Petre Tutea
Petre uea
322 De Vorbe Memorabile
Adevr. Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasc
adevrul. Intelectul e dat omului, dup prerea mea, nu ca sa cunoasc
adevrul, ci ca sa primeasc adevrul. Tot ce teoretic este just este
practic necesarmente just. Nu i invers, ca oamenii au practici
sinistre n istorie. Am avut revelaia ca n afara de Dumnezeu nu
exista adevr. mai multe adeveruri, zic eu, raportate la Dumnezeu,
este egal cu nici un adevr. Iar daca adevrul este unul singur,
fiind transcendent n esen, sediul lui nu e nici n tiin, nici n
filosofie, nici n arta. i cnd un filosof, un om de tiin sau un
artist sunt religioi, atunci ei nu se mai disting de o baba murdara
pe picioare care se roag Maicii Domnului. Acum, mai la btrnee, pot
sa spun ca fara Dumnezeu i fara nemurire nu exista adevr. Alegerile
din 20 mai 1990 Au falsificat suta la suta alegerile. Ati citit
Complicaiile tehnicii votrii? Nu puteam sa votez nici eu, att era
de complicat! Pai ce-i acest ceausesc 89% pentru nite golani care
nu-s n stare sa conduc nici o gara? Incapacitatea de guvernare a
stora s-ar putea sa fie ansa hoitului roman sa devina viu. Domnule
Tutea, daca ati fi fost ales preedinte la 20 mai, prin absurd, care
ar fi fost prima hotrre pe care ati fi luat-o? Prima hotrre:
privatizarea, nsemnnd construcia celor doua comune: comuna agrara,
ntemeiat pe gospodarul dibaci i priceput, i comuna urbana,
guvernata de ntreprinderi, de aceti gigani ai lumii moderne. i as
fi creat institute sa sincronizeze poporul roman cu toate
cuceririle speciei om, mutate n spaiul valah. Ca eu nu contest
poporului roman ca limba lui i geniul lui intelectual ii permit sa
mute creaiile speciei om la el acas. Americani. Omul, cnd e singur,
poate face fel de fel de unelte. Adic devine american, spun eu. Eu
as scrie peste Statele Unite asa: Omul este un animal care fabrica
unelte. M-au ntrebat unii care sunt foarte filoamericani ce cred
despre americani. Sunt lctui cosmici, domnule, le-am zis. India, de
pilda, este inferioara tehnic Americii. Nici nu-ncape ndoial:
America o baga la jiletca. Da' spiritual America e Ghana; pe lng
India, e primitiva. Americanii nu mor n rzboi. Sunt suprainarmati.
Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie la muniie
raspunde n fata Senatului. Eu nu pot fi americanofob dect n ceea ce
privete descompunerea religioasa n secte. Dar din punct de vedere
politic. i noi, i rusii ar trebui sa avem n frescele din biserici
un Columb, caci fara el nvm acum nemete cu dicionarele pe genunchi.
n belugul de acolo nu poate aprea o gndire teologica. Americanii
n-au vocaie; il invoca pe Dumnezeu doar ca sa le binecuvnteze
prvliile. Ei gndesc negustorete. Exercita stpnirea lumii doar la
casele de bani. Antisemitism. Antisemitismul nu e o reacie spontana
a romanilor, a germanilor, a polonilor, a maghiarilor, a
francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. E
provocat de ei, ca spaima, creznd c-l previn. Antisemitismul
funcioneaz dup principiul aciunii i reaciunii. Pai daca rabinul
Moses Rosen, care e doctor i face parte din Consiliul Mondial
Evreiesc, il njura pe Eminescu. Pai ce ar zice el daca eu l-a lua
pe Moise pe fra? Nu am fost i nu sunt antisemit, pentru ca ar
nsemna sa fiu anticretin. Pentru ca, sa fim cinstii, Cristos nu e
din Flticeni. Ateism. O baba murdara pe picioare, care sta n fata
icoanei Maicii Domnului n biserica, fata de un laureat al premiului
Nobel ateu baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca
ateu, asta moare asa, dihor. Eu cnd discut cu un ateu e ca i cum as
discuta cu usa. Intre un credincios i un necredincios nu exista
nici o legtur. Ala e mort, sufletete mort, iar celalat e viu i
intre un viu i un mort nu exista nici o legtur. Credinciosul cretin
e viu. Ateii i materialitii ne deosebesc de animale prin faptul ca
nu avem coada. Ateii s-au nscut, dar s-au nscut degeaba. Balcani.
Balcanii sunt curul Europei. Bani. Eu nu detest burghezia. Eu m-am
lmurit ca un om care vrea sa fie bogat nu este un pctos. Spunea
odat un preot btrn: Circula o zicala ca banul este ochiul dracului.
Eu nu-l concep ca pe ochiul dracului, eu il concep ca pe o scara
dubla. Dac-l posezi, indiferent n ce cantiti, i te miti n sus
binefctor pe scara, nu mai e ochiul dracului. Iar daca cobori,
atunci te duci cu el n infern, prin vicii, prin lcomie i prin toate
imperfeciile legate de orgoliu i de pofta de stpn. Btrnee. Nu pot
evita neplcerile btrneii i nu ma pot supra pe Dumnezeu ca m-a inut
pana aproape la nouzeci de ani. Insa btrnii au o supapa foarte
neleapt: au dreptul la neruinare. O neruinare nelimitata. Cnd ma
gndesc la suferinele btrneii, mi dau seama ca n natura asta oarba
cel mai mare geniu este geniul morii. Faptul ca murim, de cele mai
multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru
noi. Biblia. Eu sunt iudeocentru n cultura Europei, ca daca scoi
Biblia din Europa atunci Shakespeare devine un glume tragic. Fara
Biblie, europenii, chiar i laureaii premiului Nobel, dormeau n
craci. tiina i filosofia greaca sunt foarte folositoare, dar nu
sunt mntuitoare. Prima carte mntuitoare i consolatoare pe continent
suverana e Biblia. Exista o carte a unui savant american care
ncearc sa motiveze tiinific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are
nevoie de tiin cum am eu nevoie de Securitate. Luther, cat e el de
eretic i de zevzec, a spus doua lucruri extraordinare: ca creaia
autonoma e o cocota i ca nu exista adevr n afara de Biblie. Mie
mi-a trebuit o viaa ntreag ca sa aflu asta. El nu era aa de btrn
cnd a dibcit chestia asta, ca era clugr augustin. Mie mi-a trebuit
o viaa ca sa ma conving ca n afara de Biblie nu e nici un adevr.
Shakespeare, pe lng Biblie. eu demonstrez asta i la Sorbona e
scriitor din Geti. Biserica. n afara slujbelor bisericii nu exista
scara ctre cer. Templul este spaiul sacru, n aa fel incit i
vecintile devin sacre n prezenta lui. tii unde poi cpta definiia
omului? te ntreb. In templu. In biserica. Acolo eti comparat cu
Dumnezeu, fiindc exprimi chipul i asemnarea Lui. Daca biserica ar
disprea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disprea i
omul. n biserica afli ca exiti. Ce pustiu ar fi spaiul daca n-ar fi
punctat de biserici! Carte. n afara de cri nu triesc dect
dobitoacele i sfinii: unele pentru ca nu au raiune, ceilali pentru
ca o au ntr-o prea mare msur ca sa mai aib nevoie de mijloace
auxiliare de contiin. Ceauescu. Ceauescu n-avea masca de Cezar, ci
masca de golan fioros. Nu mi-am nchipuit ca un golan analfabet
poate sa aib o asemenea pofta de luxurie. Vila lui de la Neptun.
totul e de aur acolo. D-aia s-a i numit epoca de aur. Aa-zisul
triumf al proletariatului, care a sfrit ca triumf al lui Ceauescu,
a fost triumful lui Golanescu i o trecere n ntuneric. Asta a fost
revoluia proletara. Ce s-a petrecut n decembrie '89 n-a fost o
revoluie, ci o restauraie: geniul politic al poporului roman a
atestat reaezarea n ordinea naturala. Asta s-a ntmplat atunci: o
restauraio magna. Fara sa ignor jertfele de la Timioara, ma opresc
la manifestaia din fata Comitetului Central, cnd mulimea a huiduit
tiranul. Atunci s-a ntmplat un fenomen fundamental: reintrarea n
ordinea naturala a poporului roman. Cnd mulimea ii refuza tiranului
ncrederea, asta calca n gol. aa a calcat Ceauescu n gol. Cioran.
Cioran e o inteligenta pura. Pai, pentru ca sa te fi ca el prin
Paris, trebuie sa ai inteligenta. Ca acolo inteligenta este! Are o
singura trstur inadmisibila n fiina lui: e neconsolator. Eu m-a
ntlni cu Cioran n nelinitile mele, care seamn cu ale lui, iar el
s-ar ntlni cu misticismul meu n lirismul lui. n ce privete cearta
lui cu Divinitatea, eu sper ca Cioran sa nu moara aici unde s-a
nscut, cum a murit Kant. Eu pe Cioran il vad mpcat n amurg cu sine,
cu Sfntul Apostol Pavel i cu Absolutul divin, pentru a nu muri n
lumea aceasta. Ceea ce e ciudat la Cioran nu e nelinitea de a fi
om, ci nelinitea de a fi roman. Comunism. Comunismul e cea mai mare
aflare-in-treaba din istoria omenirii. Comunitii au vrut sa ne fac
fericii cu for: ba, sa fii fericii, ca va ia mama dracului! Adic sa
mnnci bine, sa bei bine, sa dormi bine i la loc comanda! Ca sa
constai ca e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie sa ai
doctoratul n tiine sociale. Orice bou vede ca nu e bun. El vede ca
m-sa rabd, nevasta rabd, copiii rabd. vede tot i totul pute. A te
opune comunismului nseamn a apra puritatea Codului Penal. Comunitii
nu trebuie tratai ca infractori politici. Ei trebuie tratai ca
infractori de drept comun. Ca hoii de buzunare, ca tlharii, ca
violatorii de dame. Comunismul e imanentism absolut: el muta
complet omul n lumea asta. Comunismul nseamn negaia omului total,
ca omul total aparine la cele doua lumi: lumea trectoare i lumea
venic. Or, comunismul ancoreaz n dimensiunea lumii trectoare i n
felul asta nu e uman. Pentru ca daca ii spui unui om normal: ma,
eti un animal raional muritor i dup tine raman doar viermi i
minerale i da cu bata n cap! M-am gndit sa scriu un pamflet
anticomunist i m-am gndit sa iau anticii i modernii, cei mai mari
pamfletari pe care-i ntlnesc, i sa iau de acolo cele mai acide
imagini sau figuri de stil. i m-am convins ca e un travaliu odios,
gratuit, nu face trei parale. i am ajuns la o intuiie mult mai
corecta pentru a defini orice micare comunista. Iau un Cod Penal cu
trihotomia, tripartita diviziune a infraciunilor: crime, delicte i
contravenii. Definesc crimele pe rand i contraveniile pe rand i
scriu dedesubt: comunismul e infractor la ordinea universala,
naturala, prezenta n acest integral Cod Penal. Ei sunt infractori,
comunitii, nu oameni politici. De altfel Douglas, ministrul de
externe al Americii, a dat o definiie a comunismului: exista n
dreptul penal crime continue i crime continuate; comunismul este o
crima continua. Comunitii sunt att de teretri, ca eu nici nu i-a
lsa sa se urce n avion, i intre Bucureti i Moscova i-a pune sa
mearg pe jos, umplnd desagii cu mncare din loc n loc. Comunistul
tie ca e animal tie ca e raional, i tie ca e absolut muritor. Dar n
felul asta, cu toat raionalitatea lui, intre el i dihor nu e nici o
deosebire. Comunismul, unde a triumfat, te belete sistematic. Rusia
a demonstrat tehnic, practic i teoretic nulitatea comunismului.
Stalinismul e definiia comunismului. Unde nu e stalinism, dup trei
luni cad de la putere, ca nu sunt n stare sa dea nici. apa. Nu se
poate impune comunismul dect cu bata, cu parul! Nu se poate face
economie n comunism i de ctre comuniti. tia nu-s n stare sa conduc
nici mcar o comuna rurala. ncurca apele, nfunda fntnile. Comunismul
este un cancer social. Unde se instaleaz, ramane pustiu. Comunism i
egalitate. Att extrema stng cat i extrema dreapta sunt falimentare.
Comunismul, de pilda: premisa lui majora e egalitatea reala,
absoluta, a oamenilor. In niciunul din regnurile cunoscute nu
exista egalitate nici n regnul mineral, ca aurul nu e egal cu
crbunele, nici n regnul vegetal, ca plantele nu sunt egale, i nici
n regnul animal, ca pisica nu e egala cu leul, cel putin ca for. i
nici n specia om nu funcioneaz, cu att mai mult, principiul
egalitii. E damnat esenial comunismul prin premisa lui majora:
egalitatea reala a oamenilor, care este o utopie. i inca. da, vorba
lui Berdiaev, cusurul utopiilor nu sta n construcia lor, ci n
faptul ca toate sunt realizabile. E un paradox, insa este adevrat
ca paradoxul e limita pana la care poate merge inteligenta umana,
dincolo de care apare nimicul. Comunitii sunt vcari: considera
oamenii ca vcarii cirezile. Cum poi gndi egalitatea absoluta ca aa
trebuie s-o gndeti ca sa fii comunist cnd nici nu iei bine n strada
i te-ntlneti cu ea, cu inegalitatea? Si la comuniti sunt stpni i
slugi, dar ei sunt ipocrii, pentru ca stiu ca egalitatea oamenilor
nu poate exista nicieri; sunt perfect escroci, tocmai pentru ca
afirma ca esena comunismului este egalitatea reala a oamenilor.
Premisa egalitii absolute e nula, iar socialitii adug putin sifon n
vinul asta. Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce
urmresc. Comunitii urmresc egalitatea anarhica finala. tia sunt
comunitii anarhiti! Prin finalitatea lui, comunismul nu e ostil
anarhiei, pentru ca nu poi fi egalitar dect daca eti anarhic.
Comunism i totalitarism. Cnd se vorbete de totalitarismul comunist
e o contradicie de termeni. Totalitari nu pot fi dect oamenii care
pleac de la ntreg la parte dup formula aristotelica. Or, comunitii
nu sunt totalitari. Dup ce ma orientez? Dup Manifestul comunist,
care e evanghelia lor, evanghelia rosie. Acolo se spune ca idealul
lor e o societate fara stat, fara clase, conceputa ca o asociere
libera de indivizi. E incendiul anarhiei finale, sfritul
Manifestului, cum zice Kautsky. Comunitii sunt anarhiti la
finalitate. Totalitari sunt fascitii, hitleritii i Biserica
Catolica, pentru ca i ea pleac de la principiul aristotelic:
ntregul premerge partea. tia sunt totalitari. Mi-a spus un ziarist:
Nu mai spunei asta, ca zpcii tineretul! Daca toi ii considera pe
comuniti totalitari, nu pot sa dau pe post asta. Dar eu ce-i n gua
i-n cpua. Nu ma dau napoi. Nu pot sa mint. Conformism. Cei care
stau sub fluviul evenimentelor stau fie din orgoliu, fie din
incapacitate de adaptare. Dar, de multe ori, adaptarea la mprejurri
se cheama conformism i conformistul se deosebete de ploni doar prin
aceea ca ea n-are raiune. Cei care nu se conformeaz trag
consecinele, fie din orgoliu, fie din incapacitate de adaptare. Dar
adaptarea tine mai mult de biologic dect de spiritual. De pilda, eu
ma situez n fluviul inform al stalinismului, care se revrsa prin
empirismul haotic anglo-saxon asupra Europei Centrale. Deci cum pot
fi eu, daca ncerc sa judec acest fluviu inform al stalinismului
care situeaz omul n regnul animal, cum pot eu sa scap de acest
animalism? Prin orgoliu, ma opun i intru n temni. Prin conformism,
devin un simplu animal adaptabil. De altfel, sa tii un lucru: n
lupta cu evenimentele politice majore omul basculeaz intre eroism i
laitate. Laitatea te duce la conformism. Conformismul are la baza
laitatea. Te supui evenimentelor, tiind ca singur nu le poi nfrnge;
i nu-i convine sa candidezi la eroism. Constituia din 1923
Constituia liberala din 1923 nu e o opera, e o capodopera. Un rege
puternic, nfurat ntr-un stat al normelor liberale: separaia
puterilor i liberti cate dorete nea Nit; nici nu poate duce attea
liberti! Creaie. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar
un meseria de geniu, fiindc materia ii premerge. Prima idee de
creaie reala au adus-o n lume cretinii. De creat doar zeul creeaz,
iar omul imita. Eu cnd citesc cuvntul creaie literara, muzicala,
filosofica lein de ras. Omul nu face altceva dect sa reflecte n
litere, n muzica sau n filosofie petece de transcendenta. Cum sa
fie creatura creator? Hai tata, s-i arat eu moia pe care i-am
fcut-o cnd nu eram n viaa. Pai cum sa fie creatura creator?!
Cretinism. Omul e un animal care se roag la ceva. Cauta un model
ideal. i uneori nimerete, alteori nu. Cei care au descoperit
modelul ideal i succesiunea fenomenului din el sunt cretinii.
Cretinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic,
monist, dualist sau pluralist. Cretinismul este, pur i simplu.
Despre cretinism, Bergson spune ca noi il respiram. Are
materialitatea aerului. Seamn cu aerul. Noi suntem cretini fara s
vrem. i cnd suntem atei suntem cretini: ca respiram cretinismul cum
respiram aerul. Cretinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamn cu
marxismul. Religia e expresia unui mister trit, or ideologia e ceva
construit. A fi cretin nseamn a cobori Absolutul la nivel cotidian.
Numai sfinii sunt cretini absolui. Altminteri, cretinismul, gndit
real, e inaplicabil tocmai pentru ca e absolut. Suveran fata de
natura, supus Divinitii, nemuritor i liber prin depirea
extramundana a condiiei sale acesta este omul cretin. Nimic nu
poate nlocui cretinismul; nici toat cultura antica precretin. Eu
sunt de prere ca apogeul Europei nu e la Atena, ci n Evul Mediu,
cnd Dumnezeu umbla din casa n casa. Eu definesc strlucirea epocilor
istorice n funcie de geniul religios al epocii, nu n funcie de
isprvi politice. Cristos. Isus Cristos este eternitatea care
puncteaz istoria. Cunoatere. Daca nu cunoti revelat prin gratie
divina sau inspirat, nu cunoti nimic. De pilda povestea cu marul
lui Newton, care a czut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea
asta: Il tomb dans une meditation profonde qui l'a conduit jusqu'a
la loi de la gravitation universelle. i eu spun: daca Newton gndea
pana la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult
mai nelept. Cnd a fost ntrebat cum a descoperit gravitaia, a zis:
Am fost inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie undeva n natura legea
gravitaiei? Fenomenele lumii interioare i ale lumii exterioare tac.
Iar omul autonom i orgolios crede ca exploreaz lumea interioara i
exterioara cu jocul lui de ipoteze i ca descoper ceea ce vrea el.
El cuta; dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla trebuie
sa fie ca Newton, inspirat. Idiotul. Mare noroc ca exista oameni
care sunt idioi! Funcia idiotului e pozitiva, pentru ca fara el
n-am nelege nici geniul, nici normalitatea. Pai cum am cunoate noi
un om pe care-l numim desvrit daca n-ar fi prezeni tia, idioii?
Iliescu (Ion) El se afla n treaba. Pentru activitii de partid
aflarea n treaba e o metoda de lucru. tia sunt activiti de partid e
neobolsevismul actual al Romniei. Pai el a declarat n
platforma-program ca admira valorile ideale ale comunismului? Cum
ai spune: sunt ncntat de dulcea i de deliciul produs n mine de
cancer. Impostori. Corpul social e att de afnat nct, ca oprlele, se
furieaz la conducere i ajung acolo impostori. Exista fisuri n
aparatul social i de stat prin care se prelinge ncet, inevitabil,
impostura. Chiar i n cele mai strlucite ceti. Ce, credei ca n Frana
ajung sus numai personaliti remarcabile? Cnd e vorba de personaliti
n-ai ncotro, trebuie sa le imii. Fiindc imitaia e un fenomen social
inevitabil. Dar nu poi sa imii un prost, nici un impostor. Cel mult
il comptimeti. Ingineri. Am auzit odat un profesor de la
Politehnica; am avut impresia ca asist la un balet de ursi. Daca
ntr-un salon, ntr-un colt, unul fumeaz i tace, ala e inginer.
Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cnd i s-a spus lui Max
Planck, creatorul fizicii cuantice, ca s-a mai gsit o aplicaie, el
a spus: care e, ma? Uite care.
Ca sa vezi, nici nu m-am gndit! Inteligenta. Inteligenta, orict
de mare, nu e suficienta pentru a te curata de prejudeci. Cu cat
inteligenta e mai mare, cu att prejudecata e mai voinica, fiindc ai
aparat s-o justifici. Ionescu (Nae) Se spunea despre Nae Ionescu ca
scuipa inteligenta. Definiia lui Nae Ionescu este aceasta: meditaia
metafizica mutata la nivel cotidian, sau ridicarea cotidianului la
nivel filosofic. Nimeni n-a fcut asta n presa pana la el, nici mcar
Eminescu. Desi a fost un foarte mare gnditori i desi ramane cel mai
mare jurnalist, Eminescu n-a filosofat n publicistica. Clinescu,
fata de Nae Ionescu, nici n-a existat; n-avea vocaie filosofica
nici cat un mturtor. Nae Ionescu nu se msura n vremea lui cu
nimeni. Era el nsui. Nae Ionescu trebuie definit comportamental, n
sensul ca a avut o atitudine justa fata de toate evenimentele din
Romania. N-a gndit insa just ntotdeauna. Eu l-am preciat mai mult
atitudinal, nu ideologic; nu-l prefer pe omul politic. ntrebat
fiind cum nelege gndirea, n forma pura sau n exemple, Nae Ionescu a
rspuns: exemplele au fost lsate de Dumnezeu pe pmnt pentru ca
ideile sa fie sesizate senzorial i de prosti. A spus despre Zelea
Codreanu un lucru, Nae Ionescu: Eu ma screm i lui ii vine. Istorie.
Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practica att de mult.
Daca ai cultul istoriei, ai cultul apariiei i dispariiei; e
consolator acest joc? Istorismul, adic perspectiva istorica asupra
vieii i lumii, a dus n cimitir. Ne necm n istorie. Pentru ca
istoria nu te nvaa numai sa faci ceva, ca popor; cu istoria, tot ce
nsemnezi n interiorul unui popor devine discutabil prin faptul ca
nu poi, la infinit, sa lucrezi la facerea ta, ci dispari i apare
altcineva care, chiar daca nu te nlocuiete, te prelucreaz. i daca
nu poi iei din devenire, nu poi scpa de tristee; tristeea
metafizica e fructul devenirii. Sunt prosti istoricizanti care se
consoleaz prin devenire. Devenim mai civilizai, nu? Sau mai culi.
Adic murim ca i caprele, numai ca e mare lucru ca exista Kant,
Descartes, exista Newton, ma rog, atia mari creatori de cultura, i
exista i furitorul de religie, Cristos dar nu ne intereseaz!
Istoria e ntemeiat pe conversaia dintre Eva i dracul. aa ncepe
istoria, aceasta rtcire a omului, ca o damnaie. Iar la apariia lui
Cristos, atunci s-au suprapus teantric omul divinizat i divinitatea
devenita om i istoria a fost anulata. Cioran are o afirmaie
extraordinara: Istoric este tot ce este supraistoric. Cretinismul a
punctat supraistoric, desi a aprut n istorie. Sunt doua mari
discipline guvernate de principiul ireversibilitii: termodinamica i
istoria.
SFRIT
