aP rlxal uIP rf (ErlSololy EIiIPeJt ur Er (rrrrarrl rT.rxet urp rEurnu nu purua^ord 'egrury ap IeeJIBrJatEuJ rnun E'tarcuoc IerJetErrr rnun E)-rrsolo-1 plrriuasa atsa eJEJ nrtuad ,srudtzJ ay ?c1ls1a7u4elttunu-e6t 15 rerlo,r.zap E-s '.Eal-)C( p rn]nlorrs r :reretun( Enop E ur sale reru 't1nru retu 1oI'at4va3u4 taiauua plpnts aliaunu >s 'rlrrrrreS rrru €lnurJoJ o nf 'rzetse ef Eaaf ur esulrdnc'uoxes-o18ue prieds ur sale IEru ErErlo,\z.p 'Elnsr rSurlor:os ri auq-rort llqtull eatetr.trserdxa nrtuad006I EI ad re5uelcap Insaretul sulsrrr ne-s'rarEolorr.prp E aqral retu erirperr ere:3arur tsoj eeJEf uI 'tro(etu arlca:tp ptlt o-lrul 'lrluro-J EI atuJlE alJEo-J 'rou rEru alrJttuerJo nf Eaun es rnlnlxelE EZIIEUE ap ecr3o1o1g lrirprrrtrsrlErnt)nns ernaod urrd 'alrleJaua8 alrcrteuerS urrd 'aptulo3IexEluls e r('agosolg:p are8al alr?oj'alEruloj IrrltuEuJas E ErEurproBrtxe eJEtlo^zep o rS rsolE Ioras ls.rrt uI 'pr8rr ap ri so-rn8rr ap IaJ EI Iapou un ecrlde Eatnd as nu rfre ec nrtuad 't1ntuap TU EI e,\lapE as nu aref EI 'rrtsrlns Inruaurop ur 16 ecnueruas ur 'Exeturs ur rlapunxa nr 16

lEp rrulq aueo3 euorifunJ epun 'al3o1ouo3 u1 rS arSolo3roru ur :rnlnusrlErntf,nJts Inloras atrrderEIU uI tsoJ E Eal-)(X IE Inloras 'ernssnes ap Esnpe eru8lpered ap EJJequrqfs EI eC 'rretlo^zaptli trntuer et1ntu alrEoJ nf 'apuoricun3 rrcrtsr.t8url r rS apuroj rrcrtsr,r.Surl e :aluet:odturtticarrp EnoP Etslxe 'pulg r3o1o15 'lllor nf Lur16 runc e6y 'Eal-XX IE rnlnloras ecrrsr,t8url urlueuodul IEur tsoJ E af Exeue u1 aleirtlos atcund EAatVf ul ptsrlal ur faJt ES tetrJefur ruv

'pleolS ur aueluor Ilqurll Inrpnts u1 (llqrsod era nu lolu 16) terpaurr ]redrurun lnAE nE nu 'rrl-Xx IE Inlofes ulp pugdacur selE rElU 'rl]nsr,r8ury alE eJEtalJJf ap ayrricarrp'elernUnf rrleds atp ur 16 rde3 ap reldruerur E-s urnf e6y 'lruatuop pnop aletr eJturp fele:ap apatuod nes arardo;de ap arcund EAetEr 'rrcrtsr,rSurl rarrotsr IE alapa^ ap prcund urp 'zairgcs es

JEoP Il 'eseotinurru 16 gtalduoc ep tVtE areluazard ErrE zrlgnp ps pug8 ap ruE n51 'rrctrsr,t8url aleIJnIUET esrallp ter8atut ne nSauetuor a-re1oc6 eyatuerSo:d arEr ur rn1npour E Eterletap erarrlsep oatsa arBr '('paru 'ggg7'etodEN-(nlf ,eiurng ap rrirg3 ESe) 'auirapty aruZtyata4 .)C{

/n/orat u!dut)ru\t rutruaD1il li lnrutl lnrya) uerEruEl eueol t5 IytUEd eurlv rolrutuBop E atrEr EturlalxaUI I]STXA A]I]IJEJ UIP A] EAAf ]ENIAJ IIJE NU ']UEPI^E 'I{CA,I IEUJ EAEf TTiIPETT EI 16 IJIJAJAJ Nf'lotes Tntultln ur epoc6 nr Ia Jlrrntp8ay rsoj nE aJEf Eapa^ E nrruad qortsr.t8url ardsurp csau.rodES terrafur rue 'Efrteruer{Js JtrEoJ tn8rsap .etsa eJEf Exaue urp Eapel rnrnd rie unc e5y

rads rs rxaluor urp E er nr aricrperu., ";'JlillT,i?ffi'X'#,ilili:-- "TXtiJiilHf; tn E n? aJef alueseJetur JtrEoJ 'e:n8ls luns 'alrrinrsrp ET I5 reLU rrJotrqJolalue snds nr el Eaaf EI

ttroder tueatnd ttu ElEp qrnrra1 reru tlnru rsoy 5 6e e: n.rrnad 'lntxatuof rS tlnu etJEoJ ar6asdrlILLIJ ')llrnlllll rEls nr tit 'artred urp '?Llrrn EI EUVd;rp '(n13 e1 ptuazard urnfe Jerrll uEJa EfEptrtjn.l u LUr-] rrtr atJ lrtrrp rELU rl11LU EIJrE lnSoPrp ea,rr uralnd nu Ef nt-r er:eoj'a-red rtul

(airuyay) '/,t?ltpa arututru flta{ns /) aa.tat.trsuarl'!/:i1jt,;i).t0 ]i,l.lt_1tt1 'lu)laut'p7ta ul .puyilnd'a,uLtadua4'uruLcadso,4ay .BI0z

- Br6I ,?1uoti

t/i tlurtt/.).! u.tnju.tajlf i uqrury arua1 ad [n72 al BI0Z attqruopo BZ-92 uyuouad ry OA(INV apluzttru8to 'r-IIIAX u aitpa ouaruol !!ffirutaql li llqruq L) rutlrppt? a? !rynuouodru1g ruryar uladl'qs atn ng[a7 wryoy 'ntun lotd ap alnufisns niuuatuot aalatrrsuul1 a$a 't1z?laLu"tn a,wr flxal

ilHVZDTqA

uruo)s D H iltunryDt ts to)ts lntnulltr'tn V)trst^rNt'l

(&rt['c Iarrnp:d a

:afnP?.D tP,

n" eJelfll

15 pppn'Bf,uolal

o

uus00

4 DOSAR

tot felul, inclusiv din transcrieri de conversa(ii sponttni ;- rbita. Consecinga foarte

serioasiaacestei direcqiiafostdepirtareadelaspeculaqialing':':.- ....- .frurateoriealimbiisi apropierea de acel gen de ar-raliza care este totdeauna bazat pc -::. ..rideauna intemeiat pe

statisticl, pe frecventa controlabila a fenomenelor. Anticipar-rd pL::.:: :'',r I()r.te aceste directiisunt foarte bine dezvolrate in lir-rgvistica romlneasca, dar o sa revir-t cu r-iisre observalii punctuale.A fost o dezvoltare evidentl in ultirnele decenii a interesului pentru fir-ror-r-Le ncle comunicirii, ale

interacgiunii, ale dialogului, prin pragmalingvistica gi prin lingvistica aplicara, iegata de domeniipractice, de la analiza discursului politic la iinrtrajul presei, la invatarea limbii e tc. Am mai indicatca direclii inreresante in lingvistica conremporani tipologia lingvistica, loarte bine dezvoltatS. si

care pune in relatie tot mai mult date concrete din zeci, sute de limbi, unele putin cunoscute,

incercind si vadi ce este universal, ce este majoritar sau foarte frecvent, care sunt principalelediferenge intre limbile lumii. Tiebuie amintite si psiholingvistica, cu o dezvoltare Ia un momentdat mai puternici, dar oarecum inglobati astizi de cognitivism si, bineinleles, cognitivismullingvistic, legat de psihologie, de neurostiinge, de antropologie, aplicat in semanticl, gramatici,stilistici - o directie extrem de importanta a ultimelor decenii.

Cum s-a plasat lingvistica romtneasca in acest tablou? Aveam deja o traditie a studiuluifilologic, a gramaticii, o dialectologie dezvoltati destul de devreme, o gcoala lingvistici puternicisi cu contacte internationale, la inceputul secolului al XX-lea gi in perioada interbelici; istorialimbii, legati, bineinteles, de filologie, era una dintre materiile cele mai prestigioase in epoci.In a doua jumitate a secolului al XX-lea, dupi anii '50, lingvistica romi.neasci, in misuraposibilului gi din pacate cu unele intreruperi, a rimas totusi conectati la direcgiile principalede dezvoltare ale lingvisticii internagionale, in primul rind in domeniul gramaticii traditionalesi ale gramaticii formale, in diversele aplicagii ale structuralismului, in fonologie, morfologie,poerici, stilistici, in teoria textului, semiotici, lexicologie, psiholingvistici. In ultimele decenii,s-au dezvolrar foarre puternic la noi pragmalingvistica si analiza discursului. Sunt si zone in care

cercetarea noastri este mai putin conectati la ceea ce inseamni tendinte actuale. Se intimplica tradigiile sau intA.mplirile istorice sa isi spuna cuvintul in dezvoltarea unui domeniu si inneglijarea sau abandonarea altuia. Achizigia limbli materne gi chiar cea a limbilor striine (lanivel teoretic gi experimental) sunt domenii destul de recente la noi, domenii in care a inceputsi se lucreze foarte mult gi foarte bine, dar in care e inca loc pentru mult efort de cercetare.

Sociolingvistica e o mare problema, pentru ci in perioada comunisti- nu a fost o disciplinaprea doriti, cum nu era nici sociologia. Puterea politici nu era foarte interesati si se stie cumstateau cu adevirat lucrurile in dinamica sociala si de aceea ceea ce avem noi in momentul de

faga ca sociolingvistici este mai ales mostenirea stilisticii functionale. Nu este deci un domeniutotal descoperit, dar e unul in care ne lipsesc inci multe informatii. De pilda, nu e foarte usorastizi sa descrii ce caracteristici are vorbirea specifica persoanelor cu diverse grade de culturisau cum yariaz1, comunicarea in raport cu virsta sau cu gradele diverse de formalitate. Avemcu torii intuitia unor diferenge, dar nu avem la dispozigie studii statistice suficient de serioase,

pe care sa ne putem baza intr-o aplicare didactici. La fel stau lucrurile in privinla studiilor de

corpus: din pacate, la noi acestea nu sunt suficient de purernice, pentru ci nu dispunem de

corpusuri suficient de ample si riguros alcituite. Prin proiecte de cercetare sau prin initiativeindividuale s-au alcatuit citeva corpusuri de limbi vorbiti, exista deja si corpusuri de romAniscrisi disponibile online, cu posibilitatea de cercetare automati, dar daci Ie comparim cuceea ce se intimpla in alte pirti ale lumii stim inci foarte prost. Sunt printre dumneavoastrldestui care stiu care este situagia unor limbi europene, importante - englezi, francezi, italiani,germani -, care pun la dispozitia publicului corpusuri bir-re structurate, cu materiale foartebogate organizate dupa plasarea in timp;i dupi tipurile dc texte. La noi, din picare, studiereasratistici a unui fenomen lingvistic pe baza unui colpus larg este inci un deziderat. Sigur,

imaginea de mai sus este una foarte globala, schematica.

lq trer

ci de-a hstudiuluiPragmatlrromine5tde fapt, r

stabilitattschimbarcare lese

care mi s

inertie. -laluiI. Imorfologde mare.scolari ac

influenrain carreauneori tosau cu alaflumlt titimp deasemenea

Asa crnecesitattin studiu.lgi placereadevarat r

este neaPde a ln1-a

mai veclrofereau ir

detaliaredar nu in

Iv{ode,

absolut tr

lumea ilcare subi,pronumeDeci, astexplicadiintrebuincazul normodul ins-a Parurschimba'

- ramaaein ath

imporunPUternrc:

ap atEJEdas alenuEur Jtsrql nrrJ TErzrutur8 InTJrl nJtuad'tlsruntuoc epeorrad ug:cruratndetJEoJ sEruEJ e rrcneruer8 ]nrpnrs'rorr EI J.renulluof u1 teldtugtul IEur E-s ac'atur:trodrurJJedeJ EAelEf utrd reop 'r(r tot 'rrtsr.\!J rrr rrrind feJt ES ear,t 5e'are:tsn1r IlsEefE eP EJEJE uI

'rlEqulqrseu auElrrBf -Elezrfrutleru rnd uoaun rf,zrlrurr t: Ern-.pJcl Erspalr eJ etua-Il uI'elrllletuer8 alrrroal Egtulr{fs

tod as 'ecrrsr,t8url Eqrurqrs rlroLJ rs )rrtELLrnl ri 1o:as un-JtuI eJ?f uI Inla3 Joltzulrdrns tnrrd e-s

rur alduaxa atsalE nrIury1 r1 rrsqS rur purl ..rtlnErrrs In-Ittunu'1 eueosrad'AI]EoIPuI InPou,sndtuol r:a-1,rac1 1r-rdun

'E \ntl llluol '\urzlmrr '.rutrtpard 'qla,\ alse la7 rua" :,,Alleultuou Inzef,lrln8urs

InrrLrnlLrrr,rllT rrLrEOSrad rp 'lrrros;ac1 '.urutrsqns rln El attntitzodord u1 tzeaiurnqeJlulas lrplrrr1'-\uuErsLlns-Jrunrro;d'erunno:d alsJ r/r" :uxJuu ul tot rialE II'aJEoBIJ aP allliErlldxen: 'e:r8o1c5rotu uzrlEuE ap inlepour rEI'rLBI e1 ad ap EluT Era Joll^elr Earaf es II Els" 'IlaC'at;edap rr.ru rie 15 ,,,Lnrugur EI qle^ un-rturJd telxudxe aU ps eJEf uIJd Irull 'aurnuordun-llurrd teurJdxa ay ps eref urJd rfurr ',lnuetsqns un-rturld letutrdxa eg ps Intlalgns aJer

u1 runrirzodo;d r:uro rzarrroJ es ES" :rou ap arerdorde IEur llnru alenuttu urp rS arr6 II Eetunl

Ettot arEr ad nrircraxa un rS 1 Eruat EI arrde at:rd o ep ad 'Exeut u1 ria.te II tEZIIIsoJ tnlosqeturse8 11 rzttsE Er aunds eetnd rue arec ad apcrtr:urer8 rtitcrexa rp nps ezr.Ieue ep InlapolN

'Eurateru pqtull rc r,r.noadsal Equrrl nE erEl rolel rolap rEIqr nes ?rnsErl titaece ul nu tep,Eurerts pqtull o gir.tur rJEl rolef erEsafau atreoJ tuns JrEf 'alEqral alaur8tpercd nrtuad etel[E]aP

arr8nfuoc ap aleqE] nlduraxa ap 'Arieu lotrgrol un nnuad aluesaJaluleu rrieurolul nEaJaJo(eureJts r:neruer8 pugtdrpe rS purrdo: :lraJep tsele nEe R JULI: artsEou ale rflteurtr8 rqca,t retu

aleJ ',,eurElts rqurl raun Efneurer8 eie,rur E ap EIaIE ep auJet€u Ilqtull ecttetuer8 eie,r.trr e ap

1npotattt Erseeqasoep as ES 'sale rrtu 'r5 Jolrsolo1 rurunu else el EJeo Jp solfulnqeJt tertdtau atsa

al E3s"eqasoep as ES 'tuet;odrur urind reur rep 'JolrsoloJ a ateod rr Eaaf ep lrqesuadslPul IETEAaPB

nr ersa ac aradocsap es es rloleu a" :terrc un selE tuv 'llqtull alrunriou nf Erlnl e ap ea;act1d 16

erlr:ur8etur Elnruns E ap Ee-tErlaour Jerrlr eq 'a:n:erd rrapurrdap ap tarauriqo 'rolelxet InIPnts uIetnerurr8 ap rolaiurr6ounc e arer8elur ap '.to1r.ta1a Inle,\Iu e1 arerdepe ep 'etl:ayas aP

"atellSofau:astsournu atrto3 Iapr luns nrluEry rnl ? Efrtreplp Erroat uI 'Exaue uI Eape^ riatnd runc e6y

'JrurqfaA EeueuresE

o uoaurl o are e1eoo6 urp Ertttnou eo'1apou r6tla:e lrref terllrerd e-s IUE ap 691 ap drurrq: rraclorsap ES llpl-llr J:eJEotEUELUesE ap -roteJng[n] etse EIElItEruerB ezrleue ap dtr tI[InuETnlrn trlnlt-rd'c1urrt r(t1rtr LrI'rzt Jp lol)r aJElrurrs JEIf potu ur JEp'erelnuro3 pll" nf nES

a:rprrocl rlTE 11-) rrrorJ'r:ocla i,, a,.,erard r:bp ntra'arlpotatu'etlteroel ]apl'lou etJEoJ IJoaunLlrfprrr )l )rrrr rc1 rrpl 'urrELUrI rf,Lrrol ri 1grut4 IaLIIIV t 'o-lruotluaur ure a;e: ad EetJEf uIri rdq Jp LuepJ.\ run: eir: 'El a lLrEsararur tn-rtd E-s rLu aJ 'nrzJel tttu r5 eooda ur rn1 eiuangulrrrlclxa I El rnqutuor alrod ar Eral 'rrrpotatu ap rotne rS rra nrlutyg 'leJtle aC 'E]EntrE erelocS

e:n:erd urp rurr6 el Eaaf nl EtseJE Inlxet pueredruoc Etetsuof uatnd o aJEf ad 'aretu ap

rueJtxa piuangur o'tueprle'tS rritpa arlnttr arlEoJ rodr: put,tr: 'rL8I ul rnrpde y'(arSolojrourap earred oap 't8o1oltlru euLuesuT tdo1oruua e:oda u1) .recrSolotuna eatred" 'nIIUEW 'I Inl E

?uarulr ?nruruat7 ap luyatS i ruluarua1a lnsffi) urp 'axaut ur rS alduaxa Eletef tla,ty 'atiraur

ap rnlnuJruoueJ E eJEorEJnqlnr aleJrsnlr o a El nrtuad'rutsaJarul arJEoJ lnred e-s ILu eJEl

rEp 'louetuE prrry 'arincsrp ap Etuet Ef uralt Ir aJEl ad rnlnlocas rlatlurll urp urind asal arelnldtuaxa un 'ESur 'lenl urv 'ar-rrdep rcru e6e ri arrsolo; ellrflylldruaxa 'etSoloulurJat t"grull{fsrEur nE-s plep Jerrlf 'atuaurala ap arJas o tertsud nE-s Izelse eugd erec nc earatnd 'Eatttlllq"tserrldxa ri eu :o1 rarrprrrdsrX 'llilpa aseo-reurnu ur atnrede eleun 'aJelori alentrr:ur 'rde1 ap

'nE-ra TfuErue:8 arrsrou rolaurr-rd relrtrro(eu ec n:tuad 'al?nueLu uIp IIrIteurEr8 e1: 'rtSaugruornonetue-r8 rarirpr:r :1r rldruaxa rlattl pugp 'pxeuE u1 ria,r.e ef Eaef atsad fart gs g 'ectreuSerd

'Errtsrlrls 'a13o1o:txa1 arlEl arEru ep Intsap aJaprqf sep o ap rS lep 'ttcttetuer8 rnlntpnrs

Inrueurop ur srlll reur 'ari-raur alEur ap Intsep o ap rqro^ tuatnd Iofas Intsafe 1n8un1 E-ap Er,rleraua8 aepr ?f 'Exeue ur ri retou ury 'e1eoc6 rS qcrtsr.tSurl arlul luroder EI urnre a:arr Sy

'rn8rg 'ttrEeJalprus 'euEoJ r[E!'Eu?rpll'EPJlSEOAE)Un: rueredr

Iuvuror a[e,tnedrul t

ap uraund3P rolrrpn:'as?olJas a

rue^V'rlEPrnllnf, aP

ro6n aueonruauoP r

3P Inluaulunf, arls a

gurldnslo.EJElAJJJf,

lndaf,ul ?

e1) auryruur rS nruaErdurBtlrl i

^l

3J?f, ULu('rruefap el

'alSoloyorapuofr-oeepdroupdEJnS?Iu q'pcoda u1

Euolsr :?c

E3rUJelndrnFrPIus

'pcneureJINUISIAIIM I .,-

lUsrIIOUr Ielapdr:u1'aln)sounl$ grerlo,rz

tE3rPrrI rEr

iluauoP:erB 'IIrEcfI I .. ^ .

'ePnrf,rmtrdcarrp a:

ad repuarrqurrl E al

arreog uiu

5

gramatica. Dupi programele din 1950, care rimin fbarte :rsenianitoare timp de 40 de ani, se

vede foarte repede modul in care noua gramatici, prima Gran'rirtici a Academiei, ce a publicatiin 1954 in prima versiune si in 1963 in a doua versiunc. a fosr cumva copiati, inreqrata ingcoali. Era ceva firesc pentru epoci, pentru ciAcademia e ra o institutie a puterii centralizate,in care totul era controlat si obligatoriu, prin care se pureiru foarte usor impune o noulortografie, o noui gramatici. Asta a ftcut ca timp de 40 de ani sa nu fie pusi in discutieautoritatea acestei gramatici. Ce s-a schimbat pe parcurs a repreze nr:1t mai mult o incircare a

programei. In diverse variante de programe se mai adiugau unele notiuni, unele detalii. Nu lafel au stat lucrurile cu editia de dupi 1989 a Gramaticii Academiei, Gramatica limbii rominedin 2005 (tiraj nou,2008), care a incercat si integreze elemente de lingvistici modernl, darnu intr-un mod radical, nu oferind neaplrat un nou model teoretic, ci cu destul eclectism,deci incerci.nd si pistreze si ceea ce ginea de tradigia gramaticali. Acest tratat academic nu aavut o aplicare imediati in scoala. Are unele ecouri (dar, as spune, inci. izolate) in programaactuah, in privinta constructiilor sintactice, a fenomenelor de anaforS. textuala etc. Ne aflimde fapt intr-o alti perioadi, in care nu mai existi vechiul model centralizat si in care conteazl.destul de mult deciziile sistemului didactic si ale corpului didactic. Pentru autorii lingvistia fost o oarecare dezamigire faptul ci noua gramatici n-a patruns mai mult in scoali.; inacelasi timp, privind lucrurile mai de sus, explicalii exista. In ceea ce priveste traditia gcolarain domeniul gramaticii, cred ci principalele lucruri discutabile, ba chiar criticabile, suntIegate de tendinta de analizi exhaustivl care treptat s-a instalat in scoali, penrru ci studiulgramaticii si mai ales analiza gramaticalS. s-au adAncit intr-un anumit mod ca scop in sine,ceea ce pXni la urmi a dus la evidente exageriri. Lingvigtii stiu foarte bine ci existi foartemulte cazuri dubioase, cazori incadrabile diferit, cazuri care nu tin atdt de gramatica stricri,cit de fenomenele discursive. Criticabili era si tendinta, care acum s-a mai arenuat, de afocaliza examenele asupra ambiguititilor, asupra,,chichitelor", care pAni Ia urma sunr ca:rrtrimarginale si nu ref ecti neaplrat intelegerea fundamentali a limbii.

CAteva cuvinte si despre celelalte domenii in care lingvistica pitrunde in scoali. prin studiullimbii rom5.ne. Formarea cuvintelor era deja inclusi in gramaticile scolare interbelice - si in modjustificat, de fapt, pentru ci e un caz de morfologie derivationali, complementari cu morfologiaflexionari. Elemente de lexicologie ;i de semantici lexicali au fost tot timpul in manuale, totmai puternice prin anli'70,'80, gi datoriti profesorului Theodor Hristea, a incercirii sale deapropiere de materialele didactice prin celebrele in epoca Sinteze de limba romkrua. Am avutdiscugii cu colegi care predau in invatimAntul secundar si cred ci in aceasti zoni cea maidelicati problemi, cea care ar trebui corectatl in momentul de fagi esre incercarea de a aplicarigoarea stiintifici a distinctiei deriuat - mo$eruit - imprumutal intr-un conrexr didactic in careaceasta e aproape imposibil de aplicat. Distinclia e importanta pentru etimologie, dar nu preapoate fi llcuti in scoali, mai ales de citre elevi care nu au constiinta etimologici si istoricia cuvintelor si nu au cum sa-si dea seama ci.nd cuvintul este derivat, cind este mostenit sauimprumutat. La fel, mi se pare periculos si conceptul de neo/ogism, asa cum este el folosit intradilia noastri lingvistica, destul de diferiti de tradigia din alte glri. In general, neologismul estepur gi simplu un cuvAnt recent; la noi, este echivalent cu cultismul. Cred c5. e derutant penrruelevi si li se vorbeasci de neologisme intrate in limbi din secolul al XIX-lea sau chiar de lasfhrgitul secolului alXVIII-lea si pe care ei nu Ie simt deloc ca fiind ,,cuvinre noi". in domeniulstilisticii, au pitruns in scoali, mai ales in anii '60-'80, elemente din ceea ce in epoc5. se publicasub eticheta limba ;i stilul scriitorului, elemente de stilistica a rexrului literar si de poeticistructuralisti. Acestea, cu siguranti, au avut un efect pozitiv, de focalizare asupra textului -dupi cum au avut in epoci si un efect de ,,dezideologizare". Imi amintesc de o analizi publicatiin anii '80 in Limba ;i literatura (revista SocietiEii de $tiinle Filologice din Rominia, n. red.), a

poeziei Comunistului de Nicolae Labis. Era o analizi publicati in perioada comunisti, a unei

Poezr r a -l

lbcaliz,:,..scns.ln:clir-r cc. r'. .

cle lirsil:iltentl. -..

negliji:..c I1(]r nr-.

lIl LOII:.5 P Ll ll..'.ll

PuUn :s1 l.lrg' ,:.

CLI ll a:.:.tcrt f':.. -nt.isi" .l -_

aafc :--dc ac -.-.s.a.nr.lsi.lLlr--'.'lin::r -

ntli .-_

f ar... .- - -

tllI:. ----.

linc .'. ,aalt', -. ..

il ril r '-

.l-. -':- -

s:.1:r- -.

..:.---

.l-- - -- -- -

J:,- r _

uoxes-ol8ue lnrieds ul sele reru) !ln(r,.j-: ' rritr;e.\ salt IEur t8ealaiul ts 'dturl uI Eqtulqrs es

eJBf 'eriualuof ap ueuroual Ef TJLrrrLrLr -.'--.',r 'TrLUlou eiuetrodtur e8eelaiul es :IIAala e8ealaiul

ES AIOAaU alsa El paJf ef Eeal'tlnts..a ,tratr rrlou LLIu al Eeef tuEllo^ZeP ES e luElJodtul'JO'lnsr^8url JoploJ ap I:j un lun\ .rr-r . - -.r.i in nELJs Lrr ?asept rlrEoJ tulurclul el eJE) ad rrnrcnlallE nES apEfep El nES pllqErs tnlo\(]ij:t.,' :rr i) rrsa fqLLIII 9c eitrrparc nldtuaxa eP '.aslEJ rllaPl'aunruof alrJntol 'elrrntrur !lsrrrjE'-L; .-> .: .:,r.r:qr ur q: n:tuad'ppraua8 gcrrsr,L8url ariecnpa o

ep erolau J'lnfeJd'alpntrr -1]r i, . --- r ::-;ruroLlf_l r( tuns rtsp '.alenlfe IIfItsIABuII In]falqotuns aJEf rS (equrrl ap:rrS:1 --.irr,-i.)'.rr--:p rSr.rrrrt ?lllprs o ezttttatt6uof Ettod es are: utrdatuerunJlsu] lq]ts tls rrlotrLl,l()\ E-r r':tItr\r-r.Lr rp iqlo\ f 'tttlttfttqrury a a't2zlluaqiuoJ'?JxlstnSuq

a.tazryuauittoJ '1,-)tt:t rEtr:,, i':tt::tit,tt-t lrlnrulo_J o-JILII turq t-s ElnsEtu af ul nr16 nu Iou EI eleae) (ts)tl).4,,ttr sEyttitttl Jp EJTELUIo-J eLUnur r('g1to:( r( errtsr.r.Sutl JJluIp rariular E Eualqruaelrdrtur:d q e::rd ra EI Jt eaar ur:d gtetaldruor rnqrrl rrl - LUEuopuEqE o ES InzEO a nu JEP

'llnru r?LU rurrdepe o ps urrlnd arec ad - rrfneruer8 InTnIpnts erirpurl 'urEUoPUEg" o-s tefeda arro ad arirperr o t?Jtsed uJE rou Ef ulued 'plelot eJEsuadruof o nrtuad nu aJIIIJaJ uIP '.Ioupl I6 arlnlos Ef eundord 6e ao eaa: else rrpnts ersar€ eJrurp et1ntu etutza;d el Eaal 'dtutl tua,ttreur nu arec nrtuad rrletap ur ertur nu e nrtued 'rdeJ a61 'aunltseqf ptseafe nrtued atlflr{rrinlos ap elduaxa

"Aattr fnpe rerqf rS tncg ep etse ac 15 a: ap

"qeartul as 'EIEorS uI snpar etsa

rrJusrl8url Intfedrur pc 3ug1d es rrrotne 'Exeue urp alelr:tll urp liapa,r. unc e6y'snpel ap Intsapseff,ns un nf (rrfrletuer8 rnlnrpnts E EIEfTpEJ eJezrulaporu o lelJalut t-s 'atIUll alJtEtS ul InzeltsoJ B runf 'nES nrpnts ep pdrculrd InunlnfrrJnr urp Eteulurlla rsoj e eleuorirptrt e:ttetuer8

09, IIw ur aJEr ur auoxesolSue l.rpl ur Arsnlfur 'rrei asra,nrp ul allrnllnl nets tunf ardsap

aleurJoJur atreoJ 15 aletuaurnlop atreoJ Ilpnrs ap ara8aln: o a aJEr 16 0I0Z ut etnrede 'l00qJS ruvusm&urT'urer{uaq unsrr) 16 >1caqo1 auuv ep tetrpa urnlol un ap Eqro^ E 'IrntlnJ asra.tlp tS

rqurl esJalrp urp ereJJuof rJnzEt purleluJn 'ElsEafE eualqo-rd tfexe EZEoIEJI eJ?f r5 rue e,trlg:runce etnredE atJef ap nlduaxa un Exeue ur 16 tn:art rue 'pu"r lnurrrd u1 'pleo:6 ri ecrtsr,r.8ur1

eJtur EtsEafr rrielar u1 arincsrp ap 'atrod 'rS arietrpau ap lfalqns un aundo:d 6e-,t 'tun:y'tuarlgnsur pcul ared as rur

alef etetrleJeua8 ap IJAru un EI JEp 'JolurtEgzap mn:erd urrd sap tetu 'atred ur eteradncar eie3

ap Flueuroru ur rer 'ptuasqe Ietot Etsrunruol epeorrad ut 'eteredas purldrcslp teupdapul retu

IntnfeJt ur 'Eluoter 16 arrd as rtu eter8atur tuerlynsur EruI 'pcrtsr,t8url EeJequrqls 'ectrueutpa8alaiul r nrluad Ttrurot aruerrodtur elleoJ g rE elES alrunrlou ertulp alaun riap 'arirzod urp rinr8rrsa-rd urp terdart rnp;ard r-rS arcc 'llqurll ETJotsr '.qtulqfs ur 'eJt eleut8reu atienlts g 'p'tu'e'5rarlergruruas ra:arro8au 'a:nsr,r8url rriarrlod ale eruro3 'arEfluntuof ap IISetErts 'piuacerpe ap

Ir{carad 'f"q*l] ep etre 'tuelnr EI sarre ap rln8ar 'rrunrictratur ap rlnBar asut-rdnc tuns arelur'nrzeurur8 ap ppnice rtuerSord ur EIrgErrEuIaJ tnlosqt piuazard o arr tS 6B6I pdnp ATsEur

rou EI tetlolzap E-s Ea :Eung reru Eer rrientrs piej ap Intualuoru ut 'ateod 'are ecnttu8Erd 'txrlep IaJ afrJo ur rJErLrJn tuatnd Ir aJEr ad larrru un alse nltst8ar ap etlerre,t ec n:tuad 'JleJfuofroletxat Inrpnts u1 ulind eard erecrld" atsa Ef r6nror par3 'alelrlercads ap a1a(eqturl ap 'uo8re( rS

noSre ap 'rcpdod '.ler^rolor 'prepuets p(eqtuly ep 'artslSar ap ate8al tuntiou alaun utrd urind

1ac 'r1eo:6 ur ea ri sunrted e 'rr:rlsr,t8urlorfos elt rJnurEJ nc prired aunderdns as ureaundsunr eir rrel 'Eleuoricun; r::rtsrllts 'rEJetrl rnlntxer e aleraua8 rtur rrreuotiJunJ Inrxeruol uI

'apqo18 untlal raun urtuoproqns o ES JEp 'pluale ezlleue ptseafe ulp E^ef uertsed es lerurou e

rzetse Ef parf Eaale eC 'rupzrTEnlxatuof e 'epuorioua latuauoduoc e '1eqo13 Inlnsues earelllSauauruasur es ateod alerneurer8 alauroJ tsl rerqf 'elelrxel-orltueruas ellliElal BI 'etullnr e1 ariuarenl 'tsrleJntf,nrts dn Jp pzrltsue o-rturrd tleJrp txat un epJoqe e eesepe ec nrluad 'arezrlrsoj ap

'arezrlEureqls ap lsrr un 16 snpord e ec Esur parf 'tetda-r1 'etElpnts roletxet lnrnurluoc urprapue8edord IE zn1ar ap 'ecoda ur nr8njar ap IaJ un t6 rsoJ E IauuoJ e rcnaod

"zIIEuE sues

tsare uI 'arrrdap reur e6r rS rolarojrralu E 'efrluetuas rolalaiar E 'lolllilradar trdnsr pwztla)oJ

'grrlsryris ri ecrrotar Arsnlfxe EJe EZrlEuE ESUr aJEf ur 'acrSoloapl tuaplle truet t5 nltlt nf ttzaod

Ieun E 'glr'('paruptecryqnd

- rnlnlxs:pcrreod a1

ecrlqnd a:

InrueuroP

"l eP rErq

nrtued ruelse lfluftul lrsoloJNBS ]IUJISpclrotsr 15

eard nu rrAJBf, UI fUecrlde e a1

IEIU EAf, E

]n^E uryeP ePS rP1ol'ePnurrSoloyorpoul ul ripIPrus uI

IJNZEf, IIITE aP (lEnr

'plclrts zreuEoJ Ersr

'auts ut dPrPnls Erluns 'r[qpreloc6 eri

ur lepocin6u3ur1 rEZE3IUOf ;

IUPHE rNeruerSordE nu f,Iru:'rusIlfellJr"P 'EUraI2U?UtOt trtEI nN 'IITE

E AJEfJEfU

arincsp u

Enou o er

'alezrlertuug rter8arprecnqndes 'IuE ep

se pune foarte mult accentul pe sociolingvistici), existen:-:. --'- - -r..)rrelor. Sigur,despre asta se vorbea si acum 100 de ani, dar acum e si mai m - -- - -..ril rexte reale,inregistrS,ri reale, si creim aceasti sensibilitate la diferentele 1rr.= : - - , -r . ... diferenlelein domeniul cultural, si ingelegem limba ca fenomen social, in :..,-. . -- -.:.,-:izarea si cuprestigiul lingvistic, si ingelegein bilingvismul;i efectele sale. De (\-^-.: - :.'----r rinerii caretrec acum atXt de usor de la romAni la englezi e important sa 9i in;ei..l . -. -.: jc ce fac asta,

care sunt mecanismele sociale, psihologice, Iingvistice ale acestor rrc--'r .:r'.irarea limbii,legi.tura dintre limbi si identitate, roate acesre lucruri implici de lapi .i:r tr...nr prrternicpus pe functionarea limbii, dar flri abandonarea descrierii ei, pentru c.i .1r lapt e foarteimportant si pistram echilibrul intre aceste doui direcgii. Daci nu, exisri doLrrr pericole: pede o parte, descrierea poate si devini scop in sine, asa cum s-a intAmplat adesea in studiulgramaticii; pe de alti parte, si functionarea, pe care punem astizi accentul, poate sa se reducila niste principii generale si abstracte. Adaptarea la situatia de comunicarc c un principiufoarte corect, dar ca si o descriem trebuie si luim din stilistica functionali., din sintaxi, dinlexic terminologia ;i informaliile specifice. De altfel, in cartea pe care am citat-o se recunoastesi importanta metalimbajului. Metalimbajul poate deveni un pericol cind e un scop in sine

;i cAnd se poarti nesfirsite si inutile dezbateri terminologice, nerecunoscXndu-se ci, in fond,terminologia e in buna masuri o conventie. Dar metalimbajul este un instrument foarte utilpentru a vorbi repede si eficient despre lucruri, firi a mai intra de fiecare dati in descrierifoarte detaliate.

Asadar, pentru ci imi dau seama ci timpul deja s-a terminat, iata ce cred ci ar trebui aplicatdin domeniul gramaticii, din gramatica modernS. de azi'. interesul pentru fenomenele majore,in context tipologic si comparativ, cu abandonarea disputelor pur terminologice. Modelulgrupurilor sintactice pe care il propun gramaticile moderne ar fi, poate, un mod de a renuntala analizele exhaustive, nu pentru a ingreuna, nu pentru a inlocui un model rigid cu altul, cipentru a face mai usor de inteles structura enungului. In domeniul lingvisticii generale, unexemplu de integrare, in afara curriculumului scolar, este astizi olimpiada de lingvistici, cares-a bucurat de un succes notabil printre elevi. $i, ca si ajung la adeviratele concluzii, credca astlzi ar trebui si gindim legitura dintre lingvistica ;i scoala sub semnul formirii uneiconstiinte a limbajului de care avem nevoie gi pe care de fapt nu o are decXt putini lume.Congtiinga limba;ului are azi drept cuvAnt-cheie uariayia, sub toate formele ei, penrru carestandardizarea e un fenomen relativ si un atu social. Nu trebuie si renuntS.m la preocupareapentru corectitudinea limbii, Ia formarea deprinderilor de vorbire si scriere corecti., trebuie doarsi le punem in contextul potrivit, ca forme de a evita stigmatizarea socialS. si de a capita un atusocial. Important e si a pune in legitura studiul limbii romine cu studiul limbilor striine, subsemnui lingvisticii generale, a folosi si elemente din istoria limbii romine, in misura in care nepot ajuta si inlelegem mai bine fenomene din actualitate, tendinte din dinamica limbii actuale.Din cognitivism probabil ci ar fi fascinant sa preluim micar ideea metaforei conceptuale, a

analogiei ca model al gAndirii si sursi a dezvoltS.rii semantice a limbii, sau ideea perspecriveisubiective in limbaj. Si poate ci in felul acesta curiozitatea copiilor, a tinerilor, pentru limbape care cu totii o vorbim ar fi stimulati si s-ar deschide si cltre ceea ce a produs lingvisticaultimului secol. Vi multumesc pentru atentie gi inci o dati imi cer scuze pentru modul acestaindirect de comunicare.

(Tianscrierea conferintei a fost reahzatl. de Georgiana Fodor).

Direqijs-au refecr

1. Iinf- incep

adusi de Sgramaticile

- diale<sociolingricorPus; Prfuncgioniri

- tipol- psiho

- cogni

2.lint(I) -s(II) - s

semici, po<

limbii, isto

(U,t 'd) .(eurrrls Iqurrl raunzcuturzr8elp,tuleaprlJt?Jpeu;etrrulra--::r:::,u:lieiq,,ur?aplnpoleuElsEeqrsoepases:JotrsoloJrerunu3lsa3l?a3f JPsollu]nqJJlleredE]urrlr:r:::t:t:::.:)o:pJsrsrun?aPlolnrluedptEpo"f 'pals'.aurqglv<<

rr:r: : :r -r.-: .-::uird>p 'are:Balur 'a-rttdept :plutat4:r-ZI e 'pa urp -'JotEruJnlnlof,esurp?JBlott'E:rtrru:-St----.:.- --:.:::i,.Jtriu:ngurr(errtcrtursrSr:rSolo3rorutzrpuraparedDundo;d as'arirzodo:d Jp I:a ?' :-:-- -:- -,- - --:.l :-:: :ztr-T;p lntdaruoc 'eJrzrTrar ap Jol Inpou lS::rttttursalrlioury asursJP tuns JrEr ,r ---l-- r: j - -.:-: rt: :::ioio1 rrSolounural trlunurrxE pupcqdxa',tnelntrde:ar-IEUOrlSerll'EZIT?ur fp::::,-,: ..-.'-::'-t:...-r-\t :r--:::,.:-:i -lolrunliorr r epnpe:8 ralJlnpoJtur r5,r,rlmr1dr

1n:af:ero) JllPolfru lil:::: - - - . --;:r.: li.l.riur :Etl],1pplp ]ltru)Tlo EIBII rEru EJI am nrluEw rnl JnFnu"trAJFggl ul E-(l E p) EI :088I ur ',!soepE rS ptrl:a;o:"'r:rdo e rtlrpa e1

sunie :+,_g1 'ni:-r.r:.g .ot8o1ourtla Dau?d ?urluto"t ottlouotS ap npot8 i fi4uauula slz3 (nrIrrEIAJ.[

'(gl,6i 'p.tprdoTrr)uJ r( pgrluru$ E.rnlrpg 'lt6arncng '(uep;o1 n3:o1:proo-i .ji1-rri:r./,rt -.:-1i1t!3trt1 tLtolsl:rl6l ,lsEI ,.zqsa yuvd 1g1I a/ 4t auruo.t tnqarup,8 !fi/n'lprut adnloaa udsag'rrrtiti jr'-:t1.tf ,tlr1uo.t 1r4urua1,'ncsruol snFtuou ur unllJt arp Is ^)

'r]3 :0ggI ur (-EsoEpE 16 qlrl:a,roo" etdo r rrlrpaEl \unlp rF_8I ) ns:mrng 'ut8qowua aauad '?u?uto.t arq?Ma8 ?p wpy6 i n1uaruz1a ttn) 'ntyre]7!. 'I :E-AI e ri r-11E JlesETr nrruad areorralln IUnIsrr n: 16 g7g1 ul ?-II

" erlrpa n: '(qSSt) N.qtS '?tptlLtou ti rya"todod J11 usup n4uad

Lltt\tau ,r1oruat, 'nuElilPql] tr 'I'N :1,98I ul lugd rrlrpa g nr '(f gS t-OqS t) ,roietg't.totta{ul l1atzauru8 a\trt p rl.uuad

?u?utot wqaru?.tg'nuealunry IIr ED :7ggl u1 eugd dlpa ep rZZ11r:(O9gI) rr6a:ncng ,?uaruu puaup.E ap ajuutalg

'(((8I) [e1g'auvruoruqruqatalarua.EapnryuadruoS 'nrrcdr3'Ltr.LBr tSTgst ar]urrdrpa urc'(rggr) nsarncng'auau)o.t ?Jqarup,E ap uuarualg'urtsstyrl '3'1 ltrrrd r ri rrar] z eszl: nnuaci JleJrrurs epnrj"ur ap ptEnuDuof, :(I(gI)euar.rl'aua.todod tqaTaoci t qryt aop u $ a1ryu1 nuuad uiau?utot Dquq arupruarg |ot^ouE1

^ :(g7g I) n1qts,aqaux ryru

a1av1c 1i .1'uu\ruas nauad puyruot aruputa.tg 'n:sesppg 'N :(878I) tsel'nuaaduyS 'WA 'p a pdnp ryrutn|atd alvruilua1asap n,uuad ytsaau?uto,t ?ru?rua,tg .nrsa.rtrttr^[ .N :(g7gl) r.te1 ,ptsuauVruot

rylaruaig ,nueedurc3 .W A :(gZgI)

|ttqrs 'Prsaau7ruo"t ?)11qtua't9 '.nlseFPPU aP"llaH 'I:(ZZ8I) EPrlg 'Prsaaupruo"t tlruawatg 'r3o1 r:l,touooE]Cl ':)'IIIqElsur (pterr{3]El erSolourrural o rS aurt.ns r1epotu

ln.{t nE 'PIipI '(teutg '?ru" lrsu"[ nrruad sap rcur) areloc5 apnuru rsoJ nE r:r]rurer8 ellqle^ arlulp ot1nruI"rrI eler - (Lgtt'tn1n,to5e:g lraq:$) rcr,r.en"tsng arrlrurcJ rnl

" srrrsnuHu ur Tirsuauputlt"t, ar\arua.tg eleq

Ef,rl"rrrEJ5.I.E'g:rrzur8r:d rS rcnsrlns 'ar8o1oorxa1 anrc rlrrdan ereprr{rsrp o tEtpr" E r"p

'rr:rtrurc:8 rrJarpnls Frueluop ur arl.raul eJ?ur o Tores rnun p8unl e-ap - t"tsTluetu e e:srauruor t1:o:$epocS rS erpsr,r8ull .E

IlQrull trirzrq:? 'rnlnsrnrsrp EZrIeur-'gcusra8urptu8erd 'rr:rzrp:epuets "uolsr

.rrqrurT

etrolst 'a13o1o:xal le:rtsr,t8ulloqlsd 'a13o1o:rxo1 (Elrlorures 'rn]ntxrl erroat 'epuorlrun3 prnsr]r1s '(gcpaod ,Elrurrs

EZI]EUI 'gltrnt:n:ts arSoloj:oru 'rplntlnJts ar8o1ouo3) ursr]?Jnttnlls '.J]EruroJ 16 apuorlrpe:r r:rrru-rr.r8 - (11)

:ar3o1o1g 16 llqlull ?Trotsr 'ErlrsTuturor 'arSololfJJ?rp '?rrl?urer8 - 1y;eel-)O( p Flof,es rrr Erseeuerrror ecnsra8url .7

(prrtsrlrrs 'r:rterutr8 '?fpu?ruas ur) 1nusr,r,nru3o: -e:rtsr,r,Suqoqrsd -

(upsra,r.run) gorlsr,r8uq eiSolodrt -('arrtrunuo: ap rrfunlrs asra,{rp rcru JIaJ ul Ilqurll rrrguorl:un3

InrPnls el aseolSrlsard srtralll rolrrxel ]E nrpnrs ap g:l3o1o1g rrfipzrr "l

rp "ararerr)

e:rrsr,t8urleu8erd:sndrocaP ecrtst.aSurl luoxesolSue 'zaqBerd 'utru:a8 lnusqeuorl:ung 1a:Esr.,r8ur1 rarlerrr,t Inrpnts - zcnsr,r8urlor:os:(rtlttrpro ?lIlsIIIts - dWS) atrqro^ IIqLUII ratelrlrsa-rdxa n.nuad InsrrJtur ia:rrsr,r8url r]rsEIlE !e13o1or:aprp -

iearlaod ia,Lne:aua8 alrcnrruzr8:EItLuro-J Exrlurs :EIEruloJ ?lquEruJs :rJepupxa - ar8o1o,1;our .ar8o1ouo3 ur Inusrlelntf,nJts :JJnssn?S Jp ?snpepruErpr:ed rP trr?.qrulqrs :Trqrurl Inlnuatsrs e;dnst ea-rrzrl"roJ EI rrn?rurrSoau

"l ap :lof,rs ap ptndacur -

Bel-)O( p mlnlof,es "rltsr^8ur-[

.I

laluasqt rlrleru luns/tso1 nE rJEf -irJrr)+3 lsoJ nE rrE) -

_ 'Ppoo6 uJ_augruor IIrnrErlII I( IlqtulT Inrpnrs ul 'alep:ap ri runrsuet rrg nu 'trrpau poru ul 'tetf,ager nr-s

(rtsraugu-ro.r rrcrtst.,r8url er:o1st pr:ads pour u1 ri; re1-)Ci pe In1oles ur alnsr,r5url r:rtar:al E amtlo.^.zep ap aprice-rrq

'(ropog eu

ElsefE [nPl

"rI1Sl^8url Egturl nJrrra1\rlfadsJ:e 'apn:de:'ePnlf,E rr(AU EJEf UI

qns (eurE-f

nl? un ElP

rPoP ernqsEeJEdnf,oa.

eJEf nJfue'eurn1 euriIEUN IIJEII

Perf, (uznl

eJef, <?fllst

un (aPrJu

rf, (lnlP n:ziunuar e

InlsPoI^{ '

'a:o[eu: a1;

lmrldE mq

rJerJfseP rI1n elreoJ'puoJ ul '!aurs ur doetS?ounleJUID .E)(EIU

.l ^

nrdrcuudEf,nPAJ eS r

FrPnrs ulad :alocueelJEoJ e t(frulalnd I'llqrull Eer

'elsE f,EJ alE.IEf, IIJAUfnl rS Eersz

aleiueraJrE

'a1ea.t afxa:

'rn8rg 'ro1

!['eintt 1. Sii, se torrrere eincr pi'uplti(iuni, ir] r',ir'

li sulriecttl g;i fir 4-rprirnrt l.rirrtr'trr stlbslir!{i1':oiuitl! iu r:lri subiectrtl sL lir: esptint;rN pl'inir'rtupron0nrc; cil1eI, iu i:a.ri subiec.tul rii fie c*ptilratpriutrrur ver'b la iLrfinitir', gi r:inr)" iu rrrj stt-

bieobul sir iie e.rpritlat prirr aliir vorlrlr Iu',t,tir r:rsubstiriltir, tl. e. Ptr&ten c/,ari.

- perioada interbelici: C. Loghin, C. $otropa, Al. Rosetti -J. Byck, I. Iordan etc. (v. informaqii complete inAlina Pamfil, IoanaTimiia \ Studiul limbii li literdturii romine in secolul XX. Paradigme didactice, Cllu1, EdituraCasa Ci4ii de Stiinli, 2005).

- manLrale separate de Gramatica, V-\rIII- model, surai = Gramatica Academiei - Gramatica limbii romhne 1,954 (red. resp.: Dimitrie Macrea) gi

196311966 (red. resp.:Al. Graur, MioaraAvram, LauraVasiiiu), vol. I, II, Bucuresti, EdituraAcademiei)

- stabilitate; incircare treptati- GALR 200 5 I 2OO8 - Gramatica limbii romine, (coord.: Valeria Gugu Romalo), vol. I, Cuuintul, vol.II,

Enunlul, Bucuresti, Editura Academiei RomAne - flri efect imediat (ex. grupuri sintactice); unele ecouri izolate

in programa in vigoare (construclii, anafori...)o Tradigia;colari in discugie: analizi. exhaustivS., focalizarea asupra ambiguitililor, a cazurilor marginale

3.2. Lexicologie

- formarea cuvintelor - inclusl (justificat) in morfologie, in gramaticile scolare interbelice

- in anii '70-'80 - rot mai multe elemente de semantici lexicali in manuale - model si sursi: TheodorHristea (coord.), Sinteze de limba roftfind, 1972 I 1981 I 1984, Bucuresti, Editura Albatros.

- ex.: manualul d.e Gramatica, Iorr Popescu, 1975 - clasele a VII-a-a VIII-a - formarea cuvinteloq sens

propriu/sens figurat etc.

- tn Ll:'

- inr.-.InI.-a

- I Il ti,.

4.2. Gr;- llli.:

,t.-.It- ::

- i1--

4.-1. Lin4.+. RerL.-

A!'strdcL tirtlinguistic and I

se(ond hatf of tgcmmar,fofina

and psyddingu

sdrool gnmnrar

tho* linguismt

the importance r

writing and 5p€,

gr0mmqr

O Tiadilia gcolari in discugie: - transferul distinqiei deriuat/moyenit/imPrumutat, conceptul de neologism

3.3. Stilistici3.3.1. Stilistica textului literar (poetici)

- in anii '60-'80: (a) ,,limba gi stilul scriitorului"; (b) poetica structuralisti

- in ;coali - in analiza textului literar; - inilial - efect pozitiv de focalizare asupra textului + efect de

de-ideologizare; - ffeprat, schematizare, fosilizare - ocolirea sensului global, a componentei emoilonale, a

contextualizirii3.3.2. Stilistica funqionali (apropiati de sociolingvistici)

- tn anii '60-'80; manualul de Gramatica, Ion Popescu, clasa a l,Tll-a (1975) - abordare lexicali: jargon,argou, termeni gtiingifici ;i tehnici;

- dupi 1989 - mai ales in programele de liceu - registre, standard, colocvial, popular, argou, jargon, limbajede specialitate etc.

3.4.Prugmarricd.

- dupi 1989: strategii de comunicare, dialog, verbal/nonverbal/paraverbal - in domeniul comunicirii orale

- masiv in programa de gimnaziu in curs: reguli de acces la cuvAnt, acte de limbaj, perechi de adiacengi,conrext, identitigi, strategii de comunicare, reguli ale interacgiunii, negocierea semnificaliei, politele etc.

3.5. lstoria limbii- disciplini./secven[i separati inainte de 1947 (gramatica istorici)3.6. Retorici- disciplini separati; absenti in perioada comunisti; recuperati dupi 1989 - insuficient

4. Lingvistica 9i gcoala: posibilitili, sugestiio ln unele cazuri, cercetarea nu este inci gata si ofere scolii material util4.1. Congtiinli lingvistici / Congtientizare lingvistici / a limbajuli I Language Au)Areness

Kirstin Deuham & Anne Lobeck (ed.), Linguistics at School. Language Awareness in Primary and Secondary

Educatioru, Cambridge, Cambridge University Press, 20I0.(a) ,,the advances of linguistic science have remained largely confined to the academf' (Kirstin Deuham.

Anne Lobeck, Innoduction, in Deuham, Lobeck 2010, p. 1)

(b) ,,it is perhaps surprising that research in linguistics has had only a minimal impact on school teaching"(ibid., p. 3)

(c) ,,Understanding that language varies and changes systematically helps situate ,standard' and ,nonstandard'varieties of English in the classroom in reasoned rather than discriminatoryu'at's" (ibid., p. 2)

'rlrrurog reruraproy Ir .,nleso5 'fV - uEploJ rr)i,ro1"e:rrsr.,r8ur1 ep Inlntl]suI e1 :yrirrru( -IOtrtrr,rrr r(uiernrng urp ealetrs-ralruO EJ ros)-Jor.l rtsr nqtrz mrpo5

)DWWDtb

l77tpt'el\1qlxal'ssauu\/tD a6onbuol 'elrnbuti aioniual uDtuDwau:sproi ,(a)l eubrls ;eDos pro^e o] pup sllDls 6ullpads pup butluMrad0ldaltnb)P0llapJ0ur',(lrluap pueabenbueluaai,i];qdqsuole;araq]'sra]srbaroq]j0u0rleupA)r1srn6urlaqt'a;ntaq1;oatueyoduraqlpuPlslapunplnoqssluapnls'100q)sul sl,ela6enbuellosaraspl0arp^lpauolaqp;norsraleadsaqlq)rqM]0sueaul(qs;ooltrprn6urlasoqlbutttnbtp 'a t 'ssauarpr,\p abenbue sr l0oq)s pup abenbuel uaaMlaq diqsuorlelar ar.lll0 l0qu,(s ureur aql'slear( gS ]spl aql uueuu.tet6 ;ooqts

;o ,(pn1s aqt ut sau0]sa u aLl) s/yra Aa.r aqs 'u0LUraqt.rnl sixal l00q)s uror1 ualel sa;duexa auos yero sr0qlne aqI'(etlsrnbur;oqt,(sd pue

'tr60;otrxa; 's)llotu.las '1xa1,{roaq1 ui 'a1,(1s:rgaod 'I6oloqdrour ',(60;ouoqd ur rxsrlpln})nl}s}0 suorierr;dde snorren'reuLuerS;eur0}'.tpruxpto

lPu0llpP]] se qtns) srt5tnburl ]0 suorl)arp ureu aq] 0l papauu0) pourpuai r)r]srnburl uprupruou'i(rnluar qlarluaml aqlr0Jlpq puo)as

aq] ul saq)uelq ulPtu sll puP l.l)iPasal 0] suorlnquluo) ]uPliodtxr ]sou aql ]n0 6urlurod '100q)s ur saqreordde abenbue; pup sltlstn6utlIrniuar qlarluann] aq] ut suolpaJlp lpra^as saurllno al)up aql 'potps aW qUil s)tull st! puo ltnlual yo1 at111o strytnbuq 'pprlsqy

' iI)rSoJourrla "s!l*(I" n3 tu.ru er ar agrrlap 1etu sitr l*) piulC loutr alattt

-ri{r a?si, gapurg r.lJluelsqns slsa <?bfrrcutrv>-ararcuMl€ ap $8u

-.r31rau ;t ?,llllsr:d Bc BaieJ?oI qlzrr pcparg re11ea

-Urt Inpou t yrgorleir 1nea4 dm11 unJ+u! arelgntro &13.1t pcpulgi 'srdtu.ot ln1tNlcrlt;)il yrdwtl lalury,etnHu,rd latl[ uarn:rch1 glerz"ppblg rregr6nls

ltrr?ul-nu {di}6oqtb[ eIe, 'laorost?d

"rrE.rot{ ?ttrrE qrpuJgtnlgtTtty awo**aitflpatqns o? Blnop io.rrrcnl o 14tr-E *)pEfB '/cyfoo d&lto/ : n"tcr{ p&i erdnrz auarler 'a.teran1 o qleJr ?rpr!y5 'rugyst*o,t1 I prlucgparil.rnBurs euroy at?orl ?,pulg 'a11ocgpe,rd qle,t tlst:arB{}n[ o E]B.IE qrpu(g'qra,Fo{sd<ir? Ml.,

'11uur{rsorJo.rd Inlcalqns olsa R}prrg'a1fo*!urolr, frsy, igurosJsJ p:nEuls o Rlpr" Fopurg'-toynbu,ts rtt?urnxt lo$aq.rria iltrc .tsuBos,racl p1?r

alourrru a$aueo1u1 pspulg lorros,ra{ atunuold olsl: Aquqsqna un r* r$ ountflsodord ng XzgiuSnqo.rlu;sF Erpulg toaluflsq,rbs auotword alsa ! omnu rnutr

trngol u! i'und as Brpulg iaulilqo-rd alsa aza;,1->

,p;1?o1our;11r1 p"31i,oy af ppol{

suruefuagugof'ruepratsury'astnortxpanq.atuarunZtauButtaanauarut&alaus,OIOZ.u"'HsuerC,urrerxaa',,yt73a1u.t1s a,t?tnauaut" ap rulfuruo) 'atuant 1y'u.t1y - tt.tpluaunS.ta atutalatyauSa.r4 - rf,rroleg '7.7

pt4s7n7u71 ap apa1dru11g - epraueE ecusn8url .g.7

',,,""",,:,x;,J[T ;j ?11,r]l,i _

:ernf,?turs roprndnrS pr1rpo,, -iacrSoyounu:at rnd rolatndsrp

"rreuopuzq" - l,rue;edruoc ri crSolodrt txatuoJ ur 'a-ro[ru aueuoueJ nrtuad InseJe]ur -x)peureD'z',

'aIES rolrtf,eJe r rS rnlnusr,r8urlq zere8alalul -lnrSrrsa:d 16 ra:sznru8ns n: arirlar uJ - prtros uauoueJ m pftpu"ts Uquq mre8al5iur -

I"rnllnf, InluauoP ap ari:ury u1 'nrltds 'drun u1 - acrtsr.lSurl rarlerrz,r zare8alalug -:r8o1oapt t?rJruetuJ 'atlua.tuoc ep uauoua; ?f raurJou eara8alalul -

rol olrrnrol 'elrJntpu n: allrzodo ul -

(a -.

uou' lrr:

,,3urqrr--r

'urtsrln:( I

f,tuprrr,',, ,,

'u,rr.",.1 I,JIEI(r l:i'-

altq r-u r -

'uo8lr:,,-

t 'alEuo r .

rP ]rilr -

rusdu,.,,

sLlas'-1.).

roPorrlJ ,-

a1euri,. --

SlElozr r-.- l'II 'lo \ ':-

{1r ..-:ri iter-.t" - -

rrnlrP'l '

ur rrrld,.-:

(DEDEsUBTURTLED FoNETtco-FoNotoctcE 5t MoRFoLoGICE ALE uNEl

PROBTEME ORTOGRAFICE . S(RIEREA /.ILOR U rINRfi OT CUVAruT-

G. G, Nmtutyu

Cuprins. 0. Chestiuni preliminare generale. 1. Introc{ucere in scrierea i'ilor.2. Statutr.rl fonetico-

fontlogic. 2.1. Vocala i.2.2. Semivocala i.2.3.1finaI scurt postconsonantic. 2.4. Alofonulvocalic-ji. 3. Starutul gramatical. 3.1. Cod oral vs cod scris. 3.2. Realitate fonetico-fonologici.

3.3. Analizi morfematica. 4. Anexa. Corespondenge (grafie, fonetici-fonologie, morfologie'4.1. Scrierea cu o literi i. 4.2. Scrierea cu doui litere l. 4.3. Scrierea cu trei litere l. 5. Concluzie.

0. Chestiuni preliminare generaleComparativ cu situagia din (multe) alte limbi, scrierea in romini, in varianta ei corecti,

ortografa, cel pugin teoretic nu ar trebui sa ridice probleme deosebite utilizatorilor codului scris,

achizilionat in linii mari in ciclul scolar primar si consolidat in cel gimnazial.

Motivalia consti in utilizarea preponderenti a principiului (fonetico-)fonologic, potrivit ciruiasemnele grafice/literele noteazi fonemele, unitili minimale de expresie cu funcgie constitutivi si

diferengia"tivi a semnelor lingvistice in latura lor de expresie. (in limbaj uzual, vocalele si consoanele.)r

Fonemele pot fi concepute ca ansambluri de mirci diferengiative si deopotrivi constitutiveexistente/pr.rirrt. simultan in anumite combinagii in spectrul oriclrui fonem, mirci care au la

bazi trasituri articulatorii. (La fonemele vocalice, trei: localizarea, apertura, labialitatea/rotunjirea;la consoane, patru: sonoritatea, oralitatea (vs nazalitatea), modalitatea, Iocalizarea).'

Acest set de mirci (trei la vocale, patru la consoane) formeazi ceea ce adesea se numeste

corupinutulfottologic intern al fonemului, cel care ii asiguri identitatea gi individualitatea,si de aceea

obligatoriu diferit de la un fonem la altul. (Nu existi doui foneme cu acelasi conqinut fonologic.)Asemenea oricirui general care se particularizeazi-, si fonemele, entitigi abstracte, percepute

mental, se incorporeazLin sunete ca entitagi sonore produse de organele vorbirii si percepute

auditiv. (EIe au existengi numai in aceasti ipostazi.)Cum sunetele articulate si implicit fonemele pe care le reprez.ir-rti nu se utilizeazi. de reguli

singure/izolate, ci in combinagie unele cu altele in cadrul silabelor/cuvintelor a ciror latrrri de

expresie sunt, pe axa succesiunii liniare/sintagmatice au loc procese de coarticulare, al c5.or efect

esie modificarea pargiali a unor trisaturi articulatorii, siracirea unora sau imbogigirea altora.

Asa se face ci, in funcgie de pozigia fonetici (in silaba sau in cuvAnt), un sunet (= o vocalisau o consoani) ca reprezentant al unui fbnem se poate indepirta strict fonetic de realizarea/

pronunlarea/audigia lui ca sunet izolat si/sau nein{luentrat de un alt sunet, f}ri ca aceasti modificaresi.-l transforme in reprezentant al altui fonem.

Prin urmare, un fonem, unul si acelasi, este funcgio nal o inudrianta, dar se realizeazi fonetic

prin uariante pozigionale/contextuale, numite de regula a/ofone. (Orice fonem se realizeazi

printr-o clasa (rr.ai largi sau mai restrinsi) de alofone.)in cazul in care efectul modificator al contextului este zero sau aproape zero/nesesizabil

ca pronunfare si receptare, alofonul reprezinta ideal fonemul (= redu. la mircile lui interne/intiinseci) si se numeste alofon primarlfundamentallneutral, in opozigie cu alofonele deriuate,

caracterizate prin prezenla unei mirci/trasituri suplimentare/externe, dobindite prin coarticulare(= palatalizat, labializat, nazalizat etc.).r

* Prezentul articol constituie o republicare a textului inaintat revistei ,,Philologica Banatica" (20 1 9). nunr:rr ontagial dedicat

proL univ. dr. Sergiu Drincu.

(le'..:::.1 ,r1,.:, :- ,

::Ji---. :.

l),.

1, Intrc(-:, t-

t-

Sran

Oricsingurir

Care2.1.-\cea

-)

d4tl 6l

aracter