Embed Size (px)
Citation preview
WlAnca Bratu
Pictura muraldmaramureseaneMegte ri zugrau, ,,i nterferente sti I istice
Z\,^^..- \- tX-
roitura ACS I cotectia monografii
*f r,l
Pictura muralS maramuregeani
- -l:K-*i dt€ffiit:. -Un:,A
Megteri zugravi gi interferenle stilistice
L72
Cuprins
Argument - Ana 86rcd
Cuv6nt inainte - Vasile Drigut
1. Preliminarii - Anca Bratu
Studiile anterioare. Premise teoretice.
Maramure5ul istoric: deschideri geografice - rdddcinile istorice 5i
realitSlile veacurilor XVll-XVlll - coordonate culturale
2. Maramure;ul aducerii aminte. Schild de geografie culturalS -
Ana 86rci
3. Arhitectura bisericilor de lemn - Ana BArcd
4. Biserica de lemn maramureseani in veacul al XVlll-lea
Relalia arhitecturii cu decorul interior.
Pictura muralS: programe iconografice, structuri stilistice, tehnici
de lucru
5. Megteri zugravi gi interferente stilistice - filonul Post-Bizantin
Ambianla artisticb Contacte culturale. lnfleuenle traditionale 5i
recente
6. Fragmente de picturi murale din veacul al XVll-lea
6.1. Alexandru Ponehalski - O naratiune poeticd exprimati de
un spirit de iconar
6.2. Radu Munteanu - farmecul "picturii naive" 9i jocul
ornamentelor6.3. Anonimi - ecouri din Iinuturile invecinate
36
6
10
18
94
96
192
6
10
18
56
76
7. lnfluenta Barocului
7.L, Epoca barocd gi Contrareforma in Maramureg.Posibile contacte culturale gi artistice. Circulalia motivelor gi
varietatea interpretd rilor. Receptarea formalS7.2. Toader Hodor - pl5cerea improvizatiei Si virtuozitatea
desenului
7.3. lanog Opri5 - formu16ri baroce
8. Eclectismul
8.1. Pierderea contactului cu traditia gi insinuarea unorelemente eteroclite
8.2. loan Plohod - aparitia gablonuluiin exprimdri baroce 9i
neoclasice
8.3. Anonimi - intre schematizdri gi veleitSli de picturi degevalet
9. Despre restaurarea picturii - Ana 86rcd
incheiere
Mural Painting in Maramureg - Rezumat in iimba englezd
Le painture murale du Maramureg - Rezumat in limba francezd
lndice iconografic
Bibliografie selectivi
Biografie
2t8220
223istorice gi
e
ilturald -
,a
ce, tehnici
'Bizantin
ionale 5i
rrimati de
cul
36
265
272
274
274
330
340
244
356
368
395
390
94
96
t72
192
-,J f -v2- L -t-:.'5{f4-,- H.fra
'*ii;ffi
iP-a:3 >',t
'iffi
J
Pictura murali maramuregeand
Ceea ce ne propunem in aceastilucrare este reconsiderarea picturilormurale maramuresene dintr o per-spectivi modificat5. Mult mai variatestilistic si mai profunde in intelesuridecAt se crede in general, ele fac par-te din ampla miscare de inflorire ar-tistic5. produsi la nivel rural in toate
linuturile romAnesti, in secolul al
XVIII*1ea, perioadi in care are locproliferarea centrelor de meqteri po-pulari desprinsi din marea traditie a
artei post-bizantine, dar si deschi-derea orizontului cdtre noile curentestilistice internationale.
Integrate in acest larg fenomende expresie romAneasc[, picturilemaramuresene aduc o noti aparte,circumscrisd de coordonatele Mara-muresului istoric.
Desi mult mai pulin studiate decAt
arhitectura bisericilor de lemn, deve-nite un punct de referinld bibliogra-fic6, picturile murale maramureseneau fbcut totuqi obiectul cAtorwa studiide specialitate.
Meritul publicdrii primului studiuasupra lor ii revine lui Victor Britu-lescu, care le prezinti cu titlul Bise-rici din Maramures in numS"rul dinl94I al revistei ,,Buletinul Comisiunii
-f^;:5{#i}. U-fr"A
Megteri zugravi 9i interferenle stilistice
Monumentelor Istorice" infhtisAn-du le monografic, sub forma unorscheme iconosrafice qi insistand maiales asupra unor detalii anecdotice,cu referiri directe la mediul rural qi la
,,arta tdrineascd".Incluse in lucrarea din 1968 a
prof. I.D. $tefhnescu, Artct oeche
a Maramuregului, picturile mu-rale sunt, de asemenea, prezentate monografic, cu sublinierea unorelemente iconografice si stilistice de
indepdrtatS" origine; picturile suntconsiderate alterS.ri in timp a1e uneigindiri odinioar[ coerente, exprima-td printr un program a cirui con-secvenld este ,,tulburati" de uitare si
neintelegere.
Studii mai noi au intreprins identificarea operelor unor zugravi 1o-
calnici: articolul lui A. Socolan si
A. Toth, Zugraoi oi unor biserici delemn din nord-oestul Romdniei,publicat in ,,Marmatia", I, 1963 gi
interesantele articole, bogate in su-gestii gi precizdrt ale lui Aurel Bon-giu - Cdteoa obseroa[ii asuprabisericii din Sdrbi-Susani, in ,,BuletinulMonumentelor Istorice", 1970, gi[Jn zugrao din secolul al XVilI-lea:Radu Munteanu" , in,,Arta", 1970. in
20
..
g
j:.
Ua.,,1
- irfitisan:,,,rma unor-.istand mai;nec d,rrice.
.-ri n ral si la
:-r- 1',ro8 a
\::'t oeche
--,1::it mu-" ilr ezenla
:.-arta rtltor- -,.istice de
:rnle sunt:-: ale unei
". erprima
':arr.ti con
'ie uirare si
'rrins idenz'.rgrar i lo-Sc'colan si
' biser[ci de
Romaniei.I. 1963 si
:ate in su
-\urel Bon.upro bise-
' -Buierinul. 19-0. si
-\_\ IIl leo:
a-. 19-0. in
sfArqit, recenta lucrare a lui MariusPorumb - Icoane din Maramures,I975 - urmdreste cronologic evolu{iastilisticS. a picturii de icoane, a ateli-erelor si a mesterilor zugravi, dintrecare unii sunt, firesc, Ei autori de pic-turi murale.
in prezenta lucrare vom relevacoexistenta in picturile murale ma-ramuresene a mai multor tipuri de
structuri stilistice, ele insele tributare unor arii de culturd diferite care
s-au intersectat pe ieritoriul Maramuresului, sigur pe tradiliile sale,
dar in acelasi timp deschis unor noiperspective artistice. in acest contextse exprimi personalititile distincteale cAtona mesleri zugrar i care au
activat in a doua jumdtate a secoluluial XVIII-lea Ei in primele decenii ale
secolului al XIX-lea.Analiza operelor acestor zugravi,
su bl i n ierea d isocieri lor ;i i n rer -
feren{elor stilistice care se produc,ca qi schilarea rdspunsului nuan-tat al societS.tii locale fald de un noucontact cultural sunt probleme care
au stat la baza incerc[rii noastre de
a descifra caracteristicile picturiiMaramuresului intr un moment incare, departe de a fi un simplu feno-
men de decadenli prin rusticizare,ea ne volbesre despre capacitarea re-ceptivi a colectivitS.tii locale care do-reEte sd se afirme.
in cele ce urmeazi vom incerca sd definim premisele teoretice de
la care am pornit in abordarea unoraspecte ale interferentelor stilisticesurprinse in Maramuresul veacuri-lor XVIII-XIX, considerindu-le dinperspectiva mai largd a fenomenelorculturale.
ln momentul in care analiz[mo operi de artd dincolo de propriilesale calitaqi. de compozitie. iconografic etc., considerAnd-o atet ca document al personalit[tii autorului ei,
cdt qi al civilizatiei spirituale cdreia iiapartine, ori al unui anumit mod de
sensibilitate religioasd, inseamnd cd
interpretim opera de arti ca simp-tom a ,,altceva". iar caracteristicile ei
ca manifestdri particulare ale acestui
,,altceva", c[ incercim deci sd desci-frim,,,valorile simbolice" subiacenteoperei de arti2o.
AvAnd in vedere cd fenomenelede interferentd stilisticI remarcateaici pot fi considerate simptomatice
20 Adoptdm aici punctul de vedere al lui E.
Panofski, ,,Essais d'iconologie", Paris, I9O7 .
fJ ^ar-L .3s[ 7]Fa t--5!-rE;;.irfiF*-. -i-.J.'s{€,-.- H4A
Pictura murali maramuregeand Megteri zugravi 9i interferenle stilistice
ansamblul configuratiei culturale,in functie de un ,,pattern"2a sau o
,,matrice stilisticd"25 proprie. Tipareleculturale actioneazd ca un fel de filtrucare opereazd trierea elementelorpropuse, respingAndu le pe unelesi acceptAndu-le pe altele, tocmai infunctie de compatibilitatea acestora
cu structura receptoare.Fiecare colectivitate sociali are
propriile sale predispozitii de schimbare; de aceea, transferul unui ele
ment cultural de la o colectivitatela alta, sau de la o sferi culturalS laalta, ilustreaz[ gradul de deschideregi capacitatea integrativd a societ5liireceptoare.
Soarta elementului nou depin-de de natura contactului qi de raportul dintre cele doui configuraliiculturale. Transferul in sine poate fiprodusul unui fenomen de difuzareinvoluntar si natural, ca propagareaundelor. dar poate avea si un caracterimpus din partea unei culturi institu
lionalizat dominante.Acceplarea sau respingerea. mo
dul de acceptare si conditionarea asi
mildrii depind de natura elementuluicultural nou, care poate merge fie inacelaqi sens, fie in sens opus evolutieiinterne, sensibiliteii qi disponibiliti
lilor proprii de schimbare ale confi-21 Ruth Benedict, ,,Patterns of Culture", Boston,
New York, 7934, p. 41 .
22 Franz Boas, ,,Primitive Art", Oslo,7927 , p. 4.23 Lucian Blaga, ,,lnterferenle stilistice" (capi-tolul din lucrarea ,,Fiinla istoricS"), ,,Via!a RomS-
neascd", 9 / 1,97 6, p. 77.
24 Noliune folositd de R. Benedict in ,,Patternsof Culture".25 Noliune folositd de L. Blaga in ,,TrilogiaCulturii".
22
pentm evolu{ia spiritualit5lii locale,rom lua in discurie rermenii care inrrA in relatie in acest proces. si anume configuratia cultural[ receptoaregi diferitele sfere emitdtoare.
Pornim de la postulatul c5. lucrimcu sisteme a c[ror coerentd, in momentul analizet, este suficient de marepentru a putea forma unitdti semnificative de studiat. in acelaqi timp ludmin considerare faptul ci orice culturdeste ,,mai mult decAt suma trd.sdturi
lor ei"21 si cd ea reprezinth dezvoltareaistoricd originald care s a efectuat atAt
in funcfie de mediul social si geogra-fic, cAt qi de ,,modul in care e utilizatmaterialul cultural care i a venit fiedin exterior, fie din propria sa facul(ate creativA"22 sau. asa cum sugestiv
a ardtat Lucian Blaga, ,,cAmpul sti-listic... nu este un tot indivizibil, nicimonolitic, nici monadic", ci ,,un md-nunchi de factori" care ,,pot sd variezeindependentunul de celdlalt" dar care
,,alcltuiesc un ansamblu in sensul
unui tot cosmogenetic"23.
in acesr conle\r ni se pare
esentialS. precizarea cd nu elementelecomponente sunt cele care determind caracterul unei culturi, citocmai modul in care sunt ele
selectate, reformulate Ei integrate in
E- ,a4J . I
e stilistice
,-o.rlnrrale.
nr-:- sau o
rt. Tiparelei rel ,le filtnrtitmentelor. pe rtnele:. r,,(:n1ai in5i aLeSIOfa
>, ',-iala are
r 'ie schim.r '.itrrti ele-'-'le,-rir irate
-',iirrrrala la,ie.c Iridere; :,,rierArii
-,'i,-ieFrin-- si,le ra
, ,rrll:urarii
-l t poare fiiliifuzare!r,rpagarea"ill r-afaCtef
i-in insiiru
:irea. rno-,rllalea aSi
Itmenmlui,tr:e fre ints er oltttiei
F,:'nibilirA'ale confi
:: 1 .,Patterns
: ir .,Trilogia
!reil'
gurafiei culturale receptoare.Rdspunsul acesteia este de naturd
complexd qi reprezinti un simptomcultural al colectivitS.tii respective,
cici ea are posibilitatea sd aleagd nuanlat modul in care va accepta tran-sferul propus.
Dacd elementul cultural nou este
compatibil cu configuralia culturale receptoare, el va fi acceptat de
aceasta intr-un proces de asimilarece presupune reformularea in con-formitate cu coordonatele date; doarremodelarea asigurd elementului re-
Preliminarii
spectiv integrarea qi rispindirea inansamblul socio-cultural in care a
pitruns26.in aceast[ accep{ie, se poate spune
cd procesul de asimilare este similarcu procesul creatiei2T. Gradul de inte-grare a elementelor culturale noi poa
te fi verificat prin urm[rirea persis-
26 Robert Lowie, ,,lntroduction to CulturalAnthropology", New York, 1910, p. 375.
21 lbidem, p. 375; vezi in acelagi sens opinia lui
Bronislav Malinovski, pentru care imprumutulcultural este tot atat cet 9i invenlia, o veritabilS
,,crea!ie".
23
-,9, .- r-^L l\ '-?.r.r.*;fffft,:r-.- .\r-J-=rr UJA
Pictura muralS maramureseand Mesteri zugravi gi interferenle stilistice
trivitd cu coordonatele configuratieis ocioculturale recep toare.
Din cele de pAnd acum, ne putem da seama incd o dat5" de ce actulcomplex al acceptirii poate echivalacreatia prin modul in care elementulnou e adoptat si adaptat.
Pentru o mai clari punere in pa-gini a operelor studiate, ni se parenecesar sd precizim deschiderilecadrului geografic si istoric in carese desfhsoard fenomenele la care nereferim.
Relativa izolare intramontani a
Maramuresului istoric e strlpunsS" de
deschiderile cdtre zonele invecina-te prin citeva drumuri de legituri,atestate incd din Evul Mediu, drumurice vor fi constituit principalele cAi de
circulatie culturald., care all marcatistoria Maramuresului. Unele dintreele sunt simple poteci, atestate docu-mentar, sau doar de frecventa legdtu-rilor culturale, altele sunt adevS.rate
cdi de acces pentru traficul rutier.Astfel, spre nord, unde Maramu
resul esre marginir de masive muntoase, eristau totusi din vechimenumeroase drumuri si poteci care
asigurau circulatia unei popula{iipastorale romdneqti ale ci"rei urmesunt sesizabile din nordul Carpalilorpdnd in Mun{ii Tatrei28, din secolul al
28 Mara gi Nicolae Popp, ,,Dou5 aspecte ale
Carpalilor poionezi - urme rom6nesti in vialapastora16 a Carpalilor polonezi". Bucuresti, 1-936 9i
Stefan Metes, ,,Colonizdri rom6nestiin secolele XVlll-
XX", ed. a ll-a. Bucuresti, 1977,p.22-36si37-54.
24
tentei acestora in procesul istoric. incare unele rdmAn, iar altele se pierd.
Dac[ elementul cultural nou este
incompatibil cu configuratia culturali"receptoare, reactia acesteia va fi doarde acceptare. ExcluzAnd varianta,practic imposibild, a unui refuz total,colectivitatea receptoare mai are doudposibilitdli de alegere: fie sb accepte
elementul cr-rltural striin ca fenomende suprapunere intr-un domeniuizolat, in acele zone ale sale in care
rezistenta e invers proportionald cudependenla fafir de cultura exterioard
;i deci cu fbrta de penetratie a aces
teia, fie si I accepte parfial, asigurAn-du-i posibilitatea de rispAndire.
in cazul fenomenului de supra-punere. elementul strdin isi pdstreazitoate caracteristicile, nu se contamineazd. cu schemele traditionale aleconfigurariei receptoare si ca atare
rdmAne izolai, nedigerabil pentru ce
lelalte domenii culturale.Acceptarea incompletd sau chiar
inexactd a elementului strdin se face fienumai in forrnd, ignorAndu-i semnificatia originari, el fiind folosit in con
formitate cu necesitdtile societdlii re-ceptoare in cadrul cdreia capdtd aplica{ii diferite de cele pentrlr care a lostconceput; fie, dimpotriv[, el e acceptat
numai in idee, forma sa adaptAndu-sepattern ului local. Acest fenomen de
asimilare parfiald a elementului cul-tural strdin ii asiguri posibilitatea ris-pAndirii intr-o formuld alteratd, po-
ry-^-
:e >fiiisiice
:, ,lritarrraliei
;n. ne pu-, l= ,:e aCtrtl
-i- e,-hi\ alar :rtnrelftttl
:-:e ilr pa
:,- ii Pare:=. ,:.i,ltrile. l:: il- ,Lare
: -- :aft lle
!-€s: ':r frata
* =:-, i:to 5l
-==eeXVlll-
U.t.
XIV lea pAnd in secolul al XVIIi-lea.De asemenea, in secolele XVI-XVII,dtip[ aparilia unor sate rutene la iz-\-oarele Tisei, drumul care trece prinPasul Titarilor era folosit curentpentru a face leg5.tura intre nordulTransilvaniei si tinuturile Liovului2s.
Spre est, cdtre Moldova, existimai multe posibilitdli de acces intreMunlii Maramuresului si masivulRodnei, prin vdile deschise ale principalelor rAuri moldovene care brdzdeazd lanlul muntos.
Legd.turile cu zonele situate la vestsi sud vest (Oas, Baia Sprie - Baia
Mare gi cele din vestul Tisei) erau asi
gurate de cdi de acces usor accesibile,cunoscute din secolul al XIV-lea30.
in sfirsit, spre sud si sud est
Maramurepul comunici cu Nisdudulprin pasul $etref qi prin poteci care
strdbat masivul Rodnei. ducAndmai departe spre nordul qi centrulTran silva ni ei,
Toate aceste drumuri au constituit in acelaqi timp tot atitea cdi de
comunicare culturali ale Maramureqului istoric cu linuturile invecinatedin Moldova, Transilvania, zona Baia
Sprie - Baia Mare, Oas, Polonia, Slo-vacia si Ucraina subcarpaticS".
intre aceste coorclonate geogra-fice s-a desfbqurat viata economicd,
29 Radu Popa,,,lara Maramureguluiin veacul al
XIV-lea", Bucuregti, 1,970, p.4O.
30 Mihaly loan, ,,Diplome maramuregene dinsecolele XIV-XV", Sighet, 1900. p.92, L34, L06 si
14 (in ordinea citdrii in text).
Preliminarii
sociali si politicd a Maramuresului.AvAnd convingerea cd realitS"tile
veacurilor XVIII-XIX, in limitele c5.-
rora se va inscrie studiul nostru, nupot fi intelese {bri raportarea la acea
perioadd in care au fost puse bazele
vietii culturale maramuresene, nevom permite o succinti intoarcere intimp, c[tre secolul al XIV lea. Vom ficiliuziti de fundamentala lucrare a
arheologului Radu Popa, TaraMoromuresului in oeacul crl XIV lea, aIl.turi de care considerdm cd ,,in litera-tura populard orald, in arhitectura si
arta populari, in costume si datini ca
si in celelalte variate expresii ale bogdtiei sufletesti a maramuresenilor,se gesesc numeroase elemente a c5,-
ror vechime coboard nu numai pindin veacul al XIV lea, ci si mult maideparte in trecut"3r.
Cele mai indepirtate stiri documentare de care dispunem vorbescdespre existenla in secolul al XIV lea
a o sutd de aqezdri stabile maramuresene, dispuse in majoritate de-alungul principalelor v[i ce brizdeazdtinutul32. Aceasld grlrpare a aqezlrilor de-a lungul rAurilor (Viseu, Iza,
Cosdu, Mara) va rd.mine una dintrecaracteristicile vielii maramuresene,concentratd in microregiuni delimi-tate de cursul principalelor ape.
Cristalizarea vietii sociale maramuresene isi are rdddcinile in obgtea
R. Popa, ,,lara Maramuregului", p. 215lbidem, p. 118.
25
51
32
Jf -<D, L . f 7?n ,-.:t.]-t2G.,.ry!-j* a!!!-i. y{€:f.- 'U-r.^
Pictura muralS maramuregeanS Megteri zugravi 9i interferenle stilistice
mureseanS., fiind sesizabili atit inunele aspecte etnografice, cAt qi
in modul in care au fost adoptateanumite structuri stilistice in picturamurali a veacurilor XVIII-XIX.
Urmdtoarea etapi a structurS.riir ietii social-polirice maramurebenea constituit o voievodatul, institutiea c[rei conducere a fost, cel pulinla origine, eligibild de ci:tre aduna-rea cnezilor maramureseni. in ca-drul acesteia, voievodul avea rolul deconduc[tor militar al ldrii Maramu-resului si atributii juridice exercitatein baza obiceiurilor si traditiilor locale35.
ExprimAnd stadiul de dezvoltarepolitica. instiiurionalizarea \ ieiii re-ligioase maramuresene a culminat cuacordarea dreptului de stavropighieconstantinopolitand mdnS.stirii dinPeri in 139136.
Pentru aceastd epocd ambele ca-tegorii de ldcasuri de cult cunoscute,
bisericile parohiale din vatra satului37
si cele ale mdnistirilor izolate38, debu-
33 lbidem, p. 135.
34 Pentru veacul XIV sunt cunoscute: cnezatulfamiliei lui Bogdan-VodS,,,descilecitorul"Moldovei, care cuprindea satele de pe Valea
Vigeului si de pe cursul superior al Izei, cu
centrul la Cuhea; cnezatele Vdii Cosdului 9i Vdii
Marei; cnezatul Varaliei care tngloba satele depe cursul inferior al lzei; in sf6rgit, cnezateleCAmpulungului, Talaborului si Viii 86rjava, alecdror limite teritoriale sunt astdzi mai greu deprecizat, ibidem, p. L52-766.
35 lbidem, p. 2O3-2O5.
36 Eudoxin Hurmuzaki,,,Documente privitoarela istoria romAnilor", vol. XIV l, Bucuregti, 1887,p. 15.
37 Pentru secolul XIV sunt atestate numeroasebiserici parohiale, dintre care construcliile dinpiatri de la Cuhea, Giulesti, Sdrdsdu, Biserica
Alb5. R. Popa. ,,lara Maramuregului", p. 224-
230.38 Sporadic atestate documentar (pentrusecolul XlV, lScagurile din Peri, Cuhea, B6rsana),
mdndstirile r5m6n in general izolate 9i de miciimportanld. ibidem, p. 277-21,8.
26
sS"teascd, care a constituit ,,elementuldebazl" al organizirii sociale din vea-cul al Xl\r-lea qi totodatd elementulde continuitate al societdtii locale de
oarece eaisiare originileintr o epocd
anterioard. si a continuat si existe si inveacurile urm[toare", reprezent6.ndin acelasi timp ,,elementul esential de
rezistent[ activd si pasivd a ldrdnimiifap de aselvirea feudali"33.
Din obstile sdtesti, in urma unuiproces firesc istoric de diferentieresociald pe baze economice. s-a ri-dicat lent feudalitatea local5. Prinstratificarea social[ din cuprinsulunei microregiuni, in primul rind inurma cerintelor vietii economice, darsi a unor aspecte sociale, militare gi
de cult, s a ajuns treptat la organiza-rea prestatal[ a 
e^t UJ
.e str N islice
irila atAt in1ce. cAr :i,sr adoptatee in picturaI_\I\.:tiltCturarii
ralnLtresene
r1. institutier. cel putinirre adunaeni. in ca-r ea r-olul de
ii \Iaramue erercitater,:lirlilol lo-
'dezroltare:a r ierii r-e
:ulminat curar ropighierAstirii din
arnbeie ca-
cLutoscute.
tra satului3T
arel'. debu-
ente privitoare
"curesti,1887,
rie numeroase:nstructiile din€s;u, Biserica
sL \ii", p. 224-
:ctar (pentru
::a, BSrsana),
aie si de micd
"iikrll'
teaz6. ca institulii ",prin ercelen(i feudale"3e, adicd patronate de feudalii ina ceror posesiune se afle. Astfel, prinacordarea dreptului de stavropighiemindstirii din Peri, din posesia DragogeEtilor, Constantinopolul i;i asigura o
noud aurorilate laicA in regiune.
Pe de altd parte, pe lAngi. bisericaortodoxd a romAnilor, in Maramuresau existat atAt licase catolice (ale ce
lor cinci aqezdri de ,,oaspeli regali"germani si unguri, pdtrunqi in Maramures dqd1277), care depindeaude un arhidiaconata0, cAt si licaselerutenilor (a;eza!i aici la sfhrqitul se
colului al XIV-lea si inceputul seco
lului al XV-lea) aflafi sub jurisdicfiaepiscopiei din Muncaci (care ia fiinldin secolul XV)41.
Asadar, inci de la inceputurilevietii sale artistice, Maramuresul a
fost integrat in marea arie bizantinS.
dar, in acelaEi timp, prin pozitia sa
geografici, el a devenit si locul unorinterferente culturale.
De-a lungul veacului al XIV-lea,ca qi in perioada urmdtoare, cneziimaramureseni au depins de raporturile lor cu coroana ungard, in mS.sura
in care aceasta le recunostea titlul de
stipAnire, ca urmare a unei situatii de
fapt, intdriti. prin privilegii cu drept
39 P.P Panaitescu, ,,inceputurile gi biruintascrisului in limba romind", Bucuregti, 1965, p. 84.40 R. Popa,,,Jara Maramure9ulut", p. 221.
47 lbidem. p. 223 si M. Pdcurariu, ,,lstoriabisericii ortodoxe rom6ne", vol. ll, Bucuregti,198L, p. 182.
cnezial sau nobiliar.inti.rirea autoritetii urrgare asu-
pra Maramuresului a dus treptal laasimilarea dreptului cnezial, cu celnobiliar si la transformarea, in urmaunui proces complex si indelungat, a
voievodatului Maramuresului in co-mitat al regatuluianger in.
Pe domeniile cnezilor care au ac
ceptat asimilarea in cadrul nobilimiimaghiare, ca Ei in cele cAteva sate st5.
panite de leudali srrAini. s a ajuns re
pede la dizolvarea obstilor sS"testi si latransformarea ldranilor liberi in iobagi.
in schimb. in majoritatea satelorrimase in sti.pAnirea feudalitdtii 1o-cale care ,,si a pdstrat legdturile cumediul ei originar" s-a produs un,,interesant proces de nivelare intreobstea siteascd Ei familiile cneziale",in principal pe calea legiturilor familiale care au fhcut ca ,,sate in careo familie de cnezi a primit in secole
le XIV XV o diplomi nobiliar[ sau
cneziald sd devini in veacul al XVIIl-lea in totalitatea lor sate neme-qesti" .12
Acest fapt nu va fi lipsit de important5" in analiza vietii culturale siartistice a Nlaramuresului veacurilorXVIII XIX, in care dorinla de afirmare a ctitorului-comanditar trebuiesi fie inlelease ca o expresie a cerintelor intregii obsti sdtesti, constienti
42 R. Popa, op. cit., loc. cit., capitolul,,Societateamaramuregeand in veacul al XIV-lea", p. 140 5inotele 26-27 .
,JJ -v.t_ ! lE-!?
c J,,il.I.;-a*-:-r:-
Pictura muralS maramuregeanb
de vechimea si forla atribufiilor sale.
De-a lungul secolului al XV lea,Maramuresul continud sd fie pistoritde egumenii-exarhi ai mS"ndstirii dinPeri: printr-un act dinI479, emis deMatei Corwin, afldm cd preolii romAnidin Maramures sunt scutiti de oriceddri c[tre stat si pistoriti de mitropolitul Ioanichiea3.
Odath cu sfhr;itul secolului alXV lea, datoriti conflictelor care alr
avut loc intre egumenii romAni aimdndstirii Peri si episcopii ruteni dinMuncaci, Maramuresul a trecut subjurisdictia acestora din urmd, pAnd
tirzir, citre inceputul secolului al
XVII-1ea.Pen I ru inceputurile r iet ii arr isrice
maramuresene putem doar s[ presupunem cd atAt puternica dezvol-tare artisticd a Moldovei veacurilorXV XVI, cAt si ecourile Renasterii,resimtite in Transilvania si in tdrileinvecinate din Europa centrali, nuau rdmas fhri risunet in Maramures.
in secolul al XVII-lea, dominatde Reformd, sunt cunoscuti din nou,numai pentru Maramureq, episcopiromAni ortodocqi, cu resedinta la Perisau in alte m5.nistiri, multi ,,numiti larecomandarea unor domni romdni,mai ales din Moldova, unii fiind hiro-tonisiti la Suceava sar-r la lasi"aa dupi
43 M. Picurariu, ,,lstoria bisericii ortodoxerom6ne", vol. ll, p. 189.
44 lbidem, p. 190. Menlionim cAteva exemple:in 1604 un anume Serghie, fost egumen lamindstirea Tismana din lara Rom6neascS, a
-F:5!€'.:-" U.,CA
28 Mesteri zugravi 9i interferenle stilistice
ce, prin pacea de la Brest Litovsk din1596, o parte din clerul si credinciosiiruteni trecuseri la unirea cu Roma.
Nici domnitorii Jdrii RomAnestinu rim6.n indiferenti la situatia ro-mAnilor ortodoc;i de dincolo de
munti, dupd cum o dovedeste si ati-tudinea lui Serban Cantacuzino, careincearci s5" intervinS. in favoarea bisericii romAnilor transilvdnenias, sau
a lui $tefan Cantacuzino, care donea-zdin1677 un potir mS.ndstirii ,,inilfa-rea Domnului" din Maramures46.
Schimbdrile politice surveni-te in urma pdcii de la Mikulov, din1622, ptin care Habsburgii cedau luiGabriel Bethlen in stdpAnire viagerS.
sapte comitate din nordul Transil-
fost rAnduit de Mihai Viteazu ca episcop de
Muncaci gi Maramureq; intr-o scrisoare din 30august 1608 Constantin Movild al Moldovei i1ingtiinleazi pe Gabriel Bathory al Transilvanieici a trimis in Maramure5 un episcop, la cerereacredinciogilor de acolo, deoarece,,inainte, intimpul principilor de pioasd amintire de aici se
aduceau episcope"; $tefan ll Tomga al Moldoveicere permisiunea s6 trimiu, in I6L4, un episcoportodox in Maramure$, ,,conform tradi!iei". De
asemenea sunt trimigi in Maramureg cdlugiri dinMoldova: pe la 1650 de la Vorone!, iar in 1682
de la mdnSstirea Putna. v. N. Iorga, ,,Documenterom6negti in arhivele Bistrilei", Bucuregti, 1898,partea l, p.92, doc. CXVI Si partea ll, p.36, doc.CCXXVI
45 5t. Mete5, ,,gerban Vodi Cantacuzino gi
biserica rom6neascd din Ardeal", Vileni, 1915.46 l. BArlea, ,,insemndri din bisericileMaramuregului", Bucuregti, 1909, p. 165, nr.
598; N. lorga, Studii 9i documente cu privire la
istoria RomAnilor, vol. Xll, Bucuregti, 1906, p. 91,nr.252.
fur.1 'iillffig'".';ti,
vaniei si Ungariei, au creat premisele imixtiunii directe a principilortransilvdneni in alegerea episcopilorortodocsi de Muncaci si Maramures,ceea ce a produs frecvent opozilii dinpartea adunirii generale a nobililorgi preotilor maramureseni; episcopiierau schimbati des si, in ciuda faprului cA erau de obicei (rimisi pentruhirotonisire in Moldova, li se impuneau totodate condilii calvinizanteaT.
in 1656 Maramuresul este pus sub
ascultarea mitropolitului Sava Bran-covici din Alba iulia, care in 1672 asfintit mend.stirea Moisei, inchinatdPutnei.
in acelasi timp, copi;ti moldo-veni stribat {inutul Maramuresului:in 1675 este mentiont la Borsa ,,Pe-pelea Timotei diacon ot Moldova";in 1697, la Hirnicegti, ,,Ilie dascdlul,Aron Popovici din Jara Moldovii, dinIaqi", iar in 1700, la Ninesti, ,,popaVasile Moldoveanul", acelasi probabilcu dascilul Vasile Sturza Moldovanulcare a stribitut linuturile ardelene si
a scris 31 de manuscrise romAnestia8.
De la sfhrsitul secolului al XVII-leaincep sd gi facd simlitd prezenta ate-lierele de zugravi localnici de facturd
47 M. Pdcurariu,,,lstoria bisericii ortodoxerom6ne", vol. ll. p. L93-794.48 l. 86rlea, ,,insemndri", p. 36, nr. 1,44 Si p.739,nr. 504; G. $trempel, ,,Copigti de manuscriseromAnegti pAni la L800", vol. l, 1958, p. LL5gi At. Popa,,,Un cirturar bihorean din secolulal XVll-lea", ,,Mitropolia Moldovei gi Sucevei",'1966, nr. L-2.
t5.r5"qeascd, a ceror activitate va deveniprodigioasi in secolul urmitor.
Totodatd, se pare c[ Maramuresulsecolului XVII devine ,,centrul unoriradieri de megteri si icoane in specialspre zonele d.e religie ortodoxd dinSlovacia de est, Ucraina subcarpaticd,Galilia si Polonia"as, zorLe cu care
pictura de icoane maramureseanlprezinrd mari similitudini.
Erenimenrele isorice pe(recutela sfhrsitul secolului al XVII lea si
la inceputul celui urmdtor (ocuparea
Transilvaniei de c5"tre Habsburgi in1691, urmati de presiunile crescAnde
uniate asupra romAnilor ortodocsidin Maramures, incepind din 1697
si culminAnd in 1701 cu infiinlareabisericii greco-catolice) au determi-nat in bund mS.surd evolutia creatieiartistice.
in."r""r"a de a impune catolicis-mul tuturor nationalitdtilor din Im-periul habsburgic s a lovit de impotrivire atit din partea rom6.nilor, cAt
si din partea sirbilor ortodocsi si amaghiarilor calvini. pentru care acest
act insemna inceputul unui procesde deposedare de tradilia lor nationall si culturald.
in ciuda promisiunilor imperia-le (prima ,,Diplomi leopoldind" din1691 certifica egalitatea sociald a cle
49 M. Porumb, ,,lcoane din Maramureg", 1975.p. 16 Si nota 24, cu referire la ,,Heinz Skrobucha,
Ikonen aus der Tschechoslolovakei", Prcga, L971-
gi,,Janina Klosinska. lkonen aus Polen", lkonenMuseum, Recklinghausen, 7966. p. 2-1-4.
':e slilistice
Litor sk dinr tledinciosii. cu Roma.
r Rortrdnesti
sirualia ro,lincolo de
:tlesre si ati-rcuzino. care
ialoarea bi
' Anenir5. sau
car-e donea,tirii ..indlta-tttrtres 16.
e stu-r'-eni-
'likulor-. dineii cedau lui,nire r-iagerd
Iul Transil-
ca episcop de
;cirsoare din 30
al Moldovei i1aL Transilvaniei
scop, la cererea
:ce,,inainte, inrrlire de aici se
r5a al Moldovei614, un episcop'n tradillei". De
-:re5 cdlugdri dinne!, iar in 1682ga,,,Documente
3ucuregti,1898,3a ll, p.36, doc.
Santacuzino gi
'"'ileni, 19L5.
cin bisericile39. p.165, nr.
'ie cu privire la
:ti, 1906, p. 91,
Preliminarii
