Politologie - Nenorocirea Secolului

8/10/2019 Politologie - Nenorocirea Secolului

1/11

Nenorocirea secolului

Alain Besancon

Nenorocirea secolului se constituie intr-un eseu in care analiza de tip istoric se

intrepatrunde cu cea religioasa, avand accente filozofice, pentru a ne revela ororile, dar

mai ales consecintele acestora in plan real si spiritual. Secolul al XX-lea a fost zguduit de

la inceput si pana aproape de sfarsit de catastrofe, mai intense si mai extinse decat cele

cunoscute anterior: comunismul, nazismul, primul si al doilea Razboi ondial.

!lain "esancon incearca sa scoata in evidenta felul diferit in care sunt tratate nazismul si

comunismul de memoria istorica. !utorul compara amnezia comunismului cu

#ipermnezia nazismului, avand drept criteriu principal distrugerile produse.

$emenii #eterozigoti %sintagma folosita de &ierre '#aunu(, extremismul de dreapta

%nazismul( si cel de stanga %comunismul(, sunt in viziuna autorului ceea ce putem numi

nenorocirea secolului. )mpreuna, au dus la pierderea a peste *++ de milioane de vieti

omenesti. 'ele doua ideologii, desi la prima vedere par diferite, c#iar opuse %di#otomia

stanga-dreapta(, ele sunt precum un monstru cu doua capete se aseamana in

fundament, au aceleasi caracteristici de baza : antidemocratismul si distrugerea societatiicivile. e asemenea, ambele au pretins ca fac un bine, au creat un tel suprem si au

mobilizat intregul popor pentru a-l atinge binele societatii in intregimea ei %comunism(,

respectiv binele rasei superioare, cea ariana prin purificarea de rasele inferioare %Nazism(,

care reprezenta, in final, tot un serviciu in favoarea societatii.

iferenta este facuta insa, in mare parte, in constiinta istorica a omenirii daca nazismul

produce repulsie profunda, adanca si infioara, comunismul pare sa fie trecut undeva sub o

masca de tacere. upa cum demonstreaza autorul pe tot parcursul cartii, dovezile palpabile sunt cele care fac diferenta intre tratamentele diferite pe care omenirea le aplica

astazi celor doua ideologii daca lagarele de exterminare naziste au fost utilizate ca t#e

evidence of t#e corpse, lagarele de munca %gulaguri( au fost sterse de pe fata


2/11

pamantului, ramanand in urma doar memoriile celor catriva supravietuitori, care nu

constituiau insa dovezi masurabile/verificabile.

)n timp insa, secretul a fost descoperit, oricat s-a incercat musamalizarea crimelor, prin

indignarea starnita lui 0rusciov de condamnarea comunistilor ferventi. 1idul s-a spart

atat comunismul cat si nazismul %ororile, nenorocirea secolului(, au fost condamnate in

anii 23+.

!naliza distrugerilor cauzate de nazism pe de o parte, si de comunism, pe cealalta parte,

se face pe mai multe planuri din mai multe puncte de vedere, dupa cum urmeaza :

- material

- moral- politic

- teologic/filozofic

- in functie de cum au ramas in memoria colectiva.

). Distrugerea fizica, materiala

'ele sase lagare de exterminare, cele mai cunoscute si temute :

*. !usc#4itz

5. "elzec

6. '#elmno

7. a8dane9

. Sobibor

3. ;reblin9a

!utorul precizeaza ca pentru exterminarile evreilor exista cifre inregistrate si pastrate,insa pentrut victimele comunismului, nu, dar Cartea neagra a comunismului vorbeste

de < -*++ milioane de victime, neonorati ca oameni, morti in anonimat.


3/11

"esancon conc#ide ca nu se poate 8udeca un regim sau altul in functie de felul in care au

exterminate populatia. Singurul criteriu viabil si relevant este lipsa 8ustitiei, absenta unei

vinovatii a acelor oameni. !stfel, c#iar daca modalitatile nazistilor de a extermina ceea ce

ei numeau rasele inferioare pot parea mai infioratoare, singurul criteriu dupa care ne

putem g#ida este nevinovatia victimelor.

II Distrugerea morala

aca pentru distrugerea fizica se pot efectua masuratori, exista cifre si dovezi palpabile,

pentru cea morala, a sufletelor, a mintilor si a oamenilor ca entitati, cu drepturi

fundamentale, nu exista asa ceva.

Nazismul si comunismul au incercat sa sc#imbe nu doar moravurile, ci insasi regulamorala, semnificatia conceptelor de bine si de rau.

Nazismul se considera o ideologie artistica, estetica, dorea restabilirea ordinii in ceea ce

privea frumusetea ei. "esancon considera ca problema din cauza careia nazismul nu a

cucerit mai mult ca ideologie a fost tocmai in aceasta interpretare: germanii nu erau doar

blonzi, iar evreii nu se potriveau tiparului generalizat. !stfel, ecoul nazist nu putea atinge

decat putine minti cele superioare, care l-au urmat mai mult din nationalism, decat

din credinta in cele propavaduite de ideologie.

'omunismul apare ca fiind moral, virtuos, si dorea restabilirea ordinii lumii in bunatatea

ei nu doar recrearea naturii bune a lui Rousseau, dar ducerea ei la un nivel superior,

nivelul de baza fiind astfel la inaltimea lui ic#elangelo sau da =inci. aca pentru

nazisti raul era de ordin natural - rasele inferioare, pentru comunisti raul era unul social

capitalistii si proprietatea privata.

Regimul sovietic a aparut, conform lui Ra>mond !ron in emocratie si totalitarism, ca

urmare a ideii de a face cel mai uman regim cunoscut vreodata, unde sa nu existe clase.

)nsa numai prin violente se putea a8unge la acest ideal umanitar, deoarece proletariatul era

intr-un razboi continuu cu capitalistii. aceste doua idei, ideal umanitar si orice mi8loc

pentru a-l atinge, au dat nastere diferitelor faze ale comunismului.


4/11

Ra>mond !ron isi termina paralela intre nazism si comunism concluzionand ca intentia e

cea care le diferentiaza : comunismul vreu un regim nou, un om nou %prin orice

mi8loace(, in sc#imb nazismul are intentia diabolica de a nimici o pseudorasa. ar

"esancon il contrazice, spunand ca ambele doreau o noua ordine, un om nou, dar si o

distrugere : pe de o parte a pseudoraselor, iar pe cealalta parte a pseudoclaselor

'omunismul este aparat in memoria colectiva de o falsificarea mai reusita a binelui raul

este vazut din aceasta perspectiva ca un bine facut societatii. &rin aceasta masca,

comunismul a8unge sa cucereasca mai multi adepti decat nazismul. )nsa autorul considera

ca ideologia comunista este mai perversa, deoarece actioneaza prin adeptii inocenti,

inconstienti, care sunt convinsi ca fac bine si ca lupa pentru un ideal umanitar. !utorul

adauga: e mai rau sa-i faci pe oamenii buni, rai, decat sa-) faci pe cei rai, mai rai.

?n alt argument adus de autor este acela ca nazismul isi desemna din start dusmanii

rasele inferioare, devenea un criminal nud si contrazicea idea unanim acceptata de

ordine/bine universal, in timp ce comunismul o perversteste, mascand-o in bine sub

forma unui ideal umanitar, a unei utopii.

!utorul conc#ide ca in $ermania, alienarea produsa de Nazism a fost temporara, pe o

perioada mult mai scurta %*5 ani(, in timp ce comunismul a supravietuit peste + de ani,

lasand intregi popoare distruse si otravite, fara speranta de vindecare.

III. Distrugerea Politica

0itler, care se considera un artist, dorea purificarea intregii umanitati exterminarea in

marea ei parte, deoarece evreii murdarisera totul, totul se evreizase. @u#rerul dorea sa

construiasca o lume nazista. ar ultima lui lupta, se pare, a fost cu insasi $ermania sa,

deoarece pentru el, un popor care nu daduse totul pentru a invinge dusmanul, care nu-siasumase rolul de rasa superioara, merita sa moara. !stfel, ultima lupta a celui de-al doilea

Razboi ondial a fost pentru a distruge $ermania, ultima felie a salamului %A;actica

salamului : eliminarea adversarilor, in felie, de la cei mai departati la cei mai apropiati.

&entru 0itler ultima felie a fost el si $ermania(.


5/11

Beninismul nu se baza pe estetica, ci imprumuta alura stiintifica prin ceea ce erau

considerate demonstratii logice si rationale:

*. distrugerea adversarului politic : guvern, vec#ea administratie.

5. distrugerea formelor de rezistenta sociala: partide, armata, sindicate, universitate,

scoala, biserica, presa.

6. distrugerea intregii realitatii, dupa nefasta concluzie ca odata cu nimicirea

capitalismului, socialismul nu s-a instalat natural : sat, familie, limba trebuie

extins controlul asupra fiecarui individ, care va fi reeducat in spiritul noului

sistem.

7. pentru a ani#ila amenintarea externa trebuiau infiintate partide comuniste in

fiecare tara, coordonate de un organism central 'ominternul.

. se a8unge la concluzia : capitalismul e mai puternic ca niciodata. !stfel,conducatorul distruge partidul, pentru a recrea unul nou.

Bogica celor doua ideologii duce in final la exterminarea intregului glob, ceea ce nu se

poate realize pana la capat.

IV. Teologie

&e langa datele factuale, statistice, masurabile, !lain "esancon considera ca trebuie saintelegem experientele oamenilor. in cauza lipsei precedentului istoric, in primul rand,

acestia au fost extrem de speriati. Si pentru a-si linisti sufletele, au cautat o scapare in

religie.

Cmul, crede autorul, nu s-a speriat de raul in sine, ci de vointa raului. &entru ca omul, in

mod natural, cauta binele, cauta fericirea. &entru a o gasi sau pentru a-si satisface o

placere, este dispus sa plateasca un pret in sc#imbul ei. ar aceste doua ideologii cereau

un pret pentru nimic, iar asta este peste puterile omului de a intelege si accepta. Nu mai

era vorba de o ticalosie, de natura rea a omului pentru care se puteau gasi scuze, ci de un

sistem in care conceptele de bine si rau, in care regulile morale cunoscute erau anulate si

inlocuite cu altele noi.


6/11

)n aceste conditii, omenirea privea spre cer si cauta raspunsuri, mai ales ca aceste doua

ideologii nutreau, se caracterizau printr-o ura profunda fata de toate religiile nazismul

fata de iudaism, comunismul fata de crestinism. )nsa toti adeptii unei religii, fie ei

musulmani, budisti, evrei, crestini, daoisti au fost persecutati din motive care nu aveau

nimic in comun cu politicul.

'a urmare a suferintelor indurate, cativa supravietuitori ai celor doua regimuri au pus

aceasta vointa a raului pe seama unei finite de ordin superior, angelic, pe care au

denumit-o &rintul acestei lumi in persoana. !stfel, oamenii ce comiteau crimele erau

absolviti oarecum de vina, devenind simple marionete asupra carora aceasta fiinta

exercita o putere directa. Spiritele religioase precum "ulga9ov sau Sol8enitn au afirmat ca

persoana angelica este insusi diavolului. !utorul isi exprima rezervele in ceea ce-l priveste, fara a minimaliza opiniile celor ce au cunoacut empiric aceasta forta.

'ele doua ideologii promit mantuirea lumii, fiecare in felul propriu.

antuirea arxist-leninista e optimista si seamana cu cea biblica. Scopul este

depasirea starii naturale si crearea unei lumi in care domnest pacea si dreptatea %lupul

paste laolalta cu mielul(. Spre deosebire de cea biblica, mantuirea comunista este pusa in

mainile omului, nu a unui umnezeu si se obtine prin mi8loace politice.

"esancon prezinta contradictia dintre progresul dorit de comunism si cel dictat de

invatatura biblica. &entru comunisti, progresul reprezenta o transformare profunda a

fiintei umane, sub actiunea istoriei sau a vointei politico-istorice. in punct de vedere

religios, asa ceva nu este posibil decat prin #arul divin. !stfel, incepe o lupta impotriva

naturii. &oporul va fi corectat prin educatie %la nevoie, intr-o incinta impre8muita de

sarma g#impata(.

antuirea nazista, pe de alta parte, este pesimista, de factura romantica, cu accente

tragice. Da vrea revenirea la puritatea originara a sangelui si cauta eroi loiali, care sa lupte

pentru restabilirea ordinii.


7/11

!semanarea dintre cele doua este natura lor colectiva, opunandu-se filosofiilor antice

indiene sau c#ineze, ce propavaduiau mantuirea unui grup restrans de persoane, care o

atingeau prin eforturi si exercitii lungi si dificile.

)n $ermania, sentimental antisemit a fost diri8at si de filozofi spirite inalte - , autorul

dand exemplul lui 0egel, care gasea deplasata pretentia evreilor de a fi poporul ales. Dl

spune grecii trebuiau sa fie egali fiindca erau toti liberi evreii fiindca erau toti incapabili

de independenta. e asemenea, el considera ca umnezeul crestin nu are legatura cu

umnezeul iudaic.

!stfel, antisemitismul a devenit politica de stat pentru 0itler : Dvreul este creatura altui

umnezeu. ;rebuie sa fi avut o alta origine umana. )l opun pe arian evreului, si daca iidau unuia numele de om, sunt obigat sa-) dau celuilalt un alt nume. EFG D o fiinta straina

ordinii naturale, o fiinta in afara naturii. %0itler, intr-o discutie cu Rausc#ning 0itler

m2a dit 0ermann Rausc#ning(, la care parteneul sau de discutie adauga Nu pot exista

doua popoare alese. Noi suntem poporul ales. 0itler ii vede pe germani ca pe iudeii

=ec#iului ;estament, oferind o falsa imitatie a acestei prime parti a "ibliei.

&e de alta parte, comunismul ofera o falsa imitatie atat a =ec#iului ;estament, cat si a

Noului ;estament. Dl promite o societate fara clase, cu un caracter universal, unde nu

exista nici iudeu, nici crestin, nici bogat, nici sarac, nici parte femeiasca, nici parte

barbateasca cum a spus Sfantul &avel. !stfel, comunismul devine atragator pentru o

paleta mult mai larga de oameni. ;rece dincolo de egoism, aduce pace, dreptate si

dragoste pura un ideal umanitar urmarit din cele mai vec#i timpuri.

'omunismul promitea evreilor avanta8e de nerefuzat, fara a trece la crestinism sau islam,

ii elibera de povara evreitatii: suprimarea poverii celor *+ porunci, a separarii de

celelalte natiuni, suprimarea opresiunii. )n acest mod, evreii nu simteau ca-si tradeaza

religia, pentru ca principiile cartii lor sfinte, ;ora, pacea si dreptate, urmau sa fie atinse.

'restinilor in sc#imb li se cerea sa renunte la credinta, lucru deloc dificil, spune autorul,

avand in vedere ca din religia traditionala disparuse entuziasmul umanitar. Drau mari


8/11

ganditori precum 0egel sau Hant care ii confereau valente rationale, insa unii o vedeau

complet irationala %Rousseau, Hier9egaard, ostoievs9i(. 'omunismul le oferea

posibilitatea de a-si iubi aproapele, in timp ce ratiunea era linistita de fundamentul

stiintific.

&rincipalele erezii care au destabilizat crestinismul in decursul timpului, asa cum le

prezinta autorul, sunt:

- $nosticism

- ilenarism

- arcionism.

$nosticismul nu este o erezie specifica numai crestinismului, ci a afectat si alte religii

precum iudaismul sau islamismul. !semanarea intre arxism-leninism este aceea ca inviziune acestei ideologii, lumea este polarizata intre un bine si un rau supreme, pe care le

discern doar initiatii in adevarata stiinta. Di determina populatai sa se mobilizeze pentru

a obtine binele definitiv. !ceasta structura matriciala, spune "esancon, se regaseste in

ma8oritatea miscarilor gnostice.

arcionismul este un subgen al gnosticismului si apartine numai crestinismului. arcion

considera ca umnezeul lui !vram nu este acelasi cu umnezeul ;atal lui )sus, anuland

astfel =ec#iul ;estament, iar din Noul ;estament,tot ce facea referire la el. !stfel,

crestinismul si iudaismul se separa definitiv. arcion adauga ca in infern sunt doar cei ce

au respectat =ec#ea Bege %evreii(, in timp ce in paradis, umnezeul Noului ;estament i-a

primit pe toti c au refuzat sa ) se supuna acestei =ec#i legi. Nazismul a fost cel care s-a

bazat pe marcionism crestinismul german recunoaste un alt umnezeu decat cel iudaic.

ilenarismul consta in asteptarea unei sc#imbari radicale in interiorul istoriei. Dl

credea ca )sus se va intoarce pe pamant pentru a domni *+++ de ani, alaturi decredinciosii inviati din morti. 'ele doua ideologii totalitare se intrepatrund cu

milenarismul deoarece doreau infaptuirea imparatiei lui umnezeu pe pamant si venirea

lui esia controlata de ei.


9/11

V. Memoria

)n acest capitol, autorul face o paralela intre memoria publica a nazismului si cea a

comunismului, din perspectiva religioasa, impartindu-l in 3 parti:

*. ?itarea pagana a comunismului autorul da exemplul c#inei, in care religia sifilosofia se intrepatrund si se completeaza.

5. ?itarea crestina a comunismului "esancon vorbeste de doua uitari cea fireasca,

virtuoasa, ce urmeaza iertarii, ceruta de religia crestina, dar si de cea care ar

putea adauga o greseala in plus, deoarece greseala nu este recunoscuta, iar

termenii iertarii neformulati. 'oncluzia este ca cel ce iarta astfel, nu da doi bani

pe 8ustitie, dar vrea sa se laude cu un suflet mare, de frica, teama, lenea de a

analiza. !utorul crede ca e posibil ca acesti crestini care au putut ierta, inca sunt

confuzi si au in minte ideile comunismului amestecate cu cele umanitare.

6. ?itarea evreiasca a comunismului au fost evrei care au devenit adeptii

comunismului inca de la nasterea lui si si-au abandonat comunitatea, istoria,

credinta, la fel cum au facut si crestinii. )n *I*J, ma8oritatea evreilor au fost insa

victime, nu adepti. !utorul da cateva nume importante de evrei comunisti care,

spune el, pot rivaliza cu cei mai mari criminali ai secolului : )agoda, 9aganovici.Si in cazul evreilor, uitarea este vie, prezenta, intarind amnezia generala..

7. emoria evreiasca a nazismului : evreii au fost asociati de-a lungul timpului cu

bunele sau relele petrecute intr-un popor din care au facut parte. )n Nazism, ei au

incetat sa fie orice altceva, fiind doar victime.

Dxista doua curente care ofenseaza memoria evreiasca : negationismul si

banalizarea soa#ului.

"analizarea Soa#-ului este foarte ofensatoare pentru evrei, mai ales cand el este

numit masacru, nu genocid. otivul care sta la baza masacre sunt prezente in

toata desfasurarea istoriei, insa un eveniment precum Soa#-ului nu are precedent

%autorul aminteste de =andeea, care poate fi considera un caz similar(. &entru a

demonstra acest lucru, "esancon enumera cateva caracteristici care fac din Soa#


10/11

un eveniment unic: masacrul a fost premeditat in cazul unei ideologii care isi

propunea sa extermine o parte a umanitatii, pentru infaptuirea binelui umanitatii

planul includea intreg grupul vizat, c#iar daca acest lucru nu este dus la bun

sfarsit din cauza unor imposibilitati materiale sau a unor evenimente politice.

!stfel, masacrul a devenit genocid. 'ele doua astfel de evenimente sunt

genocidul pur nazist, cel ucrainean din *I65-*I66. !utorul aminteste si de cel

armean din *I* si cel cambodgian, care mai pot fi considerate genocide.

ai exista o a treia atitudine privind Soa#-ului, aceea de a-) atribui o unicitate

absoluta, fiind considerate o ofensa compararea lui cu un alt eveniment de acest

gen. 'riteriile dupa care este catalogata unicitatea lui sunt doar materiale %camera

de gazare, industria mortii, planul de exterminare al unui intreg popor(, fiind

lasate la o parte criteriile religioase, filosofice sau morale. !ceasta atitudine nueste acceptata deoarece incalca o norma morala si sociala o viata valoreaza cat o

alta viata. !ceasta atitudine neaga, deci, aceasta regula.

. emoria crestina a nazismului : desi crestinii au fost masacrati de nazisti poate in

aceeasi masura ca si evreii, ce le ramane acestora in memorie nu este numarul

victimelor sau persecutiile "isericii %ma8oritatea bisericilor functionau ilegal(, ci

vina pe care o poarta in exterminarea evreilor. ?n prim argument al vinei este

acela ca "iserica nu a vazut moartea evreilor ca un atac la radacina

crestinismului, ci vedea moartea crestinilor si cea a evreilor ca doua evenimente

fara legatura, separate. !titudinea crestinilor inclina mai degraba spre dispretul

fata de evrei, cu care nu mai impartea decat o amintire, dar care erau vinovati de

moartea si rastignirea antuitorului lor. Di nu au fost priviti ca frati mai mari in

aceeasi credinta. ?n al doilea argument este constituit de intelegerea "iserica

regimul nazist, care obliga "iserica, dar nu constrangea in nici un fel regimul.

"iserica a aderat astfel la viziunea nazista asupra realitatii. e asemenea, "iserica

'restina si-a revendicat partea de vina, deoarece criminalii nazisti erau multi

botezati %desi deveniti atei mai tarziu(. Da admite ca resentimentele si dispretul

fata de evrei au fost propavaduite prin invataturi, si c#iar daca nu e responsabila


11/11

Documents

Politologie - Nenorocirea Secolului