4
Podişul Transilvaniei – Teatrul de operații de Vest - Suprafaţă : 26.675 km 2 ; - Delimitare : N - Jugul intercarpatic, Grupa nordică a Carpaților Orientali, S - Carpații Meridionali, E - Carpații Orientali, V - Munții Apuseni - Compunere : Depresiunea Transilvaniei este alcătuită din Depresiunea Mureș-Turda , Depresiunea Sibiului , Depresiunea Făgărașului ; Podisul Someselor, traversat de Somes (intre Dej si Jibou) cu altitudini de 500 - 600 m (altitudinea maxima 694 in Dealul Bobilna); mentionam patrunderea unei structuri montane (Culmea Breaza, 974 m), care inchide o depresiune de trecere spre podis (Depresiunea Lapusului); Cimpia0 Transilvaniei, intre Somes si Mures, o “cimpie” in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri; la sud de Mures, Podisul Tinavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor. - Hidrografie : Podisul Transilvaniei are o bogata retea de riuri, colectata de trei mari cursuri de apa: Somesul si Muresul, care apartine grupei de vest si Oltul, care apartine grupei de sud. Somesul se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei, prin unirea Somesului Mic (cu izvoare in Muntii Apuseni) si a Somesului Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei), fiecare primind o serie de mici afluenti. Principalul riu din Depresiunea Transilvaniei este Muresul, care o strabate pe directia NE-SV si primeste afluenti mai importanti pe Tirnava (formata la Blaj, prin unirea Tirnavei Mari cu Tirnava Mica), Secasut, Sebesul, Ariesul si Ampoiul. In sud depresiunea este strabatuta de Olt, care aduna toate riurile ce coboara din Fagaras, precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu si Hirtibaciu. Mentionam lacurile formate pe masivele de sare (Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda, Sovata), iazurile (prezente indeosebi in Cimpia Transilvaniei: Geaca, Zau, Catina),

Podisul Transilvanieia

Embed Size (px)

DESCRIPTION

aaa

Citation preview

Podiul Transilvaniei Teatrul de operaii de Vest Suprafa: 26.675 km2;

Delimitare: N - Jugul intercarpatic, Grupa nordic a Carpailor Orientali, S - Carpaii Meridionali, E - Carpaii Orientali, V - Munii Apuseni Compunere: Depresiunea Transilvaniei este alctuit din Depresiunea Mure-Turda, Depresiunea Sibiului, Depresiunea Fgraului; Podisul Someselor, traversat de Somes (intre Dej si Jibou) cu altitudini de 500 - 600 m (altitudinea maxima 694 in Dealul Bobilna); mentionam patrunderea unei structuri montane (Culmea Breaza, 974 m), care inchide o depresiune de trecere spre podis (Depresiunea Lapusului);

Cimpia0 Transilvaniei, intre Somes si Mures, o cimpie in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri;

la sud de Mures, Podisul Tinavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor. Hidrografie: Podisul Transilvaniei are o bogata retea de riuri, colectata de trei mari cursuri de apa: Somesul si Muresul, care apartine grupei de vest si Oltul, care apartine grupei de sud. Somesul se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei, prin unirea Somesului Mic (cu izvoare in Muntii Apuseni) si a Somesului Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei), fiecare primind o serie de mici afluenti. Principalul riu din Depresiunea Transilvaniei este Muresul, care o strabate pe directia NE-SV si primeste afluenti mai importanti pe Tirnava (formata la Blaj, prin unirea Tirnavei Mari cu Tirnava Mica), Secasut, Sebesul, Ariesul si Ampoiul. In sud depresiunea este strabatuta de Olt, care aduna toate riurile ce coboara din Fagaras, precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu si Hirtibaciu. Mentionam lacurile formate pe masivele de sare (Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda, Sovata), iazurile (prezente indeosebi in Cimpia Transilvaniei: Geaca, Zau, Catina), lacurile hidroenergetice (in constructie pe Olt si in Depresiunea Fagaras).

-Caracterizare: Podisul Transilvaniei este situat n centrul Romniei aproape n ntregime nconjurat de grupurile muntoase ale Carpailor Orientali, cele ale Carpailor Meridionali i ale Carpailor Occidentali. Podiul Transilvaniei, Munii Carpai i Cmpia de Vest au o clim continental. Temperatura variind mult n timpul anului, veri calde n contrast cu ierni foarte reci. Aceste zone mai plate au cele mai bune terenuri agricole i sunt faimoase pentru oraele i satele lor. Pari vaste acoper Podiul Transilvaniei i munii. Dealurile podiului au altitudini cuprinse ntre 250 m i 800 m iar munii care fac parte din Munii Carpai au nlimi de pn la 2544 m (Vrful Moldoveanu).Terenul in Podisul Transilvaniei este mediu framantat, favorabil desfasurarii actiunilor de lupta cu majoritatea categoriilor de tehnica militara. Capacitatea de dislocare a podisului este de 1-2 mari unitati de nivel superior. Principalele orase: Cluj Napoca, Sibiu, Targu Mures, Bistrita, Alba Iulia, Medias, Turda, Sighisoara, Dej, Sebes Aliniamente defensiveDefensiva pe Teatrul de Operatii de Vest presupune realizarea dispozitivului cu frontul catre frontiera de stat cu Ungaria si Serbia.

- Aliniamentul nr. 1:- intre Tarnava Mare, in Nord si Orsova, in sud- Aliniamentul nr. 2 se organizeaza pentru impiedicarea accesului adversarului la iesirea din Poarta Somesului si Poarta Muresului si pentru limitarea manevrei de invaluire de catre acesta a Muntilor Apuseni. Traseul ar fi urmatorul: Viseul de Sus, Nasaud, Beclean, Dej, Cluj, inaltimile de la imediat vest Turda, Ocna Mures, Alba Iulia, pantele vestice ale Muntilor Sureanu si Mehedinti, Orsova- Aliniamentul nr. 3 Este dispus pe pantele vestice ale Carpatilor Orientali. Este caracterizat printr-o foarte mare stabilitate a apararii, dar trecerea la defensiva pe acest aliniament impune pierderea aproape integrala a suprafetei Teatrului de Operatii de Vest, ceea ce reprezinta un dezavantaj major.- Desantul aerian tactic al adversarului poate fi lansat la iesirea din principalele trecatori sau in zona marilor orase (Iasi, suceava, Bacau)

Directii de interzisDeva Alba Iulia, Ocna Mures Sovata, Blaj Sighisoara

Poarta Somesului Reprezinta zona depresionara cuprinsa intre Muntii Maramuresului la nord si Muntii Apuseni, la sud, care favorizeaza adversarului, in caz de agresiune, cele mai mari posibilitati de patrundere in Podisul Transilvaniei. Prezinta forma geometrica a unui trapez cu latura mare spre frontiera de stat cu Ungaria. Se inscrie intre localitatile Satu Mare si Beclean, la nord si intre localitatile Oradea si Cluj, la sud. Intre Satu Mare si Oradea, deschiderea frontala a Portii Somesului este de 150 de km, iar intre Beclean si Cluj, in adancime, distanta este de aproximativ 80 de km. Pe axul sau, intre localitatile Carei si Bontida, acest spatiu geografic masoara aproximativ 110 km. Raioane favorabile utilizarii desantului aerian de catre adversar

Bontida, Dealul Feleacului, Ocna Mures, Alba Iulia, Targu Mures