plai neamt

7/30/2019 plai neamt

http://slidepdf.com/reader/full/plai-neamt 1/95

3

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI) JUDEŢUL NEAMŢ

2012 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare aParteneriatului Social al judeţului Neamţ

Nr.

crt.Numele şi prenumele Capitolul

1 Lazăr Latu Piaţa muncii

2 Ana Berea Piaţa muncii – Analiza SWOT

3 Mihaela Ioniţă Demografie – Economie

4 Izabella Grădinescu Demografie – Economie – Analiza SWOT

5 Tudor Curpănaru Educaţie

6 Gabriel Ploscă Educaţie – Analiza SWOT

7 Puiu Sîrbu Piaţa muncii

8 Vasile Avădănei Educaţie

9 Mircea Corlăţeanu Coordonator judeţean

Noiembrie 2012



4

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE 4Abrevieri 5

CAP.1 REZUMAT – Glosar de termeni 6CAP.2 DEMOGRAFIA 8

2.1. Situaţia prezentă 2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală 2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)2.1.3. Distribuţia pe sexe 92.1.4. Structura pe grupe de vârstă 2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale 2.1.6. Structura etnică 102.1.7. Mişcarea migratorie2.2. Proiecţii demografice 2.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru

ÎPT

11

CAP.3 PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN 123.1. Principalii indicatori economici3.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) 3.1.2. Productivitatea muncii. Contribuţia judeţului Neamţ la valoarea

adăugată brută (VAB) 3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de

mărime. 13

3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie,construcţii, comerţ şi alte servicii

3.2. Informaţii parţiale 14

3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate 3.2.2. Cercetarea - dezvoltarea3.2.3. Industria 153.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de

mediu3.2.5. Agricultura3.2.6. Silvicultura 163.2.7. Turismul3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă– aspecte specifice ruralului

montan

17

3.3. Concluzii din analiza mediului economic. implicaţii pentru ÎPT 18

CAP.4 PIAŢA MUNCII 204.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii 4.1.1. Participarea la forţa de muncă 4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel

regional4.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale

economiei naţionale 4.1.4 Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale

economiei naţionale 22

4.2. Informaţii parţiale 264.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de

muncă vacante înregistrate la AJOFM 27



5

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

23

4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

26

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizeieconomice şi financiare)

4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt(anchete)

27

4.2.3.1. Anchete în întreprinderi4.2.3.2. Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor 284.2.4. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen lung 294.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T. 4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la

nivel regional30

4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţeide Muncă (BFM)

4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile: 324.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi

locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM 4.3.5. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt

(concluzii din anchete)4.3.6. Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen

lung la nivel regional33

4.4. Implicaţiile pentru ÎPT

CAP.5 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢUL NEAMŢ

35

5.1. Indicatori de context5.1.1. Contextul european5.1.2. Contextul naţional 365.2. Indicatori de context specifici 395.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară 5.3. Indicatori de intrare 405.3.1. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic 5.3.2. Resursele umane din ÎPT5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare 415.4. Indicatori de proces 425.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT 5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT 435.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere 5.5. Indicatori de ieşire 455.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare

profesională 5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere

şcolară pe vârste) 5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED 46

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.5. Rata de succes 475.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie



6

Anexa A la planul de acţiuni - Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

ANEXE

Anexe demografieAnexa 1 a Evoluţii demografice anterioare şi situaţia curentă Anexa 1 b Proiecția evoluției demografice 2003-2025Anexa 1 c Proiecţia populaţiei de vârstă şcolară

Anexe profil economicAnexa 2 a Evoluţia valorii adăugate brute (VAB) pe ramuri de activitateAnexa 2 b Dinamica firmelor - unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi

serviciiAnexa 2 c Investiţii brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alteservicii

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie 485.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de

citire/lectură (PISA) 5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au

absolvit cel puţin învăţământul secundar superior 49

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-

64 ani)5.6. Indicatori de impact 505.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra

rateişomajului

5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, peniveluri deeducaţie

5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi lalocul de muncă

51

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT judeţean

5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare 5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar in derulare) 5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte

pe termen mediu pe domenii de pregătire 5.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor 525.7.5. Reţele şcolare 535.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean 60

CAP.6 Evaluarea progresului în implementarea PLAI 64

CAP.7 Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesionala cu cererea 65

CAP.8 Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul demăsuri

67

CAP.9 Acţiuni propuse – plan de măsuri 69



7

Anexe piaţa muncii Anexa 3 a Indicatori de bază ai pieţei muncii furnizaţi de AMIGO Anexa 3b Indicatori detaliaţi pe grupe de vârstă, sexe şi medii de rezidenţă 2002 -2008

Regiunea Nord - EstAnexa 3 c Principalii indicatori ai forţei de munca la nivel județean, conf. Balanţei Forţei de

Muncă Anexa 3d Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale Anexa 3e Structura şomajului înregistrat la Agenţia judeţeană de ocupare a forţei de muncă Anexa 3f Rata locurilor de muncă vacante Anexa 3g Numărul mediu ai salariaţilor şi muncitorilor Anexa 5 Locuri de muncă vacante

Anexe învăţământ Anexa 6a Evoluţia populaţiei şcolare Anexa 6c Evoluţia raportului număr elevi/profesorAnexa 6d Situaţia normelor didactice în IPT

Anexa 6f-1 Rata netă de cuprindere Anexa 6f-2 Gradul de cuprindere (rata specifică de cuprindere) în învăţământ Anexa 6g Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesionalAnexa 6h Rata abandonului şcolar Anexa 6i Rata de absolvire pe niveluri de educaţie Anexa 6j Rata de succesAnexa 7 Evoluţia elevilor cuprinşi în sistemul de învăţământ profesional şi tehnic Anexa 8 Planul de şcolarizare realizat 2010-2011Anexa 9 Planul de şcolarizare la clasa a IX- 2011/2012, comparativ cu ţintele 2013 Anexa 10 Distribuţia teritorială a unităţilor de învățământ profesional şi tehnic Anexa 11 Educaţia adulţilor Anexa 12 Reţele şcolare Anexa 13 Harta parteneriatelorAnexa 14 Evoluţia absolvenţilor pe domenii de pregătire Anexa 15 Condiţii de învăţare Anexa 16 Situaţia şcolarizării în IPT Anexa 17 Abandonul şcolar timpuriu în UE Anexa 18 Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/ lectură (pisa) Anexa 19 Ponderea populaţiei care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior Anexa 20 Participarea adulţilor în formarea continuă Anexa 21 Evoluția ratelor de tranziţie



8

CUVÂNT ÎNAINTECreşterea rolului educaţiei şi formării profesionale în formarea capitalului uman în sprijinulcreşterii competitivităţii economice, a gradului de ocupare a forţei de muncă, în promovareaincluziunii sociale, consolidarea cetăţeniei democratice active, şi, nu în ultimul rând, îndezvoltarea personală şi profesională a celor care învaţă, constituie o preocupare majoră încadrul politicilor şi strategiilor în domeniul educaţiei. Obiectivul major al planificării strategice a ÎPT constă în creşterea contribuţieiînvăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă

bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă. Dezvoltarea modelului de planificare strategică în ÎPT presupune, printre altele, îmbunătăţirea

capacităţii de anticipare a nevoilor de formare profesională pe termen mediu şi lung şi de proiectare a ofertei ÎPT corelat cu acestea, integrarea cu politicile şi documentele de planificarestrategică relevante adoptate la nivel european, naţional şi regional, dezvoltarea sistemelor deindicatori asociaţi şi dezvoltarea cadrului de planificare, monitorizare şi implementare a acestora. La nivelul fiecărui judeţ sunt elaborate documentele de planificare strategică PLAI care au dreptscop stabilirea măsurilor integrate de educaţie şi formare profesională şi îmbunătăţirea corelăriiofertei învăţământului profesional şi tehnic cu nevoile de dezvoltare economico - socială locală

în perspectiva anului 2020.

Cele mai importante roluri ale PLAI sunt:

- să analizeze în profunzime contextul judeţean, în raport cu contextul regional, şi să

identifice aspectele specifice judeţului; - să stabilească priorităţile, ţintele şi acţiunile la nivel judeţean pentru dezvoltareaînvăţământului profesional şi tehnic, ca soluţie la problemele identificate, specifice

judeţului;- să contribuie la stabilirea ţintelor la nivel regional; - să furnizeze un cadru general pentru elaborarea şi armonizarea la nivelul judeţului a

planurilor strategice ale şcolilor; - să faciliteze luarea deciziilor la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolilor

învăţământului profesional şi tehnic şi finanţarea pentru investiţii specifice în ÎPT.

PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând: - Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică locală (nivel de

judeţ) structurate pe domenii ocupaţionale şi nivele de calificare. - Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare. - Planul de şcolarizare al şcolilor ÎPT. - Măsuri complementare de formare profesională continuă. - Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale, în vederea integrării

lor în sistemul general de educaţie. - Măsuri privind dezvoltarea parteneriatului social şi a curriculum-ului în dezvoltare locală. - Măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice.

PLAI este actualizat periodic de către Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională, structurile manageriale participative, consultative de la nivelul

judeţean, şi este aprobat de către consiliul de administraţie ale inspectoratului şcolar. Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic al judeţului NEAMŢ a fost elaborat sub asistenţa echipei de management a proiectului



9

POSDRU/55/1.1/S/ 37932 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şitehnic cu cerinţele pieţei muncii”, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională

în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”. Domeniulmajor de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ INIŢIALĂ DECALITATE”, beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şiTehnic, pe baza căruia, la nivelul judeţului NEAMŢ, cuprins în regiunea Nord-Est, se va genera

oferta educaţională şi se va îmbunătăţi calitatea formării profesionale în concordanţă cu priorităţile de dezvoltare durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii sociale şieconomice. Structura PLAI s-a realizat în conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale

de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), octombrie 2010.

Abrevieri utilizateAMIGO Ancheta asupra Forţei de Muncă în Gospodării ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă BIE Biroul Internaţional pentru Educaţie (Bureau International de l’Education) BNDE Baza Naţională de Date pentru Educaţie

CEDEFOP Centrul European pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional (EuropeanCentre for the Development of Vocational Training)

CLDPS Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor SocialeCOR Clasificarea ocupaţiilor din România ENEB Evaluarea Naţională a Educaţiei de Bază

ETF Fundaţia Europeană pentru Formarea Profesională (European TrainingFoundation)

EUROSTAT Oficiul de Statistică al Comunităţilor Europene (Statistical Office of the EuropeanCommunities)

EURYDICE Reţeaua de informare asupra educaţiei în Europa (The Information Network onEducation în Europe)

FORPRO Ancheta asupra Formării Profesionale Continue FPC Formarea Profesională Continuă IEA Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Randamentului în Educaţie

(International Association for Evaluation of Educational Achievement)IMM Întreprinderi mici şi mijlocii INS Institutul Naţional de Statistică ISCED/ CITE Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (Inter national Standard

Classification of Education /Classification internationale type de l´éducation )NCVA Consiliul Naţional pentru Certificări Profesionale (National Council for

Vocational Awards)OECD Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Organisation for

Economic Co-operation and Development)PIB Produsul Intern BrutPIBR Produs Intern Brut RegionalPISA Programul pentru Evaluarea Internaţionala a Elevilor (Programme for

International Student Assessment)SNIE Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie SSE Sistemul Statistic EuropeanTIC Tehnologii ale Informaţiei şi Comunicării TIMSS Studiu privind tendinţe la nivel internaţional în matematică şi ştiinţe (Trends in

International Mathematics and Science Study)UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (United Nations

Education Science and Culture Organisation)UOE Chestionar statistic interinstituţional utilizat de UNESCO, OECD şi Eurostat

pentru colectarea anuală a datelor de la diferite ţări. La acest sistem de colectare a



10

datelor participă şi România, prin Institutul Naţional de Statistică. Fiecare dintrecele trei instituţii internaţionale construieşte indicatori, în funcţie de criteriile proprii de analiză, pornind de la datele furnizate de diferite ţări prin chestionareleUOE.

VAB Valoare Adăugată Brută VABR Valoare Adăugată Brută Regională



11

CAPITOLUL 1 REZUMAT

Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale pieţeimuncii şi economiei judeţene, precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi tehnic

judeţean (oferta de educaţie şi formare profesională). Constatările, formulate din perspectiva implicaţiilor pentru dezvoltarea viitoare a învăţământului

profesional şi tehnic judeţean, sunt rezumate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză, sub formaunor concluzii şi recomandări în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie dinsistemul de educaţie şi formare profesională. Concluziile şi recomandările cu caracter maigeneral sunt sintetizate în capitolul 8.Scopul final al demersului de analiză este reprezentat de Planul de măsuri - propus pentrutranspunerea în acţiune a principalelor concluzii şi recomandări, prezentat în capitolul 9.Analiza demografică indică scădere a populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere devârstă, însoţită de îmbătrânirea populaţiei. Constatările demografice recomandă la nivelul reţelei şcolare măsuri pentru raţionalizarea ofertei

în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială, asigurarea accesului la educaţie şiformare profesională, optimizarea resurselor (concentrarea resurselor în şcoli viabile, în paralelcu rezolvarea problemelor de acces etc.).Din analiza mediului economic judeţean se constată diversitatea activităţilor economice,avansul din ultima perioadă al serviciilor faţă de industrie, ponderea agriculturii mai ridicată decât la nivel regional, ponderea construcţiilor în creştere, suprafaţa agricolă insuficientvalorificată, resurse conexe agriculturii montane nevalorificate. Se desprind concluziile cu

privire la creşterea numărului de firme şi personalul IMM, dinamica încurajatoare a investiţiilor brute şi a investiţiilor străine directe, în special până în anul 2008 şi un uşor declin al economiei începând cu anul 2009, ca urmare a crizei economice.În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi

personalul din întreprinderile mici şi mijlocii. În condiţiile în care o mare parte din suprafaţa judeţului aparţine zonei montane, o secţiunedistinctă este afectată analizării problematicii ruralului montan, din perspectiva socio-economicăa localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile - conducând la nevoiaunui program coerent de măsuri specifice în educaţie şi formare profesională. Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieţeimuncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţaconstrucţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii. Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a

populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată tendinţa descădere constantă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură şi industrie, în paralel

cu creşterea în profilul servicii. Dezvoltarea parteneriatele cu agenţii economici, AJOFM, autorităţi şi alte organizaţii vor contribui la integrarea socio- profesională a absolvenţilor - prioritate permanentă amanagementului şcolar. Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi naţional,

precum şi principalii indicatori: de intrare în procesul educaţional (numărul de elevi ce revinunui cadru didactic, resursele umane şi materiale), de proces (mecanisme decizionale şidescentralizarea funcţională în ÎPT, asigurarea calităţii în ÎPT, serviciile de orientare şiconsiliere), de ieşire (rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie, rata abandonului şcolar,rata de tranziţie la următorul nivel ISCED, rata de absolvire, rata de succes, rata de participare a

populaţiei adulte în formarea continuă, etc.), de impact (impactul sistemului ÎPT asupra ratei

şomajului, rata de inserţie a absolvenţilor) precum şi oferta şcolilor din ÎPT(evoluţia planurilor de şcolarizare, analiza ofertei curente, ţintele pe termen mediu a domeniilor de pregătire

profesională).



12

O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT,constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică (PRAI şi PLAI)anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată deasemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor.Principalele constatări din analiza sistemului de educaţie şi formare profesională a judeţuluiNeamţ sunt sintetizate la sfârşitul capitolului, din perspectiva măsurilor propuse pentru creşterea

relevanţei şi calităţii în raport cu nevoile beneficiarilor. Corelarea concluziilor desprinse din analizele destinate pieţei muncii şi economiei judeţene, cuconstatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor priorităţişi acţiuni pentru dezvoltarea viitoare a formării profesionale prin instituţiile şcolare .

Pe baza acestor concluzii, sunt identificate priorităţi locale cu efecte asupra formării profesionale. Aceste priorităţi se referă la :

Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor. Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin participarea la programe de

formare continuă.

Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială.

Dezvoltarea resurselor umane din sistemul ÎPT în vederea asigurării calităţii în formare. Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare ÎPT, în vederea asigurării calităţii în formare. Menţionăm că aceste obiective prioritare pentru judeţul Neamţ asociază activităţi

suplimentare celor finanţate în mod curent din bugetul naţional. Pentru definitivarea acestor obiective precum şi a activităţilor recomandate de PLAI, au

fost realizate consultări pe marginea documentului în cadrul Comitetului Local pentruDezvoltarea Parteneriatului Social.



13

CAPITOLUL 2 DEMOGRAFIA

2.1. Situaţia prezentă 2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală

Conform statisticilor furnizate de DJS Neamţ la 1 ianuarie 2010 populaţia totală a judeţului

Neamţ era de 563.392 locuitori reprezentând 15,11% din populaţia regiunii Nord-Est şi 2,62%din populaţia ţării.

Tabelul 2.1

Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010

Total(nr. pers.)

Femei%

Bărbaţi%

Urban%

Rural%

România 21.537.563 51,3 48,7 55,2 44,8Regiunea NE 3.726.642 51,0 49,0 43,65 56,35Neamţ 563.392 50,77 49,23 37,82 62,18

Sursa: PRAI (INS, date prelucrate)

Faţă de anul 1992 în anul 2010 în judeţul Neamţ se înregistrează o scădere cu 15.028 locuitorirespectiv -2,59%, iar faţă de anul 2002 o creştere cu 8.876 locuitori respectiv 1,57% (vezitab.2.2). Evoluţia populaţiei judeţului se înscrie în trendul regiunii NE, care a înregistrat oscădere a populaţiei cu 37.733 (1%) faţă de anul 1992 şi o creştere cu 39.683 (1,06%) de

persoane faţă de anul 2002; în schimb este opusă evoluţiei naţionale care a fost în scădere atâtfaţă de anul 1992 (-5,91%), cât şi faţă de anul 2002 % (-1,52%).

Tabelul 2.2 INS

Populaţia totală 2010 faţă de 1992 2010 faţă de 2002

1992 2002 2008 2010diferenţa± în nr.

persoane

diferenţa%

diferenţa± în nr.

persoane

diferenţa%

România 22810035 21794793 21504442 21462186 - 1347849 - 5,91% - 332607 -1.52%

Regiunea NE 3751783 3674367 3719102 3714050 - 37733 - 1,00% + 39683 +1,06%

Neamţ 578420 554516 564291 563392 - 15028 - 2,59% + 8876 +1,57%

Analizând evoluţia populaţiei judeţului Neamţ în perioada 2000-2010 se observă o descreştereconstantă a numărului de locuitori ai judeţului. În continuare se preconizează o descreştereacontinuă a demografiei judeţului care se va menţine constantă până la orizontul 2025.

Fig. 2.1. Evoluţia populaţiei în perioada 2000-2010 (Sursa : DJS Neamţ)

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/03.Anexe%20Demografie/Anexa%201%20-%20Demografie.xlsx





14

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale

Populaţia este distribuită în 5 oraşe din care 2 municipii, 78 de comune cu 344 de sate. În cadrulregiunii NE judeţul Neamţ este situat pe locul 4 în ordine descrescătoare, după judeţele Iaşi,Bacău şi Suceava, un număr mai mic al populaţiei înregistrând judeţele Botoşani şi Vaslui.Din totalul populaţiei judeţene 350.269 persoane, 62,18% trăiesc în mediu rural, iar 213.123

persoane 37,82% locuiesc în mediu urban. Din acest punct de vedere judeţul Neamț este pestemedia regiunii 56,35% şi mult peste ponderea naţională 44,8%. Ponderea populaţiei urbane a înregistrat la nivelul judeţului o descreştere de la 38,6% în anul2005 la 37,82% la 1 ianuarie 2010, urmare a migraţiei ce a avut loc spre zona rurală ca efect al

procesului restructurării industriale din această perioadă. Criza economică lipsa de locuri demuncă a determinat mulţi cetăţeni ce locuiau în oraş să plece spre rural unde costul vieţii estemai redus.

2.1.3. Distribuţia pe sexe

Structura pe sexe indică pe total judeţ, o uşoară majoritate a persoanelor de sex feminin 50,77%,

aproximativ cu aceeaşi valoare ca a regiunii NE de 51% şi sub valoarea de la nivel naţional 51,3%. În judeţul Neamţ, în mediul urban, predomină populaţie de sex feminin 111.351 (53,34%) dintotalul de 213.123 persoane, pe când în mediul rural predomină populaţia de sex masculin175.570 (50,15%) din totalul de 350.269 persoane.

2.1.4. Structura pe grupe de vârstă

Dacă analizăm distribuţia pe categorii de vârstă a populaţiei judeţului Neamţ (fig.2.2) se potconstata următoarele : se constată o scădere a numărului de persoane corespunzătoare grupelor de vârstă şcolară 0-19 ani (30-38.000) faţă de grupele de populaţie adultă 20-45 ani. Aceastăscădere a demografiei se reflectă puternic în realizarea planului de şcolarizare la IPT deoareceînvăţământul teoretic şi vocaţional realizează planul de şcolarizare, indiferent de populaţiaşcolară.

Fig. 2.2 Structura populaţiei pe categorii de vârstă şi sexe (Sursa: DJS Neamţ)

În cadrul grupei de vârstă 0-19 ani ponderea persoanelor de sex masculin 64.351 (51,47%) esteuşor mai mare decât a celor de sex feminin 60.655 (48,53%). Distribuţia populaţiei de 0-19 ani

pe medii de rezidenţă, pentru 2010 evidenţiază şi în cazul judeţului Neamţ o valoare mult maimare a populaţiei cu domiciliul în mediul rural, 83.835 persoane, faţă de 35.235 în mediu urban.Pentru IPT sunt extrem de importante aceste date: trebuie avute în vedere la IPT calificări cupre ponderenţă adresate băieţilor – mecanică, construcţii şi lucrări publice, fabricarea produselor

din lemn, etc. şi calificări adr esate în special mediului rural: agricultură, servicii, silvicultură, etc.De asemenea în oraşe unde majoritatea este de gen feminin trebuie avute în vedere calificări dinsfera serviciilor, industrie alimentară, etc.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

0-14 15-19 20-24 25-29 30-64 65+

Feminin

Masculin



















15

2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

Fig.2.3 Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale (Sursa: DJS Neamţ) Dacă analizăm distribuţia pe categorii de vârstă a populaţiei judeţului Neamţ se pot constataurmătoarele: se constată o scădere a numărului de persoane corespunzătoare grupelor de vârstăşcolară 0-19 ani 20,3% din total, faţă de grupele de populaţie adultă 30-64 ani cu 47,47% dintotal. De asemenea a crescut mult şi populaţia peste 65 de ani la 15,85% în 2010. Constatăm că

până la vârsta de 30 de ani numărul bărbaţilor este mai mare 51 - 52% după care raportul seinversează ajungând la 57% femei la categoria de vârstă peste 65 ani. Această scădere a demografiei se reflectă puternic în realizarea planului de şcolarizare la IPTdeoarece învăţământul teoretic şi vocaţional realizează planul de şcolarizare, indiferent de

populaţia şcolară.

2.1.6. Structura etnicăUltima acţiune de recenzare a populaţiei - derulată în anul 2002 – ne oferă o serie de informaţiicantitative originale, cu un grad mare de interes, în rândul acestora înscriindu-se şi structura

populaţiei după etnie. În judeţul Neamţ populaţia de etnie română reprezenta majoritateaabsolută cu 98,7% din total, fiind urmată de populaţia de etnie rromă 1,1%, lipoveni 0,1% şimaghiari 0,1% (vezi fig.2.3).

Fig. 2.4. Structura etnică a populaţiei judeţului Neamţ (Sursa : DJS Neamţ)

2.1.7. Mişcarea migratorieDatele despre persoane care au emigrat sunt doar în mică parte relevante deoarece majoritateacelor care pleacă la muncă în străinătate o fac fără să se înregistrez e oficial tab.2.3. Cu toateacestea nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu. Mulţi părinţi pleacă la







16

muncă şi îşi lasă copiii singuri sau în grija unor rude, ceea ce are ca efect scăderea supravegherii părinteşti şi sporirea actelor de indisciplină, mai ales a absenţelor de la şcoală.

Tabelul 2.3 DSJ Neamț

2006 2007 2008 2009 2010Regiunea Nord-Est 2.556 1.522 1.412 1.593 1.726Judeţul Neamţ 741 422 319 287 322

2.2. Proiecţii demografice

Sporul natural pentru judeţul Neamţ începând cu anul 2001 este negativ, ceea ce dovedeşte odată în plus declinul demografic, culminând cu anul 2010 cu un maxim de – 2,9%.Populaţia de vârstă şcolară între 15-19 ani este de asemenea în descreştere în judeţul Neamţ.Estimarea pentru perioada 2010-2013 indică o scădere a populaţiei de vârstă şcolară cu o rată de-13,5% (vezi tab. 2.4).

Tabelul 2.4 INS DSJ Neamț

2003 2005 2010 2013 2015 2020 20252013-2005 2025-2005

Nr. % Nr. %

RegiuneaN-E 3.743,8 3.732,7 3.707,6 3.668,0 3.649,0 3.589,0 3513,0 -64,6 -1,7% -221,5 -5,9%

0-14 728,9 685,3 650,3 629,0 615,0 579,0 537,0 -65,9 -9,5% -148,3 -21,6%15-64 2.497,4 2512,5 2.524,9 2.516,0 2502,0 2.441,0 2.372,0 5,7 0,2% -140,5 -5,6%> 65 517,5 536,7 532,4 523,0 532,0 569,0 604,0 -4,5 -0,9% 67,3 12,5%Jud.

Neamţ 572,3 569,0 558,2 550,9 543,6 525,2 503,7 -18,0 -3,2% -65,2 -11,5%

0-14 103,1 96,7 86,5 83,6 80,7 74,5 67,5 -13,1 -13,5% -29,2 -30,2%15-64 387,0 387,8 388,0 384,4 380,9 364,8 349,1 -3,4 -0,9% -38,7 -10,0%> 65 82,1 84,5 83,8 82,9 82,0 85,9 87,1 -1,6 -1,9% 2,6 3,1%

Şi din fig. 2.5 se observă scăderea populaţiei şcolare cu vârste cuprinse între 0-14 ani coroboratăcu creşterea populaţiei vârstnice (situaţie care se suprapune cu evoluţia pe plan naţional şiregional).

Fig. 2.5. Proiecţia evoluţiei populaţiei naţionale şi judeţene (sursa DJS Neamţ)

Tabelul 2.5 (sursa DJS Neamţ)

Grupe devârstă

2005 2015 20252015-2005 2025-2005

+/- % +/- %3 - 6 ani 25.068 21.776 17.737 -3.292 -13.1% -7.331 -29.2%7-14 ani 54.042 45.158 40.398 -8.884 -16.4% -13.644 -25.2%

15-24 ani 88.328 65.909 54.823 -22.419 -25.4% -33.505 -37.9%

Din tabelul 2.5 prognoza evoluţiei populaţiei şcolare şi preşcolare pe grupe de vârstă, se poateobserva că şi întreaga populaţie şcolară cu vârsta cuprinsă între 3 -24 de ani va înregistra oscădere deosebit de semnificativă în perspectiva anului 2025 raportată la cea din anul 2005.



17

Scăderea cea mai semnificativă de 37,9% se preconizează pentru categoria de vârstă 15 -24 ani peste media regiunii NE 32,3% şi cea naţională de 37,1%. Aceeaşi scădere importantă se constată şi la grupele 3-6 ani de 29,2% şi la 7-14 ani de 25,2%.Reduceri importante ale efectivelor şcolare vor avea loc şi la orizontul 2015, scăderea cea maisemnificativă având loc, de asemenea, la categoria de vârstă 15-24 ani de 25,4%.

2.3. Principalele concluzii din analiza demografică şi implicaţiile pentru ÎPT

Propunerile de plan de şcolarizare trebuie să ţină cont de mediul de rezidenţă al elevilor dingrupul ţintă pentru IPT, astfel este necesară analizarea zonelor cu demografie ridicată în mediulrural şi posibilităţilor de asigurarea calităţii în formare în unităţile şcolare din reţeaua dejaexistentă, precum şi a altor soluţii pentru a asigura cuprinderea elevilor unităţile IPT. Pentru asigurarea egalităţii de şanse în formare şi dezvoltare individuală se recomandă realizareade studii şi analize a opţiunilor elevilor pentru continuarea studiilor şi posibilităţile de susţinerefinanciară. Pentru a diminua presiunea de pe piaţa muncii creată de rata de substituţie de 1,35 se recomandăca planul de şcolarizare să analizeze şi să respecte domeniile de activitate specifice, inclusiv

acreditarea unităţilor şcolare pe noi calificări.



18

CAPITOLUL 3 PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN

3.1. Principalii indicatori economici

3.1.1. Produsul Intern Brut (PIB) şi Valoarea Adăugată Brută (VAB) În descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est, un indicator relevant îl reprezintă Produsul

Intern Brut Regional (PIBR), respectiv ponderile sectoarelor economice (agricultură, industrie,comerţ, construcţii, servicii) în acesta.

Fig.3.1 (Sursa: Anuare Statistice INS, 2004-2010)

În anul 2009 PIBR a avut o valoare de 54.408,4 milioane lei preţuri curente, acesta reprezentând10,8% din Produsul Intern Brut Naţional (PIBN). Cât priveşte PIBR/locuitor acesta este 14.649,6lei/loc ceea ce reprezintă 62,76% din PIB/loc la nivel naţional. Privind contribuţia la formarea PIBR în 2009 serviciile şi-au adus cea mai mare contribuţie cu60,4%, urmate de industrie cu 19,4% şi agricultură cu 9,9%. În servicii, aportul este asigurat în

principal de comerţ, servicii publice (sănătate, învăţământ, administraţie publică), tranzacţiiimobiliare, transport-comunicaţii, etc. În perioada 2002-2009, se constată că există o tendinţă de scădere a ponderii agriculturii şiindustriei la formarea PIBR (contribuţia agriculturii a scăzut cu aprox. 45% iar cea a industrieicu circa 18%) şi o creştere a contribuţiei serviciilor la acesta (aprox. 60%). În domeniulserviciilor, se constată o creştere anuală a ponderilor deţinute de comerţ, tranzacţii imobiliare şitransport.

Fig. 3.2 (Sursa: Anuarul Statistic al României INS 2011)

9.99%,

19.41%

10.65%18.71%,

1.36%

1.24%

8.66%

2.36%15.21%

2.23%

Structura PIB Regional, 2009 Agricultura, silvicultura si pescuit

Industrie

Constructii

Comert, transport si depozitare,

hoteluri si restaurante

Informatii si comunicatii

Intermedieri financiare si asigurari

Tranzactii imobiliare

Activitati profesionale, stiintifice, etc.

Administratie publica, invatamant,

sanatate si asistenta sociala

Activitati de spectacole, culturale si

recreative

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/04.Anexe%20Economie/03_Anexa%202a%20_PIB,%20VAB_jud%20Neamt.xlsx









19

Notă: Menţionăm că începând cu anul 2009 activităţile economiei naţionale se clasifică dupăCAEN Revizia 2. Din acest motiv nu mai poate fi făcută o comparaţie între contribuţia diferitelor activităţi la formarea PIB pentru anul 2009 şi perioada anterioară. Formarea PIB pentru anul 2009, conform noii clasificări este redată în figura 3.2. În judeţul

Neamţ, participarea la VAB pe ramuri de activitate este asigurată de servicii, industrie,agricultură şi construcţii în ponderi aproximativ egale.

După cum se poate observa şi din figura de mai jos, ponderea principalelor sectoare aleeconomiei în Valoarea Adăugată Brută la nivel de judeţ a avut o evoluţie diferită în perioadaanalizată (fig.3.3). Astfel agricultura şi silvicultura au înregistrat ca pondere o scădere constantă, ajungând în 2008la o valoare a ponderii de cca. 60% din valoarea aferentă anului 2002. De asemenea, pondereaindustriei a scăzut într -o mai mica măsură în perioada analizată. Construcţiile, ca pondere au avut o evoluţie – per total perioadă – ascendentă, iar serviciile, întotalitatea lor au crescut cu aprox. 11,9 puncte procentuale. În cadrul serviciilor ramurile: comerţ,hoteluri şi restaurante şi transport, depozitare şi comunicaţii au cea mai importantă pondere(aprox. 70% din total servicii).

Fig.3.3 (Sursa: INS Conturi Naţionale Regionale 2005-2008)

3.1.2. Productivitatea muncii

Tabelul 3.1 (Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ)

Productivitate muncii, mii lei preţuricurente/persoană ocupată

2008 2009 2010

Total judeţ 148,88 141,07 162,02Industrie extractivă 169,01 186,27 250Industrie prelucrătoare 128,47 119,46 136,74Energie electrică şi termică, gaze, apa caldă şi aer condiţionat

472,08 565,22 765,71

Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor,activităţi de decontaminare 75,22 55,36 77,24Construcţii 110,76 94,25 133,32Comerţ, reparaţii auto 235,42 246,68 273,77

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat 99,38 98,83 122,57Hoteluri şi restaurante 66,58 57,78 58,35Informaţii şi comunicaţii 177,46 169,47 156,55

Tranzacţii imobiliare, închirieri, servicii 64,71 59,98 63,21

Învăţământ 52,02 27,78 26,08Sănătate şi asistenţă socială 65,71 40,51 48,71

Servicii colective, sociale şi personale 80,47 92,19 188,14Diverse activităţi 164,49 131,35 144,50






20

In ceea ce priveşte productivitatea muncii, se constată o evoluţie schimbătoare la nivel judeţean,domeniile care au înregistrat o creştere în 2010 fiind industria extractivă, comerţul, energiaelectrică şi servicii colective. Explicaţia acestei creşteri ar fi că, deşi cifra de afaceri a scăzut înaceste domenii, ponderea personalului din unităţile locale a scăzut mult mai semnificativ (cuaprox. 7% în comerţ 18% în construcţii şi 28% în industria extractivă tab.3.1).

3.1.3. Firmele din judeţ - dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime

Tabelul 3.2Număr de unităţi locale active pe

activităţi (secţiuni CAEN Rev. 2)

Totaldin care pe clase de mărime

0-9 10-49 50-249 >250

Total judeţ 8864 7835 861 148 20

Industrie extractivă 19 14 5 - -Industrie prelucrătoare 1358 1038 232 75 13Energie electrică şi termică, gaze, apa

calda şi aer condiţionat

9 4 3 2 -

Distribuţia apei, salubritate, gestionareadeşeurilor, activităţi de decontaminare

39 29 6 3 1

Construcţii 835 702 115 17 1

Comerţ, reparaţii auto 3417 3131 263 23 -Transport, depozitare şi activităţi de

poştă şi curierat 580 535 40 4 1

Hoteluri şi restaurante 564 514 46 4 -

Informaţii şi comunicaţii 174 157 15 2 -

Tranzacţii imobiliare, închirieri, servicii 1047 986 50 9 2

Învăţământ 52 47 5 - -Sănătate şi asistenţă socială 106 98 8 - -Servicii colective, sociale şi personale 205 189 16 - -Diverse activităţi 459 391 57 9 2

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ

Conform tabelului 3.2 în judeţul Neamţ la nivelul anului 2010, se constată că cele mai multefirme activează în domeniul serviciilor, în special al comerţului, tranzacţiilor imobiliare,construcţiilor şi în domeniul industriei prelucrătoare. Se constată, de asemenea o scădere anumărului de unităţi active faţă de anul precedent, urmare a efectelor crizei economice şi

financiare. Aceeaşi tendinţa de scădere se manifestă şi în cazul investiţiilor brute ale unităţilor locale active (mai puţin cu 11% faţă de 2009).

3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alteservicii

Urmare a crizei economice şi financiare, în anul 2010 investiţiile brute în economie au scăzutfaţă de anul precedent. Subdomeniile în care s-au înregistrat scăder i semnificative sunt: industria

prelucrătoare (aprox. 32%), transporturi (53%), comerţ (24%), sănătate (28%). Ca pondere în totalul de investiţii brute se constată o creştere a investiţiilor brute în hoteluri şirestaurante (de la 2,19% la 5,68%), în domeniul energetic(de la 0,26% la 1,16%) şi în tranzacţii

imobiliare (de la 8,88% la 12,81%).

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/04.Anexe%20Economie/03_Anexa%202b,c%20Firme_Investitii_judetul%20Neamt.xlsx





21

3.2. Informaţii parţiale 3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada prezentă este marcată de procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum şi deefectele crizei economice şi financiare. Din această perspectivă, firmele din judeţul Neamţ seconfruntă cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi cea europeană.Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de

muncă, competitivitatea firmelor este condiţionată într -o măsură din ce în ce mai mare decreşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şipăstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei deservicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comercialeetc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliareproducţiei şi contractate cu firme specializate - de exemplu activităţi de întreţinere şi reparaţii(mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

3.2.2. Cercetare – dezvoltare

Unul dintre factorii ce influenţează în mod direct competitivitatea este dezvoltarea sectorului de

cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă legături cu mediuleconomic insuficient dezvoltate, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a zonelor industriale şia producţiei bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.În judeţul Neamţ se constată insuficienta dezvoltare a sectorului cercetare, dezvoltare, inovare(CDI), nr. de cercetători la 10.000 de persoane ocupate civile, deşi în creştere, este foarte mic(aprox. 22% din media regională în 2010) tab.3.3.

Tabelul 3.3

2005 2006 2007 2008 2009 2010Regiunea Nord-Est 29,3 31,9 32,9 33,4 33,5 24,6

Neamţ 9,2 9,5 6,1 7,8 9,5 5,4Sursa: INS – Baza de date TEMPO

De asemenea, cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare sunt aproapenesemnificative ca procent din cheltuielile totale (în mii lei) la nivelul Regiunii Nord-Est (3% -2010) şi sunt în scădere faţă de 2005 – tab.3.4.

Tabelul 3.4

2005 2006 2007 2008 2009 2010Regiunea Nord-Est 65.326 107.503 163.561 214.619 157.865 158.149

Neamţ 5.345 6.894 5.704 3.865 4.573 4.787Sursa: INS – Baza de date TEMPO

3.2.3. IndustriaÎn judeţul Neamţ industria este reprezentată prin următoarele ramuri: industria chimică, industriametalurgică, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţiişi industria alimentară. Indicii producţiei industriale pe judeţul Neamţ în procente (lunacorespunzătoare din anul precedent = 100) tab.3.5.

Tabelul 3.5An Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.2007 86,2 113,7 126,5 100,3 101,7 95,8 102,8 93,4 93,4 96,6 87,8 99,12008 94,4 96,4 85,1 86,7 98,6 91,5 87,9 98,8 92,6 94,5 82,8 77,92009 n/a 63,9 67 79 58,1 64,8 81,6 82,3 76 77 76,3 67,22010 70,3 83,6 100,5 96,9 110,5 120,3 102,5 107,9 116,9 129,5 145,7 159,62011 153,8 142,8 112,2 120,9 127,1 124,7 110,6 84,2 104,6 95,8 95,4 75,2

Sursa: Buletine Statistice Lunare ale Judeţelor pe anii 2007 -2011, INS

Analizând datele din tabelul de mai sus, se poate constata că producţia industrială este în scădere,începând chiar din 2007. O revenire uşoară se poate constata din mai 2010 până în iulie 2011,



22

dar dat fiind faptul că indicii producţiei industriale se calculează raportându -se la aceeaşi lună aanului anterior, putem trage concluzia ca nivelul producţiei, chiar cu aceasta creştere, esteinferioară celei din perioada 2006-2007.

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnica edilitară, de comunicaţii şi de mediu

In cea ce priveşte infrastructura de transport, judeţul Neamţ este caracterizat printr -oinfrastructura relativ dezvoltată. Lungimea drumurilor publice din judeţ este de 1867 de km, dincare 423 de km sunt drumuri naţionale. Procentul drumurilor modernizate este destul de scăzut,fiind de 25,1% pentru total drumuri publice și 97,1% din drumuri naţionale. Densitateadrumurilor publice este de 31,7 km drum/100 km2 teritoriu, valoare uşor scăzută faţă de mediaregională de 36,7 de km drum/100 km2 teritoriu. În cazul infrastructurii de transport pe căi feratese constată o diferenţă semnificativă între densitatea căilor ferate la nivel de judeţ (29,3 km/1000km2 teritoriu) şi cea la nivel regional (43,9 km/1000 km2 teritoriu).Din totalul de 349 de localităţi, la nivelul anului 2010, 50 sunt conectate la sistemul de distribuţiea apei potabile (14,3% din total localităţi şi aprox. 45% din populaţia judeţului), doar 16localități au sistem propriu de canalizare (4,5%), 16 sunt conectate la reţeaua de distribuţie a

gazelor naturale (4,5%) şi doar 2 în care se distribuie energie termică (0,5%). În ceea ce priveşte comunicaţiile, numărul abonamentelor de telefonie fixă era de 88.429 în anul2010. Acest indicator a avut o evoluţie sinusoidală în perioada de timp analizată cu un maxim înanul 2009 şi o scădere cu 2,5% faţă de 2005, tab.3.6.

Tabelul 3.6

Sursa: INS – Baza de date TEMPO 3.2.5. Agricultura

În anul 2010 suprafaţa agricolă a judeţului Neamţ a fost de 281.520 de ha, cea ce reprezentă47,7% din total suprafaţă. Agricultura judeţului Neamţ contribuie cu 12,7% la realizarea producţiei agricole a regiunii Nord-Est. Aceasta resursă nu este eficient valorificată, productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori:calitatea terenului, cu o diversificare pronunţată, alternanţa categoriilor de sol, fragmentareaacestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă similare din ţară; forţa de muncă îmbătrânită(mai mult de 22% din populaţia rurală are peste 60 ani), iar tineretul migrează către centreleurbane; gradul mare de sărăcie a proprietarilor care întâmpină mari dificultăţi în realizareaculturilor şi creşterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizareaagriculturii; instabilitatea şi eroziunea solului, numeroasele alunecări de teren. După scopul de folosinţă, structura suprafeţei agricole se prezintă astfel: 60,1% teren arabil,

24,4% păşuni, 14,5% fâneţe, 0,2% vii şi 0,6% livezi. Suprafaţa arabilă este cultivată în special cuculturi de cereale (porumb, grâu), legume, cartofi, plante uleioase.In cea ce priveşte creşterea animalelor, producţia agricolă animală a judeţului Neamţ reprezintă13,8% din cea a regiunii Nord-Est, judeţul situându-se astfel pe ultimul loc printre judeţeleregiunii.

3.2.6. Silvicultura

Judeţul Neamţ, având 44,5% din suprafaţa acoperită cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţieforestieră, posedă un mare potenţial silvic. Ca volum de masă lemnoasă recoltată, judeţul Neamţse situează pe locul 2 în regiune (după judeţul Suceava), asigurând 25,1% din total volum de

lemn recoltat la nivelul regiunii în 2010.Vegetaţia silvică a favorizat dezvoltarea unei variate şi bogate faune sălbatice pentru vânat. Ouriaşă sursă de venituri, puţin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi

Nr. de abonamentetelefonice în reţea fixă

2005 2006 2007 2008 2009 201090.691 83.398 82.704 95.677 102.312 88.429



23

flora specifică (plante medicinale) – resurse valoroase pentru industria alimentară, cosmetică şifarmaceutică, etc.

3.2.7. Turismul

Judeţul Neamţ dispune de un potenţial turistic ridicat, prin resursele naturale, patrimoniulcultural şi arhitectural, staţiunile turistice, etc. Judeţul deţine 552 de monumente, din care 109 deinteres naţional. Acestea includ situri arheologice, clădiri de interes istoric si arheologic, casememoriale. Cele mai importante sunt următoarele:- Cetatea Bâtca Doamnei Piatra Neamţ (Petrodava);- Curtea şi biserica domnească din Piatra- Neamţ;- Cetatea Neamţului;- Cetatea Noua a Romanului, situata la 5 km est de Roman, la Gâdinţi, comuna Sagna;- Palatul Cnejilor, ansamblu monumental situat în comuna Ceahlău. De un mare interes pentru turismul în judeţul Neamţ sunt edificiile culturale, cum ar fi: - Teatrul Tineretului din Piatra- Neamţ;- Muzeul de Istorie;

- Muzeul de arta neolitică Cucuteni;- Muzeul de Artă;- Muzeul de Etnografie;- Muzeul memorial "Ion Creangă"din Humulești;- Casa memorială a istoricului „Dumitru Almaş” situată în comuna Negreşti;- Muzeul Diecezan al Catolicilor din Moldova, situat în comuna Săbăoani;- Muzeul „Neculai Popa”, din satul Târpeşti, care adăposteşte colecţiile: etnografică,

arheologică, numismatică, artă religioasă, artă naivă, precum şi curtea bogată în sculpturi în piatră şi lemn, galeria de artă etc.;

- Casa muzeu „Vasile Găman” din satul Lunca, comuna Vânători, judeţul Neamţ, cuprindeexponate numeroase şi diverse: picturi pe lemn, manuscrise vechi, unelte pentru agricultură,

pentru ocupaţii casnice, costume populare, exponate din ceramică. Infrastructura de agrement este vitală în contextul dezvoltării turismului în judeţul Neamţ,calitatea acesteia influenţând, în bună măsură, durata de şedere a turiştilor. În acest context seremarcă eforturile autorităţilor locale de a iniţia şi dezvolta proiecte dedicate acestui scop: - Dezvoltarea şi modernizarea bazei de agrement din Piatra- Neamţ;- Pârtia de schi şi telegondola din Piatra- Neamţ.In judeţul Neamţ, practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare datorită

potenţialului oferit de Carpaţii Orientali. Se pot practica drumeţiile montane, sporturi de iarnă,dar şi activităţi specifice turismului de aventură şi sportiv: alpinismul, escalada, mountain bike,zboruri cu parapanta. În mod tradiţional, cea mai importantă componentă a turismului montan oreprezintă sporturile de iarnă. Ele pot fi practicate în staţiunea Durău, precum şi pe pârtia de schi

din Piatra- Neamţ. Turismul balnear este o formă specifică a turismului de odihnă care a luat o amploare mare nuatât ca urmare a dorinţei de a preveni anumite îmbolnăviri, cât mai ales, creşterii surmenajului şia bolilor profesionale provocate de ritmul vieţii moderne. Din aceasta cauză, turismul balnear este legat mai mult de anumite staţiuni cunoscute pentru proprietăţile lor terapeutice pentru apeleminerale şi termale, pentru nămoluri, mofete.Cele două staţiuni de interes local din regiunea Nord-Est sunt situate în judeţul Neamţ – Durău şiBălţăteşti. Alte 2 staţiuni importante sunt Staţiunea Oglinzi, situată la o distanţă de 3 km nord deoraşul Târgu- Neamţ şi staţiunea Neguleşti, situată în comuna Piatra Şoimului, la o distanţă de 10km de oraşul Roznov. O alta formă importantă de turism este cel ecumenic. Mănăstirea Neamţului cunoscută subnumele „Înălţarea Domnului” ridicată în timpul lui Ştefan cel Mare în 1497 a fost un vestit lăcaşde cultură, Mănăstirea Agapia a fost pictată în 1858 de Nicolae Grigorescu şi cuprinde un muzeucu piese de artă religioasă din sec. XVI-XIX. Mănăstirea Văratec, construită în 1785, are tradiţia







24

ca multe fete din familii boiereşti să se călugărească în acest lăcaş. Mănăstirea Secu adăposteştemormântul lui Nestor Ureche, iar mănăstirea Sihăstria este o veche vatră de călugări isihaşti. Deasemenea, sunt cunoscute Schitul Sihla, biserica mănăstirii Horaiţa, cu o formă mai puţinobişnuită, având un acoperiş ce conţine opt turle şi mânăstirea Bistriţa, unde se găseştemormântul lui Alexandru cel Bun. Biserica "Naşterea Maicii Domnului" a Mănăstirii Tazlău senumără printre cele mai importante monumente ale judeţului Neamţ. Primul document care

menţionează despre aceasta mănăstire este datat din 1458. Biserica "Naşterea Maicii Domnului"de la Tazlău este una dintre ctitoriile monumentale ale lui Ştefan cel Mare. Deşi judeţul Neamţ are un potenţial turistic deosebit se constată o scădere a numărului de turiştiisosiţi în judeţul Neamţ, efect al crizei economico-financiare. Aceeaşi tendinţă se regăseşte şi înevoluţia duratei medii de şedere – tab.3.7.

Tabelul 3.7

2007 2008 2009 2010 Nr. sosiri turişti în judeţul Neamţ 156.665 160.049 148.638 128.833Înnoptări în principalele structuri de

primire turistică 336.978 346.036 314.934 269.411

Durata medie de şedere, nopţi/turist 2,15 2,16 2,12 2,09

Sursa: Buletin statistic lunar al judeţelor pentru anii 2007,2008,2009,2010 – INS

Ca structuri de primire turistică, în judeţ există 21 hoteluri şi moteluri, 110 pensiuni turisticerurale, 23 pensiuni turistice urbane şi o serie de alte structuri (campinguri, popasuri turistice,cabane, vile şi tabere pentru elevi).

3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan

Zona montană se întinde pe aprox. 42% din suprafaţa judeţului Neamţ. Specificul montan oferăun potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea agriculturii ecologiceşi a agroturismului în spaţiul rural, condiţionat de valorificarea superioară a următoarelor atuuri:

- Suprafeţele întinse de păşuni şi fâneţe favorabile creşterii animalelor – activitate tradiţionalăa locuitorilor.

- Calitatea bună a mediului, conservarea unor practici agricole “blânde” – fără sau cuchimizare redusă - permit obţinerea unor produse ecologice cu valoare biologică ridicată.

- Biodiversitate (flora furajeră naturală, flora spontană, speciile de animale sălbatice). - Peisaje naturale valoroase, patrimoniul istoric şi cultural bogat. - Facilităţile şi interesul în creştere pentru agroturism.Pe de altă parte, se constată o serie de probleme specifice ruralului montan cu consecinţe gravepe termen mediu, dintre care:- Declinul efectivelor de animale (ovine şi bovine, în mod deosebit scăderea efectivelor de oi)

conduce la scăderea majoră a volumului îngrăşămintelor organice, cu impact grav asupra

regenerării naturale a pajiştilor, conducând la degradarea florei naturale furajere – fenomenulde „re-sălbăticire” prin acidifierea solului fragil al muntelui care favorizează dezvoltareaplantelor nedorite.

- Tendinţa abandonării unora dintre bunele practici din experienţa tradiţională, în paralel cuconservarea unora învechite şi/sau adoptarea unor practici neadaptate specificului montan.

- Aplicarea pe scară redusă a însămânţării artificiale; zestrea genetică a animalelor din multegospodării rurale din zonele de munte este modestă.

- Adăposturi pentru animale învechite, necorespunzătoare igienico-sanitar, lipsite de facilităţilenecesare.

- Lipsa echipamentelor agricole moderne (v. mulsul manual) şi a mecanizării necesarelucrărilor în specific montan;

- Greşeli în depozitarea şi utilizarea îngrăşămintelor naturale (lipsa sau stareanecorespunzătoare a platformelor de bălegar, absenţa bazinelor pentru colectarea urinei –

pierderi mari de azot biologic, bălegar diseminat iarna, nefermentat, acid) – afectând calitatea



25

pajiştilor, la care se adaugă poluarea cu rumeguş (pericol - acidifierea fâneţelor), practiciineficiente de colectare şi depozitare a fânului (stocat în clăi cu pericol de mucegăire) etc.

- Infrastructura deficitară (drumuri, utilităţi, comunicaţii). - Investiţii reduse pentru crearea de locuri de muncă/alternative de ocupare în spaţiul rural

montan- Îmbătrânirea populaţiei, exodul tinerilor (spre oraşe/UE).

- Iniţiative reduse, lipsa suportului şi a cunoştinţelor necesare fermierilor pentru promovarea de“branduri” specifice (produse cu marcă locală/regională), promovarea produselor de nişă, etc. - Consultanţă agricolă calificată în zona montană, neacoperitoare cantitativ şi calitativ.Consecinţele sunt grave:Degradarea terenurilor agricole montane, sălbăticirea pajiştilor şi a fâneţelor – riscă să devinăireversibile: “fragilitatea muntelui”. Condiţii socio-economice precare; şomaj, combinat cu calitate redusă a ocupării (agricultură desubzistenţă) cu tendinţă de agravare. Depopularea munţilor prin exodul tinerilor spre oraşe sau în afara ţării. Imens potenţial economic nevalorificat / insuficient în raport cu potenţialul pieţei (în creştere)

pentru produse ecologice şi biologice, agroturism etc.

Gospodăriile ţărăneşti care ocupă zonele montane sunt localizate în grade diferite de dispersieteritorială, se înregistrează diferenţe mari de dezvoltare socio-economică (de la sărăcie extremăîn unele zone, la prosperitatea relativă în altele). Dezvoltarea economică în spaţiul rural montan,iar în zonele izolate chiar supravieţuirea civilizaţiei rurale, depind decisiv de dezvoltarea şivalorificarea superioară a resursele oferite de agricultura montană şi a altor resurse specificezonei, într-un concept de pluriactivitate.Conceptul de dezvoltarea durabilă aplicat ruralului montan include modernizarea activităţilor agricole în paralel cu conservarea bunelor practici în raport cu mediul, relansarea creşteriianimalelor şi a îndeletnicirilor tradiţionale, promovarea agriculturii şi a produselor ecologice,diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural fără afectarea patrimoniului natural, istoricşi cultural.

3.3. Concluzii din analiza mediului economic, implicaţii pentru ÎPT

ConcluziiImplicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane în

IPTCriza economică şi financiară şiefectele ei nefaste asupra dinamiciiPIB şi a productivităţii muncii.

Noi provocări pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, din perspectiva contribuţiei la formarearesurselor umane necesare contracarării efectelor crizeişi creşterii competitivităţii economice regionale

Provocări induse de statutul

României de membru al UniuniiEuropene

Schimbări tehnologice şi organizaţionale induse de

investiţiile străine şi cerinţele de competitivitateImportanţa competenţelor cheie Formarea unor competenţe adecvate pentru: noiletehnologii, calitate, design, marketing, tehnici devânzareColaborarea între şcoli pentru calificările care presupuncompetenţe combinate, de exemplu: tehnice şicomerciale/economice, tehnice - artistice – ITFormarea continuă a profesorilor în parteneriat cu

întreprinderileTendinţa de creştere a ponderii

construcţiilor si serviciilor în paralel cu scăderea ponderiiagriculturii în formarea PIB şi a

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura

ofertei (proporţional cu nevoile pieţei muncii ) pondereacrescută a sectoarelor economice în dezvoltare(serviciile, construcţiile), diversitatea activităţilor



26

VAB regional.Potenţial pentru agriculturaecologică Silvicultura - Necesitateaexploatării şi întreţinerii corecte afondului forestier.

Mediul - nevoile de adaptare lastandardele UE pentru protecţiamediuluiTurismul - potenţial turistic foarteridicat, potenţial pentru agroturism,turism rural.Telecomunicaţiile - importanţă încreştere, accent pe noile tehnologiiîn telefonia fixă şi mobilă(competenţele IT pentru transferulintegrat de date, voce şi imagine).

Problematica complexă şistringentă a ruralului montan, dinperspectiva socio-economică alocalităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltăriidurabile

industriale, şi nevoile de dezvoltare a agriculturii. Competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţionalăsporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL) Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în

procesul decizional şi de planificare strategică în ÎPT a

reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevantepentru ruralul montan.Planificarea şi realizarea unor clase cu profilagromontan.Programe de formare continuă a cadrelor didactice despecialitate, cu privire la competenţele specificeagriculturii montane.

Ponderea crescândă a IMM-urilor şimicro-î ntreprinderilor în numărultotal de firme

Adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini delucru diverseAsigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţetehnice generale solideConsolidarea pregătirii profesionale, indiferent decalificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă(competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări,marketing, etc.)Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL) Dezvoltarea parteneriatul şcoală-agenţi economiciPromovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.



27

CAPITOLUL 4 PIAŢA MUNCII

4.1. Analiza principalilor indicatori ai pieţei munciiSubvenţionarea locurilor de muncă pare soluţia perfectă folosită de AJOFM Neamţ pentrudiminuarea şomajului. De la începutul şi până în prezent, ca urmare a acestei măsuri, mii denemţeni şi-au găsit de muncă. Pe lângă acest aspect şi reconversia profesională a fost ca o gură

de oxigen pentru revitalizarea pieţei muncii. În perioada ianuarie-octombrie 2011, agenţia judeţeană de şomaj, prin centrele de formare profesională au şcolarizat 465 de persoane, faptcare a dus la scăderea numărului de şomeri. Pe lângă acest aspect, în cele 10 luni de activitate aleagenţiei 1.118 de nemţeni au fost angajaţi datorită subvenţionării locurilor de muncă. Deasemeni, la acest număr mai putem adăuga încă 203 de tineri, care prin Legea 116 au fost primiţiîn câmpul muncii. La sfârşitul lunii octombrie 2011, în Neamţ se înregistra o rată a şomajului de5,18%. În evidenţele AJOFM Neamţ erau trecuţi 10.568 de şomeri. Din aceştia, 4.320 erauindemnizați, iar 6.248 nu mai primeau nici un ajutor financiar.În prezent se desfăşoară în judeţ 16 cursuri de calificare prin AJOFM. Prin aceste cursuri se oferă

posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice și practice specifice unei noi meserii care să

mărească şansele ocupării unui loc de muncă. Pentru şomeri aceste cursuri sunt gratuite. Ele potfi frecventate însă contra cost şi de alte persoane care vor să îşi schimbe locul de muncă. Lafinalizarea cursurilor se susţine un examen, iar după promovare se acorda diplome recunoscut ede Ministerul Muncii şi de MECTS.

4.1.1. Participarea la forţa de muncă

În perioada 2002-2010 la nivel judeţean se observă o tendinţa de scădere a populaţiei ocupateactive; astfel de la 206.300 de persoane în 2002 s-a ajuns la 191.000 de persoane ocupate în2010, respectiv o scădere de 7,41%.

Tabelul 4.1 ( Sursa: DSJ Neamț)

4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional Din analiza datelor prezentate în anexa 3 se constată că în structura populaţiei ocupate dupăstudii şi medii de provenienţă, cea mai mare pondere o au persoanele cu pregătire medie înmediul urban (de altfel aici şi persoanele cu studii superioare îşi găsesc mai uşor un loc demuncă) iar cel mai mic număr de persoane cu studii superioare îl regăsim în mediul rural (deasemenea aici regăsim şi cel mai mare număr de persoane ocupate cu un nivel de educaţiescăzut)

4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale

Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale judeţul Neamţ în miipersoane – tabelul 4.2. Pe primul loc ca pondere a populaţiei ocupate se situează agricultura ,chiar dacă numărul celor cuprinşi în acest sector a scăzut, respectiv de la 102.200 de persoane(49,5%) în 2002 la 84.300 de persoane (44,13%) la sfârşitul anului 2010.

Principalii indicatori privind forţa de muncă conform BFM (mii persoane)

Judeţul Neamţ 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Populaţia activă 230.9 220.9 214.8 212.8 206.1 204.2 202,0 204,4 207,0

Populaţia ocupată 206,3 202,8 199,4 200,9 196,0 196,4 193,8 188,3 191,0

Procente % % % % % % % % %

Rata de activitate 66,5 62,7 59,8 58,6 56,8 56,6 56,5 56,7 57,1Masculin 67,1 63,6 60,7 59,8 57,5 57,1 57,0 56,9 57,7

Feminin 65,6 61,0 58,6 56,3 55,1 55,5 56 56,6 56,5

Rata de ocupare 59,4 57,6 55,5 55,3 54,1 54,5 54,0 51,9 52,7

Masculin 58,8 56,8 54,6 54,5 53,4 53,8 53,3 52,7 53,0

Feminin 60,1 58,1 56,2 56,4 55,2 54,7 54,2 50,9 52,4




http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/05.Anexe%20Piata%20muncii/03_Anexa%203%20Piata_muncii%20NT.xls







28

Tabelul 4.2 Judeţul Neamţ 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 TOTAL 206,3 202,8 199,4 200,9 196 196,4 193,8 188,3 191,0 Agricultură şi silvicultură 102,2 97,8 89,9 90,7 85,5 83,9 82,2 82,5 84,3 Industrie 44,6 41,9 40 39 36,4 35,9 36 32,7 31,2 - Industrie extractiva 0,4 0,5 0,4 0,4 0,3 0,4 0,4 0,5 0,3

- Industrie prelucrătoare 41,3 39 37,2 36,4 34,3 33,7 34 29,2 28,3 - Energie electrica, termica,gaze, apa 2,9 2,4 2,4 2,2 1,8 1,8 1,6 3 2,6

Construcţii 6,6 7,2 7,9 8 8,3 9 9,1 8,2 8,6 Servicii 52,9 55,9 61,6 63,2 65,8 67,6 66,5 64,9 65,9 - Comerţ 19,1 21,3 23,1 24,6 26 26,6 24,7 25 25,7 - Hoteluri şi restaurante 1,9 2 3,7 4 3,7 4 3,8 2,1 3,2 - Transport, depozitare,comunicaţii 5,5 5,6 5,9 5,2 5,9 6,5 6,6 6,7 7,1

- Intermedieri financiare 1 1 1,2 1,3 1,3 1,3 1,5 1,4 1,5 - Tranzacţii imobiliare 3,8 4,9 5,8 5,1 5,9 6,4 6,3 0,8 0,6 - Administraţie publica si

apărare 2,7 2,6 3 3,4 3,8 4,1 4,8 4,7 4,2 - Educaţie 9,1 9,1 9,4 9,3 9,2 8,9 9,2 8,7 8,4 - Sănătate şi asigurări sociale 7,8 7,7 7,5 8,1 7,5 7,5 7,8 7,9 8,2 - Altele 2 1,7 2 2,2 2,5 2,3 1,8 7,6 7

Sursa:Ponderea este peste media la nivel de regiune NE (41,5%) şi evident peste media la nivel de ţară,în dauna celorlalte activităţi ale economiei naţionale.

Fig. 4.1. Structura populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei

Pe poziţia a II-a se situează serviciile care la nivelul judeţului Neamţ s-au dezvoltat continuu dela 52.900 (25,6%) în 2002, la 65.900 (34,5%) în 2010. În cadrul serviciilor pe prima poziţie seaflă comerţul cu o pondere (în cadrul domeniului) de 39% pentru anul 2010. Şi pentru acestsector economic se constată trendul ascendent al celor cuprinşi în acest sector de activitate.Sectoarele transporturi şi tranzacţiile imobiliare vin imediat în urma comerţului, cu creşteri de0,7 respectiv 1,5%. O creştere sensibilă se resimte în domeniul hoteluri şi restaurante, de la 1900angajaţi în 2002 la 3200 în 2010, datorită dezvoltării zonelor turistice din judeţ. Concomitenttrebuie redusă şcolarizarea în domeniile cu profil tehnic, excepţie făcând construcţiile. Structura populaţiei ocupate pe medii şi sexe are tendinţe asemănătoare ca a întregii populaţiiocupate, în sensul că are loc o migrare către mediul rural. Aceasta tendinţă este mai accentuată la

femei care îşi găsesc mai greu un loc de muncă în mediul urban, şomajul fiind mai mare cu 1-2%la femei decât la bărbaţi. Bărbaţii îşi găsesc loc de muncă mai uşor, mai ales în industrie,construcţii şi muncă grea, unde numărul de angajaţi începe să devină dominant, cu excepţia

0

20

40

60

80

100

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Agricultură şi silvicultură Industrie Construcţii Servicii - Educaţ ie - Sănătate ş i asigurări sociale

i i p e r s o a n e



29

industriei textile, confecţiilor şi pielăriei. De asemenea, în activităţile de prestări servicii dominăfemeile (în activităţile de birou sau servicii ce nu necesită efort fizic mare). Populaţia ocupată înindustrie şi construcţii deţine o pondere relativ mică de 24,93%, şi se menţine la nivelul anului2002 cu 24,8%, datorită slabei dezvoltări a industriei la nivelul judeţului. Totuşi, în domeniulconstrucţiilor se constată o uşoară creştere de la 3,2% în 2002 la 4,5% în 2010. Pentru IPT seconstată necesitatea creșterii numărul de clase în domeniile resurse şi servicii.

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale

Din evoluţia numărului mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei în perioada 2008-2010,se observă o descreştere a numărului mediu de salariaţi, respectiv de la 86.000 angajați la74.000. Menţionez că dintre aceştia numărul femeilor era de 39.000 angajate în anul 2008, şi de36.000 în 2010. Deşi numărul femeilor angajate este în continuare mai mic decât cel al

bărbaţilor, cifrele tind spre egalizare în ultimii ani.În judeţul Neamţ se înregistrează în anul 2010 un număr de 73.579 de salariaţi, distribuiţi dupăcum urmează: industrie 20.196 de persoane, construcţii 5.154, servicii 26.685, din care comerţ14.339, administraţie publică 4.335, transport 2.788, hoteluri și restaurante 1.521, intermedieri şiasigurări 1.353, agricultură şi silvicultură 2.770, sănătate 7.078, î nvăţământ 8.158 persoane.

Descreşterea numărului mediu al salariaţilor a avut loc în domeniile industrie, agricultură şisilvicultură dar a existat o creştere importantă a numărului salariaţilor în domeniul serviciilor,ceea ce a atenuat într-o oarecare măsură efectul crizei economice la nivelul judeţului.

4.2. Informaţii parţiale

4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Având în vedere evoluţia pieţii muncii din judeţul Neamţ ca urmare a crizei financiare mondialeşi pentru creşterea gradului de corelare a ofertei educaţionale cu realitatea economică din zonă – s-a realizat revizuirea PLAI de către reprezentanții ISJ şi ai AJOFM Neamţ. Activitatea de actualizare a constat în analiza impactului pe piaţa muncii a crizei financiare, adisponibilizărilor efectuate în ultimele luni şi preconizate pentru următoarea perioadă, şomajultehnic, locuri de muncă vacante precum şi alte informaţii furnizate de partenerii sociali. În acest scop s-au realizat următoarele documente:

Analiza proiectului planului de şcolarizare; Situaţia privind excedentul şi deficitul de forţă de muncă; Lista unităţilor economice care urmează să disponibilizeze personal; Situaţie privind şomajul pe localităţi.

Pe domenii de specializare în anul 2010, pentru judeţul Neamţ, avem următoarea situaţie a

şomajului – locuri de muncă vacante : - Agricultură 374 de şomeri (din care 35 de absolvenţi) şi 61 de locuri de muncă vacante; - Chimie industrială 263 de şomeri (din care 5 absolvenţi) şi 65 de locuri de muncă vacante; - Comerţ 2183 de şomeri (din care 86 de absolvenţi) şi 2607 de locuri de muncă vacante; - Construcţii 1503 de şomeri (din care 47 de absolvenţi) şi 1147 de locuri de muncă vacante; - Electric 451 de şomeri (din care 43 de absolvenţi) şi 161 de locuri de muncă vacante; - Electromecanică 412 de şomeri (din care 20 de absolvenţi) şi 139 de locuri de muncă

vacante;- Electronică automatizări 145 de şomeri (din care 32 de absolvenţi) şi 15 locuri de muncă

vacante;- Estetică 65 de şomeri (din care 3 absolvenţi) şi 52 de locuri de muncă vacante;

- Fabricare produselor din lemn 1193 de şomeri (din care 106 de absolvenţi) şi 439 de locuride muncă vacante;





http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/05.Anexe%20Piata%20muncii/03_Anexa%205%20Somaj-loc_munca_NEAMT.xls







30

- Industrie alimentară 344 de şomeri (din care 40 de absolvenţi) şi 167 de locuri de muncăvacante;

- Industrie textilă şi pielărie 1361de şomeri (din care 76 de absolvenţi) şi 628 de locuri demuncă vacante;

- Materiale de construcţii 124 de şomeri (din care 1 absolvent) şi 38 de locuri de muncăvacante;

- Mecanică 4761 de şomeri (din care 116 de absolvenţi) şi 2390 de locuri de muncă vacante; - Silvicultură 273 de şomeri (din care 9 absolvenţi) şi 168 de locuri de muncă vacante; - Tehnici poligrafice 34 de şomeri (din care 0 absolvenţi) şi 21 de locuri de muncă vacante; - Turism şi alimentaţie 787 de şomeri (din care 39 de absolvenţi) şi 820 de locuri de muncă

vacante;

Structura şomajului în rândul absolvenţilor luaţi în evidenţăSituaţia absolvenţilor şomeri înregistraţi în perioada 2003 – 2010 în judeţul Neamţ se regăseşteîn tabelul 4.3. Se constată pentru perioada analizată o scădere constantă a numărului deabsolvenţilor şomeri.

Tabelul 4.3 (Sursa: AJOFM Neamț)

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total şomeri 15.836 14.363 14.636 14.383 15.105 13.798 13.345 14.273 Absolvenţi şomeri 2.122 1.810 1.933 1.458 1.098 1.095 1.214 658 Procent % 13,4 12,6 13,2 10,13 7,27 7,93 9,09 4,61

În anul 2010 se observă o scădere importantă a numărului de şomeri din rândul absolvenţilor ,faţă de anii anteriori, ca urmare a creşterii şi diversificării locurilor de muncă pentru absolvenţi şia subvenţiilor care se acordă angajatorilor, potrivit legii, care angajează absolvenţi. În total la nivel de judeţ avem înregistraţi 14.273 de şomeri, din care 628 de absolvenţi, şi8.918 de locuri de muncă vacante. Dacă numărul total al şomerilor rămâne aproximativconstant în ultimii 8 ani (între13-15000), numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat o

scădere drastică (mai puţin de jumătate faţă de anul 2007. De asemenea mai remarcăm reducereaşomerilor din rândul absolvenţilor la aproximativ 1/3 faţă de anul 2003. Se mai constată că la domeniile comerţ şi turism şi alimentaţie, sunt mai multe locuri de muncăvacante decât şomeri, iar situaţia cea mai grea se înregistrează la mecanică cu numărul maximde şomeri 4761 (dar şi cel al locurilor de muncă vacante – 2390).

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentruînvăţământul profesional şi tehnic liceal În tabelul 4.4. sunt prezentate sintetic tendinţele privind locurile de muncă vacante, şomeriiînregistraţi, şomeri absolvenţi precum şi ocupaţiile şi grupele de ocupaţii relevante prin numărulde locuri de muncă vacante.

Tabelul 4.4 (Sursa: PRAI NE)

Domeniul depregătire

Tendinţălocuri muncăvacante

Tendinţăşomeri

Diferenţălocuri vacante-şomeri

Ocupaţii / grupe de ocupaţiirelevante (prin nr. de locuride muncă vacante în cadruldomeniului)

Construcţii,instalaţii şilucrări publice

↑ NT, VS ↓ Regiune, BC,BT, IS, ↔ SV

↓ Regiune, BC,NT, IS, VS ↔BT, SV

(-) Regiune,BC, NT, IS, BT, SV, VS

Zidari, zugravi, instalatori,constructori în beton armat

Comerţ ↑ Regiune, NT,VS ↓ BC, IS

↔ BT, SV

↓ SV, VS ↔IS ↑ Regiune, BC,

NT, BT

(+) Regiune,NT, IS, BT, SV,VS

( - ) BC

Vânzători, agenţi comercialişi mijlocitori de afaceri,agenţi în activitatea financiară

şi comercială Turism şialimentaţie

↑ Regiune, NT,VS

↓ Regiune, BT,IS, SV, VS

(+) RegiuneNT, BT, IS,

Ospătari şi barmani, bucătari, patiseri, cofetari, valeţi,









31

↓ BC, BT, IS,SV

↑ BC, NT, BT SV,VS( - ) BC

cameriste şi însoţitori

Industriealimentară

↑ IS ↓ BC, BT, ↔ Regiune,NT, SV, VS

↓ BC, NT, SV,VS ↑ BT, IS ↔ Regiune

(-) Regiune,BC, BT, IS, (+)SV, VS (≈) NT

- Brutar- Operator pentru prelucrareacărnii

Mecanică

↑ NT, BT, ↔

Regiune,↓ BC, IS, SV,VS

↓ Regiune, BC,

NT, IS ↔ SV, VS ↑ BT

(-) Regiune,BC, BT, NT(+) IS, SV, VS

- Constructori montatori destructuri- Mecanic auto - Operatori prelucrători lamaşini unelte

Industrietextilă şipielărie

↓ Regiune,BT, IS, VS ↑BC, BT, NT ↔SV,

↑IS ↓ Regiune,BC, BT VS,NT, SV

(-) Regiune,BC, BT, SV,NT(+) IS, VS

- Confecţioner produse textile

Fabricareaproduselor dinlemn

↑, NT, VS ↓ Regiune,

BC, BT, IS, SV

↓ Regiune,BC, NT, SV,VS ↔BT, IS,

(-) Regiune,BC, BT, IS, SV(≈) NT, VS

- Tâmplar universal

Electric ↑ Regiune, NT,BT IS, SV, VS ↓ BC

↓ Regiune,BC,NT, SV, VS ↔BT ↑ IS,

(-) Regiune,BC, BT, IS, (+)VS (≈) NT, SV

- Electrician în construcţii- Electrician auto

Electromecanică

↑ Regiune, BC,NT, IS, VS,BT ↔ SV

↓ RegiuneaBC, NT VS ↔ IS, SV ↑ BT

(-) Regiune,BC, BT (+) IS,SV, VS (≈) NT

- Electromecanic montator şireparator de aparate şiechipamente electrice şienergetice

Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: creştere, scădere, aprox. constantDiferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendinţă de echilibrare

Din graficele de mai jos în care sunt prezentate situaţia locurilor de muncă vacante, absolvenţişomeri şi şomeri se constată că sectorul serviciilor se situează cel mai bine, iar ca o caracteristică

generală scăderea numărului de locuri de muncă pentru domeniul resurse. Profilul dominant la nivelul judeţului în ce priveşte cererea de forţă de muncă pare să fie dat deurmătoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante): comerţ, turism şi alimentaţie,economic, electric. Ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, cu creştere a locurilor de muncă vacante în 2010 comparativ cu anul anterior şi cu balanţă pozitivă în ce priveştediferenţa locuri de muncă vacante-şomeri au fost înregistrate în domeniile: construcţii instalaţiişi lucrări publice, economic.

Fig. 4.2 Evoluţii şomaj – locuri de muncă pe profile Sursa AJOFM



32

O serie de domenii de formare profesională deşi înregistrează o balanţă negativă locuri de muncăvacante-şomeri au valori importante ale numărului de locuri de muncă vacante: mecanică, turismşi alimentaţie, comerţ, electric, electronică şi automatizări. Structura şomajului - Analizând structura şomajului pentru perioada 2002-2010 se observă untrend descrescător al numărului de şomeri ca număr de persoane, în perioada 2002– 2008, rataşomajului a scăzut semnificativ astfel încât în anul 2008 când se situa sub media pe ţară 4 % faţă

de 4,4%. Acest lucru nu mai este valabil pentru anii 2008-2010, când în condiţiile crizeieconomice şomajul a ajuns la aproximativ 8% în anul 2009 şi se menţine ridicat cu 7,7% la 31decembrie 2010.

Fig. 4.3. Rata şomajului 2002-2009 Sursa AJOFM

Rata şomajului calculată ca raport între numărul de şomeri (din datele AJOFM) şi populaţiaactivă comunicată anual de către Direcţia judeţeană de statistică, prin balanţa forţei de muncă,este calculată numai la nivel de judeţ deoarece populaţia activă nu se calculează la nivel delocalităţi.Se poate observa că rata şomajului aferentă judeţului Neamţ a urmat acelaşi trend descrescător cu cel al regiunii NE; cu menţiunea că a fost puţin mai scăzut (vezi fig.4.3.) Structura şomajului pe categorii de vârstă - În judeţul Neamţ s-au înregistrat în anul 201014.273 de şomeri. Dintre aceştia ponderea şomerilor cu vârste între 15-24 ani (corespunzătoaretinerilor absolvenţi) este de 16,1% respectiv 2.602 de şomeri, din care ponderea femeilor este de17,1% respectiv 1175. Cea mai mare pondere o au şomerii cu vârste cuprinse între 40-49 ani cu4395 de şomeri, respectiv 27,23%. Acest lucru este firesc deoarece această categorie este cea mai

expusă concedierilor şi găsirea unui nou loc de muncă este dificilă. Tabelul 4.5 (Sursa: AJOFM Neamț)Total

şomeri Sub 25

ani25-29

ani30-39

ani40-49

ani50-55

aniPeste55 ani

Pondere 15-24 ani întotal şomeri

JudeţulNeamţ 15.928 2.644 1.082 3.591 4.403 2.528 1.680 16,6%

din care femei 6.756 1.179 488 1.604 1.934 1.064 487 17,5% Dacă privim repartiţia şomerilor pe categorii de vârstă (tab.4.5.), se observă că pondereaşomerilor cu vârste între 15-24 ani (în care se încadrează marea majoritate a absolvenţilor şomeri) este de 16,6%, din care ponderea femeilor este de 17,5%.

0.0

2.0

4.06.0

8.0

10.0

12.0

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 *) 2009 2010

%

Evoluţia ratei şomajului înregistrat 2002-2010Regiunea NE, judeţul NEAMŢ

Reg. NE jud. Neamt








33

Fig.4.4 Structura şomajului pe grupe de vârstă şi sexe Situaţia şomerilor de lungă durată - piaţa muncii din judeţul Neamţ se confruntă cu dificultăţilegate de slaba dezvoltare economică a zonei şi de ponderea mare a populaţiei din mediul rural(61,6% din totalul populaţiei judeţului). Populaţia din mediul urban a migrat în rural. Acest faptconduce la o mare pondere a populaţiei ocupate în agricultură (43,2% în judeţul Neamţ faţă de30% la nivel de ţară). Populaţia ocupată în industria prelucrătoare are o pondere de 17,2% faţă de23% la nivelul ţării, la fel şi sectorul servicii se situează sub media ţării, se constată o creştere

anuală a ponderii deţinute de construcţii, comerţ, industrie hotelieră. Ne confruntăm cudiminuarea populaţiei în vârstă de muncă din judeţ ca urmare a plecărilor în străinătate precum şia migrării în alte judeţe din ţară. Persoanele aflate în şomaj neîntrerupt pentru o perioadă maimare de 6 luni în cazul tinerilor sub 25 de ani şi mai mare de 12 luni în cazul celor de 25 de anişi peste sunt definite ca şomeri de lungă durată.

Fig.4.5. Evoluţia şomerilor de lungă durată

Ponderea şomerilor tineri de lungă durată (peste 6 luni) a scăzut de la 26% la nivelul anului2004, la 14% la nivelul anului 2008. De asemenea ponderea şomerilor cu durata de peste 12 lunia scăzut de la 45,6% în anul 2004 la 38,3% la nivelul anului 2007. Şomerii de lungă durată sunt persoane care doresc să se întoarcă pe piaţa muncii după o perioadăde absenţă dar le lipseşte o specializare căutată acum pe piaţa muncii. S-au intensificat măsurileactive şi preventive pentru ocuparea forţei de muncă destinate şomerilor, cu accent pe şomeriitineri, şomerii de lungă durată, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din mediul rural şi

persoanele ocupate în agricultură. Şomerii de lungă durată cărora le lipseşte o calificare şi care după o perioadă de absenţă dorescsă se întoarcă pe piaţa muncii, sunt persoanele cele mai vulnerabile în căutarea unui loc demuncă, în mod special persoanele peste 45 de ani. Şomerii de lungă durată cu vârstă ridicată sunt

dezavantajaţi atât de lipsa mobilităţii în reorientarea profesională cât şi de faptul că îşi găsescmai greu un loc de muncă. Şomerii de lungă durată se descalifică, uită gesturile profesionale,

Sub 25 ani25-29 ani30-39 ani40-49 ani50-55 ani

Peste 55 ani

26441082

3591 4403

25281680

1179488 1604 1934

1064487

Structura şomajului înregistrat, pe grupe de vârstă - judeţul Neamţ 2010

din care femei

0

1000

2000

3000

4000

5000

0

5000

10000

15000

20000

25000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 N r . ş o m e r i s u b 2 5 a n i

N r . t o t a l ş

o m e r i

Evoluţia nr. total de şomeri şi a şomerilor sub 25 de ani - jud. NEAMŢ -

Total şomeri sub 25 ani







34

pierd ritmul de muncă iar toate acestea îl fac pe şomer neîncrezător în reuşita lui. La rândul lor,directorii de firmă sunt mai reticenţi în a angaja această categorie de personal. Formarea profesională a şomerilor de lungă durată în calificări specifice sectorului agroturistic,agricol, zootehnic are ca obiectiv general rezolvarea unei părţi din problemele stringente deformare pentru persoanele care nu au mai ocupat un loc de muncă de mai mult timp şi conduce ladezvoltarea iniţiativei private în sectorul rural acolo unde ponderea populaţiei este mai mare aşa

cum se prezintă pentru judeţul Neamţ.

4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

Numărul şomerilor cu pregătire postliceală a crescut de la 1958 în anul 2003, la 2937 în anul2007 şi la 3044 în anul 2010. Oferta de muncă pentru cei cu pregătire postliceală a fost încontinuă creştere până în anul 2007, 3347 de locuri de muncă vacante, după care a înregistrat oscădere la 2092 în anul 2010 – fig.4.6.Pentru nivelul de pregătire postliceal în anul 2010, au fost 3044 de şomeri din care 594absolvenţi şi 2092 locuri de muncă vacante, ceea ce reprezintă un procent de 68,72%. Cele maimulte locuri de muncă au fost în domeniul economic cu 1044 locuri de muncă, doar 703 de

şomeri din care 53 de absolvenţi, în acest domeniu este deficit de personal pregătit. Următoruldomeniu este cel de sănătate şi asistenţă pedagogică cu 331 de locuri de muncă în anul 2010, dar şi 588 de şomeri din care 53 de absolvenţi.

Fig.4.6 Evoluţia şomerilor cu studii postliceale

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentruînvăţământul superior Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncăvacante şi cu balanţă pozitivă locuri de muncă- şomeri, se remarcă în ordinea numărului de locuri demuncă vacante: specialişti în sistemul financiar şi al asigurărilor (164 de locuri de muncă vacante faţă de32 de şomeri), ingineri constructori (45 de locuri de muncă vacante faţă de 19 şomeri), s pecialişti îninformatică (79 de locuri de muncă vacante faţă de 19 şomeri), specialişti în administraţia publică (101 de

locuri de muncă vacante faţă de 46 de şomeri).O serie de ocupaţii înregistrează balanţă negativă locuri de muncă- şomeri dar numărul de locuri demuncă vacante este semnificativ: economişti (273 de locuri de muncă vacante faţă de 291 de şomeri),ingineri mecanici (116 de locuri de muncă vacante faţă de 184 de şomeri). Ocupaţiile: ingineri în industria textilă şi pielărie, ingineri în industria alimentară, ingineri în industrialemnului, ingineri agronomi, zootehnişti şi silvici, înregistrează balanţă negativă locuri de muncă- şomeri şi o cerere foarte mică pe piaţa muncii regională (numărul locurilor de muncă vacante pentru fiecareocupaţie menţionată este sub 30)

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare) Contextul pieţii muncii din România din perioada septembrie – noiembrie 2009 şi perspectivaurmătoarelor luni, datorate efectelor crizei financiare mondiale a determinat necesitateareactualizării PLAI pentru toate judeţele ţării în scopul fundamentării planurilor de şcolarizare

pentru anul şcolar 2010-2011.



35

PLAI a fost actualizat ca urmare a prevederilor adresei MECTS-CNDIPT-VET 2414/18.11.2008 pe baza analizei următoarelor date şi informaţii: - disponibilizări colective realizate în ultimele luni, sau anunţate de agenţii economici pentru

următoarele luni, înregistrate la AJOFM; - şomaj tehnic anunţat de agenţii economici, intrări în şomaj în ultimele luni înreg istrate la

AJOFM;

- locuri de muncă vacante - intrări, înregistrate în ultimele luni la AJOFM;- proiectul planului de şcolarizare pentru IPT, al anului şcolar 2010-2011;- alte informaţii parţiale furnizate de partenerii sociali şi mass-media.Analiza efectuată, în judeţul Neamţ a scos în evidență următoarele rezultat:Profilul dominant al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordineanumărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, industrie textilă şi pielărie,construcţii, comerţ, fabricarea produselor din lemn, turism, industrie alimentară, electric.Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii: comerţ, construcţii,turism şi alimentaţie – locuri de muncă în creştere, şomaj în scădere, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă - pe ansamblul judeţului Neamţ. Industrie alimentară - tendinţa de staţionare a locurilor de muncă vacante şi a numărului de

şomeri în domeniu, înregistrându-se un deficit pe ansamblul judeţului Neamţ. Mecanica este domeniul care înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacantedar şi de şomeri (cel mai mare număr de locuri de muncă vacante în 2010 în judeţul Neamţ). Cutoate ca există tendinţa de creştere a numărului locurilor de muncă vacante şi de scădere anumărului de şomeri; în mecanică raportul locuri de muncă-şomeri rămâne puternic deficitar. Similar cu domeniul mecanică, domeniile electric şi electromecanică înregistrează, peansamblul judeţului Neamţ, o tendinţă de creştere a numărului locurilor de muncă vacante şi descădere a numărului de şomeri – raportul locuri de muncă-şomeri rămâne însă deficitar. Industria textilă şi pielărie pare să se confr unte cu evoluţii contradictorii; o scădere atât anumărului de locuri vacante cât şi a şomerilor dar totuşi un număr foarte mare de şomeri (dupămecanică este al doilea domeniu generator de şomeri).Fabricarea produselor din lemn cunoaşte de asemenea o scădere atât a numărului de locuri demuncă vacante cât şi a şomerilor dar şi un deficit de locuri de muncă pe ansamblul judeţului

Neamţ dificil de ocupat în ciuda numărului mare de şomeri din domeniu.

4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen mediu – Studiu previzional

pentru judeţul Neamţ Analizele şi concluziile care urmează sunt formulate sub rezerva următoarelor limitemetodologice:- locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii

(în ciuda obligaţilor legale;

- nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere înevidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare aacestora);

- posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazulneocupării)

- informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de care d ispunAJOFM-urile

- dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR.

4.2.3.1. Anchete în întreprinderi

Anchetele în întreprinderi oferă o imagine de moment privind nevoile firmelor pe termen scurt

(6-12 luni). În timp în urma aplicării periodice a acestora se vor putea desprinde şi unele tendinţemai consistenţe în atenţia furnizorilor de educaţie şi formare profesională.



36

În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG InternaţionalLTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetăîn rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni.Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Nord Est a cuprins un număr de 315 de întreprinderitotalizând un număr de 31267 de salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă lanivel regional (0,73% din întreprinderi, reprezentând 6,9% din numărul total de salariaţi din

regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe: Aproximativ 24% din angajatorii (75 întreprinderi din totalul de 315 din eşantion) chestionaţi lanivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoareanchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într -un procent de 8,1% dinnumărul total de salariaţi. Cu cele mai mari probleme s-au confruntat angajatorii din judeţeleBotoşani, Neamţ şi Vaslui (peste o treime din angajatorii din eşantion au întâmpinat dificultăţi înocuparea locurilor de muncă vacante).Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (35% din întreprinderi,18,3% din numărul de salariaţi), activităţi financiare, bancare şi de asigurări (37% dinîntreprinderi, 11,6% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (27% din întreprinderi,24,5% din numărul de salariaţi), transport depozitare, comunicaţii (26% din întreprinderi, 17,2%

din numărul de salariaţi).În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topulcelor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul agriculturii,activităţilor financiare, bancare şi de asigurări, industriei prelucrătoare, construcţii, hoteluri şirestaurante, transport depozitare poştă şi telecomunicaţii. Estimările angajatorilor investigaţi suntpesimiste - în mod surprinzător, dacă avem în vedere fluxul angajărilor şi deficitul înregistrat înultimele 6 luni (sau poate tocmai din cauza acestui deficit) - singurele sectoare în care aceştiaanticipau o creştere în următoarele 6 luni şi 12 luni a numărului de angajaţi ar fi sectorul hotelier şi restaurante şi activităţi financiare, bancare şi de asigurări

4.2.3.2. Anchete în rândul angajaţilor

Ancheta în rândul salariaţilor (1026 de subiecţi din 79 de firme - eşantion stratificat de firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus menţionat înperioada 1-20 aprilie 2006, a permis următoarele concluzii valabile la nivel naţional: Uzura şi atrofierea calificărilor Salariaţii cu nivel de educaţie primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor (erodare întimp a cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor profesionale).Tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un sfert dintreei nu sunt încadraţi pe posturi adecvate (pierderea unor competenţe, abilităţi din cauzaneutilizării lor pentru o perioadă). Supra-calificare / sub-calificare faţă de nivelul postului Peste 20% dintre salariaţi se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între pregătirea lor

profesională şi cerinţele postului. Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării subcalificarea deţinută este cel mai prezent (datorită transferului de mase mari de populaţie salariatăcalificată din alte domenii). Sectoarele din zona serviciilor - hoteluri şi restaurantelor, comerţ şiintermedieri financiare şi imobiliare se află deasupra mediei naţionale în privinţa salariaţilor încadraţi pe posturi ce necesită calificare mai înaltă.Practicarea calificării obţinute în şcoală: Mai puţin de jumătate (46%) dintre salariaţi mai practică în calificarea obţinută în şcoală. 22% şi-au schimbat meseria pe parcursul carierei (mobilitate profesională – fenomen dezirabil încazul unei forţe de muncă flexibile care răspunde evoluţiilor pieţii).O treime dintre salariaţi nuşi-au practicat niciodată calificarea cu care au ieşit din şcoală. Dintre aceştia: 36% pentru că nu

şi-au găsit un loc de muncă în calificarea obţinută în şcoală, iar 15% fiindcă nu le-a plăcut. 50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea cu care au ieşit din şcoală.



37

Cca. 60% dintre cei cu studii superioare nu practică în calificarea cu care au ieşit din şcoală pentru că nu şi-au găsit loc de muncă potrivit calificării lor. Mobilitate între domenii de calificare:- Domeniul cu cele mai multe ieşiri din ocupare: mecanic. - Domeniile cu cele mai multe intrări în ocupare: comerţ şi servicii.- Domeniul cu cele mai multe mişcări în interior: textile şi pielărie.

- Ocupaţiile văzute de respondenţi având cea mai mare căutare pe piaţă sunt din domeniile:electromecanică, construcţii, electronică şi automatizări. Schimbări la locul de muncă 20% dintre salariaţi s-au confruntat cu schimbări semnificative la locul de muncă de natură tehnologică şi organizaţională. Industria extractivă şi prelucrătoare, precum şi transportul şidepozitarea indică cele mai mari schimbări tehnologice. Intermedierile financiare, imobiliare şihoteluri sunt caracterizate de cele mai mari schimbări organizatorice. Cele mai multe deschimbări în cerinţele posturilor sunt indicate de salariaţii firmelor din zona serviciilor.Modalităţile de instruire la schimbarea locului de muncă- 70% dintre salariaţi nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre care 50% nu au urmat

niciodată un curs de formare profesională.

- Aproape 70% dintre cei care îşi schimbă meseria, dobândesc noile calificări prin calificare lalocul de muncă şi auto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezintă formeinstituţionalizate care să ofere o recalificare de calitate – este afectată performanţaindividuală.

Instruirea pentru noile tehnologii - peste 20% dintre salariaţi nu beneficiază de nici un fel deformare pentru noile tehnologii introduse la locul de muncă, pentru o treime din salariaţi,instruirea este asigurată de furnizorii de echipamente, iar 20% sunt instruiţi la locul de muncă. Înaceste condiţii se poate aprecia că eficienţa investiţiei în noile tehnologii este redusă.

4.2.4. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen lung În 2005, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

(INCSMPS) realizat în cadrul Programului Phare TVET o proiecţie pe termen lung (2013) acererii şi ofertei estimate la nivel regional, în trei scenarii de prognoză.Scenariul mediu prevede pentru 2013 (faţă de 2002): Diminuare a cererii în: agricultură, industria extractivă, administraţie publică şi apărare,învăţământ. Creşteri ale cererii în: industria prelucrătoare, construcţii şi în majoritatea serviciilor: comerţ,hoteluri şi restaurante, transporturi, depozitare, comunicaţii, tranzacţii imobiliare, închirieri şiactivităţi de servicii prestate în principal firmelor. Considerând că structura ofertei ar rămâne constantă ca ponderi alocate pe activităţile dineconomie, s-a calculat o proiecţie a balanţei cerere-ofertă, după cum urmează: Excedent de forţă de muncă în a gricultură şi în industrie

Deficit de forţă de muncă în: construcţii, comerţ , sectorul transporturi, depozit are, comunicaţi şi în hoteluri şi restaurante. Se preconizează o balanţă de forţă de muncă puternic excedentară în agricultură, fenomencare se va accentua în următorii ani, derivat din excedentul de populaţie ocupată în agricultură înprezent, corelat cu cerinţele de competitivitate şi condiţiile ce decurg din procesul de integrare înUE. În următorii ani agricultura va solicita mai puţină forţă de muncă dar mult mai calificată . Conform prognozei INCSMPS, în perspectiva anului 2013, în acest sector se estimează unexcedent semnificativ de persoane care va trebui reorientat spre alte activităţi .În industria

prelucrătoare, deşi balanţa va continua să fie defavorabilă ofertei de forţă de muncă, creştereacererii va conduce la o reducere treptată a excedentului de forţă de muncă. În industria

extractivă, se păstrează aproximativ constant excedentul actual cu uşoare creşteri după 2007. Concluziile autorilor studiului INCSMPS privind şansele absolvenţilor ÎPT



38

Analizele şi prognozele privind evoluţia pieţei muncii conturează realitatea “dură” a unei pieţe amuncii marcate de şomaj structural pe termen lung. Faţă de aceasta, şansele absolvenţilor pe

piaţa muncii sunt condiţionate de conştientizarea şi valorificarea următoarelor alternative pentru

care trebuie să se bată:

- să ocupe noile locuri de muncă care vor fi create prin creşterea economică - să înlocuiască pe cei ce se pensionează (cererea înlocuită)

- să ia locul celor mai slab calificaţi, împinşi în şomaj sau spre alte ocupaţii (cerere substituită) - să-şi creeze propriul loc de muncă

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţiile pentru IPT Analizând cerinţele la nivel de judeţ din acest capitol rezultă următoarele: Rata şomajului atât din sursa AMIGO cat si BFM a păstrat tendinţa de scădere atât la nivel regional cât şi judeţean până în anul 2008 după care s-a stabilizat în jurul valorii de 9%.Ponderea mică a populaţiei ocupate cu studii superioare implică o mai mare preocupare pentruîncurajarea tinerilor spre a obţine un nivel de educaţie /calificare r idicat - în cu scopul de asiguraacestora competitivitatea necesară pentru a ocupa un loc de muncă de preferat în domeniulpentru care s-au pregătit.

În structura populaţiei ocupate cea mai mare pondere o au persoanele cu studii medii. În mediulurban ponderea acestora fiind chiar de 10 ori mai mare decât a celor cu nivel scăzut de educaţie. În schimb aceştia din urma reprezintă o mare parte a persoanelor ocupate în mediul rural. După nivelul de educaţie se observa că şomerii cu nivel scăzut de educaţie predomină în numărultotal al şomerilor (83,2%). Pentru anul 2010 se constată aceeaşi scădere a numărului de locuri demunca vacante începută odată cu instalarea crizei economice în 2009. Domenii cu dinamică

pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii a absolvenţilor de ruta progresivă: comerţ,construcţii, turism şi alimentaţie. Profilul mecanică se păstrează în continuare cu cel mai marenumăr de locuri de muncă vacante dar şi cu cel mai mare număr de şomeri, probabil şi ca urmarea nepotrivirii între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unuiloc de munca, precum şi salariile nemotivante oferite angajaţilor. Din analiza ocupaţiilor relevante pentru liceu tehnologic se desprinde dinamica încă pozitiva aocupaţiilor pentru profilul servicii cu tendinţa de scădere a locurilor de muncă dar şi a număruluide şomeri la nivelul judeţului. Urmărind evoluţiile din ultimii ani şi în contextual actual probabilva continua cererea în domeniile construcţii, comerţ şi turism. Reevaluarea ofertei educaţionaleîn sensul accentuării pregătirii practice a absolvenţilor pentru a face faţă cerinţelor angajatorilor.

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional

Populaţia activă, populaţia ocupată: Tendinţa de scădere la nivel regional a populaţiei active şimai ales a populaţiei ocupate, cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale: Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazu l femeilor decât încazul bărbaţilor. Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban în detrimentulruralului, mai ales datorită plecărilor la muncă în străinătate. Rata de activitate şi rata de ocupare: Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi mai ales aratei de ocupare la nivel regional, cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Se desprinde un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod deosebit populaţiafeminină din mediu rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiileunei ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură).Şomajul (BIM) - În scădere, faţă de anii anteriori, rata şomajului se menţine mai ridicată decâtla nivel naţional. Rata şomajului mai ridicată în mediul rural, sensibil mai mare faţă de rataşomajului rural la nivel naţional; Şomajul puţin mai mare în cazul bărbaţilor ; Şomajul ridicat al

tinerilor (15-24 ani):Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani):16,6%, sub cea la nivel naţional (19,7%) şi european (UE-27: 18,6%), mai ridicată însă în cazul



39

femeilor (17,5%). Raportat la întreaga populaţie din grupa 15-24 de ani, 6,5% din tineri suntşomeri (6,9% în rural). Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie - Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare sereduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cunivel scăzut de educaţie este dublă decât la nivel naţional. În regiunea Nord - Est şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru

personale cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial). La nivel regional ratade ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de două ori mai mică decât a bărbaţilor. Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de

pregătire liceal şi de scădere semnificativă a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel multgimnazial). Nivelul general de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai scăzut decâtmedia pe ţară.

4.3.2. Concluziile din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) Structura locurilor de muncă vacante în judeţul Neamţ, pe nivele de pregătire profesională, peramuri şi meserii reflectate în tabelele anexate ne arată că: pe ansamblul judeţului oferta anualăde locuri de muncă pentru cei cu pregătire superioară este doar de aproximativ 800 locuri la

nivelul anului 2010, ceea ce reprezintă 5,9% din total locuri de muncă oferite. Aceste locuri demuncă nu acoperă oferta anuală de forţă de muncă cu pregătire superioară, care la nivelul

judeţului este peste 1000 absolvenţi de învăţământ superior. Aceasta duce la un fenomen demigrare a forţei de muncă în regiuni cu o ofertă de locuri de muncă mai mare sau mai atractivedin punctul de vedere al remunerării. Acest fenomen are ca efect îmbătrânirea populaţiei localecu pregătire superioară şi duce la diminuarea şanselor de dezvoltare locală din lipsa infuziei decreativitate şi de inteligenţă; populaţia cu pregătire medie are şanse destul de mici de integrare înrândul populaţiei ocupate, întrucât oferta anuală de locuri de muncă de cca. 2 - 3.000 locuri demuncă (20% din numărul anual de locuri de muncă oferite), nu acoperă oferta anuală de forţă demuncă cu pregătire medie care, la nivelul judeţului reprezintă cca. 4.000 absolvenţi; cele maimulte locuri de muncă sunt oferite la nivelul de pregătire de şcoli profesionale şi şcoli generale.Pentru acest segment al populaţiei sunt oferite anual cca. 75% din oferta de locuri de muncăcomunicate. Acest lucru determină pe cei de la alte nivele de pregătire, şi anume, superioară şimedie să accepte şi astfel de locuri de muncă pentru a -şi putea asigura mijloacele de subzistenţănecesare atât individual cât şi familiilor lor. De aici, se poate ajunge, din păcate, chiar şi la odeprofesionalizare a segmentelor de populaţie menţionate în aliniatele precedente; pe ramuri aleeconomiei naţionale, oferta de locuri de muncă este de 1,6% pentru agricultură, 2,4% pentrusilvicultură, 32,4% pentru construcţii, 15,2% pentru industrie şi 22,5% pentru prestări de servicii.De asemenea oferta pentru munci necalificate se menţine ridicată datorita lipsei forţei de muncăcu deosebire în construcţii, industria lemnului şi industria confecţiilor, agenţii economicisolicitând forţă de muncă necalificată pentru a putea fi ulterior calificată; aportul cel mai mare pe

piaţa muncii, în ceea ce priveşte oferta de locuri de muncă o deţine cu 35,2% ramura comerţunde au căutare persoanele cu pregătire economică, juridică, informatică, dar şi muncitorinecalificaţi, manipulanţi mărfuri. Oferta anuală de locuri de muncă în ramura construcţii este decca. 25,4%, ea fiind în creştere, mai ales în ultimii doi ani. La nivel de pregătire superioară,oferta este de cca. 5,2%, la nivel mediu este de cca. 4,7%; segmentul terţiar, cel al prestărilor şiserviciilor, începe să-şi ocupe locul normal într -o economie de piaţă, oferta de locuri de muncă

pe acest segment a crescut an de an, ajungând în anul 2008 la cca. 25%. Se constată că mai sunt posibilităţi de dezvoltare al segmentului terţiar al pieţei, fiind solicitări de locuri de muncă atât pentru cei cu pregătire superioară şi medie, cât şi pentru cei cu calificări de nivel 2. În judeţul Neamţ acest sector este superior regiunii NE datorită turismului care este dezvoltat în judeţ şi înspecial zona Bicaz, Târgu- Neamţ; pe zone ale judeţului, numărul de locuri de muncă vacante

este mai mare în zona Piatra Neamţ, la nivelul anului 2010, 38,8%, apoi Roman şi Roznov. Deremarcat este faptul că în zona Piatra Neamţ numărul locurilor de muncă în anul 2008 a crescutcu aproape 18% ca urmare a dezvoltării zonei pe ansamblu; se dezvoltă foarte mult piaţa






40

serviciilor oferite populaţiei, piaţa din acest segment poate absorbi şi crea încă foarte multelocuri de muncă; cei mai mulţi absolvenţi care au fost luaţi în evidenţa agenţiilor din regiune suntabsolvenţii cu profil mecanic 18,5%, cea ce denotă lipsa locurilor de muncă care să fie create înaceastă ramură; au mai fost luaţi în evidenţa şi absolvenţii care au terminat şcoli cu profil îndomeniul turismului 2,5%, în domeniul industriei lemnului 4,3%, industria textilă pielărie 8,3%,industrie prelucrătoare 6,3% şi absolvenţi de liceu fără atestat profesional 7,6%; faptul că tot mai

mulţi absolvenţi din diferite meserii se înscriu în evidenţa AJOFM, nu indică aspectul că nu îşigăsesc un loc de muncă imediat după absolvire, înscrierea în evidenţe se datorează faptului căabsolvenţii şomeri beneficiază la încadrare, conform legii, de multe facilităţi atât e i cât siangajatorii (a se vedea meseriile din domeniul comerţului, a turismului, industriei textile);absolvenţii şcolilor care au pregătit elevi în ocupaţii specifice serviciilor au mari şanse de a-şigăsi un loc de muncă în anii următori, deoarece sectorul terţiar al serviciilor va căpăta oamploare mai mare, el acaparând în viitor aproximativ o treime din piaţa muncii la nivelul

judeţului.

4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile

Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ponderii populaţiei ocupate civile pesectoare în 2010 la nivel judeţean este: agricultura 44,13%, serviciile 34,5%, industria 24,93%,construcţiile 4,5%. Agricultura - Cu toate că a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de persoane ocupate

în perioada 2002-2010, agricultura deţine o pondere a populaţiei ocupate civile cu 2,3 puncte procentuale peste media regională. Serviciile - Ponderea populaţiei ocupate civile din servicii la nivel regional este cu peste 2

puncte procentuale sub media naţională. Judeţul Neamţ se înregistrează o pondere de 34,5%,toate celelalte judeţe având ponderi sub media regională. Ponderea ocupării în hoteluri şirestaurante este apropiată de valoarea regională. În transporturi, depozitare şi comunicaţii,

judeţul are ponderea cu 0,4 % mai mică decât valoarea regională.Industria - În 2010 industria a cunoscut cea mai redusă pondere a populaţiei civile ocupate dintot intervalul 2002 - 2010, de numai 24,93%. Cu toate acestea ponderea este aproximativ aceeaşicu cea din anul 2002, prin scăderea numărului total al populaţiei active.Construcţiile - Ponderea populaţiei ocupate civile în acest domeniu la nivelul judeţului în 2010este de 4,5%, sub media regională de 7,3%.

4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacanteînregistrate la AJOFM

Datele furnizate de AJOFM cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv anumărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândulabsolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 3.

În conformitate cu scopurile analizei, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe deocupaţii din COR considerate relevante în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire

prin învăţământul profesional şi tehnic. Pentru învăţământul superior, au fost selectatemajoritatea grupelor de ocupaţii din grupa majoră 2 din COR. Pe structura COR s-a mers până lanivelul de detaliere (grupa minoră/grupă de baza/ocupaţie) minim necesar pentru departajarea înfuncţie de domeniul de pregătire/profilul relevant. Pentru comparaţie, a fost analizată şi evoluţia

pentru ocupaţiile din categoria muncitorilor necalificaţi (grupa majora 9) Analizele şi concluziile care urmează sunt formulate sub rezerva următoarelor limite

metodologice:- locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii(în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general,






41

gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradulde specializare a acestora)

- posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazulneocupării)

- informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de care dispunAJOFM-urile

- dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR - la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de absolvenţi pedomenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiileaferente.

4.3.5. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din anchete) Proiecţia cererii şi ofertei la orizontul anului 2013 a fost realizată de Institutul Naţional deCercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii si Protecţiei Sociale (INCSMPS), în anul 2005.O serie de ipoteze din cadrul acestui studiu nu mai sunt în concordanţă cu ultimele previziunirealizate în contextul crizei economico - financiare pentru anul 2009. În acest context,concluziile studiului prezentate mai jos vor trebui analizate cu prudenţă.Cu toate acestea, conform Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada2008 – 2013 realizată de către Comisia Naţională de Prognoză în ianuarie 2009 arată pentru anul2013 o îmbunătăţire a principalilor indicatori privind forţa de muncă, mai favorabili chiar decât

în anii 2007, 2008.Astfel:Populaţia activă şi populaţia ocupată în vârstă de muncă vor avea creşteri continue şi vor

înregistra în 2013 cele mai mari valori din perioada 2005- 2013Şomerii BIM, după o creştere semnificativă prognozată pentru 2009 (creştere de la 578 mii în2008 la 680 mii în 2009) vor cunoaşte scăderi continue ajungând în 2013 la cea mai mică valoaredin perioada 2005-2013 (540 mii)Rata şomajului BIM, după o creştere în 2009 faţă de 2008 va urma o tendinţă de scădere

continuă până în 2013 când va avea cea mia mică valoare (5,3%) În acest context, concluziile studiului INCSMPS prezentate mai jos vor trebui analizate cuprudenţă şi validate prin compararea cu evoluţiile viitoare ale pieţei muncii.Conform studiului INCSMPS (scenariul 2, apreciat ca fiind cel mai plauzibil) - diferenţacerere-ofertă pentru toate activităţile economiei naţionale sunt negative pentru toată perioada2007-2013. Se remarcă activităţile: agricultura, vânătoare şi silvicultură, energie electrica,termica, gaze, apa, administraţie publică şi apărare, învăţământ, la care trendul este de creştere adiferenţei dintre cerere si oferta. Cele mai mari valori dar si cea mai mare panta de creştere adiferenţei sunt in agricultura, vânătoare şi silvicultura si administraţia publica. Celelalte activităţiau trenduri de diminuare a diferenţei dintre cerere si oferta .Din analiza evoluţiei prognozate pentru cererea potenţială pe activităţi economice în perioada

2007-2013 se constata că trenduri de scădere a cererii se estimează la activităţile din agricultură,administraţie publică iar trenduri de creştere a cererii pe piaţa muncii se estimează la construcţii,comerţ, transport, depozitare şi industria prelucrătoar e

4.3.6. Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen lung la nivel regional Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare sa fie dat de următoareledomenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, comerţ,construcţii, turism şi alimentaţie, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din lemn. Lanivel regional comparativ cu 2007 se constată o scădere a numărului de locuri de muncă vacanteîn condiţiile în care în 5 judeţe ale regiunii acestea au scăzut, singurul judeţ în care seînregistrează o creştere a numărului de locuri de muncă vacante fiind Suceava.

Domenii cu dinamica pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii au rămas la sfârşitulanului 2008 comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii şi industrie alimentară – dar nu pe fondulcreşterii locurilor de muncă cât mai mult pe scăderea numărului de şomeri sau în unele cazuri



42

menţinerea la valorile din anii anteriori - atât pe ansamblul regiunii cât şi în majoritatea judeţelor. În continuare în judeţul Neamţ regăsim cel mai mare număr de şomeri dar şi de locuride muncă. Profilul mecanic se păstrează în continuare cu cel mai mare număr de locuri de muncăvacante dar şi cu cel mai mare număr de şomeri proba bil şi ca urmare a nepotrivirii întreexigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă precumşi salariile nemotivante oferite angajaţilor. Domeniul construcţiilor a înregistrat de asemenea

scăderi în perioada 2007 - 2010 atât ca oferta a locurilor de muncă vacante cât şi a numărului deşomeri dar se păstrează în continuare ca domeniu cu putere mare de absorbţie a forţei de muncăscăderea numărului locurilor de muncă fiind aproape nesemnificativă la nivel regional.

4.4. Implicaţiile pentru IPTArmonizarea Planurilor de şcolarizare cu structura ofertei şi proporţional cu nevoile pieţeimuncii – astfel: creşterea ponderii în domeniul serviciilor şi scăderea ponderii domeniului tehnicşi resurse. Realizarea de analize la nivel local pentru a defini mai concret oferta planului deşcolarizare şi consultarea structurilor implicate în dezvoltarea regională şi locală. Actualizarea calificărilor şi curriculumului - Dinamica economiei necesită calificări şicompetenţe adecvate cu o mobilitate şi flexibilitate ocupaţională sporită a forţei de muncă.

Realizarea de parteneriate - Ponderea crescândă a IMM solicită sistemului IPT un răspunsadecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucrudiverse.Acest deziderat se poate realiza prin:- Elaborarea CDL în parteneriat pentru a satisface nevoile angajatorilor pe plan local. - Asigurarea unei pregătiri de bază, competenţe tehnice generale care să permită flexibilitatea

profesională şi ocupaţională. - Actualizarea competenţelor în acelaşi ritm cu dezvoltarea economiei şi pieţei forţei de

muncă. - Dezvoltarea de competenţe care pot asigura căutarea şi/sau crearea propriului loc de muncă.- Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.

- Consolidarea pregătirii profesionale, în parteneriat activ, eficient cu agenţii de ocupare. Dezvoltarea competenţelor de protecţie a mediului ca răspuns la cerinţele de mediu conformstandardelor UE: este necesară dezvoltarea de competenţe corespunzătoare protecţiei mediului încadrul pregătirii tehnice generale, pentru toate calificările şi competenţe specializate pentrucalificările ce presupun activităţi legate de mediu. Dezvoltarea mediului rural şi rural montan - în contextul în care în mediul rural majoritatea

populaţiei este cuprinsă în agricultură de subzistenţă (punct slab) dar corelat cu potenţialulgeografic montan al zonei (punct tare) se impune realizarea unui program coerent de măsuri îneducaţie şi formare profesională, pe următoarele direcţii prioritare:- Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare

strategică în IPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralulmontan.

- Iniţierea/dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, înzestrate cu o bază materialăadecvată: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare – organizate şi dotate corespunzător,din perspectiva agriculturii montane şi pluriactivităţii - facilităţi de tip campus.

- Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local. - Completarea/adaptarea pregătirii la nivel gimnazial din zonele montane prin introducerea

unor noţiuni generale privind economia ruralului montan şi aspecte practice de gospodărie şialimentaţie.

- Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire la competenţelespecifice agriculturii montane.

- Programe de orientare şi consiliere adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan (elevi şi părinţi, tineri agricultori).



43

De asemenea, se recomandă programe adecvate de informare şi instruire a producătorilor agricolicu privire la:- ameliorarea competitivităţii sectorului agricol, alimentar şi forestier din zona montană;- ameliorarea calităţii producţiei şi a produselor, adaptarea la normele UE; - promovarea produselor lor prin utilizarea logo-urilor acceptate de către UE (ex.: Produsul

BIO, Produsul tradiţional, denumirea de origine a produsului – AOP, identificarea geografică

a produsului - IGP).



44

CAPITOLUL 5ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢUL NEAMŢ

5.1. Indicatori de context - Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională

5.1.1. Contextul european

Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei înurmătorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice oeconomie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei demuncă, productivitate şi coeziune socială. La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010. În document este propusăabordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite la nivelulstatelor membre: Creştere inteligentă Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare Creştere durabilă Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice Creştere inclusivă Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţinte: Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75%. Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare Rata abandonului şcolar timpuriu: max. 10%. Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar. "20/20/20": reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţeienergetice, comparativ cu 1990. Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie.

Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ţinte sunt propuse ca instrumente delucru 7 iniţiative embl ematice: 3 iniţiative pentru creşterea inteligentă : Uniune a inovării. Agendă digitală pentru Europa. Tineret în mişcare.

2 iniţiative pentru creştere durabilă: Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Politică industrială integrată pentru era globalizării. 2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: Agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă. Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Iniţiativa: Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă - măsuri la nivelul statelor membre: Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social. Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin implicarea

partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi formare profesională. Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor corelatcu EQF.

Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi prinformarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentruangajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii.



45

Iniţiativa: Tineretul în mişcare - linii de acţiune principale: - Dezvoltarea de sisteme educaţionale și de formare moderne care să asigure competenţe -

cheie şi excelenţă : - Investiţii mai mari în educaţie şi formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor

publice; diversificarea surselor de finanţare. - Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu.

- Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază pentru planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi de formare,oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi profesiilor cu

potenţial de angajare. - Promovarea învăţării şi predării de calitate. - Accentul pe competenţele cheie;- Comisia a prezentat în 2011 o comunicare privind competenţele în sprijinul învăţării de a

lungul vieţii, care a inclus propuneri de elaborare a unui l imbaj comun între sistemuleducaţional şi sectorul profesional;

- Creşterea atractivităţii ofertei şi calităţii EFP-VET: conform proiecţiilor, cca. 50 % dintotalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate din

programe de educaţie şi formare profesională. - Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru facilitarea intrării

pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi stagii de practică decalitate.

- Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice şiadministrative ale stagiilor transnaţionale. Sprijinirea unui acces mai bun şi a unei participărimai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri

pentru stagii şi să devină bune întreprinderi-gazdă, precum şi prin acorduri între partenerisociali şi ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

- Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre EFP şi învăţământul superior, inclusiv prindezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin menţinerea unor parteneriate strânse cusectorul profesional.

- Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi validareaacestor ti puri de învăţare.

- Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe cunoaştere:- Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent. - Îmbunătăţirea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului superior. - Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserţie profesională. - Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale

pentru tineri- Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020 toţi tinerii

din Europa să poată avea posibilitatea de a-şi petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de muncă. - Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor.- Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor: - Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere. - Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt încadraţi

profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe baza unor datecomparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor şi pentru învăţareareciprocă în acest domeniu.

- Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în muncă, îşicontinuă studiile sau fac parte dintr -un program de activare în termen de patru luni de la

absolvirea şcolii, ca parte a unei „garanţii pentru tineret". - Sprijinirea tinerilor cu risc.- Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente.



46

5.1.2. Contextul naţional Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definireaşi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile UniuniiEuropene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabileincluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de coeziunesocială.

Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional deReformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltareeconomică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinereaunui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentrutranspunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale. În capitolul Educaţie, Programul Naţional de Reformă se pliază pe priorităţile ComisieiEuropene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele deeducaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai maremobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vedereaatingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Acesteobiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin40%.Conform Programul Naţional de Reformă , "Analiza sistemului de învăţământ românesc relevăfaptul că încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie atinerilor de 15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre bărbaţi participă lao formă de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0%dintre femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia). Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie,adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizeazăvalorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este

supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe. De asemenea,se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei finanţării şirata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de 1,5% faţă de9,3% media UE). Mediul universitar românesc se caracterizează printr -o diferenţiere excesivă aspecializărilor universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) şi nu dispunede niciun set de indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi calitatea. Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale alesocietăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, GuvernulRomâniei a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara documentelor

politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost

consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebitătendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatoriedar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersullegislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare." Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale nr.1/2011, reforma sistemului educaţional românescvizează următoarele schimbări: Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu CadrulEuropean al Calificărilor Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea reglementează educaţiatimpurie ca educaţie ante - preşcolară (de la 0 la 3 ani) şi educaţie preşcolară (de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar; creşterea duratei învăţământului

gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a învăţământului de 12 clase. Atât în România cât şi în Uniunea Europeană, 16 ani reprezintă vârsta de la care o persoană

poate intra pe piaţa muncii în mod legal.



47

Modernizarea şi curriculumului – Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor şcolare prin reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creştereaatractivităţii conţinuturilor acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele optcompetenţe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală,

pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa muncii. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor – Se introduce portofoliul educaţional şi se

modifică sistemul de evaluare a elevilor . Portofoliul va cuprinde totalitatea diplomelor,certificatelor şi a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contextede învăţare formale, non-formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional,înclinaţiile copilului sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalulclasei pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a.

Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem – Descentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de administraţieal unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale. Legea introduce principul „finanţareaurmează elevul" prin care alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face înconcordanţă cu ţinte educaţionale strategice. Legea Educaţiei Naţionale prevede alocarea pentrufinanţarea educaţiei a minimum 6% din PIB-ul anului respectiv.

Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate – Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi atragerea celor ce au părăsittimpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe de tip „Şcoala după şcoală" sau „Adoua şansă". De asemenea, se vor subvenţiona de către stat costurile aferente frecventării liceuluipentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precumşi pentru cei care frecventează şcolile profesionale şi se vor acorda burse pe bază de contract

încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic – Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin: asigurarea dobândirii unei calificări; reînfiinţareaşcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi

postliceal; extinderea utilizării sistemului de credite transferabile (de ex. între învăţământul licealtehnologic şi cel postliceal); asigurarea posibilităţii finalizării, până la vârsta de 18 ani, de cătreabsolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile, a cel puţin unui program de pregătire

profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului Naţional alCalificărilor, program organizat gratuit prin unităţi de învăţământ de stat.

Reformarea politicilor în domeniul resursei umane – Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într -o specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şistagiul practic cu durata de un an. Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin gradeledidactice I şi II şi prin dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământpreuniversitar. Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să seîmbunătăţească în urma înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii un ui

program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional; numai aceste cadredidactice vor putea ocupa funcţii de conducere, îndrumare şi control. Un pas înainte în vedereaexercitării dreptului la educaţie permanentă îl reprezintă sprijinul acordat de stat prindeschiderea, încă de la naşterea fiecărui copil, a unui cont educaţional (echivalentul a 500 Euro). Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii – Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul deeducaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii într -un mod integrat şi coerent şi stabileşterecunoaşterea şi certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale formale, informaleşi non-formale. Totodată, legea prevede posibilitatea înfiinţării, de către autorităţile locale , aCentrelor Comunitare de Învăţare Permanentă, care au rolul de a implementa, la nivelulcomunităţii, politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii.

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ţinte ale Programului Naţional de Reformă (PNR) - ţintele pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de14,8% în 2013, de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de



48

dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse (tab. 5.1). România are învedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru aprecierea impactului măsurilor în atingerea ţintei şi eventuala corectare a traiectoriei.

Tabelul 5.1(Sursa: Statistica CEDEFOP) 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Indicator % 18,4 17,2 16 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3

Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt: Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile

dezavantajate - Bani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei);- Rechizite şcolare (buget anual estimat: 20 mil. lei); - Euro 200 (buget anual estimat: 22 mil.lei); - Cornul şi laptele (buget anual estimat: 480 mil. lei).

Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificareaprogramelor în domeniu:

- A doua şansă (buget estimat pentru 2010-2013: 5 mil. euro)- Şcoala de după şcoală – school after school (buget anual estimat: 751 mil. lei).Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar

precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională - Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii postliceale ,

prin: acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită înînvăţământul cursuri postliceale de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29mil. lei/an). Instituţie responsabilă MECTS;

- Dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali , prin implementareaproiectelor:

- Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţeimuncii (perioadă: ianuarie 2010 - mai 2012; buget total: 18,49 mil. lei)

- Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic - profil servicii, pentruextinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu (perioadă: 2010 -iulie 2013, buget total: 10,69 mil. lei). Responsabili: MMFPS, MECTS, CNDIPT, autorităţilelocale, unităţile şcolare IPT şi antreprenorii din mediul de afaceri;

- Dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării Profesionale(CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şiadoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile:

CNCFPA - MECTS, MMFPS.

Învăţământul profesional de 2 ani – începând cu anul şcolar 2012-2013 se reorganizează însistemul naţional de educaţie forma de pregătire prin şcoală profesională. a. Cadru legislativ Legea Educației Naționale nr. 1/2011 OMECTS nr. 3753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul național de

învățământ. OMECTS nr. 3168/03.02.2012 privind organizarea și funcționarea învățământului

profesional de 2 ani și anexele sale – metodologia, calendarul și planul cadru deînvățământ;

OMECTS nr. 3320/24.03.2012 privind constituirea și atribuțiile grupului de lucru la nivel

regional pentru stabilirea cifrei de școlarizare pentru şcoala profesională cu durata de 2ani.



49

b. obiective: dezvoltarea competenţelor profesionale ale elevilor, specifice unei calificări profesionale

de nivel 2, corespunzător nivelului de referinţă 3 al Cadrului european al calificărilor; dezvoltarea competenţelor profesionale ale elevilor, preponderent în cadrul stagiilor de

pregătire practică organizate la operatorii economici.c. organizare

pregătirea profesională generală într-un domeniu profesional, pe parcursul primului an de

învăţământ profesional; pregătirea profesională de specialitate specifică unei calificări profesionale, pe parcursul

celui de-al doilea an de învăţământ profesional. se poate organiza numai în unităţile de învăţământ profesional şi tehnic acreditate sau

autorizate să furnizeze formare profesională iniţială pentru calificările de nivel 2 specificate în Nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătire

prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, aprobat prin hotărâre aGuvernului.

existența bazei materiale necesare pentru desfăşurarea pregătirii elevilor pentrudobândirea calificării profesionale;

existenţa resursei umane calificate prin personal didactic propriu sau personal didacticasociat;

anexarea la propunerea privind planul de şcolarizare pentru primul an de învăţământprofesional a unor contracte - cadru încheiate cu operatorii economici / instituţii publice. Contractele-cadru sunt acorduri generale încheiate de către unităţile de învăţământ cuoperatorii economici /instituţiile publice partenere pe o durata de minimum 2 ani, carestau la baza convenţiilor individuale de stagiu pentru pregătirea practică a elevilor dinînvăţământul profesional şi prin care se stabilesc obligaţiile privind:- organizarea şi desfăşurarea procesului de formare pentru obţinerea calificării

profesionale a elevilor şi proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (stagiile de

pregătire practică);- asigurarea condiţiilor tehnice şi a resursei umane necesare pregătirii practice aelevilor din învăţământul profesional;- asigurarea condiţiilor tehnice şi a resursei umane necesare pentru organizarea și

desfăşurarea examenului de certificare a calificării profesionale a elevilor.

În scopul informării tuturor factorilor interesaţi pe site-ul http://www.tvet.ro, pagina principală segăsesc numeroase detalii referitoare la şcoala profesională cu durata de 2 ani la adresa:www.alegetidrumul.edu.ro

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

http://www.tvet.ro/

http://www.alegetidrumul.edu.ro/



http://www.tvet.ro/



50

5.2. Indicatori de context specifici

5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară

Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectivaimplicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii derezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2013, cele

mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demograficgeneral, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstăşcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (vezi cap.2.2). Cele mai afectate vor fi efectiveledin grupa de vârstă 15-24 ani (care includ elevii de liceu şi învăţământ superior) – scădere

prognozată de 26,6% la nivel judeţean pentru perioada 2005-2015. De asemenea, reducerisemnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 0-14 ani – scădere cu 18,9 % la nivel

judeţean pentru perioada 2005-2015 şi de 30,2 % la nivel judeţean pentru perioada 2005-2025.

5.2.2. Populaţia şcolarăPentru datele de prognoză prezentate nu sunt luate în calcul efectele crizei economice actualeasupra natalităţii. Populaţia şcolarizată, prin IPT, în judeţul Neamţ, în anul 2011, reprezintă

81,87% din cea şcolarizată în anul 2002/2003, fapt care se datorează scăderii demografice şi aabandonului şcolar din ce în ce mai ridicat. Pe nivele de educaţie se constată că rata decuprindere scade de la nivelul preşcolar şi la cel gimnazial (tab.5.2).Este de remarcat că prin desfiinţarea ŞAM a crescut numărul de elevi la nivel liceal şi a scăzutnumărul de elevi în IPT – dacă privim cele două valori însumate se constată o scădere faţă de2002 cu 3023 de elevi, corespunzător unui procent de 88,51%. La nivelul judeţului avem un gradridicat de participare a învăţământul postliceal şi de maiştri prin bugetarea acestei forme deînvăţământ începând cu 2008.

Tabelul 5.2

Dacă analizăm ponderea absolvenţilor de gimnaziu care acced către IPT se poate observa cănumărul acestora este aproximativ constant, în contextul reducerii populaţiei şcolare (fig.5.2.).

Fig. 5.1. Fig. 5.2.

Nivelul destudiu

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

Evoluţie2002-2011

Preşcolar 16.213 16.558 16.888 16.499 15.991 15.550 15.889 16.130 15.853 -2,22 %Primar 28.275 28.154 26.820 25.741 25.011 23.244 22.801 22.238 21.253 -24,83 %

Gimnazial 33.251 30.845 28.689 27.193 25.793 25.103 23.884 23.341 22.980 -30,89 %

Liceal 17.321 18.080 18.957 18.671 19.198 19.076 18.376 20.360 21.539 +24,35 %

IPT 9.002 8.809 8.634 8.070 6.804 6.209 5.573 3.541 1.761 -80,43 %

Postliceal 1.168 999 1.014 904 861 956 1.348 1.669 2.107 +80,39 %

Total 105.570 103.668 101.187 97.410 94.721 90.898 88.716 88.248 86.433 -18,13 %

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03%20Anexa%207-%20Evolutia%20elevilor%20INTRARI%20din%20IPT-zi.XLS









51

5.3. Indicatori de intrare5.3.1. Numărul de elevi ce revine la un cadru didacticAcest indicator, calculat prin raportare la numărul de norme didactice, oferă un indiciu înlegătură cu eficienţa utilizării resurselor şi calitatea actului didactic. Reducerea sa până la olimită rezonabilă poate să asigure creşterea eficienţei fără să afecteze calitatea demersuluididactic. Indicatorul poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii

finanţării per elev, presând în direcţia măsurilor de concentrare a resurselor în şcoli viabile.

Fig.5.3. Numărul de elevi pe norma didactică

Din analiza evoluţiei indicatorului în perioada analizată, se deduce că numărul de elevi raportatla numărul de norme didactice s-a menţinut aproximativ constant, în jurul valorii de15. Se maiobservă că la învăţământul profesional numărul de elevi este mai redus în comparaţie cu învăţământul liceal.

5.3.2. Resursele umane din IPT

In graficele din fig.5.4 şi 5.5 se observă că atât pentru profesorii de tehnologii ponderea cea mairidicat o are personalul calificat: 96,96% pentru profesorii de discipline tehnice şi 94,13% pentrumaiştri instructori, cu menţiunea că la gimnaziu educaţia tehnologică este predată numai de

profesori calificaţi. Se mai poate observa că în anul şcolar 2010-2011, 61,43% dintre profesorii care predaudiscipline tehnice şi 56,04% dintre maiştri sunt titulari.

Fig. 5.4 Fig. 5.5Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediuleconomic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atâtcompetenţele metodice cât şi actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noiletehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic. Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie obligă la identificarea şiplanificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datoratereducerii populaţiei şcolare şi a reformei din învăţământul tehnologic, în vederea facilitării

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

N u m ă r d e e l e v i / N o r m ă

d i d a c t i c ă

Anul şcolar

Evoluţia numărului de elevi raportat la

norma didactică în perioada 2005-2011

IPT

Liceu



52

restructurării ofertei şcolare: facilitarea mobilităţii, programe de formare continuă şi reconversie profesională pentru cadrele didactice. Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem este necesară, ca măsură de fond,anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, aunor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şirestructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare.

5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare

În anul şcolar 2011-2012 în judeţul Neamţ funcţionează 26 de unităţi IPT din care: 24 liceetehnologice, o Şcoală Postliceală Sanitară şi un Centru Şcolar pentru Educaţie Incluzivă. Laacestea se mai adaugă şcolile IPT particulare: un liceu tehnologic şi trei Şcoli PostlicealeSanitare.Viabilitatea unităţilor de învăţământ tehnologic din mediul rural va depinde de modul de a atrageelevii; ştiut fiind faptul că e greu de realizat clase cu efective 25-27 de elevi în mediul rural.În bazinele demografice în care se constată o evoluţie negativă a populaţiei şcolare se va stabilimenţinerea acelor unităţi care prezintă resurse umane şi materiale specializate şi parteneriateviabile. Unităţile de învăţământ care nu se încadrează în cerinţele de calitate şi nu dispun de

autorizări/acreditări, vor fi obiectul restructurării în următorii ani, iar pentru asigurareacuprinderii tuturor elevilor afectaţi se va apela la transportul şcolar. Cu excepţia şcolilor cuprinse în Programele PHARE TVET 2004-2006 care au fost dotate cuechipamente adecvate şi într -o mai mică măsură cele din Programul PHARE TVET RO 9405,restul unităţilor din mediul urban dispun de ateliere şi laboratoare, dar dotarea lor este minimă.Unităţile din mediul rural nu dispun de echipamente şi materiale didactice necesare desfăşurăriiunui proces instructiv educativ adecvat.Dotarea informatică a şcolilor din judeţ s-a îmbunătăţit, astfel că toate unităţile de învăţământ

profesional şi tehnic au cabinete de informatică, sunt conectate la internet şi au resursa umană despecialitate.

5.4. Indicatori de proces

5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate,responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală. Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale apartenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public deeducaţie. Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare

profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi

regional.Aceste structuri sunt:La nivel regional: Consorţiul Regional (CR) - organism consultativ al Consiliului de DezvoltareRegională La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene. La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare. La nivel naţional, până la data de 02 iunie 2008 erau încheiate acorduri tripartite pentruînfiinţarea a unui număr de 23 Comitete sectoriale.Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunturmătoarele:

Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standarde de Pregătire Profesională. Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea PlanurilorRegionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI).

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03%20Anexa%2015%20Conditii%20de%20invatare.doc





53

CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale deAcţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare. Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului deAcţiune a Şcolii (PAS). În cadrul programului multianual PHARE TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale aufost antrenate în elaborarea şi revizuirea primelor documente de planificare strategică pe termen

lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din programau fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizeimediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS). Cele 9 şcoli din Programul PHARE TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborareaPAS în raport cu PRAI şi PLAI, adoptarea planificării prin PAS, corelată cu PRAI şi PLAI, s-arealizat în prezent de către toate unităţile ÎPT, pentru buna corelare între nivelurile de calificareşi solicitările pieţei forţei de muncă. Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, esteesenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în

ÎPT.Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:- finanţarea învăţământului preponderent centrat pe activităţile curente pe termen scurt şi

foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung; - antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT;- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale

Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii. Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum în dezvoltare locală (CDL -componentă importantă a planului de învăţământ la clasele a IX-a şi a X-a) care vizeazăadaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţieconomici, comunitate locală, elevi). Din păcate, pe lângă cazuri de bună practică în acestdomeniu, de multe ori se constată o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL, motivată adeseori prin interesul scăzut al acestora din urmă. Laclasele a XI-a – a XIII-a CDL este stabilit prin curriculumul naţional. Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului din ÎPTeste în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de certificare, care conformmetodologiilor în vigoare implică obligatoriu implicarea agenţilor economici ca membri aicomisiilor de examinare. Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşităapropiat de 100%) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea şi eficienţa participăriiagenţilor economici în cadrul acestora.

5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT Necesitatea asigurării calităţii educaţiei, prin stabilirea unui cadrului legislativ care sa permitădezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii educaţiei si protecţia beneficiarului de educaţie, acondus la adoptarea Legii nr. 87/2006 privind asigurarea calităţii în educaţie. La nivel naţional activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ suntcoordonate de către două agenţii: Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în ÎnvăţământulPreuniversitar (ARACIP) şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Sistemul românesc de asigurare a calităţii formării profesionale este construit pebaza Ghidului european de autoevaluare a furnizorilor de formare. Introducerea unui sistem deasigurare a calităţii în sistemul de formare profesională va furniza pentru procesul de planificarestrategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii)

un set de indicatori standard care vor permite decidenţilor luarea măsurilor necesare pentrucreşterea calităţii formării profesionale.



54

Prin creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea unimpact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi astrategiilor de îmbunătăţire.

5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliereAbsolvenţii din învăţământul secundar şi profesional sunt cei mai vulnerabili în raport cu piaţa

muncii, î n această categorie regăsindu-se cel mai mare număr de şomeri. Prin serviciile deconsiliere şi orientare oferite în cadrul cabinetelor de consiliere psihopedagogică se urmăreştecreşterea motivaţiei pentru învăţare, creşterea gradului de adaptabilitate a elevilor la cerinţele

pieţei muncii şi conştientizarea abilităţilor şi aptitudinilor de care dispunPrincipalele activităţi derulate în cadrul cabinetelor de consiliere psihopedagogică din unităţilede învăţământ profesional şi tehnic constau în consiliere şi orientare individuală şi de grup prinoferirea de informaţii legate de planificarea şi dezvoltarea carierei şcolare şi profesionale. Discuţiile de grup, interviurile şi dezbaterile cu elevii sunt axate pe surse media ce pot oferirelaţii cu privire la piaţa muncii, continuarea traseului educaţional şi/sau inserţia profesională,oportunităţi de muncă la nivel local şi regional. Consilierul analizează resursele individuale privind îndeplinirea obiectivelor propuse prin analiza

exemplelor, analiza legislaţiei, realizarea unor postere, a unor planuri de afaceri, comentareaunor texte privind meseriile specifice femeilor/bărbaţilor.În cadrul şedinţelor cu părinţii, consilierul şi dirigintele, împreună cu familiile elevilor, discutădespre piaţa muncii, dinamica pieţei muncii, cererea şi oferta de muncă, selecţia şi recrutareaforţei de muncă, şomajul şi protecţia socială, şi au loc informări cu privire la cursuri de formareşi perfecţionare în diverse domenii. Consilierul psihopedagogic sprijină elevii din acest segmental învăţământului în actualizarea portofoliului şi dosarului personal cu diplome, certificate, documente, CV-uri, scrisori de intenţie, simulări de participare la interviuri. Consilierea individuală se concentrează asupra următoarelor demersuri:- Aplicarea testelor şi chestionarelor în vederea conturării profilului psiho-socio-profesional al

fiecărui elev în parte; - Sprijinul elevilor în luarea unor decizii corecte privind cariera;- Continuarea studiilor sau alegerea unui loc de muncă ce se pliază pe profilul fiecărui elev în

parte;- Îndrumarea elevilor spre anumite tipuri de şcoli sau profesii; - Acordarea de sfaturi cu caracter orientativ prin furnizarea de informaţii şi indicaţii cu privire

la profilul de studiu şi ramura de activitate profesională în care elevul are cele mai mari deşanse de dezvoltare şi afirmare;

- Realizarea de eseuri despre auto-eficacitate;- Discuţii cu privire la relaţiile existente aspiraţii-imagine de sine – preferinţe - interese;- Analiza priorităţilor, aspiraţiilor, valorilor personale, calităţilor, punctelor tari/slabe. - Discuţii în vederea creşterii motivaţiei pentru învăţare şi creşterea gradului de conştientizare

a necesităţii educaţiei pentru adaptarea la viaţa socială şi profesională. Instrumente şi metode utilizate

- Teste şi chestionare de investigare a personalităţii; - Chestionare şi inventare de investigare a intereselor vocaţionale; - Teste de capacitate mentală destinate inteligenţei şi competenţei în domenii specifice; - Teste de aptitudini şi deprinderi (tehnice, matematice, verbale, artistice);- Teste sociometrice;- Metode de instruire a elevilor în vederea alegerii carierei;- Chestionare şi teste de autocunoaştere; - Exerciţii de luare de decizii;

- Teste şi chestionare de evaluare a intereselor, competenţelor şi experienţelor personale; - Exerciţii de realizare a unor planuri educaţionale şi de carieră; - Exerciţii de redactare a CV-ului model european şi scrisori de intenţii;



55

- Informaţii privind ponderea diverselor profesii pe piaţa muncii. Rezultatele sondajelor privind opţiunile elevilor din clasa a VIII-a pentru liceul tehnologic şiapoi şcoala profesională indică o creştere a încrederii în şansele de inserţie socio-profesionalăoferite de sistemul de formarea profesională iniţială în judeţul Neamţ. Astfel în anul şcolar 2009-2010 procentul celor care şi-au exprimat opţiunea pentru IPT a fost de 67,29%, iar în anul şcolar 2010-2011 cuprinderea a fost de 63,99%.

5.5. Indicatori de ieşire pentru perioada 2000-20105.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de învăţământ şi de formare profesionalăRata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie. Diferenţele faţă de vârsta reglementată deîncepere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele "standard" din seria curentă influenţeazăvaloarea indicatorului. Rata netă de cuprindere şcolară se utilizează pentru a evidenţia gradul de

participare a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelurilor de educaţie. Analizând rata de cuprindere în perioada 2002-2010 (fig. 5.6) pe toate formele de învăţământ a

populaţiei şcolare, în perioada 2002-2010 se constată:

Fig. 5.6 (Sursa INS septembrie 2010)

- per total rata netă globală a înregistrat o scădere constantă de la 57,4% la 54,5%; - rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu (7-16 ani) a cunoscut o uşoară descreştere lanivel judeţean de la 85% în 2002 la 79,4% în 2010; - rata netă de cuprindere pentru grupa de vârstă 15-18 ani a cunoscut o creştere uşoară datorităcreşterii gradului de cuprindere din învăţământul secundar superior (apariţia rutei progresive deprofesionalizare).

Rata netă de cuprindere a tinerilor cu vârste cu prinse între 3-23 ani, pentru judeţul Neamţ înanul şcolar 2009-2010, este de 54,5% sub media regiunii NE de 60,3% şi de media naţională64,8%. Pe sexe este de 55,4% pentru fete şi de 53,5% pentru băieţi.

5.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ (rata specifică de cuprindere pe vârste) Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşiîn sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de educaţie, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă.Acest indicator reflectă gradul de participare la educaţie a unei anumite cohorte de vârstăspecifică.

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03%20Anexa%2012%20Retele%20scolare.doc


http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03.Anexa%206/03%20Anexa%206f-1%20Rata%20neta%20de%20cuprindere%20(INS).xls




http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03.Anexa%206/03%20Anexa%206f-2%20Gradul%20de%20cuprindere%20(INS).xls







56

Fig. 5.7Analizând evoluţia indicatorului în perioada 2002 - 2010 (fig. 5.7) se constată:

- gradul de cuprindere pentru totalul grupei de vârstă 3-23 de ani a rămas apr oximativconstant;- creştere importantă a gradului de cuprindere în învăţământ pentru grupele de vârstă 15- 18

ani şi 19-23 de ani – datorată rutei progresive de profesionalizare şi a învăţământuluipostliceal bugetat;

- scădere constantă a gradului de cuprindere la învăţământul primar şi gimnazial – fenomendatorat plecărilor familiilor la muncă în străinătate.

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCEDRata abandonului şcolar reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anuluişcolar şi cel aflat în evidenţă la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă

de numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar. Indicatorul măsoară fenomenulabandonului şcolar, permiţând evaluarea eficienţii interne a sistemului de educaţie. Acesta estetotodată un indicator important pentru analizarea şi proiectarea fluxurilor de elevi în cadrul unuinivel de educaţie.

Fig. 5.8 Fig. 5.9(Sursa INS septembrie 2010)

Analizând rata abandonului şcolar (anexa 6h) în perioada 2002 -2009 (fig. 5.8 şi fig. 5.9) pe niveluri de educaţie se constată: - la învăţământul primar rata abandonului şcolar a crescut de la 0,9% în anul 2002 -2003 la

2,1% în anul 2005-2006, după care a scăzut până la 1,2% în anul 2008-2010, cu valori mai

ridicate pentru populaţia de sex masculin şi în mediul urban; - la învăţământul gimnazial rata abandonului şcolar înregistrează exact aceeaşi dinamică ca la

primar cu deosebirea că valorile sunt cu 0,3% mai mari;



57

- la învăţământul liceal rata abandonului şcolar este aproximativ constantă cu valori de 2,4-2,9%;

- la învăţământul liceal şi profesional rata abandonului şcolar este aproximativ constantă cuvalori de 3,1-4,7%;

- la învăţământul profesional rata abandonului şcolar este mult mai mare decât la învăţământulliceal, cu valori de la 5-7,5%;

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata de absolvire reprezintă procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie. Rata deabsolvire este un indicator care reflectă calitatea şi eficienţa internă a sistemului de educaţie, dar şi rezultatele acestuia.

Fig. 5.10 Fig. 5.11(Sursa INS septembrie 2010)

La nivelul judeţului Neamţ în anul 2011 rata de absolvire are următoarele valori:- la gimnaziu rata de absolvire a scăzut constant de la 93,4% în anul 2000/2001 la 82,8% în

anul şcolar 2008/2009;- la liceu rata de absolvire a crescut continuu de la 40% în anul 2000/2001 la 54,9% în anul

şcolar 2008/2009; - la anul de completare rata de absolvire a fost aproximativ constantă în jurul valorii de 14-15%;

- şi la şcoală postliceală şi de maiştri rata de absolvire a scăzut de la 8,6% la 4,1% pentruaceeaşi perioadă;

Pe medii de rezidenţă se constată că rata de absolvire în mediul urban este mult mai mare decâtîn mediul rural, diferenţa dintre cele 2 medii are valori considerabile. (vezi anexa 6i, sursa INSseptembrie 2010)

0

50

100

150

total feminin masculin urban rural

Rata de absolvire - învăţământgimnazial

- Jud Neamţ -

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004

2004/2005 2005/2006 2006/2007 2010/2011

0

50

100

total feminin masculin

Rata de absolvire - învăţământ liceal - Jud Neamţ -

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004

2004/2005 2005/2006 2006/2007 2010/2011

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03.Anexa%206/03%20Anexa%206i%20-%20Rata%20de%20absolvire%20(INS).xls










58

5.5.5. Rata de succes

Rata de succes, în anul şcolar 2008-2009 în învăţământul liceal, este la nivelul judeţului Neamţeste de 97,6% superioară ratei la nivel regional de 90,6% şi celei naţionale 88,1%.

Fig.5.14 (Sursa INS septembrie 2010)

Ratele de succes (anexa 6j) la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale (examenele de absolvire la şcoala de ucenici, şcoala profesională, postliceală şi de maiştri;respectiv certificarea competenţelor profesionale la liceul tehnologic) se apropie de 97-98% înmajoritatea cazurilor. Această constatare este mai degrabă de natură să pună sub semnulîntrebării corectitudinea şi relevanţa evaluărilor finale. Reconsiderarea evaluărilor finale în raportcu SPP, bazate pe achiziţii reale în termeni de competenţe, este de maximă importanţă pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel decalificare.

5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Fig. 5.15 Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior (Sursa: INS)

Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior reprezintă numărul de elevi admişi în primulan de studii la învăţământul secundar superior într-un anumit an şcolar, ca raport procentual faţăde numărul de elevi înscrişi în anul terminal al învăţământului secundar inferior din anul şcolar anterior. Acest indicator permite măsurarea gradului de acces nivelului de tranziţie de laînvăţământul secundar inferior la învăţământul secundar superior. Considerat din perspectivanivelului de învăţământ secundar inferior acesta reprezintă un indicator referitor la ieşirea dinsistem; privit din perspectiva nivelului de învăţământ secundar superior acesta este un indicatorde acces.Din analiza acestui indicator (vezi anexa 6g) se constată că rata de tranziţie în învăţământulsecundar superior a crescut constant în perioada 2000-2011, de la valoarea 89,6% la 97,7%, cu

un maxim de 101,3% în anul 2007-2008.5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

30

50

70

90

110

total femininmasculin urban rural

Invatamant gimnazial

%Rata de succes - învăţământ gimnazial

- Jud Neamţ -

2002/2003 2003/2004 2004/2005

2009/2010 2010/20110

50

100

150

total feminin masculin

%Rata de succes - învăţământ liceal

- Jud Neamţ -2002/20032003/20042004/20052009/20102010/2011

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/06.Anexe_%20Invatamant/03.Anexa%206/03%20Anexa%206j%20-%20Rata%20de%20succes%20(INS).xls


http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03.Anexa%206/03%20Anexa%206g%20-%20Rata%20tranzitie%20(INS).xls






59

Conform definiţiei Eurostat , indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18 -24 de ani careau părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maximISCED 2) absolvit. Cei mai mulţi tineri parcurg cu succes etapele sistemului de învăţământ și î șicontinuă studiile sau profită de oportunităţile de formare ori intră în câmpul muncii. Cu toateacestea, unul din şapte tineri europeni abandonează sistemul de învăţământ fără a deţinecompetenţele sau calificările considerate în prezent necesare pentru o tranziţie reușită către piaţa

muncii și pentru o participare activă în cadrul economiei actuale, bazate pe cunoaștere. Cu altecuvinte, în prezent aproximativ 6,4 milioane de tineri din Europa sunt clasificaţi drept tineri careabandonează şcoala timpuriu.Rata abandonului școlar timpuriu (AST) s-a redus î n cele mai multe părţi din Europa. În anul2000, rata a fost de 17,6 %, urmată de o scădere de 3,2 puncte procentuale; rata AST este, în

prezent, de 14,4 %. Până în 2009, opt ţări au atins un nivel de AST mai scăzut decât obiectivulUE de 10 % (Cehia, Lituania, Luxemburg, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda). Ţăriprecum Luxemburg, Lituania și Cipru au înregistrat reduceri semnificative ale ratei AST întreanii 2000 și 2009.Cu toate acestea, progresul către obiectivul UE a fost mult mai lent decât se anticipase și,

într-adevăr, se sperase, în pofida gamei largi de intervenţii puse în aplicare în toată Europa. Încâteva ţări (Spania, Malta și Portugalia), unul din trei tineri părăsesc timpuriu sistemul deînvăţământ. Rata AST variază între un nivel maxim de aproape 37 % înregistrat în Malta și unnivel minim de doar 4,3 % în Slovacia.Datele la nivel naţional indică o rată de părăsire timpurie a sistemului de educaţie, de peste douăori mai mare decât ţinta UE , care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim10%, până în 2010. În acest moment deţinem date referitoare la acest indicator numai pentrunivel naţional, comparativ cu celelalte ţări europene, pentru perioada 2000-2010.

Fig.5.16 (Statistici CEDEFOP)Analiza cifrelor referitoare la România, relevă faptul că, deşi în scădere în perioada de analiză(de la 22,6% la 16,6%), procentul de populaţie cu vârstă cuprinsă între 18 şi 24 de ani care auabsolvit numai învăţământ secundar inferior şi nu urmează o altă formă de învăţământ s-a situat

peste media europeană (17,6% în 2000 şi 14,4% în 2010). De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană la acestcapitol (o scădere de 6,3% a ratei de părăsire timpurie faţă de media europeană de 3,2%).Deşi nivelul de referinţă UE este de 10% în 2010, din analiza datelor disponibile la nivelul anului2009, rezultă faptul că în România sunt necesare încă eforturi susţinute pentru reducerea ratei de

părăsire timpurie a sistemului de educaţie. Contribuţii semnificative în acest sens pot avea

parteneriatele locale, implicarea crescută a părinţilor în viaţa şcolii, dar şi îmbunătăţireacondiţiilor materiale atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03%20Anexa%2017%20Abandon%20scolar%20timpuriu%20UE.xls







60

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de ConsorţiulPISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii deînvăţământ din România. În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt

prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului

educaţional românesc în acest ciclu de evaluare: - Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie decare se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu unscor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD.

- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427. - Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD. Rezultatele obţinute

pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2009 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizatştiinţele. Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă

efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire,matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire.Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi DezvoltareEconomică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar vafi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 %

performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe, până în 2020. La nivel naţional, procentul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al competenţelor de citirereprezintă unul din aspectele problematice majore, în condiţiile în care benchmarck -ul stabilit deUE la orizontul anului 2010 este de 17% .Procentul a crescut în perioada 2000-2009 (de la 41,3% la 53,5%), după cum rezultă din raportulConsiliului Uniunii Europene, România înregistrând pe întreaga perioadă cele mai slabe rezultatela studiile PISA din toate ţările europene. Nu sunt disponibile date pentru nivel regional şi

judeţean.

5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţinînvăţământul secundar superior Învăţământul secundar superior este un indicator important pentru măsurarea progreselor îndomeniul de şcolarizare şi este legat de referinţa UE de a atinge până în 2010 o rată de 85% dintineri (cu vârsta între 20 şi 24 ani) care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior. Sursa: Eurostat (AFM), HR: 2002 în loc de 2000, NO, MK: 2006 în loc de 2000.

Nivelul de referinţă european constituie o provocare majoră pentru UE. În prezent (2009), mediaUE pentru populaţia în vârstă 20-24 este de 78,6% şi este doar moderat îmbunătăţită (cu 2 puncteprocentuale), din 2000 (pe o notă pozitivă, progresul a accelerat uşor din 2003). Procentulfemeilor îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor cu mai mult de 5 puncte procentuale.Polonia, Lituania şi Irlanda depăşesc deja UE în 2010 de referinţă şi au stabilit astfel, obiectivemai ambiţioase la nivel naţional. Multe dintre statele est sunt deja deasupra nivelului de referinţăcomunitar în 2010. 3 state membre (Republica Cehă, Polonia şi Slovacia) şi Croaţia, au atinsdeja peste 90% studii în învăţământul liceal. În anul 2009, în România procentul populaţiei cuvârsta 20-24 ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este de 78,3% , faţă de78.6%, media UE.

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

Participarea la programe LLE a populaţiei adulte din România este în perioada anilor 2000-2009una dintre cele mai scăzute din ţările UE, crescând cu numai 0,6% în acest interval de timp (de la0,9% la 1,5% - fig.5.17). Conform acestui indicator, România se afla în anul 2009 pe penultimul

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03%20Anexa%2018%20-%20Procentul%20elevilor%20cu%20nivel%20scazut%20al%20competentelor%20de%20citire-lectura%20(PISA).doc



http://www.pisa.oecd.org/document/61/0,3343,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03%20Anexa%2020a%20PARTICIPARE%20LA%20PROGRAME%20LLL.xls



http://www.pisa.oecd.org/document/61/0,3343,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html




61

loc în statisticile europene, numai Bulgaria având procente mai mici. În timp ce media europeanăa crescut în 2009 la 9,3% faţă de 7,1% în 2000, iar nivelul de referinţă comunitar a fost stabilit

pentru 2010 la 12,5%, ţara noastră se confruntă în continuare cu o participare extrem de scăzutăla programele de formare continuă. Alocarea de fonduri europene (FSE) pentru acest domeniu

prin POSDRU constituie o oportunitate pe care trebuie să o aibă în vedere permanent şi unităţileIPT, fiind necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a ridica nivelul competenţelor

populaţiei şi pentru a dobândi flexibilitate şi securitate pe întreaga piaţă a forţei de muncă.

Fig.5.17 (Sursa: Statistica CEDEFOP) În 2009, numai 8 state membre depăşit nivelul de referinţă 2010 şi doar 5 nivelul pentru 2020.Există diferenţe mari de participare între statele membre, ţările nordice şi în Regatul Unit, ceimai buni performeri, ating sistematic rate mari de participare, ajungând la 20-30%. Ţările de Jos,Slovenia, Austria, Spania, Luxemburg şi Estonia sunt în următorul grup, cu rate de participare

între 10% şi 20%. Bulgaria, Grecia şi România, precum şi Croaţia şi Turcia, au înregistrat puţine

progrese sau nu în îmbunătăţirea nivelului lor extrem de scăzut de participare. Pe de altă parteEstonia şi Luxemburg au avut succes în creşterea ratelor de participare în mod substanţial.

5.6. Indicatori de impact

5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ şi de formare profesională asupra şomajului Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională,respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unuisistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriileevaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback -ul obţinut de laabsolvenţii) şi sunt dificil de validat.

Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15 -24 de ani, şi ponderea ridicată aacestora în numărul total al şomerilor , sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire înraport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupade vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT. Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despreabsolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cunoua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. În acest sens se recomandăcolaborarea între ministere în vederea structurării unitare la nivel naţional a bazei de date aAJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri decalificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

La nivelul regiunii şi a judeţului Neamţ s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri demuncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii deasociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective







62

din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire. La nivelul judeţului Neamţ a fostrealizat în anul 2008 cu sprijinul Programului PHARE TVET 2005 studiul de monitorizare ainserţiei absolvenţilor de ŞAM, an de completare şi liceu tehnologic promoţia 2008, la un an dela absolvire. Există o relaţie pozitivă între tendinţa de alege să urmeze liceul pe ruta directă sau

pe ruta progresivă şi bunăstarea propriilor familii, aşa cum o percep respondenţii (rugaţi fiind săfacă o comparaţie cu bunăstarea celorlalte familii din comunitate). Astfel, cu cât bunăstarea

familiei creşte, cu atât creşte şi probabilitatea ca un absolvent din aceste familii să fi absolvitliceul prin rută directă.

5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie

Din datele statistice de la AJOFM avem următoarele - absolvenţi înregistraţi în evidenţe până ladata de 30.06.2011 inclusiv (tab. 5.3) :

Tabelul 5.3

Tip studiiAbsolvenţiînregistraţi

Absolvenţiangajaţi > 12 luni

Absolvenţiangajaţi<12 luni

Colegiu 1

Învăţământ de ucenici 210 9Învăţământ special 4Învăţământ superior 506 117 27Liceu de specialitate 713 97 40Liceu teoretic 28 5 1Necunoscut 0 0 0Şcoală de maiştri 2Şcoala generală incompletă 2Şcoala generală 7 1Şcoala postliceală 72 13 3

Şcoala profesională 107 6 5Total: 1652 248 76

5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul delucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin ancheta asupraforţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT judeţean

5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare

Analiza planurilor de şcolarizare realizate în judeţ demonstrează că planificarea ofertei deformare profesională iniţială a respectat recomandările din PRAI şi PLAI, ponderile număruluide elevi cuprinşi la aproape toate domeniile de formare profesională iniţială şi la toate profilurileapropiindu-se de ponderile recomandate în documentele de planificare.Diminuarea populaţiei şcolare s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi cuprinşi în ÎPT.Astfel, numărul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a la ÎPT înregistrează o scădere în anul şcolar 2010-2011 faţă de anul şcolar 2002-2003 cu peste 3.000 de elevi, ceea ce reprezintă peste 30%.Ponderea elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în IPT se menţine aproximativ constantă între 63-71%,

ajungând în anul şcolar 2007-2008 la cea mai mică valoare de 63,69%. În anul şcolar 2011-2012 cele mai importante scăderi faţă de anul şcolar 2004-2005 au fostînregistrată în domeniile fabricarea produselor din lemn cu 47%, industrie textilă şi pielărie unde

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03%20Anexa%209a%20Realizarea%20planului%20de%20scolarizare.xls





63

s-a diminuat ponderea cu 35% şi mecanică cu o diminuare a ponderii de 34,37%. Domeniile:industrie alimentară, economic, şi turism şi alimentaţie au înregistrat creşteri ale ponderilor elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în concordanţă cu recomandările PRAI.

5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare) La nivelul judeţului planul de şcolarizare pentru IPT în anul şcolar 2011-2012 este în

concordanţă cu cererea previzionată pentru 2013, exprimată prin ponderi ale domeniilor deformare profesională pentru 15 domenii de formare profesională. Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri în afara plajei ponderilor recomandate în PRAI sunt:Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază o anumită aliniere în toate

judeţele regiunii la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI pentru majoritateadomeniilor de formare profesională.Deficit: în domeniile: construcţii, instalaţii şi lucrări publice (cu 4% mai puţin faţă de ţintaPLAI), comerţ (cu 2,5% mai puţin faţă de ţinta PLAI), agricultură (cu 3% mai puţin faţă de ţintaPLAI).Excedent: în domeniile industrie textilă şi pielărie (cu 2% mai mult faţă de ţinta PLAI), mecanică(cu 3% mai mult faţă de ţinta PLAI), electronică şi automatizări (cu 2% mai mult faţă de ţinta

PLAI), industrie alimentară (cu 3% mai mult faţă de ţinta PLAI). În toate aceste situaţii vor trebui planificate măsuri corespunzătoare pentru alinierea la ţintele stabilite în anul şcolar 2011-2012.

5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pedomenii de pregătire

Tabelul 5.4

Domeniul

Pondere rezultată din analiza şi consultare La orizontul 2020 (%)

BC BT NT SV IS VS Regiune

RESURSE NATURAL ŞI

PROTECŢIA MEDIULUI 21,5 23 23 22 20 23 22Industrie alimentară 4-6 6-8 5-7 6-8 6-8 4-6Agricultură 8-10 10-12 4-6 4-6 6-8 10-12Silvicultură 0-1 0 4-6 2-4 0 0Protecţia mediului 6-8 6-8 6-8 6-8 5-7 6-8

PROFIL TEHNIC 47,5 53 51,5 45 50 47 49

Fabricarea produselor din lemn 0-2 4-6 4-6 4-6 2-4 0-2

Electronică automatizări 8-10 6-8 6-8 4-6 8-10 6-8

Construcţii 9-11 8-10 8-10 4-6 8-10 8-10

Mecanică 18-20 18-20 14-16 18-20 16-18 17-19

Electric 0-2 0-2 4-6 2-4 0-2 0-2

Industrie textilă şi pielărie 6-8 10-12 8-10 6-8 8-10 10-12Materiale de construcţii 0 0 0-1 0 0-1 0

Electromecanică 0 0-2 0-1 0-2 0-2 0

Chimie industrială 0-2 0 0-1 0 0-1 0

Tehnici poligrafice 0-1 0 0 0 0 0

SERVICII 30 24 25,5 33 30 20 27

Turism 10-12 6-8 8-10 16-18 6-8 6-8

Economic 8-10 8-10 8-10 12-14 10-12 6-8

Comerţ 8-10 6-8 6-8 2-4 8-10 4-6

Estetica şi igiena corpului

omenesc 0-2 0-2 0-1 0-2 2-4 0-2Datorită schimbărilor provocate de efectele crizei economice, segmentul economic reflectă oinstabilitate care nu permite formularea de ţinte concrete pe termen lung, în acest context

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03%20Anexa%209%20-%20Planul%20de%20scolarizare%20la%20clasa%20a%20XI-2011-2012.xls







64

apreciem că analizele efectuate reflectă specificul regional şi ţintele formulate rămân o direcţiede dezvoltare în viziunea optimistă de realizare a unei economii echilibrate, dinamice şi durabile,astfel respectarea ţintelor se va face sub rezerva necesitaţii actualizării cu informaţii specifice lanivel local în PLAI privind şomajul, dinamica economică, investiţii la nivel local, modificări alesistemului educativ şi în urma consultării membrilor CLDPS şi CR au rezultat următoarele ţinteprognozate privind ponderea previzionată a cererii formării profesionale şi a domeniilor

economice la orizontul 2020, tabelul 5.4Prognoze privind dezvoltarea regională la orizontul 2020 Datorita schimbărilor provocate de efectele crizei economice şi dinamica acestora, nu este

posibilă formularea de ţinte concrete pe termen lung, în acest context apreciem că analizeleefectuate reflectă specificul regional şi ţintele propuse în PRAI rămân o direcţie de dezvoltaresub rezerva necesităţii actualizării cu informaţii privind şomajul şi dinamica economică.

Plan de şcolarizare IPT pentru perioada 2004-2013 Tabelul 5.5

Domeniul 2004-2005

2005-2006

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

2011-2012

2012-2013*

1 Mecanică 32 24 22 22 21 20 19 202 Electromecanică 2 1 5 3 1 1 2 23 Electronică şi automatizări 1 - - - 14 12 9 74 Chimie industrială 1 1 1 1 1 1 1 15 Materiale de construcţii 1 1 1 1 0 0 1 16 Electric 5 6 6 4 14 7 9 87 Construcţii, instalaţii şi lucrări

publice5 5 4 7 5 6 5 5

8 Agricultură 5 3 5 4 5 5 3 49 Silvicultură 4 5 3 2 4 3 4 410 Comerţ 2 2 1 1 4 3 3 411 Turism şi alimentaţie 10 9 12 6 16 13 14 1112 Industrie alimentară 3 3 3 3 5 6 8 613 Fabricarea produselor din

lemn17 14 10 8 9 7 8 5

14 Industrie textilă şi pielărie 20 18 18 17 13 11 11 1015 Economic - - - - 13 16 15 1216 Estetica şi igiena corpului

omenesc1 1 1 2 1 1 1 1

17 Protecţia mediului - - - - 8 9 13 12Total SAM + Liceu tehnologic 108 94 93 85 - - - -Liceu tehnologic 67 64 63 61 135 121 126 113Total general 175 158 156 146 135 121 126 113

* Proiectul planului de şcolarizare pe anul 2012-2013 la IPT

În tabelul 5.5 se poate observa evoluţia şcolarizării la clasa a IX -a IPT începând cu anul 2004.Din anul şcolar 2009-2010 s-au desfiinţat clasele nivel SAM, care au devenit clase de liceutehnologic ciclu inferior. Se constată o scădere continuă a numărului de clase la IPT de la 175 înanul şcolar 2004-2005 la 121 clase pentru anul 2010-2011 şi au fost realizate 112. Pentru anul2011-2012 au fost prognozate 126 clase la IPT, realizându-se 124. Pentru anul 2012-2013 au fostplanificate a se organiza doar 113 clase la IPT, datorită micșorării numărului de elevi.Se constată o diminuare constantă a numărului claselor de fabricarea produselor din lemn,electronică automatizări şi industrie textilă şi pielărie, calificări care sunt din ce în ce mai puţin

cerute pe piaţa muncii a judeţului, a condiţiilor grele de muncă şi a salariilor relativ scăzute.Reducerea se mai datorează şi numărului din ce în ce mai scăzut de elevi şi a ratei de tranziţiedin ce în ce mai scăzută spre clasa a IX-a.



65

Proiectul planului de şcolarizare la şcoala profesională 2012-2013Tabelul 5.6

Domeniul deformare

profesională Calificarea

Propunericl. a X-a

Nr.clase

%Nr.

elevi

total, din care 23 644mecanică 11 47,82 308

lăcătuş mecanic prestări servicii 2 56mecanic auto 5 140sudor 1 28frezor - rabotor - mortezor 0,5 14mecanic utilaje si instalaţii in industrie 0,5 14lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic 1 28tinichigiu vopsitor auto 1 28

electromecanică 1 4,34 28electromecanic utilaje şi instalaţii industriale 1 28

electric 1 4,34 28electrician de întreţinere şi reparaţii aparaturăelectrocasnică

1 28

agricultură 1 4,34 28lucrător în agroturism 1 28

comerţ 1 4,34 28comerciant vânzător 1 28

turism şialimentaţie

2 8,68 56

ospătar, vânzător în unităţi de alimentaţie publică

2 56

industrie alimentară 1 4,34 28brutar – patiser – preparator produse făinoase 1 28

fabricareaproduselor dinlemn

2 8,68 56

tâmplar universal 2 56industrie textilă şi

pielărie 3 13,04 84

confecţioner produse textile 3 84

În judeţul Neamţ sunt 12 şcoli care şi-au propus clase la învăţământul profesional: 9 unităţişcolare cu tradiţie în IPT şi 3 licee tehnologice care provin din fostele ŞAM. Toate unităţile aufăcut dovada existenţei bazei materiale, a contractelor cu agenţii economici, a personaluluididactic calificat pentru meseriile pe care doresc să le şcolarizeze şi nu în ultimul rând posibilităţide transport a elevilor la şi de la locul unde se desfăşoară activităţile practice (tabelul 5.6).În urma monitorizării efectuate de MECTS şi CNDIPT s -a constatat că planul de şcolarizare,

precum şi condiţiile oferite de şcoli şi de agenţii economici sunt satisfăcătoare demarării acesteiactivităţi. Dacă analizăm prin comparaţie cu propunerile făcute la nivel naţional, observăm (cu foarte miciexcepţii) că opţiunile elevilor din judeţul Neamţ coincid cu cele la nivelul întregii ţări.








66

Concluzii: În contextul evoluţiilor social-economice, piaţa muncii se modifică extrem de rapid şi are

nevoie de personal calificat în cât mai multe domenii, în special în cele care sunt maiadaptabile nevoilor de dezvoltare durabilă în condiţiile integrării europene.

Învăţământul profesional este un parcurs şcolar pentru cei care doresc să devină bunimeseriaşi, mai bine pregătiţi pentru o viaţă profesională de succes şi pentru cei care cautăintegrarea într-o companie de calitate.

5.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor Din totalul unităţilor şcolare IPT, din județ, doar 8 sunt autorizate CNFPA pentru formareaadulţilor ceea ce reprezintă 25,81% din total cu un număr de 20 de programe de formare. Încursul anului 2010-2011 au fost derulate doar 7 programe de formare pentru un număr de 369 deadulţi. Această situaţie impune din partea unităţilor şcolare IPT un efort sporit pentru creştereaofertei de formare profesională a adulţilor.În ceea ce priveşte programele „A doua şansă” derulate în anul şcolar 2010-2011 se remarcă unnumăr redus de unităţi şcolare care au derulat astfel de programe (5 unităţi) cu doar 5 programece s-au adresat la 94 de cursanţi. În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani se constată cănumărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o minoritate,comparativ cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile.

5.7.5. Reţele şcolare

Şcolile din programul PHARE TVET 2001-2003 au fost incluse în reţele de colaborare coordonate de centrele de resurse. La rândul lor, şcolile din programul PHARE TVET 2001-2003 asistă şcolile PHARE TVET 2004-2006 şi coordonează reţele de interasistenţă cu celelalteşcolii din judeţ. Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de

bună practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din programele PHARE TVET, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu cerinţeeducative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile,coordonare în planificarea ofertei, etc.În scopul analizei eficienţei distribuţiei teritoriale a unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic din judeţul Neamţ au fost delimitate 5 zone teritoriale, fiecare cu una sau mai multe unităţişcolare relevante din punct de vedere al calităţii formării profesionale iniţiale (existenţa

resurselor, parteneriatul cu agenţi economici, gardul de atractivitate al şcolii pentru absolvenţiide gimnaziu). În delimitarea zonelor s-a ţinut cont de posibilităţile de acces între



http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_9/NT_anexe_PLAI/06.Anexe_%20Invatamant/03.%20Anexa%2010%20Distributia%20teritoriala/03%20Anexa%2010.3%20Distributia%20teritoriala%20scoli%20IPT%20Neamt.docx







67

localitatea/localităţile în care sunt situate unităţile şcolare IPT relevante şi restul localităţilor.Aceste zone sunt (tab. 5.7):Zona I este determinată de zona de recrutare relevantă a unităţilor şcolare IPT din municipiulPiatra- Neamţ şi Roznov.Zona II se concentrează actualmente pe unităţile şcolare IPT din zona Roman.Zona III Bicaz unde există un grup şcolar cu calificări diverse şi care are un bazin numeros.

Zona IV Târgu- Neamţ se află în partea de nord a judeţului şi are ca punct central ColegiulTehnic “Ion Creangă” Târgu- Neamţ.

Şcoala PHARE TVET 2001-2003coordonatoare

Unitate şcolară alocată

Colegiul Tehnic "Ion Creangă" Târgu- Neamţ Liceul Tehnologic Pipirig

Colegiul Tehnic "Danubiana"RomanLiceul Tehnologic AdjudeniLiceul Tehnologic Valea Ursului

Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” Piatra- Neamţ

Grup Şcolar Dimitrie Leonida Piatra-Neamț

Grupul Şcolar "Mihail Sadoveanu" Borca Liceul Tehnologic Dămuc GŞ Economic - Administrativ Piatra- Neamţ LE Spiru Haret Piatra- Neamţ Colegiul Tehnic "Ion Creangă" Târgu- Neamţ Liceul Tehnologic PetricaniGSA "Ion Ionescu de la Brad" Horia Liceul Tehnologic „ La Salle”

Colegiul Tehnic "Petru Poni" RomanLiceul Tehnologic Nisiporeşti Grupul Şcolar Iacobeni

Colegiul Tehnic "Miron Costin" Roman LT Vasile Alecsandri Săbăoani

În urma analizei bazinelor de recrutare ale unităţilor şcolare, a prognozei absolvenţilor degimnaziu din anii următori, a existenţei parteneriatului unităţilor şcolare cu agenţi economici şi aresurselor umane şi materiale se desprind o serie de direcţii de restructurare a reţelei şcolare IPT

din judeţ, sintetic prezentate în tabelul 5.8. Reţeaua unităţilor şcolare IPT pe bazine de recrutare a elevilor

Tabelul 5.7

Nr.crt. Z

o n a

Unitatea şcolară LocalitateaNiveluri

decalificare

Domeniile de formareprofesională iniţială/ Profiluri

Programe în care este

inclusăunitateaşcolară

1

Z O N A 1 P i a t r a - N e a m ţ

Colegiul TehnicPiatra- Neamţ

Piatra- Neamţ

2, 3, 3+

Resurse, Tehnic - Silvicultură,Protecţia mediului, Fabricarea

produselor din lemn, Mecanică,

Electromecanică

PHARETVET RO

9405

2Liceul Comercial"Spiru Haret"Piatra Neamţ

Piatra- Neamţ

3Servicii - Comerţ, Economic,Turism şi alimentaţie

3

Colegiul Tehnic„GheorgheCartianu” Piatra

Neamţ

Piatra- Neamţ

2, 3, 3+

Resurse, Tehnic, Servicii - Chimieindustrială, Protecţia mediului,Mecanică, Industrie alimentară,Electronică şi automatizări,Industrie textilă şi pielărie,Construcţii, instalaţii şi lucrări

publice, Turism şi alimentaţie,Producţie media, Electric

PHARETVET RO0108

4 GS "DimitrieLeonida" Piatra Neamţ

Piatra- Neamţ

2, 3, 3+

Servicii, Tehnic - Electronică şiautomatizări, Industrie textilă şi

pielărie, Turism şi alimentaţie,Mecanică



68

5GŞ Economic -AdministrativPiatra Neamţ

Piatra- Neamţ

2, 3, 3+Servicii - Comerţ, Economic,Turism şi alimentaţie, Estetica şiigiena corpului omenesc

PHARETVET RO0108

6Colegiul Tehnicde TransporturiPiatra Neamţ

Piatra- Neamţ

2, 3, 3+ Tehnic - Mecanică, Electric

7

Şcoala

PostlicealăSanitară

Piatra-

Neamţ 3+

Sanitar - Asistent medical de

farmacie, Asistent medicalgeneralist

8 GS Roznov Roznov 2, 3

Resurse, Tehnic - Mecanică,Protecţia mediului, Fabricarea

produselor din lemn, Construcţii,instalaţii şi lucrări publice

PHARETVET RO2004 - 2006

9CSEI Ştefan celMare

Ştefan celMare

2

Resurse, Tehnic, Servicii -Agricultură, Industrie textilă şi

pielărie, Turism şi alimentaţie,Fabricarea produselor din lemn

10

Z O N A 2 R o m a n

Colegiul Tehnic

"Danubiana"Roman Roman 2, 3

Resurse naturale şi protecţiamediului, Tehnic, ServiciiIndustrie alimentară, Industrie

textilă şi pielărie, Comerţ,Economic, Turism şi alimentaţie,Electronică şi automatizări,Mecanică, Protecţia mediului

PHARE

TVET RO0108

11Colegiul Tehnic"Miron Costin"Roman

Roman 2, 3

Tehnic, Servicii - Electronică şiautomatizări, Mecanică, Construcţii,instalaţii şi lucrări publice,Economic, Turism şi alimentaţie,Electric


12Colegiul Tehnic"Petru Poni"Roman

Roman 2, 3

Resurse, Tehnic, Servicii -Electronică şi automatizări,Mecanică, Protecţia mediului,Electric, Construcţii, instalaţii şi

lucrări publice, Economic,Materiale de construcţii


13

Z O

N A 2 R o m a n

GS "Vasile Sav"Roman

Roman 2, 3Tehnic - Electronică şi automatizări,Electric

14

Liceul Teoretic"VasileAlecsandri"Săbăoani

Săbăoani 2Tehnic - Industrie textilă şi pielărie,Mecanică

15GSA "IonIonescu de laBrad" Horia

Horia 2, 3, 3+Resurse, Tehnic - Agricultură,Mecanică,


16LiceulTehnologic

Valea Ursului

Valea

Ursului

2 Tehnic - Industrie textilă şi pielărie

17LiceulTehnologic

Nisiporeşti Boteşti 2, 3

Tehnic - Industrie textilă şi pielărie,Fabricarea produselor din lemn

18LiceulTehnologicAdjudeni

Tămăşeni 2Tehnic - Industrie textilă şi pielărie,Mecanică

19

Z O N

A

3 B i c a z

Grupul Şcolar Bicaz

Bicaz 2, 3Resurse, Tehnic, Servicii -Economic, Protecţia mediului,Fabricarea produselor din lemn,

20

Grupul Şcolar "MihailSadoveanu"Borca

Borca 2, 3, 3+

Resurse naturale şi protecţiamedului, Tehnic - Mecanic,Industrie textilă şi pielărie,Agricultură, Silvicultură, Protecţiamediului, Fabricarea produselor dinlemn, Industrie alimentară

PHARE

TVET RO2004 - 2006



69

21LiceulTehnologicDămuc

Dămuc 2 Tehnic - Mecanică

22

Z O N A 4 T â r g u - N e a m ţ

Colegiul Tehnic

"Ion Creangă"Târgu- Neamţ

Târgu-

Neamţ 2, 3, 3+

Resurse, Tehnic, Servicii - Industriealimentară, Industrie textilă şi

pielărie, Economic, Turism şialimentaţie, Electronică şi

automatizări, Mecanică, Protecţiamediului, Silvicultură, Construcţii,instalaţii şi lucrări publice,Fabricarea produselor din lemn,Electric

PHARE

TVET RO0108

23Liceul Economic"Vasile Conta"Târgu- Neamţ

Târgu- Neamţ

3 Servicii - Economic

24LiceulTehnologicPetricani

Petricani 2Tehnic - Industrie textilă şi pielărie,Fabricarea produselor din lemn

25LiceulTehnologic

Oglinzi

Oglinzi 2 Tehnic - Industrie textilă şi pielărie

26LiceulTehnologic "IonCreangă" Pipirig

Pipirig 2Tehnic - Industrie textilă şi pielărie,Fabricarea produselor din lemn



70

Direcţii de restructurare a reţelei şcolare în judeţul Neamţ Tabelul 5.8

Nr.crt.

Unitateaşcolară

Profiluriexistente în

liceuDomenii existente în liceu Direcţii de restructurare

1

Colegiul Tehnic

de TransporturiPiatra- Neamţ

Real

Tehnic

Electric

Mecanică

Dezvoltarea calificărilor din

domeniul mecanică Desfiinţarea profilului teoretic

2

Colegiul Tehnic"GheorgheCartianu"Piatra- Neamţ

RealTehnicResurse

Chimie industrială Construcţii, instalaţii şilucrări publice ElectricElectronică automatizări Industrie alimentară Industrie textilă şi pielărie Mecanică Producţie media Protecţia mediuluiTurism şi alimentaţie

Dezvoltarea calificărilor dindomeniile protecţia mediului şiindustrie alimentară Desfiinţarea profilului teoretic laînvăţământ de zi şi a domeniuluiTurism şi alimentație

3Colegiul TehnicPiatra- Neamţ

TehnicResurse

Electromecanică Fabricarea produselor dinlemnMecanică Protecţia mediuluiSilvicultură

Dezvoltarea calificărilor dindomeniul FPL şi silvicultură Diminuarea domeniilor electric,mecanică şi electromecanică

4

Grupul Şcolar Economic -AdministrativPiatra- Neamţ

Servicii

Comerţ EconomicEstetica şi igiena corpuluiomenescTurism şi alimentaţie

Dezvoltarea calificărilor dindomeniul comerţ

5

Grupul Şcolar "Dimitrie

Leonida"Piatra- Neamţ

Tehnic

Servicii

Industrie textilă şi pielărie Mecanică Turism şi alimentaţie

Dezvoltarea calificărilor dindomeniul turism şi alimentaţie Desfiinţarea domeniului mecanică

6Grupul Şcolar Roznov

RealUmanTehnicResurse

Construcţii, instalaţii şilucrări publiceFabricarea produselor dinlemnMecanică Protecţia mediului

Dezvoltarea calificărilor dindomeniile Fabricarea produselor dinlemn, Construcţii, instalaţii şi lucrăripublice

7.Colegiul Tehnic"Ion Creangă"Târgu- Neamţ

UmanTehnicServiciiResurse

Agricultură Construcţii, instalaţii şilucrări publiceEconomicElectric

Electronică automatizăriMecanicăFabricarea produselor dinlemnIndustrie alimentară Industrie textilă şi pielărie Protecţia mediuluiSilviculturăTurism şi alimentaţie

Dezvoltarea calificărilor din

domeniul agricultură Diminuarea domeniului Industrietextilă şi pielărie Desfiinţarea domeniului Fabricareaproduselor din lemn

8

Grupul Şcolar "Mihail

Sadoveanu"Borca

RealUman

Resurse

Agricultură Fabricarea produselor dinlemnIndustrie textilă şi pielărie

Mecanică Protecţia mediuluiSilvicultură

Dezvoltarea calificărilor pentrudomeniile care au primit finanţareprin proiect PHARE TVET,respectiv Prelucrarea lemnului şi

Silvicultură Diminuarea în domeniul Industrietextilă şi pielărie



71

9Grupul Şcolar Bicaz

RealServiciiResurse

EconomicFabricarea produselor dinlemnProtecţia mediului

Menţinerea actualelor calificări

10Grupul Şcolar "Vasile Sav"Roman

RealTehnic

ElectricMecanică

Dezvoltarea calificărilor dindomeniul electric

11Colegiul Tehnic"Petru Poni"Roman

TehnicResurseServicii

Construcţii, instalaţii şilucrări publice EconomicElectricElectronică automatizăriMecanică Materiale de construcţiiProtecţia mediului

Dezvoltarea calificărilor pentrudomeniile care au primit finanţareprin proiect PHARE TVET,respectiv materiale de construcţii şiconstrucţii

12Colegiul Tehnic"Danubiana"Roman

RealTehnicResurse

Servicii

Electronică automatizăriEconomicIndustrie alimentară Industrie textilă şi pielărie Mecanică

Protecţia mediuluiTurism şi alimentaţie publică

Dezvoltarea calificărilor pentrudomeniile care au primit finanţareprin proiect PHARE TVET, respectivIndustrie alimentară şi turism şi

alimentaţie publică

13Colegiul Tehnic"Miron Costin"Roman

RealTehnicServicii

Construcţii, instalaţii şilucrări publiceEconomicElectricElectronică automatizăriMecanică Turism şi alimentaţie

Dezvoltarea calificărilor pentrudomeniile care au primit finanţareprin proiect PHARE TVET ,respectiv Turism şi alimentaţie,electromecanică

14Grup Şcolar "Ion Ionescu de

la Brad" Horia

ResurseTehnic

Agricultură Mecanică

Dezvoltarea calificărilor pentrudomeniile care au primit finanţareprin proiect PHARE TVET,

respectiv Agricultură şi Mecanicăagricolă

15

Liceul Teoretic"VasileAlecsandri"Săbăoani

RealUmanTehnic

Industrie textilă şi pielărieMecanică

Se menţine domeniul Industrie textilăşi pielărie, prin autorizare nivel 2 decalificare

16

LiceulComercial"Spiru Haret"Piatra- Neamţ

ServiciiComerţ EconomicTurism şi alimentaţie

Dezvoltarea calificărilor dindomeniul Comerţ şi desfiinţareacalificării Turism şi alimentaţie

17

LiceulEconomic"Vasile Conta"

Târgu- Neamţ

Servicii EconomicDezvoltarea calificărilor dindomeniul Economic

18

ŞcoalaPostlicealăSanitară Piatra-

Neamţ

SanitarAsistent medical de farmacieAsistent medical generalist

Se măreşte cifra de şcolarizare laambele calificări

19LiceulTehnologicDămuc

Tehnic MecanicăSe menţine domeniul Mecanică, prinautorizare de nivel 3 de calificare

20LiceulTehnologic "IonCreangă" Pipirig

TehnicFabricarea produselor dinlemnIndustrie textilă şi pielărie

Se menţin ambele domenii decalificare, prin autorizare pentrunivel 3 de calificare

21

Liceul

TehnologicPetricani Tehnic

Fabricarea produselor din

lemnIndustrie textilă şi pielărie

Se menţine domeniul Industrie textilă şi pielărie, prin autorizare nivel 3 decalificare şi se renunţă la domeniulFPL



72

5.8. Principalele concluzii din analiza IPT judeţean

Contextul educaţional - schimbările din ultimii ani în sistemul de ÎPT privind arhitecturatraseelor de pregătire cu finalităţi specifice până la nivelul 3 de calificare pe fiecare rută,avantajele unui sistem deschis cu o mobilitate crescută pe orizontală şi pe verticală, introducereacreditelor transferabile şi a portofoliului personal pentru formarea continuă, relevanţa sporită anoilor standarde de pregătire profesională (SPP), etc. – favorizează o mai bună adaptare a oferteila nevoile beneficiarilor (inclusiv prin posibilitatea unor parcursuri individualizate).Raportul număr elevi/număr norme didactice relativ acceptabil în prezent, poate deveni criticdin perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – presează în favoarea

măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrulunor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli.Resursele umane din ÎPT - gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este bun înmajoritatea şcolilor din judeţul dar se constată dificultăţi în acoperirea cu titulari în uneledomenii cum ar fi: profesori şi maiştri în comerţ/turism şi alimentaţie, industrie alimentară,agricultură, electronică şi automatizări, etc. – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare apersonalului încadrat pe posturile respective.Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze: - competenţele metodice (în raport cu noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din

ÎPT)- actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările

organizaţionale din mediul economic. Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor deactivitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuriadecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.).Resursele materiale şi condiţiile de învăţare - situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare dinÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şiconfort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev. Seimpune ca o necesitate realizarea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii(spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente delaborator şi instruire practică.

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale

22CSEI Ştefan celMare

TehnicResurse

Agricultură Fabricarea produselor dinlemnIndustrie textilă şi pielărie Turism şi alimentaţie

Se menţine domeniul Industrie textilăşi pielărie, se doreşte încetareaformării la domeniul FPL

23

LiceulTehnologic

Adjudeni -Tămăşeni

TehnicIndustrie textilă şi pielărie

Mecanică

Se menţin cele 2 domeniul prin

autorizare nivel 3 de calificare

24LiceulTehnologicValea Ursului

Tehnic Industrie textilă şi pielărie Se menţine domeniul Industrie textilăşi pielărie, prin autorizare nivel 3 decalificare

25

LiceulTehnologicOglinzi -Răuceşti

Tehnic Industrie textilă şi pielărie Se menţine domeniul Industrie textilăşi pielărie, prin autorizare nivel 3 decalificare

26

LiceulTehnologic

Nisiporeşti -Boteşti

TehnicFabricarea produselor dinlemnIndustrie textilă şi pielărie

Se menţin ambele domenii decalificare, prin autorizare nivel 3 decalificare



73

Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii, promovareareţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea progresului înraport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici( benchmarking), adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale şcolilor) corelate cu

planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităţile de ÎPT Serviciile de orientare şi consiliere

Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor deorientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţiaptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de

pregătire.Rata netă de cuprindere în educaţie este ceva mai mică în regiune decât la nivel naţional, latoate nivelurile de educaţie cu excepţia învăţământului secundar superior şi celui preşcolar . Înciuda unei tendinţe de creştere a ratei nete de cuprindere în învăţământul secundar superior,valorile înregistrate sugerează un decalaj semnificativ faţă de benchmark -ul UE pentru 2010 (cel

puţin 85% dintre cei în vârstă de 22 de ani să fie absolvit cel puţin învăţământul secundar superior).

Gradul de cuprindere în educaţie în regiune se situează sub cele calculate la nivel naţional,

pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia grupei de vârstă preşcolară – cu decalaje mari pemedii rezidenţiale. Pentru grupa 15-18 ani, gradul de cuprindere în educaţie este mai scăzut decâtla nivel naţional în judeţele cu pondere mare a populaţiei rurale şi mai ridicat în cele cu grad maimare de urbanizare.

Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la recomandareaadoptării unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul ruralRatele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional evidenţiază un procent ridicat de elevicare nu continuă studiile după clasa a VIII-a. Planificarea în ÎPT va avea în vederea stabilireaunor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare, care să ţină contde politicile educaţionale, finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire,

dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă. Un prim reper în calcularea acestor ţinte îl reprezintă benchmark -urile adoptate de UE pentru2010, privind rata abandonului şcolar timpuriu (să nu depăşească 10%), respectiv rata deabsolvire a învăţământului secundar superior (cel puţin 85% dintre cei în vârstă de 22 de ani).Apropierea de indicatorul privind abandonul şcolar timpuriu presupune adoptarea unei ţinte

pentru rata de tranziţie după clasa a IX-a, de cel puţin 95% din absolvenţi să continue studiile înclasa a X-a sau în şcoala profesională). Abandonul şcolar - ratele de abandon se situează sub media naţională, la toate niveluri deeducaţie cu excepţia învăţământului postliceal şi de maiştri. Tendinţele par să indice o creştere aabandonului în cazul învăţământului liceal şi profesional. Abandonul şcolar reprezintă motiv deîngrijorare în special la IPT, în mediul rural şi în cazul categoriilor dezavantajate. În consecinţă,

se recomandă:- monitorizarea atentă a indicatorului abandon şcolar; - eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit la IPT în special în

mediul rural, comunităţile dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24 de anicare au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inf erior-maxim ISCED 2absolvit). Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel regional. Deşi înscădere, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional (19% în 2006) este deaproape două ori mai mare decât ţinta UE (benchmark ) care prevede o rata medie de abandonşcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2020.Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT începând

cu competenţele de bază tradiţionale şi continuând cu competenţele de învăţare, capacitatea degândire critică şi rezolvarea de probleme, de relaţionare interpersonală care necesită din parteaşcolilor un efort sporit având în vedere:



74

- învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual;- programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii

defavorizate);- facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

În ciuda unui progres semnificativ (triplarea în ultimul an a numărului de şcoli din regiuneautorizate ca furnizori de formare pentru adulţi), implicarea şcolilor din ÎPT în formarea adulţilor nu reflectă potenţialul acestora. De menţionat că România (şi implicit regiunea N-E)înregistrează cea mai scăzută rată de participare în formarea continuă a populaţiei adulte.Şcolile ÎPT sunt chemate să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de UE care prevedeca participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa devârstă 25-64 ani).Şcolile ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritargrupurilor ţintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tineriirespectivi să primească şi o calificare.Indicatori de impact

Din analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se constată: - rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15 -24 de ani şi ponderea ridicată a

acestora în numărul total al şomerilor - şomajul de lungă durată sugerează indirect o rată mare de şomaj la 6 luni de la absolvire. - nevoia măsurării gradului de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite de

absolvenţi Se recomandă: Adoptarea de către ÎPT a unei ţinte de reducere a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 deani - indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivelregional (cu menţiunea că nu este diferenţiat pentru tinerii proveniţi din ÎPT). Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin: - colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile

trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională; - studii periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională, gradul de

utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şiformare profesională:

- sondaje proprii efectuate direct de către şcoli; - sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel judeţean prin intermediul unor

organizaţii/instituţii specializate în baza OMECI 6011/2008 .Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care după6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pebaza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în vedere: Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu. Eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poateopta elevul în zonă. Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţiiserviciilor.Soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la nivelulurmător de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni). Populaţia şcolarizată în învăţământul primar în judeţ este în scădere; această situaţie este cauzată

atât de scăderea demografică, cât şi migraţia părinţilor, care îşi iau şi copii, în căutarea unui locde muncă.



75

La IPT se menţine un procent relativ constant al elevilor de aproximativ 65 -68% din numărultotal al celor înscrişi în clasa a IX-a.Există o uşoară reducere a formării pe nivel 3 la zi şi o creştere la seral (numărul claselor a XII-aruta progresivă a fost de 40 în anul şcolar 2006-2007, iar pentru anul şcolar 2011-2012 au fostrealizate 35 de clase la zi şi 10 clase la seral). Rata de şcolarizare în judeţul Neamţ a scăzut din 2004 continuu la IPT, cu excepţia

învăţământului postliceal unde s-a înregistrat o creştere a numărului de elevi, ca urmare afinanţării studiilor de la buget. În judeţul Neamţ rata abandonului şcolar creşte de la ciclul primar, aproximativ 1%, la ciclulgimnazial, înregistrând valoarea maximă la învăţământul profesional de 9%. Rata de tranziţie către nivelul 1 de calificare a crescut în perioada 2000-2010, ajungându-se la88,6%, determinată de introducerea învăţământului obligatoriu şi acordarea ajutorului financiar „Bani de liceu” şi perspectiva subvenţionării transportului pentru elevii navetişti de la şcoala

profesională. Numărul de elevi pe norma didactică a înregistrat o creştere continuă pentru toate formele deînvăţământ în perioada 2004-2010.Prin includerea unor calificări precum fabricarea produselor din lemn la domeniul mecanică

ponderea profilului tehnic creşte în detrimentul profilului resurse; de asemenea multe calificăridin sfera serviciilor (Tehnician în tehnică de calcul , Tehnician designer vestimentar , Tehnician

instalator pentru construcţii etc.) se regăsesc acum la profilul tehnic.Este necesară o reconversie rapidă a cadrelor didactice din domeniul mecanică şi industrie textilăşi orientarea spre alte calificări precum Comerţ, Protecţia mediului şi Turism şi alimentaţie deşi

pentru aceasta din urmă nu există universitate care să asigure (în regiunea NE) formarea înaceastă calificare.



76

CAPITOLUL 6EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI

Monitorizarea implementării a fost realizată pentru PLAI 2008-2011 al Judeţului Neamţ. Datele cuprinse în raport acoperă perioada de implementare :

- date AMIGO (e.g. 31.12.2008)- date administrative furnizate de AJOFM şi ISJ din judeţul Neamţ. - informaţii parţiale furnizate de membrii Consorţiului regional în cursul vizitei de

monitorizareProgresul înregistrat in implementare pe obiective este următorul: Obiectiv 1: Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele

pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor Constatări în urma monitorizării: Oferta ÎPT formulată prin planul de şcolarizare se

încadrează în trendurile recomandate pe domenii şi calificări, înregistrând un progres vizibil înultimii ani, prin armonizarea cu ţintele recomandate de PLAI. Datele se regăsesc în planul de şcolarizare aprobat de MECTS, fără corecţii, lucru ce denotă

implicarea IŞJ şi a unităţilor şcolare în consultarea partenerilor locali în privinţa cererii de pe piaţa muncii şi a tendinţelor de dezvoltare. Progres 3.Obiectiv 2: Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de formarecontinuă Progres 2→3 Obiectiv 3: Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială Progres 2→3 Obiectivul 4: Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii

în formareConstatări în urma monitorizării: Rata de participare a cadrelor didactice la formare, în judeţ,

este în creştere faţă de anul şcolar 2007 cu 2% la profesori şi 1,5% la maiştri instructori. Nu sunt participanţi la programele de reconversie a cadrelor didactice. Progres 2→3 Obiectiv 5 : Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurăriicalităţii în formare Constatări în urma monitorizării:Unităţile ÎPT din Judeţul Neamţ au beneficiat de finanţări din diferite surse, astfel : Program

PHARE 2004-2006 (5 US), HG.2008 - Program guvernamental pentru dezvoltarea

campusurilor şcolare (1 US). Din total unităţi ÎPT 9% au fost finanţate în anul 2010 pentrureabilitări şi echipamente. ( Anexa 7 de monitorizare)Progres 3

Dintre acţiunile care necesită o atenţie deosebită în procesul de actualizare şi revizuire a PLAImenţionăm:- reformularea SMART a unor ţintelor, măsurilor/acţiunilor; - corelarea măsurilor/acţiunilor formulate cu indicatorii colectaţi pentru a putea urmări

progresul;- analiza/reformularea măsurilor pentru a nu exista suprapuneri;- intensificare a eforturilor depuse de structurile locale pentru atragerea fondurilor FSE în

scopul dezvoltării locale; - creşterea implicării unităţilor ÎPT în formare adulţilor şi acreditarea ca centre de evaluare a

competenţelor dobândite în alte contexte;- implicarea prin accesare de FSE în Orientare Şcolară şi Profesională a structurilor eligibile

- urmărirea inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii; - inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii.



77

CAPITOLUL 7Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea

PUNCTE TARI PUNCTE SLABEColaborări eficiente cu instituţiile publice,cu partenerii sociali interni şi externi.

Existenţa documentelor de proiectare careau stabilite priorităţile şi obiectivelespecifice compartimentului.Desfăşurarea de activităţi suplimentare cuelevii, în vederea obţinerii de performanţedeosebite de premii şi menţiuni laconcursurile şi olimpiadele naţionale. Existenţa unui număr mare de elevi

premianţi la concursurile organizate. Existenţa unor şcoli şi cadre didactice careau derulat proiecte europene şi proiecte definanţare nerambursabilă, ce pot constituimodele de bună practică.

Numărul în creştere al proiectelor derulateşi în curs de derulare. Existenţa unui număr foarte mare de cadredidactice calificate, cu gradele didactice II şiI, cu masterat si doctorat.Implicarea în derularea programelor deformare/dezvoltare profesională amanagerilor şi a cadrelor didactice din

sistem.Existenţa unei echipe de formatori naţionali,regionali şi locali, respectiv mentori şimetodişti.

Număr crescut de cadre didactice, membreîn comisii ale IŞJ, MECTS, ARACIP,CNFPA.Organizarea şi derularea de concursuri şi

proiecte educaţionale pentru preşcolari şielevi, realizarea schimburilor de experienţăcu parteneri din ţară şi străinătate.

Existenţa unor instituţii conexe (CCD,CJRAE) care participă în mod activ şidinamic la evoluţia actului educaţional. Diminuarea constantă a număruluisuplinitorilor necalificaţi. Existenţa unei baze de date privind

populaţia şcolară, cadrele didactice,normarea, mişcările de personal, examenelenaţionale, etc. Menţinerea la un nivel ridicat a ponderiiposturilor didactice ocupate de titulari.

Înfiinţarea cabinetelor şcolare şi interşcolarede asistenţă psihopedagogică. Gestionarea eficientă a resurselor alocate

Procent ridicat de populaţie existentă în mediulrural (62%).

Insuficienţa ofertei de formare continuă înspecial în mediul ruralLipsa bazei materiale adecvate pentru

pregătirea profesională în majoritatea şcolilor unde funcţionează clase IPT din mediul rural. Rata de părăsire timpurie a IPT este în creşter e;Rata de absolvire a liceului şi de succes la

bacalaureat este în scădere. Decalajul existent între şcolile din mediulurban si cele din mediul rural în ceea ce

priveşte atragerea şi menţinerea personaluluididactic calificat.Slaba comunicare şi colabor are a conducerilorde unităţi şcolare cu consiliile locale, înanumite comunităţi. Lipsa de stabilitate a profesorilor debutanţi. Rezistenţa la schimbare şi conservatorismulunor cadre didactice.Interesul scăzut al unor cadre didactice saumanageri şcolari pentru cunoaşterea

problematicii reformei şi a documentelor de

strategie educaţională privind asigurareacalităţii în educaţie Utilizarea, în mod frecvent, în procesul depredare-învăţare-evaluare, a metodelortradiţionale şi a activităţilor frontale înformarea lor.Desfăşurarea unor activităţi metodice (în cadrulcomisiilor metodice şi al cercurilor pedagogice)sub semnul formalismului, al rutinei şi aabsenteismului de la aceste activităţi. Tendinţa unor cadre didactice de a folosi

metode expozitive în defavoarea metodeloractiv-participative.Absenteism şi abandon şcolar în rândulelevilor.Rezultate slabe înregistrate în pregătireaelevilor din mediul rural.Interes şi implicare scăzută a părinţilor încunoaşterea şi rezolvarea problemelor şcolii. Manuale insuficiente şi timp de reînnoire astocurilor celor existente prea lung.



78

pentru investiţii privind reabilitarea reţeleişcolare, cât şi a fondurilor din proiectenaţionale cu finanţare externă. Directori de şcoli membri în corpul deexperţi în management în educaţie. Relaţiile interpersonale existente

favorizează crearea unui climat educaţionaldeschis, stimulativ, ce contribuie ladezvoltarea competenţelor de comunicare şila creşterea calităţii actului educaţional.

OPORTUNITĂŢI RISCURISprijinirea elevilor provenind din mediisociale defavorizate prin programeguvernamentale.Implementarea strategiilor privinddescentralizarea învăţământului şi asistemului de asigurare a calităţii.

Colaborări eficiente cu instituţiile publice,agenţi economici, cu partenerii sociali,evidenţiate printr -un număr mare de

parteneriate educaţionale locale, naţionale,europene, prin programe specifice şi

proiecte încheiate la nivelul unităţilor şcolare şi al IŞJ Neamţ. Dezvoltarea unor programe de remediereşcolară care să conducă la lichidareaanalfabetismului.Posibilitatea diversificării pregătiriiprofesionale a elevilor, în cadrulînvăţământului liceal tehnologic şi

postliceal, în meserii cerute de piaţamuncii.Stagii de formare a competenţelor îndomeniul managementului de proiect atâtpentru personalul didactic.Deschiderea comunităţilor locale pentruintegrarea şcolii în comunitate. Cooperarea cu şcoli din ţările Uniunii

Europene prin parteneriate bilaterale şimultilaterale.Extinderea parteneriatelor cu agenţiieconomici.Cooperare pentru realizarea şi derularea deproiecte cu OIR-POS DRU Neamţ. Realizarea obiectivelor din Foaia deparcurs: monitorizarea, prevenirea şireducerea absenteismului; realizareaevaluării iniţiale şi a evaluărilor formativeşi sumative, dezvoltarea lecturii.

Insuficienta implicare a unor comunităţi şiconsilii locale pentru asigurarea condiţiilor sociale necesare stabilităţii cadrelor didactice

în mediul rural.Încadrarea precară a unităţilor cu efectivemici din zone izolate cu personal didactic

titular sau calificat, în condiţiile în careactivitatea instructiv-educativă se realizeazăîn condiţii de simultaneitate. Existenţa unor cauze externe care duc lasituaţii de absenteism şi de abandon şcolar înunele unităţi din zonele defavorizate (sărăcie,distanţe mari faţă de şcoală, şomaj etc.). Deteriorarea mediului socio-economic şifamilial.Diminuarea interesului/capacităţii familiei dea susţine pregătirea şcolară a copiilor,creşterea numărului părinţilor plecaţi lamuncă în străinătate. Insuficienta conştientizare a părinţilor şielevilor privind rolul lor de principal partenereducaţional al şcolii. Bilanţ demografic negativ, cu implicaţii îndimensionarea reţelei şcolare şi a încadrăriipersonalului didactic.Motivarea/stimularea slabă a cadrelor didactice prin politicile salariale curente.

Derularea unui număr mic de proiecte pentrugrupurile dezavantajate.Exodul masiv al tinerilor şi a forţei de muncăcalificate spre Europa de vest.Gradul accentuat de izolare a unor şcoli dinmediul rural faţă de grupurile şcolare cunivelul 2 şi 3 de calificare. Falimentul unor agenţi economici determinatde lipsa calităţii producţiei impuse deaderarea la U.E. la 1 ianuarie 2007.



79

Direcţii de acţiune urmare a analizei SWOT

Nr.crt.

RecomandareNivel decompetenţă

1. Selecţia elevilor pe baza aptitudinilor la intrarea în traseului de formare IPT Naţional

2. Susţinerea activităţilor ce urmăresc formarea continuă şi creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire/calificare Local

3.Măsuri de susţinere a activităţilor ce urmăresc adaptarea reţelei şcolare şi aofertei de formare profesională iniţială şi continuă, la cerinţele pieţeimuncii şi a opţiunilor elevilor.

Local

4.Măsuri care să determine asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială

prin acordarea de burse de către agenţii economici şi subvenţii la transportpentru elevii din medii defavorizate.

Local

5.Formarea continuă a cadrelor didactice din sistemul IPT, în vederea

asigurării calităţii în formare

Regional/

local6.

Restructurarea infrastructurii unităţilor şcolare, în vederea asigurării calităţii în IPT

Local

7.Realizarea unui cadru legislativ/normativ care să încurajeze parteneriatulşcoală – întreprindere, necesar asigurării calităţii în IPT

Naţional



80

CAPITOLUL 8.REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

PENTRU PLANUL DE MĂSURI

Scopul analizelor detaliate în prezentul document a fost desprinderea unor concluzii şirecomandări - sintetizate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză - în atenţia factorilor de

răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională şi, înfinal, de a propune un plan de măsuri.Motiv pentru care, prezentul capitol se rezumă la a sintetiza unele dintre implicaţiile maiimportante rezultate din analiză şi de a introduce acţiunile detaliate în capitolul final. Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinerede vârstă. Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal (15-18 ani) în carese încadrează elevii de liceu. O primă concluzie vizează nevoia unei gestiuni eficiente,

previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitaluluman.Pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, previziunile demografice corelate cuconcluziile rezultate din analiza indicatorilor pentru educaţie şi din analiza ofertei curente în

raport cu tendinţele pieţei muncii şi economiei regionale, conduc la nevoia de planificare a unor măsuri vizând: ajustarea ofertei în raport cu nevoile de calificare pe termen lung, asigurareaaccesului la educaţie şi formare profesională.De asemenea - pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară şi consolidarea poziţieişcolilor în cadrul comunităţii - se desprinde nevoia şi oportunitatea unei strategii de diversificarea grupurilor ţintă şi a ofertei de servicii: implicarea activă pe piaţa formării adulţilor, servicii înfolosul comunităţii, contracte cu întreprinderile şi alte organizaţii pentru studii, cercetări şiconsultanţă, etc. În sprijinul adaptării permanente a ofertei la comanda socială, se recomandăcrearea şi aplicarea unor proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare la nivelregional şi local, care să furnizeze informaţiile necesare - credibile, de calitate, periodicactualizate şi accesibile şcolilor şi beneficiarilor sistemului de educaţie şi formare profesională.Este esenţială coordonarea în acest scop între instituţiile Consorţiului regional, în vederea

planificării şi implementării unor proceduri adecvate pentru investigarea pieţei muncii.Corelarea bazelor de date din şomaj cu noile finalităţi (calificări/niveluri de calificare) obţinute

prin sistemul de educaţie şi formare profesională şi cu prevederile viitorului cadru naţional alcalificărilor ar facilita schimbul de informaţii utile, de interes reciproc.De asemenea se recomandă colaborarea între instituţiile din educaţie şi formare profesională,universităţi şi ale organizaţii specializate pentru proiectarea şi aplicarea unor proceduri adecvatede sondare a opiniei absolvenţilor şi angajatorilor - vizând inserţia profesională, gradul deutilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şiformare profesională.

Corelarea concluziilor desprinse din analizele detaliate în capitolele PRAI destinate pieţei munciişi economiei regionale, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus laconturarea unor recomandări pentru viitoarele planuri de şcolarizare din regiune. În sprijinul raţionalizării reţelei şcolare şi optimizării resurselor se recomandă evaluarea poziţieiîn viitor a fiecărei şcoli din reţeaua şcolară actuală – prin aplicarea unui set de criterii şiindicatori obiectivi cu referire la: evoluţia demografică, condiţiile de acces în zonă/zoneleapropiate, calitatea serviciilor, relevanţa faţă de nevoile de calificare şi opţiunile elevilor .

În baza analizei SWOT CLDPS apreciază ca necesar a fi stabilite următoarele priorităţi şi obiective:

PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare şi creşterea ofertei pentru formarea profesională a adulţilor Obiectivul 1.1.: Identificarea nevoilor de calificare



81

Obiectiv 1.2.: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificareidentificate, pe domenii şi calificări Obiectivul 1.3.: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii a cunoaşterii

PRIORITATEA 2: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Obiectivul 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPTObiectivul 2.2.: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire profesională a unităţilor şcolare IPT

PRIORITATEA 3 : Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare IPT Obiectivul 3.2. : Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didacticdin ÎPT

PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere Obiectivul 4.1. : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea

unui loc de muncă

PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie Obiectivul 5.1. : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonuluişcolar

PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT Obiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentruasistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT

Pentru realizarea priorităţilor şi a obiectivele menţionate sunt planificate în capitolul următor activităţi şi sunt stabilite responsabilităţi. Fiecărui obiectiv şi fiecărei activităţi i-au fost asociaţiindicatori de realizare.



82

CAPITOLUL 9. ACŢIUNI PR OPUSE – PLAN DE MĂSURI

PRIORITATEA 1 : Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională lacerinţele pieţei muncii Indicatori de impact:- Până în 2020, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 10,5%

la nivel regional (faţă de 23,6 % în 2006, conf. INS, datele din AMIGO)- Până în 2020, ponderea şomerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri

înregistraţi în evidenţele AJOFM: max. 10% la nivel regional (faţă de 20,4% la 31 dec.2007)Obiectivul 1.1.: Identificarea nevoilor decalificareIndicatori:Cererea pieţei muncii pe sectoare economiceşi calificări relevante identificată

Precondiţii şi riscuri Piaţa muncii regională şi judeţeană nusuportă dezvoltări imprevizibile pe termenscurt

Rezultate (inclusiv indicatori privindactivităţile) A 1. Baze de date cu indicatorii relevanţiprivind aspectele demografice, economice,de piaţa muncii şi formare profesionalăiniţială la nivel regional si judeţeanactualizate anualA 5. – Studii de piaţa muncii actualizate anual

Precondiţii şi riscuri Instituţiile care deţin informaţiile (INS,ANOFM, ISJ, AJOFM) pun la dispoziţiamembrilor CLD datele necesare în timp utilMembrii CLD îşi asumă sarcina deactualizare

Acţiuni -Activităţi Termene

Instituţiiresponsabilepentruimplementare

Resurse Precondiţii şiriscuri

1. Actualizareaanuală a bazeide date cuindicatoriiprivinddemografia,economia,

piaţa munciidin sursestatistice

naţionale şiadministrativeregionale şi

judeţene

Anual:lunamartie

ADR, AJOFM

- Instituţiilereprezentate înCR îşi asumăsarcina deactualizare- INS pune ladispoziţiamembrilor CRdatele necesare

2. Actualizareaanuală a bazeide date cuindicatoriiprivindeducaţia şiformarea

profesionalăiniţială dinsurse statistice

Anual:lunafebruarie

ISJ

- ISJ pun ladispoziţiagrupului delucru al CRdatele necesare

în timp util



83

şiadministrative

judeţene Obiectiv 1.2. : Adaptarea ofertei pentruformarea profesională iniţială la nevoile decalificare identificate, pe domenii şi

calificări Indicatori:- Ponderea IPT în planurile de şcolarizareeste de minim 60% din totalul planului deşcolarizare - Ponderile domeniilor de formare

profesională la IPT sunt aliniate la ţintelePRAI şi PLAI începând cu anul şcolar 2010-2011.- Distribuţia pe calificări a planurilor deşcolarizare respectă recomandările PRAI,

PLAI şi CLDPS - Ponderea absolvenţilor înregistraţi înşomaj Inserţia profesională a absolvenţilor IPT

Precondiţii şi riscuri Piaţa muncii regională şi judeţeană nusuportă dezvoltări imprevizibile pe termen

scurtISJ îşi asumă recomandările PRAI, PLAI şiCLDPS şi pun în aplicare măsurile necesareadaptării ofertei de şcolarizare prin IPT

Rezultate (inclusiv indicatori privindactivităţile) A 1. Rapoarte anuale de monitorizare aPLAIA 2. Rapoarte anuale de monitorizare a PASA 3. PLAI actualizat anualA 4.Toate unităţile şcolare IPT din judeţrealizează actualizarea anuală a PAS A 5. Planul de şcolarizare 2009 - 2010 înconcordanţă cu recomandările PRAI şiPLAI, avizat de către CLDPS

Precondiţii şi riscuri Membrii CR şi CLDPS îşi asumă roluri înechipele de monitorizare, evaluare şiactualizare.ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor

privind adaptarea planului de şcolarizare înconcordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI

Acţiuni - Activităţi Termene


ResursePrecondiţii şiriscuri

1. Monitorizarea şievaluarea acţiunilor

planificate în PLAI(anul precedent)

Anual:luna

februarie

- AJOFM- Echipele CR

pentrumonitorizareaşi evaluarePLAI

Surse bugetare şiextrabugetare ale

instituţiilor reprezentate înCR

MembriiCLDPS îşi

asumă roluri în echipele demonitorizareşi evaluare

2. Evaluarea acţiunilor planificate în PAS (anulprecedent)

Anual:lunafebruarie

- ISJ- EchipeleCLDPS pentrumonitorizareaşi evaluarePAS

Surse bugetare şiextrabugetare aleinstituţiilor reprezentate înCLDPS

MembriiCLDPS îşiasumă roluri

în echipele demonitorizareşi evaluare

3. Actualizarea anuală a

PLAI

Anual:

luna iunie

- ISJ

- Grupul delucru alCLDPS pentru

Surse bugetare şi

extrabugetare aleinstituţiilor reprezentate în

Instituţiile

reprezentateîn CLDPS îşiasumă sarcina



84

actualizareaPLAI

CLDPS de actualizarePLAI

4. Actualizarea anuală aPAS pentru toateunităţile şcolare IPT din

judeţ

Anual: -lunaseptembrie

- ISJ- Unităţileşcolare IPT

Surse bugetare şiextrabugetare aleunităţilor şcolare

5. Proiectarea anuală a planurilor de şcolarizareîn concordanţă curecomandările din PRAIşi PLAI

Anual: -lunadecembrie

- ISJ- CLDPS ISJ şi CLDPSîşi asumăluareadeciziilorprivindadaptareaplanului deşcolarizare înconcordanţăcurecomandările

PRAI şi PLAI Obiectivul 1.3. : Creşterea nivelului de calificare şia gradului de adecvare a competenţelor formate lanevoile unei economii în schimbareIndicatori:- Rata de tranziţie de la gimnaziu la liceu: minim95% începând cu anul şcolar 2009 -2010; minim98% până în 2020 - Minim 50% dintre absolvenţii IPT care nucontinuă studiile se angajează în cel mult 6 luni dela absolvire, începând cu promoţiile de absolvenţidin anul şcolar 2009-2010- Cel puţin 60% dintre angajatorii chestionaţi sedeclară mulţumiţi de competenţele dobândite deabsolvenţi, începând cu promoţiile de absolvenţi dinanul şcolar 2009-2010

Precondiţii şi riscuri

Oferta angajatorilor este atractivăpentru absolvenţi

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. – Creşterea ofertei de şcolarizare la IPT prinînvăţământul seral la minim 10% din numărul deabsolvenţi ai şcolii profesionale începând cu anulşcolar 2014-2015

A 2. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 4A 3. - Vezi acţiunile de la Prioritatea 5

A 4.1. – Toate unităţile şcolare IPT realizeazăinvestigarea cerinţelor specifice din parteaangajatorilor privind competenţele absolvenţilor începând cu anul şcolar 2008-2009A 4.2. – Toate unităţile şcolare realizează CDL în

parteneriat cu agenţii economici A 5. – Constituirea de reţele de şcoli pe domenii deformare profesională în care sunt cuprinse toateşcolile IPT, începând cu anul şcolar 2010-2011.

Rolul coordonator al reţelelor revine şcolilor cuprinse în Programele PHARE TVET.A 6.1. – Toate reţelele de şcoli constituite pe

Precondiţii şi riscuri Absolvenţii şcolii profesionaleoptează pentru continuarea studiilor

prin învăţământul seral Angajatoriisunt dispuşi să colaboreze la

completarea chestionarelor şielaborarea CDLToate şcolile IPT sunt interesate săconstituie reţele de şcoli pe domeniide formare profesională Unităţile şcolare IPT cu dotări înconcordanţă cu SPP, în specialşcolile din Programele PHARETVET sunt dispuse să pună ladispoziţia altor şcoli dotărileexistente

Instituţiile reprezentate în CR îţiasumă rolul de aplicant pentruproiect FSE



85

domenii de formare profesională elaborează şiaplică programe comune pentru utilizarea de cătreelevi a dotărilor de care dispun şcolile A 6.2. – Numărul de ore pe discipline care serealizează în altă unitate şcolară din reţea, cu dotaresuperioară şi numărul elevilor care participă la

aceste ore – funcţie de nevoile identificate în raportcu dotările şcolilor şi standardul de pregătire.




1. Creşterea ofertei deşcolarizare prin IPT laînvăţământul seral şicu frecvenţă redusă

pentru a oferi şanse de

continuare a studiilorabsolvenţilor careoptează şi pentruangajare.

Anual: luna

decembrieISJ Bugetare

AbsolvenţiiSAM şi an decompletareoptează pentrucontinuarea

studiilor prinînvăţământulseral şi cufrecvenţăredusă

2. Creşterea graduluide acoperire şi acalităţii serviciilor deorientare şi consiliere(vezi acţiunile de laPrioritatea 4)

3. Facilitareaaccesului la educaţieprin IPT pentrugrupuriledezavantajate (vezi

acţiunile de laPrioritatea 5) 4. Identificareacerinţelor specificedin parteaangajatorilor prinintermediulchestionarelor şiadaptareacurriculumului îndezvoltare locală în

parteneriat cu agenţiieconomici

ISJUnităţile şcolareIPT

Resurse bugetare şiextrabugetareale unităţilor şcolare IPT

Angajatoriisunt dispuşi săcolaboreze lacompletareachestionarelorşi elaborareaCDL

5. Dezvoltareareţelelor de şcolipentru fiecare din

domeniile de formare profesională prioritarela nivel judeţean

Octombrie2011 –

reţeleleconstituite

ISJUnităţile şcolarecuprinse în

ProgramelePHARE TVETUnităţile şcolare

Resurse bugetare şiextrabugetare

ale unităţilor şcolare IPT

Toate şcolileIPT suntinteresate să

constituie reţelede şcoli pedomenii de



86

IPT formar profesională

6. Dezvoltarea de programe între şcoliledin reţelele constituitepentru utilizarea

comună a dotărilor

Anual

ISJUnităţile şcolarecuprinse înProgramelePHARE TVETUnităţile şcolareIPT

Dotărileunităţilor şcolare

Unităţileşcolare IPT cudotări înconcordanţă cu

standardele de pregătire profesională, înspecial şcoliledin ProgramelePHARE TVETsunt dispuse să

pună ladispoziţia altor şcoli dotărileexistente

Obiectivul 1.4. : Diversificarea serviciilor deformare profesională oferite prin şcolile dinÎPTIndicatori: Toate unităţile şcolare IPT au rolfuncţional de centre pentru furnizarea deservicii de formare profesională pentrucomunităţile locale

Precondiţii şi riscuri Concurenţa altor furnizori de formare

profesională

Rezultate (inclusiv indicatori privindactivităţile) A 1. Dublarea numărului de programe dereconversie profesională a şomerilor şi alte

programe de măsuri active în care suntimplicate şcolile IPT până în 2010 A 2. În anul 2020 toate grupurile şcolare săfie autorizate ca furnizori de formarecontinuă. Creşterea anuală cu 4%, anumărului de licee tehnologice autorizate cafurnizori de formare continuă începând cuanul şcolar 2010 – 2011.A 3. Minimum 25% dintre unităţile şcolareIPT din judeţ derulează proiecte FSE pentru

formarea profesională a angajaţilor agenţilor economici până în 2020. Minimum 2 proiecteFSE contractate de către unităţile şcolare IPT

pentru formare profesională a angajaţilor agenţilor economici până la sfârşitul anului2012A 4. Numărul serviciilor educaţionalederulate la cerere de unităţile şcolare IPTdublate până în 2012

Precondiţii şi riscuri Unităţile şcolare IPT îşi asumă rolul defurnizori de formare continuă pentrucomunităţile din care fac parte şi facdemersurile necesare autorizării şi derulăriicursurilor de formare pentru adulţi


Instituţiiresponsabile

pentruimplementare

Resurse Precondiţii şi

riscuri 1. Colaborare cu Permanent ISJ Resursele Unităţile şcolare



87

AJOFM pentrureconversia

profesională aşomerilor şi alte

programe de măsuriactive de ocupare -

mai ales pentruabsolvenţii care nu seîncadrează în primele6 luni de la absolvire

Unităţileşcolare IPT

bugetare şiextrabugetareale unităţilor şcolare IPT

IPT şi AJOFMacceptăcolaborărilepentrureconversia

profesională a

şomerilor şipentru altemăsuri active deocupare

2. Creşterea număruluide unităţi şcolare IPTcare deruleazăprograme de formare

pentru adulţi.Creşterea număruluide programe de

formare pentru adulţiderulate de unităţileşcolare IPT

AnualISJUnităţileşcolare IPT

Resursele bugetare şiextrabugetareale unităţilor

şcolare IPT

Autorizareaunităţilor şcolareIPT ca furnizoride formare

profesională pentru adulţi Concurenţa altor

furnizori

3. Realizarea deproiecte FSE pentruformarea profesionalăa angajaţilor agenţilor economici

FSE , Resursele bugetare şiextrabugetareale unităţilor şcolare IPT

Unităţile şcolareIPT dispun deresurselefinanciarenecesare

4. Elaborarea şipromovarea uneioferte diversificate dealte serviciieducaţionale la cerere,pentru diversecategorii debeneficiari, inclusiv însprijinul educaţieinon-formale


Resursele bugetare şiextrabugetareale unităţilor şcolare IPT

Există cererelocală de serviciieducaţionale

Unităţile şcolareIPT dispun deresurselenecesare pentru arăspunde cererii.

PRIORITATEA 2 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Indicatori de impact:Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor învăţământului gimnazial în IPTCreşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor anului de completare la liceul tehnologicruta progresivă Obiectivul 2.1.: Reabilitarea şi modernizareainfrastructurii şcolilor din ÎPT Indicatori: Până în 2020, toate şcolile IPT din

județ să corespundă normelor de siguranţă şiigienă. Anual sunt cuprinse în programe dereabilitare 15-20% din unităţile şcolare IPT

începând cu 2009.

Precondiţii şi riscuri Sunt disponibile resursele de finanţaredin surse bugetare locale şi naţionale.Sunt disponibile surse de finanţareFEDER.

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Direcţiile de restructurare a reţelei şcolare dela nivelul fiecărui judeţ sunt elaborate

Precondiţii şi riscuri CR şi CLDPS decid prin consensdirecţiile de restructurare a reţelei



88

A 1.1. Şcolile PHARE TVET de la nivelul regiuniisunt ierarhizate funcţie de relevanţa lor în raportcu nevoile de formare profesională iniţială – anual

începând cu 2008A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi reabilitatecu prioritate sunt identificate la nivel regional –

anual începând cu 2008A 3. Toate unităţile şcolare IPT care necesităreabilitarea infrastructurii sunt cuprinse în

programe de reabilitare până în 2020. Anual suntcuprinse în programe de reabilitare 4-5% dintotalul unităţilor şcolare ce necesită reabilitare.

şcolare IPT, ierarhia şi priorităţile dereabilitare a unităţilor şcolare IPT lanivel regional.Consiliile locale şi unităţile şcolareIPT adoptă deciziile de reabilitare ainfrastructurii şcolilor

Există sursele de finanţare necesarereabilitării şcolilor




1. Elaborarea

direcţiilor derestructurare a reţeleişcolare la nivelulfiecărui judeţ înfuncţie de nevoile decalificare identificateşi de particularităţilereţelei şcolare

Anual:lunaseptembrie

CLDPSISJ

CLDPS decid

prin consensdirecţiile derestructurareISJ şiautorităţilelocale îşiînsuşescrecomandărileCLDPS

2. Implementareadirecţiilor de acţiune

pentru restructurareareţelei şcolare

Anual începând

cu lunaseptembrie

ISJ

ISJ îşi însuşeşterecomandările

3. Cuprinderea tuturorunităţilor şcolare IPTcare necesităreabilitareainfrastructurii înprograme dereabilitare. Anual suntcuprinse 10-20% dinşcolile IPT carenecesită reabilitare înprograme

AnualCLISJUnităţile şcolare

Resursebugetare localeşi naţionale FEDER

Unităţileşcolare şi CLdecidcuprindereaşcolilor înprogrameExistă surselede finanţarenecesarereabilităriişcolilor

Obiectivul 2.2.: Dotarea cu echipamente deinstruire, conform SPP a unităţilor şcolare IPT Indicatori:Până în 2020, toate şcolile IPT din regiune săbeneficieze cel puţin de dotarea prevăzută înstandardele de dotare minimă obligatorie Anualsunt cuprinse în programe de dotare 4-5% dinunităţile şcolare IPT

Precondiţii şi riscuri Sunt disponibile resursele definanţare din surse bugetare locale şinaţionale Sunt disponibile surse de finanţareFEDER

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Liste de echipamente necesare şcolilor IPTidentificate ca prioritare pentru dezvoltare

Precondiţii şi riscuri Există sursele de finanţare necesare Unităţile şcolare şi CL decid



89

A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cuprioritate sunt cuprinse în programe de dotări cufinanţare din fonduri bugetare şi FEDER până în2009A 3. Toate şcolile IPT din regiune sunt cuprinse în

programe de dotări cu finanţare din surse bugetare

şi FEDER pentru asigurarea standardelor de dotareminim obligatorie până în 2020. Anual suntcuprinse în programe de dotare 4-5% din unităţileşcolare IPT

cuprinderea şcolilor în programe




1. Evaluareanecesarului de dotarecu echipamente de

instruire la unităţileşcolare IPT necesar afi dezvoltate cuprioritate la nivelregional

Anual:lunaseptembrie

ISJUnităţile şcolare

Resurse

bugetare localeşi naţionale FEDER

2. Dotarea cuechipamente aunităţilor şcolare IPTidentificate ca necesara fi dezvoltate cuprioritate la nivel

regional

2009ISJUnităţile şcolare

Resursebugetare localeşi naţionale

FEDER

Există surselede finanţarenecesareUnităţileşcolare şi CLdecid

cuprindereaşcolilor înprograme

3. Dotarea cuechipamente a tuturorunităţilor şcolare IPT.Anual sunt cuprinse10-20% din şcolileIPT în programe dedotare

AnualISJUnităţile şcolare

Resursebugetare localeşi naţionale FEDER

Există surselede finanţarenecesareUnităţileşcolare şi CLdecidcuprindereaşcolilor înprograme

PRIORITATEA 3: Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET

Indicatori :Creşterea capacităţii de management a unităţilor şcolareCreşterea competenţelor metodice şi de specialitate a tuturor cadrelor didactice despecialitate din unităţile şcolare IPT Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementuluiunităţilor şcolare IPT Indicatori:Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPTau competenţele necesare exercitării unuimanagement eficient până în 2020.

Precondiţii şi riscuri Există resursele financiare umane şilogistice necesare



90

Toate unităţile şcolare IPT au echipe de cadredidactice şi membrii ai CA cu competenţenecesare pentru elaborarea PAS până în 2009 Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Toţi directorii şi directorii adjuncţi aişcolilor IPT au parcurs cel puţin un stagiu de

formare. Anual sunt cuprinşi în programele deformare 10-20% din directorii şi directoriiadjuncţi ai şcolilor IPT A 2. Membrii echipelor de elaborare a PAS dintoate unităţile şcolare IPT au competenţelenecesare elaborării PAS până la sfârşitul anului2010. Anual sunt organizate stagii pentru toateechipele de elaborare PAS în scopul actualizăriiîn raport cu PRAI şi PLAI

Precondiţii şi riscuri CCD şi ISJ îşi asumă rolurile defurnizori de formare

Există resursele financiare umane şilogistice necesare


Instituţiiresponsabile

pentruimplementare

Resurse Precondiţii şi

riscuri

1.Stagii de formare adirectorilor şidirectorilor adjuncţi aişcolilor IPT îndomeniulmanagementuluieducaţional

AnualISJCCD


CCD şi ISJ îşiasumă rolurile defurnizori deformareExistă resurselenecesare

2.Stagii de formarepentru membrii

echipelor de elaborarea PAS din toate şcolileIPT Anual:

luna mai

ISJUnităţile şcolarecuprinse înProgramelePHARE TVET


Unităţile şcolarecuprinse în

Programele PhareTVET îşi asumărolul de furnizorde formare încadrul reţelelor deşcoli constituite Există resurselenecesare

Obiectivul 3.2.: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didacticdin ÎPTIndicatori:Toate cadrele didactice de specialitate din unităţileşcolare IPT au dezvoltate competenţele necesaredesfăşurării unei activităţi didactice de calitate

începând cu anul şcolar 2008-2009Ponderea cadrelor didactice necalificate ladisciplinele de specialitate este sub 2 % în 2020Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele deorientare şcolară şi vocaţională a elevilor

Precondiţii şi riscuri Există resursele financiare umane şilogistice necesare

RezultateA 1.1. Toate cadrele didactice din şcolile IPT auabilităţile necesare pentru aplicarea învăţării centrate

Precondiţii şi riscuri Există resursele financiare necesare



91

pe elev până la sfârşitul anului 2020. Anual suntcuprinse în programele de formare 5 - 10% dincadrele didactice din şcolile IPT A 1.2. Toate cadrele didactice din şcolile IPT auabilităţile necesare pentru aplicarea sistemului deasigurare a calităţii până la sfârşitul anului 2020

A 2.1. Toate cadrele didactice de specialitateparcurg anual stagiul de documentare la agenţiieconomici parteneri începând cu anul 2008-2009A 3. Toţi consilierii şcolari au dezvoltatecompetenţele de orientare şcolară şi vocaţională aelevilorA 4.Toate cadrele didactice de specialitate cuprinseanual în activităţile metodice organizate la nivelulşcolii sau al reţelei şcolareA 5. Scheme de mentorat realizate pentru toţi

profesorii debutanţi în toate unităţile şcolare IPT

A 6. Cel puţin un schimb de experienţă organizatanual în cadrul fiecărei reţele de şcoli pe domenii deformare profesională prioritare A 7. Cel puţin 2 sesiuni de diseminare/an arezultatelor Proiectelor PHARE TVET organizate deşcolile cuprinse în Proiecte. Toate unităţile şcolareIPT participă la sesiuniA 8. Deficitul şi excedentul de cadre didactice despecialitate sunt anticipate la orizontul anului 2020A 9. Setul de măsuri pentru asigurarea cu cadredidactice de specialitate la specializări cu deficit decadre calificate este elaborat şi aplicat începând cu2008-2009. Ponderea cadrelor didactice necalificatela disciplinele de specialitate este sub 1 % în 2020

Agenţii economici acceptăimplicarea în organizarea stagiilorde documentare a cadrelor didactice

Specialişti cu specializări necesareoptează pentru cariera didactică




Anual

ISJ, CCDUnităţile şcolarecuprinse înProgramePHARE TVET


Există resurselefinanciarenecesare

2. Stagii dedocumentare a tuturorcadrelor didactice despecialitate din şcolileIPT la agenţiieconomici parteneripentru adaptareaconţinuturilor şimetodelor de

învăţământ la cerinţeleangajatorilor şi lanoile tehnologii şi

AnualISJUnităţile şcolareIPT

Resurse bugetare şiextrabugetareResurse aleagenţilor economiciparteneri

Agenţii economiciacceptă implicarea

în organizareastagiilor dedocumentare acadrelor didactice



92

echipamente(vizite dedocumentare / stagiide formare în

întreprinderi / întâlniritematice cu agenţiieconomici)

3. Stagii de formare pentru toţi consilieriişcolari pentrudezvoltareacompetenţelor deorientare şcolară şivocaţională

AnualISJCCD


4. Programe deformare continuăpentru dezvoltareacompetenţelor

metodice şi adaptareala cerinţele reformeidin ÎPT

AnualISJ

CCD

Resurse bugetare şi

extrabugetare

5. Scheme dementorat pentru

profesorii debutanţi Anual



6. Schimburi deexperienţă cu alteşcoli în cadrulreţelelor decolaborare, inclusiv cuşcoli din UE

Anual

ISJUnităţile şcolarecuprinse înProgramePHARE TVETUnităţile şcolareIPT


Resurselefinanciarenecesare suntdisponibile la

nivelul unităţilor şcolare IPT

7. Acţiuni dediseminare aachiziţiilor dinProgramele PHARETVET

Anual

ISJUnităţile şcolarecuprinse înProgramePHARE TVETUnităţile şcolareIPT


Resurselefinanciarenecesare suntdisponibile lanivelul unităţilor şcolare IPT

8. Anticiparea

evoluţiilor personalului didacticde specialitate dinunităţile şcolare IPTpe termen mediu

2013 ISJ

9. Elaborarea şiimplementareamăsurilor necesarepentru asigurarea cupersonal didactic despecialitate la

disciplinele cu deficitde cadre calificate şisprijinirea cadrelor

Anual ISJResurse

bugetare şiextrabugetare

Specialişti cuspecializărinecesare opteazăpentru cariera

didactică



93

didactice despecialitate pentrureconversia

profesională şicreşterea mobilităţiiocupaţionale la

disciplinele cuexcedent previzionatde cadre calificate

PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Indicatori :Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere Obiectivul 4.1.: Îmbunătăţirea mecanismelor

pentru facilitarea accesului la educaţie şi

ocuparea unui loc de muncă Indicatori:Realizarea unui număr mediu de minim 1 oră deconsiliere specializată /elev, anual începând cu2008/2009 pentru elevii din clasele terminaleSistem unitar de raportare şi indicatori calitativide evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere din regiune, adoptat şiimplementat la nivel regional până în 2010 Informaţii de calitate accesibile elevilor privindoportunităţile de carieră, oferta şi alternativele în

cadrul sistemului de ÎPT

Precondiţii şi riscuri

Existenţa resurselor financiare, umaneşi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A1. Toate grupurile şcolare dispun de cabinet deorientare şcolară şi vocaţională şi de consiliericalificaţi până în 2013



Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Încadrarea unuinumăr de consilieri

CJAPPcorespunzător raportului normatde 800elevi/consilier

Septembrie2010

ISJCJAPP

Resurse bugetare Existenţaresurselor

financiare, umane şilogisticenecesare

2. Înfiinţareacabinetelor deorientare şcolară şivocaţională lanivelul tuturorgrupurilor şcolare

şi încadrareaacestora cuconsilieri calificaţi

Septembrie2010

ISJCJAPP


Existenţaresurselorfinanciare



94

3. ColaborareaCJAPP din regiunepentru adoptareaunui sistem unitarde raportare şiindicatori calitativi

de evaluare aactivităţilor şirezultatelorserviciilor deconsiliere

Decembrie2010

ISJCJAPP


6. Elaborarea demateriale depromovare acarierei pe fiecaredomeniu de

pregătire

Ianuarie2011

ISJCJAPPUnităţileşcolare IPTcuprinse înreţelele de

şcoli pedomenii deformareprioritare


Existenţaresurselorfinanciare

PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie Indicatori: Abandon şcolar la IPT, maxim 2 % până în 2020 Obiectivul 5.1.: Facilitarea accesului la educaţie prinÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar

Indicatori: Abandon şcolar la IPT, maxim 2 % până în 2020

Precondiţii şi riscuri Existenţa resurselor financiare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Până în 2020, şcolile ÎPT din rural beneficiazăde condiţii de învăţare comparabile cu cele din urban.Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare şidotare 10-20% din şcolile IPT din mediu rural A 2. Elevii din categoriile dezavantajate beneficiazăde facilităţi specifice de acces şi de sprijin pentrucontinuarea studiilor în cadrul ÎPT.A 4. Program de măsuri pentru identificarea şiintegrarea elevilor cu cerinţe educaţionale specialeadoptat şi implementat începând cu anul şcolar 2008-2009 în toate unităţile şcolare IPT A 5. Elevii cu risc de abandon timpuriu identificaţi şisprijiniţi prin asistenţă specializată şi consiliere A 6. Programe pentru a doua şansă ofertate pentrutoţi elevii care au abandonat învăţământul obligatoriuşi nu au nici o calificare

Precondiţii şi riscuri Existenţa resurselor financiare Unităţile şcolare şi CL îşi asumărolul de promotori de proiecte cufinanţare din surse naţionale,locale şi fonduri structurale



Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Facilitareamobilităţii elevilor

Anual ISJ, CJ, CLResursefinanciare din

Existenţa resurselor financiare



95

în teritoriu(transport,internat, burse,etc.)

surse bugetare şiextrabugetareFSE

Unităţile şcolarerealizează proiectecu finanţare FSE

2. AdaptareaInfrastructurii

unităţilor şcolareIPT pentruaccesul elevilor cudeficienţe/nevoispeciale (rampede acces, grupurisanitare adaptate,etc.)

Anual ISJ, CJ, CL

Resursefinanciare dinsurse bugetare şiextrabugetareFEDER

Existenţa resurselor financiareUnităţile şcolare şiCL îşi asumă rolulde promotori deproiecte pentrureabilitareainfrastructurii şidotarea şcolilor.

3. Adoptarea unuiprogram demăsuri pentru

identificarea şiintegrarea elevilorcu cerinţeeducaţionalespeciale (CES) înşcolile din ÎPT


Resurse

financiare dinsurse bugetare şiextrabugetareFSE

Existenţa resurselor

financiareUnităţile şcolarerealizează proiectecu finanţare FSE

4. Asistenţăspecializată,consiliere şisprijin oferitefamiliilor/elevilorcu risc de abandontimpuriu


Resursefinanciare dinsurse bugetare şiextrabugetareFSE

Existenţa resurselor financiareUnităţile şcolarerealizează proiectecu finanţare FSE

5. Organizareaprogramelor deşansa a douapentru tinerii careau abandonatînvăţământulobligatoriu şi nuau nici o calificare


Resursefinanciare dinsurse bugetare şiextrabugetare

Existenţa resurselor financiare

PRIORITATEA 6: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT

Indicatori: Structuri parteneriale funcţionale şi eficiente Obiectivul 6.1 : Dezvoltarea, diversificarea şicreşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentruasistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitateprin sistemul de ÎPTIndicatori:Asistarea deciziei privind IPT se realizează cueficienţă la cele 3 nivele de management participativ:

regional prin Consorţiul Regional, prin CLDPS, şcoliiprin CA

Precondiţii şi riscuri Existenţa resurselor financiare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri



96

A 1. Reprezentarea în Consiliul de administraţie alunităţilor şcolare a cel puţin câte 1 partener social

pentru fiecare dintre domeniile principale de pregătire începând cu 2008-2009A 2. Toţi elevii din IPT beneficiază de locurilor de

practică şi condiţiilor de pregătire în întreprinderi

începând cu 2009-2010A 3. Toate unităţile şcolare cuprinse în ProiectelePHARE TVET contractează proiecte prin POS DRUpentru practica elevilor în anul şcolar 2009-2010A 4. Toate unităţile şcolare IPT contractează proiecte

prin POS DRU pentru practica elevilor în anul şcolar 2009 – 2010

Existenţa resurselor financiare Unităţile şcolare şi CL îşi asumărolul de promotori de proiecte cufinanţare din surse naţionale,locale şi fonduri structurale

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţiiresponsabile pentruimplementare


1. Dezvoltarea

capacităţiiinstituţionale aCLDPS prinactivităţi specifice

în cadrul unui proiect finanţatdin FSE

Anual Preşedinţia CLDPS

Resurse bugetare şiextrabugetareFSE

Una sau mai

multe instituţiidin CLDPS îşiasumă rolul deaplicantExistenţaresurselorfinanciare

2. RevizuireacomponenţeiConsiliilor deAdministraţie din

sistemul de ÎPTprin cooptareaunor reprezentanţiai agenţilor economicisemnificativi - cel

puţin unul pentrufiecare domeniuprincipal de

pregătire dinoferta şcolii

Începândcuseptembrie2010


Agenţiieconomici

parteneri acceptăimplicarea în CA

3. Asigurarealocurilor de

practică şicondiţiilor de

pregătire în întreprinderi pentru toţi elevii, în conformitate cuStandardele de

pregătire

profesională şicerinţele învăţăriicentrate pe elev


ISJUnităţile şcolareIPTAgenţii economiciparteneri

Resurseleagenţilor economici

Agenţiieconomici

parteneri acceptărealizareapracticii elevilor

în întreprinderi



4. Elaborarea şiimplementareaproiectelor cufinanţare din FSEpentrudesfăşurarea

practicii elevilorla agenţiieconomici


ISJUnităţile şcolareIPTAgenţii economici

parteneri

Resurse bugetare şiextrabugetareFSE

Unităţile şcolareîşi asumă rolul deaplicant pentruproiecte POSDRUExistenţaresurselorfinanciare

Documents

plai neamt