Portul Anvers Belgia

7/25/2019 Portul Anvers Belgia

http://slidepdf.com/reader/full/portul-anvers-belgia 1/29

Universitatea “Ovidius” Constan aț

Master Anul II

Ingineria si Managementul Sistemelor si Echipamentelor Navale

PORU! AN"ERS

#$elgia%

Masterand&

$OCAI 'te(an Marius

Constan aț

)*+,-)

1



Introducere

Porturile maritime sunt adaposturi naturale sau artificiale situate in zona litorala in bai,

golfuri , la gurile de varsare ale fluviilor sau in alte locuri convenabile, unde in urma executarii

unor lucrari hidrotehnice si de amenajare se asigura conditii optime pentru desfasurarea tuturor

activitatilor cu navele si anume: intrarea si iesirea, adapostirea lor pe vreme neprielnica,

aprovizionarea si buncherarea , intretinerea si reparatia si, in principal, efectuarea tuturor

operatiilor portuare legate de exploatarea lor in transportul maritim sau in alte scopuri.

In economia tarilor maritime, portul comercial reprezinta o veriga importanta in derularea

relatiilor comerciale internationale, contribuind la realizarea fluxului de import/export pentru

tara respectiva.La nivel mondial, conform statisticilor O!, peste "#$ din volumul total al

marfurilor care fac obiectul comertului mondial sunt transportate pe apa.%ceasta inseamna tot

atatea marfuri operate in porturi, transbordate , depozitate, expediate si re&expediate, prelucrate

sau comercializate pe parcursul desfasurarii procesului de transport naval si al activitatilor

economice aflate in conexiune cu transportul.

Portul comercial constituie, pentru foarte multe state , principal poarta de intrare/iesire

a marfurilor destinate comertului exterior.'otodata , portul maritim modern a devenit o unitate

economica extreme de complexa a carei functionare este, adeseori mult mai ampla decat

procesul de productie din marile complexe comerciale.

(irculatia marfurilor pe caile navigabile dinamizeaza nu numai portul comercial in sine si

companiile de transport maritim si fluvial, ci angreneaza un intreg ansamblu al economiilor

nationale sau regionale, incluzand industria, agricultura, comertul, constructiile, celelalte

modalitati de transport si , in mod indirect viata sociala prin nivelul de trai pe care&l determina

comertul maritim.

2



1.Generalitati

Portul Anvers se afla in Belgia si este un port accesibil navelor in inima Europei.Anvers

este situat in capatul de sus al estuarului Scheldt.El permite navelor de peste 100 000 de tone sa

navige peste 80 de kilometri in interior.El este situat la 7 de kilometri de !area "ordului pe

raul Scheldt# care se leaga de !area "ordului prin intermediul estuarului Westerschelde

$51°41’ latitudine N si 4°28’longitudine E). %atorita locatiei# Portul Anvers se bucura de

o po&itie mult mai centrala in Europa decat ma'oritatea porturilor la !area "ordului.%ocurile din

Anvers sunt conectate la hinterland prin intermediul cailor ferate# cailor navigabile interioare si

cailor rutiere. (a re&ultat portul Anvers a devenit unul din cele mai mari porturi situandu)se al

doilea dupa *otterdam # din punct de vedere al marfurilor transportate.+n ,00- prin portul

Anvers au fost manipulate 17.800.000 tone de marfuri .

2. Scurt istoric

Potentialul Anversului a fost anticipat de "apoleon Bonaparte care a ordonat construirea primului loc de andocare in 1811.%enumit docul Bonaparte/ a fost conectat cu un al doilea doc

numit docul illem/ in 181.(and a i&bucnit revolutia belgiana in 180# au e2istat temeri ca

olande&ii vor bloca Scheldtul din nou # dar in final s)au multumit cu introducerea unei ta2e.%in

fericire tanara/ Belgie a avut prieteni in !area Britanie# si anume in persoana %)lui Palmerston

care credea ca e2istenta Belgiei este un lucru benefic pentru !area Britanie.+n consecinta s)a

asigurat ca noul stat este viabil din punct de vedere economic.(u spri'inul guvernului belgian a

fost posibila rascumpararea ta2ei olande&e in 183.Anvers a cunoscut o era de aur/ si pana in

1-08 au fost construite 8 docuri.

%eschiderea eclu&ei *o4ers inceputa in 1-0 a insemnat posibilitatea navelor cu pesca'e

de peste - metri de a intra in docurile e2istente si accesul la noul 5efebvre si la docurile

americane.Aceasta era situatia de la i&bucnirea primului ra&boi mondial.Britanicii si inston

(hurchill in special# erau perfect constienti de importanta strategica a portului Anvers.(and s)a3



reinstaurat pacea # a inceput lucrul la 6rote %oorsteek # un plan ambitios care a dus in final la

e2tinderea docurilor pe malul drept al Scheldtului la frontiera olande&a.(onstructia eclu&ei

Berendrecht a fost elementul culminant al acestui plan. A fost cea mai mare eclu&a # inaugurata in

1-8-.Ea are o adancime de 1. metri .+n afara de eclu&a # o de&voltare si mai mare a continuat

pe malurile Scheldtului.

Au fost deschise doua mari teminale de containere .+n 1--0 unul dintre terminale a fost

operativ# in timp ce al doilea a devenit functional in 1--7.one mai vechi ale portului #cum ar fi

docul Bonaparte sunt in curs de moderni&are datorita cerintelor pentru a le face portivite pentru

operatiunile de manipulare a marfurilor .Au fost moderni&ate si docul America# docul Albert si

al treilea doc al portului # pentru a le face accesibile navelor Pnama2 care au un pesca' de 1

m.Alte proiecte de moderni&are se desfasoara in docul %elaide care in curand va fi capabil sa

serveasca cele mai noi generatii de nave de container.%atorita lungimii cheului de peste , km#

pot fi manipulate mai multe nave in acelasi timp.9erminalul !S( :ome are o capacitate anuala

de peste #3 milioane de containere.

Primele decade ale secolului ;; au repre&entat atat o de&voltare in termenii volumului

de marfuri operate cat si in termenii e2tinderii capacitatilor de depo&itare din &onele sarace in

nord. %upa e2tinderea cheurilor si inceperea constructiilor la altele $docurile 5eopold si :ansa< #

portul a'unsese la o suprafata disponibila a docurilor de 00 ha si la o lungime totala a fronturilor

de acostare de 3 km. =olumul marfurilor tran&itate in 1-,- masura mai mult de ,3 milioane

tone. Anvers devenea al +++)lea port ca marime in =estul Europei cu o reputatie inalta ca port de

marfuri generale sau# ca portul in care fiecare marfa isi gaseste un vas si fiecare vas o marfa/.

(ompaniile private si)au creat facilitati speciali&ate pentru operarea cerealelor# carbunelui#

chimicalelor# fructelor si marfurilor refrigerate. +ntre timp si)au facut pre&enta primele companii

industrial.

Primele planuri pentru de&voltarea aaslandhaven pe malul stang al Anversului au fost

pregatite in anii 1-30.5a acea vreme# se spera la un accord cu partea olande&a pentru constructia

canalului Baalhoek# care s)ar fi intins de la >allo in Belgia # pana la vest de Scheldt.Acest

concept avea avanta'ul de a facilita accesul navelor cu pesca' mare.

4



5ucrul a inceput la bara'ul >allo in 1-7- si pana la sfarsitul anilor 80 conturulul

aaslandhavenului era in mare complet.

%ocul %eurganck

Avand in vedere ca terminalele de containere e2istente pe malul drept al

Scheldtului au a'uns la capacitatea lor ma2ima# precum si volumul containerelor de marfa in

continua crestere $ in ,007 acesta a crescut cu 8#, ? la 8 milioane de 9E@<# un nou doc a fost

construit docul %eurganck. Primul terminal in acest doc a fost deschis pe 3 iulie ,00# cu o

capacitate ma2ima estimata la peste - milioane de containere.%ocul are o lungime de ,# km si

este format din 1., milioane de metrii cubi de beton.(onstructia docului este inca o problema#

datorita faptului ca viitorul satului %oel nu poate fi garantata.

3.Un port de clasa mondiala

Anvers este al ,)lea port ca marime din Europa in transportul maritime si al 7)lea din

lume.%atorita po&itiei sale centrale in nord)vestul Europei si legaturilor cu cele mai importante

centre industriale din Europa# Anvers a devenit o legatura importanta in comertul

international.Portul este mai mult decat un simplu punct de incarcare si descarcare.Aici marfurile

sunt # de asemenea stocate# reambalate# distribuite si pregatite pentru transportul catre destinatia

lor finala.%atorita capacitatii mari de stocare# portul actionea&a ca supermarketul Europei/#

unde toate tipurile de marfuri au o parte de o manipulare si depo&itare speciali&ata.

Anvers este de asemenea portul ideal pentru viitor# pentru ca este singurul port in care

marfurile pot fi transportate atat de mult in interiorul continentului.

%intr)o perspective europeana# Anvers este cea mai buna alegere atat din punct de vedere

economic cat si ecologic.

Portul este unu multifunctional# unde toate tipurile de marfuri sunt incarcate# descarcate#

depo&itate si manipulate in mod adecvat.Acest lucru cere echipament speciali&at si

5



personal instruit.

(ontributia unei modern tehnici de manipulare si personal calificat# asigura o

productivitate inalta si servicii e2celente# pentru care portul este cunoscut si apreciat in intreaga

lume.Sistemul de schimbare pastrea&a portul operational continuu# &i si noapte# 3 de &ile pe an.

Portul de asemenea este un generator important de marfa. +n comparatie cu alte porturi

vest)europene# Anvers are un echilibru bun intre importuri si e2porturi# in cele mai multe

categori de transport de marfa.Aceasta caracteristica a portului este strans legata de po&itia sa

centrala cu privire la caile navigabile interioare de la Anvers catre cele mai importante centre de

consum si productie din Europa se poate a'unge usor pe cale rutiera si feroviara.Pre&enta celor

peste 00 de companii de transport # contribuie la capatitatea portului de a atrage marfa.

Anvers are o veche traditie de secole ca un centru comercial.Ast&i #oraCul este Dnc una

dintre cele mai importante centre comerciale din Europa# datorit legturii directe cu transportul

maritim Ci multimodal a retelei de transport a Europei.

(a o legatura stabila in lantul de aprovi&ionare# este partenerul ales de mari compani de

logistica si grupuri de conducere care se concentrea&a asupra transportului maritim de marfa#

depo&itare si distributie.

Printre alte lucruri# portul ofera mai mult de . milioane de depo&itare# ceea ce)l

face# cel mai mare furni&or de stocare a marfurilor fata de restul porturilor europene.%atorita

acestor ample instalaii de depo&itare speciali&ate# companiile sunt capabile s dein stocuri #

care s le permit s reacione&e fle2ibil la cerinele clienilor lor de peste mri Ci pe ci

navigabile.

!ulte depo&ite din port ofera facilitati de specialitate e2ista silo&uri pentru cereale#

ciment# materiale plastice# nisip de cuart# de cafea si de vin# impreuna cu re&ervoare frigorifice

de suc de fructe si depo&ite pentru cacao# ceai# tutun# &ahar# produse chimice.E2ist depo&ite

frigorifice pentru carne# peCte# fructe tropicale Ci produse lactate# Dn timp ce uleiurile# grsimile#

produsele petroliere Ci substanele chimice sunt pstrate Dn re&ervoare speciale.E2ist# de

asemenea# servicii de depo&itare pentru produse cu cerine speciale Dn materie de temperatur Ci

ventilaie. +ar cand cine vorba de marfuri periculoase # e2ista centre de depo&itare care sunt

6



conforme cu reglementarile stricte nationale si europene de prevenire a incendiilor# de stingere a

incendiilor # siguranta la locul de munca si de protective a mediului.

Portul Anvers a devenit cel mai important centru european pentru consolidarea

transportului maritim de marfa.+n plus# ofera posibilitatea de a gestiona bunurile

suplimentare.%intre toate porturile europene# Anvers ofera cea mai larga gama de servicii

logistice.%iverse companii multinationale si)au construit propriile lor depo&ite in &ona portuara#

si)au de&voltat activitatile de distributie si gestionare a marfurilor.(u toate acestea # cele mai

multe apelea&a la serviciile unui operator local.!ulte compan4 speciali&ate in contractual de

distributie# asigura o gama larga si fle2ibila de servicii.Fferta activitatilor varia&a de la pre)

ambalare# etichetare# calitatea si controlul marfurilor pana la serviciile de van&are si de

intretinere a marfurilor.

(a un punct central din Europa# regiunea Anvers ofera spatiu suficient pentru toti cei

care doresc sa infinte&e centre de distributie.

4.Autoritati portuare.Institutii si organe existente in portul Anvers

5a intrarea sau iesirea din portul Anvers# navele de transport sunt supuse unor

formalitati care au ca scop identificarea precisa a navei # prin verificarea documentelor de bord

obligatorii# verificarea conditiilor de sanatate si securitate a echipa'ului# navei si marfurilor#

indeplinirea formalitatilor statale si preci&area conditiilor de operare a marfurilor.

Pentru efectuarea acestor vi&ite si verificari# precum si pentru servicii ce ar urma

sa fie aduse navei la cererea sa# portul Anvers dispune de anumite autoritati# institutii si organe

maritime# vamale# sanitare# de pa&a a frontierei sau intreprinderii de e2ploatare portuara si

asigurare a diverselor sevicii.

7



4.1.1.Capitania Portului

Biroul onducerii !ortului gestionea"a in #od acti$ tra%cul

trans!ortului #ariti# in asa &el incat na$ele sa !oata a'unge in !ort( sa

statione"e un ti#! si sa iasa cat #ai re!ede( e%cient si in siguranta. n !lus(

du!a cu# !re$ede legea( ras!unde !entru siguranta !u*lica si !rotectia

#ediului incon'urator din "ona !ortuara si su!ra$eghea"a a!licarea si

res!ectarea legii si regulilor !ortuare de catre co#!aniile din "ona. +cest lucru

insea#na ca #onitori"ea"a toate trans!orturile de #ar&uri !ericuloase(

anali"ea"a toate ca"urile de !oluare sau deteriorare si ia #asurile

cores!un"atoare( daca este necesar.

,rin ca!itania !ortului se a#*arca sau se de*arca #e#*rii deechi!a'( e&ectuandu-se inscrierea in rolul de echi!a' al na$ei se $eri%ca la na$e

conditiile in care se &ac #ani!ularile de #ar&uri( #asurile luate !entru

asigurarea legaturilor na$elor la cheu( o!ortunitatea #ane$relor solicitate si

e&ectuate in $ederea res!ectarii di$erselor regle#entari !ortuare se a!lica

sanctiuni na$elor in cul!a( cu !ri$ire la neres!ectarea regulilor !ortuare( de

na$igatie sau de !re$enire a !oluarii.

4.1.2 Organul vamal portuar

E2ecuta controlul tuturor marfurilor ce se incarca sau se descarca de la nave# in

vederea identificarii si verificarii bunurilor dupa datele din documentele de transport insotitoare#

pentu indeplinirea formalitatilor vamele de catre importatori sau e2portatori# in vederea vamuirii

$ aplicarii ta2elor vamale<.5a sosirea in port # orice nava care acostea&a este supusa controlului

vamal.(omandantul navei pre&inta declaratia de provi&ii si manifestul general al incarcaturii

$lista marfurilor ambarcate pe nava<# care trebuie sa cuprinda e2peditorul si destinatarul marfii #

numarul conosamentului# marca'ul si greutatea bruta a coletelor precum si felul marfii

continute.=or fi puse sub sigiliu vamal parte din provi&iile de bord # lasandu)se pentru consumul

echipahului o cantitate re&onabila din anumite bunuri# conform u&antelor legale din fiecare port.

8



5a terminarea operatiunilor de incarcare # vama verifica daca felul si cantitatile declarate

in manifest corespund cu realitatea.Gustificarea diferentelor se poate face numai cu acte oficale#

elibare de e2peditor si vi&ate de organele vamale din portul de e2peditie.

4.1.3 Organele servicului sanitar al portului

/rice na$a care acostea"a in !ortul +n$ers este su!usa

controlului sanitar. /rganele ser$iciului sanitar ale !ortului sunt !ri#ele care

urca la *ord ( du!a controlul acestora !utandu-se e&ectua controlul celorlalte

autoritati si organe !ortuare.0er$iciul sanitar al !ortului $eri%ca starea sanatatii

echi!a'ului si !asagerilor ( si de ase#enea( starea sanitara a incarcaturii (

a#*ele !utand duce la re&u"ul ad#iterii intrarii na$ei in !ort si a legaturii cu

uscatul ( daca eista !ro*e asu!ra eistentei &ocarelor in&ectioase .aca na$a nu

!re"inta !ericol din !unct de $edere al starii sanitare ( organele ser$iciului

sanitar dau li*era !ractica.

4.1.4.Serviciul de paa al !rontierei si de imigrare

e regula ( odata cu organele $a#ale ( urca la *ord si

re!re"entantii ser$iciului de !a"a al &rontierei si de i#igrare ( care $eri%ca

eistenta concordantei intre lista de echi!a' si rolul de echi!a' al na$ei (

carnetele de #arinar( actele !asagerilor !asa!oarte) si eistenta la *ord a

tuturor celor inscrisi in acte.a na$ele de !asageri se solicita o situatie #ai

detaliata asu!ra !asagerilor inscrisi in lista !asagerilor.o#andantii de na$a

sunt o*ligati sa coo!ere"e cu organele ser$iciului de !a"a a &rontierei in ca"ul

eistentei sus!iciunii asu!ra identitatii unor !ersone aate la *ord( care &ac

o*iectul organelor !enale din statul res!ecti$ sau care au incalcat gra$ nor#ele

de dre!t international

terroris#( !iraterie( tra%c de stu!e%ante).



4.1." O!icii consulare

o#andantul na$ei !oate a!ela in ,ortul +n$ers la ser$iciile

o%ciului consular( %e atunci cand situatia o i#!une( %e cand nor#ele statului de

care a!artine na$a o*iliga !e co#andant sa ia contact cu consulatul

res!ecti$.o#andantul de na$a !oate de!une la consulat protestul de mare si poate

solicita spri'inul pentru re&olvarea eventualelor litigii. +n solutionarea eventualelor diferende cu

autoritatile maritime locale sau alte organe portuare # comandantii de nava trebuie sa se spri'ine

pe a'utorul oficiului consular care le acorda asistenta in limita atributiilor sale.

4.1.#. Agentul navei$agentul maritime%

Pentru repre&entarea intereselor comerciale ale navelor in port si in vederea operarii

navei in cele mai bune conditii# pe timpul stationarii navei in portul Anvers# se recurge la

serviciile unui agent anga'at de armator #persoana speciali&ata in activitatea de agenturare a

navelor.

+n general # agentul maritim asista pe comandant in relatiile cu autoritatile

portuare# cu incarcatorii si primitorii marfurilor# se ocupa de operatiunile legate de indeplinirea

tuturor formalitatilor administrative# vamale # portuare de plata a ta2elor portuare si a altor

cheltuieli ale navei.Asigura la timp pilota'ul si remorca'ul# ia masuri pentru reparti&area danei de

operare# trnsmite notice)ul comnadantului catre operatorul portuar precum ca nava este gata

pentru incarcare sau descarcare # origani&ea&a operatiunile de incarcare)descarcare# tine evidenta

acestor operatiuni# intocmeste time)sheet)ul # intocmeste manifestele si eliberea&a conosamentele

# a'uta pe commandant la facerea plinurilor si asigurarea provi&iilor.Agentul navei il informea&a

pe commandant asupra reglementarilor in vigoare din port# pe care comandantul si echipa'ul

trebuie sa le respecte pe timpul stationarii in port# de asemenea asupra conditiilor de lucru si

u&antelor portuare.Se ingri'este sa puna la dispo&itia comandantului mi'loacele de legatura si de

transport necesare.

5a terminarea operatiunilor si a activitatilor in port # agentul intocmeste pe ba&a documentelor

'ustificative semnate de comandant# o lista generala a cheltuileilor navei si o inmanea&a

19



comandatului spre semnare.%econtul de cheltuieli $%HA< intocmit de agent # este documentul

contabil prin care agentul navei 'ustifica armatorului toate cheltuielile intreprinse pe timpul

stationarii navei in port# precum si sumele primate sub forma de avnsuri sau provenite din

incasarea de navluri# constrastalii.+n decont sunt incluse ta2ele portuare si vamel# ta2ele de canal#

cheltuielile de aprovi&ionare# plata reparatiilor # cheltuilile de operare a marfurilor# avansurile de

numerar catre commandant pentru retribuirea echipa'ului.Activitatea de agenturare a navei se

desfasoara pe ba&a unui mandat pe care armatorul il acorda agentului sau pentu a)l repre&enta

sau a actiona in diferite actvitati comerciale din port.

4.1.& 'epartamentele din cadrul portului(

%epartamentul 'uridic

%epartamentul financiar

%epartamentul de (omunicare

%epartamentul *elatiilor (omerciale

%epartamentul de strategie si %e&voltare

%epartamentul de !ediu

!arketing# promovare si relatii comerciale

Acest department actionea&a ca punct de contact pentru toate partile implicate in

activitatile portuare din punct de vedere commercial.Administrea&a proiecte comerciale# ofera

consiliere si spri'in pentru viitori clienti ai portului.

%epartamentul de ta2e a portului

%epartamentul de ta2e al Autoritatii Portuare a portului Anvers ofera informatii

clientilor asupra documentelor comerciale si legale in legatura cu transportul maritim# deseurile

navale si transportul cu bar'e.

".Anver)centru petroc*imic

11



Portul Anvers este cel mai mare si mai diversificat centru petrochimic din Europa.

!ultumita !odelului +ntegrat al portului# e2ista un grad mare de colaborareHintegrare intre

numeroase companii producatoare. "u mai putin de 7 din cele 10 mari companii de chimicale

din lume au unul sau mai multe filiale de productie in cadrul comple2ului petrochimic."icaieri in

lume nu se gasesc mai multe produse chimice decat in &ona portului Anvers. Ba&a acestui centru

este formata din cinci rafinarii trei mai mici# ale caror facilitati sunt detinute de Petroplus si

doua de clasa mondiala $9otal si E22on!obil<.

*afinariile au o capacitate de distilare primara de mai mult de I0 milioane de tone anual.

F parte din materia prima J petrolul J este adusa pe cale maritimanave si bar'e# insa cele ,

rafinarii sunt conectate la conducta *otterdam J Anvers $*otterdam J Anvers Pipeline ) *AP5<.

%upa cum sugerea&a si numele# *AP5 leaga portul Anvers cu *otterdam # asigurand o

aprovi&ionare constanta pentru marile rafinarii.@rmatorul pas in procesul de integrare este

repre&entat de cele I separatoare care separa hidrocarburile de la rafinarii in compusi de ba&a

pentru industria petrochimica # cum sunt etilena si propilena. din aceste separatoare se afla in

incinta Kina Anterp Flefines.Al +=)lea separator se afla in &ona BASKLS =erbund/ $productie

integrata<. Substantele de ba&a produse de separatoare sunt prelucrate in continuare in cadrul

comple2ului.

Societatile din comple2ul petrochimic Anvers sunt interconectate cu mai mult de 100de conducte care repre&inta ,? din transportul total dintre ele si deasemenea# dintre operatorii

industriali si companiile independente cu capacitate de stocare in tancuri. (ele tuneluri de

conducte care leaga malul drept de cel stang al raului Scheldt si asigura distributia produselor

locale $cum ar fi clorul# hidrogen#a&ot#o2igen< din interiorul portului prin intermediul retelei de

conducte.

-.Anvers /port multimodal

Portul Anvers isi merita reputatia si po&itia de principal port European. 9erminalele sale

ofera performante e2celente.=olumul de marfa a crescut in ultimii 0 de ani# datorita in special

versalitatii porului. Anvers nu ofera numai servicii de transport maritim# ci si o gama larga de

servicii cone2e care creea&a valoare adaugata in lanturile logistice in care sunt integrate. u!a

19 !onderea sa de !iata !rintre !orturile din N-: Euro!ei a crescut cu doua

12



trei#i. ocatia sa in interiorul tarii si coneiunile e%ciente cu hinterlandul sunt

a$anta'e !articulare.

ona Benelu2 si cea dintre Paris si *uhr formea&a ba&a ideala pentru distributia

europeana J inima retelelor de autostra&i# canale navigabile si cai ferate. +n vederea de&voltarii in

continuare a acestor avanta'e# o serie de proiecte referitoare la transportul feroviar si cel cu

a'utorul bar'elor au fost incluse in !asterplanul portului Anvers. Acestea include printer altele #

construirea tunelului feroviar 5iefkenshoek.

!ultumita vastei retele de transport# portul Anvers ofera legaturi directe cu toate

centrele europene de consum si productie. %ar mai mult de atat# o mare varietate de posibilitati

de transport din port asigura o mare fle2ibilitate# astfel incat cea mai buna solutie pentru orice

problema de transport poate fi intotdeauna gasita.+n 1--8# cota modalitatilor de transport pe caile

maritime# ferate si rutiere a fost de ,1#I?# 7#8?# 70#8?.ece ani mai tar&iu procentele cresc

a'ungand la ,#I?# 11?# respective 3#3?.

0.1e2voltarea portului Anvers

Fdata cu punerea in aplicare a Acordului 6uvernului din iulie 1---# a inceput

un proces de planificare # in care fiecare &ona portuara trebuie sa intocmeasca un plan de utili&are

a terenului care sa ofere protectie ma2ima in 'urul &onelor re&identiale #mentinerea si e2tinderea

infrastructurii ecologice in interior si in afara &onei portuare si utili&area eficienta a spatiului

Planificarea strategica pentru &onele portuare formea&a ba&a viitoarelor de&voltari ale

portului.+n Anvers planificarea strategica s)a facut initial separat# pentru cele , maluri ale raului

Scheldt# dar pe parcurs aceste planificari s)au imbinat # devenind unul singur. Studiul de

13



de&voltare economica# de conservare a naturii si studiul scanarii rapide de transport au fost luate

in considerare in cadrul planului strategic.

Planul strategic pentru portul Anvers are ca scop de&voltarea malului stang si drept al

raului Scheldt ca un sistem unic si functional integrat cu utili&ari multiple.Principiul de ba&a este

ca ar trebui sa e2iste de&voltare economica# mentinand in acelasi timp viabilitatea satelor in &ona#

si# in acelasi timp # garantand conservarea naturii.Planificarea strategica ofera certitudinea

'uridica pentru de&voltarea portului intr)o &ona bine definita.

Acum ca limitele portului au fost definite# acest progress ar trebui sa permita sa se

faca intr)un numar de proiecte care sunt considerate a fi de o importanta prioritara pentru port si

de&voltarea acestuia# asigurand astfel viitorul portului pana in ,00.

Proiectele prioritare care au facut acestea posibile# includ accesul in portul

aasland# finali&area eclu&ei =errebroek# de&voltarea parcurilor logistice aasland si :oevenen#

precum si o crestere substantial in capacitatea manipularii de containere.

&.1. Parcuri logistice

Planul de utili&are structurala a terenurilor# prevede de&voltarea a doua &one logistice

multimodale in &ona portuara Anterp# si anume parcul logistic aasland de pe malul stang si

parcul logistic Schi'ns de pe malul drept al raului Scheldt.

&.1.1.Parcul logistic +aasland

+n prima fa&a o suprafata de apro2imativ 0 de hectare de teren se vor afla sub

de&voltare logistica.(a si alte proiecte de infrastructura portuara # aceste proiecte vor fi insotite

de de&voltare si de noi proiecte de inlocuire sau de conservare a naturii.

14



&.1.2. Parcul logistic Sc*i,ns

+n conformitate cu termenii acordurilor facute in cadrul procesului de planificare

strategica pentru malul drept# aceasta &ona va servi drept cale ferata si rutiera.Planurile includ de

asemenea cresterea infrastructurii ecologice cu ?.

-.acilitati si servicii portuare

-.1./erminale

1.9erminale de &ahar

Nume +nt;er! 0ugar <er#inal N: Lungimea danelor 700 m

Pescaj 16 m

Echipamente 6 macarale de cheu

Depozitare Capacitatea pentru 118.000 t

Nume a!en"edrij# Noord NatieN$

Lungimea danelor 35 #Pescaj 13.7#Echipamente 2 to!ogane( 4 #acarale.

,roducti$itate =schi#*>2399t

Depozitare a!acitatea !entru> 199.999t

Nume %anu#ert N$Lungimea danelor 899 #Pescaj 12.8 #Echipamente 4 #acarale( 2 to!ogane

Depozitare a!acitate !entru 199.99 t

*.erminale de ingrasaminte chimice

"ume Northern Manuport N"

5ocali&are 1,.1 m

5ungime ,,00 m

15



Suprafata ,30.000

Echipamente 112 macarale de 8),0t# macara cu graifar ,0t# ,instalatii cde incarcare combinate ) vracHsaci

"ume Manu(ert N."5ocali&are (heu "r 13)18# (anal %ock B1) conectate

prin intermediul ben&ii transportoare

5ungime I00 m

Suprafata -,#000m,

Echipamente I2 macarale de 8 t# capacitate de operare,00tHh. 2 incarcatoare cu capacit4atea deincarcare,00t pe schimb. Bar'ele suntincarcate de inc.speciale cu rata de incarcare70tHh.

3.erminale de containere

"ume 1el4aidedo5 0++)03+ #6esse)Noordnatie%

5ungime ,#1I0m plus 10m aditional

Suprafata 1#I-8#I8 m,

Echipamente Portcontainere 11# conventionale I# capacitatede ridicare )1,0t# brat ma2im ,.)7.m.33 straddle carriers#rampa *o)*o# centru de reparatii containere )(heul 7,0. (ale ferata.

"ume Churchill 1oc5 7+*)7*8 #6esse)Noordnatie%

5ungime ,00 m plus 1I0 aditional

Suprafata 80#8I7 m,

Echipamente , portcontainere# I macarale mobile 6ottald#3 macarale de cheu# (apacitate intre ,)1,0t.,1 straddle carriers# 11, pluguri pt. containere

frigorifice# rampa *o)*o# centru pt. reparatiicontainere # linie de cale ferata.

16



17



"ume North Sea erminal S9+,)S9,: #danele la r;ul Scheldt%

5ungime 1000 m

Suprafata 78-#3,I m,

Echipamente !acarale 3 2 3I)7 t# bratul ma2im,m# , 2 3)7 t# bratul ma2im3m. (apacitate de manipulat , straddle carriers# 11

transtainereHstivuitoare grele$containere<# 1, pluguri pt containerefrigorifice. *ampa *o)*o functionala.

"ume 6ansadoc5 *7*)*7- #P<O Ports%

5ungime 80 m

Suprafata 10.000 m,

Echipamente 2 macarale capacitate de ridicare 0)100t# brat ma2 I0m# pluguri pentru containerefrigorifice# centru reparatii containere# linie decale ferata

"ume "rasene 1oc5 ,**:),*3, #Seaporterminals N"%

5ungime 103 m

Suprafata 1#10,#000 m,

Echipamente 2 macarale capacitate de ridicare )1,0t# brat ma2 I0m# 11 straddle)carriers# 103 pluguri pentru containere frigorifice# centrureparatii containere# rampa *o)*o

7.erminale de produse metalurgice

"ume Nova < 6esse)Noord Natie StevedoringN.".

5ocali&are (heu "r I83)00# (hurchill %ock

Suprafata 1,7#, m,

5ungime 113- m

%epo&itare (el mai mare depo&it ,#030 m, cu 10sectiuni in acoperis

"ume Coil erminals N.".

5ocali&are (heu "r 0,)0I# (anal %ock B1

Suprafata #3I m,

5ungime 7++ m

Echipamente I2 macarale de cheu cu capacitatea ,)t# 12 macara mobila de 80t# 3 2 macarale speciale

18



de t# 1, trailere# I tractoare si , locomotive pt manipularea vagoanelor

:.erminale de cereale

"ume Samga

5ungimea danelor 80 mPesca' 11., m

Echipamente %escarcare 1 elevator mobil# productivitatea 300tHh.+ncarcare poduri de incarcare fi2e# rata deincarcare1-00tHhBrat ma2im descarcare 18#m# incarcare ,m. +naltimema2ima descarcare17m# incarcare18m.

%epo&itare %escarcare capacitate silo&uri 1,0.000 tona de incarcare ,0.000m,

"ume So=elgra

5ungimea danelor 3,0 m

Pesca' 1I.3 m

Echipamente %escarcare elevatoaremobile# 1 elevator fi2#graifar cu productivitatea 1#00tHh.+ncarcare , elevatoare mobile. *ata dedescarcare totala ,00tHh# rata de incarcaretotala 1300tHh. Brat ma2im descarcare ,7m#incarcare ,,m. +naltime ma2imadescarcare18.m# +ncarcare18m.

%epo&itare %escarcare capacitate silo&uri 110.000 tona de incarcare .000m,

erminalul de mar(uri solide in vrac

5ocali&are Incinta Port 0:+)00*

5ungimea danelor 1000 m

Pesca' 13#7 m

Poduri descarcatoare 2 ,t# rata de descarcare 30toneHh ) carbune#I,0toneHh ) minerer# I,0toneHh J cocs. 5ungimeaI,m. +naltimea1m

Banda transportatoare -#000m. 3#000toneH&i J minereu de fier

%epo&itare Spatiu disponibil 80 ha

5ocatia depo&itului +ncinta Port 08)1I5ungimea danelor 800 m

Pesca' 13. m

Poduri descarcatoare 2 ,t# rata de descarcare 800toneHh ) carbune. 2 bra I1.3m. +naltime17m. 1 2 Bra I7.1m. +naltime,1m.1 2 bra I-.1m. +naltime ,1m

1



Banda transportoare 3000 m

%epo&itare Spatiu disponibil I ha

-.3 C*euri

heuri ungi#e # ,esca'?anaaldo@ B1 &'() 16.7

?anaaldo@ B2 800 16.7

?anaaldo@ B3 '*() 1*.'

Aa$endo@ 2 1680 10.7

Aa$endo@ 3 '110 11.6+1(.7

Aa$endo@ 4 '&*0 1'+1&.'

Aa$endo@ 5 (()* 1'

Aa$endo@ 6 &78* 1*.'

hurchilldo@ *0&6 1*.'

arshalldo@ &6*6 1'+#eri@ado@ '&** 7.*+1(.6

+l*ertdo@ *1'( ).*+1'

Craando@ 1'1& 6.'+10.'

ndustriedo@ 16(0 1'

el;aidedo@ (660 16.7

:rasenedo@ ((00 18

Noordeli'i@ nstee@do@ 18

oeldo@ 1'00 18

-.4. Servicii portuare

Pentru a asigura eficienta si siguranta traficului atat la intrarea# cat si la iesire din

port# navele care intra sau ies din port pot solicita diferite servicii puse la dispo&itie de

Autoritatea Portuara Anvers sau de companiile private.

,.Remorcare

Pentru navigarea pe raul Scheldt navele pot solicita asistenta remorcherelor companiei @*S saucelor ale companiei de remorcare Anvers $Anterp 9oage<. (ompania @*S se ocupa de

remorcarea si asistenta de urgenta pentru toate navele belgiene sau olande&e care naviga pe raul

Scheldt. S)a fondat in 1870 si operea&a cu o flota multifunctionala moderna echipata cu ultimele

tehnologii in materie de echipamente. Anterp 9oage este un parteneriat intre o companie de

remorcare din :amburg $Kairpla4 9oage< si compania !ultraship 9oage M Salvage din

29



9erneu&en# iar obiectul de activitate este asemanator cu al celor de la @*S J asistenta pentru

remorcare si salvare pe Scheldt. Klota consta in - remorchere# care intervin si in ca& de incendii#

daca este necesar.

*.Pilota>

(apitanii navelor pot cere asistenta din partea pilotilor pentru navigatia pe Scheldt si diferite

manevre.Pilota'ul este oferit de compania 5oodse&en. Pilotii sunt capitani cu e2perienta si sunt

absolventi de studii superioare in stiinte nautice. 5a cheu se pot apela la pilotii companiei

B*ABF# deoarece manevrarea navelor mari in apropiere de cheuri repre&inta o operatiune cu

grad ridicat de risc.

3.$iroul Conducerii Portului

Are ca sarcina principala diri'area traficului in asa fel incat navele sa poata a'unge in port# sa

statione&e un timp si sa iasa cat mai repede# eficient si in siguranta. +n plus# dupa cum prevede

legea# raspunde pentru siguranta publica si protectia mediului incon'urator din &ona portuara si

supraveghea&a aplicarea si respectarea legii si regulilor portuare de catre companiile din &ona. (a

urmare monitori&ea&a toate transporturile de marfuri periculoase# anali&ea&a toate ca&urile de

poluare sau pagube si ia masurile aferente# daca este necesar.

7.1epartamentul de ta?e

%epartamentul de ta2e al Autoritatii Portuare a portului Anvers pune la dispo&itia

clientilor informatii asupra documentelor comerciale si legale in legatura cu transportul maritim#

deseurile navale si transportul cu bar'e.

:.Servicii portuare o(erite =ar>elor

a<apa potabila pentru bar'e

(a o facilitate a serviciilor portuare # bar'ele pot incarca apa potabila gratuit

5a punctele de distributie ale cheurilor 7# 8 si 110# precum si in docul !arshall.

21



%e la it +/ si it ++/) livrarile de apa potabila la bar'e sunt efectuate in fiecare &i

lucratoare# in portul pentru bar'e pe malul drept intre 0700)1800

b<(olectarea apei de santina

9a2ele portului pentru bar'e includ si colectarea apei de santina.

Pot fi colectate

Pana la 000 de litri de apa de santina pe saptamana

%eseuri solide cu un continut de uleiuri si grasimi

Alte deseuri industriale

%eseuri periculoase

Puncte de colectare

%ocul B1# B,# B# %elaide# (hurchill# 3a :aven# 5eopold# hansa# !arshall# :aven Ia#

:aven a# Amerika# +ndustrie# :aven ,a# :aven d# Bonaparte# Asia si >enepisch.

(onditii de colectare

(olectarea este gratuita pentru bar'ele care platesc ta2ele portuare din Anvers.Apa de

santina si uleiul colectate# trebuie sa aiba compo&itia inscrisa pe formularul de colectare 0.'escrierea tra!icului din portul Anvers

Portul Anvers operea&a mai mult de 1-0 milioane de tone de marfuri anual# cu o

tendinta de crestere de la an la an. Statisticile il plasea&a pe locul ++ in Europa in ceea ce priveste

traficul international de marfuri

9raficul de marfuri generale in ,00- $tone< in portul Anvers

,ncarcata-t

Descarcata -t /otal

%ar#a generala 44.287.45

56.613.48 199.99.48

%ar#uri in !rac 3.313.319

1.52.171 56.95.481

/.E. 3.587.19 3.722.539 7.39.63

22



/onajul mar#urilor 38.551.781

48.65.64 87.247.745

%ar#a generala dincare

ier si otel 1.768.647 4.923.28 5.71.36

,ngrasaminte siproduse chimice 13.366 16.73 183.15

Lemn 117.228 67.92 184.257artie si celuloza 1.121.49 117.38 1.23.878ructe 1.232.345 13.41 1.245.836aina 9 291.262 291.2622ahar 9 31.359 31.359

%ar#a in !arac

Petrol 3.59.46 26.771 3.77.717

Deri!ate ale

petrolului

15.259.91

8

19.52.812 25.842.839

Chimicale 6.134.631 2.2.693 .964.234

%inereu 1.36.895 794.57 2.641.762Car"uni 5.71.461 495.415 6.124.876Cereale 669.995 316.328 76.333,ngrasaminte 29.832 2.974.595 2.5.337Nisip si pietris 852.618 496.498 1.25.926

E$olutia tra%cului de #ar&uri in ulti#i 35 de ani in tone)3nul Descarcat ,ncarcat /otal

1)7* 34.222.73 26.172.448 69.35.2411)80 46.548.721 35.386.61 81.35.3491)8* 48.122.927 38.124.938 86.246.9651))0 62.333.933 3.676.132 192.99.1651))* 65.111.622 42.61.778 198.973.4991))6 5.84.39 46.631.53 196.526.343

1))7 63.965.539 48.82.253 111.84.7831))8 71.71.949 47.7.59 11.788.541))) 66.14.798 4.594.312 115.654.929'000 75.29.683 55.329.43 139.539.626

'001 74.227.441 55.822.72 139.959.413'00' 72.55.371 5.933.445 131.628.816'00& 77.56.356 65.278.156 142.874.512'00( 83.19.485 6.217.989 152.326.565

'00* 87.977.92 72.77.273 169.954.365'006 1.72.684 75.3.612 167.372.26'007 .82.214 83.967.574 182.86.788'008 195.918.291 84.371.344 18.38.545

23



299 81.699.76 76.295.669 157.896.42

Evolutia traficului de containere in ultimii de ani$in 9E@<

3nul Descarcat ,ncarcat /otal

1)7* 178.97 178.97 356.14

1)80 368.675 355.572 724.2471)8* 612.565 639.444 1.243.99

1))0 765.262 783.851 1.54.1131))* 1.146.997 1.183.128 2.32.1351))6 1.26.439 1.357.47 2.653.91))7 1.461.382 1.597.897 2.6.181))8 1.639.874 1.634.876 3.265.7591))) 1.73.314 1.829.32 3.614.246'000 2.995.357 2.976.77 4.982.334'001 2.984.471 2.133.795 4.218.176

'00' 2.343.775 2.433.376 4.777.151

'00& 2.62.338 2.893.199 5.445.438'00( 2.46.27 3.117.459 6.963.747'00* 3.159.351 3.331.678 6.482.92'006 3.435.463 3.583.336 7.918.7'007 3.8.535 4.187.97 8.176.614'008 4.294.822 4.458.96 8.662.81299 3.587.19 3.722.539 7.39.63

1.unctiile portului Anvers

,.@unctia de trans=ordare

9ransferarea marfurilor de pe nave pe uscat si invers este# functia portuara principala si

este destinata sa asigure conditii optime pentru reali&area flu2ului de marfuri de la e2peditor la

destinatar in etapa nava)cheu sau cheu)nava# cat si in etapa de manipulare si tran&itare a

marfurilor in incinta portului Anvers.

9ransbordarea are loc in acvatoriul portului si de aceea pentru optimi&area acestei functii

au fost reali&ate lucrarile cele mai eficiente de infrastructura# care asigura un numar mare de dane

de acostare.

*.@unctia de depo2itare

24



%in totalul marfurilor care sunt supuse operatiei de transbordare prin portul Anvers # o parte

este transportata direct la consumator # iar o alta parte este depo&itata temporar in &onele

amena'ate pe teritoriul portului.

%upa natura marfurilor # depo&itarea se face pe platforma# in antrepo&ite# in silo&uri.

3.@unctia de distri=utie

*educerea timpului de stationare a navelor sub operatiuni de incarcareHdescarcare si a

timpului de stationare in rada in asteptarea randului la operare este legata in mare parte de functia

de distributie a portului Anvers.

Aceasta functie consta in distributia concomitenta a unui volum cat mai mare de marfuri si

cat mai diverse pe un numar cat mai mare de nave si mi'loace de transport spre uscat.

@n rol important in reali&area functiei de distributie il are speciali&area terminalelor pe

categorii de marfa.

7.@unctia comerciala

Presupune implicarea portului Anvers in de&voltarea si sustinerea relatiilor comercialeinternational# a cresterii traficului de marfuri in flu2ul import)e2port# a atragerii cat mai multor

agenti economici in campul transporturilor# a crearii cat mai multor facilitati factorilor implicati

in transportul maritim si activitatile cone2e.

Kunctia comerciala are o influenta po&itiva atat asupra traficului de marfuri din port#

cat si asupra eforturilor depuse de producatorii de marfuri si comerciantii acestora pentru

cresterea cantitativa si calitativca a productiei si van&arii.

:.@unctia de asigurare de servicii a portului

25



Se materiali&ea&a in asigurarea# de catre portul Anvers # a unei game diverse de servicii

esentiale pentru nave# navlositori# e2peditori si destinatari ai marfurilor ori alti clienti interesati

in transportul naval.

Serviciile prestate in port sunt diverse si se impart astfel

Servicii prestate navelor

Srvicii prestate marfurilor

Servicii prestate echipa'elor

Servicii generale

11.Avanta,ele portului Anvers

,.ransportul peste mari

"umarul de plecari regulate catre o multitudine de destinatii constituie un mare

avanta' pentru Anvers.+n ,00- in Anvers au facut escala 1#-, de nave maririme# iar capacitatea

medie a navelor a crescut brusc la peste 1- 000.Adancirea raului Scheldt pe partea olande&a a

frontierei a inceput pe 1, februarie ,010# in continuarea lucrarii pe partea olande&a inceputa in

,007.Adancirea ofera avanta'e mari privind accesibilitatea navelor mari in portul Anvers.

Adancirea Scheldt)ului ofera de asemea avanta'ul navigarii dependente de maree.+n

prima fa&a ferestrele pentru maree vor fi e2tinse considerabil#astfel se va imbunatatii siguranta

transportului maritim.5argirea acestor ferestre de maree va permite# de asemenea# accesul

navelor cu pesca'e mari pe Scheldt.

%e asemenea # este de asteptat ca dupa terminarea lucrarilor de adancire# pesca'ele

ma2ime ale navelor care au acces in aval pot fi crescute pana la 1 m# in functie de vite&a si

caracteristicile navei.Este de la sine inteles ca un rol important il au si conditiile hidrologice si

meteorologice.(a si in trecut investigatiile privind aceste aspecte vor fi efectuate de catre

Agentia pentru Servicii !aritime si de (oasta a 6uvernului Klamand."oile pesca'e ma2ime

admise vor fi determinate pe ba&a e2perimentelor efectuate in laboratoarele hidrologice si

e2perientei dobandite.

26



*.Capacitatea portului

%e cand a fost deschis noul doc %eurgank in ,00 capacitatea portului Anvers a

crescut la 7 milioane 9E@ pe an. Aceasta garantea&a un timp scurt de asteptare pentru nave si in

consecinta bunurile sunt livrate la termen consumatorilor.

3.Productivitate inalta

9ehnicile avansate de manipulare si speciali&area fortei de munca garantea&a o

productivitate inalta#oferind portului Anvers reputatia de port rapid.

7.1epo2itare si servicii de logistica

(u peste # mil de metrii patrati de spatii acoperite# Anvers este de departe portul cu

cea mai mare capacitate de stocare din E@*FPA.(ompaniile de logistica ofera nu numai servicii

de depo&itare dar si de ambalare# etichetare# controlul calitatii# etc. Avanta'ele logistice din

Belgia se reflecta in e2istenta a numeroase centre de distributie europene.

:.ransportul maritim pe distante scurte

Aceste sunt transporturi de marfuri sau pasageri dar care nu implica traversari ale

apelor oceanice.(u alte cuvinte sunt transporturi continentale nu intercontinentale# si acopera

statele baltice# Scandinavia# +slanda# !area Britanie# +rlanda partea continentala a Europei de

=est# peninsula +berica#tarile !editeraneene$inclusiv Africa e nord<# precum si &ona !arii

"egre.Acest succes se datorea&a retelei la scara larga de servicii si legaturi. %in portul Anvers

pleaca ,80 milioane de nave pe luna catre un numar de peste 10 de destinatii. %atorita

serviciilor de legatura cu navele care necesita adancimi mari# Anvers isi consolidea&a permanent

po&itia ca un hub pentru comertul cu transbordare.

Fdata cu deschiderea recenta a doua noi terminale pentru containere #Anvers a

atras si mai multe servicii de legatura.Aceasta e2tindere a capacitatii asigura cresterea economica

permanenta.

27



(a si port# Anvers este constient ca transportul pe distante scurte este o parte importanta din

gama de optiuni pe care le ofera.+n special #pe distante lungi)de e2emplu din Scandinavia in

Peninsula +berica)transportul pe distante scurte ofera o alternativa e2celenta la reteaua de

drumuri rutiere Europene.

Pentru a promova transportul pe distante scurte# Autoritatea Portuara a modificat

ta2ele de port in sensul micsorarii lor# astfel incat sa nu mai constituie o parte semnificativa din

costul total de transport# cu reduceri pentru serviciile regulate.Aceasta politica de promovare va

fi continuata si in viitor si datorita subventiilor europene.

+n paralel cu aceasta se vor depune eforturi pentru simplificarea procedurilir

administrative si vamale.%easemenea vor fi si derogari suplimentare de la obligatia de pilota'

pentru navigtia de coasta navele cu o lungime de ma2im 80 m vor fi automat e2ceptate de la

obligatia de a lua pilot la bord# in timp ce pentru navele cu lungimea cuprinsa intre 80 si - m

se poate obtine o scutire in ca&ul in care ehipa'ul dovedeste ca este in masura s indeplineasca

anumie criterii.

-.ransportul rutier

9ransportul rutier 'oaca un rol crucial in cone2iunile dintre portul Anvers si hinterlandul

acestuia.+n cadrul &onei portuare in sine# mii de camioane parcurg distantele intre terminale#

depo&ite# asigurand transportul tuturor tipurilor de marfuri.

E2ista numeroase companii de transport rutier in 'urul si in incina portului# oferind o

gama intreaga de servicii avansate.Aceasta concentrare a furni&orilor de servicii si gradul ridicat

de fle2ibilitate# asigura un raspuns adecvat care poate fi intotdeauna gasit la fiecare cerinta de

transport.

(ompaniile de transport rutier de marfa sunt in continua adaptare la noile cerinte.%e

e2emplu# e2ista# companii speciali&ate care se concentrea&a asupra marfurilor periculoase $A%*<

sau incarcaturilor mari sau mai mici.

28



iliogra!ie (

htt!s>==ro.;i@i!edia.org=;i@i=+n$ers

htt!s>==en.;i@i!edia.org=;i@i=,ortDo&D+nt;er!

htt!s>==ro.;i@i!edia.org=;i@i=,ort

htt!>==docu#ents.ti!s=docu#ents=!ortul-an$ers-561e3c3ac195.ht#l

2

Documents

Portul Anvers Belgia