Pr. Prof. Stelian TOFANĂPr. Prof. Stelian TOFANĂ

Curs Nr 5Curs Nr 5

PreliminariiPreliminarii

Tesalonicul - important oraş portuar în golful Thermaic, la Marea Tesalonicul - important oraş portuar în golful Thermaic, la Marea Egee - fondat în anul Egee - fondat în anul 316 î.Hr316 î.Hr., ., de către Cassandrude către Cassandru, un general al , un general al lui Alexandru cel Mare lui Alexandru cel Mare

Primeşte acest nume în cinstea soţiei lui Cassandru, Primeşte acest nume în cinstea soţiei lui Cassandru, TessalonicaTessalonica, , sora vitregă a lui Alexandru Macedon. sora vitregă a lui Alexandru Macedon.

În scurt timp, Tesalonicul devine un oraş înfloritor şi deosebit de În scurt timp, Tesalonicul devine un oraş înfloritor şi deosebit de prosper. prosper.

poziţiei sale de a fi fost principalul poziţiei sale de a fi fost principalul port port maritimmaritim al al provincieiprovinciei proconsulare proconsulare Macedonia, Macedonia,

datordatorităită

aşezării sale pe aşezării sale pe Via IgnatiaVia Ignatia, principalul drum , principalul drum comercial, carecomercial, care legalega Roma de extremul Roma de extremul

OrientOrient

Pe timpul Sf. Apostol Pavel, oraşul TesalonicPe timpul Sf. Apostol Pavel, oraşul Tesalonic era era capitala capitala provinciei proconsulare provinciei proconsulare MacedoniaMacedonia

În anul În anul 42 î.Hr.,42 î.Hr., Tesalonicul primeşte de la Tesalonicul primeşte de la Octavian Augustus Octavian Augustus statutul destatutul de oraş liberoraş liber şi şi aceasta pentru că locuitorii oraşului i-au ajutat aceasta pentru că locuitorii oraşului i-au ajutat pe cei doi (Antoniu şi Octavian) în lupta lor pe cei doi (Antoniu şi Octavian) în lupta lor împotriva lui Brutus şi Caius. împotriva lui Brutus şi Caius.

grecigreci

romaniromani Populaţia Populaţia –– cosmopolităcosmopolită

orientaliorientali

colonie de evreicolonie de evrei

EshatologiaEshatologia EshatologiaEshatologia nu este unica temă teologică, prezentă în epistole, nu este unica temă teologică, prezentă în epistole,

dar este însă cea mai importantă. dar este însă cea mai importantă.

Parusia DomnuluiParusia Domnului - în jurul căreia se învârte, în esenţă, teologia - în jurul căreia se învârte, în esenţă, teologia epistolelor, urmează să marcheze nădejdea în intervenţia ultimă epistolelor, urmează să marcheze nădejdea în intervenţia ultimă a lui Dumnezeu, Care va aduce o a lui Dumnezeu, Care va aduce o schimbare totală în viaţa lumiischimbare totală în viaţa lumii, , în relaţiile dintre oameni, pe de o parte, şi în relaţiile acestora cu în relaţiile dintre oameni, pe de o parte, şi în relaţiile acestora cu Dumnezeu, pe de altă parte.Dumnezeu, pe de altă parte.

Apostolul subliniază Apostolul subliniază 2 aspecte principale2 aspecte principale ale acestei teme: ale acestei teme:

începutul unei noi ereînceputul unei noi ere în care creştinii vor fi în în care creştinii vor fi în

comuniune cu comuniune cu Domnul Domnul ParusiaParusia

precedată de anumite semne premergătoareprecedată de anumite semne premergătoare,, care vor care vor marca marca începutul noului veac eshatologic - începutul noului veac eshatologic - nu se va nu se va produce spontanproduce spontan, fără o posibilitate de intuire a ei şi de pregătire, fără o posibilitate de intuire a ei şi de pregătire

Dezvoltarea temei Dezvoltarea temei 4, 13 - 5, 114, 13 - 5, 11

Conturul Conturul eshatologiei paulineeshatologiei pauline::

1. Cei adormiţi întru Iisus -1. Cei adormiţi întru Iisus - vor fi vor fi împreună cu Elîmpreună cu El la a doua Sa venire. la a doua Sa venire.

Această credinţă este în strânsă dependenţă Această credinţă este în strânsă dependenţă de acceptarea morţii şi a învierii lui Iisus ca de acceptarea morţii şi a învierii lui Iisus ca evenimente istorice: evenimente istorice: „Pentru că de credem că „Pentru că de credem că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa (credem) că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa (credem) că Dumnezeu, pe cei adormiţi întru Iisus, îi va Dumnezeu, pe cei adormiţi întru Iisus, îi va aduce împreună cu El”aduce împreună cu El” (4,14). (4,14).

Credinţa în învierea lui Iisus este baza Credinţa în învierea lui Iisus este baza comuniunii veşnice cu El (4,14).comuniunii veşnice cu El (4,14).

2. Prioritatea învierii celor adormiţi2. Prioritatea învierii celor adormiţi:: „Pentru că Însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul „Pentru că Însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu se va arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu se va pogorî din cer, şi cei morţi întru Hristos vor învia pogorî din cer, şi cei morţi întru Hristos vor învia întâi”întâi” (4,16). (4,16).

Trupurile celor morţi vor învia cu puţin timp înainte Trupurile celor morţi vor învia cu puţin timp înainte de ridicarea la cer a creştinilor aflaţi în viaţă. de ridicarea la cer a creştinilor aflaţi în viaţă.

În acest context, se ridică o întrebare: În acest context, se ridică o întrebare: Cum vor învia Cum vor învia trupurile celor morţi de mii de ani, sau ale celor arşi trupurile celor morţi de mii de ani, sau ale celor arşi şi a căror cenuşă a fost aruncată în vânt, sau ale şi a căror cenuşă a fost aruncată în vânt, sau ale creştinilor care au murit pe mare, iar trupurile lor au creştinilor care au murit pe mare, iar trupurile lor au fost devorate de peştii mărilor etc? fost devorate de peştii mărilor etc?

Dar, cum Dumnezeu a creat universul din nimic, Dar, cum Dumnezeu a creat universul din nimic, numai prin cuvînt, tot aşa poate să re-adune trupurile numai prin cuvînt, tot aşa poate să re-adune trupurile tuturor oamenilor, într-o clipă (I Cor. 15,35-58). tuturor oamenilor, într-o clipă (I Cor. 15,35-58).

În ceea ce priveşte interpretarea sunetelor menţionate În ceea ce priveşte interpretarea sunetelor menţionate în acest verset – în acest verset – strigăt, glasul unui arhanghel, trâmbiţa strigăt, glasul unui arhanghel, trâmbiţa lui Dumnezeu –lui Dumnezeu – este dificil de interpretateste dificil de interpretat

Al cui este strigătul?Al cui este strigătul? Al lui Iisus însuşi (In.11,43), al Al lui Iisus însuşi (In.11,43), al arhanghelului Mihail (Dan.10.13; Iuda 9) sau al altui arhanghelului Mihail (Dan.10.13; Iuda 9) sau al altui înger? înger?

Este vorba de un sunet literal de trâmbiţă, sau Apostolul Este vorba de un sunet literal de trâmbiţă, sau Apostolul a vorbit figurat atunci când s-a referit la intervenţia lui a vorbit figurat atunci când s-a referit la intervenţia lui Dumnezeu, prin care El va anunţa revenirea Fiului Său Dumnezeu, prin care El va anunţa revenirea Fiului Său ( cf. I Cor. 15,22) ? ( cf. I Cor. 15,22) ?

Aceste trei fenomene pot să fie referite toate la unul şi Aceste trei fenomene pot să fie referite toate la unul şi acelaşi lucru, dar probabil că ele sunt trei anunţuri acelaşi lucru, dar probabil că ele sunt trei anunţuri separate, dar simultane ale revenirii lui Hristos.separate, dar simultane ale revenirii lui Hristos.

Concluzia - Revenirea lui Hristos a doua oară, pe Concluzia - Revenirea lui Hristos a doua oară, pe pământ, va fi anunţaţă din cer de sunet mare și însoțită pământ, va fi anunţaţă din cer de sunet mare și însoțită de dramatismde dramatism

3. Egala participare3. Egala participare a celor vii cu cei morţi a celor vii cu cei morţi la Parusiela Parusie : : „„După aceea, noi cei vii, care vom După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi, împreună cu ei, în nori, ca fi rămas, vom fi răpiţi, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh...”să întâmpinăm pe Domnul în văzduh...” ( 4,17). ( 4,17).

Exprimarea la persoana I plural – Exprimarea la persoana I plural – noi, cei viinoi, cei vii – – arată cât de febrilă era aşteptarea Parusiei, arată cât de febrilă era aşteptarea Parusiei, Apostolul însuşi socotindu-se unul dintre cei vii, Apostolul însuşi socotindu-se unul dintre cei vii, pe care Parusia Domnului îi va surprinde în viaţă. pe care Parusia Domnului îi va surprinde în viaţă.

Aşadar, în concepţia creştinilor celei de-a doua Aşadar, în concepţia creştinilor celei de-a doua jumătăţi a veacului I creştin, Parusia Domnului jumătăţi a veacului I creştin, Parusia Domnului era un era un eveniment iminent - eveniment iminent - aducea mângăiere aducea mângăiere (4,18).(4,18).

4. Schimbarea condiţiei umane la 4. Schimbarea condiţiei umane la Parusia Domnului.Parusia Domnului.

““Răpirea”Răpirea” - nu înseamnă nimic altceva - nu înseamnă nimic altceva decât faptul că, cei vii, pe care Parusia decât faptul că, cei vii, pe care Parusia Domnului îi va surprinde în viaţă, vor fi Domnului îi va surprinde în viaţă, vor fi schimbaţi într-o clipă din starea materială schimbaţi într-o clipă din starea materială a condiţiei lor, într-una spirituală.a condiţiei lor, într-una spirituală.

5. Comuniunea cu Domnul înviat va fi 5. Comuniunea cu Domnul înviat va fi veşnicăveşnică: „... : „... şi aşa pururea vom fi cu şi aşa pururea vom fi cu Domnul”Domnul” (4,17). (4,17).

66. Revelarea acestor adevăruri eshatologice, . Revelarea acestor adevăruri eshatologice, Apostolul o va fi primit personal, de la Domnul, Apostolul o va fi primit personal, de la Domnul, prin prin descoperire directă: descoperire directă: „„Căci aceasta vă Căci aceasta vă spunem, spunem, după cuvântul Domnuluidupă cuvântul Domnului, că noi cei , că noi cei vii, care vom fi rămas până la venirea vii, care vom fi rămas până la venirea Domnului, nu vom lua înainte celor adormiţi”Domnului, nu vom lua înainte celor adormiţi” ( 4,15). ( 4,15).

Când, şi în ce împrejurăriCând, şi în ce împrejurări, se vor fi petrecut , se vor fi petrecut toate acestea, nu ni se spune. toate acestea, nu ni se spune.

Importanţa acestui verset însă este şi una de Importanţa acestui verset însă este şi una de argument în sprijinul argument în sprijinul Sf. Tradiţii,Sf. Tradiţii, a doua cale de a doua cale de transmitere a Revelaţiei. transmitere a Revelaţiei.

Din propovăduirea Apostolului, tesalonicenii au Din propovăduirea Apostolului, tesalonicenii au rămas cu impresia că Parusia este foarte rămas cu impresia că Parusia este foarte aproape şi că aproape şi că cei care deja muriseră nu vor lua cei care deja muriseră nu vor lua parteparte la măreaţa procesiune, care va însoţi la măreaţa procesiune, care va însoţi venirea a doua a Domnului. venirea a doua a Domnului.

Întrebarea pe care ei şi-o puneau era: Întrebarea pe care ei şi-o puneau era: Care va Care va fi soarta acestora la a doua venire a lui Iisus? fi soarta acestora la a doua venire a lui Iisus?

Apostolul Pavel le răspundeApostolul Pavel le răspunde - și - și ei vor fi ei vor fi prezenţi la Parusia Domnului, ba chiar se vor prezenţi la Parusia Domnului, ba chiar se vor bucura de bucura de prioritateprioritate faţă de cei vii, în sensul că faţă de cei vii, în sensul că cei morţi vor învia întâi, astfel că şi ei vor cei morţi vor învia întâi, astfel că şi ei vor întâmpina pe Domnul în văzduh, dimpreună cu întâmpina pe Domnul în văzduh, dimpreună cu cei vii, care într-o clipă vor fi schimbaţi şi răpiţi cei vii, care într-o clipă vor fi schimbaţi şi răpiţi în noriîn nori (cf. I Tes. 4, 16‑17).(cf. I Tes. 4, 16‑17).

Totuşi, Ap. Pavel arată în pericopa I Tes. Totuşi, Ap. Pavel arată în pericopa I Tes. 5, 1-3 că data Parusiei nu poate fi 5, 1-3 că data Parusiei nu poate fi cunoscută, cunoscută, „„Ziua DomnuluiZiua Domnului”” venind venind « « aşa ca un fur, noaptea »aşa ca un fur, noaptea » (I Tes. 5, 2). (I Tes. 5, 2).

Sf. Pavel recunoaşte că în privinţa Sf. Pavel recunoaşte că în privinţa stabilirii datei Parusiei nu poate afirma stabilirii datei Parusiei nu poate afirma nimic precis nimic precis

Ideea pe care insistă – Ideea pe care insistă – pregătirea pregătirea pentru pentru această zi: „această zi: „De aceea, să nu dormim ca De aceea, să nu dormim ca şi ceilalţi, ci să priveghem şi să fim trejişi ceilalţi, ci să priveghem şi să fim treji”” (I Tes.5,6). (I Tes.5,6).

În viziunea sa, Parusia coincide cu În viziunea sa, Parusia coincide cu judecata judecata obşteascăobştească, cu , cu răsplătirea răsplătirea celor drepţi şi cu celor drepţi şi cu intrarea intrarea acestora în Împărăţia veşnică a lui acestora în Împărăţia veşnică a lui Dumnezeu, dar şi cu Dumnezeu, dar şi cu pedepsirea pedepsirea celor ce nu celor ce nu L-au cunoscut şi nu s-au supus Evangheliei L-au cunoscut şi nu s-au supus Evangheliei Sale: Sale:

„„Ca dovadă a dreptei judecăţi a lui Ca dovadă a dreptei judecăţi a lui Dumnezeu, spre învrednicirea voastră de Dumnezeu, spre învrednicirea voastră de împărăţia Sa, pentru care şi pătimiţi...iar împărăţia Sa, pentru care şi pătimiţi...iar vouă, celor necăjiţi, să vă dea odihnă, vouă, celor necăjiţi, să vă dea odihnă, împreună cu noi, la arătarea Domnului Iisus împreună cu noi, la arătarea Domnului Iisus din cer ...”din cer ...” ( II.Tes.1,5.7).( II.Tes.1,5.7).

Ceea ce este surprinzător - Ap. Pavel nu se ocupă în I Ceea ce este surprinzător - Ap. Pavel nu se ocupă în I Tesaloniceni de Tesaloniceni de soarta păcătoşilorsoarta păcătoşilor. .

El vorbeşte doar de învierea celor morţi întru Hristos El vorbeşte doar de învierea celor morţi întru Hristos (4,14.16). (4,14.16).

O aluzie, totuşi, la destinul eshatologic al celor răi apare O aluzie, totuşi, la destinul eshatologic al celor răi apare însă în alte două locuri ale Epistolei: însă în alte două locuri ale Epistolei:

- - 1, 101, 10 vorbeşte de „ vorbeşte de „mânia cea viitoaremânia cea viitoare” şi de care ” şi de care Iisus Hristos, Cel înviat, îi va izbăvi pe credincioşii Săi;Iisus Hristos, Cel înviat, îi va izbăvi pe credincioşii Săi;

- - 5,2-3,5,2-3, el aminteşte de pieirea care va veni pe el aminteşte de pieirea care va veni pe neaşteptate, „neaşteptate, „ca durerile peste cea însărcinatăca durerile peste cea însărcinată”, în ”, în „ziua Domnului” şi de care, cei răi, „„ziua Domnului” şi de care, cei răi, „scăpare nu vor scăpare nu vor aveaavea”. ”.

În viziunea Apostolului, la a doua venire şi În viziunea Apostolului, la a doua venire şi judecata finală vor fi pedepsite, în special, judecata finală vor fi pedepsite, în special, 2 2 categoriicategorii de oameni: de oameni:

- cei ce-L cei ce-L ignorăignoră pe Dumnezeu (Rom.1,18-32) pe Dumnezeu (Rom.1,18-32)

- cei ce cei ce nu ascultănu ascultă de Evanghelia lui Iisus: de Evanghelia lui Iisus: „În văpaie „În văpaie de foc,de foc, osândind pe cei ce nu cunosc pe osândind pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu se supun Evangheliei Dumnezeu şi pe cei ce nu se supun Evangheliei Domnului nostru Iisus. Ei vor lua ca pedeapsă Domnului nostru Iisus. Ei vor lua ca pedeapsă pieirea veşnică de la faţa Domnului şi de la slava pieirea veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui”puterii Lui” (II TEs. 1,8). (II TEs. 1,8).

Aceasta este cea mai clară afirmaţie din epistolele Aceasta este cea mai clară afirmaţie din epistolele pauline despre eternitatea pedepsei viitoare.pauline despre eternitatea pedepsei viitoare.

În cea de-În cea de-a doua Epistolă a doua Epistolă adresată adresată Tesalonicenilor, apostolul revine asupra Tesalonicenilor, apostolul revine asupra Eshatologiei. Eshatologiei.

Intervenţia sa era necesară deoarece creştinii Intervenţia sa era necesară deoarece creştinii tesaloniceni, sau cel puţin o parte dintre ei, tesaloniceni, sau cel puţin o parte dintre ei, sufereau de o sufereau de o dublă rătăciredublă rătăcire: :

- Prima avea - Prima avea caracter teologiccaracter teologic - ei crezând - ei crezând că Parusia Domnului este foarte apropiată, că Parusia Domnului este foarte apropiată,

- a doua, decurgând din prima, avea - a doua, decurgând din prima, avea caracter practiccaracter practic - - mulţi părăsiseră lucrul, mulţi părăsiseră lucrul, socotind că în perspectiva apropiatei sosiri a socotind că în perspectiva apropiatei sosiri a Parusiei, grijile pământeşti nu mai aveau nici un Parusiei, grijile pământeşti nu mai aveau nici un sens.sens.

În ceea ce priveşte În ceea ce priveşte modulmodul în care Iisus Hristos în care Iisus Hristos va veni a doua oară, Apostolul Pavel enumeră va veni a doua oară, Apostolul Pavel enumeră câteva dintre caracteristicile acestei reveniri: câteva dintre caracteristicile acestei reveniri:

- - va fi înconjurat de puterile îngereşti;va fi înconjurat de puterile îngereşti;

- - va fi cuprins în văpaie de focva fi cuprins în văpaie de foc

- - va aduce răzbunareva aduce răzbunare asupra celor ce nu asupra celor ce nu s‑au supus Evangheliei: s‑au supus Evangheliei:

„„...la arătarea...la arătarea Domnului Iisus din cer, cu îngerii Domnului Iisus din cer, cu îngerii puterii Sale, în văpaie de foc, osândind pe cei ce puterii Sale, în văpaie de foc, osândind pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeunu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu se şi pe cei ce nu se supun Evanghelei Domnului nostru Iisus. Ei vor supun Evanghelei Domnului nostru Iisus. Ei vor lua ca pedeapsă pieirea veşnică de la faţa lua ca pedeapsă pieirea veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puteri Lui”Domnului şi de la slava puteri Lui” (II Tes. 1, 7c- (II Tes. 1, 7c-9).9).

Focul -Focul - nu va fi unul material, nimicitor, ci nu va fi unul material, nimicitor, ci unul spiritualunul spiritual - - o energie dumnezeiască, având putere de a transforma o energie dumnezeiască, având putere de a transforma totul, într-o clipă, adică de a trece întreaga materie totul, într-o clipă, adică de a trece întreaga materie văzută, întreaga creaţie, dintr-o stare materială, văzută, întreaga creaţie, dintr-o stare materială, perisabilă a existenţei ei, într-una spirituală, veşnică, perisabilă a existenţei ei, într-una spirituală, veşnică, nepieritoare.nepieritoare.

Parusia va fi precedată de două evenimente Parusia va fi precedată de două evenimente semnificative: semnificative:

- - lepădarea de credinţălepădarea de credinţă - - h` apostasiah` apostasia – –

- apariţia pe faţă a- apariţia pe faţă a „omului nelegiuirii„omului nelegiuirii - - o` o` anqrwpoj thj anomiajanqrwpoj thj anomiaj

„„Să nu vă amăgească nimeni, în niciun chip. Căci ziua Domnului nu Să nu vă amăgească nimeni, în niciun chip. Căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării, Potrivnicul, se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării, Potrivnicul, înălţându-se mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu sau e înălţându-se mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu sau e făcut pentru închinare, aşa încât să se aşeze el în Biserica lui făcut pentru închinare, aşa încât să se aşeze el în Biserica lui Dumnezeu şi pe sine să se dea drept dumnezeu ”Dumnezeu şi pe sine să se dea drept dumnezeu ” ( II Tes. 2, 3- ( II Tes. 2, 3-4). 4).

În ceea ce priveşte În ceea ce priveşte „omul nelegiuirii”,„omul nelegiuirii”, pe care pe care Apostolul Pavel îl mai numeşte şi „fiul Apostolul Pavel îl mai numeşte şi „fiul pierzării”, „potrivnicul”, „cel fărădelege”, pierzării”, „potrivnicul”, „cel fărădelege”, acesta este, desigur, acelaşi personaj pe care acesta este, desigur, acelaşi personaj pe care Ap. Ioan îl numeşte „Antihrist” ( I In. 2,18.22; Ap. Ioan îl numeşte „Antihrist” ( I In. 2,18.22; 4,3; II In.7 ). 4,3; II In.7 ).

Sf. Pavel arată, aici, că Sf. Pavel arată, aici, că Antihristul încă nu a Antihristul încă nu a venitvenit şi, mai mult, chiar există şi, mai mult, chiar există cinevacineva, sau , sau cevaceva,, care ţine pe loc taina fărădelegii (II care ţine pe loc taina fărădelegii (II Tes.2, 6‑7), împiedicând manifestarea ei, Tes.2, 6‑7), împiedicând manifestarea ei, tocmai pentru că creştinii sunt chemaţi spre tocmai pentru că creştinii sunt chemaţi spre mântuire, adică spre dobândirea slavei mântuire, adică spre dobândirea slavei Domnului Iisus Hristos (II Tes.2,13‑14). Domnului Iisus Hristos (II Tes.2,13‑14).

Este greu de spus „cine” sau „ce” constituie Este greu de spus „cine” sau „ce” constituie acest obstacol în calea manifestării lui Antihrist acest obstacol în calea manifestării lui Antihrist la care se referă Apostolul.la care se referă Apostolul.

În istoria exegezei această expresie a fost interpretată În istoria exegezei această expresie a fost interpretată în modul cel mai diferit şi adesea curios: în modul cel mai diferit şi adesea curios:

- Unii exegeţi au văzut în „omul nelegiuirii” – - Unii exegeţi au văzut în „omul nelegiuirii” – Imperiul romanImperiul roman sau pe unii sau pe unii Cezari romaniCezari romani, în funcţie de , în funcţie de atitudinea lor faţă de creştini; atitudinea lor faţă de creştini;

- alţii au văzut în ea o referire la diferite - alţii au văzut în ea o referire la diferite figuri ale figuri ale literaturii apocaliptice iudaiceliteraturii apocaliptice iudaice etc. etc.

Apostolul se pare că avea în vedere Apostolul se pare că avea în vedere personificarea personificarea supremă a răului,supremă a răului, a fărădelegii şi a contestării lui a fărădelegii şi a contestării lui Dumnezeu într-o fiinţă umană reală, nu într-un Dumnezeu într-o fiinţă umană reală, nu într-un principiu, într-un sistem sau într-o succesiune de principiu, într-un sistem sau într-o succesiune de persoane. persoane.

O astfel de persoană nu a fost încă identificată pe O astfel de persoană nu a fost încă identificată pe scena istoriei.scena istoriei.

În viziunea Apostolului însă va apărea În viziunea Apostolului însă va apărea o forţăo forţă, la fel , la fel personificată, care personificată, care va stopava stopa puterea „omului puterea „omului nelegiuirii” şi pe care tesalonicenii, se pare că o nelegiuirii” şi pe care tesalonicenii, se pare că o ştiau, din propovăduirea anterioară a Apostolului, ştiau, din propovăduirea anterioară a Apostolului, dar pe care el nu o identifică acum: dar pe care el nu o identifică acum:

„„Şi acum Şi acum ştiţiştiţi ce-l opreşte, ca să nu se arate decât ce-l opreşte, ca să nu se arate decât la vremea lui. Pentru că taina fărădelegii se şi la vremea lui. Pentru că taina fărădelegii se şi lucrează, numai că este lucrează, numai că este unul unul care o ţine acum pe care o ţine acum pe loc, până ce va fi dat la o parte. Şi atunci se va arăta loc, până ce va fi dat la o parte. Şi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii suflarea gurii Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale. Iar ivirea aceluia va fi prin lucrarea lui Satan, Sale. Iar ivirea aceluia va fi prin lucrarea lui Satan, însoţită de tot felul de puteri, de semne şi de însoţită de tot felul de puteri, de semne şi de mărturii mincinoase şi de amăgiri nelegiuite pentru mărturii mincinoase şi de amăgiri nelegiuite pentru fiii pierzării...”fiii pierzării...” (2,7-10). (2,7-10).

Interpretarea cuvîntului UNUL este la fel de ambiguă Interpretarea cuvîntului UNUL este la fel de ambiguă ca şi cea referitoare la „omul nelegiuirii”. ca şi cea referitoare la „omul nelegiuirii”.

Cei mai mulţi exegeţi au văzut în acest „Unul” Cei mai mulţi exegeţi au văzut în acest „Unul” puterea puterea Duhului SfântDuhului Sfânt, care se va manifesta în viaţa , care se va manifesta în viaţa creştinilor într-o formă evidentă de apărare a lor în creştinilor într-o formă evidentă de apărare a lor în faţa fărădelegii. faţa fărădelegii.

După Oscar Cullmann,După Oscar Cullmann,[1][1] acel acel mÕnon Ð katšcwnmÕnon Ð katšcwn din text (II Tes.2,7) nu ar fi altcineva decât din text (II Tes.2,7) nu ar fi altcineva decât Apostolul Apostolul Pavel însuşiPavel însuşi, proorocul eshatologic al păgânilor, , proorocul eshatologic al păgânilor, înaintemergător al sfârşitului lumii. înaintemergător al sfârşitului lumii.

[1][1] Le caractere eschatologique du devoire missionaire et de la Le caractere eschatologique du devoire missionaire et de la conscience apostolique de Saint Paul. Etude sur la Katekon de II conscience apostolique de Saint Paul. Etude sur la Katekon de II Tes.2,6-7,Tes.2,6-7, în „Revue d în „Revue d’Histoire et de Philosophie Religieuses”, ’Histoire et de Philosophie Religieuses”, XVI, 1930, p. 210. XVI, 1930, p. 210. Vezi Vezi şi şi D. Guthrie, D. Guthrie, The New Testament The New Testament Theology,Theology, Illinois, S.U.A., 1981, p. 808. Illinois, S.U.A., 1981, p. 808.

La întrebarea pe care unii exegeţi şi‑au pus‑o, La întrebarea pe care unii exegeţi şi‑au pus‑o, de ce de ce Apostolul Pavel nu vorbeşte decât foarte puţin, în Apostolul Pavel nu vorbeşte decât foarte puţin, în descrierea Eshatologiei, de păcat şi de chinul veşnicdescrierea Eshatologiei, de păcat şi de chinul veşnic, , unii exegeţiunii exegeţi[1][1] au răspuns: au răspuns:

1. Vorbind de Parusie, Sf. Pavel 1. Vorbind de Parusie, Sf. Pavel voia să‑i voia să‑i mângâie pe creştinimângâie pe creştini, şi nu să‑i întristeze, şi nu să‑i întristeze

22. . Pedeapsa n‑a existat în planul veşnicPedeapsa n‑a existat în planul veşnic al lui al lui Dumnezeu de creaţie a lumii şi a omului. Dumnezeu de creaţie a lumii şi a omului.

Noutatea EshatologieiNoutatea Eshatologiei I-II Tesaloniceni - I-II Tesaloniceni - cei cei adormiţi adormiţi întru Iisus, întru Iisus, adică cei pe care moartea îi va surprinde adică cei pe care moartea îi va surprinde crezând în El şi acceptându-Lcrezând în El şi acceptându-L ca Dumnezeu şi ca Dumnezeu şi Mântuitor, Mântuitor, vor fi aduşi împreună cu El pentru vor fi aduşi împreună cu El pentru veşnicie.veşnicie.

[1][1] A se vedea Raymond E. Brown, A se vedea Raymond E. Brown, Que sait-on du Nouveau TestamentQue sait-on du Nouveau Testament ? (trad. din engleză a lucrării „An Introduction to the New Testament” ), ? (trad. din engleză a lucrării „An Introduction to the New Testament” ), Paris 1997, p. 505.Paris 1997, p. 505.

Bibliografie selectivăBibliografie selectivă

Leon Morris, Leon Morris, The First and Second Epistles to the The First and Second Epistles to the ThessaloniansThessalonians, The New International Commentary on the New , The New International Commentary on the New

Testament, Grand Rapids: Wm.B. Eerdmans Publishing Co., Testament, Grand Rapids: Wm.B. Eerdmans Publishing Co., 19591959

S. LegasseS. Legasse, , Les Epitres de Paul aux ThessaloniciensLes Epitres de Paul aux Thessaloniciens, Paris, Ed. , Paris, Ed. Du Cerf, LeDiv. Commentaires, 7, 1999. Du Cerf, LeDiv. Commentaires, 7, 1999.

J.-N Aletti, J.-N Aletti, L’ Apotre Paul et la Parousie de Jesus/Christ. L’ Apotre Paul et la Parousie de Jesus/Christ. L’Eschatologie paulinienne et ses enjeux, în RSR 84, 1996, pp. L’Eschatologie paulinienne et ses enjeux, în RSR 84, 1996, pp.

15-41.15-41.

P.-E Langevin, P.-E Langevin, L’Intervention de Dieu selon I Th 5,23-24,L’Intervention de Dieu selon I Th 5,23-24, in in R.F. Collins, „The Thessalonian Correspondence, Louvain, BEThL R.F. Collins, „The Thessalonian Correspondence, Louvain, BEThL 87, 1990, pp. 236-266.87, 1990, pp. 236-266.

R. KifferR. Kiffer, , L’Eschatologie en Thessaloniciens dans une L’Eschatologie en Thessaloniciens dans une perspective rethoriqueperspective rethorique, în R.F. Collins, „The Thessalonian , în R.F. Collins, „The Thessalonian Correspondence, Louvain, BEThL 87, 1990, pp. 206-219.Correspondence, Louvain, BEThL 87, 1990, pp. 206-219.

C.H. PinnockC.H. Pinnock, , The Structure of Pauline EschatologyThe Structure of Pauline Eschatology, , în „Evangelical Quarterly” 37, 1965, pp. 9-20.în „Evangelical Quarterly” 37, 1965, pp. 9-20.

J. PlevnikJ. Plevnik, , The Taking Up of the Faithful and the The Taking Up of the Faithful and the Resurrection of the Dead in I Tessalonians 4,13-18, Resurrection of the Dead in I Tessalonians 4,13-18, în CBQ 46, 1984, pp.274-283.în CBQ 46, 1984, pp.274-283.

Vasile MihocVasile Mihoc, , Eshatologia paulinăEshatologia paulină, în R.T. III [75] , în R.T. III [75] (1993), nr. 4, pp. 50-68(1993), nr. 4, pp. 50-68

Dionisie StamatoiuDionisie Stamatoiu, , Epistola a II-a către Epistola a II-a către Tesaloniceni – Introducere, traducere şi comentariu, Tesaloniceni – Introducere, traducere şi comentariu, teologia şi actualitatea epistolei, teologia şi actualitatea epistolei, lucrare de doctorat, lucrare de doctorat, editura Trinitas, Iaşi, 1996, 202 p.editura Trinitas, Iaşi, 1996, 202 p.

IdemIdem, , Eshatologia paulină, Eshatologia paulină, în „Analele Universităţii în „Analele Universităţii din Craiova”, seria Teologie, Universitaria, Craiova, din Craiova”, seria Teologie, Universitaria, Craiova, VII (2002), nr. 9, pp. 74-90.VII (2002), nr. 9, pp. 74-90.