Conferinta cu tema

CRESTEREA SI SELECTIAMATCILOR

Centrul de Crestere Ile d’Yeuapiselect.weebly.com

ApiExpert (matcialbine.ro)

Grupul Agricol AgroCastranova

Craiova, 30 Martie 2014

Sumar conferinta Genotipul: elemente permanente, repetitive si succesive ale fiintelor vii, dar obtinute uneori si prin interventii provocate de catre oameni Fenotipul: influenta mediului asupra genotipului – modifica caracterele aparente Ecotipul : adaptarea unei comunitati dintr-o specie la mediul fizic intr-un anumit spatiu/loc Rolul conservatorului apicol La ce serveste conservatorul apicol? In primul rand un conservator permite inregistrarea unui patrimoniu genetic apicol: este vorba de regruparea, conservarea si mentinerea unei largi diversitati intra varietate – in cadrul unei « rase » de albina. Obiectivului unui conservator este de a aduna si de a studia diversitatea cea mai mare in sanul acestei rase. Conservatorul va fi unica sursa pentru urmatoarele selectii. Scopul este acela de a selectiona liniile acestei varietati, de a le evalua, de a pastra mutatiile. Rezerve pentru viitoarele linii de descendenta de albine Conservatorul are de asemenea rolul de rezervor din care vor proveni viitoarele descendente de matci susa, dupa un proces indelungat de selectie genetica, comportamentala, fizica si teste la stres. Noile tulpini retinute prin inseminare vor trebui sa raspunda unor criterii prestabilite, precum acela de a avec o stare de sanatate optima, de a indeplini anumite obiective de productie in anumite conditii climatice si prin urmare noi surse melifere. Aceasta selectie este indispensabila pentru a se putea adapta la schimbarile planetare, evolutia practicilor si al peisajului agricol. Fertilizare si inseminarea Individul sexuat este regina-matca, fertilizata de jocul trantorului, a carui viata este efemera dar care traieste timp de mai multi ani in spermateca matcii. Descendentii semana cu parintii dar nu sunt identici. Varietatea este indispensabila si este determinata de existenta alelor si a mutatiilor, de interactiunea subtila si corelarea cromozomilor paterni cu cei materni in momentul fuziunii gametilor. Fara aceste valve de siguranta nici o evolutie, nici o adaptare nu ar fi posibila si, pentru crescatori, nici o selectie. Aceasta idee este adeseori ignorata, chiar necunoscuta. Inscrierea in patrimoniul genetic nu este posibila decat daca selectionerul, prin controlul inseminarii, a constatat fenomene ereditare. Din cercetari stim ca rezistenta albinelor la bolile contagioase este ereditara – apartine unui mecanism complex de gene – dar s-a constatat ca transmiterea acestui caracter nu depinde de trantor. Presupunem in acest caz ca este un patrimoniu/o mostenire matroclina/materna. In cazul liniilor genealogice a bunelor culegatoare de polen, dupa incrucisarea descendentelor cu caracteristici asemanatoare s-a constat ca la a 5-a generatie a fost obtinut un randament de 10 ori superior grupului martor. Masculii acestei a 5-a generatii au fost folositi pe femelele din liniile slabe culegatoare de polen. Rezultatele au aratat ca aceste incrucisari dadeau albine care culegeau de 5-6 ori mai mult polen decat mamele lor. Aceasta caracteristica demonstreaza un caracter ereditar transmis in primul rand pe linie paterna. In sectoarele care ne intereseaza, caracteristicile care sa fie controlate de o singura gena sunt putine. La productivitate, blandete, tendinta de roire, boli sunt implicati prea multi factori mult prea complecsi pentru a fi posibila o simpla selectie de ansamblu. Cu atat mai mult cu cat influenta mediului este in general considerabila.

Cu toate acestea, rezultatele arata o perspectiva buna in ceea ce priveste selectia descendentelor speciale si de valoare care sa poata fi exploatate comercial. Procesul de selectie trebuie facut in functie de albine si presupune o perioada indelungata de timp, munca de observatie, verificarea caracterelor transmise, adaptarea la mediu etc. Pentru a intelege aceste mecanisme si atingerea unor scopuri de selectie, trebuie sa concentram studiul pe o singura rasa de albina, complexitatea caracteristicilor transmisibile putand varia de la o rasa la alta, ajungand chiar la imposibilitatea de a folosi 2 rase incrucisate, atat de complexa fiind munca de selectie. Trebuie oare sa renuntam la ideea de a aduce imbunatatiri pe cale genetica? Parerea mea este ca nu. Cred doar ca aceasta se poate face numai prin aplicarea unor metode riguroase si ca progresul nu poate fi obtinut decat printr-un efort sustinut si o colaborare constanta intre crescatori si apicultori. Fertilizarea artificiala De ce imperecherea naturala va fi intotdeauna de mai buna calitatea decat cea artificiala? In primul rand, natura este foarte bine facuta, atunci cand regina se hotaraste sa plece in zborul nuptial, doar ea si colonia ei decid. Aceasta situatie este provocata de mai multi factori interni si externi – hrana, albine, mediul inconjurator, prezenta trantorilor, temperatura… Derularea evenimente lor care rezulta matca fecundata Tanara matca pleaca in zborul de imperechere inte ziua a 5-a si ziua a 8-a dar, din experienta, poate pleca chiar si in ziua a 15-a, sau chiar mai tarziu. Ea este mustrata si excitata fizic de albinele care ii ling vulva – in zbor ea are o pozitie de maxima deschidere a Brusei copulatrix (intrarea genitala, lubrifiata in acest moment specific). Cu participarea activa a matci masculul emite o miscare de du-te vino inainte de a ejacula– penisul trantorului nu intra decat in partea Brusa Copulatrix in aceasta faza a imperecherii, femela emitand o secretie specifica (de neinlocuit) care serveste ca solutie nutritiva si activeaza migrarea spermatozoizilor spre spermateca – acest lichid se regaseste stocat timp de mai multi ani. Inseminarea artificiala nu se compara cu cea naturala. Noi doar introducem canula capilara pana in orificiul stramt al oviductului median. Pentru ca matca nu participa activ la aceasta procedura, valvula vaginala si canalul sinuos-plisat al vaginului reprezinta un obstacol de netrecut pentru umplerea cu sperma daca aceasta este depusa prea la exterior. Inseminarea instrumentala se efectueaza intr-un program de selectie prestabilit. Ea permite inseminatorului sa experimenteze toate combinatiile posibile de incrucisari pe care natura nu le poate crea ea insasi. Patrimoniul genetic al trantorului, desi fragil, se poate conserva 8-12 luni cu o degradare limitata la 25%. Noi am aplicat deja o metodologie de conservarea a paiului cu sperma cu un support de ser fiziologic tampon : Chlorura de sodium ….….0.9g Chlorura de calcium……....0.2g Chlorura de potassium.........0.2g Hydrocarbonat de sodium..0.1g Diluat in 100ml apa distilata Varful paiului se obtureaza cu parafina lichida si se poate conserva in aceasta solutie fiziologica la 10 C°. Citrate de sodium trisodique 2.4%...2.43g

Sodium bicarbonate 0.2%.................0.24g Chlorure de potassium 0.0871%.......0.09g Sulfanilamide 0.3%.............................0.3g Glucose monohydrate en 0.3%...........0.3g Apa distilata …………………….…100ml Apis mellifera caucasica Este albina gri originara din muntii Caucaz – aria ei de acoperire se intinde pe 900 km: de la climatul subtropical (Rusia, Abkazia) la cel continental si alpin (Georgia, Armenia). Ea se aseamana cu albina carnoliana: aceeasi dimensiune, inchisa la culoare cu benzi largi gri predominante, ele se diferentiaza doar prin indicele biometric si lungimea limbii – la caucaziana este mai lunga, atingand 7,3 mm. Aceasta albina este cea mai blanda dintre speciile melifere. Nu are predispozitie spre roit, dar porneste greu primavara din cauza tendintei ei de a ierna in colonii mici. Isi stocheaza mierea cu preponderenta in partea de jos a stupului si are tendinta de a utiliza propolisul in exces.

Folosirea rasei caucaziene la incrucsarea cu alte rase

Numeroase studii stiintifice au aratat ca albina caucaziana se comporta bine in incrucisarile cu alte rase. Mirza si Marcovici au obtinut un excedent de miere de 26.99% datorita unei incrucisari de albine italiene cu caucaziene. Fresnay a obtinut din albina neagra incrucisata cu caucaziana o productie superioara cu 40-50% fata de grupul martor. In Bulgaria, caucasica x carnica au dat un supliment de miere de 60 - 70% Dificultatea de a se aproviziona cu aceasta varietate In ziua de azi, Caucazul rusesc pana la frontiera cu Abkazia este in plin tumult, datorat in mare parte lucrarilor monumentale care s-au efectuat cu ocazia Jocurilor Olimpice – din Sochi la Krasnaya Polyana si pana la Adler. Infrastructura sportiva a avut repercusiuni importante asupra locurilor unde erau amplasati stupii de stat inca din epoca sovietica. Fauna si flora au fost nimicite in favoarea construirii de piste de ski interminabile. De stiut ca in aceasta zona exista foarte putini proprietari privati de terenuri, statul controland totul. De aceea, in ultimii ani, apicultorii au fost indepartati din aceste spatii din motive estetice si turistice. In consecinta, pretul mierii din aceasta regiune a crescut foarte mult, fiind din ce in ce mai greu sa gasesti furnizori de matci de rasa caucaziana pura. Apicultorii si-au dat seama ca este mult mai rentabil sa produci miere decat sa te concentrezi pe conservarea albinei caucaziene. In plus, si-au dat seama ca o albina hibrida are un randament mai bun la miere decat una pur caucaziana. Aceasta metamorfoza pune in pericol durabilitatea rasei in Rusia intreaga. Am constatat ca, de cand cu punerea in folosinta a noilor infrastructuri si exodul apicol al stupilor de stat, s-a format in stupinele private o mare diversitate de colonii hibride derivate din diverse incrucisari de carnica, neagra, anatolica si chiar buckfast. Realitatea este ca poluarea genetica a septelurilor de albine din regiune se propaga cu rapiditate, iar vechii mei prieteni crescatori care ne furnizau genitori intampina dificultati in a pastra puritatea lor. Aceast lucru presupune ca la aprovizionarea rezervei noastre trebuie sa facem sistematic controale biometrice si sa acceptam pierderi considerabile cauzate de non-puritate genetica.

Responsabilitatea crescatorilor vizavi de riscurile de poluare a septelurilor autohtone Din punct de vedere economic, am observat ca incrucisarile intre rase sunt mai interesante, ca incrucisarile cu ecotipul local pur aduce rezistenta si adaptare la mediu. Dar reversul medaliei este ca in lipsa unei manipulari controlate a genitorilor ne putem regasi foarte repede in situatia apicola din Rusia. In anumite regiuni, apicultorii francezi au experimentat deja disparitia aproape totala a albinei negre, ea devenind uneori de negasit – albina prezenta in regiunile respective fiind produsul unui melanj atat de complicat de rase incat comportamentul ei a devenit uneori imposibil de controlat. Gradul de poluare este in asa masura incat acum trebuie sa facem importuri ca sa putem reveni la albina neagra, sa creem conservatoare si eventual sa-i regasim adaptarea la mediu (ecotip). Rezervorul din Insula Ile d’Yeu Noi suntem apicultori instalati pe Insula Yeu din 1978. Dupa mai multe cursuri de formare specializate in crestere si selectie de matci in mari exploatatii din tara, din 1986 ne-am specializat pe o singura varietate de albina – caucaziana, sau georgiana. Primele noastre linii au provenit din colectia de linii « prelevate » din Georgia si selectionate de rusi la institutul Krasnoïa Poliana (ferma apicola de stat din Caucazul rus). Am folosit termenul « prelevate » ca sa nu zicem sterpelite sau furate. Autoritatiile stiintifice agronomice, sustinute de politica ruseasca, au inapoiat inca din anii 60 toate elementele apicole georgiene care puteau fi incluse in programul de selectie. Aroganta autoritatilor din regiune si a responsabililior apicoli era justificata si a continuat pana in anii 90. Este adevarat ca au reusit totusi sa obtina niste linii de descendenta de foarte buna calitate. Aceasta albina era destinata numai teritoriului sovietic si unelor tari satelit. Din cauza cortinei de fier, aceasta albina era atat de rara pe teritoriul european incat nu a putut ajunge in statiunile de cercetare apicola decat prin mijloace de contrabanda. (Rezervorul din Insula Yeu a inceput cu cateva exemplare de matci sosite intr-o valiza diplomatica) Din cauza raritatii caucazienei, s-a cautat o solutie pentru a raspunde nevoilor apicole tot mai mari din vestul Europei. Acest program a fost sustinut la inceput de catre autoritatile apicole si de catre Institutul National de cercetare agronomica. Pentru Franta, insula Yeu s-a dovedit a fi perfecta. Aici exista toate elementele specifice necesare creari unui rezervor din aceasta rasa. Insula Yeu se afla la mai mult de 20 km de continent, cu suprafata de 23 km², cu relief un pic valurit, climat temperat, vegetatie importanta, cu flora vasculara variata (+860 specii de plante diferite), mai mult polenifere decat melifere. Dar reusita acestei rezerve rezida in special in personalul care administreaza aceasta exploatatie, ramasa dintotdeauna in domeniul privat. Suntem de meserie “crescatori de matci” instalati pe o insula si de mai mult de 30 de ani am putut manipula aceasta rasa in toate directiile. Bineinteles ca trebuie sa fii pasionat pentru a locui pe aceasta insula. Entuziasmul primilor 20 de ani de cercetari de selectie, dezamagirea iscata de dezinteresul autoritatilor apicole, toate acestea contribuie la experienta si expertiza noastra in acest domeniu foarte special al administrarii unui rezervor genetice apicole. Datorita muncii continue si perseverentei am fost recunoscuti in multe tari. Acum albina din Insula Yeu este prezenta peste tot. Matcile ei sunt folosite pentru diverse incrucisari, fiicele lor sunt prezente intr-un numar incalculabil in stupuri din lumea intreaga, raspunzand nevoilor fiecarui apicultor. In prezent, noi consideram ca am acumulat suficienta experienta. Pentru a pastra in continuare aceasta stiinta si pentru a ramane utili aceastei minunate albine caucaziene, credem ca e timpul sa trecem stafeta mai departe si sa va punem la dispozitie, daca doriti, toate cunostiintele noastre.

Cresterea matcilor

1. 1.1.

Cresterea matcilor – pe scurt

O meserie-pasiune, cu norma intreaga, rentabila financiar si uman, cu multe posibilitati de deschidere si cunoastere.

Definitie

Producerea de matci pentru producatorii de miere Selectia celor mai bune gene pentru obtinerea de regine de mai buna calitate 2 tipuri de produs :

o Imperechere naturala o Inseminare artificiala

Obtinerea de produse apicole pe langa activitatea principala Matcile sunt baza producerii roiurilor

control garantat al produselor albinei, prin urmare si al randamentului (miere, propolis, laptisor de matca)

1.2 Interesul crescatoriei

ameliorarea calitatii septelului apicol si a exploatarii sale Prin polenizare obtinem un randament mai mare al culturilor locale

necesita mai putine materiale si mana de lucru in comparatie cu produsul mierii 1.3 Avantaje economice:

putini crescatori, deci concurenta mica. clientela asigurata: apicultorii amatori si profesionisti care nu au nici timpul nici

pregatirea necesara pentru a-si produce propriile matci. exportul nu presupune multe mijloace logistice

1.4 Cateva date din raportul economic realizat de auditul Proteis 2012

pret mediu de vanzare (fara TVA): 1 matca 29€ 100 matci 20€ 1 roi 150€ 100 roiuri 100€

In Franta : Nr stupi/apicultor Numar de apicultori Total stupi 1-10 stupi 31 872 180 848 11-30 stupi 5 454 113 358 31-70 stupi 2 060 102 253 71-150 stupi 817 93 234 151-300 stupi 1 001 240 479 >300 stupi 632 344 046 Total Franta: 41 836 apicultori cu 1 074 218 stupi.

Tipul de rasa exploatat : Albina locala neagra: 65,4% Buckfast: 39.5% Caucaziana: 14.1% Italiana: 11.8% Carnica: 7.5% Caucaziana/italiana sau neagra : 14.4% Produsele de crescatorie Roiurile pe rame reprezinta 60% din productie – dupa spusele apicultorilor – 30% productia de matci fecundate, 10% celule. Estimarea globala a nevoilor de reinnoire (Franta) Nevoia totala de reinlocuirea a matcilor legata de pierderile din timpul iernatului se ridica la 420 000 unitati de productie pe an, dintre care 65% imputabile pierderilor din timpul iernii si 35% pierderilor din timpul verii. Estimarea globala a achizitiilor de albine/roiuri (Franta) Roiuri libere produse in Frata: 11 000, produse in strainatate: 5000, roiuri pe rame: 52 000

Estimarea nevoilor de cumparare: 174 000 roiuri si 60 000 matci

Pe baza cantitatilor evaluate precedent si pentru un tarifele generice in 2010 estimam o piata de 6,68 milioane de euro: Pachet de albine Franta 361 000 € Pachet albine importate 692 000 € Roiuri pe rame 4 469 000 € Matci cumparate 1 156 000 € (dintre care 1/3 produse in Franta) TOTAL: 6 678 000 € Sursa : PROTEIS, ancheta cantitativa privind nevoile apicultorilor Valoarea economica a polenizarii Valoarea economica cu care contribuie albinele prin procesul de polenizare este estimata la 14 milliarde de Euro (referinta 2005) reprezentand 10% din valoarea productiei agricole in cauza.

2.

Informatii stiintifice de baza

1) Genotipul: elemente permanente, repetitive si succesive ale fiintelor vii, dar obtinute uneori si prin interventii provocate de catre oameni

2.1 Punctele cheie:

Fenotip: influenta mediului asupra genotipului – modifica caracterele aparente Ecotip : adaptarea unei comunitati dintr-o specie la mediul fizic intr-un anumit spatiu/loc

2) Gene recesive X gene recesive -> incrucisari in F2 pentru stabilizarea genelor 3) Imperecherea naturala: nici un control asupra incrucisarilor si a producului final. NB :

sunt necesare colonii de buna calitate pentru a optimiza calitatea matcilor

4) Inseminare instrumentala: controlul produsului albina – matcile comportand caracteristicile selectionate – permite experimentarea de combinatii intre anumite gene. DAR presupune cunostiinte bune de genetica si echipament de inseminare.

Nuclee (mai maleabile decat stupii): 1000 bucati 2.2 Material de baza pentru cresterea de 3000 matci

Stupi finisori: 6 bucati Stupi de trantori 250 bucati. Nuclei de aprovizionare: 250 bucati Cupule Hrana sirop si candi 8 tone/sezon

2.3 Inseminarea artificiala: (de facut o pregatire de specialitate inainte de a incepe)

Etapa 1 : Selectia 1) A se repertoria timp de mai multe sezoane performantele fiecarei colonii – instrument

statistic 2) Criterii de selectie:

Blandete Igiena si curatenia stupului Randamentul la miere, propolis, polen (in functie de factorii care influenteaza

inflorirea) Lungimea limbii Rezistenta la boli Ameliorarea productiei de miere Utilizarea planului genealogic selectionand dupa valoarea proprie a coloniei si

dupa valoarea produsilor proveniti din aceeasi familie Etapa 2 : Materiale local care poate fi dezinfectat usor, post complet de inseminare + CO2 + cusca de zbor

pentru trantor. Introducerea unei canule capilare care sa ajunga pana in orificiul stramt al oviductului

median Sperma conservabila de la 8 la 12 luni cu o degradare de maxim 25%. Metoda de

conservare pe suport de ser fiziologic: o Chlorura de sodium ….….0.9g o Chlorura de calcium……....0.2g o Chlorura de potassium........0.2g o Hydrocarbonat de sodium..0.1g o Diluate in 100ml de apa distilata Apoi se obtureaza varful paiului cu parafina lichida, iar apoi se conserva in aceasta

lotiune fiziologica la 10 C° Prelevarea spermei se face cu urmatoarea formula fiziologica: o Citrat de sodium trisodic 2.4%...2.43g o Sodium bicarbonate 0.2%.................0.24g o Chlorure de potassium 0.0871%.......0.09g o Sulfanilamide 0.3%...........................0.3g o Glucose monohydrate en 0.3%.........0.3g o Apa distilata ………………...….…100ml

3. Crescatoria apicola este o meserie de pasiune, rabdare si descoperire

Aveti profilul unui crescator?

Sa fii dispus sa-ti petreci fiecare zi in jurul albinelor Sa fii atent la nevoile albinei (tratament, hrana) Sa observi si sa vrei sa experimentezi Sa ai o gandire fondata pe baze solide de genetica Sa fii indemanatic si « bun la toate » Sa ai cunostiinte de marketing/utilizare a calculatorului pentru a putea sa te promovezi

si sa te faci cunoscut clientilor Sa ai capacitati de gestiune si contabilitate Sa fii dispus sa te dedici in intregime acestei frumoase meserii. RABDAREA este

cuvantul cheie

prin a-ti stabili piata si a te mentine in directia productiei 4. Cum sa incepi?

pentru roiurile la pachet 4.1 Nevoile materiale

pentru roiurile pe rame pentru productia de matci

Soiul de albina de produs: 4.2 Stabilirea nevoilor stupinei

- O SINGURA varietate pe rand! Nu trebuie sa uitam ca puritatea genetica garanteaza rezultate de stabile si de mai buna calitate pe termen lung

- Sa cunosti si sa stii une sa cauti matcile de prasila – e bine de avut o retea de aprovizionare a matcilor de baza

Locatia: - De preferinta in apropierea clientelei pentru a asigura o mai buna livrare a

comenzilor. - stupina de fecundare: in soare si cu zone de umbra, cu aprovizionare in flori melifere

cu randament nu foarte mare dar mais ales polenifere - amplasament accesibil in orice sezon si departe de caile de comunicare, de locuinte,

de crescatorii, de zonele cultivate si de pradatori - atentie la populatia care traieste in apropiere atat oameni cat si animale, la

pamanturile si gradinile tratate cu insecticide

Gestiunea apicola: - trebuie incepute coloniile fara paraziti si fara boli. Orice tratament in timpul sezonului poate diminua serios productia. Daca matcile sunt purtatoare de boli, credibilitatea voastra ca apicultor va fi afectata - organizare si mentinerea unui caiet de gestiune cu toate informatiile necesare pentru fiecare colonie de-a lungul intregului sezon - trebuie asigurata prezenta in cantitate suficienta a trantorilor pe toata durata sezonului

- gestiunea comenzilor in functie de un calendar de crestere adaptat, prevazator si realist asupra cantitatii si calitatii fecundarii

- matcile produse nu pot fi stocate si sunt perisabile! - trebuie anticipate nevoile de hrana (si avut necesarul la dispozitie)

Trebuie acceptata responsabilitatea produsui albina

Calendarul de crestere trebuie sa fie in raport cu prezenta trantorilor Trebue sa fii disponibil si sa ai suficient personal la dispozitie in timpul productiei E necesara o organizare metodica si rationala Trebuie asumata responsabilitatea produsului final A se stabili un tarif echitabil – nu la pretul pietei, ci propriu Trebuie acceptata critica dar de asemenea trebuie sa stii sa selectezi clientii

Tarife adaptate 4.3 Optimizarea rentabilitatii vanzarilor:

Publicitate si controlul mijloacelor de comunicare online Cunoasterea limbilor straine: un veritabil avantaj Stabilirea unor bune legaturi de munca si colaborare cu diversi apicultori – trebuie sa

fim dispusi sa-i ascultam si sa raspundem la intrebari de orice fel de prevazut un ambalaj corespunzator: aerisit si rezistent la socuri mentinerea unei bune contabilitati: gestiunea facurilor si intrarilor de bani pentru a

evita surprizele neplacute si rau platnicii.

plangerile apicultorilor: intotdeauna este vina albinei, nu a apicultorului – trebuie sa ramanem diplomati

4.4 Eventualele probleme care pot aparea

pradatorii : randunici, prigorii, oameni (furturi, vandalism) insecticide, tratamente pentru tantari in zona dificultati de livrare – de exemplu in anumite tari importul este imposibil masuri sanitare, genetice si mediu apicol diciultati de recrutare a personalului