CÂTEVA EXEMPLE SIMPLE DE APLICARE APERMACULTURII ÎN PRACTICĂ 1. ”Grădina cu policultură”Exemplu de ”grădină policultură”:•cu 2 săptămâni înainte de ultimul îngheţ: în interior, se însămânţează aproximativ 5 plante de varză per 2 mp de straturi. Verzele ar trebui să fi e gata de transplantat la o lună după ce au răsărit din pământ. Pentru a extinde (în timp) cultura, se alege atât varză timpurie, cât şi târzie; săptămâna 1 (de la ultimul îngheţ din regiune): primăvara timpuriu, însămânţează ridichi,mărar, păstârnac, gălbeneleşi salată(salată de mai multe soiuri, pentru o recoltă maiîndelungată). Împrăştie toate seminţele în acceaşi zonă, pentru a crea un amestec de plante.Nu amesteca toate seminţele înainte de a le împrăştia, pentru că cele mai grele vor cădeaîntr-o zonă, iar cele mai uşoare în altă zonă. Acoperă apoi terenul însămânţat cu un stratsubţire de 0,5 cm de compost, apoi udă uşor;•săptămâna 4: unele dintre ridichi ar trebui să fie bune de recoltat. În câteva dintre spaţiilelăsate de ridichi, plantează răsadurile de varză, la distanţă de 45 cm între ele;•săptămâna 6: salata tânără va fi îndeajuns de mare pentru a fi recoltată. Răreşte-le pentru a leconsuma i pentru a lăsa spaţiu pentru ca celelalte plante să se dezvolte. Consumând /ș

rărind-o mereu, între timp salata ajunge la maturitate (la dimensiunea maximă pentruconsum). Dacă ai ales diverse soiuri de salată, vei avea parte de ea în jur de 4 luni;•primăvara târzie / vara timpurie: când solul s-a încălzit până la aproximativ 16 gradeCelsius, plantează fasole oloagăîn locurile lăsate libere de salată. Dacă s-au eliberat maimulte locuri la începutul verii, seamănă hrişcăşi începe să răreşti plăntuţele imediat ceîncep să apară. Următoarele plante de recoltat vor fi mărarul şi şi gălbenelele(inflorescenţele de gălbenele sunt comestibile şi fac salata mai gustoasă). În această perioadăşi varza timpurie va permite începerea recoltării. La mijlocul verii urmează fasolea.Păstârnacul creşte greu şi va fi gata de mâncat toamna sau iarna. Pe măsură ce apar locurilibere, în zonele cu iarnă blândă se va putea semăna bob. De asemenea, s-ar putea plantacăţei de usturoi, care se va recolta în primavara următoare.O gradină cu policultură trebuie ă conţină fiecare din următoarele 3 grupuri de plante:1.legume cu creştere rapidă şi legume timpurii, cum ar fi ridichile şi ”brassicas” de primăvară(brocoli, conopidă timpurie etc.);2.legume de mijloc de vară, cum ar fi fasolea, ceapa etc.;3.plante cu creştere lentă, incluzând conopida şi varza de toamnă, varza de bruxelles sau praz.2. Cei trei prieteniUn exemplu de ghildă de plante care se ajută reciproc poate fi ghilda celor 3 prieteni.Cei trei prieteni sunt: porumbul

, fasolea agăţătoareşi dovleacul.Punere în aplicare:•Faci muşuroaie de pământ, înalte de 5 -1 5cm, cu diametrul de aproximativ 30cm, avânddistanţa între ele de aproximativ un metru;•plantezi 3-4 boabe de porumb pe fiecare muşuroi;•când porumbul răsare, fă nişte moviliţe în jurul fiecărei plăntuţe, dar fără a o acoperi;•la două săptămâni după ce ai semănat porumbul, seamănă fasolea, câte 2-3 boabe pe fiecaremuşuroi, spre marginile acestuia;•în aceeaşi perioadă, seamănă dovlecii, între muşuroaie.Este bine să semeni şi ”bee plants”.3. Ghilda mărului (cu aplicabilitate aproape la orice alt pom fructifer)Paşi de urmat:•Mărul se plasează în centru;•Măsuri de suprimare a ierbii şi de înlocuiere/combinare a acesteia cu alte plantefolositoare (pentru mulci sau pentru alte scopuri):◦pe cercul format de marginile coroanei pe care estimăm că o va avea mărul la maturitate,se plantează narcise, fără spaţii între ele (sau usturoi ori ceapă perenă. Ex. Chives);◦în interiorul cercului format din narcise punem un cerc întrerupt de tătăneasă;◦printre frânturile cercului de tătăneasă, plantăm 2-3 plante robuste (de exemplu

anghinare);•Atragerea insectelor benefice: mai în interior, semănăm mărar, fenicul coriandru, călţunaşi(ori alte plante insectare, comestibile sau nu);•Acumulatori de nutrienţi: printre celelalte plante, ar trebui să fie prezente: păpădia,cicoarea, pătlagina (care extrag nutrienţii din adăncul solului şi îi incorporează în ele, apoi,prin descompunerea lor, îmbogăţesc stratul de suprafaţă al solului);•Fixatori de azot:◦printre plante le de mai sus, se seamănă un covor des de trifoi;◦pe sub ramuri, unde pătrunde şi ceva soare, poate fi semănat bobul sau alte legume carepot creşte în zone umbrite parţial.•Se plantează un alt cerc de plante cu bulbi (narcise, chives etc.) în jurul trunchiului mărului,care vor împiedica dăunătorii de pe sol să atace pomul).* Câţiva arbuşti care înfloresc şi alte flori perene (ex. Salvie), situate în apropierea mărului, ar fiutile pentru atragerea păsărilor insectivore.* Pentru a ajuta mărul ca în primii ani să beneficieze de azotul necesar., putem planta în aceeaşigroapă cu mărul, sau imediat lângă el, un arbust fixator de azot, cum ar fi măslinul rusesc, guomi,bladder senna sau caragana. Arbustul va fi scurtat mereu pentru a nu depăşi jumătate din înălţimeamărului, apoi la vârsta de 5 ani a mărului, poate fi eliminat definitiv, pentru că mărul deja arerădăcinile formate pentru a colecta azotul din solul din jur.* După ce ghilda este creată, se mai pot planta câţiva arbuşti fixatori de azot în jurul mărului, înexteriorul coroanei.* Este bine să includem în ghildă şi câteva plante care resping dăunătorii (pest repelent plants).

* Adăposturi/locuri pentru vieţuitoare folositoare (movile de pietre sau lemne, arbuşti, heleşteie saubaltoace) dispuse lângă ghildă, atrag şopârle, broaşte, şerpi şi păsări folositoare.