POLUĂRI ACCIDENTALE

În anul 2008 s-au înregistrat 83 de poluări accidentale, din care 49 cu produse petroliere, 13 cu substanţe organice, 8 cu produse de origine anorganică şi 13 poluări de altă natură.

Producerea de poluări accidentale se explică atât prin neglijenţa manifestată de unii operatori economici în timpul desfăşurării proceselor tehnologice, cât şi prin lipsa retehnologizării proceselor tehnologice din unele unităţi industriale (65%).

Din totalul poluărilor din anul 2008, 7,2% provin din surse neidentificate, 12% au cauzat mortalitate piscicolă, iar fenomenele meteorologice periculoase (ploi torenţiale, temperaturi ridicate şi debite scăzute) au contribuit în mică măsură la poluarea apelor râurilor (4 poluări).

Din analiza poluărilor accidentale cu produse petroliere (49%) este semnificativ faptul că 56% au drept cauză spargeri de conducte de transport produse petroliere în scopul furturilor de combustibil sau uzura acestora şi evacuări de apă de santină.

Fluviul Dunărea a fost poluat în procent de 6% din totalul poluărilor accidentale, toate fiind cu produse petroliere şi cauzate, în majoritatea cazurilor, de la nave aflate în tranzit.

Pe Râul Prut, amonte de priza de apă Tutora s-a înregistrat o poluare transfrontieră cu produse uleioase şi produse organice, responsabil fiind un agent poluator din Republica Moldova (vezi Fig. 11.6.1 – 11.6.4).

Fig. 11.6.1. - Priza de captare Tutora

Fig. 11.6.2. - Evacuare ape uzate poluate cu produse uleioase şi produse organice

Fig. 11.6.3. - Poluare r. Prut cu produse uleioase şi produse organice

Fig. 11.6.4. - Prelevare probe de apă pentru efectuarea analizelor de laborator

Repartiţia pe bazine hidrografice confirmă: cele mai multe poluări s-au produs în BH Dobrogea-Litoral (19 poluări), BH Jiu (cate 11 poluări) şi BH Mureş (8 poluări).

Este de evidenţiat faptul că în BH Siret, deşi s-au observat 11 poluări accidentale, doar 3 au fost validate şi au dus la modificarea calităţii cursului de apă poluat. De asemenea, cele mai multe dintre poluările accidentale din bazinul Dobrogea-Litoral s-au produs în dane ale portului Constanţa, din cauza manevrelor greşite ale navelor acostate.

Dintre poluările cele mai importante care s-au produs pe râurile interioare şi fluviul Dunărea, în cursul anului 2008, putem enumera:

Poluarea r. Negrea, cu amestec de ape de zăcământ şi ţiţei, cauzată de avaria la instalaţia de stocare a SA PETROM, punctul de lucru Independenţa; data: 22.01.2008.

Poluarea pr. Socşoara, cu limpede din iazul de depozitare steril, aparţinând SC GHCJ UPSOM, Ocna Mureş; data: 06.02.2008.

Poluarea r. Prut – amonte de priza Tutora cu produse uleioase şi ape puternic încărcate organic provenite de la un agent economic din Republica Moldova, în data de 04.03.2008.

Poluarea canalului Ier cu îngrăşăminte chimice, de către persoane necunoscute. A generat mortalitate piscicolă; data: 06.03.2008.

Poluarea r. Sebeş cu ape uzate de carmangerie, de către SC Agras SA în data de 18.03.2008.

Poluarea r. Rona cu răşina ureo-formaldehidica, având drept cauza un accident auto; data: 16.04.2008.

Poluarea în Portul Constanta Dana 35 cu produs petrolier apărut în urma lucrărilor de excavare executate de CNAPMC SA; data: 19.04.2008.

Poluarea r. Prahova cu produse de natură organică provenite de la SC PROTAN SA Ploieşti, în data de 22.04.2008.

Poluarea r. Ruscior cu ape tehnologice neepurate, de către SC BRAMAC S.I. Sibiu, în data de 18.05.2008.

Poluarea Râului Trotuş, din data de 24.05.2008: în urma precipitaţiilor abundente, produsul petrolier s-a deversat peste coronamentul digului din jurul aflorimentului apărut în urma inundaţiilor din 2005.

Poluarea canalului magistral C0 aparţinând SI Sadova-Corabia cu azotat de amoniu, deversat de către persoane necunoscute, în data de 04.06.2008. A rezultat mortalitate piscicolă.

Poluarea r. Ighiel, cu ape uzate evacuate neepurate şi dejecţii animaliere evacuate de la abatorul SC TRANSEURO. A rezultat mortalitate piscicolă (în jur de 1 kg de peşte); data: 07.07.2008

Poluarea r. Suceava cu substanţe organice din ape uzate insuficient epurate provenite de la SC ACET SA Suceava; s-a înregistrat mortalitate piscicolă; data: 15.07.2008.

Poluarea r. Arieş, de către SC ENERGOMINERAL, cu ape acide încărcate cu ioni metalici, din iazul de decantare V Şesei, în data de 15.07.2008.

Poluarea r. Jiu cu păcură, de la C.E. Rovinari, în data de 04.08.2008. Poluarea Râului Amaradia, pe raza localităţii Bustuchin, judeţul Gorj,

cu ulei rezidual din cauza nesupravegherii rezervoarelor la staţia de compresoare a SC PETROM SA Grup Zăcăminte Ţicleni; data: 16.07.2008;

Poluarea pr. Agigabului Mic, cauzată de avaria conductei de transport ţiţei a SC CONPET SA; data: 29.08.2008

Poluarea din Portul Constanta, Dana 69 cu toluen, în timpul operaţiunilor de încărcare desfăşurate de nava M/T ŞICHEM COLIBRI - pavilion Malta; data: 10.09.2008

Agentul economic SC GA-PRO-CO-CHEMICALS a poluat în mai multe rânduri r. Bistriţa:

cu substanţe uleioase, în data de 30.01.2008 cu amoniac, în data de 24.03.2008 compuşi cu azot, NH4 şi NO2, în ziua de 26.11.2008

Poluările produse de către S.C. PETROM S.A. pe mai multe cursuri de apă, cauzate de avariile la conductele de transport ţiţei:

r. Sabar, în data 28.01.2008. pr. Cotmeniţa, în data 19.03.2008 pr. Bejan, în data de 29.09.2008 r. Glâmbocel, în data de 16.12.2008

În continuare, se descriu mai amănunţit două dintre poluările accidentale menţionate mai sus:

1. Poluarea Râului Amaradia, pe raza localităţii Bustuchin, judeţul Gorj, cu ulei rezidual, din cauza nesupravegherii rezervoarelor la staţia de compresoare a SC PETROM SA Grup Zăcăminte Ţicleni, în data de 16.07.2008

Cauzele poluării

În data de 16.07.2008, ora 14.00, din cauza nesupravegherii rezervoarelor de ulei rezidual la staţia de compresoare Bustuchin, s-au deversat în Râul Amaradia cca 200 l de ulei rezidual, pe o lungime de 5 km.

Măsuri luate

Ca măsuri imediate, s-a intervenit pentru stoparea poluării la sursă, prin vidanjarea habei în care era depozitat uleiul şi s-au executat 3 (trei) baraje în albia Râului, 2 (doua) din paie şi unul din material absorbant, ulterior fiind necesară executarea a încă 2 (două) baraje.

Unitatea poluatoare a luat măsuri pentru combaterea efectelor poluării accidentale şi ecologizarea cursului de apă, astfel:

► la data controlului efectuat de către reprezentanţii SGA Gorj, respectiv 17.07.2008, erau montate 7-8 baraje şi cursul de apa curăţat pe o lungime de aprox. 2 km;

► în data de 19.07.2008, tronsonul de apă afectat era curăţat în proporţie de 75%;

► în data de 22.07.2008, unitatea poluatoare PETROM-Staţia de compresoare, 10km de Bustuchin, a raportat că s-au încheiat lucrările de ecologizare, respectiv colectarea întregii cantităţi de ulei şi readucerea la starea iniţiala a râului Amaradia pe tronsonul afectat. S-a colectat o cantitate de 180 litri ulei rezidual şi s-a depozitat în haba de reziduuri;

Efectele poluării asupra calităţii cursului de apă s-au monitorizat de către SGA

Gorj. Rapoartele de analiză din 16.07.2008 au evidenţiat următoarele:

Nr. crt.

pH(unit pH)

Produse petroliere

(mg/l)

Reziduu fix(mg/l)

1Evacuare canal amonte

Pr. Amaradia 7,21 25 334,42 Aval baraj I 6,70 Irizaţii 60% 777,23 Aval baraj II 6,40 Irizaţii 40% 552,8

2. Poluarea cu ţiţei a pârâului Agicabulul Mic, produsă în aval de localitatea Cuza Voda, judeţul Constanţa, în data de 28.08.2008

Cauzele poluării

În cursul nopţii de 28/29.08.2008, pe magistrala de 14 inch aparţinând S.C. CONPET S.A., ce supratraversează pârâul Agicabulul Mic, a fost depistată o perforare incompletă, executată în mod infracţional, de cca 10 mm, care a cedat prin coroziune. Ca urmare s-a produs o scurgere de ţiţei care a exfiltrat în pârâu, antrenând şi acumulări mai vechi remanente în sol. Poluarea s-a întins de-a lungul pârâului pe o lungime de cca 1000 m sub forma de irizaţii şi insule de ţiţei.

Măsuri de intervenţie şi de refacere a ecosistemului afectat de poluare

S.C. CONPET S.A. a intervenit realizând următoarele:- a remediat avaria la magistrală prin manşonarea pe un tronson de 2,2 m,

urmată de reparaţia capitală;- a montat 100 ml baraj din cca 12 tronsoane succesive, în vederea reţinerii

poluantului;- a aplicat aproximativ 1 tonă de absorbant biodegradabil pe irizaţiile şi

peliculele de ţiţei.

La stoparea fenomenului de poluare a participat şi firma de specialitate SC ENVIROTECH SA, care a început intervenţia prin instalarea a 300 ml de baraje plutitoare şi absorbante şi aplicarea a 3 tone de material absorbant. Pentru recuperarea petrolului din apă s-au făcut două diguri cu şifonare.

În data de 30.08.2009 s-a constatat că poluarea s-a extins cu cca 100 m faţă de secţiunea peste care DN Constanta-Medgidia supratraversează pârâul Agicabulul Mic, zonă în care pârâul este acoperit cu o vegetaţie densă de stuf. Astfel, în această zonă şi la 200 m în aval de pod, s-au montat transversal 20 de baraje absorbante, 6 baraje plutitoare antipoluante, un baraj din baloţi de paie şi un baraj din pământ cu şifonare.

Alte măsuri care s-au realizat au fost următoarele: ► S-au montat baraje plutitoare antipoluante cu “fustă” lată de 20 cm, în zona avariei, longitudinal pe mal şi, preventiv, în amonte de confluenţă pr. Agicabulul Mic cu C.D.M.N.

►Pe un sector de pârâu de 100 m în aval de locul avariei, s-au montat, transversal, 22 baraje absorbante cu Dn=200mm, 5 baraje plutitoare antipoluante şi un baraj din baloţi de paie.

►Pe sectorul de pârâu de 1500 în aval de locul avariei, s-au montat, transversal, 15 baraje absorbante, 5 baraje plutitoare, 2 baraje din baloţi de paie şi un baraj din conducta metalică de 8 inch.

►Pe toată zona s-au aplicat substanţe biodegradabile.

În perioada 03.09.–01.10.2008, pentru eliminarea în totalitate a poluării şi reecologizarea zonei, S.C. CONPET S.A. a dus la îndeplinire următoarele măsuri:

▪ re-ecologizarea sectorului de 1500 m din aval de avarie, prin colectarea pământului şi vegetaţiei îmbibate cu ţiţei;

▪ re-ecologizarea sectorului din amonte şi aval de podul peste care DN Constanta-Medgidia supratraversează pârâul Agicabulul Mic, prin colectarea pământului şi vegetaţiei îmbibate cu ţiţei;

▪ vegetaţia afectată de produsul petrolier a fost tăiată la ras la suprafaţa solului şi la min 5 cm sub luciul apei;

▪ verificarea zilnică a sectorului de pârâu afectat şi confluenţă acestuia cu C.D.M.N.

▪ s-a vidanjat amestecul de apă cu ţiţei din zonele barajelor transversale;▪ reparaţia capitală a conductei de 14 inch în zona de supratraversare a

pârâului;

▪ stabilizarea malului cu 44 m gabioane pe malul drept şi 54 m gabioane pe malul stâng.

Până la dispariţia fenomenului de exfiltraţii s-au menţinut pe poziţii barajele transversale şi longitudinale, precum şi barajul de pământ cu şifonare şi s-au verificat ritmic, în vederea aplicării, dacă era necesar, de substanţe absorbante de produs petrolier.