Politici de mediu în România

8/8/2019 Politici de mediu în România

http://slidepdf.com/reader/full/politici-de-mediu-in-romania 1/17

Politici de mediu înPolitici de mediu în

RomâniaRomânia



Scurt istoric

În România, protecia mediului a aprut ca un domeniu de sine stttor al politicilor naionaleîn anul 1990, când a fost înfiinat pentru prima dat fostul Minister al Mediului; în 1992 a fostelaborat28 primul document oficial ce stabilete obiectivele naionale în domeniu ± ÄS trategia

Naional de Protecia Mediului´, reactualizat în 1996 i în 2002. Strategia este structuratîn dou pri:(1) o trecere în revist a principalelor resurse naturale, elemente privind stareaeconomic i calitatea factorilor de mediu, i (2) strategia propriu-zis, adic principiile

generale de protecie a mediului, prioritile, obiectivele pe termen scurt, mediu i lung. Încdin 1996 se poate observa o adecvare a strategiei naionale cu cea comunitar în ceea ce privete principiile, prioritile i obiectivele .

Astfel, principiile urmrite sunt: conservarea i îmbuntirea condiiilor de sntate a oamenilor ;

dezvoltarea durabil; prevenirea polurii; conservarea biodiversitii; conservarea motenirii culturale i istorice, principiul Äpoluatorul pltete´; stimularea activitii de redresare a mediului (prin acordarea de subvenii, credite cu

dobând mic, etc.).



Strategiile din 1992 i 1996 sunt documentele pebaza crora a fost structurat politica naional demediu pân în anul 1999, când a fost adoptatProgramul Naional de Aderare la UE . Începând cuanul 1999 i continuând anual, pân în 2003, strategianaional de mediu este completat de o serie dedocumente adiionale, cum ar fi ±± ÄR aportul privind starea mediului în R omânia´, care corespunde primeipri a ÄStrategiei de Protecia Mediului ́ i ocompleteaz, printr-o analiz detaliat a calitiiprincipalilor factori de mediu: calitatea atmosferei,calitatea precipitaiilor atmosferice, starea apelor desuprafa i subterane, starea solurilor, stareapdurilor, gestionarea deeurilor, situaia polurii

sonore



Negocierile de aderareOdatOdat cucu anulanul 20002000 ii cucu începerea începerea negocierilor negocierilor dede aderare,aderare, politicapolitica dede mediumediu

sese dezvoltdezvolt conformconform strategieistrategiei elaborateelaborate dede ComisiaComisia EuropeanEuropean pentrupentru rilerilecandidatecandidate în în cadrulcadrul Agendei Agendei 20002000..

Astfel, Astfel, pentrupentru aa aliniaalinia politicilepoliticile naionalenaionale dede mediumediu lala standardelestandardele iiobiectiveleobiectivele politiciipoliticii comunitare,comunitare, rilerile candidatecandidate trebuietrebuie ss identificeidentifice ariiariiprioritareprioritare dede aciune,aciune, ss stabileascstabileasc obiectiveobiective cheiecheie cece trebuietrebuie realizaterealizate pânpânlala datadata aderriiaderrii ii ss stabileascstabileasc termenetermene dede adoptare,adoptare, transpuneretranspunere iiimplementareimplementare aa acquisacquis--uluiului dede mediumediu..

PrioritilePrioritile identificateidentificate dede ctrectre ComisieComisie pentrupentru rilerile candidatecandidate sese referrefer lalapoluareapoluarea aerului,aerului, poluareapoluarea apeiapei ii gestionareagestionarea deeurilor deeurilor ..

În În anulanul 20022002 auau fostfost deschisedeschise negocierilenegocierile dede aderareaderare pentrupentru CapitolulCapitolul 2222--ProteciaProtecia Mediului,Mediului, pepe carecare RomâniaRomânia spersper ss îl îl închid închid în în cursulcursul anuluianului20042004.. TotTot în în anulanul 20022002,, ComisiaComisia EuropeanEuropean elaboreazelaboreaz unun documentdocumentspecialspecial pentrupentru aa ajutaajuta RomâniaRomânia ii BulgariaBulgaria în în eforturileeforturile lor lor dede aderareaderare lala UEUE

în în 200730200730 ii pentrupentru aa suplimentasuplimenta asistenaasistena financiarfinanciar acordatacordat -- respectivrespectivÄFoaiaÄFoaia dede parcursparcurs pentrupentru RomâniaRomânia ii Bulgaria´Bulgaria´.. FoiaFoia dede parcursparcurs pentrupentruRomâniaRomânia esteeste centratcentrat pepe aspecteleaspectele administrativeadministrative ii juridice, juridice, pepe reformareformaeconomiceconomic ii pepe adoptareaadoptarea unor unor capitolecapitole aleale acquisacquis--uluiului comunitar comunitar cece auau lalabazbaz ÄRaportulÄRaportul anualanual asupraasupra progreselor progreselor înregistrate înregistrate dede RomâniaRomânia pentrupentruaderareaaderarea lala UniuneaUniunea EuropeanEuropean -- 20022002 ´́..



Baza legislativ a politicii de mediu în România oconstituie, în principal, implementarea acquis-ului demediu, adic a legislaiei orizontale i sectoriale care

reglementeaz politica de mediu a Uniunii Europene.

Acquis-ul sectorial de mediu este structurat peurmtoarele domenii:calitatea aerului, gestionareadeeurilor, calitatea apei, protecia naturii, controlulpolurii industriale i managementul riscului,

substane chimice i organisme modificate genetic,poluarea sonor, protecia civil i sigurana nuclear. Un aspect particular al transpunerii legislaieisectoriale îl reprezint solicitarea, de ctre România, a11 perioade de tranziie, cu durate între 3 i 15 ani i

necesare ca urmare a evalurii costurilor ridicate pecare le presupune, dup cum urmeaz: o perioad detranziie în domeniul calitii aerului, 3 referitoare lagestionarea deeurilor, 4 privind calitatea apei i 3 îndomeniul polurii industriale i al managementului

riscului.



Cadrul InstituCadrul Instituì ì ionalionalPrincipalii actori instituionali ai politicii de mediu din România sunt Ministerul Agriculturii,Pdurilor, Apelor i Mediului (MAP AM), Ministerul Integrrii Europene (MIE) iParlamentul R omâniei . MAP AM este direct responsabil pentru iniierea strategiilor naionalede mediu i crearea cadrului de implementare a acestora, fiind constituit din 3 direciigenerale: Direcia ÄAgricultur i Pduri ́, Direcia ÄApe´ i Direcia ÄMediu´ - dintreacestea numai ultimele dou fiind de interes major pentru politica naional de mediu. Însubordinea acestor direcii de afl Inspectoratele de Protecia Mediului (IPM), uniti locale(la nivel de jude) ce semnaleaz nevoile locale, faciliteaz i monitorizeaz implementareapoliticii la acest nivel. Tot în subordinea MAP AM se afl i Administratia R ezervatiei

Biosferei Deltei Dunrii (ARBDD ) i Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare ( CNCAN ) care au, de asemenea, rol de sprijin în dezvoltarea politicii de mediu.Coordonate de MAP AM i furnizând o serie de date i analize necesare adoptrii de noimsuri, sunt patru institute de cercetare: Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentruProtecia Mediului (INCDM - ICIM), Institutul Naional pentru Cercetare i DezvoltareMarin (INCDM), Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare ³Delta Dunarii ́ ± (INCDD)i Institutul Naional de Meteorologie i Hidrologie. Un rol important în direcionareaprocesului legislativ îl are MIE, prin responsabilitatea care îi revine în cadrul procesului denegociere i care se manifest prin funcionarea Sub-comitetului de Asociere R omânia - UE Nr. 6 ÄTransporturi, R eele Trans-Europene, Energie i Mediu´ , ce analizeaz i evalueazprogresele înregistrate. Alte ministere implicate în politica de mediu sunt Ministerul Transporturilor, Lucrrilor Publice i Locuinei i Ministerul Economiei i Comerului , caresprijin procesul de consultare al prilor interesate pentru adoptarea de noi msurilegislative. Propunerile legislative astfel iniiate merg spre aprobare la Parlament, unde facobiectul dezbaterii în cadrul diverselor comisii de specialitate.



Programe de sprijin a politicii

naionale de mediuStrategiile de dezvoltare a politicii naionale de mediu

sunt conturate în funcie de prioritile aderrii la UE ide necesitile naionale, coroborate cu prioritile

naionale. Astfel, se poate vorbi despre extensii aleprogramelor comunitare dar i de iniiative naionale iiniiative conforme strategiilor internaionale deprotecia mediului. Iniiativele comunitare active îndomeniul politicii naionale de mediu sunt reprezentate

de instrumentele de pre-aderare Phare, ISP A, i LIFE;conformitatea cu strategiile internaionale este dat de Agenda 21 i Facilitatea Global pentru Mediu (GEF),iar conformitatea cu cele naionale de Programul

ÄSntate pentru România´.



Programul Phare

Prin cele dou componente ale sale, dezvoltarea instituional i sprijinirea investiiilor,programul Phare (creat in 1989) constituie principalul instrument de asisten tehnic ifinanciar pentru rile în curs de aderare i contribuie la implementarea acquis-uluicomunitar i la mobilizarea investiiilor în domeniul mediului (alturi de alte domenii). ÎnRomânia, Programul Phare este activ din 1998, având trei componente active în direciaproteciei mediului ± Phare ÄNaional´, Phare ÄCooperare trans-frontalier´ i Phare

ÄCoeziune economic i social´. Obiectivele naionale pentru fiecare an de funcionareprogreseaz de la pregtirea adoptrii acquis-ului comunitar la aspecte practice deimplementare, astfel:PH ARE 1998 - întrirea capacitii instituionale i administrative în vederea dezvoltrii în România a unei politici de mediu capabile s aplice acquis-ul comunitar, prinproiecte ce privesc:

acordarea de asisten tehnic pentru întrirea capacitii instituionale iadministrative în vederea dezvoltrii unei politici de mediu capabile saplice acquis-ul de mediu ; întrirea capacitii autoritilor de protectie a mediului în vedereaimplementrii legislaiei i a strategiilor din domeniul apelor ; întrirea capacitii instituionale i administrative de gestionare a politicii

de mediu în conformitate cu acquis-ul comunitar;



PH ARE 2000 ± implementarea acquis-ului demediu, prin:

asisten tehnic pentru asigurareaconformitii cu directiva de evaluare a

impactului de mediu;

elaborarea unei strategii de aproximarelegislativ pentru mediu cu referire

special la mecanismele financiare;

asisten tehnic pentru întrirea IPM-urilor locale i dezvoltarea IPMurilor regionale;



PH ARE 2001 ± asisten tehnic pentruimplementarea politicilor de mediu în România,prin:

asisten în transpunerea i implementareaacquis-lui de mediu în domeniul gestionriideeurilor;

implementarea Directivei cadru a apei la nivel debazine pilot; evaluarea costurilor de mediu i planuri de

investiii;

asisten pentru implementarea Directivei IPPC ,privind prevenirea i controlul integrat al polurii; asisten pentru implementarea proiectului ca

atare;



PH ARE 2002 - asisten tehnic pentru transpunerea i

implementarea acquis-ului de mediu în domeniulchimicalelor, controlului polurii industriale imanagementului riscului, aerului i apei:

asisten în domeniul chimicalelor pentru îmbuntireacadrului legal i a aplicrii lui;

asisten în implementarea Directivelor VOC (privind emisiilede compui organici volatili), LCP (centrale mari de ardere) iSEVESO II (privind accidentele industriale i prevenireariscului);

îmbuntirea Reelei Naionale de Monitorizare a Calitii

Aerului; stabilirea unui sistem informatic i a unei baze de date

pentrumanagementul apei, în acord cu cerinele Directivei cadru

pentru ap.



Programul ISPA

ISP A este un instrument structural de pre-aderare,creat în 1999 i funcional din 2000, premergtor Fondului de Coeziune i concentrându-se pefinanarea proiectelor de infrastructur în domeniile

mediului i transportului. Pentru proiectele de mediu,ISP A are dou direcii de aciune (din cele treiexistente): (1) familiarizarea cu politicile iprocedurile UE, (2) alinierea la standardele de

mediu comunitare.

În România, infrastructura demediu constituie o prioritate a politicii naionale îndomeniu, în special în ceea ce priveteinfrastructura apelor i gestionarea deeurilor (precum i poluarea aerului).



Astfel, prioritile naionale de mediu ale programului ISP Asunt:

alimentarea cu ap, canalizarea i epurarea apelor uzate; gestionarea deeurilor urbane - în special prin depozitareape rampe ecologice, sisteme de colectare selectiv i prinreciclarea deeurilor;

îmbuntirea calitii aerului, prin folosirea de tehnologii

ecologice de înclzire a locuinelor urbane.

Proiectele finanate prin acest program nu trebuie numai srspund acestor prioriti, dar i s aib capacitate decofinanare de cel puin 20%, s atrag fondurile locale is demonstreze contribuia la îmbuntirea calitiifactorilor de mediu în România.



Programul LIFECele dou componente ale programului LIFE pentru rile

candidate, LIFE± Mediu i LIFENatura, sunt funcionale înRomânia din 1999 i finaneaz proiecte ce trateazprobleme specifice, locale de îmbuntire, protecie sauconservare a calitii mediului (LIFE Mediu) i abiodiversitii (LIFE Natura). Dac proiectele din cadrul

componentei ÄNatura´ vizeaz protecia diferitelor ecosisteme i specii de plante i animale, în cadrulcomponentei de mediu au fost desfurate proiecteinovatoare privind: sistemul de avertizarea în cadrulfenomenelor periculoase, dezvoltarea unor sisteme

operative pentru studiul, monitorizarea i prognozareaimpactului polurii, sensibilizarea populaiei în precolectarea

selectiv a deeurilor menajere, etc. Acest tip de proiectevine în sprijinul msurilor de infrastructur ale programuluiISP A i duc la realizarea obiectivelor naionale de mediu.



Agenda 21Ä Agenda 21´ este o strategie global de aciune a Organizaiei

Naiunilor Unite (ONU), adoptat în 1992 pentru diminuareaefectelor impactului uman asupra mediului i pentruimplementarea principiilor dezvoltrii durabile la nivel locali semnat de 178 de state, între care i România. ÄAgenda21´ se axeaz pe participarea comunitilor locale i ofer o

modalitate de integrare a problemelor sociale, economice,culturale i de protecie a mediului, accentuând în acelaitimp rolul educaiei în dezvoltarea unei atitudini pozitive fade mediu i în utilizarea responsabil a resurselor naturale.

În România, aceast strategie local a fost implementat în9 orae pilot (Ploieti, Galai, Târgu Mure, Baia Mare, Iai,

Râmnicu Vâlcea, Giurgiu, Oradea i Miercurea Ciuc), lanivelul crora s-au înfiinat: (a) secretariate permanente încadrul primriilor i (b) grupuri de lucru pe domeniileeconomic, social i protecia mediului. Strategia a fostextins la 40 de localiti în 2002, în urma desfurrii

Forumului Naional ³Dezvoltarea durabil a comunitilor locale, calea ctre integrare în Uniunea European´.



GEF (Facilitatea Globalpentru Mediu)

Caracterul internaional al politicii naionale de mediu este reflectati de aderarea României la Facilitatea Global pentru Mediu , în1994. Aceast facilitate este de fapt un instrument adoptat în1991 (i restructurat în 1992, în urma Summit-ului de la R io)pentru a susine financiar protecia mediului la nivel global, princonstituirea unui fond special i alocarea acestuia pentru

proiecte globale ce au în vedere pstrarea biodiversitii,schimbrile climatice, poluanii organici persisteni, combatereadeertificrii, protejarea apelor internaionale i a stratului deozon. Proiectele GEF sunt implementate prin intermediul

PNUD (Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare), PNUM(Programul Naiunilor Unite pentru Mediu) i Banca Mondial,

sunt derulate de organizaii publice sau private i trebuie s îndeplineasc dou criterii: (1) s reflecte prioritile naionalesau regionale i s aib sprijinul rii/rilor implicate, i (2) scontribuie la ameliorarea situaiei mediului pe plan global. România a implementat pân în prezent 20 de proiecte GEF, 8proiecte de ar i 12 proiecte regionale, majoritatea referitoare

la protecia apelor Mrii Negre i ale Dunrii.



BibliografieBibliografie

1. Relicovschi, Adina ± ÄPolitici în managementulmediului´, Institutul European din România,Bucureti: 2000

2. Jehlicka, Petr -³Environmental Implications of

Eastern Enlargement of the EU: The End of Progressive Environmental Policy?´, R obert Schuman Centre for Advanced Studies,European University Institute: Florence, 2002.

3. KOK, Wim ± ÄEnlarging the European Union: Achievements and Challenges ?´, R obert Schuman Centre for Advanced Studies,European University Institute: Florence, 2003.

Documents

Politici de mediu în România