47
29 Cloasterf (Iudetul Mures) Biserica jortijicatd din Cloasterf , vd2lltd din sud-est Prima mentiune documentara despre Villa Nikolai se gaseste intr-o enume- rare din 1322 a proprietat ilor abat iei de la Cirta. Satu l isi datoreaza numele primei sale biserici inch inata sf. Nicolae , Klos fiind 0 prescurtare a acestui nume din care s-a format denurn irea saseasca Klosdorf. Dupa trad it ie, argat i de pe una din lati- fundiile manast ir ii s-au asezat pe hotarul Saschizului intemeind comuna Cloas- terf. Existenta bisericii este consemnata intr-un document din 1353 care se refera la doi preoti ce i~i disputau parohia din Cloasterf , Ca "partinantia" (proprie- tat i) ale abatiei din Cirta , Cloasterf , Cr it si Mesendorf ajung, dupa desfiintarea e i, in 1474, in posesia bisericii sf. Maria din Sibiu. Dupa 1500, desi Sibiulle perce pea impoz itele , cele trci sate depindeau de Scaunul Sighisoarei. Despre infat isarea vechii biserici, premergatoare actualei biser ici-sala, con- struita initial si pentru aparare , nu se cunoaste nimic. Dar cum cornuna a primit, in 1521, din parte a "Provinciei Sibiului a celor Sapte Scaune", 0 subventie pentru clad irea hisericii ("Illis de Closdorff in subsidium Structure Ecclesiae dati sunt fl. 6 d. 0" - Celor din Cloasterf li s-au dat 6 florini d. O.ca ajutor la construirea bise- ricii), sintem indreptat it i sa f ixam inceputul constructiei in acest an. Pe pere- tele de est, in cor, se gase~te 0 inscript ie cu litere negre: ,,1524 hee struetura jinita est per me mrm . Stephana Schesestur", (In 1524 aceasta constructie a fost terminata de mine, mester zidar Stephan Ungar din Sighisoara") indicind anul term inar ii COTI- structiei si pur tind semnatura integrala a arhitectului, prima sernnatura de acest fel cunoscuta in Transilvania. Acestui constructor li atrihuim s i edificarea bisericii fortificate iden tice de la Dupus , pe al carui perete de vest este de asemeni inscris anul 1524ca termen al incheier ii constructiei, casi ridicarea bisericii fortificate din Boz (llnga Miercurea Sibiului, datata 1523, al ca;ei cat de aparare TIU e sust inut de arcur i

Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

Citation preview

Page 1: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

29 Cloasterf (Iudetul Mures)

Biserica jortijicatd din Cloasterf , vd2lltd din sud-est

Prima mentiune documentara despre Villa Nikolai se gaseste intr-o enume-rare din 1322a proprietat ilor abat iei de la Cirta. Satu l isi datoreaza numele primeisale biserici inch inata sf. Nicolae , Klos fiind 0 prescurtare a acestui nume din cares-a format denurn irea saseasca Klosdorf. Dupa trad it ie, argat i de pe una din lati-fundiile manast ir ii s-au asezat pe hotarul Saschizului intemeind comuna Cloas-terf. Existenta bisericii este consemnata intr-un document din 1353 care serefera la doi preoti ce i~i disputau parohia din Cloasterf , Ca "partinantia" (proprie-tat i) ale abatiei din Cirta , Cloasterf , Crit si Mesendorf ajung, dupa desf iintarea ei,in 1474, in posesia bisericii sf. Maria din Sibiu. Dupa 1500, desi Sibiulle perce peaimpoz itele , cele trci sate depindeau de Scaunul Sighisoarei.

Despre infat isarea vechii biserici, premergatoare actualei biser ici-sala, con-struita initial si pentru aparare , nu se cunoaste nimic. Dar cum cornuna a primit,in 1521, din parte a "Provinciei Sibiului a celor Sapte Scaune", 0 subventie pentruclad irea hisericii ("Illis de Closdorff in subsidium Structure Ecclesiae dati sunt fl. 6d. 0" - Celor din Cloasterf li s-au dat 6 florini d. O. ca ajutor la construirea bise-ricii), sintem indreptat it i sa f ixam inceputul constructiei in acest an. Pe pere-tele de est, in cor, se gase~te 0 inscript ie cu litere negre: ,,1524 hee struetura jinitaest per me mrm . Stephana Schesestur", (In 1524 aceasta constructie a fost terminatade mine, mester zidar Stephan Ungar din Sighisoara") indicind anul term inar ii COTI-

structiei si pur tind semnatura integrala a arhitectului, prima sernnatura de acestfel cunoscuta in Transilvania. Acestui constructor li atrihuim si edificarea bisericiifortificate iden tice de la Dupus , pe al carui perete de vest este de asemeni inscris anul1524ca termen al incheier iiconstructiei, casi ridicarea bisericii fortificate din Boz(llnga Miercurea Sibiului, datata 1523, al ca;ei cat de aparare TIU e sust inut de arcur i

Page 2: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

.~·s· Z: S)....hecibuctur" J;nifaelf Per

me ;JttumJ(9'Jianu'Vll~(\:r:Jc/leseJ(ur:

Lnscripiia aflata pe bolta corului

defensive, ca la Cloasterf si Dupus, ci scos in consola , cu guri de turn are m ici,plasate intre console. Aceste trei b iserici-sala din perioada goticului tard iv , al ca-ror plan, elevat ie si amenajare defensiva sint at it de asemanatoare, poarta fiecareun singur mare cat de aparare deasupra sal ii si corulu i, de latime egala. Aceleasibolt i in leagan cu penetrat ii le gasim la toate trei biser icile, cu except ia nervuri-lor de teracota care sjnt altfel dispuse , in Cloasterf ele formind 0 piasa din romburisi romboide. Spre catul de aparare urea 0 scara spiralata, plasata , ca si i~ comunavecina Saschiz , intr-un turnulet eilindric in coltul de sud-vest al salii. In Boz siDupus, turnuletele de scara sint adosate exterior. Catul de aparare a fost ridic~timediat dupa terminarea construct iei biserieii din piatra si boltirea ei , parapetulde caram ida sprijinindu-se pe arcurile plate int inse intre eontraforturile ce incon-joara biser ica-sala ; in spate le arcur ilor , devansate cu 40 em fat a de peretele bise-r icii , se deschid gurile de turn are ascunse in umbra arcurilor si servind luptei dinapropiere. Xnparapetul subtire din caram ida , ce se inal ta la 2,3 m deasupra arcu-rilor defensive, se deschid 2S de metereze mici, aproape patrate , practicabile de peun coridor ce inconjura parapetul in interior, intr-o ina lt ime corespunzatoare, de lacare n-au mai ramas decit gaurile patrate ale birnelor de sust inere. Asemanatorbisericilor fortificate din sudul Frantei , cea de la Cloasterf formeaza un bloc de apa-rare, cu 0 singura intrare in Iatada de vest, ce se inch idea cu hersa , ale care i lagarede glisare se conserva in contraforturile mijlocii ale fatadei apusene. Deasupra por-talulu i, parapetul nivelului de aparare e devansat cu 40 cm, aici fiind amplasatdispozitivul pentru coborirea hersei. In coltul de sud-est al sal ii se gaseste si azio f int ina acoperita cu scindur i, folosita la vreme de asediu. In afara eelor 44trepte din piatra ale turnuletului ce urea din sala, in nivelul de aparare se maiputea urea din curte. Sacristia alipita peretelui de nord al corulu i,bolt ita semici-Iindr ic, poarta - ca aceea din Saschiz - doua catur i, acoperite pr intr-o singurapanta. Catul superior avea , pe latura de est, 0 intrare sub acoperisul sacrist iei ,accesibil prin scara mob ila, iar de aici se ajungea cu aceasta scara , in cont inuare,printr-o deschidere in peretele corulu i, deasupra bolt ii acestuia. Azi, aceste intrar isint zidite fara urme. 0 nota din 1707, a preotului Daniel Muller , in registrul deevidenta a biser icii. se refera la "acoperi~ul ruinat" care a fost inno it in acel an,pentru care reparat ie 0 colecta facuta in Sibiu a adus SS Fl., iar cu S Fl. a contri-buit comuna. Sarpanta acoperisului este sustinuta masiv de trei rindur i suprapusede st ilpi vert icali , fiecare intar it cu doua chingi diagonale. Acoperisul ina lt , insa, formeaza inca doua pante repezi in est sivest. Un inalt arc tr iumfal , de stil gotictard iv, incheiat semicircular, separa corul de sala. Dintre inaltele ferestre ingustenumai cea nordica din cor si-a pastrat mu lur ile , in luneta fiind inscr is un cere cu

Cetatea din Cloaster /, vdzutd din nord-vest {acuareld}

Page 3: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

tr ilob traforat. !ntrarea in sacristie poarta un arc in consola, ca si porta1u1 vestic.Usciorul din sud prez inta pe ce1edoua laturi libere un basorelief - 0 coloana for-mata din patru lalele suprapuse. Ornament area simetrica a portalului perm ite con-cluzia ca usciorul decorat provine din edificiul anterior, fiind fo1osit aici pentrurelieful ce-I impodobeste. Vechii biserici ii apart inca probabil si cr isteln ita got icadin piatra, a carei cupa octogonala foloseste azi, inversata, ca baza a unui pupi-tru din cor. Decorul sau, in altorelief, infat iseaza un balaur cu coada incirligata inIata unui alt animal fantastic cu corp de pasare si cu 0 coada ce formeaza 0 tre-rra, Intre aceste doua apar it iieste plasata 0 cruce greceasca, cu brate egale, ca sim-

. bol apotropaic. Piciorul cr isteln ite i, de sectiune octogonala, se gase~te azi in fataportalului. Cristelnita pare a fi 0 lucrare din secolul XIV. De ment ionat ar mai fidecorul tabernacolului in forma de casuta , adosat peretelui nord ie al corului.Im itind crestaturi in lemn, scrinul e decorat cu 0 rozeta in forma de stea si "roatasoare1ui", iar pe 1atura din fata, in ecuson, e incizat anu1 1521iar emb1emacomunei,intr-un alt ecuson, sub el. Baza fermata din trei baghete suprapuse, tncrucisate1acolturi , imita forme1e construct iei din 1emn. Un acoperis din lemn in piramida,acopera scrinul, cu tigle aparente pictate naiv, inlocu ire nefericita a coronamen-tu1ui pierdut.

Peret ii navei sint inconjurat i de tribune din lemn ale caror balustrade autabli i pictate. Cele mai vechi, provenind de la 0 tribuna anter ioara, se gasesc catavan sub tribuna de vest, compuse din rozete renascentiste, dat ind din primulsfert al secolului XVI. Primei jumatat i a secolului XVII ii apart ine pictura de petribuna de sud - lalele, rozete si rodii cuprinse de lujere circu1are, amintind pic-tura tribunelor din Drausen i, semnate de Molitoris.

Tribuna de nord e ornamentata cu 0 pictura populara , cu mici reprezentar ifanteziste ale unor cetat i taranest i, cu capete de ingeri si ghirlande. Cea mai vechestrana , din lemn de brad nepolicromat, e datata 1532. Pupitrul asezat pe cupacristelnitei a fost ulterior vopsit uniform, dar inauntru l sau se pastreaza 0 lungainscriptie din care redam numai anul si autorul " ... anno 1788, eu Georgius RosIerjun. am facut acest pupitru ... " - acelasi rnester care, in 1775, a pictat tribunelede vest ale bisericii din Bunesti ,

Cetatea dateaza din primul sfert al secolului XVI. Coltur ile taiate ale incinteirectangulare sint strajuite de cite un turn cu doua nivele, devansat , purtind acoper isin pupitru. Planul turnului este trapezoidal, pe fiecare din laturile libere e scos inconsola un masicul iu. Intrar ile in fiecare dintre nivele, separate prin platforme debirne, se afla in curtea cetat ii, adapostite sub 0 panta de acoper is mult coboritadeasupra scar ilor actuale ce inlocuiesc scar ile mobile. Turnurile, ca si partea supe-r ioara a zidului din p iatra, ina lt de 6 -7 m dinspre strada, sint prevazute cu mete-reze orizontale, in chenarele lor existtnd butuci turnant i in jurul unui ax metalic,pozit ie deschisa pentru doua tevi de pusca , Aceste metereze alterneaza cu unele informa gaurii de cheie. Din coridorul de aparare, construit din lemn, nu s-a pastratnici 0 urma, Latura de nord a curtinei s-a inno it cu caramida. Cel mai mare din-tre turnuri, eel din nord-vest, controla drumul ce venea din Saschiz, punctul celmai expus atacului. Turnul de poarta din sud-vest a fost demolat ~i inlocuit prin-tr-o clopotn ita cu patru nivele, purt ind un coif tuguia t octogonal. Pe perete1e eidin sud se citeste: ,,1816 erectur 1819 perfectur": Cornisa pr incipala a turnu1ui deaparare, treptata, e ornamentata in negru prin puncte si motive in forma osuluide peste, sub un.masiculiu fiind pictat un craniu suspendat de un lant , Cutremuruldin 1802 a cauzat distrugeri bisericii fortificate, reparate un an mai t irz iu, faptamintit de inscriptia de pe arcul triumfal: .Deo auxiliante Aedes hae Sacrae terraemotu ruinosae factae sunt renovatae Anno 1803". (Cu ajutoru1 lui Dumnezeu acestesfinte (lacasuri) ruinate de cutremur au fest renovate in anu1 1803).

Page 4: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

30 Crit (Iudetul Bresov)

Cetatea din Cri] , viizutii din sud-uest

Vechea denumire Kreuz (cruce) se datoreste , dupa trad it ia locala, unei crucimari impl in tata pe un promontor iu, v izib ila de la d istanta din eele trei comuneinvecinate - Crit , Cloasterf si Mesendorf , In preajma ei s-au grupat primele caseale asezar ii, s-a ina ltat 0 b iser ica din piatra inchinata sf. Cruci. Din doua documen-te, datate 1270 si 1272, aflarn cii regele Stefan al Ungariei, dupa legea secu ilor ,confirrna lui Laurent ius, fiullui Hylyees ~i fiului acestu ia , tot Lauren t ius, pose-sia pam intur ilor de linga Szederges (Moreni) , eu biserica inch inata sf. Maria, siScentkerest, eu biserica din p iatra inch ina ta sf. Cruc i,din imprejurimile Tileagdului(alias Odorhei). Secuilor li se recornanda sa pr irneasca pe Laurentius si urrnasiisai in eomunitatea lor, cele doua sate ment ionate nema iapar t inind jur isd ict iei ~iputerii exercitate de voievodul Transilvaniei. Asadar, la incepu t, Crit a fost pro-prietate nob iliara ,

Page 5: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

Vechea denumire Kreuz (cruce) se datoreste , dupa trad it ia locala , unei crucimari impltntata pe un promontor iu , v iz ib ila de la d istanta din cele trei cornuneinvecinate - Cr it , Cloasterf si Mesendorf , In preajrna ei s-au grupat primele caseale asezar ii, s-a inaltat 0 b iser ica din piatra inch inat a sf. Cruci. Din doua documen-te , datate 1270 si J272, af lam ca regele Stefan al Ungariei, dupa legea secu ilor ,conf irrna lui Laurent ius, fiullui Hylyees si fiului acestu ia , tot Lauren t ius, pose-sia pam intur ilor de linga Szederees (Moren i) , cu biserica inch inatii sf. Maria, s iSceutkcrest, cu biserica din p iatra inch inata sf. Cruc i, din imprejur im ile Tileagdului(alias Odorhei). Secuilor l i se recomanda sa pr imeasca pe Laurentius si urrnasi isa i in comunitatea lor, cele doua sate ment iona te nema iapar t in ind jur isd ict ie i siputerii exercitate de vo ievodul Transilvaniei. Asadar , la incepu t , Cr it a fost pro-prietate ncb il iara.

In 1322, satele Cr it , Cloasterf s i Mesendorf faceau parte din propr ieta t ileabat ie i de la Cir ta , La desf iintarea abat ie i, in 27. II. J474, regele Mate i Corvindaruieste toate propr ietat ile aba t ie ihiser ic ii sf. Maria de la Sibiu. Astfe l, Cr it ajun-ge sub au tor ita tea si adrn in istrat ia magistratului din Sib iu. Intre 1496/97, celetrei sate se af la in tr-o d ispu ta cu rnagistratul sibian pentru "zeciuiala" care arreveni prcot ilor acestor comune , Ep iscopul de Alba Iulia decide ca preot ii aeestorcomune sa incaseze zeciuiala, el urrn ind sa pr irneasca irnpozitul datorat episccp ie i,iar magistratul sibian -- impozitele fiscalc.

Pe la 1500, Cr it se numara printre comunele Scaunului de Sigh isoara . Dinvechea b iser ica a sf. Cruci, demo lata in 1810, nu s-a pastrat nici un documentgrafic care sa ne informeze asupra infati~arii sale. In noua b iser ica , ina l ta ta in loculcelei vechi in tre 1810/1813, de ace las i mester care a construit biserica din Saes siclopo tn ita de la Danes, se pastreaz a , pe doua tribune ale perete1ui apusean, stranedin vechea b iser ica , dintre care unele apart in secolului XVII, cu picturi in tempera,asemanatoare celor de la Cloasterf , 0 strana aflata in tribuna super ioara are pic-tata pc una din tabl iile sale 0 b iser icuta ce ar parea sa fie 0 reprezentare aproxi-rna tiva a vechii biserici. La bisericile din Bunest i si Cloasterf , pe balustradele tr i-bunelor , se gasesc de asernen i p ictate , vag asernanatoare , bisericile acestor 10-cal itat i, a~a inc it s i imaginea de la Cr it ar putea sa constituie un reper pentrureconstituirea infa t isar ii primei biserici a satului. Corul scund , nava ceva maiinalta, prez in ta pe peretele de sud arcade deasupra ferestrelor, ce ar putea sa fiesi arcuri ce ascund guri de turnare. Clopotn ita asezata in vest poar ta un coif tugu-iat , dar fara galerie de aparare , ce desigur, in secolul XVI, a existat.

In secolul XV s-au ina lta t cur t ine le ce inconj oara biserica in tr-un oval nere-gulat, adapt indu-se formei terenu lu i, ceea ce expl ica ina lt imea lor inega la , in tre 6si 8 m. Partea super ioara a curtinelor este dota ta cu metereze s i guri de turnare ,ultimele in t iln indu-se mai ales in sectorul de sud-vest , unde zidul e ridicat pe mar-ginea pantei abrupte . Pe latura de sud-vest , unde curtina este bine conservata , eaprez inta , pe la juma tatea ina lt irn ii sale, 0 treapta ce folosea coridorului de apararedrept sprij in. In turnul de est, sapte trepte de p iatra due spre ingusta platforma cesust inea coridorul de aparare si din care nu s-a mai pastrat nimic. Cinci turnuridevansate , de plan patrat , aparau cetatea. Turnul din sud , de deasupra vechiiintrar i, s-a surpat in 1925, fragmente din peret ii laterali si in trar ile acum z id ite,cuprinse in cur t inii., indica locul unde s-a aflat. Intrarea in parter se ina lta doar cu60 ern deasupra solului, in tr-at it s-a ridicat pam in tu l in inc inta , desigur in urmaderno lar ilor . Turnul din nord-est s-a surpat si el trei decenii mai t irz iu, in 1955,dar a fost reclad it eu doua nivele, purt ind un acoper is in p iram ida , In co ltu l desud-vest al cetat ii se af la turnul de poarta , curtina pornind in est - de la co ltullui din nord-est, iar sprc vest - din mijlocullaturei sale vestice. Parterul cuprinde

Part ea abuseand a incintei i,.te"ioare a cetdt.ii din Crit (acuareld )

Page 6: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

~XV-XVI/

IIIx/X~1B10-18fj

intrarea creata ulterior, flancata de contraforturi puternice. Catul al treilea estedevansat Iata de zidul turnului pentru a ascunde gurile de turnare, cite trei pe la-turile de sud siest. Deasupra sisub ele se afla cite un rind de metereze pentru armede foc. Turnurile de vest si nord-vest, cu cite trei n ivele, au inca acoper isur ile lororiginare in pupitru , iar sub ele, pe fatada ina lta si pe flancuri, guri de turnare ,Intrar ile in eele trei caturi nu sint situate pe acelasi ax vertical, ci plasate lateral,fiind aparate de acoperisur i oblice sust inute de patru st ilpi. In vest si nord-vest,unde terenul ce urea spre coama dealului ofera avantaje pentru atacatori, a fostinaltat un al doilea zid, put in devansat, legind colturile turnulu i din nord-vest cucele ale turnurilor de vest si nord-est, zidul Zwinger-ului astfel creeat fiind si elprevazut cu metereze. In secolul XIX, cind Zwinger-ul n-a mai fost necesar pentruaparare , curt ina interioara s-a demolat in nord-vest, inlocu ind-o cu un perete scunddin paianta , cu sase deschideri mar i, perete ce sust ine, impreuna cu curt ina exte-r ioara a Zwingerului, un acoperis in ~a ce acopera sopronul unde se gaseau hamba-rele satenilor. Un al doilea ~opron a fost construit in curtea cetat ii, intre turnuriledin sud si est, acoperisul in ~a sprij in indu-se pe curtina inter ioara si peretele r id i-cat in curtea cetat ii, dispus cu patru deschideri mari. In fata fostului turn din sud semai afla 0 tintina adinca din piatra , eu un mic acoperis in pirarnida. In 1908 s-a des-chis, llnga turnul din vest, 0 poarta larga, num ita a lesilor , destinata carului mor-tuar. Forma ovala a incintei. cum 0 int iln im la Crit ~iViscr i, este mai rara in zonaRupei, unde predomina incintele rectangulare caracteristice secolului XVI. Ast-fel si forma incintei indreptateste datarea ei in secolul XVI. Pe latura de sud s-aimprejmu it 0 a doua curte de Zwinger, cu ziduri drepte - curtea fiind num ita"Parch", cuv int ce deriva din "Parcham" - denumire Iolosita de Cavalerii Teutonipentru curt ile Zwingerului.

Revista TRANSILVANIA - SIBIU

Page 7: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

31 Mesendorf (judetul Bra~ov)

Cetatea din Mesen dorf , viizutii din sud

Intr-o enumerare a propr ietat ilor abatiei cisterciene din Ctrta, datata 1322,se pomeneste de Messendorj, impreuna cu comunele invecinate Cloasterf si Crit- aceasta fiind prima atestare documentara a local itat ii, Comuna aserv ita, Me-sendorf a plat it biruri abat iei pina in 1474 cind, la desf iintarea acesteia, pose-siunile ei au trecut in proprietatea bisericii sf. Maria din Sibiu, azi biserica e-vanghel ica paroh iala. Pe la mijlocul sec. XIV s-a cladit mica biser ica-sala, instil gotic timpuriu, cu clopotn ita pe un promontoriu in nord-estul comunei. Salasi corul ceva mai ingust, construite din gresie bruta, erau acoperite initial cubolt i in cruce pe ogive cu nervuri din piatra, din bolt ile originare conserv in-du-se doar doua chei de bolta. Profilul nervurilor (cu cavete pe laturile uneisect iun i dreptunghiulare) si rozeta cu cinci petale a cheii de bo lta ce fusese -dupa numarul nervurilor ce se int ilneau in ea - plasata deasupra part ii deest a corului incheiat pe trei laturi, apart in repertoriului de forme al sant ie-relor cisterciene din Transilvania. Nici un alt element stilistic nu atesta Insaparticiparea cistercienilor la construct ia edificiului. A doua cheie de bolta in-fatiseaza 0 mina Iacind gestul juramintului. Peret ii exteriori ai sali i si ai co-rului sint intar it i de 14 contraforturi, menite sa preia presiunea bolt ilor si sao canalizeze vertical. Clopotnita ingusta. asezata in fat a laturii apusene, forma,cu parterul boltit in leagan , un mic portico Caturile sale superioare au fost amena-jate initial pentru aparare si prevazute - cu except ia celui de-al treilea - cumetereze in nise de ina lt imea unui om, mult evazate spre interior, adaptate pen-tru arcasi. In partea superioara, n isele sint acoperite cu birne, iar deasupra par-t ii mai inguste, spre exterior, cu lespezi. Al doilea cat al tumului co-mun ica cu sala bisericii printr-o scara rnob ila (azi din tribuna orgii), din al trei-lea cat deschizindu-se 0 arcada spre podul bisericii.

Page 8: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

In cursu I Iort ificar ii, inceputa in anul 1495, clopctn ita a fost transformatain donjon inchizindu-se portalul de vest, a~a incit turnul era accesibil numai dininteriorul bisericii. Deasupra catului al cincilea, pe cele doua laturi de sud sivest mai expuse proiectilelor, a fost inaltata 0 galerie de aparare cu balustradadin piatra, iar pe laturile de nord si est, indreptate spre deal, balustrada esteimbracata doar in scinduri. Un coif ascut it, de forma piramidala, accentueazaeleganta turnulu i ce se ingusteaza in doua retrageri. Sala si corul au fost for-tificate la fel ca bisericile comunelor invecinate, Braden i, in vest, si Fiser. inest, prin supraina.ltarea zidurilor de piatra cu 2 m, prevazute cu metereze, ca siprin constructia unei galerii cu parapet de paianta, asezata pe console de lemn,devansata fat a de peretele bisericii cu 30-40 em - intervalele dintre console fo-losind ca guri de turnare si de aruncare. Catul de aparare, cupr inzind doua eta-je, era accesibil din catul al treilea al clopotn itei, intrarea put ind fi aparatade un singur om. Un asemenea coridor de aparare se mai pastreaza in Transil-vania deasupra corului si navei bisericii din Stejeris (linga Agnita) si deasupracorului de la Drauseni si Cincsor. Acest fel de fortificare a corului bisericii prinsupraetajare, cu un cat din piatra si 0 galerie cu balustrada de lemn sau paianta ,este eel mai vechi si mai simplu, pe cind caturile de aparare cu parapetdin caramida devansat, asezat pe arcade int inse intre contraforturile bisericiisau numai ale corului, au aparut mai tirz iu, odata cu perfect.ionarea armelorde foe, eliminind part ile construite din lemn. Toate ferestrele laturii de nordsi ale corului au fost zidite, pe latura sudica deschizlndu-se, az i, ferestre in-guste cu arc semicircular. Catul de aparare construit deasupra bisericii, modi-fica proport iile init iale ale acesteia, accentuind silueta ingusta si elansata , maicu seama privita dinspre latura estica. In 1817, bolta saIii, arnenint ind sa seprabuseasca, a fost demolata ~i inlocu ita cu un tavan plat de stucatura, Iar aco-perisul a fost asezat, dupa inlaturarea galeriei de aparare, direct pe consolelede lemn. In 1900 si corul a primit 0 bolta din cararn izi, compusa din patru bolt iinguste in leagan, ale carer pinze sint ornamentate cu stucatura. Pentru amar i numarul locurilor in biser ica s-au construit, in sec. XVII, galerii de lemnde-a lungul peretilor sal ii, balustrada lor de lemn fiind pictata cu vechi si fru-moase motive florale, din pacate restaurate in tonuri acide de Joseph Vogel,

Biserica fortificatd ii turnul din sud-uest al cetdlii din Mesendorf (acuarela )

Page 9: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

in 1914. Din inscript iile aflate pe galerii aflam ca tirnplar ia a fost executata deGiorgium Philippi, iar pictura de Petru Orend t din Mesendorf , in anul 1701,luna iulie. Un al doilea pictor, Georgius Rosler , decoreaza galeria de sud, in 1765.Aceste inscript ii permit identificarea si datarea altor picturi decorative in bise-ricile din Daia, Cloasterf , Bunesti, Crit si alte comune din zona Rupea. Pe ga-lerie, linga amvon, este f ixata 0 cutiuta pictata, cont inind patru clepsidre, fie-care din ele golindu-se in alt interval de timp, de la sfertul de ora pina la orapl ina. Cind preotul se urea in amvon, intorcea cut iuta , nisipul incepea sa curga ,putind astfel sa-si masoare lungimea predicii.

Catre sfirsitul sec. XV, s-a construit din gresie si pietre de cimp 0 incintacu traseu neregulat cam de 5 m inalt irne, cu 0 intrare in sud, in fata portalu-lui bisericii. In sud-est si sud-vest incinta este intar ita de catre un turn cu treiniveluri, iesite pe jumatate in afara, cu accper isur i in pupitru, cu mas icul iur ipe latura frunt ii inalte, prevazute cu metereze. In sectorul sudic s-a pastrat in-tact coridorul de aparare, sprij init jumatate pe zidul care se ingusteaza la 2 mdeasupra solului, jumatate sust inut de console din lemn. De pe platforma co-ridorului se foloseau meterezele din partea superioara a zidului, metereze deschi-zindu-se si la baza acestuia in nise dreptunghiulare. Turnul estic, precum si totacest sector al incintei a fost demolat in 1958, amen int ind sa se prabuseasca, zi-dul fiind reconstruit din caram ida , Intrarea in catul al doilea al turnului dinsud-vest e astaz i situata la nivelul solului, din cauza inaltarii terenului in cur-tea bisericii. Pe latura sudica , est ica si jumatatea estica a laturii de nord, aflamacoperisul coborind intr-o smgura panta de pe zidul spre curte, sust inut de st ilpidin stejar. Inscript ia dintr-o n isa cu dubla arcada, ta iata in peretele de sudal incintei interioare, aminteste de restaurarea cetat ii in anul 1701. Deasupran isei si alatur i de ea, in vest, este incastrata cite 0 mica f igura umana , din gre~sie. In 1552, Mesendorf pr imeste 0 subvent ie din partea casei Provinciei Sibiu-lui pentru lucrar i de construct ie, care ar putea fi curtinele exterioare, astaz iinalte doar de 3 m, dublind incinta inter ioara in est, sud si vest, a~a inc it cur-tinele cuprind intre ele "Zwinger-ul". Coltul de nord-vest este strajuit de un turnmasiv de patru niveluri cu galerie de pa ianta si coif piramidal ascut it. In sudse deschide 0 arcada larga de intrare in Zwinger. Ina.lt imea curtinelor exteri-oare a fost scazuta considerabil, cind din piatra lor s-a construit 0 noua scoala~i sala comunala. In 1888, s-a demolat par tea de est a incintei exterioare, curti-nele interioare fiind mutate mai inspre curte pentru a crea spat iul necesar con-struct iei scol ii.

XIV.

11r95~

XIX Iii

Revista TRANSILVANIA - SIBIU

Page 10: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

32 Bunesti (Iudetul Bra~ov)

Biserica fortificatd din Bunesti , viizutii din sud-est

Asa cum aflam dintr-un document datat 1337, Bunest i, comuna libera aScaunului de Sigh isoara , participa la conducerea acestei corporatii adminis-trative, prin Petrus, fiul lui "Stephan de Boda", facind parte din "Sfatul batr i-nilor" al acestui Scaun. Numele german Budendorf] - care ar putea sa derivedin patronimicul Budo sau Bodo - apare pentru prima data intr-un documentdin 1452 cind , la 0 adunare a celor ,,~apte Scaune" din Sibiu, pe linga judeleregesc, apare si "Mychael Greb de Budendorf]" ca reprezentant al Scaunului deSighisoara , In cel mai vechi recensam int al populat iei, dat ind din 1488, Buden-dorff apare cu 88 de gospodar ii, doi pastor i, doua mori, un dascal si trei saraci,Bunest ii fiind, dupa Saschiz si Archita, a treia comuna ca importanta in Scaunulde Sigh isoara , Biserica din Bunest i, atestata documentar pentru prima data in1356, dateaza de la inceputul secolului XIV, pe atunci 0 baz ilica cu trei nave,fara clopotn ita, din perioada trans ilvaneana a trecerii stilului romanic catreeel gotic. Corul, inch is pe trei latur i, purta initial 0 bolta in cruce, iar deasuprapart ii estice 0 bolta cu penetrat ii, deschiz indu-se printr-un arc triumfal in arcfrint spre nava acoper ita cu tavan plat. In nord, alaturata corului, s-a aflat 0

sacristie bolt ita cu un semicilindru. Nava centrala comunica prin cinci perechide arcade semicirculare cu colateralele ce purtau bolt i in cruce. Singurul portalexistent era situat in fatada apuseana. Registrul de impuneri al orasului Sighi-soara mentioneaza, pentru an ii 1505- 1508, scutiri de impoz ite pentru Bunesti ,motivate de unele lucrar i de construct ie la biserica, ce nu pot fi altele dedtpentru fortificarea ei. ("Bodendorff relexat i (sunt) ad fabricam ecclesiae fl(orini)21 den(ar) 12".)

Page 11: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

-----,---, -- -,Este greu de precizat in ce ordine cronolog ica s-au ridicat nivelele de apa-

rare de deasupra corulu i, deasupra navei centrale si a celor trei caturi inferioareale turnulu i, construit la capatul apusean al navei centrale. S-ar parea ca s-ainceput cu ridicarea unei clopotn ite la capatul de vest al navei centrale, dincare nu s-au pastrat decit cele trei nivele inferioare, .construite in piatra, pina lalnalt imea zidurilor navei. Daca turnul a fost vreodata complet inaltat si ulteriordistrus, daca constructia sa a fost intrerupta, nu se poate preciza nici dupa 0

atenta examinare a z.idariei.Colateralele si sacristia au fost demo late pentru a se r id ica deasupra corului

si navei centrale catul de aparare obisnuit in aceasta regiune, ai carui peret i sesprijina pe arcurile devansate, int inse intre contraforturi. Arcadele navei centrales-au zid it, nava ~i cele trei caturi ale turnului, de aceeasi latime ca nava, s-auinconjurat cu 15 contrafortur i, intre care, la inalt imea zidurilor navei, s-au con-struit arcade semicirculare devansate cu 40 cm fat a de zidul navei. Intervaleleastfel create formeaza masicul iur ile camuflate in umbra arcurilor. Catul de apa-rare ina ltat deasupra arcurilor avea, probabil, un parapet din paianta cu coridor des-chis care, demolat in 1804, nu ne-a lasat nici un document grafic care sa retinainfatisarea sa. Nivelul de aparare , scos in consola deasupra corului, devansat cu55 cm , deschide la baza cite trei guri de turn are (24 x 33 cm), cite una in peret iiingusti din est: Parapetul, gros de lungimea unei caram izi, cuprinde sapte mete-reze (de 75 x 25 cm), carora le corespund in interior nise evazate.

Coltur ile incaper ii sint intar ite in interior de st ilpi, carora le corespund inexterior nise decorative. Pietrele de consola ce sustin parapetul depasesc si ininterior peretele corului, destinate sa sust ina 0 platforma din b irne , In pereteledespart itor dintre nivelele de aparare ale corului ~i navei se deschide 0 usa ingus-ta de 50 em si inalta de 1,55 m, u~or de aparat de catre un singur om. De fie-care parte, un meterez rectangular inalt, lat de 15 em, apara incaperea chiar depodul navei , constituind astfel un ultim refugiu. In coltul sud-vestic al naveis-a adostat un turnulet cilindric in care 42 de trepte din lemn ale unei scar ispiralate urea spre catul de aparare , Treptele nu sint dispuse in jurul unui axcentral, ci fixate una de alta prin "cepi". Turnuletul acopera una din vechilearcade semicirculare ale navei centrale, dovedind ca a fost constru it, impreuna cucatul de aparare, anterior bolt ir ii navei centrale care, dupa 0 inscript ie de pearcul triumfal, a fost term inata in 1519, intruc it semicilindrul bolt ii nu se spri-jina pe p ilastr ii sau colonete adosate, ci pe un perete plin, care captuseste zidu-rile laterale ale navei pe toata lungimea lor. Astfel, pornirea nervurilor de tera-cota e marcata doar de ornamente de stucatura si nu de console. Ulterior, s-auconstruit n ise in arc fr int in acesf perete dublat, care a ingustat considerabilnava, pentru a se plasa strane in aceste nise, de-a lungul peretelui. (Nisele nutrebuie confundate cu vechile deschideri ale arcadelor spre colaterale.) Conco-mitent cu ridicarea bolt ii deasupra sal ii s-a transformat si bolta corului, primind

Corul fortif icat al bisericii din Bunest i, vdzut, <Jin sud [acuareld )

Page 12: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

o retea de nervuri dispuse in forma stelata. Cele doua intrar i laterale ale sal ii s-audeschis la fortificarea bisericii, cind s-au zidit portalurile apusene, at it cel al sal iicit si cel din Iatada turnului, ultimului lasindu-i-se doar un meterez. Parterul tur-nului, acoperit cu 0 bolta din caram ida , constituise un portic al navei centrale.Meterezele celor doua caturi superioare ale turnului arata ca el a fost de la ince-put destinat aparar ii, Inaltarea lui fiind abandonata , probabil, cind s-a construitcatul de aparare deasupra navei, cupr inzind si caturile turnului in aceasta largaconstruct ie defens iva un ita sub un singur acoperis in ~a. In 1804, s-a demolatparapetul catului de aparare de deasupra sal ii, cobor ind acoperisul cu 2 m ~iasezindu-I direct pe arcurile dintre contraforturi. In 1847 s-a inaltat , pe temeliaturnului, 0 r lopotn ita care se r id ica cu put in deasupra acoper isulu i construct ieidefensive, forma sa lips ita de stil neincadr indu-se cu vechea b iserica fortificata.Totodata, s-a reconstruit 0 sacristie tavan ita in locul celei demolate la fortificare.

Pentru a lirgi spatiul necesar bancilor, s-au adosat peret ilor laterali ainavei galerii de lemn, ale carer balustrade sint ornamentate cu motive flora le simaxime , Tribuna din sud poarta inscriptia: "Magister operis fuit Johann Rossleranno 1680." Aceste doua tribune, din sud si nord, sint legate de 0 alta r id i-cata linga peretele de vest. Intrucit pictura acestei tribune este ident ica cu aceeasituata deasupra ei, datata 1775, presupunem ca ambele tribune din vest date-aza din acest an. Pictura lor poate fi atribu ita lui Georgius Rossler, nepotul luiJohann Rossler. In 1808 s-a mai instalat 0 a doua tribuna, deasupra celei ex'is-tente pe latura de nord, purtind la baza 0 inscr ipt ie in limba germana cu literegotice: "Ca monument al recunostinte i sale fat a de dumnezeu si aceasta cornun i-tate, donat de stra inul Johann Ludwig, 1808". Cind s-a executat pictura tribuneisuperioare de nord a fost inno ita si aceea a celei inferioare. Datar ile ~i sernna-tura existente pe tribunele din Bunest i sint valoroase si pentru comparatia cutribunele altor monumente, databile prin asemanarea cu pictura din Bunesti.La ridicarea acestor tribune s-au mar it si vechile ferestre gotice, in arc fr int curnulur i traforate, cele noi fiind total lipsite de stil,

Altarul, in st il clasicist, construit din lemn, asezat in 1805 in cor, ca ~iprospectul in stil rococo al orgii, care se r id ica deasupra lui, acopera azi intere-sante picturi murale pastrate partial in partea estica a corului. Montarea unuielectromotor necesar foalelor orgii a deteriorat port iun i import ante ale fresceice infati~eaza 0 fr iza de apostoli - ca la Homorod, acoper ind partea inferioara aperet ilor din cor. Pe peret ii laterali exista cite trei figuri, pe peret ii ingu~ti dinest cite doua figuri de apostoli, acoperiti dupa Reforma cu zugraveala , Portretuluser de descifrat al sf. loan, semnaleaza mina unui zugrav roman - pictura detrad it ie b izant ina, executata la inceputul secolului XVI intr-o stilizare demare efect, amintind prin desen si culoare de pictura manastir ilor din nordulMoldovei, ca ~i prin fundalul albastru si chenarul ro~u al cimpur ilor picturale.Dimensiunea si simplitatea desenului esent ial izat confera figurilor monumen-talitate.

Page 13: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

!n forma sa actuala, cetatea dateaza de la inceputul secolului XVI, r idi-cata odata cu fort.if icat iile de pe corpul bisericii. Incinta poligonala, apropiata deforma circulara, presupune existenta anterioara a unui val din palisade. Dintrecele cinci turnuri devansate, cel rnai mare, din nord-vest, apara panta platouluipe care e situata biserica in mijlocul comunei. Intrar i separate pe latura de est,situate in l in ia curtinei, due la caturile separate prin platforme din birne. Parte-rul are, in he care din cele trei caturi libere ale turnului, metereze cu cadre delemn ce se inch id printr-un butuc turnant in jurul unui ax metalic. Caturilesuperioare poseda , pe latura apuseana , mici ferestre, indicind ca turnul a fostlocu it , fapt confirmat s i de hornul din co ltul de nord-est, apart in ind unei vetrecare nu mai exista. Peret ii au metereze in forma gaurii de cheie. In interiorulacestui turn, acoperit in pupitru, se afla inscris anul 1545. In interior, vedeminc izat in tencu iala anul 1644. Inscriptii in rosu si negru stau marturie ca invreme de ased iu , oamenii au trait s i s~ferit impreuna: "amen, amen dico vobis,post haec videbitis coelum apertu ... anno 1644". ("Amin, amin zic voua, dupaacestea yeti vedea cerul deschis .... in anul 1644"). Pe peretele de sud (in tradu-cere): "biciul raneste, dar 0 singura gura rea zdrobeste pe tot i". Pe peretele denord: "Non operantur malum, qui in viistuis ambulant" (sic!). (In trad. Iibera:"Nu gre~esc cei ce merg pe calea virtutii.") Peret ii s i ambrazurile ferestrelor sintdecorate simplist in ro~u s i negru.

Clad irea rectangulara , lunga, devansata spre sud-vest, a bastionului port ii,se r id ica deasupra parterului boltit pe doua treimi in leagan , ultima treime a tu-nelului hind acoper ita cu scinduri ce puteau fi scoase pentru a respinge dusmanuldaca patrundea totusi prin poarta inch isa cu hersa , Catul superior, cu meterezelaterale , av ind chenare din lemn si butuc turn ant de inchidere, purta initial incaun coridor de aparare. Dupa inlaturarea sa, acoperisul in forma de ~a a fost cobo-rit cu circa 2 m, latura de vest a frontonului tesit intretaindu-se acum cu arcadaport ii ce se inalta pina la al do ilea cat. Terenul intrar ii, urcind in panta, afost egalat prin amplasarea unor scar i de beton la jumatatea tunelului. Turnuriledin nord sint constru ite asemanator , cu trei catur i, metereze in forma gaur ii decheie si doua intrar i din curtea cetat ii. Primul si al do ilea cat comunicau intreele, al treilea hind accesibil doar printr-o scara'mobila. Micul turn din est s-asurpat. Curtina de 1,50 m grosime la baza, prezinta, la circa 4 m Inalt ime, 0 retra-gere, 0 platforma ingusta de 1 m formind drumul de straja al zidului ce se inalta,cu grosime redusa, inca cu 2 m ~i care initial era crenelat. In secolul XVIII,s-au amenajat ~oproane injurul incintei, ai carer stilpisint plasat i pe acest drum destraja si in curte la 0 distantade 3 m de curtina. Panta aco-perisului soproanelor se unestecu pantele acoper isurilor inpupitru ale turnur ilor, formindo singura suprafata inelara ceconfers curt ii un aspect unitarsi sobru. Pe latura sudica, s-aconstruit un spatios Zwinger,zidurile inch iz ind 0 suprafatatrapezo idala cu 0 f int ina sicare adaposteau animalele petimp de asediu. Peretele devest al Zwinger-ului s-a demo-lat, din cel sudic si estic maiexista resturi. Inire 1964/66,cetatea a fost temeinic res-taurata.

Revista TRANSILVANIA - SIBIU

Page 14: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

33 Roade~ (Iudetul Brasov)

Biserica [orti f icata din Roades, vdz'Utii din sud-est

Dintre toate cetat ile pitorest i si bine conservate ale zonei Rupea, cetateasi mica biser ica fort ificata din Roades, de m~!~int~res arh itecton ic, au cea maifrumoasa imp~urime, fiind situate intr-un fund de cazan, inconj~ratede co-line impadur ite. Pe un promontoriu dominind satul, in a doua jumatate a sec. XIV,s-a clad it 0 biser ica-sala gotica, cu clopotnita asezata in fata Iaturii aI)Usene·~Initial mult n"lai'zveTta,cl0p01nlta deschidea in parterul ei, boltit in cruce, patruarcade in arc frint, cea de apus const ituind portalul principal bogat profilat.Ambrazura, de 1,30 m lat irne, este articulata prin trei baghete cu sect iune informa de para, doua trapezoidale, printre care cinci cavete adinci produc un viuefect plastic. Luneta a fost ornamentata cu muluri traforate. Intrarea in clopot-nita, situata in catul al doilea pe latura estica, era accesibila exclusiv din salabisericii, pr intr-o scara mobila. Arcada semicirculara a intrar ii e clad ita din pietredispuse vertical, in crestetul bolt iiaflindu-se un boltar in forma unei pene triunghiu-lare. Turnul construit, ca de altfel intreaga biserica din gresie, a suferit 0 grava deter-riorare in timpul incursiunilor turcesti din sec. XV, din el supravietuind numaicele trei caturi inferioare si part i din baza catului al patrulea. Inceputul recon-struct iei si fortificar ii sale sint atestate de 0 insernnare din socotelile Provin-ciei Sibiului a celor Sa.ptescaune, datata 1494:" ... pro structura in Radendal flor . 8."

Page 15: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

("pentru constructia din Roades 8 florini"). 0 scutire de impozite acordata cornu-nei Roades in 1504-1508, consemnata in socotelile Sighisoarei ("Relaxati adfabricam ecclesiae"), ("Scutiti pentru construirea bisericii") in valoare de 28 florini~i 37 dinari, nu poate fi atribu ita decit lucrar ilor de fortificare si construct ieidublei incinte. Clopotn ita s-a transformat in donjon prin zidirea arcadelor dinparter, caturile superioare fiind accesibile doar prin sala bisericii si cu intrareadin al doilea cat. Turnul a fost inconjurat cu un zid din piatra, de 1,40 m grosime,de lat imea salii bisericii. Fereastra celui de-al do ilea cat al turnului a fost trans-fermata in meterez. Zidar ia veche, ramasa nenivelata si prezentind urrnele uneidistrugeri, tradeaza graba cu care s-a procedat, donjonul fiind desigur primalucrare din operat ia fortificar ii. Doar latura apuseana a caturilor doi, trei sipatru este strapunsa de cite un meterez. In fat a laturii nord ice se inalfa un turnde aparare al curtinei interioare, dispensind latura nordica a clopotn itei de meterezeCatul al cincilea se pare ca a cazut pentru a doua oara prada distrugerii, fiindreclad it intr-o a treia etapa, exclusiv din caramida. In peretele sau estic se des-chide 0 arcada semicirculara spre podul bisericii, transformat si el in scop defen-siv, constituind singurul acces spre acest cat de aparare. Coiful turnului, formatdintr-o piramida cu virful retezat, cu fringere de panta a muchiilor, purt inddeasupra 0 galerie din lemn cu scaunul clopotelor, se terrn ina pr intr-o piram idaascut ita, adaos al timpurilor recente, identica aproape cu acoperisul clopotn iteidin comuna invecinata Archita. Desi de 42 m inal t ime, turnul pare scund, masivsi gros. Catul de aparare de deasupra navei se sprij ina cu peret ii sai longitudinalipe arcade din caramida, construite intre cele cinci contraforturi ale laturilor _de sud si nord. In umbra arcadelor se ascund largi guri de turnare, rezultate dindevansarea parapetului fat a de linia peretelui bisericii. Deasupra bo lt ii in leagancu penetrat ii ce acopera sala, peret ii longitudinali ai navei au fost inaltati cu 2 m,strins i in chingi de lemn, birne asezate transversal, ale carer capete, iesind inexterior sint prevazute cu un mic acoperis ce se inscrie ca un accent in supra-fata fatadei. Inalt imea vechiului fronton al sali i se recunoaste u~or dator itadiferentei materialelor de constructie - piatra la cladirea or iginara, caramidapentru inaltarea peret ilor si frontonului. Acoperisul in doua ape cu panterepezi are virful frontonului tes it, ca vechile case tarane~ti din aceastaregiune. Corul, care si-a pastrat pina azi bolta sa cu penetrat ii si nervuri de tera-cota, a primit si el un coridor de aparare asezat pe console din lemn. Pe Iron-tonul sal ii se distinge forma vechiului fronton mai scund, ramas ca un iesindacoperit cu 0 streasina lata de trei tigle. La ina ltarea frontonului, zidul a fostcontinuat intr-o mai mica grosime, incit peretele initial mai lat a ramas viz i-bil din exterior. Catul de aparare al corului, accesibil printr-o deschidere in pere-tele estic de piatra al sal ii, deasupra unui arc triumfal semicircular, a fost demo-lat in sec. XIX, iar acoperisul a fost asezat direct pe coroana de zid a corului,producindu-se astfel 0 mare diferenta de nivel intre acoper isul sali i si cel al co-rului. In podul corului nu se intra azi decit prin catul superior al sacristiei, con-struita in 1526 pe latura nordica a corului, cu ajutorul unei scari mobile, iar in-

Cetaiea din Roades, vazuta din nord-est [acuareld )

Page 16: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

trarea in etajul sacristiei se afla la 2 m inalt ime, in zid fiind sapate citeva treptece duc la 0 u~ita de stejar intar ita cu lame de fier.

Intrarea prin sud a sal ii s-a taiat dupa inchiderea portalului de vest, pe cindintrarea in cor, pe latura sudica, este vechea intrare a preotului din epoca di-naintea Reformei. Frumoasa u~a din lemn, in stil renascentist, este datata 1671.Usa sacristiei, pictata cu motive flora le arhaice, este datata 1526. Cei trei peret iai sali i sint lnconjurat i cu galerii ale carer balustrade din lemn, imbodob ite cupicturi flora le, pot fi datate (cea de nord in analogie cu pictura similara de laBunest i) in jur de 1680, si atr ibuita lui Johann Rosler, iar galeria de sud, repic-tata in 1753, repeta 0 maxima pictata cu un secol inainte la biserica din Bunesti.Doua tabli i ale balustradei in£ati~eaza obisnuitele biserici stilizate, int iln iteadesea ca motiv decorativ, dar una din ele reda indubitabil biserica din Roadescu catul ei de aparare deasupra corului. Relicva bisericii de foarte mare valoareo constituie altarul triptic in st il gotic, a carei nisa centrala adaposteste douafiguri din lemn polieromat, inegalabile in sculptura transilvaneana (sf. loanBotezatorul si sf. loan Evanghelistul). lntradosurile aripilor reprez inta scenedin v iata celor doi sfint i, iar pe dosurile aripilor apar opt scene din Pat imilelui lsus. In literatura de specialitate altarul a fost uneori atribuit mesteruluiCristian din Sighisoara, colaborator allui Johann Stoss, fiullui Veit Stoss, aceastapresupusa paternitate datind si altarul dupa 1533. Din desen si compozitierezulta pentru noi ca pictura dateaza, eel mai devreme, din a doua jumatate asec. XV.

Restaurarea bisericii, din anii 1819-1821, a cuprins transformarea feres-trelor si refacerea boltii in leagan cu penetrat ii deasupra salii. In 1874 corulprimeste 0 noua invel itoare.

-7..,.'-l''~ ,-

"

)(IV • '/~///?~~~~~XV ~XV/111m

demo/at D-=--~--o 5 10 •••.

Ograda

Page 17: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

Intr-un oval aproape perfect, curtinel~jnterioare inconjoara biserica forti-ficata. Incinta exterioara s-a pasiJ.:aLdoar-in sectorul sud-estic, latura nord-ves-tic}L f ijnd demolata in 1854. Pe cind curtinele ext-er--ioare sint aparate doar incilltJlJ_.~d=e,---,s=-=u=:-=d=---=e=-st=---d=-e~u=n::....:m:=i.::.c_t.:..:u=.:r~n~c=a,-=-r-=-e-:-,l=:'ese.QL1rei Jaturi in' z~incinta interioara a fost aparata de <jug turnur i cu cite trei.caturi, de sectiune

----areptunghrulara, situate illlte cele doua curITne. .Tumul preotului" din nord-vest a servit ca adapost in caz de asediu, folosinta atestata de cele doua ferestremici cu tocuri de lemn ~i de hornul alipit laturii sudice. Turnul de sud-est,transform at in 1871 intr-o clasa de scoala, este cunoscut ca "Vechea ~coalii de fete".In tencuiala lui aflam doua date: 1618 si 187l. Turnul din sud-est a fost demolat;eel din nord este numit "pivnila de lemne", pe virful acoperisului sau existind uncoco~ din metal care pr iveste spre padure cind se apropie ploaia. Turnul dinnord-est, actuala locuinta a pazn iculu i, adaposteste, sub acoperisul sau baroc,intrarea bolt ita in curtea cetat ii- un tunel scund in care se deschid lateral douanise boltite. 0 poarta grea cu canaturi de stejar, intar ita cu lame de fier, inch ideintrarea. In curtina sudica se mai deschide 0 u~a pentru pieton i, cu un singurcanat din stejar, lame le de fier cu care e prevazuta fiind ornamentate cu rozetestantate si purtind incizat anul 165l. Coridorul de aparare ce inconjoara incintas-a pastrat intact. La ina lt imea de 2 m, console din lemn purtau platformacoridorului, de pe care se foloseau gurile de turn are alternate cu metereze. Unacoperis in pupitru coboara oblic de pe coama zidului spre curte.

Revlsta TRANSILVANIA - SIDIU

Page 18: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

34 Archita (Iudetul Mures)

Cetatea din Archita, varutd din sud-est

La Arch ita, situata intre Saschiz si Beia, se lnalta in centrul comunei 0 cetatetaraneasca deosebit de bine conservata, cu dubla incinta si sapte din cele nouaturnuri de aparare cite au inconjurat-o odinioara. Pomenit documentar pentruprima oara in 1356 ca Ercud, satul avea 0 baz ilica romanica cu trei nave, faraturn, f inisata cu grija, dat ind din ultimul sfert al sec. XII, care a fost trans-fermata intr-o biser ica-sala gotica, odata cu fort ificarea sa, in jurul anului 1500.Necesitatea de a supraetaja nava centrala cu un cat de aparare, a dus la demo-larea colateralelor, prevazute la aceasta baz ilica cu bolt i in cruce pe ogive-cumatesta urmele acestor bolt i, vizibile pe latura de nord, in coltur ile formate intreperetele navei si contraforturile adosate. Cele patru arcade semicirculare, des-chise altadata in colaterale, au fost inchise cu caramiz i si pietre, umpluturadeosebindu-se vizibil de zidul originar din piatra, fiind evident in partea infe-r ioara netencu ita a laturii de miazanoapte. Pe aceeasi latura, clopotn ita a fostulterior al ipita bazilicii, intrucit exista 0 crapatura intre cele doua part i de con-struct ie, ambele terminate cu canturi netede. Turnul a fost construit, probabilin sec. XIV, desigur inaintea fortificar ii. Parterul sau deschidea inca douaarcade, spre nord ~i sud, care au fost zidite cind s-a inconjurat partea infer ioaraa turnului cu 0 camasa din caram ida, lata de un metru, ce izola parterul complet.

Page 19: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

Printr-o ingusta galerie, amenajata in grosimea zidului de vest, se intra in aldoilea cat al turnului, unde se afla 0 vatra pentru fierberea lichidelor ce seturnau prin gurile de pacura, hornul vetrei fiind construit intre zidul de est alturnului si eel de vest al navei, terminat printr-o deschidere in latura sud icaa turnului. In catul al treilea se afla intrarea in catul de aparare amenajat inpodul bisericii. Caturile superioare ale clopotnitei sint separate prin platformede b irne, deschizind pe cele trei laturi cite un ingust meterez. Turnul a prim itforma sa actuala in 1802, cind i ~-a aplicat si coiful copiat dupa cele ale turnu-rilor din Tara Birsei: 0 pir nrlirli cu virful retezat este surmontata de 0 galeriedin lemn, cu dubla arcada pe Iiecare latura, formind un post de observat ie,terminindu-se intr-o pirarnida octogonala ascut ita. Acoperisul, foarte asema-nator turnului de la Roades, dovedeste influent a comunelor invecinate in adop-tarea unor forme si tehnici de construct ie, unor instalatii defensive. Cum in anul1504 is-au acordat Architei scutiri de impozite, este de presupus ca fortificareaa inceput in acest an. Pe linga transformarea clopotnitei in donjon, s-a con-struit un cat de aparare deasupra navei si corului, inchis acurn pe trei laturi.Bolta in cruce a corului si tavanul plat al navei centrale au fost inlocu ite cuo bolta gotica. Intre cele douasprezece contraforturi, care inconjurau corul sinava, s-au intins arcade de caramida, la interval de 40 -50 em de peretele zidu-lui, golurile astfel formate devenind guri de turnare. Strapuns de metereze informa gaurii de cheie, parapetul catului de aparare se inalta cu 1,50 - 1,70 mdeasupra arcadelor; asemenea metereze, guri de tragere, se deschid si in peret iinavei, deasupra bolt ii, unde se postau tragatorii. Cei care foloseau meterezelesuperioare 0 faceau de pe 0 punte din lemn, asezata pe birne transversale lainaltimea arcade lor. Podul fortificat era izolat de interiorul bisericii, fiind acce-sibil doar prin al treilea cat al donjonului. Biserica-sala astfel constitu ita a pr i-mit, dupa inlaturarea colateralelor si .inchiderea portalului de vest, 0 intrarepe latura sudica, ce intruneste, in tocul sau sculptat din piatra, elemente got icetardive si de Rena~tere- baghete incrucisate pe colturi si cornisa cu denticuli.Lintelul poarta un semn lapidar: 0 cruce cu bara verticala oblica. De formagotica tardiva este si profilarea intradosului arcului triumfal, foarte inaIt, con-struit odata cu noua bolta: intre doua cavete adinci. 0 bagheta cilindrica accen-tuata prin benzi inguste. Pe latura nordica s-a adostat 0 incapere patrata, culungimea laturii de 5 rn, acoper ita cu 0 bolta in cruce pe ogive, cu nervuri profi-late, care a servit initial ca sacristie, dar, pentru a se mar i numarul locurilorin biser ica, a fost inclusa in nava prin desfiintarea peretelui despart itor. Arcadaplata ce inche ie deschizatura in partea super ioara dovedeste deschiderea t irz iea peretelui. Incaperea, de proport ii armonioase, este luminata de doua mici feres-tre in arc frint , cu ambrazura de gresie foarte corodata. Corul si nava posedaferestre in arc frint.

Incendiul din 28 august 1748 a distrus cea mai mare parte a comunei, fla-car ile cupr inzind ~i acoperisul de ~ita al bisericii, coiful turnului, topind clopo-tele si si transforrn ind in cenusa tot mobilierul bisericii. In decurs de doi ani,locuitorii din Archita au reusit sa reacopere biserica si sa 0 mobileze, fapt amin-tit de inscriptia de pe arcul triumfal: "DOMUS HAECCE, CULTI DIVINO DE-DICATO, IN CINERIS REDACTA 1748 D 28 AUG. NOCTU HORA XI. ECINERIBUS RURSUS REVIVISCIT ANNO 1750, MENSE JULIE, PAS-TORE MA RT. KELP DE STERN BURG." ("Aceasta casa dedicata cultuluidivin a fost prefacuta in cenusa in 1748, 28 august la orele 11 ale noptii si din

Cetatea din Archita, viizutd din sud-uest [acuareld )

Page 20: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

cenusa a renascut in anul 1750 luna iulie, pastor fiind Mart/in) Kelp dinSternburg"). Actuala bolta in leagan a sal ii dateaza din acel timp. Ca-tul de aparare, nimicit de incendiu, nefiind refacut, acoper isul a fost a~e-zat direct pe arcade le dintre contraforturi, care art iculeaza peret ii atitde pitoresc cu umbrele lor puternice. Incinta dubla , ce inconjoara bi-serica for tificata, are forma dreptunghiulara, caracter ist ica inceputului sec. XVI,mai ales pentru aceasta regiune. Din cele doua turnuri init iale s-au pastrat ~ap-te precum ~i galeria de aparare a curtinelor exterioare. Incinta inter ioara are tumu-rile asezate pe coltur i, la demolarea celui din nord-est inchizindu-se peretele peport iunea ocupata de el. Zidul inalt de 7 m a fost inconjurat la ina lt imea de4 n:t de un coridor de aparare sprijinit pe zid, care, de la aceasta ina lt ime, seIngusteaza in sus, s i pe console din lemn. Galeria a fost demolata, meterezelezidite, doar pe latura sud ica , in partea de est, se mai pastreaza doua nise (35 cminalte, 60 em late), pentru un singur tragator. In partea de vest a aceluiasi zidse deschid doua masiculiuri, - meterezele care le-au eorespuns fiind zidite. Ca-turile turnurilor au fost despart ite prin platforme din lemn, fiecare avind 0 in-trare separata pe latura curt ii, accesibile din eoridorul de aparare sau eu aju-torul unor scar i mobile. Toate trei laturile lib ere ale turnurilor sint prevazu-te cu cite doua metereze in fiecare etaj, n isele acestora fiind acoperite eu bir-ne. Initial, turnurile pur tau toate galerii din lemn sub acoper isul lor pirami-dal, ele insa au fost ulterior indepar ta te. Turnul de nord-vest conserva doua scar icioplite in busten i masivi de stejar, datate, eea mai scurta in 1661 - cind s-areconstruit turnul ("ex ruinis restauratur"), cea mai Iunga , din 1880. Incinta ex-terioara ~i-a pastrat intact coridorul de aparare ce 0 inconjoara, sprijinit pe z i-dul mai lat in parte a infer ioara si pe console din lemn, acoper isul coborind inpanta de pe coama zidului spre curte, spr ij inindu-se pe st ilpii balustradei.

La distanta de 3-4 m, se deschid metereze in zid, ale caror n ise sin t bol-tite in partea superioara sau acoperite cu lespezi, meterezele put ind fi inch isecu butuci de lemn pr insi intr-un ax de fier. Dintre turnurile incintei exterioa-re numai cel de nord-vest e asezat pe colt, celelalte au peret ii paraleli cu z idu-rile incintei. In nord-est turnul cu numai doua eaturi iese cu trei laturi in afa-ra zidului deschis spre curte. Numai turnul din sud-vest ~i-a pastrat galeriade lemn; cite doua ferestre mici in caturile doi si trei arata ca turnul a fostlocuit. In centrul laturii apusene, turnul port ii pazeste intrarea bolt ita, od ini-oara prevazuta eu hersa, ale carei lagare de glisare s-au conservat. Caturile su-perioare au fost locuite. In nord a fost a.lip ita casa paznicului, in sud Vecheaprinuirie, desch isa spre strada cu 0 balustrada avind coloane ce sust in pantaacoperisulu i, peretele din spate fiind format de zidul ineintei. Zidurile si tur-nurile au fost reparate in anii 1811, 1866, 1899, iar in al saptelea deceniu alsecolului nostru s-au renovat toate acoper isur ile, inc it cetatea - cu piramide-le acoper isur ilor plasate la diferite niveluri si in diferite poz it ii - ofera 0 ima-gine atragatoare, un peisaj viu si dinamic.

ndemo/at

• X/Il~150+II

XVI

Conriorul ded~:iOre

Page 21: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

35 Drausent (judctul Brasov)

Biserica fortificatd din Drnuseni , vdzutd din sud-est

in primul document referitor la istoria sasilor din Transilvania, datat 1224,asa numitul Andreanum, se pomeneste de Drauseni ("terra Daraus") ca punctulestic de gran ita al teritoriului acordat colonist ilor sasi, ca localitatea cea maiavansata spre t inutul secuilor, situata la 18 km in nord-est de Rupea, in valeaHomorodului Mare, facind parte din Scaunul Rupei, "terra Daraus" care mar-ginea in est Provincia Sibiului. De aceea, poate, in mijlocul satului se inaltacea mai impozanta, arrnon ioasa si impodobita baz ilica a unei comune sasesti.

T'\_L_l:: _1_ •. _L __ ~_~~..1 J.. .L~ __ 1____ -

Page 22: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

v•.....•...•..•..•..•.•...•..•..•.•...•.•..r'-'&J ...•..•...•._, - ..•..•......'-' .•.•.•'-"...-.~- , .•. ----r~-'-'~ - ...., - ..........•..............•...............................•......•.'-' .JU.J'-'y\..J..

Detalii ale tehnicii de construct ie, elemente stilistice, ornamente ale plas-ticii arhitectonice plaseaza edificarea bazilicii in al treilea sfer t al veacului XIII.Clad ita in intreg ime din gresie rosiatica, cu colturile intar ite prin piatra de ta-lie si cuburi din bazalt, bazilica prez inta 0 dispoz it ie planimetr ica caracteristi-ca monumentelor sasest i ale epocii: cor patrat cu absida semicirculara, corp ba-zilical cu trei nave si clopotn ita r idicata deasupra capatului vestic al navei ce-trale, Ilancata de colaterale. Catul inferior al clopotn ite i alcatu ia obisnu ita ha-la de intrare, deschisa prin arcade semicirculare spre cele trei nave, cu porta-lul principal pe latura apuseana. (Arcadele de nord ~i sud, .miqorate in cursulmcdificar ilor din 1494, au fost transformate in arc frint.) In coltur ile formatede cei patru stilpi puternici ai turnului se inalta - de pe un soclu care incon-joara tot parterul turnului si de pe baze atice - colonete zvelte cu capiteluriformate din trei frunze striate vertical, acoperite cu abacuri in forma de pla-ca dreptungh iulara, ce sust in nervurile bolt ii in cruce pe ogive. Nervurile, pro-filate cu cavete laterale si bagheta cilindr ica pe latura infer ioara, se int ilnescintr-o cheie de bolta al carui frumos motiv (floarea soarelui) , impreuna cu ca-pitelurile colonetelor, apart in repertoriului de forme ale sant ierelor cisterciene dinTransilvania. Aceeasi cheie de bolta 0 mai int iln im in comuna apropiata Homo-rod si in orasul Sebes, ca si la abat ia cisterc iana de la Cirta. St ilpi i sint incon-jurati - la ina lt imea naster ii bolt ilor - de 0 corn isa simpla, placa dreptun-ghiulara cu 0 caveta pe latura inferioara. Aceeasi cornisa se observa si la stil-pii ce separa navele. Tribuna de vest, in al doilea cat al turnului, este la felde generos impodob ita , caz unic la bazilicile de sat sasesti. Un rezalit puternic, ado-sat Iatadei apusene a turnului, cuprinde portalul cu ambrazura neobisnuit delarga, articulata prin ~ase retrageri, cu pilastr i si cite cinci coloane cilin-drice, ce se inalia de pe socluri compuse din doua trepte ce inconjoara intreagabaza a turnului si de pe baze atice. Capitelurile lor forrneaza, in sud si nord, citeo fr iza variat ornamentata, capitelurile cu croseta ale laturii de sud au frun-zele articulate cu siruri de bobite, intrun ind astfel elemente ale romanicului tir-ziu cu ale stilulu'i de tranzit ~l cistercienilor, pe cind friza de pe latura nor-did forrneaza 0 singura banda din frunze ~i lujeri luxur iant i, prevestind, printratarea lor natural ista, apar it ia goticului. Arhivoltele, repetind profilurile am-brazurii cu un pronuntat joc de umbre si lumini, cuprind in luneta 0 lespedetreflata purt ind un relief bine conservat. Din bogata vegetat ie de flori si lu-jeri se desprind doi balauri afrontat i, cu gituri lungi, trupuri masive de bron-tozaur purtate de picioruse de sopirla , coada lunga innodata la virf , Portaluldin Drausen i este cel mai amplu ~i bogat impodobit din toate portalurile ro-manice ale bazilicilor de sat sasesti. Un lux neobisnu it il prez inta si bolt ilepe ogive ale colateralelor, ale carer travee apusene, ce comunicau cu parterulclopotn ite i, aveau nervurile sprijinite pe colonete angajate cu capiteluri cu cro-sete, iar la punctul de int iln ire dintre doua travee, cele doua nervuri diagona-le si cea transversala porneau de pe trei colonete inmanunchiate, Acest manun-chi de trei colonete, purtind capiteluri cu crosete este tipic pentru santierelecisterciene din Transilvania. Intr-o forma asernanatoare le gasim in corul bisericiiabatiei de la Cirta , in corul bazilicii sf. Bartolomeu din Brasov, la Halmeag , la bise-rica reformats din Sic si biserica Minor it ilor din Bistr ita (cele doua din urrnain Transilvania de nord) confirmind pina unde au patruns formele arhitectu-rii cisterciene. Ogivele celorlalte tra vee se sprij ineau pe console dintre care s-apastrat una pe al doilea din st ilp ii laturii de sud, vizibil in exterior, dupa in-laturarea colateralelor in timpul fort if icar ii, cind s-au zidit arcadele dintre na-ve. Numai ultimele doua travee de apus ale laturii sudice au ramas in picioare,intrucit la capatul acestei colaterale, put in devansata spre vest, se afla 0 scara spi-ralata ce urea la tribuna din al doilea cat al turnului, deschisa printr-o largaarcada spre nava centrala si avind pe laturile de sud si nord cite 0 intrare ter-m ina ta in arc semicircular, cu toe de pia tra. Aici in t iln im aceeas i boIta pe 0-

give, ca la parter, sust inuta de aceeleasi colonete. Casuta scar ii spiralate urea,desigur, odinioara ~i la al treilea etaj care nu poseda alta intrare in afara uneideschideri semicirculare de 60 em lat ime pe latura sud ica, In peret ii de nord,sud ~i vest se deschid nise (de 2,50 m ina lt ime si 1,30 m lat ime}, oferind ada-post pentru doi tragatori. In peretele de est se afla 0 intrare in podul bisericii,prin care se ajungea la catul de aparare ridicat ulterior deasupra corului. Ni-sa cu meterez din latura de sud dovedeste ca acoperisul catului de aparare, ri-~iicat deasupra colateralei in timpul fortificarii, a fo~t initial mai scund. Ase-menea corpuri de aparare, ina lta te deasupra part ii apusene a colateralelor, flan-cind clopotn ita, pot fi int iln ite si 11. Cisnad ie. 0 platforrna din birne separa ca-turile trei si patru, in al patrulea aflindu-se scaunul clopotelor , cum 0 dove-desc cele patru ferestre mari, ingustate si transform ate in metereze, cind la fortifi-care s-a construit coridorul de aparare de deasupra acestui ultim cat al turnu-lui, mutindu-se clopotele mai sus, sub acoperisul in forma de piram ida. Substreasina, turnul este impodobit cu 0 fr iza din arcuri semicirculare, intilnita si

T'urnul de poartd al cetdtii dill Drdusen i (acuarelii}

Page 23: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

la turnul din comuna Cincul Mare (azi mascata de acoper isul tribunelor cola-rale), cum il gasim, i,ntr-o forma mai ampla, si la absidiolele catedralei din Al-ba Iulia. Pe toata inalt imea, caturile turnului sin t construite din piatra de ta-lie.

o deoseb ita podoaba a bazilicii 0 constituie cele patru ferestre in arc se-micircular ale navei centrale cu except ia celei din est - ferestre geminate cu co-lonete din gresie. Asemenea ferestre geminate mai poseda bazilicile de la Cat asi Rodbav; l i Cincu, 0 strana din cor, construita in acelasi fel, a fost incas-trata in tribuna de deasupra colateralei sudice. De-a lungul peret ilor longitu-dinali ai navei centrale s-a desfasurat 0 fr iza pictata sub ferestrele geminate sideasupra arcade lor deschise spre colaterale, inalta de 1,30 m, executata intr-otehn ica m ixta (fresca si tempera). Legenda sf. Ecaterina este povestita intr-oviziune populara, cu atitudini sugestive, de un realism convingator , rea lizatain ultimul sfert al veacului XIV. Stilul si costumat ia indica un pictor din scoa-la sud-germana sau boema , Friza, dupa Reforma, a fost accper ita , cu zugravealasi descoperita doar partial pe latura de sud, in 1936. Cind in cursul fort if i-car ii tavanul plat al bazilicii a fost inlocu it cu 0 bolta in leagan din caram iz i,s-au adosat st ilpilor , dintre arcade le colateralelor, p ilastr ii zvelt i ce sust in bol-ta, dar care Iragmenteaza friza in cinci compartimente, acoperind, prin supra-Iata lor, unele scene s i personaje.

o subvent ie de 11 galbeni acordata comunei Drausen i din fondul celor Sap-te Scaune ale Provinciei Sibiene, in 1494, ne indrepta teste sa presupunem con-struirea bolt ii in acest an, odata cu inceputul for tif icar ii bazilicii, transforrnataprin in laturarea colateralelor in b iser ica-sala , Prima operatic a fost, desigur, izo-larea turnului de interiorul bisericii prin zidirea arcadei dechise in tribuna sprenava centrala , ca si a intrar ilor sale laterale, turnul primind atunci coridorulsau de aparare. Absida sern icirculara a fost imbracata intr-o camasa (din cara-

XIII.

XV ~

1650mdemo/elf 0

4A

I - ~o '5 1D

Page 24: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

mizi) dreptunghiulara, de lat imea corului, peste care s-a ina ltat catul de apa-rare cu parapet din paianta , cum n mai gasim numai la b iserica-sala din Ste-jeris. Pentru sust inerea catului de aparare, devansat pe console din lemn, s-auconstruit contraforturi in jurul corului.

o incinta de forma pol igona la neregulata, apropiata de oval, inalta de 8-9m,inconjoara biserica. Deasupra intrar ii boltite, prevazuta cu una sau, poate,doua herse, se r id ica cele trei caturi ale turnului de vest, iar in nord se des-chide 0 port ita pentru pieton i cu usa din stejar intar ita cu lame de fier. Din-tre cele cinci turnuri de aparare ale cetat ii, cel de sud cu patru caturi, si celde sud-est, cu trei caturi, au 0 sect iune pentagonala , dat ind - ca toate turnu-rile pentagonale ale cetat ilor sasest i - de la mijlocul secolului XVII. Ele auinlocu it, poate, alte turnuri mai vechi de sect iune patrata, precum la turnul deest, cel de nord-est si cel de nord. Toate poarta acoper isur i piramidale cu ex-cept ia celui de nord - acesta av ind un acoper is in forma de pupitru, prevazut,pe fatada inalta s i pe flancuri, cu masicu liur i. Platforme de b irne separa catur i-le turnurilor, inzestrate toate cu metereze mici a carer rame din lemn de ste-jar pot fi inch ise cu butuci f ixat i in axe de fier. De jur-rmprejurul curtinelortrecea, pe latura inter ioara, un coridor acoperit ce permitea folosirea rnetereze-lor s ia gurilor de turnare plasate la distanta de 2-3 m una de alta.

In secolul XVII, cetatea a fost inconjurata de 0 a doua cur t ina, aparatain est si vest de cite un bastion, demolata total in 1841. Cu zidurile sale inal-te si masive, strapunse doar din loc in loc de negre guri de pacura , straju itede turnurile din Iata lor, cetatea of era 0 imagine impunatoare si invincibila. Dru-mul venind dinspre comuna Cata drept spre ea, se loveste, parca , de rez istentacetat ii s i se bifurca imbrat is ind-o , pentru a se reuni dupa ocolirea ei.

Mobilierul s i galeriile cu balustrada din lemn pictate ale bisericii const i-tuie 0 adevarata comoara de arta populara , Galeriile pictate in 1637, straneledin cor picta te in 1636, alte strane din colaterale pictate in .secolele XVII s iXVIII sint piese decorative de mare va loare art ist ica si istor ica , Darausen iifiind, alatur i de Beia si Cata , un vest it centru, din zona Rupei, pentru pictura pemobilier.

Revista TRANSILVANIA - SIBIU

Page 25: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

36 Cata (Iudetul Brasov)

Incinta intetioaril, cu bazilica,

Cata, comuna Iibera a pamintului cra iesc, apartinea - dupa vechea Impar-tire administrativa de pinji la 1876 - Scaunului de Rupea si capitlului de Kosd.Denumirea germana KatzendorJ a fost adusa de colonist i din tara lor de obirsie,deoarece lingi Bernkastel pe Mosela exista un Katzenloch , in Eifel un Katzenburg ,in districtul Trier un Katzenmuhle, in zona Rinului mijlociu un Katzenbach siKatzenho], ultimul nume purt indu-I si 0 localitate din Luxemburg. In Germania~i Austria exista 14 Ioca.litati cu numele de Katzendorf. (Dupa dr. Gustav Kisch.Diciionar comparativ al dialectului nasiiudean $i eel Jrancon de pe M osela $i din Lu-xemburg.)

Page 26: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

Daniel Hager afirma (in Blatter jur Geist, Gemu: und Vaterlandskunde, din14.III.1839) ca denumirea originara a localitat iiar fi fost Kattendorj, asezarea fiindo veche colonie a imigrantilor din Hessa. Locuitorii din Hessa sint descendent iiunui trib germanic numit Katten sau Chatten, din teritoriul Fulda-Lahn, ce aapart inut mai t irziu tribului Franconilor. Schimbarea vocabulei Katte in sa-sescul Katz s-a petrecut in Transilvania, ca ~i a vocabulei Ratte in sasescul Ratz.Ambele teze indica originea francona , din regiunea Moselei, a denumirii Katzen-dorf. Documentar, localitatea apare in secolele XIV -XV cu denumirile de Katza ,Kacza, Cacza, Katzen, pentru a figura Katzendorj pe harta lui Honterus. In 1488,satul avea 92 de gospodar ii. 5 pastor i, 0 scoala , 0 moara ~i doi saraci.

Ridicarea bazilicii roman ice cu trei nave, deschizind din nava centrala treiarcade semicirculare spre colaterale, avind un cor patrat , absida sernicircularasi clopotn ita Ilancata de colaterale, poate fi datata curind dupa anu11250. Datareaeste confirmata si de ferestrele romanice geminate, cite trei de fiecare laturaa navei centrale, mai vechi decit ferestrele geminate din Drauseni, intruc it dublularc semicircular se sprij ina pe 0 coloana centra la ~i doua laterale, purtind capi-teluri cubice, capitelurile din Drausen i, formate din trei frunze, fiind 0 formaulterioara. 0 arhivolta in trei retrageri se arcuieste deasupra fiecarei ferestre.Clopotnita surptndu-se in 21 martie 1894, nu se mai st ie daca al doilea nivelal sau era 0 tribuna deschisa spre nava intr-o arcada semicirculara , asa cum leintilnim la clopotnitele din comunele vecine - Homorod ~i Drauseni.

Din prima faza a constructiei s-a pastrat corul de plan patrat, cu ferestreroman ice laterale situate foarte sus si cu intrarea din sud a preotului, devenita ul-terior intrarea in sacristie. Arcul triumfal, semicircular, prez inta, la nasterea lui,o cornisa slab pronuntata, sub placa dreapta retrag indu-se 0 caveta si un sfert debagheta cilindrica , Cele doua pile adosate din est si vest, ca ~i cele doua liberedin mijloc, sint de sectiune patrata. Intre 1960-1970, s-au degajat doua din fe-restrele geminate ale navei centrale. Pe latura de nord ele s-au pastrat, deoarecepanta acoperisului de pe nava centrals s-a prelungit deasupra colateralei, fatadade nord fiind mai expusa intemperiilor, in vreme ce latura sudica a conservatforma baz ilicala, cu acoperis in pupitru deasupra colateralei, ferestrele geminate,la 0 restaurare mai recenta, fiind aici inlocuite cu trei ferestre in arc frint. In pe-retele de apus al navei centrale s-a pastrat 0 arcada sernicirculara , inalta de 3,10 m~i lata de 2,22, pe sub care se intra in porticul situat in parterui tumului de vest,bolt it in cruce. Arcade identice se deschideau lateral spre colaterale, in fatadaapuseana a clopotnitei aflindu-se portalul principal Cll doua retrageri, cu douaperechi de coloane, ce purtau, pe capitelurile lor cubice, arhivolta semicirculara ,

Pe la 1400, absida semicirculara a fost inlocuita, corul fiind inch is penta-gonal. EI poarta 0 bolta in cruce, iar partea estica pentagonala cinci penetrat ii,Nervurile, de profil simplu, put in scobite lateral, urea de pe colonete semicilin-drice in colturile incaper ii. In peretele sudic al prelungirii est ice a corului se des-chid dona Ierestre in arc frint, iar in eel din est una circulara , Pe latura de nord-est, fereastra a fost transformata in usa, prin care se ajunge la tribuna orgii,aflata deasupra altarului. In cele doua nise din pcretele de sud al corului se pas-trau vasele de cult. Odata cu transform area gotica a corului, nava centrala a pri-mit, in locul tavanului plat originar, 0 bolta gotica , ale carei nervuri se sprijineaupe console, dintre care se mai pastreaza doua pe peretele de nord. Cheile de boltasint incastrate in Iatada de apus, renovata. Dupa 1894, cind clopotnita, surpin-du-se, a spart bolta navei, aceasta a primit un tavan plat din stucatura , La sfirsi-tul secolului XIX, in fatada de vest s-a amenajat un simplu portal cu un mic por-tic acoperit in forma de ~a. Clopotnita surpata si partea apuseana a colateralelordistrusa n-au mai fost reconstruite. Deasupra parterului clopotnitei s-a amenajato mica tribuna, iar la capatul colateralelor - scari ce urea spre galeriile late-rale de lemn ale navei centrale. Casa scarilor a distrus fereastra geminata din vest.Colateralele deschid portale semicirculare dispuse pe acelasi ax. Pe cele doua pilemijlocii ale laturii de nord, se observa urmele unor cruci inscr ise in cercuri, da-tind de la 0 sfintire a bisericii de catre un episcop, operatic ohligator ie dupa 0 pin-gar ire a biserici prin varsare de singe. Consolele ~i cheile de bolta prez inta urme

Turnurile de nord ~i est ale cetdlii din Cata [acuareld}

Page 27: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

de pictura in negru, ro~u ~i verde. Nu se mai poate constata, in urma transfer-marilor efectuate in secolul trecut, daca biserica a fost fortificata.O dubla in-cinta poligonala neregulata Inconjoara bazilica, ambele curtine formind, din col-turile turnului de poarta, aflat in vest, unde zidurile sint foarte apropiate, unZwinger. Curtina interioara, dat ind din secolul XV, inalta de 8 m, era aparatade patru turnuri devansate. Ea conserva multe bucat i de lemn provenite din trun-chiurile rotunde ce se foloseau drept schele la constructie. Un mic acoperis in sa,lat de doua tigle, acopera coroana zidului. Deasupra intrar ii in cetate se Inaltacele trei caturi ale turnului portii, incoronat de un coridor de aparare scos inconsola pe b irne , Pe latura catre curte se deschid cele trei intrar i spre niveleleturnului. accesibile odinioara numai prin scar imobile, azi prin scari din lemn cuun mic acoper is, refacute in 1969. Turnul din sud a fost demolat si zidul refacutin locul unde s-a aflat. Turnul din est, cu cinci nivele, este singurul care deschide,la baza catului superior, scos in consola, guri de turnare. Ca si celelalte turnuri,el poarta un acoperis in piramida , avind de asemeni intrarile situate pe latura ceda spre curte. In catul al doilea, turnul are un ancadrament gotic din piatra injurul intrarii. In fiecare dintre caturi se deschid metereze rectangulare ina lte(40 X 50 cm). In tre turnurile de est si vest, s-a crea t 0 intrare cu arcada ina lta ,Turnul din nord poarta un coridor de aparare pe console de birne deasupra celorpatru nivele. Cele trei nivele inferioare au metereze lungi pentru arcasi, in interiorcorespunz indu-Ie n ise aproape patrate ,

In timpul invaziei tatar ilor din 1658, locu inte le din Cata si Mercheasaau fost arse pina la temelii. Prapadul acesta a determinat satenii din Cata sa-siincercu iasca cetatea cu 0 a doua curt ina ce cuprinde 0 mare suprafata , in nordsi sud-est fiind sust inuta de cite un turn. Cel din nord s-a demolat, eel din sud-est ,turnul preotului, este de plan pentagonal, cum sint cele mai multe turnuri deaparare r idicate pe lei.rnijlocul secolului XVII. In timp de asediu, turnul foloseapreotului si familiei sale drept locuinta , cele trei nivele superioare put ind fi inca l-zite, un horn strapung ind zidul vertical. Latura dinspre curte e prevazuta cu feres-tre si usi, iar laturile exterioare, ale f iecaru inivel, cu metereze din stejar si butucturnant in jurul unui ax metalic, dispozitiv ce inch idea meterezul. Un coridor deaparare scos in consola pe b irne , cu parapet de pa ianta , purtind un acoper is inpiram ida, incoroneaza turnul. Al patrulea cat e prevazut cu guri de turn are pentruapararea bazei turnului. Un br iu pictat in ro~u si albastru inconjoara turnul lainalj imea catului al doilea . 0 ni~a in latura de est poart a inscr iptia: .Propugnacu-lum hoc errectum est existente pastore Longio Andrea 1676." ("Acest turn a fost ridicatpe vremea pastorului Andreas Lang in 1676.") Pe fundul une i alte n ise e scris ingermana cu caract ere gotice: "Doamne apleaca-te iar spre noi si fii milostiv cuslugile tale" si in continuare: ,,0 [elices vas, qui in pace de bello et in bello de pacecogitatis'·. ("Ferice de voi care in timp de pace va ginditi la razboi si in tirnp derazboi la pace.")

In 1706, intregul sat a fost incendiat in luptele cu oastea curut ilor. Un anmai t irz iu se restaureaza cetatea, contribuind ~i comuna Viscri cu 0 donat ie ,In 1711 s-au adosat galeriile de lemn peret ilor navei centrale pentru rnar ireanumarului de locuri. In 1717 s-a restaurat clopotnita si s-a construit tribuna dincor. In 1818 s-a demolat partea estica a curtinei exterioare pentru a se constru icasa paroh iala , In 1860 s-a demolat tribuna din piatra constru ita inainte de1700, r idicindu-se sacristia adosata peretelui de sud al corului. In 1884/85 s-ademolat turnul din nord al curtinei exterioare si port iunea ei de est pentru a seconstrui scoala , In 1936/37 s-au demolat alte port iun i ale curtinei exterioare pen-tru a se cladi din materialul obt inut 0 sala comuna la , Azi, din curtina exterioaras-a mai pastrat doar partea din sud-vest.

Page 28: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania
Page 29: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

37 Viscri (Iudetul Bra~ov)

Situata intre cele doua sosele ce leaga Rupea de Sigh isoara si de Medias.in comuna Viscri se putea ajunge pina acum zece ani doar prin mijloace propriide locomot ie , Dator ita poz it ie i sale retrase , aici s-a pastrat eel mai arhaic costumfemeiesc, cu imbrobodeala pur med ievala , ca si 0 arh itectura un itara , de tip francon,din secolele XVII-XIX. in Viscri mai dainuie , bine conscrvata , una din cele ma ipitorest i ~i - in pofida dimensiunilor nu prea mari - monumentale cetat i ta-ranest i sasest i, ce cuprinde intre zidurile sale una din put inele b iser ic i-sa la ro-man ice ale secolului XIII. Part icu lar ita t ile monumentului au preocupat pe multicerce tator i iar enigmele lui au putut fi c1ezlegate abia prin sapatur ile intreprinsein 1970/71 de catre arheologul 1\1ariana Dumitrache, care prez in ta rezultatelelor intr-un studiu amplu Cercetdri arheologice ~i ale istoriei arhitecturii in zonaRupei [Viscri-Deutschli'eisskirch), aparu t in Forschungen zur Volks- und Landes-kunde vo l. 21, nr. 2, 1978 .

In prezentarea monumentului, preluam cele constatate asupra istor ie i con-strucEei,. concluzii~ obtinu!e .pc baza invest igat iilor cercetatoare i.

Page 30: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

;::'LIUL-~ll.,.;.J., l.-VJ.J.L-.LUL.<.LJ. '-" ...••~J. ••.••.••..•.••.••.... j-'''''' •.....--~ ....•.. ~--. ~-¥-o~r---~- ~~------~----.

Poz it ia retras,' a asezar ii cxpl ica si apar it ia sa relativ t irz ie in documente.Ab ia pe la 1400, "Alba ecclesia" (alias Viscr i}, apare intr-un registru a l local itat i-lor pentru plata impozitului datorat episcopatului, al capitlului de Rupea (Kosd).Pe la 1500, Viscri este enumerata printre comunele libere ale Scaunului de Rupea,cu SIde gospodar ii,tre i pastor i, un dascal si doi sarac i. Aici, ca si in alte comune,vechimea b iser ic ii conf irrna ca asezarea co lon ist ilor germani a luat f iinta la sf ir-situl secolului XII, cind a fost colon izata s i partea apuseana a viitorului Scaunal Rupei. Biser ica-sala roman ica , cum mai exista in zona Rupei doar in Homorod(biser ica-sala din Cr it apart inea deja stilului de trecere de la romanic la gotic),a avut 0 antecesoare care a fost partial inclusa In acest edificiu. Colon ist iigermani(care s-au aseza t si in Viscri ca im igrant i dupa domnia regelui Geza al II, ad icadupa 1162, ca "alii Flandrenses", In ultimul sfert al secolului XII) au gasit. pepromontoriul din nord-estul comunei actuale, 0 mica capela , Aceasta era constru itadin calcar alb-verzui, avea forma rectangu lara , cu absida sern icircu lara spre ra-rasarit , iar unicele podoabe erau pietrele cub ice ecarisate ce formau co ltur ilcsal ii si inceputul absidei, 0 arcada sern icirculara a intrar ii sudice. Sala aveaun tavan plat, absida 0 sern ica lota (lungimea capelei era de 13 ,5 m , a sal ii de9,80 m , lat imea sal ii in vest de 7,8 m si in est de 8 m). Dupa piesele descoperiteIn mormintele d inlauntrul si din afara capelei, monede si cercei de timpla de lainceputul secolului XII, aceasta se dateaza intre 1100-1120, ca apar tin ind unuigrup de secui ce pazeau In acest punct gran ita statului maghiar feudal, inainteasosirii colonist ilor germani. Ex istenta capelei parasite a dispensat pe colon ist ide truda r id icar ii unei baz ilici roman ice cu trei nave, cum s-au construit in celemai multe asezar i sasest i in decursul secolului XIII pe pam in tul cra iesc , Adapta-rea capelci s-a efectuat In etapc, in concordanta cu evo lu t ia soc ia la a co lon ist ilorsi cond it iile istorice respective. Asa cum rezu lta din analiza si interpretareacercetar ilor arheologice, capela s-a folosit, in prima etapa a evo lut ie i asezar iisasest i, fara larg ire plan imetr ica , construindu-se doar 0 tribuna de vest, sust inutade patru arcade semicirculare, purtate de trei coloane cilindrice. Ipoteza aceastaeste sust inuta de cele trei capiteluri roman ice datate unanim in prima jumata tea secolului XIII, conservate in corul bisericii. Cel mai mare dintre ele (avind su-prafata de 48 X 48 cm) e asezat pe un segment de coloana. put in scobit pe supra-fata super ioara , servind drept cr isteln ita. Fiecare din laturile rotunjite in parteainferioara , lasind canturile sa apara ca n iste ciubuce semicirculare, este decorata ,in partea super ioara , printr-un scut central put in reliefat si doua jumatat i descuturi laterale, cele doua capiteluri mai mici avind suprafata de 42 x 44 crn ,fiind 11 fel orn unentate s i av ind pe una din laturi patru mici scuturiegale. Considerind dupa forma ornarnentar ii, capitelurile erau vizibile pe toatelaturile, deci sta teau libere, folosirea lor ca intermediar in tre fusurile celor treicoloane si cele patru arcuri ale tribunei fiind foarte plauz ib ila , cac i nu li se poategasi 0 in trebu intare mai potr iv ita. Datarea In prima juma tate a secolului XIIIar corespunde si timpului in care asemenea tribune s-au construit - e drept , inalt chip - in bazilicile din zona Sebesu lu i, dar aici ne preocupa funct ia si nu for-ma tribunei de vest care, la Girbova si M'iercurea , a serv it de asemeni unei familiiconducatoare de greavi sas i. Turnul de locuit, construit la 4 m d istanta in vestde capela , am iriteste donjonulgreavilorde la Ciln ic si Girbova, la fel forma ovalaa incintei en care s-a inconjurat cetatea cupr inz ind vechiul cimitir cu capela ,Deoarece Viscri n-a fost n iciodata proprietate nob il iara , numai familia greavului,conducatorul obste i satest i, a ridicat turnul de locu in ta , in a doua jurnatate asec. XIII spre Iolosinta persona la , In true it temelia turnului taie un morm int ,avem dovada ca el a fost clad it ulterior capelei, c ind locul nu mai servea ca ci-mitir. Dealtfel, turnul e constituit din alt material decit capela, anume din ba-zalt gri. Parterul nu are deschider i, poarta 0 bo lta in leagan , pe axa est-vest, casi catul al do ilea, legat de cel inferior ~i de cel superior prin scar i de piatra ta-iate in grosimea zidului. Intrarea sem icircu lara in turn se afla pe latura estica ,accesib ila printr-o scara mobila. De la al do ilea cat in sus, nivelele aveau meterezeinalte de 1,60, in n ise evazate spre interior, destinate arcasilor.

Catre sf irsitu L'seco lulu i XIII, stingindu-se probabil familia de greavi,af lam din trei documente ca un magister Akus doreste sa cumpere satul, ceeace nu s-a In t implat. Ceta tea trece, in secolul XIV, in posesia obstei , care mod if icamai int ii partea est ica a capelei, demolind convex ita tea absidei si construind, inprelungirea peretilor laterali ai acesteia, un cor devenit trapezoidal, inch is in est,cu absida sern icirculara sprij in ita de sapte contraforturi. Pe latura nordica a sal ii,sacristia s-a construit ina inte de modificarea corului, caci daca s-ar fi construit

. dupa ridicarea noului cor, ar fi fost adosata acestuia si nu sa lii. Dealtfel, sacristiaveche, d iv izata printr-un perete transversal, a fost folosita partial ca osuariu.Presupunem ca deja in aceasta Iaza corul a primit 0 bolta , peret ii de sud si nordprezentind 0 inclinare ce poate insemna nasterea unei bolt i. A treia perioada deconstructie, situata in prima jumatate a secolului XVI, coincide cu fortificareabisericii. Prin prelungirea peretilor laterali ai capelei s-a racordat b iser ica-sala ladonjon. 1n parterul sau s-a creat 0 intrare pe latura estica, devenita acum peretelede vest al bisericii, intrare printr-un toe de piatra in arc frint, cu ambrazura alcare i profil - bagheta sem icilindr ica intre doua cavete - este aproape identic cuambrazura intrar ii din peretele nordic al bisericii-sala din Homorod, cu diferentaca aici este inchisa semicircular. Prin scar ile din grosimea zidului se ajunge la

Cetatea din Viscri, vdzutd din sud-est (act/Meld)

Page 31: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

n ivcle le superioare, in al patrulea n ive l , rueterezu l cst ic a fost transformat inintrarc spre podul bisericii, fiind acoperit, ca toa te metcrezclc turnului. in parteaingusta a n ise i, cu lespezi, in cea evaza ta , cu b irne. Turnul a primit un al cincilean ivcl cu mari deschideri pentru sunetul clopotelor, iar p~ acceasi ina lt ime , un cori-dor de aparare scos in conso la pe b irne , acoperit de 0 mica streasina , deasupra ca-reia s-a mai ina ltat zidul turnului cu un metru pentru guri de tragere deschisesub acoper isul in pirarn ida scund'i , Pentru a pu tea folosi la tragere si ferestrelemici, in dreptul lor s-a construit 0 platforrna. In partea de vest, prelung ita , s-acreat un al doilea portal al sa li i. Corul si sala au fost boltite in leagan eu penetrat iis i nervuri dc teracota , sistem ob isnu it in b iser ic ile sasest i pe la anul 1500. Pentruin tar irea part ii de est a bisericii, corul a fost inaltat poligonal si inconjurat deun al do ilea rind de contraforturi, ce se unesc sus prin arcade semicirculare pentrua sust ine parapetul unui cat de aparare , in spatele areadelor devansate deschizin-du-se masiculiuri. Alte contraforturi s-au adosat laturilor de nord si de suo alesa li i, care s-au inclinat sub presiunea bo lt ii, creindu-Ie astfel 0 contrapresiune.Aceasta masura de protectie s-a dovedit ineficace, bolta fisurindu-sc pc alocurisi devcnind pcr iculoasa , r~ 1743, bo lt ile au fost inlocu ite printr-un tavan casetatin sa la si unul cu stuca tura in cor. Tavanul easetat se acorda cu balustrade le delemn pi~tate si cu mohilierul bisericii; el e asezat deasupra ferestrelor gotice alelaturii de sud. Concomitent, s-a demolat s i catul de aparare de deasupra corului,asez indu-so acoperisul direct peste arcadele de aparare. Forma sern ic ircu lara aarcului triumfal s-a doved it a nu f i roman ica ; el a fost ina ltat pe co ltur ile vechiiabsidc a capelei, arcul propriu-zis fiind din cararn ida ~i datind din secolul XVIII.Tot atunei s-a construit noua sacristie pe latura de nord a coru lu i in tre doua con-trafortur i. De aceste transformar i am inteste 0 inscr ipt ie de pe arcul triumfalindicind anul 174T. Ferestrele actuale ale corului au fost transformate, darla cercetarea peret ilor s-au gasit urme ale unei ferestre roman ice in estul absidei,iar ale uneia in arc fr int pe latura de sud, ambele dat ind din timpul transformar iigotice a coru lu i,Mari fragmente de fresce au fost deseoperite, dar pictura a fostpartial d istrusa la ina ltarea corului. Peretele de nord al sal ii ce nu are ferestre afost de asemeni impodob it cu pictura, care ia is-au suprapus citeva inscr ipt ii.N isa din peretele de sud al corului a rarnas de la vechea absida a capelei, ea fiindbolt ita cu 0 arcada din piatra (Iarga de 38 cm) intradosul ei fiind strabatut ineentru de un ciubuc de piatra , Strane cu picturi fitomorfe gotice si renascentiste,datate 1694, sint asezate de-a lungul peretelui de vest; tribunele de lemn, cu ba-lustradele lor pictate, dateaza din 17l7, iar stranele de pe latura de sud din 1783.Acest mobilier pictat rustic confera 0 nota aparte, intima, interiorului, prezen-tind totodata 0 valoare etno~r~fic_~. _

Page 32: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

----- -~-~--,- ~ . _'~_L~ ~"'~D'-"~-'

Din ineinta ovala a seeolului XIII s-au pastrat sectoarele de sud, est si nord-est, zidul, din piatra de r iu si de cimp, ating ind in tre 5,5 - 7 m ina lt ime. Poartaa fost probabil into tdeauna s ituata in sud-est, drumul urcind spre ea panta l inaa promon toriulu i. rn eursul fort if icar ii, la incepu tul seeolulu i XVI, seetorul sud-estie a fost dotat eu doua turnuri si doua bastioane. Turnul din sud, eu trei nivelesi eoridor de aparare devansat pe console din lemn s i bastionul de sud s int unitesub acelasi acoper is in patru ape eu coarna lunga si adosate ineintei in exterior, casi bastionul din est. Initial, aeesta purta acelasi eoridor de apararc, in cele treinivele intr indu-se din eurtea cetat ii. In seeolul XIX, bastionul din est si-a pierdutnivelul de aparare , eaturile inferioare au fost transformate in locu in te eu inca l-zire, iar eatul superior a servit, pina in anii 1960, pentru pastrat slan ina. Niveleleinferioare ale bastionului de sud au fost eomasate intr-o s ingura sala mare, eu in-trare pe latura de est, numai eatul superior si-a pastrat meterezele late eu ehenaredin stejar si butuei turnan t i, ee le puteau inch ide , Coridorul de aparare si aco-per isul bastionului de sud sin t unite eu eele ale turnului de sud. Turnul de poar taa fost asezat in spatele intrar ii, in incin ta. Greutatea eelor patru eaturi este su-portata de puternieii peret i lateral i si de doua areuri intinse peste parterul boltitin leagan , eele patru co ltur i fiind sprijinite de eontraforturi masive. Intrar ilespre eaturile superioare, situate pe latura apuseana , erau aeeesibile initial numaiprin scar i mobile, aeum insa turnul din sud este legat de coridorul de aparare albastionului si al turnului de sud printr-o platforrna aflata in fata aeestui turnla eel de-al treilea nivel, spre care urea doua scar i de lemn. Intre turnul de poartasi eel din sud se desehide 0 intrare pentru pietoni, eu u~a din lemn arrnata eu benzide fier late de 10 em, spre care due scar i largi de p iatra , in curte parn intul fiindmult ridieat Iata de exterior.

Panta abrupta din vest, mai put in expusa ataculu i, a fost intar ita abiain secolul XVIl, printr-un zid rectangular, ee cuprinde sectorul nord-vestie alineintei, doua turnuri devansate plasate in nord si vest (eel din nord, eu treinivele, fiind eonstruit in 1630 de catre arhitectul Johann Hartman, turnul de vest,eu patru nivele, ridie'at in 1648-49. Turnurile clad ite pe panta platoului sint multmai inalte in exterior decit in incinta, un de al doilea cat allor se afla la nivelulsolului. In al treilea nivel se intra din coridorul de aparare , ee ineonjura ineintape latura interioara, unde se aflau gurile de turn are si meterezele situate la 1,30 msub coroana zidului. Ambele turnuri din seeolul XVII au eoridoare de aparareeu parapet de paianta, ulterior imbracat in scinduri. Nivelul superior al turnuluide vest, eu mici ferestre spre nord si sud, iar in coltul de nord-est eu un orificiupentru evaeuarea fumului din vatra, serve a ea locuinta preotului in caz de asediu.Intrar ile situate spre eurte au toeuri de stejar, nivelele separate prin platformedin lemn sint prevazute eu meterezele descrise mai sus. In seeolul XVIII, s-aeonstruit un al doilea cordon de zid in jurul cetat ii, pastrat azi la inalt imea denumai un metru, eu lipsuri pe laturile de nord-est si sud-est. In incinta, eoridorulde aparare a fost inlocu it printr-un ~opron, acoperit intr-o singura panta, ee coboa-ra de pe coroana curtinei catre un zid ma i scund, ridicat la 3 -4 m distants decurtina, si avind 19 mari intrari dreptunghiulare, sopronul nefiind despartit deziduri transversale si servind la adapostirea hambarelor de cereale , In 1970 -71eetatea a fost temeinic restaurata.

Page 33: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

38 Homorod - Hamruden (Kreis Bra~ov)Der Name Hamruden geht auf das ungarische Wort hamar = schnell zuruck -

das "Dorf am schnellen Bach". Die Ortsbezeichnung Hamerodia taucht erst urn1400, in einem Register der Kathedralzinszahlungen des Repser (Kosder) Kapitels- also sehr spat-auf, was wohl dadurch bedingt ist, daB das Dorf anfangs auf einemHugel, im Osten der heutigen Gemeinde, neben dem jetzigen rumanischen Friedhoflag und nach der Kirche des HI. Petrus, Petersdorf hieB. Urn 1500 zahlt Hamerodenzu den freien Gemeinden des Repser Stuhls, hat 68 Wirte, 4 Hirten und einen Schul-meister.

Wahrend die sachsischen Sakralbauten Siebenburgens im 13. ]h. fast aus-schlieBlich als romanische dreischiffige Basiliken angelegt wurden, besitzt Hamrudeneine der ganz wenigen romanischen 'Saalkirchen, die dem letzten Drittel des 13. Jh.entstammt. Der im 0 mit halbrunder Apsis schlieBende Chor 6ffnet sich in einemRundbogen nach W in den kleinen, 10,40 m langen, 9 m breiten Saal. Der Westfrontvorgebaut, bildet der Glockenturm mit seinem kreuzgewolbten ErdgeschoB eine Vor-halle mit dem Haupteingang der Kirche, einem dreimal abgetreppten Rundbogen-portal. Irn zweiten TurmgeschoB offnete sich die jetzt vermauerte Rundbogenarkadeder Westempore in den Saal, die heute nur noch im Turminnern zu erkennen ist. DasVorhandensein der Westernpore und eines RosettenschluBsteins im Chor - der dieals Zisterziensermotiv in Siebenbiirgen mehrfach auftretende Sonnenblume mitgitterf6rmig gemeiBelter Mitte darstellt - rechtfertigen die von Prof. V. Vata-sianu vorgeschlagene Datierung der Kirche urn 1270. Die Halbkalotte der Ostapsis,die Leibungen ihrer drei kleinen Rundbogenfester und die Wande dazwischen, ebensodie Chorwande weisen Fragmente von Wandmalereien auf, die - in drei Schichteneinander teils uberlagernd - drei verschiedenen Stilperioden angeh6ren, die altestewurde noch Ende des 13. Jh., kurz nach Vollendung des Bauwerks ausgefiihrt. DerKirchensaal trug ursprunglich eine flache Holzdecke, die der Brandgefahr wegenurn 1500 durch ein gotisches Gew6lbe ersetzt wurde, das sich auf vier, in den Saal-ecken angeblendete Saulen stutzte. Der Aufstieg zu den Obergeschossen des Glocken-turms lag ursprunglich im SO-Eck seiner Vorhalle und fiihrte durch die Mauerdickein einem engen Treppenstollen in die Westempore; der Einstieg ist heute vermauert.

Im Zuge der Wehrbarmachung, die Ende des 15. Jh. einsetzte, erhielt derGlockenturm zwei Seitenanbauten yon der Breite des Saales, deren Pu ltdacher etwain Hohe des Kirchendachfirsts an die Turrnwande anschlieBen. Im Sudanbau fuhrteine vom Saal her zugangliche und mit dem Treppenstollen des Turmaufstiegs ,:er-bundene Wendeltreppe zum Saaldachboden hinauf. Hier kann man durch eine Off-nung in der Ostturmmauer, die nur iiber eine Leiter erreichbar ist, ins Turminnereblicken, das nie in Geschosse unterteilt, wohl aber mit Holzleitern versehen war,die zum holzverschalten Wehrgang emporfuhrten, den der Turm zu Verteidigungs-zwecken erhielt. Irn nordlichen Seitenanbau liegt ein in Haustein gefaBtes gotischesRundbogenportal, dessen Leibung das gleiche Profil zeigt wie die Umrahmung desSpitzbogenportals in der Westwand der romanischen Saalkirche von DeutschweiB-kirch: drei Rundstabe, dazwischen zwei Hohlkehlen. Durch diesen Seitenanbaugelangt man ins NW-Eck des Saales. Die Fronten der Flankenanbauten treten nur20 em hinter die Turmfassade zuruck und verbreitern die Westfront auf die Saal-breite. Ein Holzturchen, daB die Mundung des Treppenstollens der Vorhalle gegendie Wendeltreppe abschlieBt, tragt das Datum 1641, doch entstanden die Flanken-bauten wesentlich fruher.

Page 34: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

Der eigentliche Verteidigungsbau der Hamrudner Wehrkirche ist der iiberdem Chor errichtete machtige achtgeschossige Bergfried, dessen Bruchsteinmauer-werk - 11m im Geviert - an der Basis 3 m, in Hohe des vierten Geschosses immernoch 2 m Dicke aufweist. Ziehen wir auf der Landkarte eine horizon tale Linieyon Hamruden nach Westen, so begegnen wir auf dieser Waagerechten gleichartige,etwa zur selben Zeit erbaute Bergfriede, zunachst in Bekokten, weiter west lich, imoberen Harbaohtal in sechs benachbarten Gemeinden - Hundertbiicheln, Neu-stadt, Neithausen, Jakobsdorf. Probstdorf , Roseln, wo diese machtigen Steinturmeteils iiber dem Chor, teils am Westende der Kirchen errichtet wurden -, offen-sichtlich liegt hier eine gegenseitige Beeinflussung beim Bau der WehranlagenVOL Urn einen tragfahigen Unterbau fiir das kolossale Gewicht der Steinblocke zuschaffen, aus denen sich der Turm aufbaut, ummantelte man den Hamrudner Chorund seine Ostapsis in rechteckiger Form, in Fortsetzung der Saallangswande, so daBder KirchengrundriB nun ein langliches Rechteck bildet. Der Chor ist somit dasErdgeschoB des Bergfrieds, aus dem man in das zweite TurmgeschoB durch einenTreppenstollen in der Mauerdicke aufsteigt, dessen Eingang in einem, in der Sud-wand der Apsis eingesetzten spitzbogigen Fenstersteinrahmen liegt. Auch das zweiteTurmgeschoB tragt ein Kreuzgewolbe, daher fiihrt in der Westmauer eine Stein-treppe ins dritte GeschoBhinauf - die iibrigen Geschosse sind durch Balkendeckengetrennt, die iiber Holztreppen miteinander verbunden sind. Vom zweiten auf-warts sind alle Geschosse mit schmalen langen SchieBschlitzen versehen, die seitlichversetzt und nicht genau iibereinander liegen. Im Turminnern fallen die zahlreichen,in einer horizontalen Linie liegenden Rundlocher auf, durch die das Tageslicht her-einschimmert. Es sind Cerustlocher, wie wir sie vielerorts in Europa an mittelal-terlichen Bauten finden - z. B. auch an den rheinischen Ritterburgen des 12. Jh.War die Mauer soweit emporgewachsen, daB man gerade noch hinaufreichen konnte,legte man in Abstanden yon etwa 2 m Eichenstammchen quer dariiber, die auf bei-den Seiten etwa 1m vorragten, und festigte sie mit einer weiteren Steinschicht. Nunkonnten Bretter auf die vorstehenden Enden gelegt werden, die den Werkleuten alsGeriist dienten. War der Turm vollendet, brach man, immer tiefer steigend, dasGeriist ab, indem die Stammchen dicht an der Mauer gekappt wurden. Das in derMauer verbliebene Holz ist vielfach vermodert, so daB heute nur noch die Rundle-cher iibrigblieben. Die sieben steinernen Turmgeschosse erreichen eine Hohe yon27,70 m. Als achtes GeschoB tragt der Turm einen auf Hangebocken vorgekragtenWehrgang, wo seit 1932 die mittels Flaschenzug heraufgezogenen Glocken hangen.Der romanische Triumphbogen, auf dem die westliche Turmmauer lastet, muBtewegen Einsturzgefahr ausgefiillt werden, so daB der Chor, vorn Saal abgetrennt, alsKultraum unbrauchbar wurde. Es ist nicht bekannt, wann das geschah - jedenfallsvor der Reformation, da sich im Chor die katholischen nicht iibertiinchten Wand-malereien erhalten haben.

1623 vernichtete ein groBer Brand alle Holzteile der Kirchenburg. Eine In-schrift an der Ostseite des Chorturms besagt, daB auch dessen Dachstuhl verbrannteund erst 1626erneuert wurde. "Anno 1623die 13aprilis incendio per incuriam AndreasHenrich orto conflagrata haec turris restauratur 1626 Jun. ]9, pastore existenteGeorgoi Vustio". (Irn Jahre 1623, am 13. Tag des April, begann durch Unvor-sichtigkeit yon Andreas Henrich ein Brand diesen Turm in Flammen zu erfassen,restauriert im Jahre 1626, den 19. Juni, Pastor war Georg Wust).

Der Raummangel im kleinen Kirchensaal drangte die Gemeinde, einen neuenChor zu schaffen, indem man 1784die Saalsiidwand durchbrach, urn daran den nachSiiden ausgerichteten Chor anzubauen, der nun bis auf 1 m Abstand an die innereRingmauer heranreicht - eine in Siebenbiirgen einmalige Lcsung l Vorher hatteman sich durch Anbringung yon zwei iibereinanderliegenden Emporen an die Saal-wande geholfen - an der Westwand sind es sogar drei, die oberste, sogenannte "Kal-berburg", diente den eben eingesegneten jungen Knechten als Sitzplatz; nach einemJahr durften sie auf der mittleren Empore bei den groBeren Knechten sitzen. Dieunterste Empore der Nordwand nahmen die Manner zwischen 40 und 50 ein, die AltensaBen in den Gestiihlen entlang der Saalwande, die Frauen im Kirchenschiff. 1792

Sudiuestansicht der Kirchenburg VOlt Hamruden (Aquarell )

Page 35: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

IIXIII

~xv§IXVI

.-111651-

CTIf7-B4

~ ooj- ~ ~o 5 10 15/')7

------,II,I,,,I,,,I

stiirzte bei einem Brand das gotische Saalgewolbe ein, die groBe Glocke schmolz. Da-nach erhielt der Saal seine heutige Flachdecke, die in einem Ornamentmedaillon dieJahreszahl 1792 tragt.

Ende des 15. Jh. umgab man die Kirche mit einem 7 -8 m hohen rechteckigenBering, an dessen abgestutzten Ecken vier zweigeschossige Turme vorspringen, ihrdrittes GeschoB liegt unter dem schrag zum Burghof abfallenden Pultdach. Ihre ho-he Stirnseite und die Flanken sind mit Schielischlitzen versehen, im obersten GeschoBmit Gusserkern, die auf eingemauerten Eichenbalken vorgekragt sind. In den zwischenTurm und Ringmauer gebildeten stumpfen Winkeln waren neben jedem Turm Ab-tritterker vorgekragt - heute noch zwei an der Sudfront erhalten. Der von Hange-bocken getragene Wehrgang des oberen, von SchieBscharten und Gulilochern durch-brochenen Mauerteils verlief rund urn den innern Bering, auch an der Hoffront derTurme entlang, an der West-, Nord- und teilweise an der Ostseite ist er noch guterhalten. In der Mitte der Westfront liegt ein von einem Scharwachttiirrnchen aufholzernem Unterbau bewachter Eingang. Den innern Bering umschlieBt eine zweite,niedrigere turmlose Wehrmauer - heute noch im Suden und Westen erhalten. 1657ersetzte man den baufa lligen NW-Turm durch einen 10 m hohen, viergeschossigenTurm von fiinfeckigem GrundriB, der uber seinem holzverschalten Wehrgang ein1954 erneuertes Schindeldach tragt. J edes der durch Holzplattformen geschiedenenGeschosse hat einen eigenen Eingang von der Hofseite her, davon einen kleinen Al-tan mit Bretterbriistung und steilem Holztreppenaufgang. An den AuBenfrontenschmiickt eine blau-rote Bemalung die Kanten, den das vierte GeschoB umgebendensteinernen Wulst und eine Schlusselschiefischarte. Das Erbauungsjahr ist in drei In-schriften in Nischen der AuBenfronten angefiihrt: "Propugnaculum hoc inchoatumest anno MDCLVII die IX Apr. finitum, die XII Maji" (Dieser Turm wurdeerrichtet im Jahre 1657, am 9. April, vollendet am 12. Mai). "Propugnaculumhoc extructum est 1657 Existen " [Dieser Turm wurde errichtet (im Jahr) 1657zur Zeit ...J, "Turris fortissima et nomen Domini 1657 ..Haec ... ". (Der starkeTurm ... und Name Gottes 1657 ... dieser). Der NO-~,!~~ wll:rde abg~tra~e~.

Page 36: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

- -- ---n"~~kd;r Ab-t;~n~~~g de~-;om~~ i~~h~~'Ch~;~s vo~ -Kirche~i~~e;~-,oci~;-d~d~rchals Kultraum unbrauchbar wurde, haben sich darin die altesten siebenburg ischenWandmalereien erhalten, in welchen die Verschmelzung romanischer und gotischerStilcharakteristiken erstmalig auftritt und die bald nach Vollendung des Kultbaus,Ende des 13. Jh. ausgefuhrt wurden. In der Koncha der Apsis erscheint Christus imStrahlenkranz einer Mandorla, auf dem Regenbogen stehend (Majestas Domini), vonden Evangelistensymbolen, dem Tetramor-ph, umgeben. Zu Seiten erscheinen neb enCherubim die Furbitter Maria und Johannes - es ist das ikonographische Themabyzantinischer Tradition: Deesis. Darunter verlauft auf der Apsidenwand ein Apo-stelfries unter Arkaden mit KleeblattschluB, im Treffpunkt von schlanken, ziegel-gedeckten Turrnen uberhoht. Die Architektur ist am besten zu erkennen, in dickenroten Linien gezeichnet. Beide Kompositionen der Apsis bilden eine Einheit undgehoren zur Darstellung des Jungsten Gerichts, wie sie an den groBen europaischenKathedralen immer wieder im Skulpturenschmuck der Westportale auftaucht - hierim land lichen Milieu in Wandmalerei ubertragen. Auf graublau-abstraktem Hinter-grund sind die in Ocker- und Brauntonen gehaltenen Gestalten mit klarumrissenerKontur gezeichnet, in dem fur die Ubergangsphase kennzeichnenden linear-erzah-lendem Stil, der fur Siebenburgen wahrend des 14. Jh. volkstumlich wurde. Damitist der AnschluB der siebenburgischen Wandmalerei an eine europaische Traditiondes provinziellen Milieus, der kleinen land lichen Kirchen erwiesen, wo der linear-erzahlende fruhgotische Stil weite Verbreitung erfuhr. Seine Eigentumlichkeit, diein der Ausdruckskraft der Linie liegt, entwickelte sich aus dem Bestreben, die bibli-schen Legenden so klar und eindringlich zuschildern, urn dem des Lesens unkundi-gen Yolk die Handlung bildhaft zu uberm itteln. Auch an der Sudchorwand habensich Szenen aus dem Leidenszyklus Christi erhalten, die noch der originaren Malereiangehoren, teilweise ganz verwischt. In einem an der Nordchorwand erhaltenen Frag-ment sind deutlich zwei spater ausgefuhrte Schichten der Malerei zu unterscheiden.Die obere zur Halite erhaltene Szene zeigt den "Schmerzensmann", zudessen Hauptsich Maria neigt, das schone Spiel ihrer Hande, daneben einen Engel mit einemSpruchband. Links ist ein Stuck des Ornamentbandes zu sehen, das die Szene um-rahmte, die unverkennbar vom EinfluB der italienischen Malerei des Trecento gepragtist und dem Ende des 14. Jh. angehOrt. Den unteren Teil dieser Szene iiberdeckt die F i-gur des Gekreuzigten, die der dritten Malschicht angehOrt. Diese laBt sich urn 1420eingliedern, weil sie mehrere identische Stilelemente mit der durch Paul von Ungausgefuhrten Wandmalerei der reformierten ungarischen Kirche in Derj aufweist,die signiert und 1419 datiert ist; sie stellt die Legenden des HI. Ladislaus dar. Iden-tisch ist das Tapet im Hintergrund des Gekreuzigten von Hamruden mit jenern aufder Bilderfolge von Derj verwendeten, von augenfa lliger Ahnlichkeit der Christus-kopf und das Haupt des "HI. Ladislaus wahrend der Ruhe", besonders die Zeichnungder geschlossenen Augen und die punktierte Umrahmung des Heiligenscheins. Es istnaheliegend, an den gleichen Meister zu denken, der be ide Malereien ausfuhrte, in denKirchen von Derj und Hamruden.

Page 37: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

39 Feldioara (Iudetul Brasov)

, )

Cetatea din Feldioara, vilzutd din sud-est

o

I t20 .yo 'IX-

Page 38: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

tn secolul XIII, Feldioara const itu ia centrul strategic si economic al Tar iiBirse i, sed iul principal al Cavalerilor Teutoni, care si-au construit aici castelulordinului lor, "Cetatea Mariei", denumire adoptata si de a~ezarea de la poalelecolinei. Ordinul Cavalerilor Teutoni, inf iinta t la 1198 in Palestina, a fost adus deregele Andrei II in Tara Birsei ca sa apere granitele de sud-est ale regatului sauimpctr iva cumanilor, ca sa intareasca puterea regala in fata tend intelor acapara-toare ale nobilimii maghiare, sa ocupe eventual noi ter itor ii. De fapt chemareaordinului in Transilvania se datoreste lui Berthold de Andechs-Meran , fratelereginei Gertrud, sot ia de or ig ina germana a regclu iAndrei II. Berthold, arhiepiscopde Kalosca si ban al Croat ie i, a mijlocit chemarea Cavalerilor ca sa intareascapoz it ia "partidului german" la curtea magh iara. Un alt frate al reginei, Eckbert,episcop de Bamberg, a intermediat in acelasi an (1211) logodna fiicei lui Andrei II,Elisabeta, sanct if icata in 1235, cu Ludwig, f iu llandgrafului Hermann de Turingia.Aceasta legatura dinast ica si originea tur ing iana a Marclui Xlaistru al CavalerilorTeutoni, Hermann yon Salza, un prieten apropiat al landgrafului Ludwig, audeterminat imigrarea turingienilor in Tara Birsei, alaturi de' ce i din Franconia demijloc (a carer colonizare este doved ita prin cercetar i lingvist.icc) fiind colon izat ica sa garanteze baza econom ica a teritoriului ocupat de Cavaleri. Totodata , l i s-ainterzis sasilor colonizat i intre Orast ie si Drauseni sa se asczc in Tara Birseipentru a nu depopula teritoriul numit Fundus regius, existind tcntat ia de a se sta-bili in tinutul administrat si controlat de Cavalerii Teutoni, care reprezentauun sprijin militar. Tendinta Cavalerilor Teutoni de a transform a Tara Birsei intr-unstat independent al Ordinului lor, cu aprobarea s i sprijinul Papei a provocat, in1225, alungarea lor din Transilvania. Partidul nobiliar d~tigase din nou supre-mat ia la Curtea maghiara, dupa asasinarea reginei Gertrud, in 1213, cind "partidulgerman" suferise 0 infringere. in scurtul interval de 14 ani, Cavalerii Teutoni aureusit sa puna in Tara Birsei bazele unei asezar i trainice, conv ietuind cu populat iabastinasa romaneasca, numita intr-un document din 1211, "locuitorii actuali siviitori ai Tarii Btrsei".

Cavalerii Teutoni au construit un sistem defensiv menit sa apere trecerilein Tara Birse i - patru pasuri din teritoriul sud-estic ocupat de cumani. Situatlinga eel mai important drum de legatura cu Tara Oltului, drum care, spre nord,ducea in centrul Transilvaniei, Feldioara era sediul principal al Cavalerilor, centruadministrativ si strategic al Tar ii Birsei. De aici, 0 retea de drumuri ducea catreprincipalele fort ificat ii, care serveau atit pentru aparare cit si ca puncte de susti-nere ale atacului, spre cele "cinci locuri fortificate" si spre Castrum rnun it issi-mum - 0 cetate r idicata de Cavaleri in t inutul cumanilor, dincolo de Carpati.Dintre aceste cetat i de gran ita (Cetatea Neagra de pe dealul Codlei care inch ideatrecerea spre "terra blachorum et bissenorum", cetatea Crucii, la Teliu si 0 cetatein apropiere de Brasov) nu s-au pastrat=- cu except ia par t ii mai vechi a cetat iiRisnovului, clad ita de Cavaleri - decit ruine. Local itat ile formate la poaleleacestor dealuri cu cetat i reprezentau initial 0 rezerva economica si de forta m ili-tara pentru cetatile de pe culmi, punctele intar ite ale Cavalerilor. Pe cind cetat ileacestea au decazut dupa izgonirea Cavalerilor, s-au ridicat in secolul XV, subamenintarea pericolului turcesc, puternicele cetat i taranesti 'ale sasilor, azi incasimbolul insemnatat ii de odinioara a Tar ii Birsei ca stavila cea mai importanta aoccidentului impotriva invadatorilor din est si sud, rez ist indu-Ie de nenumarateori, dar adesea trecute prin foc si sabie. Toate aceste asezari sint comune cu sirurilungi de case, al carer traseu permite reconstituirea drumurilor principale ce seint ilnesc toate in Feldioara. Brasovul, situat in afara acestei retele de drumuri,a cistigat doar mai tirz.iu. in secolul XIV, importanta sa de centru economic, prindezvoltarea mestesugur ilor , Printre cele 1-3 localitat i intemeiate de ord inul Cavale-rilor Teutoni in Tara Birse i, pentru trei din ele se poate preciza ca nucleul construe-tiilor lor sacra le se datoreste Cavalerilor: Feldioara, Prejmer, Sinpetru. Ceea ce

Cetatea din Feldioara , IIdzutd din uest (ocuarela}

Page 39: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

numim astaz i "Cetatea Mariei" - denumirea se datoreste patroanei OrdinuluiCavalerilor Teutoni - este de fapt 0 inc inta avant-post, situata pe platoul uncicoline, la 20 m deasupra comunei, la 510 m deasupra nivelului mari i, inconjuratain est, sud si nord de riul Homorod, care alimenta 0 retea de lacuri si produceaadesea inundat ii. Cetatea de pe col ina cuprindea 0 incinta ovala, adaptata formeiplatoului, de mar ime aproape egala cu aceea a Cetat ii Negre si a Cetat ii Crucii,cu ziduri de 2 -4 m lat ime la baza, aparata de 4 turnuri devansate, dintre caredoar cel vestic s-a pastrat in intregime, informindu-ne asupra modului de construe-tie. Turnul din est a fost demolat pina la pivnita bolt ita in leagan , turnul dinnord l ipseste , cel din sud s-a pastrat numai cu resturi ale zidurilor scunde dinpiatra. Pe la jumatatea ina.ltimii de 6-7 m a curtinelor, 0 treapta rezultatadintr-o ingustare in zid, ca si g;mrile in care erau introduse birnele consolelor,indica traseul coridorului de aparare ce se continua si in fat a turnurilor de pecare se serveau meterezele alternate eu masicul iur i. Pe fatada sudica , deasuprapantei abrupte a colinei, se rernarca sirul des al masiculiur ilor iesind din zid caniste mici sacnasiuri. In Siria, la castelul Krak der Ritter, Cavalerii Teutoni vazu-sera aceste amenajar i defensive, prin care se turna pacura si apa clocot ita asupraatacatorilor. La Cetatea Mariei, Cavalerii au introdus, pentru prima oara , in Tran-silvania masiculiur ile - utilizarea lor extinz indu-se de aici in intreaga Transil-vanie, mai ales in regiunea Rupei si a Va ii Tirnavelor. In cele trei caturi aleturnurilor, separate prin platforme din birne, se deschid cite patru n ise evazatespre interior, cuprinzind meterezele pentm arcasi, transformate si ingustate pentruarme de foc. 0 f int ina ad inca de 70 m s-a aflat in parte a de vest a cetat ii. Unmortar din var nestins, rezistent la corodarea vremii, leaga piatra de riu si decar iera a zidurilor care, in partea superioara, prez inta si umplutura din caram idaproven ita din unele restaurar i. Cetatea a fost deter iorata de tatari in. 1241, recon-stru ita dupa 1420 si devenind sub regele Sigismund cetate taraneasca ;;i din nouavar iata , de turci, in 1432. Partea ei sud-vest ica este aparata de un zid ce du-bleaza incinta, formind "Zwinger-ul", de la care nu s-a pastrat decit fundat iaindicind traseul. Citeva camari pentru cereale ca si turnul de aparare au fostdemolate.

Din cetate facea parte un vast teritoriu inconjurat de ziduri, cuprinzindactuala b iser ica a comunei, curtea acesteia si, probabil, 0 boln ita - conform re-gulilor Cavalerilor. Un sant adinc mai separa inca comuna de cuprinsul fosteicetati. Castelul s-a aflat pe locul unde se r id ica azi bazilica. Corul acesteia - avindpe atunci 0 absida semicirculara, tavan plat si ferestre roman ice - constituiacapela Cavalerilor, continuindu-se spre vest, in locul corpului bazilical de azi,intr-o clad ire cu trei caturi, "Casa Conventului", in al carei parter se afla "Remt-ner-ul" si refectoriul, in al doilea cat - "Sala Cap itolului", sala de mese si ma-gazia, iar in catul superior - dorrn itorul. In coltul sud-vestic al corului se aflaun turn (parterul sau boltit in cruce exist ind si azi) formind 0 hala de intra rein cor. Un turn lateral de sud poseda si castelul Ordinului Teuton Marienburg dinPrusia, a care i clad ire cu trei etaje este de asemeni alipita capelei. Precum sest ie, Ordinul Cavaler ilor Teutoni, dupa izgonirea din Tara Birse i, a fost trimisin estul Germaniei cu aceleasi misiuni mil itare si religioase. Cum cetat ile Ordinu-lui au fost toate constru ite in aceleasi scopuri, de catre sant iere mereu inrud ite,ele prez inta anumite analogii. Planul si construct ia au preferat regularitatea,nucleul constructiei - capela si casa conventului - fiind de pred ilectie de planpatrat, pe cind incintele siconstruct iile militare se adaptau terenului, ca la "Ce-tatea Mariei'' din Tara Birsei. Aici, capela si casa conventului au fost probabildistruse de tatar i, biserica fiind reconstru ita dupa 1240, cind regele Bela IV asubordonat local itat ile Feldioara, Prejmer, Ghimbav si Sinpetru patronatuluicistercienilor.

Page 40: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

40 Sinpetru - Petersberq (Kreis Bra~ov)

Nordsektor des innern Burghofs, mit Vorratskammern

Da Petersberg gleich den anderen vierzehn deutschen Ortschaften des Burzen-Iandes eine Griindung des Deutschen Ritterordens ist, mag die Anlage der im 13.Jh. errichteten Peterskirche, eine romanische dreischiffige Pfeilerbasilika, auchnoch auf die Ordensritter zuruckzufuhren sein. Von der 1794 vollstandig abgetra-genen Basilika haben sich nur zwei SchluBsteine erhalten, die ehemals das Chorge-wolbe schmuckten, heute riickwarts im Altartisch eingemauert sind, ein AgnusDei und eine Buste des Apostels Petrus in Reliefdarstellung. Nach BurzenlanderUberlieferung (durch Dechant Theodor Lange festgehalten) lassen im Chor der altenBasilika entdeckte J ahreszahlen darauf schlieBen, daB es die alteste Kirche desBurzenlandes war, die zweimal eingewolbt worden sein soll. Die Gewolbebogendes Schiffes sollen auf Konsolsteinen geruht haben, deren erste beiden Paare imOsten Kopfe von Deutschrittern, als den Stiftern der Kirche, dargestellt haben sol-len, das folgende Konsolenpaar den Dechanten des Burzenlandes im Siiden und ge-geniiber den Kapf einer Nonne, die weiteren Konsolen hielten die Portrats der dama-ligen vier Grafen des Burzenlandes fest, des Comes von Rosenau. Zeiden, von Mari-enburg und Tartlau. Leider laBt sich diese Uberlieferung nicht mehr nachprufen,doch erscheint verwunderlich, daB die Portratkonsolen beim Abbruch der Kirchenicht geborgen wurden, wogegen man die weniger interessanten SchluBsteine auf-bewahrt hat. Da nicht anzunehmen ist, daB wahrend ihres nur vierzehnjahrigenAufenthaltes im Burzenland die Ordensritter den Bau vollenden konnten, bliebdies vermutlich den Zisterziensern uberlassen. die auch in Petersberg das Erbe derRitter antra ten und 1240 das Patronat iiber die Peterskirche iibernahmen und sichhier auch eine Wohnstatte schufen, die wir in dem langgestreckten schmalen Gebau-de im Siiden des Burghofs annehmen durfen, das von der noch dem 13. Jh. entstam-menden Ringmauer eingeschlossen wurde. Das Gebaude ist unterkellert, diewaggon-artig aneinandergereihten Raume sind durch Zwischenwande getrennt, in denensich steingefaBte Rundbogendurchgange offnen: ein durchgehendes Tonnengewolbeaus Kalktuff deckt den ganzen Keller. In einigen Raumen des Erdgeschosses sindFragmente und Spuren von Wandmalerei erhalten, so in einer Fensternische derschmalen Ostwand eine in Braun und Dunkelgriin gemalte wellenformige Rankemit Blattornamenten, Farbspuren am' zylindrischen Deckengewolbe, die nur ineinem ehemaligen Klostergebaude denkbar sind. Dieses war urspriinglich in derwohl 5 m hohen zinnengekroriten Ringmauer eingeschlossen, an deren Innenseite einLaufsteg entlangfiihrte, wo die Bogenschiitzen Aufstellung nahmen und Deckunghinter den Zinnen fanden. Als im 15. Jh. die Bauern diese alte Ringmauer auf8 Meter erhohten, den Burghof ringsum mit zweigeschossigen, radienformig ange-ordneten Wohn- und Vorratskammern umgaben, wurden auch die ehemaligen Klo-sterraume in solche Kammern umgewandelt - in denen jedoch niemals ein Wand-malereischmuck angebracht worden ware, da sie reine Zweckbauten darstellten.",. • 'I , • - -

Page 41: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

Die im Nordosteck U des innern Burghofs ~'teh~nd~-K~p~ile-g;h6;t~-~~hl -~~~h-;ochzum Bestand des Klosters, doch wurde sie erwiesenermaBen erst nachtraglich andie Ringmauer angebaut, die sie nicht als Nordlangswand benutzte, vielmehr lauftdiese mit der Ringmauer parallel, dicht anschlieBend, und verdeckt die von auBennoch sichtbaren, offengebliebenen Zwischenraume der ehemaligen Mauer,zinnen, dadem Kapellenraum spater noch zwei Obergeschosse aufgestockt wurden, die einekleine Bastei bilden. Der rechteckige Kapellenraum ist mit einfachem Kreuzge-wolbe ohne Schluflstein uberfuhrt, das an den Langswanden je zwei runde, an derSchmalseite im Osten und Westen je einen spitzbogigen Schildbogen bildet. DieSteinrippen des Gewolbes zeigen das typische Zisterzienserprofil, des Balkens vonquadratischem Querschnitt mit abgeflachten Kanten, und steigen von Kragsteinenauf, die im oberen Teil das verbreiterte Rippenprofil wiederholen. In der Siidwandoffnete sich ein 90 em breiter, steingefaBter Rundbogeneingang, durch den derPriester den Raum betrat, der Haupteingang lag im Westen, als weiter Bogen ineinen anstollenden Raum geoffnet. In der Siidwand fiihrte ein Rundbogeneingangmit Sandsteinfassung ins KellergeschoB, daB wahrscheinlich eine Krypta - wohldie Begrabnisstatte der Monche - barg. VongroBem kunsthistorischem Wert ist dieheute teils beschadigte Wandmalerei des Kapellenraumes, deren Themenkreis nachwestlicher Tradition an Totenkapellen verwendet wurde. Der an der Ostwand dar-gestellten Kronung Mariae geweiht war die Kapelle, an deren Nordwand die Trans-figuration des MeBopfers zu sehen ist, darunter drei weitere kleine Szenen. Beson-ders wertvoll ist Die Eriiisung der Seele durch mildtiitige Werke, da die handelndenPersonen in zeitgenossische einheimische Kostume gekleidet sind. Der Mann unddie Frau, die den Armen Kleidung und Brot reichen, tragen die sachsische Burger-tracht, die Armen sind als rumanische Hirten, mit langen Hemden, Pelzrniitzenund Hirtentasche dargestellt. Links entsteigt eine erloste Seele dem Hollenkessel,in welchem andere Verdammte sieden, als nackte kleine Gestalt. Die Szene wird linksvon einem "Cosmatenband" begrenzt, einem mehrfarbigen Ornament, das auf eingeometrisches Schema aufgebaut ist, wie es im 14.-15. jh. mehrfach an sieben-biirgischen Kultbauten auftritt - so auch in der Kapelle von Honigberg - undauf einen italienischen EinfluB hinweist. Im 12.-14. jh. wurden derartige Orna-mente urspriinglich in Mosaiken von einer Kunstlergruppe verwendet, deren Mitglie-der vielfach miteinander verwandt, haufig den Vornamen Cosmas trugen. Die mitt-

Sudjront der Kirchenburg von Petersberg (A quare II)

Page 42: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

lere der kleinen Szenen der Nordwand stellt einen Priester dar, der eine Hostiein der Hand halt, auf der als winzige Symbolgestalt Jesus erscheint , daneben stehtals dritte Szene Erzengel Michael mit der Seelenwaage. Uber dem Rundbogen derWestwand verlauft ein Spruchband mit gotischer Minuskelschrift, dariiber ist Erzen-gel Michael im Kampf mit den Damonen gemalt, die Siidwand ist mit der Steini-gung des HI. Stefan geschmiickt. Auf dem Westteil des Gewolbes sind die Apostelzu sehen, langs der Rippen an der Nordwand verlauft ein Ornamentstreifen rnitdem auch im Chor von Malmkrog an gleicher Stelle verwendeten mehrfarbigenMuschelmuster, das auch in Honigberg wiederkehrt. Die grofsflachige, primitive,doch auBerordentlich wirkungsvolle Malerei erinnert durch die mandelformigenAugen an Giotto, doch lassen sich thematische Analogien zur bohmischen und TirolerWandmalerei feststellen, so daB wir einen siiddeutschen Meister als Schopfer anneh-men diirfen. Die bidimensional aufgefaBten Figuren sind vor einen abstrakten grau-blauen Hintergrund gestellt, die Gewandfalten der ganzlich unschattierten Kleiderschmiegen sich den Korperformen an, die Flachen sind durch ausdrucksvolle Kon-turzeichnung abgegrenzt. Bemerkenswert ist der naturalistisch gesehene Vorhangim unteren Wandteil, dessen Faltenwurf zum gotischen Formenrepertoire gehort.Wir nehmen die Entstehung der Malerei im 14. Jh. an - kurz nach der Reformationwurde die Kapelle zur Speckkammer des Pfarrers degradiert und bereits 1516 alssolche in einem Inventar der Kirchengiiter angefiihrt.

_XIII~IV ~XV~V1 ES]16161mi11195-91

~1817'21

I I I Neu,s10 15 2Dm.

R",thdUS

Page 43: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

Die zweite Bauphase der Kirchenburg wurde durch den Aufbau eines zwei-stockigen Wehrgeschosses iiber der Kapelle eingeleitet, das mit Schielsscharten undGufllochern ausgestattet ist und die spater erhohte Ringmauer iiberragt. EineMauernaht an der Nordseite beweist, daB die Ringmauer hier nur anstoflt, ohneorganisch mit dem KapellenobergeschoB verwachsen zu sein. Bei der Erhohung derZinnenmauer bis zu 8 m wurden, wie in Tartlau, Gufllocher und Schieflschartenausgespart, die vom Wehrgang aus bedient wurden, der teils auf der Mauerbreite,teils auf Hangebocken ruhend rund urn den Burghof fiihrt. 1m Ostsektor besaB derschrag gedeckte Wehrgang nur eine holzverschalte Brustung , wahrend die iibrigenTeile ummauert waren. Die in zwei Geschossen rings an den Innenring angebautenWohn- und Vorratskammern offnen je eine Tfire und ein Liiftungsfensterchen inden Burghof, ihre Rauchfange munden in den Wehrgang. Bei der Errichtung derKammern wurden die ehemaligen Klosterraume miteinbezogen und auBen, aufder Siidseite, durch eine langgestreckte Bastei verstarkt. 1610 baute man einen zwei-stockigen Quertrakt, die "Alte Schule", uber den Westteil des Klostergebaudes,das Datum ist am Steintiirstock des Kellereingangs zu lesen. In den .Fruchthaus-chen" bewahrte man sogar noch bis zum zweiten Weltkrieg das Saatkorn auf, in2 m hohen Fassern yon 1 m Durchmesser, aus Tannendauben mit Haselruten ge-bunden. 1m 15. ]h. entstanden, zugleich mit der Mauererhohung die ffmf vor-springenden Turme, deren unterer Teil nur an die Mauer angelehnt ist, wahrendder obere Teil mit der erhohten Ringmauer verwachsen ist. Der fiinfeckige Ostturmentstand erst 1676 - wie alle Turme yon polygonalem GrundriB dem 17. ]h. ange-horen. Der Sudwestturm tragt als einziger ein Pultdach, das erst nach seiner Zer-storung durch den Einsturz des Kirchturmes aufgesetzt wurde. Ein zweiter, nie-driger Mauergiirtel mit vorspringenden Schaltiirmen umgibt .den innern Bering.Zwischen ihnen liegt der Zwinger, der auBen yon einem Wassergraben umschlossenwurde, den wiederum ein dritter, niedriger Mauergiirtel abgrenzte. 1m Siidostecklag die Torwehre iiber dem mit Fallgatter verschlieBbaren Einfahrtstunnel, vordem eine Zugbriicke sich iiber den Graben senkte. Die Petersberger Kirchenburg istdie einzige des Burzenlandes, die ihren dreifachen Mauergiirtel fast vollstandigerhalten hat - mit Ausnahme des Ostsektors, wo die AsphaltstraBe bis an deninnern Bering heranreicht.

1m Norden wurden der Zwinger und der langst zugeschiittete Wassergrabenzu einem Kirchhof vereinigt.

1m Jahre 1713 sturzte bei heiterem Himmel der Glockenturm der Kirche bisauf die stehengebliebene Nordmauer ein, Glocken und das unter dem Tnrrn gele-gene Hauptportal blieben unversehrt. 1778 wurde ein neuer Turm auf dem bis zurHalite abgetragenen Turmstumpf errichtet, wobei die neuen Mauern wie auf einerschiefen Ebene aufruhten - eine Fehlkonstruktion, die 1782 zum erneuten Einsturzdes Turmes fuhrte, der diesmal quer iiber die Kirche fiel, Gewolbe, Orgel und dieFruchthauschen samt dem Turm des Siidsektors zerschmetterte. 1795 begann derNeubau einer geraumigen, neoklassizistischen Hallenkirche, deren harmonische Pro-portionen nur durch die fiber den Seitenschiffen eingebauten Holzemporen gestOrtwerden. Der etwas niedrige Chor liegt nun im Westen; im Osten; der StraBe zu,wurde 1817 der Bau des neuen Glockenturms begonnen und 1820 mit Stern undKnopf die Spitze gekront. Die Stelle der Torwehre nimmt das Rathaus ein, im19. Jh. wurde die Schildbastei im Nordwesten in eine Gruft verwandelt und inden trockengelegten Wassergraben Stallungen, Schuppen und Wirtschaftsgebaudegebaut.

Page 44: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

41 Harman - Honigberg (Kreis Brasov)

.,.--.~ ~--.- .;5-::-~

~ - --..-~ ~~- ~-~- J~

Westlei/ des Bur gho f s und Basi/ilia von Honigberg

"In Honigberg, der westlich von Tartlau gelegenen Nachbargemeinde, stehteine nicht minder wehrhafte, guterhaltene und eindrucksvolle Burg mitten auf demweiten Marktplatz. Durch das Pittoreske ihrer Patina, den verwitterten Anstrichihrer Gebaude wirkt sie gegenuber der prachtvoll restaurierten Tar tlauer Burg war-mer und inti mer. Die den Mittelpunkt der Anlage bildende dreischiffige Basilikaentstammt der zweiten Halite des 13. Jh. Mehrere ihrer Stilelemente - Radfenstermit Vierpafidurchbruch als Obergaden, Seitenkapellen neben dem Chor - bezeugendie Beteiligung der Zisterzienser am Bau; - 1240 hatte Konig Bela IV. den Zister-ziensern das Patronat der Honigberger ikolauskirche mit allen Rechten undEinkunften uberantwortet , Von der alten Basilika sind noch die meisten Bauteileerhalten, mit Ausnahme der Nordkapelle neben dem Chor, die, wie die darinbefindliche Piscina zum AusgieBen des ubriggebliebenen Abendmahlweins beweist,noch vor der Reformation zur Sakristei umgebaut wurde. Im 15. Jh. beabsichtigtedie leistungsfahige Gemeinde, die spatrornanische Basilika durch einen gotischenBau zu ersetzen, der im Westteil mit dem Bau des hochsten Glockenturms des Bur-zenlandes (32 m bis zum Hauptgesimse) begonnen wurde, aber nur bis zur Mittedes Langhauses gedieh. Daraus erklaren sich die heterogenen Stilelemente und dasFehlen weiterer Spuren der Zisterziensertatigkeit. Daher offnen sich im Westteildes Mittelschiffs je eine schmalere Spitzbogenarkade, im Ostteil je zwei sehr weiteRundbogenarkaden in die Seitenschiffe, die von breiten rechteckigen Pfeilern ge-tragen werden. Ursprunglich war das Mittelschiff flach gedeckt - wie die iiberden Spitzbogenfenstern und dem heutigen Gewolbe liegenden Radfenster mit Vier-paBdurchbruch, die ehemaligen Obergaden, beweisen, ebenso die das Gewolbe uber-ragenden Langswande des Mittelschiffs und dessen Ostwand, die irn Dachboden-raum noch Fragmente und Spuren der einstigen Bemalung tragen - die ganzeKirche war vor der Reformation mit wertvollen Fresken ausgemalt. Die sehr schma-len Seitenschiffe trugen ursprunglich gratlose Kreuzgewolbe mit rechteckigen, lang-gestreckten Jochen, die der Arkadenbogenweite entsprachen. Der vormals rundgeschlossene Triumphbogen wurde bei der gotischen Einwolbung der Kirche spitz-bogig gestaltet. Der Chor tragt noch sein altes Kreuzgratgewolbe und schlieBt miteinem Rundbogen gegen die etwas eingezogenen Wande der halbrunden, mit einerHalbkalotte gedeckten Apsis ab. Ehemals offneten sich in der romanischen Apsis dreischmale Rundbogenfenster, die man spater zumauerte und westlich davon zweigroBere, gradwandige Rundbogenfenster brach. Neben dem teils ausgebrochenenFullmauerwerk der alten Fenster lassen die Leibungen groBe, ganzfigurige Heili-gengestalten erkennen, daruber verschlungene Spruchbander mit gotischer Minus-kelschrift. Im Nordfenster ist "st. thomas - martir" zu Iesen, der Heilige erscheintin rot em Mantel, mit Zweispitzkrone und Heiligenschein. Die Malerei ist nachErich Jekelius 1486 ausgefuhrt. 1757 teilt J. Teutsch m it , daB "die alte schlechteGemalde uberweifit und zum Teil neu gemacht wurden" - wodurch ein wert vollerFreskenschatz bester Qualitat verlorenging.

T __ XT _1 ...l C" •• 1 1 _ 1'"""1 • 1 1"

Page 45: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

- --------------- ------ ~--- ..- .. ~··~·~··b·..b·Irn Norden und Suden des Chores sind die typischen Zisterzienser kapellen

angebaut, die den Monchen fur private Gebet- und BuBiibungen dienten. Nur aufder Sudscite ist die tonnengewolbte Kapelle in urspriinglicher Form erhalten, mitdrei schonen Doppelbogenfenstern, zwei in der Sud-, eines in der Ostwand. Die Dop-pelbogen des oberen Fensterschlusses sind aus je einem Sandsteinmonolith gehauen,der auf scitlichen vertikalen Steinpfosten ruht und sich auf einen heute fehlendenMittelbalken stutzte. Irn Westteil der Kapelle offnet sich ein Rundbogeneingang mitSteineinfassung.

Bei dem noch im IS. ]h. erfolgten Umbau der Nordkapelle zur Sakristei, wur-de die Aubenlangswand nach Norden vorgeruckt und an das etwas breitere Seiten-schiff angeschlossen. 1976 konnten wir im aufgerissenen FuBboden der Sakristei diealte Grundmauer der etwas schrnaleren Kapelle sehen. Eine Stichkappentonne decktdie Sakristei, dieses Gewolbe ist alter als das des Mittelschiffs und mit einem Rau-tennetz aus feinprofilierten dimnen Tonrippen iiberzogen, die an jeder Seite doppeltgekehlt sind. Die Rippen steigen von Konsolen auf, die als Altoreliefkopfe - Man-ner mit Schnurrbart, Frauen mit geoffnetern Mund, gestaltet sind. Drei Spitzbo-genfenster erhellen den Raum, in der Sudwand sind drei N ischen fur Kultgerateeingetieft, deren Holzturen mit gotischen Ranken und Kriechblattern in Brandrna-lerei geschmiickt sind. Der Sakristeieingang im Westteil des Chores hat einen recht-eckigen Sandsteinturstock, dessen Rundstabprofil, im Geschmack der Renaissance,sich im unteren Teil der Mitte zu einbiegt, die vorgekragte Platte des Gesimseskront ein Zahnfries.

Die Sakristei konnte zugleich mit dem Glockenturm ausgefuhrt worden sein,der im Westteil des Mittelschiffs zwischen die ihn flankierenden Seitenschiffe gesetztwurde. Er ruht auf vier macht igen Pfeilern, zwischen denen sich Spitzbogenarkadenin die drei Schiffe offnen, in der ganz aus Quadersteinen gefUgten, etwas vorge-schobenen Westfront liegt das spatgotische Hauptportal. Ohne Basis steigen dieStabe der Cewandegliederung von einem einfachen Sockel auf - der den ganzenWestteil und ebenso den Chor umgibt -, sechs Rund- und Birnstabe streben ohneDemarkation zwischen fiinf tiefen Hohlkehlen zur Bogenspitze auf. Das Bogenfeldder Archivolte ist mit einer Wandmalerei geschmuckt - auf kobaltblauem Grundein Pelikan in Goldbronze, der seine ]'lmgen mit dem Blut seiner aufgerissenenBrust nahrt -, das Symbol christlichen Opfergeistes. Zu beiden Seiten des Portalstreten in 1,5 m Hohe erkerartig die Wande der Treppenturmchen au Ben und innenhervor, die zur Turmempore hinauffiihren. Das ErdgeschoB des Turmes tragt, 'alsVorhalle, ein Kreuzgewolbe mit Steinrippen des typischen Zisterzienserprofils

Die Kirchenburg von Honigberg, Siidwestansicht (Aquarell)

Page 46: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

- Balken von quadratischem Querschnitt mit abgeflachten Kanten, die sich ineinem runden, in der Mitte offenen SchluBstein treffen, wie er im Burzenland mehr-fach vertreten ist. Im zweiten GeschoB, der Turmempore, miinden die Aufgangeder Wendeltreppen in Rundbogenoffnungen , ein groBer Rundbogen offnet sich gegendas Mittelschiff. Das dritte GeschoB besitzt drei hohe, schmale SchieBnischen fiirArrnbruste, im Osten liegt der Eingang zum Dachboden des Mittelschiffs, wahre nddas vierte GeschoB mit breiten, nach innen ausgeweiteten SchieBnischen versehenist. Im fiinften GeschoB, der Glockenstube, offnen sich in jeder Wand je zwei auseinem Monolith gehauene Zwillingsfenster. Das sechste, siebente und achte GeschoBdes aus Kalktuff errichteten Turmes ist nur mit Balkenplattformen versehen. Einim 18. ]h. entfernter Umlauf kronte den Turm. Die vier Ecktiirmchen bedeutenauch hier das Symbol der eigenen Blutsgerichtbarkeit des Marktes. Die oktogonale hohePyramide des Spitzhelms decken buntglasierte Ziegeln in Fischgratenmusterverlegt, die in Streifen von Rot, Griin, Lila und Englischrot abwechseln. Ein Ku-riosum ist die Turmuhr des 16. ]h., mit einem einzigen, die Stunden angebendenZeiger. Ein Glockchen lautet vor jedem Stundenschlag, urn aufhorchen zu lassenund die Schlage zu zahlen.

1593 fielen Gemeinde und Kirchenburg einem GroBbrand zum Opfer, dessenZerstorungen die Einwolbung der Schiffe 1595 bedingten. Ein Konsolstein an derWestwand hinter der Orgel, einer der Gewolbetrager, halt das Datum in Stein ge-meiBelt fest. Gleichzeitig wurde auch der Triumphbogen spitzbogig geschlossenund an seine Innenseiten, wie an alle alten Arkadenpfeiler, Pilaster mit Voluten-kapitellen angeblendet, auf denen das Gewolbe ruht. In der Siidfront liegt ein Portalmit schon profilierter Steineinfassung in KleeblattbogenschluB, durch zwei Rund-stabe zwischen drei Hohlkehlen gegliedert. Da der Raum im Burghof beschranktist, setzte man auch iiber das Pultdach des Siidseitenschiffs und der Siidkapelleeinige Vorratskammern, die iiber schmale Leitern zuganglich sind, eine pittoreskeEigentumlichkeit der Kirche bilden und sich gleich Schwalbennestern unter dieTraufe des Mittelschiffs schmiegen.

'(;pelle,"{ (Jrm

Q;Brunfren III @/'qr "-

/: '..§ [nel'1lilacr

~ ~a5<;D"9"Jbel1

o ~bgetrd9(>'"

• ,III

!ill! xv[:l XVIII

Page 47: Planse 29-41_Cetati Taranesti Sasesti Din Transilvania

Im 15. Jh. schloB sich auch urn die Basilika von Honigberg ein dreifacherkonzentrischer Mauergurtel, von der gleichen Anlage wie im Nachbarort Petersberg.Der 12 m hohe, an der Basis 4 m starke innere Bering ist samt seinen sieben vor-springenden, viergeschossigen Turmen erhalten, ebenso der auflere 4 -5 m hohe Mauer-nng des Zwingers, der, an die AuBenecken der Turme anschlieBend, den MauerfuBdes Innenringes schiitzt und gegen den breiten Wassergraben abgrenzte. Eine kreis-formige Senke deutet heute noch den Verlauf des Grabens an - heute ein von Ka-stanien umstandener trockener Wiesengrund. Ganzlich verschwunden ist der dritteMauergurtel, der mit Wehrturmen den AuBenrand des Wassergrabens umgab. Wiein Tartlau und Petersberg lauft auch hier ein gedeckter Wehrgang iiber dem in-nern Mauerring rund urn den ganzen Burghof, oberhalb der in zwei GeschoBen andie Ringmauer angebauten Vorratskammern, die heute nur im Siidsektor noch er-halt en sind.

In Eichenholzrahmen gefaBte, mit Drehbolzen verschlieBbare SchieBschartenwechseln mit GuBerkern ab, die vom Wehrgang aus bedient wurden, der mit samt-lichen Turrnen in Verbindung stand, in deren Untergeschosse man uber beweglicheLeitern gelangte. Der Nordteil des Innenrings, vom Westturm bis zum Ost-turm, ist nur 10 m hoch, bloB mit Cufflochern versehen, da sich im Norden derBurg ungangbares Sumpfgelande erstreckte und einen Angriff von dieser Seiteverhinderte. Allein der NO-Turm hat einen Zugang von dem zwischen dem innernund aufleren Mauerring gebildeten Zwinger. Eine zweigeschossige Torwehre bildetdie mit Fallgatter versperrbare Einfahrt, daruber erhebt sich der achteckige, ausdem 16. Jh. stammende Fleischerturm. Seinem gedrungenen Rumpf entsprichtdas niedrige Pyramidenstumpfdach mit einem kleinen Dachreiter darauf. 1644wurde das Vorgebaude der Burg samt dem Eingangstunnel errichtet. Die alte "SchloB-briicke" stand bis 1791, 1814 baute man mit erheblichen Kosten eine "von Grundauf gemauerte" Brucke. Der barocke Saulengang vor der Torwehre gleicht jenem vonTartlau.

Der nach auBen wie nach innen vor die Ringmauer vorspringende, mit einemPultdach gedeckte Ostturm beherbergt im zweiten GeschoB eine Kapelle, urspriing-lich ein Baptisterium. Der mit zwei Kreuzgewolbejochen uberfuhrte Raum ist in-wendig vollstandig mit Fresken von hohem Kunstwert - denen des MalmkrogerChors vergleichbar - ausgemalt, sogar die Steinrippen vom Zisterzienserprofilsind auf allen drei Seiten mit Bandornamenten und Ranken bemalt, ebenso Fenster-leibungen und Nischen. Die zwischen 1460 -1470 ausgefiihrte Malerei.wurde ungliick-licherweise im Zuge der Reformation ubertuncht, 1920 durch Pf. Fr. Reimeschfreigelegt, leider hat sie dabei sehr gelitten. Die ikonographische Thematik umfaBtSzenen des Marienlebens, die Kreuzigung, das j iingste Gericht und verschiedeneHeiligengestalten, alle durch Spruchbander mit spatgotischer Minuskelschrift er-Iautert ,

Eigenartig ist die Verschmelzung abendlandischer und byzantinischer Ein-flusse im Stil dieser Malerei, die in flachen, unschattierten Tonen und feiner Kon-turzeichnung ausgefiihrt ist, auf physiognomische Verschiedenheit und Gefuhlsaus-druck Gewicht legt. Thematisch und stilistisch gehOrt die Darstellung des JiingstenGerichts an der Westwand dem EinfluB der ostkirchlichen Wandmalerei an, eineFulle von Details erinnern an die Fresken der Nordrnoldaukloster. Eine eingehendeBeschreibung der Fresken wurde den uns zur Verfiigung stehenden Rahmen sprengen,doch soll betont werden, daB es sich hier urn eines der wertvollsten Wandmalerei-ensembles siebenburgisch-sachsicher Kultstatten handelt. Uber dem Kapellenraumliegt ein heizbares Gemach mit erhaltenem Rauchfang, das wohl zu Belagerungs-zeiten als Pfarrerstubchen diente.