Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj NapocaFacultatea de Ştiinte Economice si Gestiunea AfacerilorSpecializarea: Economia FirmeiExtensia: Sfântu-Gheorghe

Poluarea apei potabile din judeţul Covasna

Prof.coordonatori: Studenta: 1.Drd. Moga Monika Bernád Boglárka 2.Dr. Focze Iuliu

- 2012 -

Cuprins

1. Rezumat2. Importanţa apei şi resursele de apă3. Analiza stării apelor din judeţul Covasna4. Susele de poluare a apei şi standardele/reglementările aduse în acest sens5. Concluzii şi propuneri6. Bibliografie

2

1.Rezumat

În proiectul meu analizez starea apei potabile, calitatea acesteia, dar şi sursele de poluare şi încerc să definesc de ce este important să prevenim poluarea apei. Este foarte important să ştim dacă apa pe care o folosim zi cu zi este curată, să ştim să păstrăm sursele de apă nepoluate şi să îi informăm şi pe cei din jur de utilitatea apei.

Doresc ca cei din jur să conştientizeze faptul că apa este indispensabilă atât pentru oameni, cât şi pentru anumale dar nu in ultimul rând pentru plantele şi vegetaţia care ne înconjoară.

Prin prezenta lucrare încerc să caut metode de combatere a poluării apelor subterane şi de suprafată, implicit şi a apei potabile, dar să analizez şi situaţia din judeţul Covasna.

3

2. Importanţa apei şi resursele de apă

2.1 Importanţa apei

Apa are o importanţă covârsitoare pentru existenţa vieţii. Fără apă nu ar putea exista nici omul, nici animalele, nici plantele. În organism apa intră în compoziţia organelor, ţesuturilor şi lichidelor biologice. Ea dizolvă şi transportă substanţele asimilate şi dezasimilate; menţine constantă concentraţia sărurilor în organism şi, evaporându-se pe suprafaţa corpului, ia parte la reglarea temperaturii. Apa este cea mai raspândită substanţă compusă şi reprezintă trei sferturi din suprafaţa globului terestru. Ca şi aerul, ea constituie factorul principal al menţinerii vieţii pe pământ.

Apa este o resursă naturală esenţială cu rol multiplu în viaţa economică.În natură apa urmează un circuit. Se poate vorbi despre apă de ploaie, apa râurilor şi

izvoarelor, apa de mare, etc.Apa pură se obţine din apa naturală prin distilare repetată în condiţii în care să nu poată

dizolva gaze din aer sau substanţe solide din recipientele în care este conservată.

2.2 Resursele de apă pe teritoriul judeţului Covasna

Pe teritoriul judeţului Covasna s-au acumulat bogate straturi acvifere şi s-a creat o reţea hidrografică permanentă, bine organizată.

Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Teritoriul judeţului Covasna este foarte bogat în izvoarele de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său.

Cele mai multe izvoare de ape minerale se înşiruie de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (izvoarele de la Balvanioş, Bixad, Micfalău, Malnaş-Băi, Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş), toate având ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, calcice, magneziene etc.; a doua, paralelă cu prima, apare în bazinul Râului Negru, pe care se înşiruie izvoarele carbogazoase de la Poian şi Peteni.

Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către depresiunile Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Râul Olt şi afluentul său principal, Râul Negru. Mai redus este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Bâsca Mare şi Bâsca Mică, traversează partea de sud şi sud-est a judeţului.

Râul Olt este principala arteră hidrografică. Pe teritoriul judeţului Covasna el are o lungime de cca.150 km şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radiar teritoriul judeţului. Râul Negru, afluentul cel mai important al Oltului, străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest, pe o lungime de cca 106,3 kmp. El îşi adună apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o altitudine de 1280 m.

Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale şi diversitatea conţinutului lor în săruri fac ca teritoriul judeţului Covasna să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă.(vezi anexa 1).

3. Analiza stării apelor din judeţul Covasna

Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare

Buletinele de calitate referitoare la apele din bazinul hidrografic Olt au fost furnizate trimestrial de către S.G.A. Sfântu Gheorghe. Conform Manualului de Operare a Sistemului de

4

Monitoring - 2010 sunt monitorizate:

11 cursuri de apă – 16 secţiuni de monitorizare din care 2 secţiuni din surse de suprafaţă pentru potabilizare

25 de foraje 20 foraje hidrogeologice 5 foraje pentru potabilizare

15 surse de poluare

Clasificarea apelor de suprafaţă se face în 5 clase de calitate, conform Ordinului nr. 161 din 16.02.2006, “Elemente şi standarde de calitate biologice, chimice şi fizico-chimice pentru stabilirea stării ecologice a apelor de suprafaţă”, iar indicatorii sunt grupaţi după tipul determinărilor astfel:

A. Analize BiologiceB. Determinări Fizico - Chimice la sedimenteC.Elemente şi Standarde de Calitate Chimice şi Fizico - Chimice în apă

Starea chimică a apelor, conform buletinelor de calitate de la S.G.A. Sf.Gheorghe, este stabilită în raport cu concentraţiile substanţelor periculoase relevante şi prioritar periculoase. Metale grele monitorizate în cadrul acestui program sunt: Cu, Cd, Cr, Ni, Pb. În cursul trimestrului III 2010 starea chimică a fost determinată la nivelul a 2 secţiuni cu monitoring de supraveghere. Aceste secţiuni s-au încadrat la starea chimică proastă din cauza prezenţei în general al cuprului, nichelului şi plumbului.

Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi s-a aplicat în zonele unde a existat suspiciunea că corpurile din apă sunt cu risc de a fi poluate cu nitraţi din surse agricole. Acest tip de monitoring s-a realizat în general în cursul anului 2010 la nivelul a 7 secţiuni. Secţiunile monitorizate s-au încadrat în clasa I-a şi a II-a şi a III-a de calitate.

În cadrul monitoringului pentru secţiuni de referinţă au fost monitorizate 5 secţiuni. Aceste secţiuni s-au încadrat în clasa a I-a de calitate.

În cadrul monitoringului pentru potabilizare au fost monitorizate 2 prize de apă de suprafaţă(vezi fig.1):

Priza amonte captare oraş Covasna pe pr.Covasna: indicatorii de calitate s-au încadrat în clasa a I –a de calitate.

Priza amonte captare oraş Baraolt pe pr.Cormoş: indicatorii de calitate s-au încadrat în clasa a II –a de calitate din cauza indicatorilor:coliformi totali şi coliformi fecali.

Fig.1 Încadrarea apelor de suprafaţă

5

Sursa: DSP COVASNA

Calitatea apei dulci

În cadrul laboratorului A.P.M. Covasna au fost prelucrate rezultatele analizelor efectuate din prelevările de probe punctuale din ape de suprafaţă. În general calitatea apelor de suprafaţă nu s-a modificat faţă de anul precedent. Cursurile de apă şi valorile provenite din probe momentane pentru indicatorii urmăriţi sunt reprezentate în grafice, pe care le puteţi urmări în anexa 2(fig.2).

Apa potabilă din judeţul Covasna

În mediul urban există 5 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează în medie o cantitate de apă potabilă mai mare de 1.000 m3/zi şi care deservesc mai mult de 5.000 de persoane.

În mediul rural există 15 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează între 10 şi 100 m3/zi de apă, şi 7 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează între 100 şi 400 m3/zi de apă.

Începând cu anul 2010 s-a înfiinţat Operatorul Regional - S.C. Gospodăria Comunală S.A. Sf.-Gheorghe, aria de operare cuprinzând oraşele Sf.-Gheorghe, Târgu-Secuiesc, Covasna şi Întorsura-Buzăului.n judeţul Covasna există 27 de sisteme de aprovizionare cu apă potabilă, din care 16 sunt autorizate din punct de vedere sanitar ( 4 urban, 12 rural), iar 11 nu sunt autorizate (1 urban, 10 rural).

Alimentarea cu apă a oraşului Baraolt se realizează dintr-o sursă de suprafaţă, pârâul Cormoş. Volumul mediu de apă captată este de 504.000 mc. Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă este de 14,35 km, iar pierderile de apă în reţeaua de alimentare cu apă potabilă în anul 2010 este de 17.000 mc/lună şi 204.000.2060 gospodării deservite cu apă potabilă în anul 2010, aproximativ 6800 cetăţeni beneficiari ai reţelei de apă potabilă.

În judeţul Covasna există cinci laboratoare ale producătorilor/furnizorilor de apă potabilă, care desfăşoare monitorizarea de control al apei potabilă, analizând parametrii fizico -chimici.

Pentru analizele microbiologice beneficiarii duc probele la laboratorul DSP conform contractului încheiat cu instituţia susmenţionată şi conform programului de monitorizare de control elaborat de Comp. E.F.R.M.V.M.

În cursul anului 2010 din probele recoltate şi analizate atât din mediul urban cât şi din cel rural au reieşit următoarele:

nu s-au înregistrat cazuri de epidemii hidrice de apă potabilă; s-au înregistrat 2 cazuri de methemoglobinemie acută infantilă, generate de apa de fântână

(Baraolt, Boroşneu Mare); în judeţul Covasna există circa 28871 fântâni individuale şi 248 fântâni publice; s-au recoltat 150 probe din cele individuale şi 53 de probe din cele publice, iar rezultatele

arată depăşiri la 45 de probe la cele individuale atât la parametrii fizico – chimici cât şi la parametrii bacteriologici.

Cele mai afectate localităţi privind parametrul nitraţi sunt: Tg. Secuiesc, Cătălina, Ojdula,

6

Sânzieni, Estelnic, Mereni, Poian, Brateş, Ghidfalău, Belin, Arcuş. O parte din fântânile individuale din Sf. Gheorghe prezintă depăşiri la parametrul nitraţi.

În mediul rural din probele recoltate de la sistemele centralizate am constatat depăşiri la parametrii microbiologici şi la parametrii indicatori.

De obicei apar probleme la parametrii bacteriologici din lipsa clorinării eficiente. De cele mai multe ori la remedierea deficienţelor calitatea apei este restabilită. Primăriile sunt informate în scris asupra rezultatelor şi se oferă sprijin din partea DSP pentru remedierea problemelor.Informaţii despre calitatea apei potabile în zonele de aprovizionare cu apă care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1000 m3/zi sau care deservesc mai mult de 5000 de persoane(vezi fig.3 din cadrul anexei 3).

Din totalul analizelor efectuate s-au constatat următoarele: La Sf. Gheorghe au fost depăşiri la parametrul fier (0,17%), şi la parametrul turbiditate

(0,17%); La Târgu Secuiesc au fost depăşiri la parametrul fier (82,27%) şi la parametrul turbiditate

( 25,26%); La oraşul Covasna au fost depăşiri la parametrul microbiologic Enterococi (0,49%) ,

bacterii coliforme (1,27%) şi la parametrul turbiditate ( 17,04%); La Întorsura Buzăului au fost depăşiri la parametrul bacteriologic Bacterii coliforme ( 2,17%). La Baraolt au fost depăşiri la parametrii Escherichia coli (7,31%), Enterococi (9,75%),

Bacterii coliforme ( 3,84%), şi la parametrul oxidabilitate ( 26,18%) şi la parametrul turbiditate ( 90,47%).

4. Sursele de poluare a apei şi standardele/reglementările aduse în acest sens

Poluarea apei curgătoare este de obicei invizibilă deoarece ageţii poluanţi se dizolvă în apă. Oricum , există şi excepţii cum ar fi detergenţii care produc spumă ,sau ţiţeiul si reziduurile netratate care plutesc la suprafată . Toţi agenţii poluanţi pot fi detectaţi în laboratoare prin teste biochimice standardizate . Din aceste teste rezultă un nivel care determină gradul de extindere al poluării si cel de puritate relativă a apei . Se poate monitoriza şi efectul pe care-l are poluarea asupra plantelor si animalelor şi aceasta este o altă metodă prin care oamenii de ştiintă pot determina nivelul de poluare .

În urma diferitelor acţiuni omenesti se modifică atat cantitatea cât si calitatea substanţelor care pătrund în ape ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant. Marea majoritate a intervenţiilor în acest echilibru sunt în sensul sporirii substanţelor admise în ape producând poluarea acestora.

Poluarea afectează toate formele apei în natură. Exista căi de patrundere a unor substanţe poluante în apa atmosferică, în apa scursă la suprafaţa solului, în apa mărilor şi oceanelor şi în apa subterana.

Nivelul poluării apelor a crescut mult în ultimele decenii, în special în acele regiuni de pe glob în care populaţia şi industria s-au dezvoltat puternic si rapid, fără luarea unor măsuri pentru protecţia calităţii apelor. Primejdia impurificărilor apelor a devenit evidentă tocmai în acele regiuni întrucat dezvoltarea economică a produs şi cresterea intensă a cerinţelor de apă curată.

Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdărirea în urma evacuării unor substanţe în ape prin intermediul unor instalaţii destinate următoarelor scopuri : oraşe canalizate, crescătorii de animale sau evacuări de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdăria prin pătrunderea necontrolată a unor substante în ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate.

7

După acţiunea lor în timp, sursele de poluare se pot grupa in :

- permanente;

- nepermanente;

- accidentale.

Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent. Ele provoacă adesea modificări influenţând negativ folosirea lor.

Principalele condiţii in care se produce poluarea naturală a apelor sunt: Trecerea apelor prin zona cu roci solubile constituie principala cauza de pătrundere a unor

săruri în cantităţi mari în apele de suprafată sau în straturile acvifere. Rocile radioactive pot duce la contaminarea unor ape de suprafaţă sau subterane.

Trecerea apelor de suprafaţă prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoacă impurificări prin particulele solide antrenate dacă solurile sunt compuse din particule fine cum sunt cele din argile care se menţin mult timp în suspensie.

Vegetaţia intensă acvatica fixă sau flotantă conduce la fenomene de impurificare variabile în timp în funcţie de perioada de vegetaţie;

Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atât prin căderea frunzelor cât si prin căderea plantelor întregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire şi descompunere care conduc la o impurificarea apelor, în special în perioade de ape mici sau sub pod de gheaţă.

Sursele de poluare accidentală naturale sunt în general rare. Ele se datorează unor fenomene cu caracter geologic.

Sursele de poluare permanent artificiale o constituie resturile de ape după utilizarea lor de către folositori. După provenienţa lor, există urmatoarele categorii de ape uzate :

- ape uzate menajere;- ape uzate publice;- ape uzate industriale;- ape uzate de la unitaţi agrozootehnice şi piscicole;- ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apă ale sistemului

de canalizare de la spălatul şi stropitul străzilor şi incintelor;- ape meteorice infectate.Mai pot fi amintite şi surse de poluare accidentală, dar ele sunt în marea lor

majoritate legate de problema de risc industrial.

Standardele şi reglementările aduse în acest sens

Norme calitative pentru apa potabilă există de mult timp. Pe măsură ce a progresat ştiinţa dar şi poluarea s-a intensificat şi diversificat, a crescut exigenţa şi complexitatea standardelor, metodelor de analiză şi control. Se afirmă astăzi că de regulă apa este cel mai bine cunoscut şi monitorizat factor de mediu. Dar chiar în ţările dezvoltate s-a dovedit că nu s-a făcut încă destul şi că standardele şi reglementările trebuie periodic reconsiderate şi actualizate, pentru a asigura sănătatea populaţiei.

Fiecare ţară sau regiune dintr-o ţară are propriile norme de calitate. Totuşi pe plan mondial se tinde spre o bază comună, rezultată din experienţa şi necesităţile tuturor. În acest sens Organizaţia Mondială a Sănătăţii a emis şi reeditează periodic "Directivele pentru calitatea apei potabile" iar organisme internaţionale precum Uniunea Europeană promovează şi ele norme

8

comune detaliat sau cel puţin orientative, cum sunt Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman. În România, norma de calitate pentru apa potabilă în anii '80 a fost STAS 1342/84, iar în ultimul deceniu, a fost STAS 1342 / 1991, din care reproducem în continuare prevederile esenţiale: STAS 1342/91 APĂ POTABILĂ

Conform legislaţiei în vigoare Direcţia de Sănătate Publică din judeţul Covasna analizează probe de apă de la ieşirea din staţia de tratare şi din reţea.Încadrarea anuală în clasele de calitate conform Ordinului nr.161/2006 privind clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, este următoarea: clasa a V - a de calitate pentru Râul Olt secţiunea Augustin, clasa a III - a de calitate pentru Râul Negru secţiunea Chichiş, celelalte secţiuni încadrându-se în clasele I şi II de calitate.

5. Concluzii şi propuneri

Concluzii

Starea de poluare a apelor poate fi controlată si redusă. In acest scop se utilizează două tipuri de procedee, aplicate cu mai multă sau mai putină consecvenţă de organismele de conducere si concepţie tehnică. Primul grup de procedee se caracterizează printr-o maniera de conducere preventivă şi include toate metodele care urmăresc limitarea evacuării de reziduri in ape. Înca din faza de proiectare a instalaţiilor industriale, de transport, edilitare etc. , trebuie adoptată o concepţie care corespunde unei orientări diametral opuse fată de cea veche, caracterizabilă rapid, ar prin ideea „apa spala tot”. Astfel, rezidurile solide, in special ale substanţelor de mare toxicitate, nu este necesar sa fie antrenate pe cale umedă, ci, pot fi evacuate la halte sau crematorii .Se caută reducerea consumurilor de apă in industrie prin recircularea apei, folosită ca agent de răcire si reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa corectarea adecvată a calităţii .In al doilea grup de procedee se încadrează diferitele metode de epurare ale apelor uzate .Apele uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care să se înlăture încărcarea lor cu poluanţi până la o limită. Epurarea cuprinde o succesiune de procese fizice si chimice, biologice si fizico-chimice necesare pentru înlaturarea diferitelor categorii de poluanti. Pentru distrugerea germenilor patogeni se mai include operaţia de dezinfecţie prin tratarea cu clor sau azot. Dar indiferent de felul poluării, şi de locul unde o regăsim aer, apa este mult mai usor s-o prevenim decat s-o combatem. Şi asta depinde numai de noi, oamenii!

Propuneri

După părerea mea putem păstra apele curate, dar este nevoie de puţină bunăvoinţă din partea fiecăruia şi de iniţiative din partea consiliilor locale prin care să protejăm, să curăţăm şi să întreţinem apele curate. Astfel eu cred că reducerea poluării poate fi făcută astfel:

introducerea pe scară larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industriale; reducerea cantitaţii de ape uzate, evacuate in râuri prin introducerea practicii recirculării

apei; recuperarea materialelor utile din apele uzate, având astfel avantajul asigurării unei

adevărate surse de materie prima; extinderea procedeelor de colectare şi evacuare pe cale uscata a rezidurilor, mai ales la

crescătoriile de animale; îmbunătaţirea randamentului de epurare prin perfecţionarea tehnologiilor, instalaţiilor şi

exploatării acesteia.

9

6. Bibliografie:

1. ***www.dspcovasna.ro

2. ***www.covasnainfo.ro

3. ***www.prefecturacv.ro

4. ***www.apmcv.anpm.ro

5. ***www.rowater.ro

“Dacă toată apa de pe pamânt ar fi turnată în16 pahare cu apă,15 şi jumătate dintre ele ar conţine apa sărată a oceanelor şi mărilor.

Din jumătatea de pahar rămasă,mare parte este înglobată fie în gheţurile polare, fie este prea poluată pentru  folosire ca apă potabilă şi astfel, ceea ce mai rămâne pentru consumul omenirii reprezintă conţinutul unei linguriţe.

Din consumul mondial de apă,69% este repartizat agriculturii, 23% industriei si numai 8% în domeniul casnic.”

10