reperi fotogrammetrici cu premarcaj; � 4137 observații suplimentare. Alte date, care completează inventarul informațiilor de bază ale aerotriangulației au fost date anterior (§ 4.2.3.). Determinarea noilor puncte de control, incluse în aerotriangulație a presupus parcurgerea unor etape succesive ce se

menționează pe scurt. 1. Definirea blocului de aerotriangulație, folosind programul LPS care selectează imaginile şi foloseşte

orientările aproximative din timpul zborului. 2. Compensarea preliminară a blocului de 9 benzi pe baza datelor furnizate de sistemul GPS/IMU şi analiza primară a

rezultatelor. 3. Alegerea punctelor noi, de control, uniform distribuite pe suprafață, componente ale unor detalii vizibile, cu claritate,

pe cât posibil comune mai multor imagini şi numerotarea lor. 4. Poziționarea acestora prin citirea coordonatelor punctelor APM şi

compensarea riguroasă a blocului pe baza reperelor determinate terestru. 5. Analiza rezultatelor privind blocul aerofotogrammetric prin verificarea,

corectarea şi remăsurarea punctelor afectate de erori .În continuare s-a trecut la calculul și afișarea abaterilor standard, inclusiv la elipsa erorilor de poziționare, elemente ce caracterizează precizia lucrărilor (fig.4.19.)

În final , prin aerotriangulație s-au obținut coordonatele punctelor de legătură, noi, distribuite pe întreg blocul, care împreună cu reperele poziționate terestru, vor servi în continuare la realizarea ortofotoplanurilor.

Întregul proces de realizare a aerotriangulației, cu cele 12422 de puncte

noi de control necesare prelucrărilor ulterioare, s-a desfăşurat automat. În acest scop,

s-a apelat la programele specializate Leica Geosystem, Leica Photogrammetry Siute

9.1 cu Orima şi Gpro 3.2., folosite în diferite etape de lucru menționate

anterior.

Fig. 4.17. Dispunerea benzilor în blocul de aerotriangulaŃie

Layout of bands into the aerial triangulation block

Pag. 23

4.4. REALIZAREA ORTOFOTOPLANULUI. ETAPE

4.4.1. Generalități

Ortofotoplanul reprezintă, după cum s-a mai arătat, o piesă deosebit de valoroasă de pe care se pot extrage o serie de date și informații cantitative, cuatificabile, dar și calitative, respectiv atribute, ale unor suprafețe de teren înregistrate. În aceste condiții este mai mult decât evident că această piesă metrică, în format imagistic, prin atributele sale de bază poate deveni un produs deosebit de util lucrărilor de cadastru și în special la întocmirea planurilor de bază 1/5000, dar nu numai, constituind astfel obiectivul preocupărilor din prezenta teză de doctorat.

În acest scop, pentru a stabili posibilitățile oferite de ortofotoplan trebuie cunoscută tehnologia obținerii lui, ca operație complexă, automatizată în cea mai mare parte. Întrucât nu am avut posibilitatea participării la obținerea acestui produs, în consecință, etapele parcurse se vor prezenta succint, conform informațiilor obținute de la firma producătoare.

4.4.2. Realizarea modelului stereoscopic

În lucr ările noastre modelul stereoscopic s-a obținut, ca primă etapă, cu ajutorul softului LPS folosind o serie de date de intrare și o schemă de lucru (fig.4.20.):

� imaginile aeriene cu punctele de reper și de trecere poziționate x, y,z, după realizarea aerotriangulației;

� fişierele auxiliare de orientare, cu conțin datele fiecărei linii de scanare.

Orientarea interioară se realizează în funcție de distanța focală şi punctul principal (centrul optic al obiectivului), care sunt caracteristici constructive, cunoscute ale camerei de priză; poziția punctului principal, definită prin coordonate, este dată de certificatul de calibrare al camerei. Prin realizarea orientării interioare, pe cale digitală, coordonatele pixel ale imaginilor au fost transformate în coordonate imagine.

Orientarea exterioară s-a realizat prin cele două etape cunoscute tot pe baza datelor din fişierele auxiliare de orientare. Astfel, orientarea relativă s-a bazat pe cele 6 elemente, trei liniare (X,Y,Z) care definesc poziția centrului de perspectivă şi trei unghiulare (k,φ,ω), care dau înclinările camerei pe cele 3 axe. Efectiv prin orientarea relativă se realizează efectiv modelul stereoscopic eliminându-se paralaxele pe axa y, astfel încât coordonatele imagine, obținute în urma orientării interioare, sunt transformate în coordonate model.

Orientarea absolută s-a realizat folosind punctele care constituie reperii fotogrammetrici identificați pe imagini şi identificați şi determinați pe teren. În urma orientării absolute coordonatele model obținute prin orientarea relativă au fost transformate în coordonate teren.

ETAPA 1: MĂSURAREA ELEMENTELOR ÎN MODUL STEREO

DATE

INTRARE DATE

IESIRE Imagini

aerotriangulate

Fişier digital 3D conținând

break-lines si puncte cotate la

sol

Fişiere auxiliare de orientare

Limite zone de interes

PROCESE DE

VERIFICARE ŞI REFACERE

a) b)

Fig. 4.21. Model digital al terenului (Vorovencii, 2010)

a – format 2D, b – format 3D

Digital elevation model (DEM)

a -2D format , b- 3D format

Fig. 4.20. Fluxul culegerii datelor după modelul

stereoscopic.

Flux of data gathering according to the stereoscopic model

Pag. 24

Pe modelul stereoscopic astfel obținut s-au măsurat elementele necesare realizării modelului digital al terenului, obținându-se în final un fişier digital 3D care conține break-lines (linii frânte) şi cotele punctelor culese de pe modelul stereoscopic. Aceste elemente, alături de alte, vor constitui date de intrare în realizarea modelului digital al terenului MDT.

Realizarea practică a modelului stereoscopic a fost posibil folosind o instalație complexă disponibilă doar la unitățile mari de profil. În aceste condiții vederea stereoscopică s-a realizat folosind sistemul de polarizare pasiv constituit din ochelari activi, ce conțin un binocular şi un senzor de infraroşii.

4.4.3. Realizarea modelul digital al terenului Modelul digital al terenului constituie o modalitate de

modelare a suprafeței Pământului indiferent de scară. Datele necesare realizării modelelor digitale pot fi de natură cantitativă, geometrică ce definesc forma, dimensiunile şi poziția obiectelor în spațiu, sau/şi calitativă, tematică, respectiv caracteristicile modelului definite prin parametrii specifici. Ambele, considerate în cuplu, constituie baza informatică, a modelului digital al terenului DTM (Digital Terestrial Model) (fig.4.21.). Datele sunt structurate de tip grid şi ca rețea neregulată de triunghiuri în funcție de disponibilitatea lor, de accidentația terenului și după tipul aplicațiilor la care este folosit acest model (fig.4.22.).

Ca surse de construcție a DTM-ului se pot folosi ridicările topografice, fotogrammetrice, cele cartografice existente şi mai recent, sistemul LiDAR (Light Detection And Ranging) de scanare cu laser sau radarul interferometric care au posibilitatea străbaterii vegetației arborescente până la pământ şi a furniza puncte cotate de relief care nu pot fi furnizate de alte înregistrări.

Etapele realizării modelului digital al terenului s-au parcurs în mod succesiv conform unei metodologii adecvate.

1. Culegerea datelor inițiale, respectiv a coordonatelor spațiale X,Y,Z ale punctelor necesare realizării MDT-ului prin generarea automată a unei rețele de triangulație neuniforme TIN (Triangulated Irregular Network); datele punct se obțin prin corectarea triunghiurilor folosind algoritmi multipli.

2. Prelucrarea primară ce urmăreşte corectarea datelor de referință, brute, prin operații specifice şi eliminarea, în parte sau total, al unor deficiențe inevitabile.

3. Procesarea de bază care asigură convertirea şi structurarea datelor corectate, prin studii stereoscopice, sub forma modelului digital al terenului, redat ca reprezentare prin umbre sau culori (fig. 4.23). În continuare, pentru multe activități practice de la MDT se poate trece uşor la realizarea unui plan topografic 3D cu relieful reprezentat prin curbe de nivel (fig. 4.23.).

4. Evaluarea calității operației ce are la bază calculul erorii medii pătratice în funcție de cotele rezultate din model şi cele cunoscute pentru puncte alese aleatoriu.

5. Stocarea şi arhivarea datelor, respectiv a cotelor obținute astfel încât informația să poată fi accesată la nevoie.

În locația Tg. Mureș I și II scara 1/500, modelul digital al terenului, s-a realizat cu ajutorul stației fotogrammetrice, utilizând programul LPS Automated Terrain Extraction ATE din pachetul Leica Photogrammetric Suite, prin parcurgerea unor etape, uşor diferite de cele prezentate anterior dată fiind tehnologia aplicată.

1. Colectarea datelor prin generarea automată a unei rețele TIN pe baza modelelor stereoscopice, obținute prin legarea imaginilor succesive, cu acoperire comună, folosind metoda corelării automate a fotogrammelor.

2. Realizarea modelului digital al suprafeței, care redă partea superioară a vegetației (culturi agricole, păduri, etc.), inclusiv detaliile construite (clădiri, spații industriale, diguri, etc.).

3. Filtrarea modelului digital al suprafeței, folosind filtre speciale care au permis reținerea numai a punctelor care reprezintă terenul fără vegetație şi detalii artificiale. Prin această operație se obține MDT-ul în cazul suprafețelor cu vegetație, precum şi al detaliilor artificiale.

ETAPA 2: GENERARE MODELULUI DIGITAL AL TERENULUI

DATE INTRARE

DATE IESIRE

Fişier digital 3D

conținând break-lines şi puncte cotate la sol

Fişier

digital de tip XYZ ASCII

reprezentând un grid cu pasul de 50cm pe X şi Y.

Puncte de control

măsurate în procesul de

aerotrinagulație

PROCESE DE

VERIFICARE ŞI REFACERE

Fig. 4.22. Fluxul culegerii datelor după modelul

stereoscopic

Stereoscopic model flow of data collection

Fig. 4.23. Generarea modelului digital al terenului

Generation of the DEM

Pag. 25

4. Verificarea preciziei MDT-ului în vederea eliminării elementelor dublate, a intersecțiilor de linii fără joncțiune comună şi a punctelor care au aceleaşi coordonate planimetrice (x, y), dar cu cote (z) diferite. S-a dispus de trei grupe de puncte, respectiv: de verificare, de control şi de verificare incluse în modelul 3D de către operatori.

Efectiv, pentru obținerea MDT-ului s-au folosit ca date de intrare fişierul digital 3D conținând break-lines (linii de frântură), cotele punctelor culese de pe modelul stereoscopic şi punctele de control măsurate în procesul de aerotriangulație (fig.4.23). După rularea soft-ului s-a obținut un fişier digital de tip ASCII, cu coordonatele X,Y şi Z care reprezintă un grid în care punctele sunt egal distanțate, la 50 de centimetrii, atât pe axa X, cât şi pe Y (fig.4.24.).

În general precizia şi utilitatea, în continuare, a modelului digital al terenului sunt condiționate de calitatea datelor primare, de sursă şi de rezoluție DTM-ului .

4.4.4. Ortorectificarea imaginilor

Ortofotoplanul , ca produs final, oferă o imagine a unei mari suprafețe de teren, unică, fără ca pixelii componenți să poată fi individualizați. Pe lângă informația de conținut pe care o oferă, bogată şi foarte valoroasă, această piesă trebuie să fie o reprezentare metrică, riguroasă, la o anumită scară de redare a obiectelor din peisaj.

Ortorectificarea este operația specifică

fotogrammetriei digitale prin care imaginile aeriene preluate printr-o proiecție centrală sunt transformate în proiecții paralele, ortogonale, corespunzătoare principiilor din topografie de întocmire a planurilor (fig. 4.25.).

Suprapunerea imaginii peste MDT este operația prin care imaginea plană rezultată ca proiecție ortogonală din cea perspectivă, este aşezată peste modelul digital al terenului.

Pentru transformarea imaginii, în zona utilă a stereomodelului, se creează o rețea imaginară la scara ortofotoplanului. Această transformare se poate face pixel cu pixel sau prin puncte de legătură.

Caracteristicile stației fotogrammetrice digitale, împreună cu accidentația terenului influențează timpul de calcul.

4.4.5. Organizarea practică a lucrărilor

În cadrul proiectului Tg.M. I și II scara 1/500 ortorectificarea s-a rezolvat cu ajutorul softului LPS. Deoarece imaginile prelucrate folosite la obținerea ortofotoplanului sunt de tip bandă, fluxul a fost uşor diferit. În acest sens, înainte de ortorectificarea propriu-zisă a fost necesară o etapă intermediară, de generare a liniilor de tăiere. Pentru realizarea acestei etape s-au folosit următoarele date de intrare (fig.4.26.):

� fişierul digital de tip ASCII, cu coordonatele X, Y, Z care reprezintă un grid cu pasul de 50 cm atât pe axa X, cât şi pe axa Y, grid obținut în etapa realizării MDT-ului;

� imaginile digitale, după realizarea aerotriangulației; � fişierele auxiliare de orientare.

În urma acestei etape s-a obținut un fişier digital conținând linii de tăiere (slimline). Aceste linii de tăiere nu au fost linii drepte, ci au urmărit diferite detalii cu anumite contururi (fig.4.27.).

ETAPA 3: GENERARE LINII DE TĂIERE

DATE INTRARE

DAT

E IESIRE

Fişier digital de tip

XYZ ASCII

reprezentând un grid

cu pasul de 50cm pe

X si Y.

Fişier digital

conținând liniile de

tăiere Imagini

aerotriangulate

Fişiere auxiliare de

orientare

PROCESE DE

VERIFICARE ŞI

REFACERE

a) b)

Fig. 4.25. Tipuri de proiecŃii: a) ortogonală b) centrală

Types of projections: a) orthogonal b) central

Fig. 4.24. Grid-ul de puncte pentru MDT şi

curbele de nivel interpolate (echidistanța 0,5 m)

Marks grid for MDT and interpolated level curves

(equidistance of 0.5 m)

Fig. 4.26. Fluxul generării liniilor de t ăiere

Flux of generating cut lines

Pag. 26

Realizarea efectivă a ortofotoplanului s-a efectuat automat,

cu softul LPS, în care au fost introduse următoarele date (fig.4.28.):

� imaginile digitale după realizarea triangulației; � modelul digital al terenului cu pasul de 50 cm pe cele două

axe; � fişierele auxiliare de orientare; � fişierul digital cu liniile de tăiere; � grila de tăiere conform cu nomenclatorul scării 1/500. Aşadar, după cum se observă, datele de intrare au fost obținute

în etapele precedente. Grila de tăiere s-a folosit în vederea obținerii ortofotoplanurilor conform nomenclatorului scării 1/500.

În urma prelucrării acestor date s-au obținut ortofotoplanurile georeferențiate în sistemul de proiecție stereografic '70, în format Geotiff. Scara la care s-au întocmit a fost 1/500, în spectrul de culori RGB (imagini color) (fig.4.29.).

4.4.6. Concluzii 1. Actualizarea informației spațiale poate fi

realizată prin intermediul ortofotoplanurilor obținute prin procedeele fotogrammetriei digitale, folosind imaginile aeriene prin costuri relativ scăzute şi randament ridicat.

2. Precizia şi calitatea ortofotoplanurilor este dată de caracteristicile şi calibrarea echipamentului folosit, punctele de reper, aerotriangulația, modelul digital al terenului, programele şi metodele ortorectificării.

3. Precizia spațială este dată de poziția detaliilor înregistrate în imagine comparativ cu poziția acestora din teren.

4. Precizia obținerii modelului digital al terenului şi a datelor acestuia, este principala componentă care afectează precizia ortofotoplanului. Creşterea rezoluției MDT-ului şi a densității punctelor, permit observarea uşoară a detaliilor înregistrate ceea ce presupune o bună culegere a datelor calitative şi cantitative de pe ortofotoplan necesare în realizarea planului cadastral.

ETAPA 4: GENERARE TRAPEZE ORTOFOTOPLAN SCARA 1/500

DATE INTRARE DATE IESIRE DTM Grid cu pasul de

50cm pe X si Y.

Imagini ortoredresate georeferențiate de tip Geotif în spectrul de

culori RGB, în foi scara 1/500

Imagini aerotriangulate

Fişiere auxiliare orientare

Grila de tăiere conformă cu nomenclatorul scării

1/500 Fişier digital conținând

liniile de tăiere

PROCESE DE VERIFICARE

ŞI REFACERE

Fig. 4.27. Generarea liniilor de tăiere a ortofotoplanului

Generating cut lines for the orthophotomap

Fig. 4.28. Fluxul obținerii ortofotoplanului la scara 1/500

Flux of obtaining orthophotomap at the scale 1/500

Fig. 4.29. Generarea trapezelor corespunzătoare scării 1/500

Generation of trapezes corresponding to the scale of 1/500

Pag. 27

V. REALIZAREA PLANULUI CADASTRAL PE CALE TERESTR Ă

5.1. INTRODUCERE. PRECIZĂRI

Planul cadastral de bază 1/5000, realizat pe cale terestră, în toate locațiile urmărite, a fost preconizat să se obțină prin

măsurători geotopografice, desfăşurate în condițiile Normelor tehnice ANCPI 2011; această piesă va servi drept element de comparație pentru aprecierea celui rezultat prin vectorizarea ortofotoplanului. În acest fel se poate conchide asupra valorii şi utilității ortofotoplanului şi în ce măsura acesta poate servi acțiunii de introducere a cadastrului general în țara noastră.

Efectiv, lucrările au urmărit cele trei locații ce corespund celor patru unități urmărite şi care pot fi considerate tot atâtea studii de caz (§ 3.4.1.). La acestea se adaugă ortofotoplanurile la scara 1/500 din cele două sectoare ale locației Tg. Mureş I și II realizate cu titlu experimental.

Succesiunea lucrărilor desfăşurate pentru fiecare sector cadastral cuprinde etapele cunoscute, prin care se realizează: � rețeaua geodezică de sprijin obținută prin îndesirea rețelei geodezice naționale spațiale – RGNS existentă în zonele

de studiu; � rețeaua geotopografică de ridicare, poziționată prin trasee şi puncte de drumuire încadrate în rețeaua geodezică; � ridicarea detaliilor prin radieri efectuate din punctele rețelei de ridicare; � calcule şi raportarea planului cadastral terestru. În cadrul fiecărei locații, în primele două etape, menționate mai sus, s-au parcurs aceleaşi tipuri de lucrări, respectiv

proiectarea acestora, măsurători şi calcule; în final s-a adăugat redactarea şi definitivarea planului parcelar, cuprinzând sectorul cadastral, respectiv corpurile de proprietate şi parcelele propriu-zise.

Pentru simplificarea expunerii se vor prezenta în detaliu toate lucrările desfăşurate pentru un singur sector şi menționarea unor aspecte specifice acolo unde este cazul. În egală măsură s-a avut în vedere faptul că, ansamblul lucrărilor fiind cunoscut, nu se rețin decât problemele principale ale realizării planului cadastral terestru.

5.2. REALIZAREA RE ȚELEI DE SPRIJIN

5.2.1. Generalități

Rețeaua geodezică de sprijin, necesară ridicărilor topografice pentru obținerea planului cadastral s-a proiectat şi

poziționat având ca suport punctele din rețeaua geodezică națională spațială RGNS, existente în cele trei locații Dalnic-Covasna şi Tg. Mureş I și II. Lucrările s-au executat utilizând tehnologia GNSS, respectiv poziționarea în sistemul GPS parcurgând etapele impuse de Normele tehnice în vigoare, pe principiul trecerii punctelor de la ordin superior la cele inferioare, cu asigurarea densității necesare.

5.2.2. Recunoaşterea rețelei geodezice existente în zonele de studiu

Ini țial, pentru realizarea proiectului de poziționare a rețelei de sprijin, s-a trecut la analiza structurii şi a stării rețelei

naționale GPS din locațiile urmărite în cadrul tezei. Conform informațiilor furnizate de cele două oficii de cadastru şi publicitate imobiliară OCPI Covasna şi Mureş, s-au identificat următoarele disponibilități (tab. 5.1):

� doua stații permanente GPS, respectiv Sf. Gheorghe şi Tg. Mureş cu simbolurile lor SFGH şi MURE; � un punct bornat la sol din clasa B, având codul MSO3, situat în locația Tg. Mureș I. Aceste trei puncte s-au dovedit utilizabile, atât stațiile permanente care sunt operaționale cât şi borna punctului MSO3

care s-a găsit intactă pe teren. Inventarul de coordonate al acestor puncte cunoscute, a fost furnizat de către cele două oficii județene amintite şi

cuprind atât coordonatele geodezice B, L şi He cât şi cele în datumul național respectiv proiecția stereografică, ambele având ca referință elipsoidul ETRS (tab. 5.1., tab. 5.2.) (www.ancpi.ro, www.rompos.ro). În acelaşi timp s-a primit şi descrierea topografică pentru identificarea punctului MSO3.

Inventarul punctelor cunoscute ( coordonate geodezice – ETRS)

The inventory of known marks (geodetic coordinates - ETRS) Tabelul 5.1.

Locație Punct Coordonate geodezice Altitudine

elipsoidală (m) Cod Categorie Latitudine (B) Longitudine (L)

D.C. SFGH Stație permanentă

GPS 46°32'39”,42022N 24°32'01”,31333E 349,151

Tg. M.

MSO3 Pct. marcat la sol

categ. B 46°32'39”,42022N 24°32'01”,31333E 349,151

MURE Stație permanentă

GPS 46°33'29”,31123N 24°33'59”,72628E 365,703

Pag. 28

Inventarul punctelor cunoscute (coordonate în datum-ul național) The inventory of known marks (Coordinates in the national datum)

Tabelul 5.2.

Nr. Pct. Coordonate stereo '70 Cote M. Neagră '75

Observații X(m) Y(m) Z(m)

SFGH 562148,827 466893,884 326,491 Stație permanentă GPS

MURE 562148,827 466893,884 326,491

MS03 560622,969 464363,158 309,908 R.G.S. Clasa B

Punctul MS03, din rețeaua geodezică spațială GPS, s-a identificat în teren, conform descrierii topografice, folosind un

receptor GPS de mână, pentru navigație, model Pocket Loox N520 Fujitsu Siemens, dotat cu softul MapSys, care asigură o precizie de poziționare de �1,0-1,5 m.

5.2.3. Proiectarea punctelor Efectiv, în cazul lucrărilor noastre desfăşurate în locațiile noastre, s-a folosit o hartă la scară mică pe care s-a raportat

punctele de ordin superior. Pe această hartă s-a trasat un caroiaj de suprafață elementară cu cea atribuită unui punct de îndesire. În continuare s-a urmărit dotarea fiecărui caroiaj cu un punct situat pe cât posibil în centrul lui.

Amplasamentul definitiv al punctelor de îndesire proiectate s-a stabilit direct pe teren în funcție de cerințele poziționării lor, prin tehnologia GNSS, cu respectarea condiŃiilor cunoscute (Chițea, ș.a., 2009).

În final , având în vedere şi necesitățile directe, de întocmire a unor planuri parcelare din terenuri izolate, s-au stabilit numărul de puncte noi, necesare realizării în continuare a rețelei de ridicare (tab. 5.3.).

Puncte GPS proiectate ale rețelei de sprijin Designed GPS marks of the support network

Tabelul 5.3.

Nr. ord. LOCAȚIA UNITATEA Nr. puncte

noi

1 DALNIC -COVASNA D.C. 294 2

D.C. 557 2

2 TÎRGU MUREŞ I Tg.M. I 44 4

Tg.M. I 479 6

Marcarea punctelor noi s-a realizat prin borne conform standardului SR-3446-1/96, prevăzut în Normele tehnice

actuale. Totodată s-au întocmit descrierile topografice pentru punctele noi care cuprind schița corespunzătoare şi elementele de identificare aşa cum sunt prevăzute în formularele tipizate din normele tehnice curente.

În aceste condiții, după stabilirea definitivă a amplasamentelor, a rezultat, de fapt, o serie de puncte ale rețelei de sprijin poziționate în datumul geodezic național planimetric şi nivelitic pe baza cărora se poate dezvoltă rețeaua de ridicare prin drumuiri necesare ridicării detaliilor.

5.2.4. Măsurători în teren Poziționarea punctelor rețelei geodezice de sprijin s-

a realizat, aşa cum s-a menționat mai sus, prin tehnologia GNSS. În cele două locații s-au folosit receptoare TOPCON HyperPro, cu dublă frecvență şi 40 de canale dublate de alte caracteristici performante (tab.3.3.), (fig.5.2.).

Achiziția datelor din teren s-a efectuat, în toate cazurile, prin metoda statică, în cadrul căreia s-au parcurs etapele cunoscute.

Perioada preluării datelor din teren, respectiv ziua

şi ora, când într-o locație sunt disponibili un număr maxim de

sateliți, nu a fost stabilită cu anticipație aşa cum se procedează în

cazul rețelelor geodezice de clasă superioară. De regulă

Fig. 5.2. Poziționarea în sistem GPS

GPS positioning

Pag. 29

staționările cu receptorul s-au făcut ziua între orele 10-12, dar nu absolut

obligatoriu.

Durata staționării a fost de 15 minute considerată optimă, ca precizie şi randament, în cazul metodei statice şi al distanțelor dintre puncte mai mici de 5 km. Pentru fiecare km în plus, staționarea urma să se prelungească cu 5 minute. Conform acestei reguli practice, având în vedere că stațiile GPS permanente SFGH şi MURE se găsesc în apropierea locațiilor noastre staționările nu au depăşit 20 de minute.

Stațiile permanente GPS, SFGH şi MURE, folosite ca puncte cunoscute, operează non stop, înregistrând semnalele satelitare concomitent cu cele proprii făcute de noi. Datele respective, obținute în urma unor prelucrări preliminare, au fost furnizate în format electronic de către ANCPI Bucureşti, prin intermediul OCPI Covasna şi OCPI Mureş, cu poşta electronică, iar cele din teren au fost înregistrate în fişiere de tip RINEX.

Efectiv, la culegerea datelor, se folosesc softurile corespunzătoare receptoarelor utilizate şi a procedeelor de lucru adoptate. În cazul nostru s-a apelat, evident, programul Topcon Tools™ amintit şi în cadrul logisticei disponibile (§ 3.5.).

5.2.5. Prelucrarea datelor 5.2.5.1. Calculul coordonatelor geodezice ETRS ’89 Poziționarea punctelor din rețeaua GPS s-a realizat prin

postprocesare, respectiv prin prelucrare ulterioară a datelor, calculele desfăşurându-se automat, pe etape, folosind programe speciale. În final, după parcurgerea mai multor etape se obțin coordonatele spațiale X, Y, Z ale punctelor observate în Proiecția Stereografică ' 70 pentru coordonatele plane şi sistemul Marea Neagră 1975 pentru cote. Suita de calcule necesare s-a realizat în toate cele trei locații Dalnic - Covasna şi Tg. Mureş I, prin intermediul programului Topcon Tools™ adaptat receptoarelor TOPCON HyperPro, cu care s-a lucrat în teren.

Programul Topcon Tools™ generează coordonate ETRS '89, care ulterior au fost transformate în coordonate Stereo '70 cu ajutorul programului TransDatRo. (fig.5.3, 5.4, 5.5, 5.6 ,5.7.)

5.2.5.2. Calculul coordonatelor în datumul geodezic

național

Prelucrarea datelor obținute din măsurătorile GPS generează, conform programului folosit (Topcon Tools™) coordonate în sistemul european de referință ETRS'89. Acest sistem de referință european este alcătuit din datum-ul geodezic ETRS'89 care se bazează pe elipsoidul GRS '80 (Sistem de Referința Geodezic 1980) şi sistemul de coordonate geodezice elipsoidale.

Transformarea coordonatelor din sistemul european în

cel național s-a realizat prin intermediul programului TransDat.Ro,

pus la dispoziție de ANCPI (fig.5.4.), cu abateri standard de

transformare de ±10-15 cm sau cu parametrii de transformare Helmert

pentru toată țara (cu abateri standard de transformare de ±1.5~3 m

pentru planimetrie și de ±3~4.5 m pentru altimetrie).

În urma rulării programului TransDat.Ro. s-au obținut

coordonatele tuturor punctelor din rețeaua de sprijin în sistemul

național de referință Stereografic 1970, care vor sta la baza rețelei de

ridicare.

Descrierea topografică a punctelor noi din rețeaua de

sprijin, având la bază coordonatele determinate, încheie lucrările de

poziționare în sistem GPS. În acest scop, pe teren, s-au ales unele

Pag. 30

detalii fixe în raport cu care se reperează borna prin

distanțele corespunzătoare (fig. 5.8.).

5.3. REALIZAREA RE ȚELEI DE RIDICARE

5.3.1. Generalități. Tr ăsături Rețeaua de ridicare se poziționează pe baza

punctelor rețelei de sprijin, între care se dezvoltă trasee de drumuiri ale căror puncte servesc apoi la ridicarea detaliilor topografice. Ca structură, o rețea de ridicare este alcătuită, în principiu, din ansamblul stațiilor de drumuire, la care se adaugă punctele rețelei de sprijin, care permit, în final, radieri spre punctele caracteristice, care definesc detaliile topografice din teren (Boș și Iacobescu, 2007).

Pozițțțționarea rețelei de ridicare se realizează prin metoda drumuirii, de diferite ordine, închise sau încadrate, întotdeauna pe puncte cunoscute de ordin superior, aparținând de regulă, rețelei de sprijin.

Geometria unei rețele de ridicare este definită de dispunerea traseelor de drumuiri încadrate şi/sau închise şi este variabilă, punctele fiind atât în interiorul unităților urmărite, cât şi în afara ei, dar astfel dispuse încât să poată fi ridicată în plan întreaga suprafață.

5.3.2. Proiectarea rețelei de ridicare

5.3.2.1. Aspecte generale

Realizarea rețelei de ridicare presupune alegerea și determinarea unor puncte, rațional alese, care să permită poziționarea detaliilor, respectiv a unităților cadastrale, corpuri de proprietate, parcele, etc. din zonă urmărită. Efectiv, se apelează la metoda drumuirii, ale cărei trasee sunt reunite într-o rețea cu mai multe poligoane, rezultate din traseele încadrate în punctele rețelei de sprijin.

Proiectarea rețelei de ridicare presupune inițial stabilirea traseelor de drumuire pe un plan cadastral vechi, la scară mică urmărind în general detaliile ce constituie hotarele proprietăți, respectiv drumuri de orice categorie, cursuri de ape, păduri ş.a..

Materializarea pe teren a punctelor, proiectate, din rețeaua de ridicare, s-a realizat folosind borne de dimensiuni prevăzute în normele tehnice. Un astfel de marcaj îi asigură durabilitatea în timp, care să permită efectuarea unor lucrări ulterioare de trasare, de aplicare pe teren a parcelarului ș.a..

5.3.2.2. Rețele de ridicare rezultate

Tipurile de rețele de ridicare proiectate și realizate ulterior au forme diferite, rezultate în funcție de condițiile efective ale terenului. În cele ce urmează prezentăm, spre exemplificare tipurile mai reprezentative.

1. În unitatea D.C. 557 (Dalnic - Covasna), s-a proiectat și realizat o drumuire primară, închisă pe punctul de plecare (10001) dublată de şi o drumuire secundară (1006-10001) încadrată în prima (fig. 5.10.).

2. Pentru unitatea D.C. 294, rețeaua de ridicare este de forma unei drumuiri închise pe punctul de plecare (fig.5.11.).

3. În locația Tg. Mureș I, unitatea Tg. M. I 44 rețeaua de ridicare este constituită dintr-o drumuire încadrată între puncte GPS (fig.5.12.).

4. În cazul unității Tg. M. I 479, datorită condițiilor întâlnite în teren, rețeaua de ridicare s-a realizat prin patru drumuiri încadrate între puncte GPS (fig. 5. 13).

5.3.3. Măsurători în teren

Aparatura , cu care s-au executat măsurătorile a

cuprins două stații totale performante (Trimble M3 în locația Dalnic-Covasna şi Leica TCR 410C la Tg. Mureş), fiecare cu câte două prisme reflectoare și un cuplu de emisie-recepție pentru comunicare între operator şi

Pag. 31

purtătorii de prisme, ş.a. Echipa de lucru a fost completată cu un secretar și evident cu coordonatorul lucrărilor.

Datele din teren s-au cules folosind programul “coordonate” al stațiilor totale care permite măsurarea, afișarea și trecerea în memorie atât a elementelor geometrice ale drumuirii (unghiuri, distanțe, diferențe de nivel), cât și direct a coordonatelor spațiale (x, y, z) ale fiecărui punct urmărit și vizat. În aceste condiții drumuirea poate fi considerată ca un șir de radieri succesive cu închidere directă pe coordonatele cunoscute ale punctului final.

Fiecare tip de stație totală, din cele două folosite presupune efectuarea unor manevre specifice în desfăşurarea operațiilor amintite, consemnate în cărțile lor tehnice care se înscriu în modul general de lucru prezentat succint anterior (fig. 5.15.).

5.3.4. Calcul rețelei de ridicare

Coordonatele spațiale definitive (x, y, z) ale punctelor din rețeaua de ridicare s-au obținut din prelucrarea datelor din

teren achiziționate prin măsurători cu stația totală. Întrucât traseele de drumuire au fost încadrate în punctele rețelei de sprijin, coordonatele s-au obținut direct în datum-ul nostru național, respectiv Proiecția Stereografică '70 şi Marea Neagră 1975. Precizăm de asemenea că toate lucrările, de la cele mai simple până la calculele de compensare, s-au executat, în mod automat, folosind programe corespunzătoare, specializate.

Etapele parcurse în acest scop sunt cele cunoscute, în cazul folosirii programului “coordonate”. În aceste condiții a rezultat poziționarea tuturor

punctelor ce alcătuiesc rețeaua de ridicare (fig. 5.16., 5.17., tab. 5.8.).

Din ansamblul lucrărilor executate se exemplifică o parte din compensările realizate în locația Tg. Mureș I (fig. 5.16., 5.17.)

5.3.5. Analiza rezultatelor

Ansamblul drumuirilor efectuate în cadrul

determinării rețelelor de ridicare din fiecare locație în

care s-a lucrat permite să se concluzioneze asupra

oportunităților oferite de stațiile totale. Se au în vedere

diversitatea tipurilor de drumuiri, după lungimea și

numărul de stații, operatorii diferiți care au lucrat și

modelul constructiv al instrumentelor din această

categorie.

Principalele constatări ce merită a fi reținute

din analiza rezultatelor obținute sunt (tab. 5.9.) :

� erorile de neînchidere, finale, sunt

reduse menținându-se sub � 10 cm;

� pentru lungimi de până la 3.5 km

eroarea totală este de � 6-7 cm,

ajungând însă și sub � 5 cm;

� la trasee scurte, de sub 1 km eroarea

totală se reduce evident, în

concordanță și cu numărul de stații;

� eroarea totală este în funcție de

punctele traseului, fiind mai mare (�

7-8 cm) în cazul stațiilor numeroase.

Pag. 32

Neînchiderile drumuirilor

Non-closed traversing

Tabelul 5.9.

NNr. crt. Locația Unitate Drumuirea Lungimea (m) Nr. stații Neînchiderile

ex ey et

1 Sf. Gheorghe

D.C. 294 10000…10000 2712 8 0.073 -0.056 0.092

D.C. 557 10001…10001 d.p. 3365 12 -0.025 0.048 0.054

1006…10001d.s. 744 3 0.016 0.009 0.018

2 Tg.M.

Tg.M. I 44 276…1692 2412 14 -0.054 -0.069 0.088

Tg.M. I 479

3...3000. 742 6 0.095 0.002 0.095

4000…3 720 7 -0.028 -0.056 0.029

4000…456 476 5 -0.009 0.035 0.036

456…3 1092 8 0.078 -0.036 0.086

În toate cazurile, plecându-se de la rețeaua geodezică de sprijin, s-au obținut coordonatele absolute ale stațiilor în sistemele de referință naționale Proiecția Stereografică'70 şi Marea Neagră 1975 (tab.5.10.).

Inventar coordonate Stereo '70 şi Marea Neagră '75 - unitatea Tg. M. 44

Inventory of coordinates Stereo '70 and Black Sea '75 - unit Tg. M. 44.

Tabel 5.10.

Nr.Pct. X (m) Y (m) Z (m) Materializare

276 563079,946 465250,831 312,224

Borne

502 562863,711 465472,690 312,776

565 563270,747 465459,823 313,597

605 563562,588 465369,954 314,465

1004 563732,164 465332,298 314,959

1043 563918,678 465279,336 315,050

1214 564063,357 465236,760 315,382

1322 564240,401 465184,186 316,181

1374 564086,670 465040,587 314,697

1385 564122,098 464773,787 317,957

1487 563773,025 464655,019 316,961

1658 563529,768 464515,025 317,292

1692 563472,372 464498,761 317,351

1723 563307,029 464476,654 316,844

255 562968,487 465143,940 311,944

5.4. RIDICAREA DETALIILOR Realizarea planurilor cadastrale prin ridicări terestre, impuse prin obiectivele tezei, pentru zonele stabilite, presupune

identificarea și măsurarea detaliilor din teren și cu precădere a hotarelor unităților cadastrale, respectiv sectoare, corpuri de

proprietate, parcele, ș.a.. La baza ridicării punctelor caracteristice ale acestor detalii a stat rețeaua de ridicare și cea de sprijin și o

serie de norme în general cunoscute.

Programul “coordonate” cu meniul „polar”, folosit la drumuiri s-a utilizat și la radieri, rezultând, direct pe teren,

coordonatele x, y şi z ale punctelor urmărite.

Pag. 33

5.5. REDACTAREA PLANULUI CADASTRAL TERESTRU Ultima etapă de lucrări pentru obținerea planului cadastral terestru în format digital la scara 1/5000 constituie

raportarea acestuia. În acest scop s-au raportat cele patru planuri cadastrale, câte două pe fiecare din cele două locații (Dalnic-Covasna și Tg. Mureș I), care, conform obiectivelor tezei, reprezintă piesele de referință în raport cu care se apreciază aceleași planuri obținute prin vectorizarea ortofotoplanurilor.

Raportarea propriu-zisă s-a executat pe calculator, folosind programul Autodesk Land Desktop 2005. Definitivarea planului cadastral s-a făcut prin aplicarea unor simboluri şi semne convenționale. În final, pentru

fiecare parcelă și corp de proprietate s-a înscris numărul cadastral, oficial, existent în planurile oficiale OCPI, categoria de folosință, suprafața și numele proprietarului.

Elementele geometrice, respectiv lungimea laturilor, perimetrul, suprafața ș.a. ale unei anumite unități din cele două locații, se pot determina uşor apelând funcțiile programului folosit, întrucât este vorba de un plan digital în cadrul căruia fiecare punct și detaliu sunt poziționate prin coordonate date în Proiecție Stereografică 1970.

Suprafețele tuturor unităților cadastrale s-au determinat în final pe cale analitică, având la bază coordonatele punctelor ce definesc conturul, așa cum, se exemplifică în continuare (tab. 5.21.).

Calculul suprafețelor parcelelor fiecărui sector al locațiilor Dalnic şi Tg. Mureş I Calculus of parcel surfaces for each sector of Dalnic and Tg. Mureş I

Tabelul 5.21.

Locație Unitatea Parcelă Puncte Coordonate Stereo '70

Suprafețe X Y

D.C.

294/5000 294/24

152 489906,478 580110,284 S= 31477 mp

151 490441,574 580095,835

150 490430,486 580027,905

148 489907,302 580060,936

557/5000 536

448 563937,846 465211,397 S= 15517 mp

314 564001,045 464887,427

315 563612,555 464889,886

312 563458,413 464885,566

313 563729,784 464885,554

Tg. M. I

44/500

44/2/1

245 564102.683 464775.615

S= 1280 mp

272 564075.496 464831.713

266 564057.558 464822.336

240 564084.241 464766.257

44-53

425 563144.469 465081.194

S= 3526 mp

398 563094.155 465027.723

387 563121.827 465005.186

406 564018.374 465031.182

44-53

422 563185,601 465073,635

S=3526 mp

432 563162,992 465100,980

44/5000 425 563144,686 465080,849

398 563095,164 465027,723

387 563120,686 465006,144

7273 559572,038 470045,093

S= 15285 mp

7272 559717,909 469812,504 479/5000 479-43 7279 559767,396 469840,028 7275 559617,470 470073,106 7256 559593,804 470058,948

479-43

7272 559717,909 469812,872

S= 15285 mp

7279 559767,396 469840,283 479/500 7275 559617,470 470075,487 7256 559593,449 470061,537 7273 559570,964 470047,762

Pag. 34

5.6. CONCLUZII

1. Planurile cadastrale la scara 1/5000 necesare rezolvării obiectivelor din teză s-au obținut pentru unitățile în cauză

din locațiile amintite conform Normelor tehnice în vigoare. 2. Rețeaua geodezică de sprijin s-a proiectat şi poziționat pe baza rețelei geodezice naționale spațială RGNS,

respectiv stațiile permanente GPS Sf. Gheorghe (SFGH) şi stația permanentă GPS Tg. Mureş (MURE), inclusiv un punct bornat la sol din clasa B, având codul MSO3. Lucrările s-au executat utilizând tehnologia GNSS, inclusiv transformarea coordonatelor GPS în datumul național.

3. Rețeaua de ridicare s-a realizat în continuare sub forma unor trasee de drumuiri încadrate și două închise, asigurând structură care să permită radierea detaliilor cadastrale și topografice din teren.

4. Ridicarea detaliilor s-a efectuat prin radieri efectuate în continuare din aceiași staționare cu măsurarea elementelor drumuirii, obținând direct coordonatele punctelor caracteristice ale detaliilor.

5. Raportarea planului s-a efectuat utilizând programul Autodesk Land Desktop 2005 care a permis efectuarea automată a tuturor etapelor de lucru.

6. Din ansamblul lucrărilor reținem rezultatele deosebite, ca precizie și randament obținute, folosind sistemul GPS și stația totală, în condiții normale de lucru. În aceste condiții drumuirile, unele de 3.5 km s-au închis cu erori inferioare a �10 cm, ceea ce garantează posibilitățile celor două tehnologii de lucru.

Pag. 35

VI. REALIZAREA PLANULUI CADASTRAL PRIN VECTORIZAREA ORTOFOTOPLAN URILOR

6.1. OBIECTIVE. CONDI ȚII DE LUCRU

Efectiv, în cadrul acestui capitol cercetările întreprinse au

urmărit, de fapt, principalul obiectiv al tezei, de a evalua în ce măsură ortofotoplanurile existente pot fi transformate în planuri cadastrale de bază; rezultatele urmau să confirme aceste oportunități prin compararea lor cu aceleaşi piese obținute prin ridicări terestre. Practic, în acest scop, aici se prezintă modul de organizare și desfășurarea lucrărilor, bazat, în esență, pe vectorizarea ortofotoplanurilor digitale, lucrări finalizate prin extragerea datelor primare și întocmirea planului cadastral vectorizat pentru unitățile luate în studiu.

Condițiile de lucru pentru studiul și extragerea datelor de bază din unitățile celor trei locații, sunt cele comune, obișnuite, fără a se lua măsuri speciale de dotare.

1. Ortofotoplanurile la scara 1/5000, ca piese de bază, considerate ca documente de ieșire, sunt disponibile la nivelul întregii țări, în format digital. Calitatea lor, deplin corespunzătoare, este asigurată prin rezoluția spațială, respectiv mărimea pixelului de 0,5 m. Precizia de poziționare în plan este apreciată, în mod oficial și în ansamblu, de �1 m, ceea ce poate limita utilizarea acestor piese în scopul amintit. În completare, reamintim că înregistrările aeriene s-au preluat, în toate cele trei locații în lunile aprilie-mai, favorabile obținerii unor imagini color clare, ce facilitează atât operația de vectorizare cât și interpretarea și extragerea datelor calitative.

2. Ortofotoplanul la scara 1/500, realizat experimental și disponibil în locația Tg. Mureș I și II are valențe superioare, întrucât pixelul este de 10 cm, dar calitatea imaginii nu este de acelaşi nivel. Menționăm de asemenea că, efectiv, în toate cazurile s-a dispus și s-au folosit înregistrări color în format electronic a ortofotoplanurilor utilizate.

3. Logistica de hard și soft folosite au fost de nivelul lucrărilor curente, utilizate în mod frecvent şi în spiritul condițiilor stabilite inițial. Cele două calculatore sunt produse de firma ASUS, model K52J/K, cu o memorie 4096 MB RAM, monitor GenericPnP Monitor și cu rezoluția imaginii 1366×768 (32bit, 60 Hz) (fig. 6.1.).

Programul, respectiv softul Autodesk Land Desktop2005, folosit în operația de vectorizare, inclusiv de achiziționare a noilor date s-a adaptat perfect pentru desfăşurarea lucrărilor noastre în toate etapele (fig. 6.2.).

4. Ca operatori, în extragerea datelor de bază şi realizarea planului cadastral vectorizat, au fost folosiți doi tehnicieni cadastrali, cu pregătire superioară, viitori ingineri cu specialitatea cadastru. Aceştia au arătat reale disponibilități şi experiență în lucru pe calculator, în general şi în operațiile de cadastru executate pe care le-au înțeles perfect, într-o scurtă perioadă de pregătire. Ei au executat lucrările amintite, după aceiași metodologie și în conformitate cu normele tehnice interne, astfel încât să se poată stabili și rolul operatorului în aprecierea rezultatelor.

6.2. VECTORIZAREA UNIT ĂȚILOR

CADASTRALE PE ORTOFOTOPLAN

6.2.1. Generalități

Operația de bază pentru atingerea obiectivelor fixate prin teza de doctorat o constituie conversia, respectiv transformarea ortofotoplanului la scara 1/5000 în plan cadastral, digital, la aceiaşi scară şi în model cartografic, tradițional, de reprezentare. Mijlocul folosit în acest scop îl reprezintă vectorizarea imaginii raster a ortofotoplanului, structurată prin pixelii grupați după nuanța de culoare, respectiv transformarea ei în imagine vectorizată; în acest mod se redă mai fidel conturul obiectelor înregistrate, rezultat din reunirea centrelor pixelilor marginali (§ 4.1.2.1., fig. 4.2.).

Din puncte de vedere practic vectorizarea imaginii ortofotoplanului presupune parcurgerea hotarelor unităților cadastrale, inclusiv a unor detalii din teren și poziționarea lor în plan, prin coordonatele x, y, înregistrate și afișate automat. În continuare acestea pot fi redate, în format grafic, convențional, ca planuri cadastrale în care detaliile sunt construite cu ajutorul

Pag. 36

descrieri lor matematice, prin care se determină poziția, lungimea și direcția liniilor din desen, respectiv a vectorilor corespunzători. Planul cadastral vectorizat are, în acest mod, atributele unei reprezentări riguroase, asemănătoare cu una rezultată dintr-o ridicare terestră.

6.2.2. Metodologia adoptată

Vectorizarea efectivă a ortofotoplanului presupune parcurgerea succesivă a unor paşi în conformitate cu programul Autodesk Land Desktop2005.

1. Importarea ortofotoplanului apelând la secvența Map-Image-Insert (fig. 6.3.).

2. Crearea şi individualizarea layer-elor corespunzătoare scopului urmărit, prin generarea primitivelor geometrice amintite (punct, linie, poligon). Astfel, în acest scop, pentru vectorizarea ortofotoplanului au fost definite ca layere parcelele, punctele rețelelor geodezice, proprietarii, categoriile de folosință, suprafețele (fig. 6.4.). (Tereșneu, 2011).

3. Alegerea și utilizarea unei scări, variabile, pentru o cât mai

uşoară identificare a elementelor urmărite, obiectiv ce se poate realiza

uşor folosind scroll-ul de la mouse.

4. Înscrierea, la linia de comandă a comenzii polyline şi punctarea locului de unde se doreşte a se începe crearea poligonului, ce reprezintă unitatea cadastrală.

5. În acel moment se dă un click stânga şi un capăt al vectorului este definit, urmând ca prin redarea direcției şi a punctului următor vectorul să fie complet definit (fig. 6.5.).

6. Urmărirea, cu mare fidelitate, a conturului unității

cadastrale în cauză, dând click la fiecare schimbare de direcție prin

deplasarea pe contur, la segmentarea unui vector de o lungime prea

mare, la punctele caracteristice care definesc un detaliu sinuos ș.a.. În

cazul unui poligon punctul de început trebuie să coincidă cu punctul final

(fig. 6.6.).

Pag. 37

6.2.3. Desfășurarea lucrărilor

6.2.3.1. Vectorizarea propriu-zisă Operația complexă, de bază, a vectorizării ortofotoplanurilor existente, a fost executată integral, în toate locațiile

urmărite și în condițiile amintite anterior (§ 6.1.). Etapele parcurse și datele de bază obținute sunt menționate, sumar, în cele ce urmează.

1. Fiecare unitate, din cele patru, câte două de fiecare locație a fost vectorizată de către doi operatori care au lucrat independent; uneori a intervenit și al treilea în cazurile dificile de identificare a punctului.

2. În fiecare caz s-a încercat identificarea parcelelor și urmărirea hotarelor care le definesc, hotare recunoscute după natura materializării lor pe teren respectiv: împrejmuiri, diferențe de cultură, răzoare, drumuri, ape, categorii de terenuri și de folosință, etc..

3. Ca mod de lucru, în cazul unei parcele spre exemplu, s-a plecat dintr-un punct identificat cu siguranță care s-a suprapus cât mai corect cu ajutorul mouse-ului și s-a dat comanda pentru înregistrarea coordonatelor care au fost afișate și memorate.

4. Vectorizarea a urmărit apoi întregul contur al unității cadastrale, poligonul închizându-se obligatoriu pe punctul de plecare.

5. În cazuri speciale, când granița dintre imobile (parcele) nu este clar conturată în imagine, din motive multiple, operația identificării și punctării certe a locului de frângere, respectiv capătul vectorului, s-a repetat de mai multe ori și s-a ales, în final o poziție medie.

6. În asemenea cazuri au avut loc consultări între operatori, soldate cu mențiuni scrise în formularele inițiale de coordonate (tab. 6.1.).

În final a rezultat planul cadastral vectorizat 1/5000 pentru toate cele 6 unități urmărite, din care, aici se redau două pentru exemplificare, iar restul (4) în final (fig. 6.7., 6.8.).

Observații făcute în decursul vectorizării Observations following vectorization

Tabelul 6.1.

Locație Unitatea Parcelă Puncte Coordonate Stereo '70

Observații X Y

DD.C.

557/5000

534/1

534/2

534/3

305 564051,801 464875,797

La vectorizare nu s-au putut identifica hotarele la 3 parcele.

307 563597,397 464879,472 309 564091,899 464882,008 448 563937,846 465211,397 449 563417,534 465037,570 311 564090,487 464884,928 308 563949,887 464880,387 306 563677,616 464879,281 304 563601,623 464872,715

536

448 563937,846 465211,397

Parcelă cu granițe identificate fără dificultăți.

314 564001,045 464887,427 315 563612,555 464889,886 312 563458,413 464885,566 313 563729,784 464885,554

538/1

538/2

538/3

538/4

317 563942,507 464895,184

La vectorizare nu s-au putut identifica hotarele la 4 parcele.

319 563401,754 464898,923 321 563789,909 464900,349 324 563580,704 464905,332 325 564036,406 464905,898 322 563993,355 464902,504 320 563610,147 464899,920 318 563987,433 464899,374 316 564044,042 464890,967

540/1

540/2

540/3

540/4

327 563934,989 464910,257

Dificultăți apărute în delimitarea parcelelor.

329 563217,461 464912,745 331 563652,932 464917,054 339 563972,171 464929,057 334 564028,798 464920,774 443 563582,432 465156,400 332 563599,500 464918,984 326 563927,624 464925,024

Pag. 38

6.2.3.2. Constatări și observații Rezultatele vectorizării , ca operație cu suport

matematic solid, sunt totuși condiționate de o multitudine de factori ce pot fi grupați în două mari categorii:

� condițiile de lucru definite de însușirile imaginii, dotarea de hard și soft, calitatea operatorilor ș.a.;

� condițiile din teren legate de existența și/sau modul de materializare a hotarelor pe teren şi de redare în imagine a hotarelor ce definesc parcelele și corpurile de proprietate.

În primul caz, după cum s-a arătat, condițiile de exploatarea ortofotoplanurilor au fost favorabile. Calitatea imaginii, definită de mărimea pixelului și nu numai a fost bună în general la reprezentările 1/5000 și mulțumitoare la cele de scară 1/500; în ultimul caz, deși pixelul este mult mai mic, claritatea imaginii este mai scăzută. Operatorii au fost pricepuți, experimentați, iar ambientul de lucru corespunzător.

Condițiile de lucru din teren pot fi însă hotărâtoare și pot condiționa și influența în mod semnificativ rezultatele. Din ansamblul acestor factori reținem constatările cele mai importante.

A. Situațiile favorabile când punctele ce definesc vectorii, respectiv cele de schimbare de direcție, inclusiv liniile de graniță dintre parcele se identifică fără dificultăți. În această categorie ar intra:

� terenurile arabile, vecine, dar ocupate cu culturi diferite (păioase-leguminoase), recoltate, nerecoltate sau arătură (fig. 6.9.);

� categorii de folosință diferite ale terenurilor cu destinație agricolă (TDA) învecinate, respectiv pășune sau fâneață cu arabil, vie, sau livadă, etc. (fig. 6.10.);

� granițe între parcele, materializate prin răzor, şanț, drum, gard de orice fel, degajate, fără tufărișuri, care se văd şi în imagine (fig. 6.11.).

B. Dificult ățile de urmărire a traseelor vectorizate sunt

demne de luat în considerare, cuprinzând granițele proprietăților

marcate prin:

� ape curgătoare, respectiv, pâraie a căror albie, îngustă, este dublată de tufăriș care prin crengile și frunzele sale maschează linia de graniță (fig. 6.12.);

� liziera pădurilor, în care granița este considerată de forestieri la tulpina arborilor care, din păcate, este acoperită complet de coroane dezvoltate la câțiva metrii spre exterior (fig. 6.13.);

� tufe şi/sau arbori, în general prin coroana cărora nu se vede solul, iar linia de separare nu apare în imagine, se bănuiește doar (fig. 6.13.).

Reținem că în ultimele cazuri, nu se poate stabili, practic, poligonul de vectorizat, deoarece pe laturile vecine cu pădurea nu se pot stabili nici punctele și nici liniile de vectorizat, care trebuie duse pe tulpinile arborilor. În plus, umbrele aruncate, care pot fi confundate cu coronamentul pădurii, devin și mai înșelătoare acoperind chiar și un drum forestier existent (fig. 6.14.).

Pag. 39

6.2.3.3. Întocmirea planului cadastral vectorizat Vectorizarea ortofotoplanului conduce, în final, la reprezentarea unităților cadastrale, respectiv parcele, corpuri de

proprietate, în forma clasică, grafică, dar în sistem digital 2D. Din asamblarea acestor unități, reprezentate sub forma unor poligoane, rezultă planul cadastral vectorizat, urmărit ca scop final al cercetărilor. Acesta se definitivează prin aplicarea numerelor cadastrale de identificare, a simbolurilor specifice și a semnelor convenționale ș.a.

Compararea, la vedere, a celor două tipuri de planuri, obținute prin ridicări topografice terestre și prin vectorizarea ortofotoplanului se poate urmări din suprapunerea lor în cazul ambelor locații Dalnic-Covasna și Tg. Mureș I

6.3. ACHIZI ȚIONAREA DATELOR NUMERICE DE BAZ Ă Posibilitățile de utilizare a ortofotoplanurilor existente (1/5000 și 1/500) ca punct de plecare pentru întocmirea

planurilor cadastrale, la scara 1/5000, prin vectorizare, presupune stabilirea unor criterii obiective, de cuantificare a unor elemente specifice de precizie și de conținut. Efectiv acestea au drept suport unele date de bază, de plecare, ce urmează a fi extrase din ansamblul măsurătorilor și determinărilor efectuate în acest scop. Procesarea acestor date primare, care au stat la baza alcătuirii planului cadastral prin vectorizare, poate furniza criterii de apreciere a acestei piese, prin compararea ei cu același plan, întocmit prin ridicări terestre, folosit ca referință.

Achiziționarea coordonatelor plane x, y ale vârfurilor poligonului ce definesc poligoanele unităților cadastrale, presupune suprapunerea punctului cu reperul mobil manevrat din mouse, tastarea la linia de comandă id și click stânga. La acesta solicitare apar coordonatele punctului urmărit, definitivând astfel procesul de vectorizare (fig. 6.17.).

O altă modalitate, folosită de noi, o reprezintă crearea punctelor parcurgând secvența Points-Create, Points-Manual, când afișarea coordonatelor se face ușor apelând la secvența Points-List Points-List All Points (fig. 6.18.).

Pag. 40

După afișare și vizualizare, coordonatele punctelor se exportă într-un fișier txt., urmărind secvența Points-

Import/Export Points- Export Points (fig. 6.19). În acest mod, folosit în cadrul tezei, coordonatele au putut fi manevrate și prelucrate după voință, în mod comod,

automat. Coordonatele obținute sunt date direct în sistemul Stereografic 1970, ortofotoplanurile folosite fiind georeferențiate într-o etapă deja descrisă (§ 4.3.1.).

Suprafețele poligoanelor create prin vectorizarea, respectiv a unităților cadastrale, reprezintă de asemenea o data numerică, de bază. Efectiv ariile s-au obținut apelând la linia de comandă area, prin opțiunea object și click stânga pe poligonul urmărit; la linia de comandă apare suprafață calculată din coordonatele unității cadastrale urmărite (fig. 6.20.).

Ca etapă de lucru, determinarea suprafețelor s-a realizat în cadrul vectorizării ortofotoplanurilor, evident în partea sa finală; la nevoie valoarea se recheamă împreună cu tabelul clasic de calcul (tab. 6.2.). Pentru toate suprafețele urmărite calculele sunt listate și prezentate nominal.

Calculul suprafețelor vectorizate

Calculus of surfaces resulted from vectoring

Tabelul 6.2.

Locație Unitatea Parcelă Puncte Coordonate Stereo '70

Suprafețe X Y

D.C.

294/5000 294/24

152 489906,478 580110,284

S= 25802 mp

151 490441,574 580095,835 150 490430,486 580027,905 148 489907,302 580060,936

557/5000 536

448 563937,846 465211,397

S= 15803 mp

314 564001,045 464887,427 315 563612,555 464889,886 312 563458,413 464885,566 313 563729,784 464885,554

Tg. M. I

44/500

44-2/1

245 564102.683 464775.615

S= 1266 mp

272 564075.496 464831.713 266 564057.558 464822.336 240 564084.241 464766.257

44-53

425 563144.469 465081.194

S= 3304 mp

398 563094.155 465027.723 387 563121.827 465005.186 406 564018.374 465031.182 435 563979.492 465119.842

44-53

422 563185,601 465073,635

S= 3304 mp

432 563162,992 465100,980 425 563144,686 465080,849 398 563095,164 465027,723 387 563120,686 465006,144

479-43

7273 559572,038 470045,093

S= 15445 mp

479/5000 7272 559717,909 469812,504 7279 559767,396 469840,028

7275 559617,470 470073,106 7256 559593,804 470058,948 7272 559717,909 469812,872

S= 15545 mp

7279 559767,396 469840,283 479/500 479-43 7275 559617,470 470075,487

7256 559593,449 470061,537 7273 559570,964 470047,762

Pag. 41

6.4. EXTRAGEREA DATELOR DESCRIPTIVE-ATRIBUTE

6.4.1. Elemente urmărite. Mod de lucru Datele calitative, denumite și descriptiv-atribute,

necesare cadastrului, pot fi și ele, în parte, extrase prin studiul atent al imaginii înregistrate și redate pe ortofotoplan. Reținem dintre acestea categoria de folosință a terenului, specifică și caracterizantă a parcelei (imobilului) ce se înregistrează în Cartea funciară ca element de identificare, alături de alți indicatori. În completare menționăm și categoria de teren, mai ușor și mai sigur de identificat, dar cu unele rețineri privitor la delimitarea/poziționarea lor.

Ca mod de lucru s-a apelat la analiza atentă, profesională a imaginii ortofotoplanului și interpretarea ei. Drept criterii s-au folosit culoarea și mai ales nuanțele de culori, forma obiectelor, mărimea și gruparea lor, respectiv structura imaginii ș.a..

Determinările s-au executat în locația Tg. Mureș II (unitățile Tg.M. II 482/5000, Tg.M. II 483/5000, Tg.M. II 482/500, Tg.M. II 483/500) folosind ortofotoplanurile întocmite la scările corespunzătoare (fig. 6.21.).

6.4.2. Analiza rezultatelor obținute

6.4.2.1. Privitor la identificarea categoriilor de teren Categoriile de teren, cunoscute și menționate în normele oficiale, pot fi identificate cu ușurință pe imaginea

ortofotoplanului. Drept criterii se folosesc forma și dimensiunea detaliilor, precum și structura lor definită de aranjamentul spațial al acestora.

În principiu și practic toate cele cinci categorii de teren pot fi recunoscute fără dificultăți; astfel se disting cu ușurință de cele cu destinație forestieră (TDF), indiferent de stadiul de dezvoltare și de anotimpul în care s-au făcut înregistrările.

Calitatea imaginii şi scara sunt elemente deosebit de importante în recunoaşterea unor date descriptiv atribute. Un exemplu ne permite să constatăm calitatea imaginilor asupra aceloraşi suprafețe de teren redate la scara 1/500 şi 1/5000 (fig. 6.24., 6.25.a.). În egală măsură se diferențiază imaginile şi posibilitatea recunoaşterii terenurilor din intravilan (TDI) precum şi categoria unor drumuri (fig. 6.25., 6.26.).

Pag. 42

6.4.2.2. Delimitarea categoriilor de folosință Categoriile de folosință, care interesează în mod deosebit cadastrul, se

stabilesc mai greu în raport cu categoriile de terenuri. Din lucrările executate prezentăm unele constatări care vor fi completate cu alte observații pe aceiaşi temă.

În situațiile favorabile sunt grupate identificările sigure, certe, atât pe ortofotoplanul la scara 1/5000, cât și pe ortofotoplanul realizat experimental la scara 1/500. În asemenea cazuri se poate menționa stabilirea unor categorii de folosință şi al graniței comune între două terenuri ca arabil cu vie, pădure cu pășune (fig. 6.28.).

Identificări dificile, uneori imposibil de sesizat sunt cele în care unele categorii de folosință a terenurilor se confundă sau nu se pot distinge. Menționăm în primul rând că practic, nu se poate sesiza diferența între păşune şi fâneață care apar la fel în imaginea ortofotoplanului (fig. 6.31). În fondul forestier principalele deosebiri, respectiv separarea pădurii de foioase (fag, carpen, stejar) de răşinoase (brad, larice, molid) se pot face cu certitudine, implicit clasa de vârstă şi consistență; precizarea speciei în cadrul acestor două mari categorii, importantă pentru practică, nu este posibilă.

6.5. CONCLUZII

1. Vectorizarea ortofotoplanului este operația de bază prin care

imaginea digitală a terenului este transformată într-o reprezentare grafică, numerică, sub aspectul unui plan cadastral.

2. Lucr ările necesare s-au desfăşurat în condiții normale de lucru, accesibile practici curente, sub aspect metodologic, logisticde hard şi soft şi al personalului executant.

3. Efectiv s-a dispus de ortofotoplanurile color la scara 1/5000 şi în parte 1/500, din două locații, cuprinzând terenuri din extravilan cu destinații şi categorii de folosință diferite.

4. Succesiunea etapelor a cuprins mai întâi identificarea şi delimitarea parcelei urmărite, plecarea dintr-un punct dat, parcurgerea conturului cu oprire şi înregistrarea coordonatelor în punctele de vârf ale poligonului inclusiv revenirea pe cel inițial.

5. În majoritatea cazurilor , în cele şase unități (sectoare) urmărite şi 250 parcele parcurse, granițele şi implicit punctele de contur, au fost identificate şi recunoscute cu uşurință în funcție de caracteristicile terenurilor învecinate şi existența unei linii clare în imaginea ortofotoplanului.

6. Dificult ățile întâmpinate au fost însă semnificative în special în lungul granițelor mascate de coroanele arborilor în cazul lizierelor de pădure şi a terenurilor agricole vecine, ocupate cu aceleaşi culturi sau aceleaşi categorii de lucrări.

7. În final, pe baza perechilor de coordonate ale celor 998 puncte, poligoanele, respectiv unitățile cadastrale, care constituie baza inițială de date a cercetărilor, s-au întocmit planurile cadastrale vectorizate.

Pag. 43

VII. PROCESAREA DATELOR, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

7.1. INTRODUCERE

Lucr ările complexe, de măsurători pe teren și de vectorizare, desfășurate în cadrul cercetărilor impuse de realizare a

obiectivelor stabilite prin teza de doctorat, au vizat aspecte multiple soldate cu achiziționarea unui volum impresionant de date. Acestea ar urma să fie utilizate la realizarea planului cadastral prin măsurători terestre, dar și a celui obținut prin vectorizarea ortofotoplanului. Din comparația acestora, bazată pe elemente sigure, cuantificabile, se pot stabili, în final, oportunitățile oferite de ultima variantă, cu avantajele și limit ările ei.

În final, în urma acestei procesări complexe a datelor, s-au conturat o serie de informații specifice, în special prin compararea valorilor obținute de pe ortofotoplan, prin vectorizare, cu cele din măsurătorile terestre. Din analiza și interpretarea rezultatelor se pot trage unele concluzii privind posibilitățile transformării ortofotoplanurilor existente în planuri cadastrale la scara 1/5000, în format digital.

7.2. DATE PRIMARE

Obiectivul de bază al cercetărilor desfășurate îl constituie redarea în format digital a parcelelor, respectiv a

proprietăților vectorizate pe ortofotoplan, reunite într-un plan cadastral. Forma și dimensiunile acestor unități ca elemente definitorii, sunt redate prin coordonatele plane x, y, ale vârfurilor poligoanelor ce constituie parcelele poziționate în proiecție stereografică ’70.

Aceste coordonate, ale tuturor punctelor din locațiile și unitățile urmărite, constituie datele primare, de intrare în desfășurarea lucrărilor, ele fiind obținute în două moduri distincte:

� pe cale terestră, respectiv prin măsurători geotopografice în succesiunea lor normală, cunoscută (§ 5.); � prin vectorizarea ortofotoplanurilor existente, apelând la o metodologie și o dotare corespunzătoare (§ 6.) Prin prelucrarea acestor date în mod corespunzător şi compararea rezultatelor obținute, considerând ca referință

valorile terestre, se pot trage concluzii corespunzătoare asupra principalului obiectiv al tezei. 7.3. PRELUCRAREA DATELOR PRIMARE DE VECTORIZARE

7.3.1. Erori de poziționare

7.3.1.1. Erori parțiale și totale Pentru toate punctele urmărite, ale căror coordonate plane x, y, au fost determinate, indiferent de locația și unitatea

luată în evidență, s-a calculat eroarea totală de poziționare ��. Inițial s-au dedus cele două erori parțiale �� și �� ca diferențe între abscisele și ordonatele aceluiași punct obținute prin vectorizare și prin măsurători terestre (fig. 7.1., tab. 7.1):

��� �� � ��� respectiv ��� �� � ��� (7.1.)

și �� ��� � �� (7.2.)

Aceste toate valori s-au centralizat şi s-au înscris în formulare speciale (tab. 7.1). În final erorile parțiale pe cele două

axe s-au reprezentat și grafic redate aici pentru o unitate restul fiind anexate în continuare (fig. 7.2.).

Pag. 44

Erori parțiale (�� , ��) și totale ���� de poziționare prin vectorizare Partial errors (��, ��) and total error (��) of positioning through vectorization

Tabelul 7.1.

a)

a)

y = 9.767x4 - 1.955x3 - 18.86x2 + 3.969x + 14.34

R² = 0.828

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

-0.85-0.75-0.65-0.55-0.45-0.35-0.25-0.15-0.050.05 0.15 0.25 0.35 0.45 0.55 0.65 0.75 0.85

Frecvența

ex [m]

Unitatea Tg.M. I 44/500

Locație Sector Parcela Puncte Xv Xt ex Yv Yt ey ��

Tg.M. I

44/500

44-37

126 489934,093 489933,677 0,417 580508,397 580507,953 0,444 0,609 127 490510,999 490509,767 1,232 580482,656 580482,692 -0,036 1,232 128 490494,538 490493,475 1,064 580371,832 580371,810 0,022 1,064 129 489925,050 489924,822 0,228 580394,027 580393,720 0,307 0,383

44-38

423 563552.263 563552.727 0.464 465074.985 465075.217 -0.232 0.519

437 563518.410 563518.594 0.185 465129.601 465129.125 0.476 0.510

431 563486.093 563486.044 0.049 465099.383 465098.192 1.191 1.192

412 563514.537 563514.364 0.173 465051.104 465051.246 -0.142 0.224

44-43

195 563716.432 563715.652 0.781 464620.127 464620.708 -0.581 0.973 234 563637.735 563637.546 0.189 464742.948 464742.792 0.156 0.245

383 563473.840 563474.201 0.362 465001.889 465002.168 -0.279 0.457

419 563439.668 563438.923 0.745 465056.421 465055.366 1.055 1.291

409 563417.935 563417.252 0.683 465035.721 465037.624 -1.903 2.021

192 563691.635 563691.845 0.210 464605.952 464605.966 -0.014 0.211

Pag. 45

b)

Fig. 7.2. Distribuția erorilor par țiale de vectorizare a) erori �� b) erori ��

Distribution of partial vectorization errors a) errors �� b) errors ��

Erorile procentuale s-au calculat, atât cele individuale, ce reprezintă numărul de puncte cuprinse într-o categorie de 5

cm în raport cu numărul total, ca și erorile procentuale cumulate până la un anumit nivel, la o anumită clasă, reprezentând numărul de puncte incluse în acest interval, față de toate luate în studiu.

Erorile totale ��, foarte numeroase, calculate pentru fiecare punct vectorizat, au fost prelucrate în continuare spre a fi ușor de urmărit și interpretat, în două etape:

� gruparea lor în clase de 5 cm cu specificarea numărului de puncte incluse și calculul erorilor procentuale individuale și cumulate, până la un anumit nivel, raportate la numărul total al punctelor din unitate (tab. 7.2);

� stratificarea, în continuare, în același scop, pe intervale de 25 cm, cu aceleaşi coloane ca în clasele precedente, dar și datele pe locații si unitățile în ansamblu (tab. 7.3.).

y = 8.615x4 - 0.730x3 - 23.12x2 + 0.475x + 16.88

R² = 0.887

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

-0.85-0.75-0.65-0.55-0.45-0.35-0.25-0.15-0.05 0.05 0.15 0.25 0.35 0.45 0.55 0.65 0.75 0.85

Frecvența

ey [m]

Unitatea Tg.M. I 44/500

Pag. 46

Erori totale de poziționare (��) pe clase de 5 cm -Unitatea Tg.M. I 44/5000-

Total positioning errors (��) on 5 cm classes -Unit Tg.M. I 44/5000-

Tabelul 7.2.

Nr.ord. Eroarea totală (m) Nr. puncte Procente %

pe strat cumulat pe strat cumulate

1 <0.05 2 2 0.86 0.86

2 0.05-0.10 9 11 3.88 4.74

3 0.10-0.15 7 18 3.02 7.76

4 0.15-0.20 21 39 9.05 16.81

5 0.20-0.25 27 66 11.64 28.45 6 0.25-0.30 29 95 12.50 40.95

7 0.30-0.35 12 107 5.17 46.12

8 0.35-0.40 9 116 3.88 50.00

9 0.40-0.45 4 120 1.72 51.72

10 0.45-0.50 5 125 2.16 53.88 11 0.50-0.55 13 138 5.60 59.48

12 0.55-0.60 5 143 2.16 61.64

13 0.60-0.65 6 149 2.59 64.22

14 0.65-0.70 7 156 3.02 67.24

15 0.70-0.75 9 165 3.88 71.12 16 0.75-0.80 8 173 3.45 74.57

17 0.80-0.85 9 182 3.88 78.45

18 0.85-0.90 4 186 1.72 80.17

19 0.90-0.95 3 189 1.29 81.47

20 0.95-1.00 3 192 1.29 82.76 21 1.00-1.05 6 198 2.59 85.34

22 1.05-1.10 2 200 0.86 86.21

23 1.10-1.15 4 204 1.72 87.93

24 1.15-1.20 4 208 1.72 89.66

25 1.20-1.25 3 211 1.29 90.95 26 1.25-1.30 5 216 2.16 93.10

27 1.30-1.35 3 219 1.29 94.40

28 1.35-1.40 3 222 1.29 95.69

29 1.40-1.45 0 222 0.00 95.69

30 1.45-1.50 1 223 0.43 96.12 31 1.50-1.55 1 224 0.43 96.55

32 1.55-1.60 1 225 0.43 96.98

33 1.60-1.65 0 225 0.00 96.98

34 1.65-1.70 0 225 0.00 96.98

35 1.70-1.75 0 225 0.00 96.98 36 1.75-1.80 0 225 0.00 96.98

37 1.80-1.85 1 226 0.43 97.41

38 1.85-1.90 0 226 0.00 97.41

39 1.90-1.95 0 226 0.00 97.41

40 1.95-2.00 0 226 0.00 97.41 41 > 2.00 6 232 2.59 100.00

Pag. 47

Erori totale de poziționare (��) pe straturi de 25 cm -Locația Tg. Mureș I scara 1/5000-

Total positioning errors (��) on 25 cm layers -Location Tg. Mures I scale 1/5000-

Tabelul 7.3.

Unitatea Strat de eroare

totală ��(m)

Număr de puncte Procente %

pe strat cumulat pe strat cumulate

44 < 0.25

66 66 28.45 28.45 479 16 16 11.27 11.27

Total 82 82 21.93 21.93 44

0.25-0.50 59 125 25.43 53.88

479 28 44 19.72 30.99 Total 87 169 23.26 45.19

44 0.50-0.75

40 165 17.24 71.12 479 32 76 22.54 53.53

Total 72 241 19.25 64.44 44

0.75-1.00 27 192 11.63 82.75

479 28 104 19.72 73.25 Total 55 296 14.71 79.14

44 1.00-1.25

19 211 8.19 90.94 479 8 112 5.63 78.88

Total 27 323 7.22 86.36 44

1.25-1.50 12 223 5.17 96.11

479 6 118 4.23 83.11 Total 18 341 4.81 91.18

44 1.50-1.75

2 225 0.86 96.97 479 5 123 3.52 86.63

Total 7 348 1.87 93.05 44

1.75-2.00 1 226 0.44 97.41

479 9 132 6.33 92.96 Total 10 358 2.67 95.72

44 >2.00

6 232 2.59 100.00 479 10 142 7.04 100.00

Total 16 374 4.28 100.00

7.3.1.2. Erori medii Eroarea medie pătratic ă a unei singure măsurători ( ��� s-a calculat efectiv pentru fiecare unitate din cele două

locații Dalnic-Covasna și Tg. Mureș I, folosind relația cunoscută din teoria erorilor:

�� ������� (7.3.)

unde: [vv]= suma pătratelor erorilor individuale n = numărul punctelor ce definesc parcelele. Valorile obținute prin calcul reprezintă erorile de poziționare prin vectorizare, la care ne putem aștepta în cazul unei

singure măsurători și se prezintă în tabelul centralizator (tab. 7.4.). Eroarea medie a mediei măsurătorilor , care se calculează, în funcție de aceiași termeni de mai sus, cu relația:

� �� �������� (7.4.)

însoțește întotdeauna rezultatul final (M), care se prezintă sub forma M�m, definind intervalul în care se găsește valoarea adevărată (��) respectiv (L-e ) < �� < (L+e) (tab. 7.4.).

Erori medii de poziționare prin vectorizare Positioning errors through vectorization

Tabelul 7.4. Nr. crt. Locația Unitatea �� [m] m [m]

1 Dalnic- 294 ±0.72 ±0.12 Covasna 557 ±0.75 ±0.05

2

44/5000 ±0.79 ±0.05

Tg. 44/500 ±1.35 ±0.10

Mureș I 479/5000 ±1.22 ±0.11

479/500 ±1.41 ±0.12

3 Total

±0.78 ±0.05 Dalinc

4 Total

±1.27 ±0.05 Tg. Mures I

Pag. 48

Cele două categorii de erori, ce apar în decursul lucrărilor de vectorizare, calculate pe unitățile de lucru, devin astfel indicatori ai preciziei demni de luat în considerare.

7.3.2. Erorile de suprafață

Erorile de suprafață, ce însoțesc valorile deduse prin vectorizare, au rezultat din valorile obținute pentru o anumită

unitate cadastrală (parcelă) prin vectorizare ( ) comparate cu cea rezultată din măsurătorile topografice ( �), respectiv: �!� � � �� (7.5.) În consecință, pentru toate parcelele, s-au calculat erorile de suprafață (�!) în valoare absolută cât și procentual, care se

exemplifică pentru două unități, restul fiind atașate şi redate în anexă (tab. 7.5). Graficele întocmite cu aceste valori, reprezentând erorile procentuale de suprafață date în raport cu cea totală sunt și ele

sugestive și facilitează stabilirea unor concluzii (tab. 7.6., fig. 7.3.).

Erori de suprafață la vectorizare Surface errors upon vectorization

Tabelul 7.5.

Locatie Unitatea Parcela Suprafața (mp)

Sv/St Dif.(mp) %

D.C.

294/5000

294/1 294/2

25802/ 25669

132 0.51

294/3 294/4 294/5

45342/ 46183

-841 1.85

294/7 20133/ 20021

113 0.56

294/8 20123/ 20007

116 0.58

294/9 40828/ 40778

51 0.12

294/10 18827/ 18791

36 0.19

294/11 30388/ 30603

-215 0.71

294/12 37788/ 37615

173 0.46

294/13 24181/ 24819

-638 2.64

Tg.M. I

44/5000

44-1 10274/ 10367

-93 0.90

44-2/1 1266/ 1280

-15 1.15

44-2/2 1334/ 1291

43 3.22

44-8 2211/ 2199

12 0.55

44-9 1790/ 1802

-12 0.68

44-10 1270/ 1313

-44 3.44

Pag. 49

Diferențe procentuale de suprafață la vectorizare Percentage area differences on vectorization

Tabelul 7.6.

Unitatea Parcela Suprafața

terestră [mp] dif. % Unitatea Parcela

Suprafața terestră [mp]

dif. %

Tg.M. I 44/500

44-1 10367 0.90

Tg.M. I 44/500

44-29 44-30

3596 0.85

44-2/1 1280 1.14 44-31 984 2.31

44-2/2 1291 3.33 44-35 945 4.33

44-3/1 44-3/2 44-4 44-5 44-6 44-7

6117 1.80

44-36 2006 1.78

44-38 2693 1.13

44-39 4527 1.64

44-11 44-12 44-14 44-20

6164 1.51

44-43 14396 1.24

44-50 41288 1.33

44-51 29506 0.10 44-23 11513 0.21

44-52 10560 2.50 44-24 44-25

10325 0.99

Fig.7.3. Corelarea diferențelor de suprafață procentuale cu mărimea acesteia

Correlation of percentage surface differences with its size

y = -0.56ln(x) + 6.380

R² = 0.374

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

4.00

4.50

5.00

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000

dif. %

Suprafața [mp]

Unitatea Tg.M. I 44/500

Pag. 50

7.4. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

7.4.1. Precizări anticipate

Obiectivul de referință al tezei de doctorat, reflectat de altfel și prin titlu, îl constituie stabilirea posibilităților de

utilizare a ortofotoplanului pentru întocmirea planului cadastral de bază 1/5000. Altfel spus, cercetările ar trebui să constate, dacă și în ce măsură, ortofotoplanurile existente la noi, practic pe tot cuprinsul țării, pot constitui sursă de plecare pentru întocmirea planurilor cadastrale de bază digitale la aceiași scară. În acest scop s-au executat, în paralel, lucrări complexe, în mai multe unități pentru realizarea planului cadastral terestru prin măsurători topografice riguroase și planul cadastral vectorizat obținut pe baza ortofotoplanului.

În cele ce urmează se trece la analiza și interpretarea rezultatelor obținute în cadrul cercetărilor efectuate, care pot conduce la formularea răspunsului stabilit chiar prin titlul tezei.

Privită în detaliu analiza vizează posibilitatea recunoașterii și delimitării parcelelor pe ortofotoplan, inclusiv stabilirea formei și dimensiunilor acestora ca elemente de bază ale planului cadastral.

7.4.2. Privitor la identificarea parcelelor Criteriile de identificare și urmărire a granițelor unei unități cadastrale, parcelă sau corp de proprietate, sunt cele

cunoscute din literatura de specialitate. 1. Culoarea, sau mai corect nuanța de culoare, diferită de a unităților vecine prin natura culturii (păioase –

rădăcinoase spre exemplu), stadiul lucrărilor (arătură, miriște sau culturi nerecoltate) sau categorii de folosință diferite (arabil, livadă, vie, pășune, pădure ș.a.).

2. Structura imaginii definită de forma, mărimea și aranjamentul obiectelor constitutive, precum și textura acesteia, caracterizată de gradul ei de netezime, de asperitate.

3. Calitatea imaginii, respectiv claritatea acesteia, care permite sesizarea criteriilor de mai sus, este definitorie pentru interpretarea corectă a conținutului înregistrărilor aeriene. Ca indicator complex, greu de formulat, calitatea imaginii este dată, în ansamblu, de mărimea pixelului, ca unitate de bază, de condițiile înregistrărilor, respectiv de numărul benzilor preluate, de camera aeriană digitală, de starea atmosferică, data (anotimpul) și oră, etc..

4. Experiența și abilitatea operatorului în domeniu, care îi permite să contureze poligonul ce reprezintă o parcelă inclusiv o proprietate distinctă de care este interesat cadastrul general.

Rezultatele obținute, din cercetările noastre, privind identificarea și delimitarea parcelelor pe imaginea ortofotoplanului, din cele șase unități, aparținând celor două locații, sunt pe deplin satisfăcătoare. În acest sens reținem că (tab. 7.7.):

Identificarea parcelelor supuse vectorizării Identification of parcels for vectorization

Tabelul 7.7.

Nr. crt. Locația Unitatea

Număr de parcele

Total Indentificate Neidentificate

nr. % nr. %

1

294 24 22 91.67 2 8.33 Dalnic-

Covasna 557 38 30 78.95 8 21.05

2

44/5000 55 50 90.91 5 9.09

44/500 55 49 92.73 4 7.27 Tg.

Mureș I 479/5000 39 31 79.49 8 20.51

479/500 39 30 76.92 9 23.08

Total 250 214 85.60 36 14.40

Pag. 51

� din totalul celor 250 de parcele urmărite au fost identificate și delimitate corect 214 parcele, reprezentând 85.60% din total;

� parcelele incorect recunoscute au fost în total de 36 din 250, adică 14.40 % din total. Nesesizarea unor parcele pe ortofotoplan se datorează unor cauze generate de imposibilitatea folosirii criteriilor

amintite anterior. Asemenea cazuri apar atunci când două sau mai multe parcele au același ram de cultură, același stadiu de dezvoltare sau de recoltare/prelucrare a solului, ca atare, rezultă un număr mai mic de parcele decât cel real (fig. 6.15., 6.16.). Dimpotrivă, uneori pe ortofotoplan au fost „identificate” mai multe unități decât cele existente. Cauza o constituie neomogenitatea imaginii pe care apar în mod accidental, o serie de linii care au fost confundate cu răzoare sau șanțuri ca si cum acestea ar reprezenta granițe de proprietate (fig. 6.15., 6.16.).

De reținut, de asemenea, că între cele două unități ale locației Tg. Mureș I înregistrate la două scări diferite, rezultatul identificării parcelelor este apropiat, adică 81 reușite respectiv 86.17 % la scara 1/5000 față de 79 reușite reprezentând 84.04 % la scara 1/500 (tab. 7.7.). Determinările sunt apropiate întrucât imaginile la scara 1/500, care ar asigura, teoretic, rezultate mai bune, sunt, din păcate, de o calitate mai slabă, având în vedere caracterul lor experimental.

7.5. ANALIZA PRECIZIEI DE POZI ȚIONARE A PARCELELOR VECTORIZATE

7.5.1. Generalități

Realizarea planului cadastral prin vectorizarea ortofotoplanului presupune parcurgerea a trei etape distincte: � identificarea și delimitarea unităților cadastrale de bază (parcele, corpuri de proprietate); � poziționarea acestora prin extragerea coordonatelor punctelor poligonului, respectiv care definesc forma și mărimea

unităților urmărite; � culegerea unor date atribut-descriptive, specifice cadastrului. În continuare precizăm că procesul de poziționare, ca etapă de bază a vectorizării presupune identificarea punctelor

caracteristice ale poligonului vectorizat și extragerea coordonatelor plane ale acestora. Determinările efective, menționate mai sus, desfășurate în cadrul cercetărilor, sunt afectate, ca orice lucrări

geotopografice, de o serie de erori; în cazul nostru acestea afectează precizia vectorizării, respectiv stabilirea coordonatelor plane ce definesc unitățile cadastrale. Pentru evidențierea diferențelor și precizarea posibilităților și de poziționare pe ortofotoplan, s-a urmat metodologia stabilită la începutul cercetărilor: compararea planurilor cadastrale obținute prin ridicări topografice riguroase cu cele vectorizate, primele servind ca referință. Constatările ce urmează au la bază datele de bază prelucrate aşa cum s-au prezentat anterior (§ 7.3.).

7.5.2. Interpretarea rezultatelor

7.5.2.1. Date de bază Erorile par țiale, �� și ��, respectiv diferențele dintre coordonatele dx și dy pe cele două axe, calculate pentru cele 998

puncte vectorizate au fost prezentate sub formă tabelară (§ 7.3.1.1., tab. 7.1.). Din analiza lor rezultă că: � valorile absolute sunt cuprinse, în general, între -2.50 m și +2.50 m, dar uneori, în cazuri dificile chiar la 3.00 m; � ca distribuție se înscriu în curba lui Gauss cunoscută, cu un maxim în cazul erorilor mici de până la 0.50 m (fig.

7.2.). Valorile respective au stat la baza calculelor și analizelor ulterioare. Erorile totale de poziționare (��), mult mai importante pentru caracterizarea rezultatelor, s-au calculat de asemenea

pentru ansamblul punctelor vectorizate cu relația cunoscută (7.2.). Inițial aceste erori, constatate în cadrul unităților de studiu, au fost grupate, pe clase de 5 cm, constatând că tabelele şi valorile cuprinse sunt prea numeroase şi greu de urmărit (tab. 7.2., 7.8., 7.9.).

În continuare, din acest motiv, după cum s-a mai arătat la procesarea datelor, erorile totale de poziționare s-au concentrat în straturi cu intervale mai largi, de 25 cm, pentru toate locațiile și unitățile de lucru (tab. 7.3., 7.10.). Acestea conțin de fiecare dată și pentru fiecare clasă din strat, erorile totale ��, precum și procentele individuale și cumulate corespunzătoare acestor erori (tab. 7.3., 7.10, 7.11.).

În final se prezintă procentajul în care s-ar înscrie diferențele care s-ar încadra în limitele cele mai frecvente (tab. 7.12). 7.5.2.2. Interpretarea rezultatelor 1. Precizia de poziționare a punctelor ce definesc poligonul parcelelor se poate exprima atât în valori absolute cât, și

mai clar, prin procentul celor care se încadrează într-o anumită limită. 2. Suprapunerea pe clase de ± 5 cm a erorilor totale pe unitățile (sectoarele) urmărite oferă informații de bază, atât

numerice cât şi procentuale (tab. 7.2., 7.8., 7.9.,). 3. Reprezentarea grafică a acestor erori raportate la frecvență, respectiv procentul lor de apariție în raport cu

numărul total, sunt şi mai sugestive. Diferențele se grupează corespunzător, în jurul unei curbe compensatoare, făcând posibilă stabilirea unei ecuații de regresie, de tip polinomial care modelează dispunerea celor două variabile (fig. 7.4., 7.5.).

4. Coeficienții de corelație sunt în unele cazuri de valoare ridicată, peste 0.90 ceea ce indică o legătură strânsă între diferențele dintre celor două rânduri de coordonate și frecvența apariției lor exprimată prin procentajul cumulat (fig. 7.4., 7.5.).

Pag. 52

5. Rolul acestor curbe este să permită stabilirea cu rapiditate a frecvenței de apariție a unor diferențe (erori totale) de o anumită mărime. Spre exemplu într-o limită de �0.50 m, cu care se pleacă de pe ordonată se deduce că probabilitatea de încadrare în această toleranță este de 45-46%, iar diferența (eroarea) de ± 1,00 m ar cuprinde 80% din vectorizări (fig. 7.4., 7.5.).

6. Aceleaşi valori , redate pe număr de puncte şi procente de erori pe straturile de 25 cm, individuale şi corelate se regăsesc pe unitățile din studiu (tab. 7.10., 7. 11.).

7. Datele pe locații , respectiv de ansamblu, se înscriu şi ele în aceleaşi limite ca cele pe unități (tab. 7.12.). Astfel în locația Dalnic – Covasna în limita de ± 0,50 m se grupează 52% din determinări iar cea de ± 1,00 m puțin peste 80% din cazurile vectorizate.

8. Procentajul mai redus din locația Tg. Mureş I/500, de doar 27% respectiv 62% corespunzătoare unor toleranțe de ± 0,50 m şi ± 1,00 m, sunt mai slabe, având în vedere calitatea imagini şi unele dificultăți de urmărire a unor hotare mascate (tab.7.12.).

În concluzie rezultatele cercetărilor ilustrează evident precizia poziționării punctelor prin vectorizarea ortofotoplanului şi implicit posibilitatea întocmirii planului cadastral. Efectiv procedeul este uşor accesibil, productiv, dar rezultatele sunt limitate ca precizie, în special de condițiile naturale din teren şi în consecință utile doar pentru anumite categorii de lucrări.

Erori totale de poziționare (��) pe clase de 5 cm -Unitatea D.C. 294/5000-

Total positioning errors (��) on classes of 5 cm -Unit D.C. 294/5000-

Tabelul 7.8.

Nr.ord. Eroarea totală (m) Nr. puncte Procente %

pe strat cumulat pe strat cumulate

1 0.20-0.25 2 2 5.41 5.41

2 0.25-0.30 4 6 10.81 16.22

3 0.30-0.35 1 7 2.70 18.92

4 0.35-0.40 5 12 13.51 32.43

5 0.40-0.45 1 13 2.70 35.14

6 0.45-0.50 1 14 2.70 37.84

7 0.50-0.55 0 14 0.00 37.84

8 0.55-0.60 2 16 5.41 43.24

9 0.60-0.65 5 21 13.51 56.76

10 0.65-0.70 3 24 8.11 64.86

11 0.70-0.75 1 25 2.70 67.57

12 0.75-0.80 1 26 2.70 70.27

13 0.80-0.85 3 29 8.11 78.38

14 0.85-0.90 2 31 5.41 83.78

15 0.90-0.95 1 32 2.70 86.49

16 0.95-1.00 0 32 0.00 86.49

17 1.00-1.05 0 32 0.00 86.49

18 1.05-1.10 1 33 2.70 89.19

19 1.10-1.15 1 34 2.70 91.89

20 1.15-1.20 0 34 0.00 91.89

21 1.20-1.25 1 35 2.70 94.59

22 1.25-1.30 1 36 2.70 97.30

23 1.30-1.35 0 36 0.00 97.30

24 1.35-1.40 1 37 2.70 100.00

Pag. 53

Fig. 7.4. Erori totale de pozițțțție (��) prin vectorizare Total positioning errors (��) through vectorization

Erori totale de poziționare (��) pe clase de 5 cm -Unitatea D.C. 557/5000-

Total positioning errors (��) on 5 cm classes -Unit D.C. 557/5000-

Tabelul 7.9.

Nr.ord. Eroarea totală

(m) Nr. puncte Procente %

pe strat cumulat pe strat cumulate 1 <0.05 2 2 0.88 0.88 2 0.05-0.10 9 11 3.95 4.83 3 0.10-0.15 6 17 2.63 7.46 4 0.15-0.20 20 37 8.77 16.23 5 0.20-0.25 27 64 11.84 28.07 6 0.25-0.30 29 93 12.72 40.79 7 0.30-0.35 12 105 5.26 46.05 8 0.35-0.40 9 114 3.95 50.00 9 0.40-0.45 4 118 1.75 51.75 10 0.45-0.50 5 123 2.19 53.95 11 0.50-0.55 14 137 6.14 60.09 12 0.55-0.60 4 141 1.75 61.84 13 0.60-0.65 6 147 2.63 64.47 14 0.65-0.70 7 154 3.07 67.54 15 0.70-0.75 9 163 3.95 71.49 16 0.75-0.80 7 170 3.07 74.56 17 0.80-0.85 9 179 3.95 78.51 18 0.85-0.90 4 183 1.75 80.26 19 0.90-0.95 3 186 1.32 81.58 20 0.95-1.00 3 189 1.32 82.89 21 1.00-1.05 6 195 2.63 85.53 22 1.05-1.10 2 197 0.88 86.40 23 1.10-1.15 3 200 1.32 87.72 24 1.15-1.20 4 204 1.75 89.47 25 1.20-1.25 3 207 1.32 90.79 26 1.25-1.30 5 212 2.19 92.98 27 1.30-1.35 3 215 1.32 94.30 28 1.35-1.40 3 218 1.32 95.61 29 1.40-1.45 0 218 0.00 95.61 30 1.45-1.50 1 219 0.44 96.05 31 1.50-1.55 1 220 0.44 96.49 32 1.55-1.60 8 228 3.51 100.00

y = 9E-05x2 + 0.001x + 0.261

R² = 0.971

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Eroarea

totală (m)

Procentaj cumulat (%)

Unitatea D.C. 294/5000

Pag. 54

Fig. 7.5. Erori totale de poziție (��) prin vectorizare Total positioning errors (��) through vectorization

Erori totale de poziționare (��) pe straturi de 25 cm -Locația Dalnic-Covasna-

Total positioning errors (��) on layers of 25 cm -Location Dalnic-Covasna-

Tabelul 7.10.

Unitatea Strat de

eroare totală �� (m) Număr de puncte Procente %

pe strat cumulat pe strat cumulate 294

< 0.25 2 2 5.41 5.41

557 64 64 28.07 28.07 Total 66 66 24.91 24.91 294

0.25-0.50 12 14 32.43 37.84

557 59 123 25.88 53.95 Total 71 137 26.79 51.70 294

0.50-0.75 11 25 29.73 67.57

557 40 163 17.54 71.49 Total 51 188 19.25 70.94 294

0.75-1.00 7 32 18.92 86.49

557 26 189 11.40 82.89 Total 33 221 12.45 83.40 294

1.00-1.25 3 35 8.10 94.59

557 18 207 7.89 90.78 Total 21 242 7.92 91.32 294

1.25-1.50 2 37 5.41 100.00

557 12 219 5.26 96.04 Total 14 256 5.28 96.60 294

1.50-1.75 0 37 0.00 100.00

557 2 221 0.88 96.92 Total 2 258 0.75 97.36 294

1.75-2.00 0 37 0.00 100.00

557 1 222 0.44 97.36 Total 1 259 0.38 97.74 294

>2.00 0 37 0.00 100.00

557 6 228 2.64 100.00 Total 6 265 2.26 100.00

y = 0.000x2 - 0.009x + 0.193

R² = 0.941

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

1.60

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Eroarea

totală (m)

Procentaj cumulat (%)

Unitatea D.C. 557/5000

Pag. 55

Erori totale de poziționare (��) pe straturi de 25 cm -Locația Tg. Mureș I scara 1/500-

Total positioning errors (��) on layers of 25 cm -Location Tg. Mures I scale 1/500-

Tabelul 7.11.

Unitatea Strat de eroare

totală ��(m)

Număr de puncte Procente %

pe strat cumulat pe strat cumulate

44 < 0.25

19 19 4.20 9.74 479 28 28 17.07 17.07

Total 47 47 13.09 13.09 44

0.25-0.50 26 45 13.33 23.07

479 25 53 15.24 32.31 Total 51 98 14.21 27.30

44 0.50-0.75

44 89 22.56 45.63 479 33 86 20.11 52.42

Total 77 175 21.45 48.75 44

0.75-1.00 33 122 16.93 62.56

479 13 99 7.93 60.35 Total 46 221 12.81 61.56

44 1.00-1.25

20 142 10.26 72.82 479 11 110 6.71 67.06

Total 31 252 8.64 70.19 44

1.25-1.50 12 154 6.15 78.97

479 16 126 9.76 76.82 Total 28 280 7.80 77.99

44 1.50-1.75

6 160 3.08 82.05 479 4 130 2.44 79.26

Total 10 290 2.79 80.78 44

1.75-2.00 6 166 3.08 85.13

479 14 144 8.54 87.80 Total 20 310 5.57 86.35

44 >2.00

29 195 14.87 100.00 479 20 164 12.20 100.00

Total 49 359 13.65 100.00

Precizia poziționării prin vectorizare

Precision of positioning through vectorization Tabelul 7.12.

Locația Erori % de poziționar prin vectorizare

Observații <0.25 m <0.50 m <1.00 m <1.50 m <2.00 m

Dalnic-Covasna

25.0 52.0 83.0 96.0 98.0 Calitatea imaginii

bună Tg.M. I 1/5000

21.0 45.0 79.0 91.0 96.0

Tg.M. II 1/500

13.0 27.0 62.0 78.0 86.0 Înregistrare

experimentală

Pag. 56

7.6. PRIVITOR LA PRECIZIA EVALU ĂRII SUPRAFEȚELOR PRIN VECTORIZARE

7.6.1. Importan ță și necesitate

Suprafața unei unități cadastrale, spre exemplu a unei parcele, este un element de identificare a acesteia, fiind inclusă

în baza materială furnizată Cărții funciare. În condițiile unui plan digital suprafața se calculează din coordonate cu precizie maximă; însă, această precizie este în funcție de acuratețea poziționării punctelor care definesc poligonul parcelei, erorile respective afectând în mod automat și corespunzător valorile ariei calculate.

În această viziune au fost privite și suprafețele deduse prin vectorizarea ortofotoplanului, respectiv din coordonatele obținute în cadrul acestei operații. Efectiv ariile celor 250 de parcele astfel obținute, au fost comparate, cu valorile rezultate din măsurătorile terestre considerate corecte și folosite ca etalon. Pe baza rezultatelor, respectiv a diferențelor obținute, se fac comentariile și interpretările de rigoare şi se formulează unele concluzii finale.

7.6.2. Evaluarea suprafețelor vectorizate

Datele de bază au fost suprafețele parcelelor deduse din măsurătorile terestre şi prin vectorizare în toate unitățile şi

locațiile urmărite. Prin raportarea ultimelor valori la primele au rezultat erorile sau mai corect diferențele în valoare absolută (§ 7.3.2, rel. 7.5.). În continuare aceste diferențe s-au calculat şi în procente, prin referire la suprafața totală (tab. 7.13., tab. 7.5.).

Erori de suprafață la vectorizare -Unitatea Tg.M. I 44/500-

Surface errors at vectorization -Unit Tg.M. I 44/500-

Tabelul 7.13.

Locatie Unitatea Parcela Suprafata (mp)

Sv/St Dif.(mp) Dif.%

Tg.M.I

44/500

44-1 10274/ 10367

-93 0.90

44-2/1 1266/ 1280

-15 1.14

44-2/2 1334 1291

43 3.33

44-3/1 44-3/2 44-4 44-5 44-6

6007/ 6117

-110 1.80

44-8 2211/ 2199

12 0.55

44-9 1790/ 1802

-12 0.68

44-10 1292 1313

-22 1.65

44-11 44-12 44-14 ….

44-20

6257/ 6164

93 1.51

44-13 1331/ 1323

7 0.56

44-22 26656/ 32054

-5398 16.84

44-23 11537/ 11513

24 0.21

Pag. 57

Diferențe procentuale ale suprafețelor Area percentage differences

Tabelul 7.14.

Locatie Unitatea

Diferente procentuale suprafete (grupe)

0-0.5 % 0.5-1 % 1-1.5 % 1.5-3.0 % >3.0 %

nr. de parcele

% nr. de

parcele %

nr. de parcele

% nr. de

parcele %

nr. de parcele

%

D.C. 294/5000 5 33.33 6 40.00 2 13.33 2 13.33 0 0.00

557/5000 8 38.10 4 19.05 1 4.76 5 23.81 3 14.29

Tg.M. I 44/5000 5 13.16 9 23.68 6 15.79 10 26.32 8 21.05

44/500 4 12.90 8 25.81 4 12.90 8 25.81 7 22.58

Diferențe de suprafață procentuale cumulate

Added percentage differences of the areas Tabelul 7.15.

Locatie Unitatea Procente sub Procente peste

±0.5 % ±1,0 % ±1,5 % ±3,0 % ±3,0 %

D.C. 294/5000 33 73 86 100 2

557/5000 38 57 62 86 5

Tg.M. I 44/5000 13 57 53 79 10

44/500 13 38 50 76 8

Pentru analiza acestor diferențe valorile lor procentuale s-au stratificat pe intervale de 0.5 % din care s-au dedus

frecvența de apariție a acestor diferențe dată în procente, pe interval şi cumulate, ce pot apărea la vectorizare (tab. 7.14.). În final s-a realizat o situație asemănătoare, numai pentru unele valori centralizate, referitoare la diferențele procentuale se pot face o serie de constatări utile pentru practică.

1. Valorile prezentate se pot sistematiza în mare măsură, întrucât se aliniază unor reguli generale. 2. În condiții favorabile, când hotarele şi punctele ce definesc parcelele sunt vizibile, rezultatele sunt bune, erorile de

suprafață nedepăşind 1% în 60-70 din cazuri şi ating rar 3% (locația D.C. - tab. 7.15.). 3. Hotarele greu identificabile, în care se înregistrează şi erori substanțiale de coordonate la vectorizare, provoacă şi

diferențe consistente de suprafață. Astfel în locația Tg. Mureş I atât la scara 1/5000 cât şi 1/500, sub 1% se înscriu cu greu 50% din determinări, iar într-o toleranță de 3%, 80 de suprafețe vectorizate.

4. Scara mai mare (1/500) folosită experimental, nu aduce sporul de precizie aşteptat având în vedere calitatea mai slabă a imaginii astfel încât rezultatele sunt aproape identice cu cele de la scara 1/5000 (locația Tg. Mureş I - tab. 7.15).

5. Corelarea diferenței de suprafață cu mărimea acesteia s-a realizat anevoios. Pe graficele realizate cu aceste două variabile curba rezultată din corelarea valorilor și ecuația de regresie, de tip polinomial sau de alt tip, se stabilesc anevoios (tab. 7.16., fig. 7.6.). Coeficientul de corelație este însă scăzut, având în vedere și numărul redus de determinări disponibile. Privite în ansamblu de pe aceste grafice se constată totuşi o ușoară tendință de scădere a erorilor procentuale de suprafață pe măsură ce aceasta crește.

În concluzie din toate graficele și tabelele întocmite rezultă, clar și firesc, dependența erorilor de suprafață de precizia poziționării punctelor prin coordonatele x, y, rezultate din vectorizare.

Pag. 58

Diferențe procentuale de suprafață la vectorizare Percentage differences for areas at vectorization

Tabelul 7.16.

Unitatea Parcela Suprafața

terestră [mp] dif. % Unitatea Parcela

Suprafața terestră [mp]

dif. %

D.C. 557/5000

534/1 534/2 534/3

50549 0.54

D.C. 557/5000

548/1 9978 0.05

549/1 549/2/1 549/2/2

37052 1.63 546 15517 1.81

540/1 540/2 540/3 540/4

68830 0.08

549/2/3 549/2/4 549/3/1 549/3/2

35485 0.28

557/1 11008 4.88 549/3/4 569/3/1

26778 1.28

557/2 12058 4.19 569/3/2 15938 2.27

557/3 18130 2.56 552/1/1 552/1/2 552/2/1

61710 0.91

557/4 26654 0.78

552/2/3 552/3

54223 0.32 546 15517 1.81

Fig.7.6. Corelarea diferențelor de suprafață procentuale cu mărimea acesteia Correlation of percentage area differences with its size

y = 1E-09x2 - 0.000x + 3.908

R² = 0.404

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

4.00

10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000

dif. %

Suprafața [mp]

Unitatea D.C. 557/5000

Pag. 59

7.7. ACHIZIȚIA UNOR DATE CALITATIVE DE PE ORTOFOTOPLAN Datele atribut-calitative ce asociază parcelele completează planurile cadastrale, devenind elemente de identificare ale

unui imobil. Toate se referă la aspecte calitative ale unităților cadastrale fiind descrise în registre și marcate pe plan prin simboluri.

Extragerea de pe ortofotoplan se face prin analiza minuțioasă a imaginii aeriene, încorporate în ortofotoplan și afișată la o scară convenabilă pe monitor. Efectiv se apelează la o serie de indici sau criterii de interpretare, folosință după caz, care au fost prezentate anterior (§ 7.4.2.). În acelalași timp se contează pe experiența și abilitatea operatorului câștigate în urma confruntării acestor imagini cu realitatea din teren, realizând astfel conexiunile necesare.

Cele cinci categorii de teren se recunosc cu ușurință întrucât cea destinată agriculturii nu poate fi confundată cu pădurile, și nici apele cu intravilanul, etc.. Mult mai utilă pentru cadastru este categoria de folosință care, în general se recunoaște bine pe ortofotoplan.

Unele folosințe ale terenurilor agricole se disting cu siguranță, astfel că pășunile, viile, livezile se disting clar de cele arabile, dar fânețele se confundă cu pășunile și poate o vie de cultură de hamei. În fondul forestier se disting clar pădurile de rășinoase, de foioase sau de amestec între ele, precum și după vârstă și desime (consistența lor).

În cadrul tezei toate aceste categorii de folosință s-au identificat între ele, linia de separație, de demarcare, devenind graniță între parcele, respectiv între proprietăți.

7.8. RANDAMENTUL LUCR ĂRILOR DE VECTORIZARE

Timpii de lucru necesari vectorizării ortofotoplanului, ca operație de bază în realizarea planului cadastral, reprezintă o

componentă importantă care trebuie luată în considerare, chiar dacă precizia asigurată, rămâne, totuși, elementul definitoriu. În consecință, pe parcursul lucrărilor s-a urmărit și s-a cronometrat durata de execuție, date ca valori medii.

Efectiv s-au înregistrat timpii de lucru necesari celor două etape de bază ale vectorizării (tab. 7.17.): � delimitarea parcelei, respectiv identificarea liniilor de graniță cu vecinii și evident, a punctelor de frângere ce

definesc vectorii componenți ai poligonului; � poziționarea acestor puncte, de contur, incluzând toate operațiile necesare obținerii coordonatelor plane. La definirea randamentului s-a avut în vedere suma timpilor necesari celor două etape ale vectorizării precum şi

valorile medii deduse din cele individuale, pe operator. Diversitatea situațiilor, privind posibilitatea identificării granițelor și a punctelor de frângere, întâlnite, nu puține și

greu de cuantificat, a impus gruparea lor în trei categorii reprezentative (tab. 7.17.). Randamentul lucrărilor de vectorizare Efficency of vectorization projects

Tabelul 7.17.

NNr. crt.

Locație Unitatea

Poziționare punct Condiții de identificare Durata execuției [sec]

Delimitare parcele Condiții de recunoaștere Durata execuției [min]

sesizabile medii grele sesizabile medii grele 1

1 D.C.

294/5000 5-10 10-15 15-30 1-1,5 1,5-3 3-5 557/5000 5-10 10-15 15-30 1-1,5 1,5-3 3-5

22

Tg.M.

44/500 3-5 5-8 8-15 0,5-1 1-2 2-3,5 479/500 3-5 5-10 10-30 0,5-1 1-2,5 2,5-5 44/5000 7-8 8-20 20-40 1-1,5 1,5-3,5 3,5-5,5 479/5000 7-8 8-20 20-40 1-1,5 1,5-3,5 3,5-5,5

1. Condiții bune considerate atunci când liniile și punctele de graniță sunt ușor sesizabile pe întreg perimetrul parcelei

sau al corpului de proprietate. 2. Condiții medii definite atunci când pe o zonă redusă a granițelor aceste elemente se identifică mai greu. 3. Condiții dificile când mai mult de jumătate din perimetrul unității și a punctelor definitorii, se recunosc mai greu

sau sunt insesizabile. Descrierea acestor condiții de lucru, favorabile, mai puțin sau total nefavorabile, au fost detaliate anterior (§

6.2.3.2.). Pe scurt, în prima categorie ar intra, spre exemplu, granițele dintre două parcele învecinate de teren arabil, dar ocupate de culturi diferite (graminee, leguminoase, oleoginoase, hamei ș.a.), de aceleași culturi aflate însă în stadii diferite, respectiv recoltate / nerecoltate, arate / miriști, precum și cele din categorii de folosință distincte încadrate în TDA, respectiv arabil / pășune sau fâneață, viile/ livezi ș.a..

În ultimele două categorii sunt incluse granițele definite de liziera pădurilor mascată de coronamentul acestora, de ape curgătoare cu malurile acoperite de tufișuri sau arbori, de garduri vii, zone umbrite ş.a. (§ 6.2.3.2.).

Pag. 60

VIII. ASPECTE FINALE 8.1. CONCLUZII GENERALE 1. Introducerea cadastrului în România, ca problemă națională și obligație comunitară, presupune întocmirea unor

documentații complexe, pe Unități Administrativ Teritoriale (UAT – comune, orașe) în care piesa de bază este planul cadastral 1/5000 în format digital.

2. Realizarea acestei piese, pe cuprinsul întregii țări, este o problemă de durată, cu un volum imens de lucrări, cheltuieli pe măsură ceea ce impune stabilirea unei metodologii adecvate care încă se mai discută și în prezent.

3. Realizarea unor probleme curente ale cadastrului apărute în cadrul relațiilor cu Uniunea Europeană, dar și din rațiuni interne, cu un deceniu în urmă s-a realizat practic pe întreg cuprinsul țării, ortofotoplanul la scară 1/5000, în format digital, imagistic, ca sursă de informații geospațiale deosebit de valoroasă.

4. În condițiile actuale, definite de lipsa unei baze cartografice naționale de ținută și necesitățile curente din sectorul cadastral, teza de doctorat a avut drept obiectiv principal stabilirea posibilităților de transformare, de trecere de la ortofotoplan la planul cadastral, digital, în format obișnuit, cartografic, la scara 1/5000.

5. Metodologia cercetărilor are la bază realizarea unor planuri cadastrale atât prin vectorizarea ortofotoplanului cât și pe cale terestră, topografică, asupra aceleași unități (sectoare) și compararea rezultatelor.

6. În acest scop s-au ales două locații respectiv Dalnic – Covasna, Tg. Mureș I/5000 respectiv Tg. M. I/500 și Tg. Mureș II/5000, în cadrul cărora s-au urmărit câte două unități (sectoare) cuprinzând, în ansamblu 250 parcele (proprietăți) definite de 998 puncte pe contur.

7. Planurile cadastrale terestre, pentru șase unități, s-au obținut prin măsurători geotopografice executate conform normelor în vigoare, respectând succesiunea normală a lucrărilor – îndesirea rețelei geodezice, realizarea rețelei de ridicare și măsurarea detaliilor - și folosirea aparaturii moderne GPS și stația totală după caz.

8. Planurile cadastrale vectorizate, pentru aceleași șase unități cadastrale, rezultate din transformarea ortofotoplanurilor, pe baza unei metodologii proprii, în condiții de dotare și de personal accesibil, au fost suprapuse pe cele terestre în raport cu care s-au apreciat neconcordanțele apărute.

9. Datele de bază, respectiv diferențele de coordonate și de suprafețe rezultate din cele două determinări – terestră și vectorizată – au fost procesate corespunzător, în valori absolute și în procente, stratificate, grupate în tabele și reprezentate grafic.

10. Rezultatele obținute din analiza și interpretarea acestora au urmărit cinci aspecte principale care definesc, în ansambu posibilitatea realizării și utilizării planurile vectorizate extrase de pe ortofotoplanurile existente.

11. IDENTIFICAREA PARCELELOR respectiv delimitarea și recunoașterea granițelor pe ortofotoplan se realizează în condiții pe deplin satisfăcătoare, pe baza criterilor de interpretare cunoscute: nuanța de culoare, calitatea și structura imaginii, etc. Din cele 250 parcele urmărite s-au identificat prin granițele lor 214 respectiv 85,60% restul nefiind sesizate din cauze specifice terenului înregistrat.

12. PRECIZIA POZI ȚIONĂRII PUNCTELOR , definită prin eroarea totală et ca element definitoriu, se diferențiază semnificativ după posibilitatea identificării punctelor ce definesc parcelele. De reținut că în cadrul unei precizii de ± 1,00 m cu care sunt acreditate ortofotoplanurile existente se înscriu aproape 80% din determinări, iar până la 0,50 m aproape 50%. Nereușitele, peste aceste limite, fiind provocate de cauze naturale care împiedică recunoașterea punctelor, se pot și trebuie remediate prin ridicări topografice de extindere limitată.

13. DIFERENȚELE DE SUPRAFAȚĂ sunt corelate, în mod firesc, cu precizia poziționării punctelor ce o definesc. Astfel, într-o diferență de ± 1% s-au înscris 141 parcele reprezentând 56,25% din cele 250 urmărite, nepotrivirile semnificative apărând la cele cu erori mari de poziționare a punctelor. Depășirea unei toleranțe impuse se remediază prin verificări și lucrări semnalate la punctul 12. În general se contată o scădere a erorii procentuale în cazul suprafețelor mari.

14. UNELE DATE CALITATIVE , respectiv atribute ale parcelelor și necesare cadastrului general, au putut fi extinse de pe ortofotoplan la criteriile cunoscute de analiză și interpretare a imaginii acestuia. Folosind culoarea și nuanțele de culori, structura și textura și mai ales calitatea imaginii, s-a identificat cu siguranță cele cinci categorii de terenuri precum și majoritatea categoriilor de folosință arabile și forestiere.

15. RANDAMENTUL lucrărilor de vectorizare este deosebit de productiv atât pentru identificarea și recunoașterea parcelelor cât și pentru poziționarea punctelor și calculul supafețelor. Efectiv prima etapă durează 1-1.5 minute, iar a doua 7-10 secunde și în total 1.1-1.4 minute când granițele și punctele se identifică ușor, timpii de lucru dublându-se sau triplându-se în cazurile dificile de teren.

16. În final se poate conchide că ortofotoplanurile existente, practic, pentru întreaga țară, pot servi la realizarea unor planuricadastrale prin vectorizare, în limitele de precizie ale acestuia și pe deplin satisfăcătoare pentru categoriile de lucrări preconizate atunci când au fost comandate.

8.2. CONTRIBUȚII PERSONALE ȘI RECOMAND ĂRI PENTRU PRACTIC Ă A) CONTRIBUȚIILE PERSONALE rezultă din modul de rezolvare a obiectivelor fixate chiar în titlu tezei.

1. Stabilirea oportunitățiilor de realizare a unui plan cadastral prin vectorizarea ortofotoplanurilor existente cu precizarea principalilor cinci indicatori ce caracterizează această operație complexă.

2. Formularea unei metodologii proprii de vectorizare, cu detalierea etapelor compenente privitoare la dotarea de hard și soft, operatori și condiții de lucru, modeste și accesibile practicii curente.

3. Precizarea criteriilor și posibilitățiilor de extragere a unor date descriptiv-atribute ale parcelelor, legate în special de categoria de folosință, prin interpretarea imaginii ortofotoplanului.

Pag. 61

4. Sesizarea și descrierea condițiilor care afectează precizia de identificare-delimitare și de poziționare a punctelor, inclusiv suprafața acestora, provocate, în general, de mascarea (acoperirea) hotarelor de către vegetația arbustivă (tufișuri) și arborescentă din lungul pâraielor și liziera pădurii.

5. Posibilitatea recunoașterii de pe graficele întocmite a procentului de încadrare a determinărilor din diferite etape într-o toleranță (diferență maximă) fixată a priorii sau stabilită după necesități.

6. Confirmarea princercetări a preciziei nominale de poziționare, în valoare nominală de ± 1,00 m, ce poate fi atinsă prin vectorizare în marea majoritate a cazurilor cu unele excepții provocate de condițiile naturale de lucru menționate la punctul 4.

7. Propunerea de remediere a cazurilor dificile prin control și construirea granițelor corecte ale parcelelor afectate prin măsurători topografice curente, simple.

B) RECOMANDĂRI PENTRU PRACTIC Ă se desprind deasemeni din analiza și interpretarea rezultatelor obținute. 1. Cercetările confirm ă calitățile ortofotoplanului ca sursă de date și informații numerice și calitative ce pot fi extrase

și folosite în practică. 2. Pe această bază se poate obține, prin vectorizare, planul cadastral în format digital 2D. 3. Precizia acestui plan este însă limitată datorită erorilor de poziționare a punctelor provocate de unele dificultăți de

identificare a acestora. 4. Procedeul de vectorizare, a ortofotoplanurilor existente, poate fi folosit cu încredere în lucrările satisfăcute prin

toleranța de ± 1,00 m la poziționarea în plan stabilită oficial și confirmată prin cercetări. 5. Categoriile de lucrări ce pot beneficia de planul cadastral vectorizat sunt în primul rând cele cerute prin comandă

de către Agenția de Plăți pentru Investiții în Agricultură (APIA), dar și de unele lucrări necesare la nivel de Unitate Administrativ – Teritorială.

6. Vectorizarea se recomandă în activitatea practică prin suportul său, matematic solid, dovedindu-se totodată un procedeu atrăgător, simplu, rapid și accesibil în condiții modeste de dotare.

Cuvinte cheie: cadastru general, ortofotoplan, plan cadastral, plan cadastral vectorizat

Pag. 62

REZUMAT Introducerea cadastrului în România ca problemă de interes național și obligație comunitară, de garantare a dreptului de

proprietate, dezvoltare a pieții imobiliare, garantare a creditului ș.a., presupune realizarea planului cadastral de bază la scara 1/5000 în format digital la nivelul întregii țări. Tehnologiile de utilizat sunt variate, iar lucrările sunt complexe și necesită cheltuieli pe măsură.

În acest context teza de doctorat are drept obiectiv să stabilească dacă și în ce măsură acest plan cadastral poate fi obținut prin transformarea, respectiv vectorizarea ortofotoplanurilor existente la nivel național. Metodologia folosită are la bază compararea planului cadastral vectorizat cu cel obținut prin ridicări topografice, considerat ca referință, piese întocmite pentru șase unități (sectoare cadastrale) amplasate în două locații. Comparația a urmărit etapele principale ale vectorizării, respectiv posibilitatea identificării parcelelor (proprietăților) și urmărirea conturului lor, precizia poziționării punctelor ce le definesc, erorile de suprafață ce pot apărea în raport cu cele reale și aspecte privind randamentul, inclusiv logistica de hard și soft.

Rezultatele sunt bune, pe deplin satisfăcătoare, recomandabile pentru practică în multe categorii de lucrări cadastrale și deosebit de avantajoase sub raportul randamentului care se asigură cu o dotare minimă. Unele dificultăți apar doar în situații speciale de teren când se impun unele completări și verificări suplimentare.

ABSTRACT The introduction of cadastre in Romania as a matter of national interest and community obligation, in order to

guarantee property rights, real estate market development, credit guarantee, etc., is dependent upon the digitisation of the basic cadastral plan at a scale of 1/5000 all across Romania. The technologies used are varied and the work is complex, involving large expenses.

Within this context, the present doctoral thesis aims to determine whether and to what extent this cadastral plan can be obtained through the transformation or vectorization of the existing national orthophotoplans. The methodology is based on comparing the vectorised cadastral plan with the one obtained by level surveys, considered as a reference, and applied to six units (land areas) located in two different places. Our comparison has focused on the main stages of the vectorization process, namely on easily identifying parcels (property estates) and tracking their borders, on markings positioning accuracy, on surface errors that may arise in relation to real errors, and on aspects regarding performance, including hardware and software logistics.

The results are good, fully satisfactory, suitable for practice in many categories of surveying projects and particularly advantageous in terms of performance that is ensured with minimum equipment. Some difficulties arise only in special cases on site, when additional evaluations and monitoring is required.

Pag. 63

BIBLIOGRAFIE

1. Boş N., Iacobescu O., 2007, Topografie modernă, Editura C.H. Bech, Bucureşti, 401 pag.;

2. Boş N., Iacobescu O., 2009, Cadastru şi Cartea funciară, Editura C.H. Bech, Bucureşti, 401 pag.;

3. Boş N., 2003, Cadastru general, Editura All Beck, Bucureşti, 362 pag.;

4. Boş N., 2003, Cartea funciară şi expertiza tehnică topo-cadastrală , Editura All Beck, Bucureşti, 362 pag.;

5. Boș N., 1993, Topografie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 398 pag.;

6. Badea G., 2005, Cadastru general, Editura Conspress, București, 241 pag.;

7. Chițea Gh., Kiss A., Vorovencii I., 2003 Fotogrametrie şi Teledetecție, Editura Universității „Transilvania” din

Braşov;

8. Chițea Gh., Vorovencii I., Mihăilă M., Chițea C.G., 2011, Topografie.Metode de ridicare în plan, Editura Lux Libris,

346 pag.;

9. Chițea Gh., Iordache E., Chițea C., 2009, Tehnologii geodezice spațiale Partea I- Sisteme de poziționare globală

(GPS), Editura Lux Libris Brașov, 201 pag.;

10. Chițea Gh., Kiss A., 2001, Cadastru general și forestier, Editura Universității Transilvania, Brașov, 242 pag;

11. Clinciu I., 2011, Construcții hidrotehnice în amenajarea bazinelor hidrografice, Editura Lux Libris, 153 pag.;

12. Dragomir V., Rotaru M., 1986, Mărturii GEODEZICE, Editura Militară București, 279 pag.;

13. Ionescu I., 2005, Fotogrametrie inginerească, Modelarea digitală altimetrică a terenului, Editura Matrix Rom,

București, 211 pag.;

14. Miclea M., 1995, Cadastru și cartea funciară, Editura All București,

15. Moldoveanu C., 2005, Datumul geodezic, Revista de Geodezie Cartografie și Cadastru, Vol. 11, numerele 1, 2,

București, pag. 11-20;

16. Muntean M.D., 2009 – Modalități de obținere a planurilor cadastrale. Proceedings of the Biennial International

Symposium, “Forest and sustainable development”, Braşov, 17-18th of October 2008. ISSN 1843-505X, pag. 435-442;

17. Muntean M.D., 2009 – Modalități de obținere a planurilor cadastrale în vederea introducerii cadastrului general

în România. Journal of Applied Engineering Science., Oradea 2009, ISSN 2247 – 3769;

18. Muntean M.D., 2009 – Conversia 2007 rezulting from the brainstorming technique. Journal of Geodesy and

Cadastre, RevCAD no. 9. Eternitas Publishing House Alba Iulia. ISSN 1583-2279, pag. 345-351;

19. Muntean D.M., 2011 – Fli-map application, the execution technology, the characteristics and utility of

ortophotomaps in land survey works. Journal of Geodesy and Cadastre, RevCAD no. 10. Eternitas Publishing House Alba Iulia.

ISSN 1583-2279, pag. 145-152;

20. Muntean M.D., 2011 – Proiecte privind introducerea cadastrului general în România analizate prin tehnica

brainstorming. Scientific Symposium “Forest and sustainable development”, Braşov, 15-16 October 2010, pag. 549-554;

21. Muntean M.D., Spiroiu, I., 2012 – Proiectul TARRO ca modalitate de realizare a planurilor cadastrale necesare

introducerii cadastrului general în România. Journal of Geodesy and Cadastre, RevCAD no. 11. Eternitas Publishing House

Alba Iulia. ISSN 1583-2279 - în curs de apariție;

22. Nistor G., 1996, Teoria prelucrării măsurătorilor geodezice. Curs pentru studenții secției de cadastru, Editura

Universității tehnice „ Gh. Asachi” Iași, Facultatea de Hidrotehnică, 466 pag.;

23. Ortelecan M., 2006, Geodezie, Editura AcademisPres, Cluj-Napoca, 359 pag.;

24. Pădure I., Palamariu M., 2002, Crearea rețelelor de ridicare cadastrală în cadastrul intravilan, simultan cu

verificarea poziției punctelor de sprijin G.P.S., Revista de Geodezie Cartografie și Cadastru, 2002, Vol. 11, numerele 1, 2,

București, 117-130 pag.;

25. Păunescu C., Spiroiu I., Dina C., 2002, Realizarea rețelelor de sprijin utilizând tehnologia GPS, Revista de

Geodezie Cartografie și Cadastru, 2002, Vol. 11, numerele 1, 2, București, 253-260 pag.;

Pag. 64

26. Rusu A., Boș N., Kiss A., 1982, Topografie-Geodezie, Editura Didactică și Pedagogică București, 462 pag.;

27. Rădulescu M. Șt., 2006, Metodologia cercetării științifice. Elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat,

Editura Didactică și Pedagogică, București, 184 pag.;

28. Tămăioagă Ghe., Tămăioagă D., 2008, Cadastrul general și Cadastrele de specialitate, Editura Matrix Rom

București, 407 pag.;

29. Tereşneu, C, Ionescu, M, 2011, Informatică pentru topografie şi cadastru, Editura Lux Libris, 404 pag.;

30. Vorovencii I., 2006, Topografie, Editura Universității Transilvania din Brașov, 362 pag.;

31. Vorovencii, I., Muntean, M.D., 2012 - Remote Sensing – means of study and general analysis of the forest. Bulletin

of the Transilvania University of Brasov – vol.4 (53), Series II, ISSN 2065-2135- în curs de apariție;

32. Vorovencii I., Muntean, M.D., 2012 – Evaluation of supervised classification algorithms for Landsat 5 TM images.

Journal of Geodesy and Cadastre, RevCAD no. 12. Eternitas Publishing House Alba Iulia. ISSN 1583-2279, în curs de apariție;

33. Vorovencii I., 2010 – Fotogrammetrie, Editura MATRIX ROM, Bucureşti 2010, 530 pag.;

34. ***www.ancpi.ro

35.***www.bono.hostireland.com/eurosdr/publications/37.pdf#page=307- Weidner U., Practical Aspects of Digital

Orthophoto Production;

36.***www.cicade.com- CICADE, Aerial photograpfy, Photogrammetric scanning, aerotriangulation, Orthophotos,

GPS, Digital Photogrammetry, Survey, LiDAR;

37. ***www.geotop.ro

38. ***www.giscad.ro

39.***www.gisdevelopment.net/technology/ap/ap001a.-Trinder J., Characteristics of New Generation of Digital

Aerial Cameras;

40.***www.gisdevelopment.net/technology/ip/fio_2.htm-Okeke F.I.-Review of Digital Image Orthorectification

Techiques;

41.***www.homepages.inf.ed.ac.uk/rbf/HIPR2/hipr_top.htm – Image Processing;

42.***www.isprs.org/congresses/instambul2004/comm2/papers/119.pdf

43.***www.ifp.uni-stuttgard.de/publications/2004cramer3063-DSS-final.pdf – Cramer M., Performance of Medium

Format Digital Aerial Sensor Systems, Institute for Photogrammetry (ipf), University of Stutgartt;

44.***www.ipf.tuwien.ac.at – Image Acqiusition, Institute of Photogrammetry and Remote Sensing-Vienna University

of Tehnology

45.***www.isprs.org/congresses/instambul2004/comm2/papers/119.pdf- Medvedev E., 2004, Towards the full

automation of Laser scanning and aerial photography data processing;

46.***www.isprs.org/congresses/instambul2004/comm2/papers/131.pdf- Ferrano G., Neumann K-J., Doerstel Ch.-

New Quality Standards for Digital Images. The International Archives of the Photogrammetry, Remote Sensing and Spatial

Information Sciences, Vol. 34, Part XXX;

47. ***www.leica-geosystems.com

48.***www.nibis.ni.schule.de/trianet/home.htm – DTM-Digital Terrain Model;

49.***www.ph.tn.tudelf.nl/Courses/FIP/noframes/fip-Contents.html – Image Processing Fundamentals;

50. ***www.rompos.ro

51. ***www.trimble.com

52.***www.zone.ni.com/dzhp/app/main – Image Filtering Overview;

Ordine ANCPI şi Legislație:

� Legea nr. 7/1996, a cadastrului şi publicității imobiliare, republicată în 2006 şi actualizată în 2011;

� Legea 18/1991, a fondului funciar, actualizată prin Legea nr. 169/1997;

Pag. 65

� Hotărârea Guvernului nr. 1210/2001, privind organizarea şi funcționarea Agenției Naționale de Cadastru şi

Publicitate Imobiliară cu modificările ei ulterioare;

� Ordinul MAP nr. 534/2001 privind probarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general cu

numeroase completări şi actualizări începute din anul 2004 şi continuate în prezent;

� Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere şi ea cu

modificările ulterioare;

� Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor;

� Legea nr. 23/1933 privind organizarea cadastrului funciar și introducerea cărților funciare în Vechiul Regat.

Curriculum vitae

Numele şi prenumele: Muntean Mihaela Denisa Data şi locul naşterii : 11 decembrie 1967, mun. Alba Iulia, jud. Alba Domiciliul : Alba Iulia, Str. Padiş nr.4 Telefon: 0744705077 Starea civilă: căsătorită, 1 copil Studii: • 1982-1986: absolvent al Liceului Industrial Baia de Arieş, jud Alba; • 1988 - 1992: subinginer diplomat, absolventă al Universității din Petroşani, Facultatea Mine, domeniul Topografie,

Specializarea Topografie Minieră; • 1996 - 2001: inginer diplomat, absolventă al Universității din Petroşani, Facultatea Mine, domeniul Topografie,

Specializarea Topografie Minieră; • 2003 – 2004: Studii postuniversitare de specializare “Tehnici şi tehnologii moderne în lucrările de topografie şi cadastru”,

pe o durată de 2 semestre, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. • 2007 – în prezent doctorand în cadrul Universității “Transilvania “ din Braşov, la facultatea de Silvicultură şi Exploatări

Forestiere, în domeniul Silvicultură, secția Cadastru, conducător ştiințific fiind domnul prof. univ. dr. ing. Nicolae Boş, membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Cursuri de perfecționare: • 2006 mai : curs de perfecționare “Organizarea Cadastrală a Teritoriului”,certificat nr. 6207/07.05,2006 – C.R.F.C.

pentru administrația publică Timi şoara. • 2003- 2004 curs ECDL • 2003 noiembrie : curs de perfecționare “Management Urban”; Institutul Național de Administrație INA. • 2002 iulie : curs de perfecționare “Managementul Resurselor Umane”, ATESTAT- 08.07.2002, C.R.F.C.pentru APL

Bucureşti. Limbi str ăine cunoscute:

Limbi straine Scris* Vorbit* Citit/tradus* Limba Engleza 4 4 4 Limba Maghiara 2 3 3

(* Notare de la 1 la 5 Cunoştiin țe informatice: • Produse software de tipul SIG: AutoCAD Map, Autodesk Land Development, Raster Design, GTX Raster CAD, MGE

Basic Nucleus, MGE Basic Administrator, MGE Base Mapper MGE Network, MGE Analyst; MGE Terrain Analyst, Geo Media, ArcGIS.

Pag. 66

• ECDL • CAD: Microstation, AutoCAD;Bentley, power map • SGBD: FoxPro, Access; • tehnoredactare: Word; • grafica&fotoretusare: Corel Draw, Adobe Photoshop, PowerPoint; • calcul tabelar: Excel; • sisteme de operare: MS-DOS, Windows 2000, Windows XP; • cunostiinte Internet (Netscape Gold, Explorer).

Experiență profesională: • mai 2006 – prezent, consilier gr. I A la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba. • Februarie 2000 – mai 2006, inspector de specialitate, Primăria Municipiului Alba Iulia, serviciul Cadastru. • Mai 1996 – februarie 2000 , subinginer S.C CRISTAL SOFT S.R.L. Alba Iulia. • Martie 1995 – mai 1996 , subinginer cadastru la Oficial de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Alba; • Aprilie 1991 – martie 1995, Intrerprinderea de Administrarea Căminelor şi Cantinelor Valea Jiului; • Septembrie 1986 – aprilie 1989, Intreprinderea Minieră Baia de Arieş; Lista de lucrări publicate Am publicat următoarele lucrări:

1. Muntean Mihaela Denisa- “Modalit ăți de Obținere a Planurilor Cadastrale”, buletin ştiințific „Gestionarea durabilă a pădurilor”2009 în cadrul Universității “Transilvania “ din Braşov, la facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, în domeniul Silvicultură, secția Cadastru.

2. Muntean Mihaela Denisa- “Conversia 2007 Resulting from the Brainstorming Technigue”, simpozionul ştiințific internațional “Actualitatea în Cadastru” 2009, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

3. Muntean Mihaela Denisa- “Obtaining Cadastral Plans Methods for Introducing of the General Cadastre in Romania”, revista “Constructions and hydro- utility installations fascicle”2009, în cadrul Universității din Oradea, Facultatea de Arhitectur ă şi Construcții.

4. Muntean Mihaela Denisa- “Aplicații FLI-MAP, tehnologia de execuție, caracteristicile şi utilitatea ortofotoplanurilor în lucrările de cadastru” simpozionul ştiințific internațional “Actualitatea în Cadastru” 2011, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. 5. Muntean M.D., Spiroiu, I., 2012 – Proiectul TARRO ca modalitate de realizare a planurilor cadastrale necesare

introducerii cadastrului general în România. Journal of Geodesy and Cadastre, RevCAD no. 11. Eternitas Publishing House Alba Iulia. ISSN 1583-2279 - în curs de apariție;

6. Vorovencii, I., Muntean, M.D., 2012 - Remote Sensing – means of study and general analysis of the forest. Bulletin of the Transilvania University of Brasov – vol.4 (53), Series II, ISSN 2065-2135- în curs de apariție;

7. Vorovencii I., Muntean, M.D., 2012 – Evaluation of supervised classification algorithms for Landsat 5 TM images. Journal of Geodesy and Cadastre, RevCAD no. 12. Eternitas Publishing House Alba Iulia. ISSN 1583-2279-în curs de apariție.

Alba Iulia Mihaela Denisa MUNTEAN 01.10.2012