Redactare: ConstantinPiqteaTehnoredactare: Liviu Stoica

Corectur6: Rodica CreluDesigncoperti: AndraPenescu

GATES OF FIRE: AN EPIC NOVEL OF THE BATTLE OFTHERMOPYLAESteven PressfieldCopyright @ 1998 by Steven Pressfield

PORTILE DE FOC. EPOPEEA UNUI SUPRAVIETUITORAL BATILIEI DE LA TERMOPILESteven PressfieldCopyright @ 2016 Editura ALLFAToate drepturile r ezerv ate.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomflnieiPRESSFIELD, STEVENPorfile de foc: epopeea unui supravieruitor alblttrliei de la Termopile / Steven Pressfield; trad.:Roxana Eichel. - Bucureqti: ALLFA, 2016rsBN 978-973-724 :7 35 -3

L Eichel, Roxana (trad)

821.111(73)-31 1.6:135.1

Grupul Editorial ALL:Bd. Constructorilor nr. 20A, et. 3,sector 6, cod 060512 - BucureqtiTe1.: 021 402 26 00Fax: 021 4O2 26 lO

www.all.ro

Editura ALLFA face parte din Grupul Editorial ALL'

ffil/editura,allallcafe.ro

Steven Pressfield

PORTILE DE FOC,Epopeea unui supravietuitor al bdtdliei de laTermopile

Tladucere din limba englezi deRoxana Eichel

nil

';.r.

..i;

I ):,:

Unu

A treia zi a hi Tashritu, al cincilea an de la inscdunareaMaiest[1ii SaIe, la sud de hotarul locrian, armata imperiului iqi

continua inaintarea cf,tre centrul Greciei, {hcind tablri in fapversantului de est al Muntelui Parnas, a1e cIrui ape curgltoare,ca multe altele inainte, pe cursul marqului dinspre Asia, au fost

secate de trupe qi cai.Prima intrevedere, care urneazi si fie infbtiqatl, a avut loc in

cortul de campanie al Maiest5lii Sale, la trei ceasuri de la asfin1it,

dupi incheierea mesei de seard qi a tuturor tranza{iilor legate de

afacerile de curte. Fiind de fap mareqalii, sfetnicii, gdrzlede curte,

Magii qi secretarii, ofi;erilor inslrcinali cu supravegherea li s'a ordo-

nat s5-l aduci pe grec. Prizonienrl a fost adus pe o targi, legat la ochi

r;rtopinzi, ca sd nu o poati vedea pe Maiestatea Sa. Magul a rostit

farmecele qi a flcut curifirea, permilind omului sd vorbeascf, astfel

incat Maiestatea Sa s1-1 poatS auzi.Pizonierul a fost instruit s5 nu

vorbeascl direct cf,tre Prezenfa Regali, ci si se adreseze ofi1erilorgdrzii decurte, Nemuritorii, aqezali la stinga MaiestSlii Sale'

Grecul a fost indemnat de Orontes, clpitanul Nemuritorilor,

si se prezinte.A rlspuns ci numele sIu este Xeones, fiul lui Skamandridas

din Astacos, un orat din Acarnania.Xeones a declarat c[ dorea mai intdi s[-i mullumeasci Maiesti[ii

Sale ci i-a cru|at viala qi si'qi prezinte recunoqtinla 9i admiralia

PORTTLE DE FOC 21

pentru priceperea echipei Doctorului Regal. Vorbind de pe lecticasa qi inci luptdndu-se cu respirafia slibite din cauza mai multorrini, ale plimdnilor qi ale organelor toracelui, inci nevindecate, i-aoferit Maiestilii sale urmrtoarea scuzi, susginind ci nu era fami-lianzatcu stilul persan de discurs gi aqadar, din nefericire, ducealipsa darurilor de a face poezie qi a fese povegti. A declarat ci po-vestea pe care putea s-o spunl nu va fi una a generalilor sau a re_gilor, fiindci, spuse el, din pozilia sa nu avusese cum si observemaqinaliunile celor puternici. putea relata povestea aqa cum o tr5-ise qi participase la ea chiar el, din postura avantajatd a unui tinirscutier din pedestrime, un servitor al cimpului de luptd. prinsulspuse ci Maiestatea Sa va gisi poate prea puline lucruri de inte-res in povestirea sa despre solda;ii obignuifi, ,,oamenii de rAnd.,,dupi cum se exprimi prizonierul.

Maiestatea Sa, rispunzind prin Orontes, Cipitanul Nemu-ritorilor, grii ci, dimpotrivi, aceasta era chiar povestea pe careigi dorea cel mai mult s-o audi. Declari ci Maiestatea Sa era de-ja in cunoqtin!5 de cauzl cu privire la intrigile celor puternici; ce_ea ce iqi dorea cel mai mult sI audi era chiar aceasta, ,,povesteapedestragului".

Ce fel de oameni erau aceqti spartani, care in trei zile ucisese-rI in fala ochilor Maiestllii Sale nu mai pulin de doudzeci de miidintre cei mai viteii rizboinici ai Siil Cine erau aceqti duqmani,care luaserl cu ei in casa mo4ilor cite zece sau, ara cum spununele mirrurii, chiar dourzeci de suflete pentru fiecare dintre ceicrzuli ai lorl ce fel de oameni eraul pe cine iubeaul ce ii fhceasI ridil Maiestatea Sa qtia cI se temeau de moarte, ca tofi oame-nii. Prin ce filosofie o imbrdfgau, dar, minlile lorl pe scurt, spuseMaiestatea Sa, igi dorea sI capete o idee despre indivizii ingigi, oa-menii adevirali, in carne gi oase, pe care ii observase de deasupracAmpului de bltilie, dar numai neclar, de Ia distan|I, ca identiidliimposibil de distins, ascunse sub carapacea minjiti de sdnge in-chegat a coifurilor gi a armurilor lor.

Cu ochii acoperifi de feqe, prizonierul flcu o pleciciune gioferi o rugi de mul;umire unuia dintre zeii sii. povestea pe care

22 STEVEN PRESSFIELD

Maiestatea Sa dorea s-o audf,, afirmd el, era cea pe care putea in-tr-adevlr gi igi dorea cel mai mult s-o spun5.

Neapirat trebuie si fie chiar povestea lui qi, de asemenea, arSzboinicilor pe care ii cunoscuse. Va avea Maiestatea Sa ribdarecu acesteal Relatarea nu s'ar putea mirgini la bltllie, ci trebuie siporneasci de la fapte petrecute inainte de aceasta, fiindcd numaiin aceastd luminl gi din acest unghi, viqile qi acliunile luptitori-lor pe care i-a vizut Maiestatea Sa la Termopile vor cipita adevi-rata lor sernni{icalie qi importanti

Maiestatea Sa, mareqalii, generalii qi sfetnicii fiind mulgumili,grecului i s-a dat un vas cu vin gi miere s5-gi potoleascl setea qi i s-acerut si inceapi de unde doqea, sI spuni povestea in orice chip i seplrea potrivit. Xeones {Ecu o pleciciune de pe targa sa gi incepu:

intotdeauna m-am intrebat ce simli cind mori.Aveam un exercifiu pe care noi, cei din corpul de bitilie, il

practicam atunci cAnd fbceam pe sacii de pumni pentru infan-teria grea spartani. Se numea Stejarul, fiindci ne luam poziliilede-a lungul unui rdnd de stejari la marginea cimpiei Otona, un-de spartialii qi ofilerii ina$ i$i desfbgurau exerci;iile toamnaqi iarna. Ne aliniam cdte zece, cu scuturi de richitl pAnX la pi-mAnt, pe toati lungimea corpului, qi ei ne loveau, trupele de goc,venind de-a lungul cAmpului in linie de lupti, cite opt, la pas,apoi in marg, pe urmi in alergare, qi in cele din urml in goani.$ocul scuturilor lor impletite era menit sI te lase fhri suflare -qi reugea. Era de parcl te-ar fi lovit un munte. Genunchii, indife-rent cit de strinqi ii |ineai, 1i se fringeau ca puielii inainte de oalunecare de teren; intr-o clip5, tot curajul ne pierea din inimi;eram dezrldicinali ca wejurile uscate in fap tiigului plugarului.

Aga se simlea moartea. Arma care m-a dobordt la Termopile afost o lance egipteani de hoplit, infipti sub plexul cutiei toracice. Darsenzalia nu era cea la care te-ai fi aqteptat, nu de a fi stripuns, ci maidegrabl izbit, aga cum ne simleam noi, carnea de tun, sub stejari.

PORTTLE DE FOC 23

imi imaginasem ci mo4ii ar fi detaryali. Ci ar privi viala cuochii inlelepciunii obiective. Dar experienla a dovedit contrariul.Emolia stipinea. PIrea ci nu mai rlmlsese decdt emofie. Inimami durea qi mi se fr6ngea ca niciodati. Pierderea mi inconjuracu o durere pirjolitoare qi atotstipdnitoare. Mi-am vizut nevastaqi copiii, pe draga mea verigoarl Diomaca, cea pe care o iubeam.L-am vlzut pe Scamandridas, tatil meu, gi pe Eunice, mama mea,pe Bruxieus, Dekton qi,,Sinucigagul", nume care nu inseamni ni-mic pentru auzul Maiestifii Sale, dar care mie imi erau mai dragidecit viala qi acum, murind, inci qi mai dragi.

Departe au zbrrat. Departe am zburat de ei.Eram pe deplin conqtient de camarazii de arme care clzu-

seri cu mine. Mi lega de ei un ataqament de o sutl de ori maiputernic fali de cel pe care il cunoscusem in viafi. Simleam ou$urare inefabili gi congtientizam cd mI temusem, mai mult cade moarte, de separarea de ei. M[ temeam de acel chin cumplit alsupravieluitorului de rizboi, de sentimenhrl izolirii ti al trediriide sine exprimat de cei care aleseserl si se agale de via!5 cind ca-marazii lor se desprinseserl de ea.

Starea pe care o numim viali se incheiase.Eram mort.

$i totuqi, titanic cum era acel sentiment al pierderii, existaunul gi mai puternic pe care il triiam acum ;i pe care ghiceamci il simleau gi fralii mei de arme odati cu mine. Era acesta:ci povestea noastri va pieri cu noi. CI nimeni nu va qti vreoda-ti. Nu de mine imi p5sa, de scopurile mele egoiste sau de glo-rie deqartS, ci de ei. De Leonida, de Alexandros gi Polinike, deArete, clreia i se smulsese inima qi, cel mai mult, de Dienekes.GAndul cI valoarea sa, inlelepciunea sa, gindurile sale intime,pe care numai eu aveam privilegiul de a le cunoaqte, gAndul citoate acestea ti tot ce el qi camarazii sii ob;inuseri gi suferise-rI se va pierde, se va risipi precum fumul unui foc de tabiri,era de neindurat.

Ajunseserf,m la rdu. Auzeam, cu urechi care parci nu mai erauurechi, vedeam cu ochi care nu mai erau ei ingiqi, cursul rdului

24 STEVEN PRESSFIELD

Lethe', gazda mor[ilor care suferiserl lndelung, al ciror timp subpdmAnt ajunsese in cele din urmd la cap5t. Reveneau la viali, sor-bind din acele ape care urrnau sI le gteargl toate amintirile des-pre viala lor de acolo.

Dar noi, cei de la Termopile, mai aveam de strlbitut veacuriintregi pinl si bem din Lethe. Noi ne aminteam.

Un lipit care nu era fipit, ci numai durerea inmul;itd a inimi-lor rizboinicilor, care simleau cu tofii ceea ce sim]eam qi eu, im-prima un patos inefabil scenei funeste.

Atunci, dinapoia mea, dacl existl ,,inapoi" in acea lume un-de toate directiile sunt totuna, ap[ru o strllucire atdt de sublimiincit am gtiut, toli am gtiut deodati cI nu putea fi decdt un zeu.

Phoebus Sdgetitorul; Apollo insuqi in armurl de rlzboi, veniseacolo intre spartiali qi thespieni. Nu s-a schimbat nicio vorbS; nuera nevoie. Arcaqul simlea c[ oamenii erau in agonie, iar ei qtiau,fbrl niciun cuvint, ci el, rdzboinic qi medic, era acolo sf,-i aline.I-am simlit privirea intorcindu-se spre mine atit de repede incAtnici n-am avut timp sI fiu surprins; spre mine, ultimul care s-arfi putut a;tepta la una ca asta, qi dintr-odat5 chiar Dienekes, sti-pinul meu din timpul vielii, era lingd mine.

Eu aveam sI fiu acela. Cel care urma sd se intoarci gi si poves-teasc5. O durere care le intrecea cu mult pe toate cele dinainte micuprinse acum. insiqi dulcea via!5, chiar qi $ansa, clutatl cu dis-perare, de a da glas povegtii, pireau dintr-odati de neindurat pel6ngi durerea de a fi nevoit si-mi iau rlmas-bun de la cei pe careajunsesem s5-i iubesc atit de mult.

Dar, din nou, nu era posibilS nicio ruglminte in fap mlrelieizeului.

Am vdzut o alti luminS, una mai bolnlvicioasl, mai aspri, qiam qtiut ci era soarele. Mi ridicam inapoi. Vocile aiungeau la mi-ne prin urechi trupegti. Vorbirea soldalilor, in limba egipteani qiin cea persani, qi pumnii lor inminugali in piele trlgindu-mi desub mormanul de cadavre.

PORTILE DE FOC 25

Marinarii egipteni mi-au spus mai tirziu ci rostisem cuvin-t.il. lokos, care in limba lor insemna ,,fufii-i", gi cI riseserf, chiarin timp ce-mi scoteau la lumini trupgl zdrobit.

Se ingelau. Cuyintul eru Loxias - titlul grecesc de respect pen-tru Apollo cel Viclean, sau Apollo-Mers-de-Rac, ale cirui prevestirisunt mereu evazive gi intunecate - $i pe jumltate il sliveam, pejumitate il blestemam, pentru a fi lisat aceasti sarcini teribili inseama mea, care nu aveam darul de a o indeplini.

Aqa cum poelii invoci Muzele sI griiascl prin ei, mi-am ridi-cat glasul nepriceput cdtre Arcagul de Dincolo.

Daci intr-adevir m-ai ales, Arcaqule, atunci inglduie ca sdgeliletale fin glefuite sI liryneasci din arcul meu. imprumut5-mi voceata, Sigetitorule. AjutI-mi si rostesc.

' in mitologia greacS, rdul uitlrii.

124 STEVEN PRESSFIELD

Soarele ara aproape la zenit; mantiile noastre fepene de sare

ni se uscaseri pe spate.

- Sd ne punem in miqcare, spuse Alexandros. Am pierdut

jumitate de zi.

Unsprer,ece

Bitilia a avut loc pe o cimpie prlfoasi la vest de cetateaAntirionului,la o aruncltur[ de sigeati de plaj5 gi imediat sub zi-durile citadelei. Un curent discontinuu, Akanatus, qerpuia de-a lun-gul cimpiei, despicAnd-o. Perpendicular pe acest curs de apd, de-alungul coastei dinspre mare, antirionienii improvizaserl o barica-di. Niqte dealuri colproase asigurau stinga dugmanului. O partea cimpiei, lAngI baricadi, era ocupatl de un cimitir maritim; co-rlbii putrezind ziceau aruncate in toate unghiurile, intinzindu-sepe jumitate din cimp, printre colibe de lucru prdbuqite qi gr[meziimpulite de resturi peste care fipau stolurile rotitoare de pesc5rugi.in plus, duqmanul aqtemuse bolovani qi lemnq de plutii ca si ii in-cetineasci pe oamenii lui Leonida. Calea lor, a duqmanilor, fusesecurilati qi netezitl precum masa de lucru a unui invildtor.

Cind Alexandros qi cu mine ne-am aruncat de-a valma, fdrdrlsuflare qi cu intirziere in acel loc, skiritaii spartani abia termi-naseri de pus pe foc gunoaiele dugmanului. Armatele stiteau in-cI in formalie, la opt sute de metri, cu grf,mezile a,rzdndintre ei.Toli negustorii biqtinaqi $i toate bircile de pescuit fuseserl retra-se de inamic, fie in siguranfa oferitl de porliunea fortificatl a an-corajului, fie dincolo de !5rm, unde invadatorii nu le puteau ajun-ge. Asta nu i-a impiedicat pe skiritai si punl pe foc debarcadere-le gi depozitele din port. Soldalii imbibaseri cu picur[ resturilecorlbiilor; deja ardeau in ruine cltre linia !5rmului. Suslinltorii

,126 STEVEN PRESSFIELD

Antirionului, dupi cum Leonida gi spartanii gtiau prea bine, eraumai degrabi supraveghetori, fermieri, olari gi pescari, soldali devari, ca tatil meu. Devastarea porhrlui lor trebuia sI-i descuraie"ze, sI disloce fo4ele lor neobignuite cu asemenea priveliqti qi slle impietreasci in simfurile necllite duhoarea qi pligile mlcelului ,ce va sI vin5. Era dimineall, aproape de ceasul tAigului, iarbizalirmului se ridicase. Fumul negru de la epavele inclinate in care.nI incepea si intunece cimpul; smoala gi encausticul. lemnirieilor ardea cu furie, alalat de vint, care transforma mormanul demurdlrie arsd in artificii vAjAitoare.

Alexandros gi cu mine ne asiguraserf,m un avantai de-a lungulcolinei dinspre 1irm, nu mai mult de un stadion deasupra loculuiunde formaliunile trebuiau sd se ciocneasci. Fumul deja ne ine-ca. Ne croiserim drum de-a lungul pantei. Alfli revendicaserl lo.cul inaintea noastri, bdieli gi b5rbafl mai in virstl ai Antirionului,inarmali cu arcuri, praqtii qi arme cu proiectil pe care aveau degind sE le lanseze peste spartani cind inaintau, dar aceste fo4e slabinarmate fuseseri curifate devreme de skiritai, ai clror camarazide jos aveau sI avanseze ca intotdeauna din poziyalor de onoarepe stdnga lacedemoniani. Strljerii luaseri in stipAnire jumltatedin suprafali, impingAnd ambuscada duqmanilor inapoi, undepragtiile gi sige;ile lor erau depdqite qi nu puteau face niciun rlu.

Chiar sub noi, la weo doui sute de metri, spartanii qi aliatiilor mirqSluiau in rinduri. Rizboinicii erau protejali de la picioa.re in sus, incepAnd cu tilpile grele din piele de bou, care puteaucllca peste fl5ciri; apoi era arnura pentru picior, din bronz, pecare scutierii o potriveau in furul fluierelor picioarelor stlpanu-lui, prinzind-o la gambe de metalul incovoiat. puteam si-l vedempe tatil lui Alexandros, Olympieus, precum qi barba albl a scuti-erului sdu, Meriones.

' Preparat pebazi de cearl folosit la impregnarea statuilor de mdrmurisau de ipsos pentnr a le da un aspect catifelat ori pentru a le feri deumezeali. La vechii greci, se folosea pentru diluarea culorilor utilizatein picturS.

PORTTLE DE FOC 127

'Irupele iqi legau apoi pd4ile intime, acompaniate de umorobscen, clci fiecare r[zboinic iqi saluta in bitaie de ioc, solemn,btrrbi1ia, gi fEcea o ruglciune ca el qi ea se se revad[ la sfirqitul zilei.

Procesul inarmirii pentru bltilie, pe care cet[]enii-solda]i aiiltor poleisnu-l practicaserl mai mult de o duzin[ de ori pe an inlimpul antrenamentelor de primivar[ qi vari, spartanii il tot repe'llserS, de doul sute, patru sute, $ase sute de ori in fiecare sezon

"t28 STEVEN PRESSFIELD

dreapta acestora, acoperindu-le linia, se miqca pe pozilii regimen-tul Mlslinului S5lbatic, o sutl patruzeci qi patru l5fime, cu batalionul Panteri adiacent Cavalerilor, apoi Vinltoarea cu Olympieusin primul rAnd gi Menelaion. La dreapta lor, deia pe pozifii, ve-neau batalioanele Hercule, inci o sutl patruzeci qi patru in lifme,cu Dienekes dar vizibil in fruntea acestei enomotia'de treizeci qigase de oameni, implrfindu-se acum in patru qiruri de cAte nouioameni, sau stichoi, ancordnd dreapta. Totalul, excluzAnd scutie-rii armali care se rAnduiau ca trupe auxiliare, deplqeau patru miicinci sute qi se extindeau de la o aripi la alta de-a lungul cimpieipe aproape $ase sute de metri.

Din punctul nostru privilegiat, eu gi Alexandros il puteam ve-dea pe Dekton, inalt qi puternic precum oricare alt rdzboinic, frriarmuri in albul siu de bliat de altar, conducind repede doui ca-pre afari spre Leonida, care stitea impodobit cu preo;ii de rizboiinainte de pregltirile de sacrificiu ale formaliei. Era nevoie de do-uI capre, in caz cI sAngerarea primeia nu era semn bun. Chipurilecomandanfllor, ca acelea ale rizboinicilor grupali, aveau un aer deabsolutl lipsl de griji.

In fap acestora, antirionienii gi alialii lor siracuzani se adunase-rI in mu$mile lor, de aceeagi 151ime cu spartanii, dar cu gase saumai multe scuturi in adincime. Mormanele de gunoaie arseserlacum pini la scheletul din cenuqi, acoperind c6mpul cu o plturide fum. Dincolo de acestea, pietrele portului slbriiau negre in apI,in timp ce lepii stilpilor de debarcader, innegrili de fl5c5ri, impun-geau rimlgilele plutitoare ca pe nigte pietre funerare; o neguri in-chegatl de culoarea cenugii intunecase ce mai rlmisese din mal.

Vintul purta fumul impotriva duqmanului, a soldalilor grupaF,ale cirortendoane tremurau sub greutatea nefamiliarI a armurii,in timp ce inimile plesneau in piepturi gi singele cAnta in urechi.

- UitS-te la virfurile lor de lance, spuse Alexandros, ardtdndcltre liniile duqmanilor care se ciocneau qi se incilecau. Uite-icum tremurl. Chiar gi penele de pe coifurile lor se cutremuri.

' Subunitate tactici.

PORTTLE DE FOC 129

Am privit. in rtndurile spartane, pldurea cu lame de fier a lin-cilor se ridica solidi ca un gard de |epuqe, cu fiecare sigeati dreap-tI qi aliniati, trasatl ferm ca o linie de geometru, nemiqcati. lnfa1e, in rindurile dugmanului, axurile se incurcau qi se clitinau;toli, in afara siracuzenilor din centru, erau prost aliniali in rindgi in flanc. Unele linci zlngineau lovindu-se de cele ale vecinilor,clinlinind precum dinlii.

Alexandros numira batalioanele din rindurile siracuzenilor.Ficu un total de doui mii patru sute de scuturi, intre o mie doul su-te gi o mie cinci sute de mercenari gi incl trei mii de cetdfeni oastede strinsuri, chiar din cetatea Antirionului. Rindurile duqmanilornumdrau cu jumltate mai mult fa;I de cele ale spartanilor. Nu eradestul, iar duqmanul gtia asta.

Acum incepu rumoarea.in rdndurile duqmanului, cei mai curajoqi (sau poate cei mai

cuprinqi de fricl) incepurf, sI loveascd cenu$a virfurilor de lancede globurile din bronz ale scuturilor, crelnd un tumult de pseu-d.oandreia care risuna de-a lungul qi imprejurul cimpiei inconju-rate de munli. Allii intireau aceastl gillgie impingind rlzboinicvdrfurile de lance cltre cer gi strigAnd furios citre zei. Rlgehrl s-ainmullit de trei ori, apoi de cinci, zece ori, pe mlsuri ce rinduri-le din spate qi flancurile preluau larma qi iqi aduceau contribuliacu urletele gi zinginihrl lor. Curind, tofi cei cinci mii patru sutescoteau strigite de 1upt5. Comandanhrl lor lqi impinse lancea ina-ihte, iar masele care-l urmau avansarii.

Spartanii nici nu se migcaserl, nici nu scoseserl weun sunet.Au agteptat ribddtori in rindurile lor acoperite de glugi sta-

coiii, nici sumbri, nici incordali, ci spuntndu-gi incet unul altuiavorbe de incurajare gi voioqie, asigurXnd pregitirea finali a uneiacfiuni pe care o repetaseri de sute de ori la antrenamente gi oexecutaserl de nenumlrate ori in bltilie.

Iati duqmanul, mlrind pasul inaintlrii. Un mers rapid. Un pasleginat. Linia se intindea qi se aerisea cltre dreapta, rupAndu-secAnd cei infricoqali se impingeau inspre scufirl camaradului dindreapta; deja puteai vedea rindurile duqmanului clitinindu-se qi