Embed Size (px)
Citation preview
Revista magazin a Şcolii Gimnaziale Rugineşti
Seria I, Anul III, Nr. 2
Octombrie 2012
Plaiuri Domositene , ,
Plaiuri Domoşiţene Colectivul de redacţie
Prof. Claudia Adăscăliţei - Coordonator
Prof. Elenys-Mihaela Ştiucă - Redactor Şef
Prof. Mihaela Avel
Prof. Rodica Cozma
Educ. Paula Căruceru
Prof. Marinela Apostol
Colaboratori
Prof. Ionuţ Bostan
Prof. Mihaela Mânea
Prof. Marian Matei
Prof. Maricica Chiticaru
Colaboratori din rândul elevilor
Trif Bianca (a VI-a A)
Vieru Razvan (a VI-a A )
Matei Casiana (a VI-a A)
Moraru Madalina (a VI-a A)
Panfil Mihaita(a VI-a A)
ISSN 2069 – 5942
Şcoala Gimnaziala Rugineşti
Comuna Rugineşti/ Judeţul Vrancea
Tel: 0237/ 269157
E-mail: [email protected]
Articolele pentru Numărul 3 al Revistei Plaiuri Domoşiţene vor
fi trimise pe adresele de e-mail :
Termenul limită este 15 Noiembrie 2012.
Formatul articolelor va fi: document Word, Times New Roman,
12, textul scris obligatoriu cu diacritice.
Prof. Adăscăliţei Claudia
Editorial…….……………………………………...…….….…4
Prof. Adăscăliţei Claudia
Scriitori Consacrati: “Zaharia Stancu…...……...…….……......5
Prof. Cozma Rodica
Chimişti şi fizicieni celebri: “Evangelista Torricelli”……..…..6
Prof. Avel Mihaela
Créations des élèves…………..………………………..…..…..7
Prof. Chiper Ramona Daiana
Receptarea didactica a lui Marin Preda………….…..…............8
Prof. Ionut Bostan
Curiozitati Geografice……………………………………...…..9
Dezastrele Naturale…………………………………………...12
Din creatiile elevilor…………………………………………….....11
Trif Bianca —Povestea unui bob de mazare
Prof. Matei Marian
Umor matematic…………………………………………..…..13
Retrospective. Parteneriat educational cu
S.C. VRANCART S.R.L…………………………………...….......14
Luna Octombrie. Ne pregătim să intrăm în ritmul şcolii;
ne invadează intimitatea oamenii din jurul nostru, colegii şi
prietenii , toţi animaţi de dorinţa de a ajuta şi de a pune
umărul, deşi nu prea am cerut ajutorul, sau cel puţin nu în mod
explicit...
Se apropie cu paşi repezi o serie de sărbători pe care
dorim şă le marcăm cumva , drept care vom avea ceva de
muncă cu toţii dar suntem dornici să face ceva, aşa încât să
rămână ceva.
Spor în toate!
Prof. Claudia Adăscăliţei
Octombrie 2012 Pagina 4
Debutul publicistic in ziarul Victoria
din Turnu Magurele (22 mai 1921) si in poezie, l&
Foaia tinerimii (15 iun. 1921). in proza, debuteaza
in Ziarul stiintelor si al calatoriilor (aug. 1921), sub
pseud. Stefan Th. Mitroi. Colaboreaza asiduu la
Sagetatorul, Universul literar (1920-1921), Gandi-
rea (din 1924), pe frontispiciul careia va figura o
vreme ca director, la Adevarul literar si artistic
(1922), sub pseud. Z. Tudor, la Duminica Univer-
sului, Viata literara, Tara noastra. Romania literara.
Frecventeaza cenaclurile conduse de Mihail
Dragomirescu si E. Lovinescu. in 1925-1926, isi
face stagiul militar. Debut editorial cu voi. Poeme
simple (1927), premiat de S.S.R. El insusi un im-
patimit al publicisticii, scoate rev. lunara de critica
si arta Azi (1932-1940), ziarul Credinta (1934), si,
impreuna cu C. Clonaru, Lumea romaneasca (1937-
1939); in 1940, conduce Revista romana. Voi. de
poezii, "talmacirile" din Esenin, Antologia poetilor
tineri (1934) fac din STANCU un scriitor de prima
linie, angajat total in miscarea literara a vremii.
Pamfletarul virulent nu se dezminte
in romanele Taifunul (1937) si Oameni cu joben
(1941), scrieri fara importanta artistica. Alte pla-
chete de poezii: Albe (1937), Clopotul de aur
(1939), Pomul rosu (1940), Iarba fiarelor (1941),
Anii de fum (1944). Pentru atitudinea antifascista
este internat in lagarul de la Targu Jiu (inspirandu-i
voi. Zile de lagar, 1945). Succes neasteptat cu ro-
manul Descult (1948), publicat mai intai sub forma
de foileton in Contemporanul; in numai doua dece-
nii, ciclul epic al lui Darie prolifereaza intr-un nu-
mar impresionant de voi., unele ratate, de la Dulaii
(1952) la Ce mult te-am iubit (1968). Premiul de
Stat pentru roman in 1952. In toti acesti ani,
publicistica devine sporadica si festiva. Mai co-
laboreaza la; Cuvantul literar si artistic (1924-
1925), Gazeta literara, Luceafarul, Igaz Szo,
Neue Literatur, Presa noastra, Revue Roumaine,
Steaua, Utunk, Viata Romaneasca, Cuvantul,
Romania noua, Tempo (1936), Ultima ora
(1945) etc.
Opera scriitorului, in special a
prozatorului, a fost tradusa in toate limbile im-
portante ale globului, iar dupa unele carti ale
sale s-au realizat si filme. Inconformistul aprig
de odinioara gaseste resurse de adaptare si im-
plicare in noile realitati sociale de dupa razboi:
director al Teatrului National, director de rev.
literare; ales presedinte al S.S.R. (1947) si, in
1966, al Uniunii Scriitorilor (reales in 1968 si
1972); academician din 1955; cunoaste in scurt
timp toate onorurile politice la care putea aspira
un scriitor roman inrolat, in acea vreme. A mai
semnat: Z. S., Z. T. S., Zah. t. s., Zaharia St.,
Zaharia Th. Stancu, Zaharia Tudor. Revenirea la
poezie in ultimii ani de viata (Cantec soptit,
1970; Sabia timpului, 1972; Poeme cu luna,
1973) precizeaza scrisul ciclic al unei opere in-
tinse si inegale, dar unitare, alimentata de bi-
ografia spectaculoasa a autorului si mai ales de o
inepuizabila energie de a scrie.
Laureat al Premiului "Herder^
(1971), STANCU ramane si dupa moarte un
scriitor controversat.
Sursa: www.autorii.com
Zaharia Stancu
Prof. Claudia Adăscăliţei
Plaiuri Domoşiţene Pagina 5
Scriitori consacraţi
Evangelista Torricelli s-a născut la 15 octombrie
1608 într-un mic orăşel italian, Faenza, în familia unui
meşteşugar. Rămas orfan la vârstă fragedă, a fost
educat de un unchi al său, călugăr iezuit. Studiile
primare le-a făcut la şcoala iezuiţilor din localitate,
unde a urmat cursuri de matematică şi de filozofie.
Profesorii au observat capacităţile deosebite
ale tânărului Evangelista şi au propus familiei sale să-l
trimită la Roma pentru a urma studii avansate. Aici el a
devenit elev al matematicianului, vestit în acele timpuri,
Benedetto Castelli, prieten şi discipol al lui Galileo
Galilei.
Primele investigaţii ale lui Torricelli se referă la
teoria liniilor curbe din domeniul geometriei. Lucrările
respective au fost publicate în cartea sa postumă
„Opera matematica”.
Fiind familiarizat, prin intermediul lui Castelli,
cu lucrările lui Galileo, Torricelli, impresionat de noile
idei ştiinţifice şi metode de cercetare, şi-a consacrat
activitatea domeniilor de cercetare ale acestuia.
Rezultatele obţinute de către Torricelli în mecanică au
fost publicate în 1641, la Florenţa, în lucrarea „Trattato
del moto del gravi” („Tratat despre mişcare şi
greutate”). Tradusă în latină, lucrarea apre în1644 sub
denumirea „De motu gravium descendentum et
projectorum libri duo” („Despre mişcarea liberă a
corpurilor în cădere şi a celor aruncate”). Aceasta a
fost unica lucrare publicată de către Torricelli pe timpul
vieţii sale. În prima parte a lucrării au fost confirmate
şi dezvoltate unele dintre rezultatele obţinute de către
Galileo. A confirmat rezultatul lui Galileo privind viteza
corpului lăsat să cadă liber: viteza corpului este
proporţională cu timpul căderii şi nu cu distanţa
parcursă, cum se credea până la Galileo. Independent de
Galileo, a demonstrat de asemenea că viteza atinsă de
corpurile lăsate să se mişte pe plane înclinate de înălţimi
egale atinge una şi aceeaşi valoare la baza planului,
oricare ar fi unghiul format de plan cu orizontala.
Torricelli a fost primul care a măsurat
presiunea atmosferică cu ajutorul barometrului cu
mercur, aparat pe care l-a inventat în anul 1643. Acest
aparat era format dintr-un tub de sticlă lung de 1 m
umplut cu mercur, închis la un capăt; acoperind capătul
deschis, Torricelli l-a întors și l-a scufundat cu gura în
jos într-un vas în care se afla tot mercur. Eliberând
capătul deschis al tubului, nivelul mercurului în tub a
coborât, formându-se deasupra mercurului un spațiu
numit „camera barometrică”.
Întotdeauna nivelul mercurului se oprea in
jurul valorii de 75 cm indiferent de vreme.
O unitate de măsură a presiunii, torr, a fost
denumită în onoarea sa: 1 torr este presiunea
exercitată de o coloană de mercur de 1 mm înălțime.
Unitatea de măsură a presiunii reținută însă de
Sistemul Internațional de Unități este însă pascalul, denumită astfel în onoarea lui Blaise Pascal care a
folosit barometrul lui Torricelli ca altimetru,
demonstrând variații ale presiunii exercitate de aer
prin variația înălțimii camerei barometrice în timpul
ascensiunii muntelui Puy de Dôme de lânga orașul
Clermont-Ferrand.
Rezultatele lui Torricelli în domeniul
hidrodinamicii au fost înalt apreciate de posteritate.
Cunoscutul fizician austriac Ernst Mach (1839 –
1916) l-a numit fondatorul hidrodinamicii.
Castelli l-a recomandat pe Torricelli pentru
ocuparea postului de asistent personal al lui Galileo la
efectuarea cercetărilor ştiinţifice. Colaborarea lor
însă a fost de scurtă durată, pentru că în ianuarie
1642 Galilei s-a stins din viaţă. După moartea lui
Galileo, Marele Duce de Toscana l-a angajat pe
Torricelli în postul rămas vacant de filozof şi prim
matematician al Majestăţii sale.
Torricelli s-a dovedit a fi un destoinic
discipol şi continuator al lui Galilei. El a contribuit la
perfecţionarea metodei de măsurare a temperaturii,
propunând un termoscop special cu alcool –
predecesorul termometrului cu lichid, în locul
termoscopului lui Galilei.
Începând cu anul 1642, Torricelli a efectuat
cercetări în domeniul opticii având ca scop
perfecţionarea lunetelor şi a microscoapelor. În
prezent la Florenza se mai păstrează o lentilă
confecţionată de Torricelli, care fiind verificată în
1923 prin metodele de interferometrie s-a dovedit a
fi o lentilă aproape perfectă.
Torricelli a murit la 25 octombrie 1647, la
numai 39 de ani, moartea lui fiind cauzată de febră
tifoidă..
Prof. Rodica Cozma
Octombrie 2012 Pagina 6
Rouge Roșu
Beau pomme Măr frumos
Est délicieux Este delicios
Le manger Îl mănânc
Krantz ! Krantz !
(Moraru Mădălina, cls .a VI-a A)
Bleu Albastru
Belle oiseau Pasăre frumoasă
Dans le nuage În cer
Peouf ! Pleusc !
(Vieru Răzvan,cls .a VI-a A)
Rouge Roșie
Grand fleur Floare mare
Dans une vase Într-o vază
Sent beau Miroase bine
Hmm ! Hmmmm!
(Mînea Gabriela, cls .a VI-a A)
Rouge Roșie
Belle fleur Floare frumoasă
à la fenêtre La fereastră
Clinge d’œil Face cu ochiul
Ahh ! Ahhhh !
(Matei Casiana, cls .a VI-a A)
Jaune Galben
Beau soleil Soare frumos
Dans le ciel Pe cer
Brille la terre Luminezi pământul
Oauu ! Oauu !
(Saveliev Andreea, cls .a VI-a A)
Rouge Roșu
Petit pomme Măr mic
Dans l’arbre Într-un copac
Tombe sur la terre Cade pe pământ
Zdrang ! Zdrang !
(Panfil Mihăiță, cls .a VI-a A)
Bleu Albastru
Beau ciel Cer frumos
Toujours actif Mereu activ
Je te mange Te mananc
tous les jours în fiecare zi
Hmmm! Hmmm!
(Trif Bianca, cls .a VI-a A)
Plaiuri Domoşiţene Pagina 7
Prof. Mihaela Avel
Marin Preda este un autor canonic. Astfel, operele sale fac parte, atât din programa școlară, cât și din
programa pentru bacalaureat.
Selecția textelor literare incluse în programa pentru liceu se face nu din perspectiva consumului
asupra valorii lor ca opere de artă, ci în funcție de relevanța textelor literare pentru o agendă
politică ,,justițiar- egalitaristă”. Asemenea politici curriculare sunt puse în discuție de apărătorii canonului
literar constituit pe criterii preponderent estetice”.
,,Calea aleasă de comisiile de elaborare a programelor școlare a fost aceea de a găsi un raport
rezonabil între nevoia modernizării obiectivelor și metodele utilizate în educația umanistă (literară, în cazul
nostru) și imperativul de a transmite tinerelor generații un sentiment al responsabilității pentru patriotismul
cultural românesc ca parte a patrimoniului cultural european”
Autorii programelor școlare trebuie să se raporteze la sensul clasic al relației dintre demnitatea civică
și puterea ,,exemplul literar” și nu doar la ,,corectitudinea politică” ce definește practica pedagogică
contemporană.
,,Relația eticului cu indeterminarea presupune ouă tipuri de raporturi:
A. dificultatea etică generată de o situație de indeterminare cognitivă, adică de o situație în care
trebuie să decidem în condițiile lipsei accesului la toate informațiile necesare pentru a lua
respectiva decizie;
B. situația de indeterminare etică propriu-zisă, în care conștiința se confruntă: fie cu starea de fapt
care nu se lasă redusă la patrimoniul de răspunsuri cu care a înzestrat-o cultura sa etică, fie cu
un conflict deschis între cel puțin două norme etice, conflict ce naște întrebarea: care dintre ele
ar trebui să aibă prioritate în cazul dat ?
Aceste tipuri de situații se găsesc reconstruite de scriitori români canonici în operele lor cele mai
puternice.
Educatorii implicați în formarea elevilor de liceu pot sprijini în cel mai eficient mod procesul de
maturizare: prin educația pentru complexitate, pentru înțelegerea și adaptarea la complexitatea dinamică a
cunoașterii, a societății, a experienței.
_______________________________________
1. Dobrescu, Caius. Pledoarie pentru un nou statut al operei literare în politicile de educație. În: Literatură și civilizație. Vol. II,
Editura Universității Transilvania din Brașov, 2008
2. Idem 27
3. Dobrescu, Caius. Pledoarie pentru un nou statut al operei literare în politicile de educație. În: Literatură și civilizație. Vol. II,
Editura Universității Transilvania din Brașov, 2008
Octombrie 2012 Pagina 8
Literatura are o valoare educativă. Pe de o parte, putem evidenția faptul că literatura, având
capacitatea de a reprezenta concretețea, nu poate ajuta să înțelegem aspecte importante ale realității sociale.
Pe de altă parte, consider că nu trebuie să alimentăm iluzia că științele sociale ale epocii noastre ar
transforma înțelepciunea stocată în operele literare în ceva ce ar avea doar o valoare istorică.
,,Misiunea noastră este să orientăm interpretările ca și tematizările și exercițiile pe care le-am
elaborat în așa fel încât să eliberăm adevăratul potențial formator al operei înseși. sau, într-o altă dicțiune a
ideilor: adevărul, ca potențial formator al operei . doar la primul nivel, doar în anticamera ei, educația
literară este o practică autorizată să dispună ,,ustensilitar” de opera literară. În faza ei matură, împlinită,
educația literară are vocația de a declanșa procesul formator, ,,arestat” în opera însăși. La acest nivel,
formarea prin ,,cunoaștere socială” nu mai ia opera ca punct de plecare, pentru a conduce discipolul dincolo
de aceasta, într-o sferă a noțiunilor, presupune ca mai cuprinzătoare, specifice științelor socio-umane. În
faza sa împlinită, pedagogia literară implică expunerea discipolului la contactul direct cu opera în așa fel,
încât cel dintâi să poată recepta acțiunea modelatoare a celei din urmă”
Operele mari, așa cum sunt cele reținute de canonul litera sunt menite, în baza complexității lor
interne, să exercite prin ele însele o activitate stimulatoare și formatoare.
Marile operele ale lui Marin Preda (care fac parte din programa școlară) exercită, pe de o parte, o
forță de atracție, de seducție, care stimulează continuu instinctul identificării, iar pe de altă parte, o forță de
distanțare critic – contemplativă ce stimulează reflecția și luciditatea.
Marin Preda a avut o înțelegere ,,progresistă” a evoluțiilor sociale din jurul lui și a susținut
mișcările ,,de emancipare” din epocile în care a trăit, fiind susținătorul ideologic al revoluției socialiste.
Însă, operele selectate de autorii manualelor școlare respectă principiul complexității estetice, intelectuale și
morale.
Plaiuri Domoşiţene Pagina 9
Prof. Chiper Ramona Daiana
Liceul Teoretic „ Emil Botta”, Adjud
Octombrie 2012 Pagina 10
Raul Bega este primul canal navigabil construit in Romania.Lungimea totala
este de 44 km pe teritoriul Romaniei si 72 pe teritoriul Serbiei.Traverseza Municipiul
Timisoara si este singurul rau canalizat folosit in navigatie din raurile interiore.
Lacul Portile de fier I este cel mai intins lac de acumulare hidroenergetica,
avand o suprafata de 700km .Lacul cuprinde in principal zona Defileului Dunarii, cel mai
mare defileu din Europa,cuprins intre localitatile Bazias si Orsova.
Lacul Brancoveanu este cel mai sarat lac din Romania(310g/l
salinitatea). Este situat in Ocna Sibiului. Lacul s-a format pe locul unei saline parasite in
1699.
Lacul Bucura este cel mai intins lac glaciar din tara noastra , avand
suprafata de 8,90ha, o lungime de550m si latime de 160m,perimerul fiind de circa
1390m. Este situat in caldaria Bucura, sub Varful Peleaga si Saua Bucurei din Muntii
Retezat.
Lacul Zanoga este cel mai adanc lac glaciar al tarii avand adancimea
de 29 m.Este situate in Muntii Retezat.
Lacul Sfanta Ana este singurul lac de origine vulcanica de pe intreg
teritoriul Romaniei.Este situate in masivul Ciumatul Mare, de pe stanga Oltului, in
apropiere de Tusnad.Lacul este asezat pe fundul craterului unui Vulcan stins,denumit
Ciomatu din masivul volcanic Puciosul.Lacul Sfanta Ana se afla la o altitudine de 946m si
isi completeza necesarul de apa numai din precipitatii.
Lacul Izvorul Muntelui este cel mai amare lac hidroenergetic de pe raurile
interioare ale tarii noastre, cu 33km, fiind format pe raul Bistrita.Apa acumulata in lac
este folosita pentru producerea curentului electric in centrala hidroelectrica
Bicaz-Stejaru.
Lacul Rosu este cel mai mare lac de baraj natural din tara noastra, ce s-a
format in 1837 pe raul Bicaz prin prabusirea masivului Ucigasu.Numele sau provine de la
Paraul Rosu care traverseza straturi de culore rosie cu oxizi de fier.In Carpatii Romanesti
exista 12 lacuri de baraj natural.
Lacurile Varasoaia si Ighiu sunt cele mai mari lacuri carstice
montane.Varasoaia este intanit in zona Pades, din Apuseni.Lacul carstic Ighiu are apa in
permaneta, fiind situate in masivul Trascau din Muntii Apuseni.
Complexul Lagunar Razim-Sinoe , este cel mai mare system lacustru din
tara noastra avand o suprafata de 863,4 km.Lacul Razim este cel mai intins lac si laguna
cu o suprafata de 415 km.
Prof. Ionut Bostan
Tocmai este vară, sfârşit de lună iulie, început de lună august. Bobul de
mac începe să renască. De la o zi la alta el se schimă.
- Doamne, cât de cald este, ce plăcut!
- Da, poţi să mai zici. Este foarte cald.
- Cine a vorbit?
- Cu laleaua în persoană.
- Vai, doamnă lalea, sunteţi singura floare pe care o ador!
- Mulţumesc. Dar tu, cine eşti cu adevărat?
- Nici eu nu ştiu exact. Când m-am trezit eram un bob micuţ asemeni
prafului de pe drum... acum văd că mă schimb pe zi ce trece iar pămânul îl văd din ce în
ce mai departe. Nu ştiu c să zic...
Trecu ceva timp în care bobul nostru de mac auzi poveştile gâştelor care
treceau pe lângă el, glasul blând al unei libelule şi se delectă la rapsodiile greierului de
pe prispă. Dar, într-o dimineaţă fu trezit de glasul lalelei:
- Hei, hei, trezeste-te!
- Bună dimineaţa şi ţie!
- Tu eşti o floare! zise laleaua înroşindu-se de emoţie. Eşti delicată şi ai
culoarea roşie-roşie! Eşti foarte frumoasă!
LA AUZUL ACESTOR VEŞTI, BOBUL NOSTRU DE MAC NU A MAI AVUT
PUTEREA SĂ MAI SPUNĂ CEVA. Se fâstâci, îşi făcu curaj şi se privi în balta de lângă
el . Zâmbi, şi dintr-o dată se deschise larg, în toată splendoarea.
Trif Bianca Elena, cls. a VI-a A
Plaiuri Domoşiţene Pagina 11
Octombrie 2012 Pagina 12
In fiecare an ,in ziua de 13 octombrie , la
nivel mondial este marcata “Ziua Internationala
pentru Reducerea Riscului Dezastrelor naturale.”
Obiectivul "Zilei Internaţionale pentru
Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale" este
acela de sensibilizare a comunităţilor sociale şi
financiare în ceea ce priveşte rolul şi locul aces-
tora în reducerea riscului la dezastre, prin utiliza-
rea instrumentelor financiare pentru atenuarea
vulnerabilităţii populaţiei predispusă la dezastre.
Conform terminologiei adoptate de Or-
ganizaţia Naţiunilor Unite, prin dezastru se
înţelege o gravă întrerupere a funcţionării unei
societăţi, generând pierderi umane, materiale, sau
modificări nefaste ale mediului, care nu pot fi
refăcute prin resursele acestuia. Prin dezastre
naturale se înţeleg fenomenele naturale de
origine geologică sau meteorologică, ori îm-
bolnăvirea unui număr mare de persoane sau ani-
male, produse în mod brusc, ca fenomene de
masă. În categoria fenomenelor naturale distruc-
tive de origine geologică sau meteorologică sunt
cuprinse cutremurele, alunecările şi prăbuşirile
de teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice
periculoase, care afectează violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocând pierderi
de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea
m e d i u l u i
Schimbările climaterice la scară globală
şi regională contribuie la accentuarea intensităţii
şi creşterea frecvenţei fenomenelor şi proceselor
periculoase ca de pildă: secetele, aversele de
ploaie, inundaţiile, îngheţurile, etc. Pentru re-
alizarea cu succes a luptei cu urmările negative a
influenţei fenomenelor hidrometeorologice nefa-
vorabile este necesară studierea multilaterală a
acestor fenomene, perfecţionarea metodelor de
prognozare a lor şi în special a măsurilor de pre-
venire sau reducere a daunelor de pe urma influ-
enţei acestora asupra economiei naţionale şi a
securităţii oamenilor.
Acţiunea riscurilor, ce ţin de vreme,
climă şi apă, continuă să crească. Sunt toate mo-
tivele să considerăm, că schimbarea climei poate
să ducă la consecinţe şi mai serioase şi hazarde
naturale frecvente însoţite de dezastre. Reieşind
din aceasta, prevenirea riscului şi atenuarea con-
secinţelor hazardelor naturale este sarcina vitală
şi precondiţia dezvoltării durabile a omenirii.
Având in vedere ca majoritatea dezastre-
lor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ
în primul rând pierderile de vieţi omeneşti şi pen-
tru a limita pierderile de bunuri, este bine ca
populaţia să fie informată.
În acest context, din decembrie 2004, în
România funcţionează un nou mecanism de ges-
tionare a situaţiilor de urgenţă, în conformitate cu
standardele impuse de integrarea în structurile
NATO şi ale Uniunii Europene, reprezentat de
Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor
de Urgenţă. S-a creat cadrul legal şi mecanismele
menite să asigure în mod unitar şi integrat
apărarea vieţii cetăţenilor, a bunurilor şi a mediu-
lui împotriva efectelor negative ale incendiilor,
inundaţiilor, cutremurelor de pământ şi altor ti-
puri de calamităţi, pe timpul producerii unor
s i t u a ţ i i d e u r g e n ţ ă .
România ocupă locul 82 din 173 în clasamen-
tul statelor cu risc de dezastre naturale, potrivit
Raportului Mondial al Riscurilor, realizat de In-
stitutul pentru Mediu şi Securitate Umană din
cadrul Universităţii Naţiunilor Unite.
Prof. Ionut Bostan
David Hilbert vorbind despre un elev al său spunea: "El a devenit poet. Pentru
matematică avea puţină imaginaţie".
Într-o noapte Blaise Pascal avea o groaznică durere de dinţi. A întrebuinţat totul pentru
potolirea durerilor, dar în zădar. Atunci s-a ocupat de studiul cicloidei, descoperindu-i o serie
de proprietăţi, ca să constate în final, că durerea de dinţi a dispărut.
Marele matematician rus A. A. Marcov, fiind întrebat, ce este matematica, a răspuns:
"Matematica este ceea cu ce se ocupă Gauss, Cebâşev, Leapunov şi eu".
Vorbind despre feciorul său, David Hilbert spunea: "Aptitudinile matematice el le-a
moştenit de la mamă-sa, iar restul de la mine".
În timpul uneia dintre prelegerile sale, David Hilbet spunea:
– Fiecare om posedă un anumit orizont. Când se îngustează şi devine infinit de mic, el se
transformă în punct şi atunci omul zice: "Acesta este punctul meu de vedere".
Odată Hilbert, împreună cu soţia sa, a organizat un dineu. După sosirea unui oaspete,
doamna Hilbert şi-a chemat soţul într-o parte şi i-a spus:
– David, du-te, te rog, şi-ţi schimbă cravata.
Hilbert dispăruse. Se scurseră o oră, dar el tot nu-şi făcea apariţia. Stăpâna casei, îngrijorată,
se porni în căutarea soţului. Privind şi în dormitor, descoperi, spre mirarea ei că Hilbert
dormea în pat.
Trezindu-se, el şi-a amintit că după ce şi-a scos cravata, continua, după inerţie, să se
dezbrace mai departe şi, după ce s-a îmbrăcat în pijama, s-a culcat în pat.
Odată Isaac Newton a vrut să-şi fiarbă un ou de găină, fără a întrerupe lucrul. Îşi lua
un cronometru pentru a fierbe oul numai în timp de trei minute. Era, însă, preocupat de
problema sa matematică, pe care încerca s-o rezolve în acel moment. Când îşi aduse aminte,
mare-i fu mirarea: a pus ceasul la fiert, iar în mână ţinea oul ca să numere minutele.
Plaiuri Domoşiţene Pagina 13
Prof. Matei Marian
Elevii Şcolii Gimnaziale Rugineşti au fost antrenaţi într-un :
PROIECT EDUCAŢIONAL în parteneriat cu
S.C. VRANCART S.A Adjud A. TITLUL PROIECTULUI “MESERIA-BRAŢARĂ DE AUR” B. INIŢIAT0RII PROIECTULUI PROF. ADĂSCĂLIŢEI CLAUDIA PROF. ÎNV. PRIMAR APOSTOL MARINELA ANALIZA DE NEVOI
Proiectul este destinat ca , printr-o excursie, amănunţit pregătită, să facă cunoscut celor interesaţi(elevi, cadre şi părinţi) elemente din: geografia locurilor, istorie a societăţii comerciale, cultură şi nu în ultimul rând , tradiţie locală. D. SCOP ŞI OBIECTIVE
Cunoaşterea elementelor de geografie naţională prin efectuare de vizite în zona localitaţii Adjud şi implicit a societăţii comerciale Vrancart;
Vizitarea maşinii de hârtie , hârtie igienică; Vizitarea maşinii de carton ondulat; Depozite şi atelier mecanic;
E . REZULTATE AŞTEPTATE În urma organizării acestei activităţi ample dorim ca elevii participanţi să
cunoască:
1. cadrul geografic al locurilor vizitate ;
2. faptul că SC VRANCART SA este cel mai mare reciclator de deşeuri din fi-
bre celulozice din România;
3. eficienţa muncii bine gândite, într-o perioadă de criză această firmă con-
tinuă să se dezvolte;
F. ORGANIZAREA PROIECTULUI
1. Echipa proiectului este alcătuită din:
Prof. Adăscăliţei Claudia
Prof.Apostol Marinela
Prof. Negoiţă ANETA
Octombrie 2012 Pagina 14
2. Programul de activitate 16 octombrie 2012
- ora 9.30 –plecarea din faţa scolii;
- parcurgerea traseului :Angheleşti-Rugineşti-Adjud- S.C. VRANCART S.A
- vizită la societatea comercială Vrancart ;
- întoarcerea acasă
3. Resurse: - umane :- prof. Adăscăliţei Claudia;
- prof. Apostol Marinela
-prof. Negoiţă Aneta
- elevii claselor a III-a , a IV-a si a VII-a (53 de elevi)
- părinţi;
- financiare: contribuţii ale părinţilor la acest proiect;
- de informaţii: internet, pliante, hărţi, cărţi de specialitate.
G .IMPLEMENTAREA PROIECTULUI -activitatea se va desfăşura metodic, conform calendarului din progra-
mul de activităţi;
H. EVALUAREA PROIECTULUI Rezultatele acestui proiect se vor materializa prin:
a. o cunoaştere directă, la faţa locului, a mai multor fapte, evenimente, situaţii; b. realizarea de conexiuni cu alte cunoştinţe predate anterior,vizionate sau cunos-cute prin intermediul Internetului; c. conştientizarea importanţei cunoaşterii diferitelor activităţi firme cu impact asupra formării profesionale a elevilor; d. impactul emoţional deosebit asupra participanţilor la proiect.
Plaiuri Domoşiţene Pagina 15
Conform Art. 206 din Codul Penal, responsabilitatea
juridică asupra conţinutului textelor publicate aparţine în
întregime autorilor.
