Performante IMM

7/25/2019 Performante IMM.

http://slidepdf.com/reader/full/performante-imm 1/32

Capitolul V

PERFORMANŢELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE IMM-URILOR ŞI CELORLALTE FIRME LA NIVEL NAŢIONAL ŞI ÎNPROFIL DE RAMURĂ

5.1 Rezultatele economice ale activităţii pe ramuri

Caracterizarea şi analiza activităţii se va efectua atât pe baza unorindicatori direcţi, ca de exemplu volumul cifrei de afaceri , cât şi a unor indicatoriderivaţi – ca de exemplu ratele de profitabilitate (rentabilitate).

5.1.1 Analiza cifrei de afaceri

Primele 10 activităţi CAEN - extrase din listele integrale prezentate înanexele 3 şi 4 - (cod de lucru 1...35) se prezintă astfel (tabelul 5.1):

Tabelul 5.1 Primele 10 activit ăţ i CAEN după volumul după volumul cifrei deafaceri

Activitatea CAENVolum al cifrei deafaceri (mld. lei)

Cifra de afaceri pefirmă (mil. lei)

Cifra de afaceri pesalariat (mil. lei)

1. Comer ţul cu ridicata 412000 7606,54 1947,21 2. Comer ţul cu amănuntul 193000 1070,24 466,8319. Ind. bunurilor alimentare, tutun 100000 9420,63 558,2834. Construcţii 87100 6534,48 286,7620. Ind. textilă, tricotaje, pielărie, încălţăminte 61500 6862,20 145,3635.Vânzări cu amănuntul de carburanţi 56700 6307,40 1114,174. Transporturi 47600 3169,99 542,5610. Alte servicii prestate întreprinderilor 43300 2056,83 360,8226. Ind. metalurgică 39400 9523,81 376,11 21. Ind. prelucr ării lemnului 35400 4379,93 321,84

După volumul total al cifrei de afaceri locul întâi este ocupat de comeţulcu ridicata, iar locul 10 de industria prelucr ării lemnului. Pe firmă, ca indicator derandament, ordinea se schimbă astfel: locul întâi: 20 – ind. metalurgică, urmată de 19 – ind. bunurilor alimentare, 1- comer ţul cu ridicata etc. Ca nivel aproductivităţii muncii ordinea este 1) comer ţul cu ridicata, 2) vânzările decarburanţi, 3) ind. bunurilor alimentare, 4) transporturile, 5) comer ţul cuamănuntul.

Comparativ cu valorile medii pe total întreprinderi după media cifrei de

afaceri locul 1 este de circa 3 ori mai mare, iar la nivelul productivităţii pesalariat este de peste 4 ori mai mare. Acest fapt indică o relativă omogenitate şio distanţă relativ mică între primele clasate şi media pe economie.



Carta Albă a IMM-urilor din România96

Figura 5.1 - Comparaţ ie între primele zece întreprinderi clasate lacifra de afaceri pe firmă

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

media pe tara

Figura 5.2 - Comparaţ ie între primele zece întreprinderi clasate lanivelul productivit ăţ ii

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

media pe tara

Pe baza datelor din ANEXA 3 au fost efectuate teste privind legăturadintre diferiţi indicatori derivaţi1.

1 NOT Ă:Coeficientul PEARSON măsoar ă coreaţ ia dintre variabile, după relaţ ia:

( ) ( )y,x

2 22 2

n xy x yr 0,89

n x x n y y

−= =

− −

cu valori [ ]y,xr 1;1∈ −



Performanţ ele IMM-urilor şi ale celorlalte firme la nivel naţ ional şi pe ramur ă 97

Correlations (Spreadsheet1 in Wcorrel.stw 10v*37c)

sal/firma

ca/firma

Valid Spearman t(N-2) p-level

ca/firma & sal/firma 35 0.845098 9.080837 0.000000

Coeficientul de corelaţ ie SPEARMAN , pune în evidenţă măsura în care rangurile variabilelor (Y) şi (X) secoreleaz ă, conform relaţ iei:

( )

2i

2

6 dS 1

n n 1= −

−

, unde: ( )22

iii y xd −= sunt pătratele diferenţ elor de rang. Valorile

indicatorului [ ]1;1− , apropirerea de 1 indic ă o leg ătur ă puternic ă.

Coeficientul KENDALL, bazat pe diferenţ ele de rang ( )

2T

K 0,68n n 1= =− , cu valori între [ ]1;1− .

Scatterplot (Spreadsheet1 in Wcorrel.stw 10v*37c)

ca/firma = 1.8013E6+2.7526E5*x

2 . 0

8 9 9 5 5 9

7

1 0 . 3

5 7 9 4 1 8

3

1 9 . 2

0 3 5 0 1 0

9

3 3 . 3

0 8 0 0 0 0

0

4 7 . 2

0 7 8 5 8 3

3

6 8 . 6

8 8 0 7 3 3

9

8 2 . 8

4 0 9 8 3 6

1

9 5 . 0

7 7 5 3 1 6

5

sal/firma

4.1518E5

3.0922E6

5.5239E6

8.1879E6

1.1916E7

1.5385E7

2.3101E7

2.5688E7

c a / f i r m a

sal/firma:ca/firma: r = 0.8913, p = 0.0000

unde: Y: var6 – CA/firma; X: var5 – salariati/firma




Valorile ridicate ale indicatorilor Sperman, Pearson şi Kendall indică o legătur ă puternică între variabile.

O altă testare a unei legături a fost efectuată între cifra de afaceri pefirmă şi productivitatea muncii pe firmă, calculată ca nivel al cifrei de afaceri pesalariat, pentru firmele grupate pe cele 35 de ramuri CAEN. Rezultatelecalculelor indică:

S=0,3123K=0,1731 P=0,06Graficul indică o dispersie puternică a datelor 1 şi o valoare redusă a

indicatorilor de corelaţie.

5.1.2 Concentrarea întreprinderilor după volumul cifrei de afaceri

În cadrul fiecăreia dintre activităţile CAEN primele 10, respectiv, primele5 deţin în unele ramuri ponderi însemnate, fapte care indică o puternică concentrare a activităţii în marile întreprinderi. Datele din anexa 5 ofer ă informaţii asupra volumului cifrei de afaceri, pe ramuri şi locurile – în ordinedescrescătoare pentru indicatorul “cifra de afaceri” (primele 10, respective,primele 5 întreprinderi din ramura respectivă),

Rezultatele calculelor ofer ă o confirmare – în anumite ramuri activitateaeconomică se desf ăşoar ă în mari unităţi economice. De exemplu: comer ţul cuamănuntul se desf ăşoar ă într-un număr de 177.530 unităţi (43,73%) din totaldar cele mai mari 10 firme nu contribuie decît cu 4,48% din cifra de afaceri:comer ţul cu ridicata deţine 13,28% din totalul firmelor, dar primele 10 firmecontribuie cu dor 3,76% din volumul total al cifrei de afaceri.

1 Scatterplot (Spreadsheet1 in Wcorrel.stw 10v*37c)

ca/firma = 6.782E6+1.2141*x

1.2126E5

2.7995E5

4.4773E5

6.1556E5

7.905E5

1.1083E6

1.9567E6

ca/sal

4.1518E5

3.0922E6

5.5239E6

7.6436E6

1.1916E7

1.5385E7

2.3101E7

2.5688E7

c a / f i r m a

ca/sal:ca/firma: r = 0.0594, p = 0.7347




Tabelul 5.2 - Concentrarea firmelor

Pondere în CA (%) Pondere în CA (%)Cod ramur ă Primele 10 firme Primele 5 firme Cod ramur ă Primele 10 firme Primele 5 firme

1 3,76 2,13 19 13,13 7,442 4,48 2,85 20 10,52 7,483 23,06 17,29 21 17,29 11,684 10,85 7,21 22 19,8 11,795 64,09 48,74 23 38,71 23,186 54,9 39,46 24 30,76 22,13

7 24,96 14,97 25 31,99 21,008 26,4 18,16 26 23,70 16,049 69,95 56,95 27 41,53 29,21

10 11,50 6,80 28 42,46 28,7911 65,95 37,33 29 49,80 33,8312 52,71 40,10 30 48,52 34,0913 27,44 21,06 31 20,73 13,7014 21,53 16,27 32 30,24 20,2715 21,00 15,74 33 64,90 50,5416 24,09 16,90 34 9,82 6,2617 45,01 32,38 35 15,60 10,5418 42,80 27,83

La cealaltă extremă se situează unităţile din administraţia publică,primele 10 dintre ele dând 65,9% din volumul cifrei de afaceri, urmată de celedin producţia de energie electrică , gaze, apă cu 64,9%. Valori ridicate aleconcentr ării activităţii în mari unităţi se înregistrează şi în: poştă-telecomunicaţii(64,09% - primele 10 firme), instituţii financiar-bancare (54,9%), învăţământ(52,71%), industria de aparatur ă medicală (49,8%), pescuitul (45,01) etc.

Acesată situaţie poate fi privită şi ca o sursă a slabei concurenţe înanumite ramuri de activitate, cu impact şi în sistemul formării preţurilor şitarifelor.

5.2 Rezultatele comparative ale întreprinderilor grupate după numărul de salariaţi

Un prim indicator luat în considerare – cifra de afaceri , consider ăm

relevant, întrucât profitul se află şi sub influenţa conjuncturală a unorreglementări oficiale. Întreprinderile micro, mici şi mijlocii î şi impart în ponderi relative

apropiate volumul cifrei de afaceri, cele mai deţinând ponderea cea mai redusă în volumul total al indicatorului (figura 5.3).

Tabelul 5.3 - Indicatori sintetici de rezultate

Cifra de afaceri medie(mil. lei)

Grupe de întreprinderi

pe firmă pe salariat

Structura cifrei de afaceridupă dimenisunea firmei

(%)0-9 1.059,6 851,46 28,79

10-49 13.115,9 669,44 27,8450-249 49.925,3 477,09 24,59

peste 250 181.356,6 205,61 18,78TOTAL 3.345,4 458,14 100,00




Figura 5.3 - Structura cifrei de afaceri dupa dimensiunea firmei

28.79%

27.84%

24.59%

18.78%

0-9

10 - 49

50-249

peste 250

Din punct de vedere al randamentului pe firmă (cifra de afaceri medie pe

firmă) rezultatele cele mai bune se înregistreaz ă la unit ăţ ile cu peste 250salariaţ i , însă după valoarea productivit ăţ ii muncii (cifra de afaceri/salariat),micro întreprinderile (0-9 salariaţ i) valorific ă cel mai eficient factorulmunc ă. Comparativ cu media pe ţ ar ă, randamentul este de aproape dou ă ori mai bun (1,86), iar faţă de marile întreprinderi este de 4,14 ori mai mare (figura 5.4).

Figura 5.4 - Decalajele in domeniul productivitatii muncii pe clase de intreprinderi

185.8

146.1

104.1

44.9

020

40

60

80

100

120

140

160

180

200

0-9 10 - 49 50-249 peste 250

media peintreprindere

5.2.1 Distribu ţ ia întreprinderilor după tipul rezultatului economic

Totalul celor 405.932 întreprinderi au fost clasificate după rezultatulactivităţii în trei clase: I – cu pierderi, II – rezultatul nul (f ăr ă excedent) III – cuprofit. Dacă unităţile cu excedent nu reprezintă decît 17,8%, ponderea celor cupierdere este îngrijor ătoare – 39,55% din totalul unităţilor (detalii în tabelul 5.4)

Tabelul 5.4 - Reparti ţ ia întreprinderilor după rezultatele financiare nete

Număr întreprinderi după excedent:Grupe de întreprinderi zero profit pierdere TotalMicro (0-9) 72483 145.920 150.613 369.016Mici (10-49) 52 20.698 8.070 28.820Mijlocii (50-249) 8 5.167 1.515 6.690Mari (peste 250) 2 1.043 361 1.406TOTAL 72.545 172.828 160.559 405.932




Principalele constatări pot fi mai uşor relevate dacă se trece de la dateabsolute la exprimarea relativă (tabelul 5.5 şi figura 5.5).

Tabelul 5.5 - Structura st ării financiare a fimelor

Ponderea întreprinderilorGrupe de întreprinderi nul profit pierdere

Total

Micro 19,6 39,8 40,8 100,0

Mici 0,18 71,8 28,02 100,0Mijlocii 0,12 77,2 22,68 100,0Mari 0,14 74,18 25,68 100,0TOTAL 17,87 42,57 39,56 100,0

Figura 5.5 - Structura performantelor economice pe tipuri de intreprinderi

0%

10%20%30%40%

50%60%70%80%

90%100%

%

0-9 10 - 49 50-249 peste 250

pierdere

profit

nul

Profitul mediu pe o întreprindere (în medie din cele 405.932) este de

440,322 mil. lei, fiind în unităţile mari de circa 25 ori peste media pe ţar ă, darsunt în situaţia de profitabilitate doar 1043 de întreprinderi. Şi pierderea pe o

întreprindere mare este de peste 125 ori mai mare ca media pe ţar ă şi de peste365 de ori mai mare decât media pe o microîntreprindere. Este şi aceasta unindicator comparative de eficienţă între întreprinderile mici şi cele mari.

Tabelul 5.6 – Valorile medii ale profitului/pierderii pe întreprindere

Valoare medie pe o întreprindere din clasa de activitate (mil. lei)Grupe de întreprinderi pierdere profit

micro (0-9) 112,872 164,474mici (10-49) 1049,566 932,457mijlocii(50-249) 8316,830 4.083,608peste 250 41.274,240 11.217,641 TOTAL 329,909 440,322

Se remarcă valoarea subunitar ă a raportului profit/pierdere la marile întreprinderi.

5.2.2 Îndatorarea firmelor şi valorificarea datoriilorO caracteristică importantă a mediului economic este reprezentată de

permanenţa datoriilor. În tabelul 5.7 se prezintă nivelul cumulat şi nivelul pe o întreprindere, pe tipuri de unităţi, după numărul de salariaţi.




Tabelul 5.7 - Datoriile firmelor

Grupe de întreprinderi Nr. firmeTotal datorii

(mld. lei)Datoria pe o firmă

(mil. lei)Nivelul mediu al datoriei pe

un salariat (mil. lei)Micro (0-9) 369.016 22,6 612,44 492,15Mici (10-49) 28.820 16,9 5.863,98 299,3Mijlocii (50-249) 6.690 17,7 26.457,4 252,83Mari (peste 250) 1.406 15,6 110.953,06 125,79TOTAL 405.932 7,28 1793,4 245,6

Rezultatele apar contradictorii datorită dimensiunilor diferite a firmelor.Deşi marile întreprinderi volumul datoriilor pe o firmă de 181,2 ori mai marecomparativ cu microfirmele şi de 61,9 ori mai mare ca media pe cele 405.932de firme , pe un salariat nivelul la marile întreprinderi este de 3,91 ori mai redusca la microîntreprinderi.

Modul de valorificare al datoriilor a fost stabilit ca raport între “cifra deafaceri/datorii”. Indicatorul arată câţi lei volum de activitate exprimat prin cifra deafaceri sunt generaţ i de 1 leu (sau 1000 lei) datorii . Acest indicator dar şi celinvers, al datoriilor necesitate de 1000 lei cifr ă de afaceri se prezintă în tabelul5.8.

Tabelul 5.8 - Valorificarea datoriilor

Tip întreprindere (Cifra de afaceri/Datorii)*1000 (Datorii/Cifra de afaceri)*1000

Micro 1730,1 578,0Mici 2236,7 447,1 Mijlocii 1887,0 529,9Mari 1634,6 611,8TOTAL 1865,4 536,1

Figura 5.6 - Cifra de afaceri la 1000 lei datorii

2236.7

1887 1634.61730.11865.4

0

500

1000

1500

2000

2500

0-9 10 - 49 50-249 peste 250

media peintreprindere

Rezultă, din tabelul 5.8 şi figurile 5.6 şi 5.7, faptul că întreprinderile care

valorific ă în modul cel mai favorabil îndatorarea sunt întreprinderile mici , iarnivelul cel mai nefavorabil se înregistreaz ă la marile întreprinderi , întrucîtacestea se află sub media pe ţar ă cu 13% la eficacitatea datoriilor, producând1,6 lei cifr ă de afaceri la 1 leu datorie comparativ cu 1,86 lei media pe

întreprindere şi 2,2 lei înreprinderile mici (10-49 salariaţi). Nivelul de îndatorare




este şi el favorabil întreprinderilor mici , cu 477 lei, pentru 1000 lei cifr ă deafaceri, sub media pe ţ ar ă de 536,1 lei şi sub consumul înregistrat la marileîntreprinderi de 611,8 lei/1000 lei CA.

Figura 5.7 - Decalaje la nivelul datoriilor consumate pentru 1000 lei cifra de afaceri

1.07

0.83

0.98

1.14

1

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

0-9 .10 - 49 50-249 peste 250

media pe total

5.3 Caracterizarea activităţii microîntreprinderilor

Din tabelul celor 405.932 de întreprinderi cele cu până la 9 salariaţi deţino pondere de 90,9%, motiv pentru care le este acordată o tratare distinctă.Indicatorii privitor la situaţialor economică se prezintă în tabelul 5.9, tabel încare cele 369.016 microîntreprinderi sunt şi grupate pe trei clase de mărimedupă volumul cifrei de afaceri: 1) cu CA < 200.000 mii lei, 2) cu CA între200.000-2.000.000 şi 3) cu CA peste 2.000.000, grupare care s-a doveditreprezentativă după mai multe încercări şi validări ale rezultatelor.

Tabelul 5.9 - Repartizarea micro întreprinderilor după cifra de afaceri

Grupe după CA Cod Număr de întreprinderi

Frecvenţă relativă

Frecvenţă cumulată

CA 200.000≤ 1 219546 59.49 59.49

200.000 CA 2.000.000≤ ≤ 2 112138 30.39 89.88CA>2.000.000 3 37332 10.12 100.00Total 369016 100.00 X

Din totalul firmelor aproape 60% realizează o cifr ă de afceri de sub 200.000 miilei, reprezentând un indiciu al for ţei economice în curs de consolidare a sectoruluiIMM-urilor. Cumulat, primele două clase, deci cu cifr ă de afaceri de până la 2.000.000mii lei ponderea se apropie de 90%.

5.3.1 Rezultatele economice globale ale microîntreprinderilor[

În tabelul 5.10 se prezintă cifra de afecri, numărul de salariaţi cât şi uniiindicatori derivaţi.




Tabelul 5.10 – Principalii indicatori ai micro întreprinderilor

Grupe microîntr.după CA

Nr.firme

Volum cifr ă deafaceri (mld)

Numărsalariaţi

Cifra deafaceri pefirmă (mil.)

Cifra deafaceri pe

salariat (mil.)

Nr. salariaţi pe întreprindere

1 (sub 200) 219.546 8.050 80.488 36,67 100,02 0,42 (200 - 2.000) 112.138 80.700 246.515 719,65 327,36 2,23 (peste 2.000) 37.332 303.000 132.207 8116,36 2291,86 3,5Total 369.016 391.750 459.210 1061,61 853,096 1,24

Calculele indică for ţa economică încă redusă a micro-întreprinderilor,care au în medie 1,24 salariaţi, o productivitate de 853 mil. lei/salariat şi o cifr ă de afaceri pe firmă de 1,06 miliarde. Din totalul acestor firme 2,05% contribuiela cifra de afaceri a primei clase, dar deţin 17,5% din totalul salariaţilor, fapt ceindică o productivitate scăzută a subgrupei 1.

5.3.2 Distribu ţ ia microîntreprinderilor după nivelul excedentului deexploatare

Toate cele 369.016 micoîntreprinderi (deci ca până la 10 salariaţi) au fostgrupate în trei clase: I – excedent nul, II – cu profit şi III – cu pierderi. Datele se

prezintă în tabelul 5.11.Figura 5.8 - Structura numarului de micro-intreprinderi dupa nivelul cifrei de

afaceri

10.12%

59.49%

30.39%

sub 200000

200000-2000000

peste 2000000

Tabelul 5.11 – Distribu ţ ia micro firmelor după rezultatul activit ăţ ii

Număr firme cu: Volum total al: (mld. lei)Grupe după nivelulCA (mil. lei)

Totalexcedent nul profit pierdere profitului pierderii

sub 200 219.546 72.249 52.392 94.905 1.820 5.450200 - 2.000 112.138 211 63.873 48.054 5.999 4.610

peste 2.000 37.332 23 29.655 7.654 16.200 6.930Total 369.016 72.483 145.920 150.613 24.019 16.990




Constatări principale:- din totalul microîntreprinderilor, cele cu pierderi sunt în număr mai mare

decât cele cu profit (+3,2%);- masa profitului generat devansează totuşi volumul cumulat al pierderilor

(1,41 ori);- pieredera medie pe o întreprindere (din categoria “cu pierderi”) este de

112,81 mil. lei, iar profitul mediu pe întreprindere (din categoria“întreprindere cu profit”) este de 164,60 mil. lei;- structura profitului şi pierderilor se prezintă în figura 5.9 relevând

ponderea ridicată a întreprinderilor cu cifr ă de afaceri de peste 2 mld. leişi ”contribuţia” contradictorie a celor mai mici firme cu 7,6% în masaprofitului şi 32,1% în volumul pierderilor.

5.4 Microîntreprinderile şi profilul de ramur ă al activităţii acestora

Mai întâi o constatare. Toate cele 35 de activităţi sunt reprezentate şi lanivelul mico-întreprinderilor (cu până la 10 angajaţi) – Informaţii complete în

Anexa 6.Figura 5.9 - Contributia tipurilor de firme la totalul rezultatelor economice

Şi în cadrul micoîntreprinderilor se constată o “aglomerare” cătreunele activităţi (conform clasificării CAEN). Astfel, de exemplu, comer ţul cuamănuntul (cod de lucru 2 - a se vedea Anexa 24) deţin cel mai mare număr defirme – 171.454 (46,5%), cel mai mare număr de angajaţi – 180.624 (39,3%) şicontribuie cu 25,83% în tabelul cifrei de afaceri. Primele 10 activităţi după CA întabelul 5.12.

Profit7.60%

25.00%

67.40%

sub 200000

200000-2000000

peste 2000000

Pierdere

32%

27%

41%




Tabelul 5.12 - Indicatori ai primelor 10 activit ăţ i ale micro-întreprinderilor

Cifra de afaceri medie pe: (mld. lei) ActivitateaCAEN

Cifra de afaceri(mld.)

Număr întreprinderi

Numărsalariaţi întreprindere salariat

1 160.000 49.500 56.710 3232,30 2821,402 101.000 171.454 180.624 589,08 559,1735 17.100 7.905 13.778 2163,18 1241,11 10 14.100 19.093 24.858 738,49 567,224 14.000 13.733 18.238 1019,44 767,62

14 11.100 23.153 25.424 479,42 436,6034 10.400 9.671 18.30 1075,38 567,3819 10.100 7.766 15.371 1300,54 657,0821 6.040 6.359 11.583 949,83 521,1515 5.060 7.222 12.465 700,64 405,94Total 391.000 369.016 459.210 1059,57 851,46

În volumul total al cifrei de afaceri realizat de micro-întreprinderi (391.000mld. lei) deţine o pondere de 89,23%, iar în cadrul acestuia activitatea 1 –comer ţul cu ridicata deţine 45,86%, iar împreună cu 2 – comer ţul cu amănuntulponderea se ridică la aproape 75%, cifre care indică structura preponderentă aactivităţilor microîntreprinderilor (figura 5.10).

Figura 5.10 - Cifra de afaceri pentru primele 10 activit ăţ i CAEN

160

101

17.1 14.1 14 11.1 10.4 10.1 6 5

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

1 2 35 10 4 14 34 19 21 15activităţi

m i i m l d . l e

i

Asupra randamentului se poate afirma că locul I este deţ inut de

activitatea comer ţ ului cu ridicata, atât la cifra de afaceri pe întreprindere, cîtşi pe un salariat. La productivitatea muncii , comparativ cu media pe totalmicro-întreprinderi, în activitatea comer ţului cu ridicata aceasta este de 3,31 orimai mare, iar în comercializarea carburanţilor de 1,46 ori mai mare, dar încomer ţul cu amănuntul productivitatea este doar 65,7% din media pe sectorulmicro-întreprinderilor.

5.5 Performanţale economico-financiare ale microîntreprindrilor

Totalul celor 369.016 întreprinderi au fost grupate în funcţie de criteriul“profit” în clasele: “excedent nul”, “pierdere”, ”profit”, după volumul cifrei deafaceri, ramurile clasate pe primele 10 locuri se prezintă astfel:




Figura 5.11 - Ponderea primelor 10 întreprinderi cu pierderi, după cifra deafaceri, pe ramuri

35.12

41 40.15

33.3

48.2

42.1638.63

52.19

42.92 43.52

40.81

0

10

20

30

40

50

60

1 2 35 10 4 14 34 19 21 15activităţi

media

Tabelul 5.13 - Rezultatele primelor 10 activit ăţ i CAEN

Figura 5.12 - Valoarea medie a pierderii pe firmă (mil lei/firmă ) pentru primele 10 activit ăţ i, după cifra de afaceri

192.3

35.3

79.4 81.5

133.9 149.57

248.93

291.14

545.98

250.4

119.3

0

100

200

300

400

500

600

1 2 35 10 4 14 34 19 21 15

activităţi

media

Număr întreprinderi cu: ActivitateaCAEN

Număr întreprinderi profit nul profit pierdere

Ponderea într.cu pierderi (%)

Valoarea medie apierderii pe firmă

(mil lei/firmă)1 49.590 8.451 23.721 17.418 35,12 192,3

2 171.454 43.386 57.768 70.300 41,00 35,335 7.905 904 3.827 3.174 40,15 79,410 19.093 2.105 10.630 6.358 333 81,54 13.733 1.666 5.447 6.620 48,20 133,914 23.153 4.410 8.982 9.761 42,16 149,5734 9.671 1.191 4.744 3.736 38,63 248,9319 7.766 1.272 2.441 4.053 52,19 291,1421 6.359 763 2.867 2.729 42,92 545,9815 7.222 1.131 2.948 3.143 43,52 250,4Total 369.016 72.483 145.920 150.613 40,81 119,3




Din totalul microîntreprinderilor 40,8% au înregistrat pierderi şi 39,5%profit, iar 19,7% rezultat nul. Primele 10 întreprinderi după cifra de afaceri seprezintă astfel:

- întreprinderile de comer ţ cu ridicata: 35% dintre ele înregistrează pierderi; cota cea mai ridicată se înregistrează în ramura industrieialimentare, a băuturilor şi a tutunului (52,2%) – detalii col.5-tabelul 5.13.

- pierderea medie pe o întreprindere este de 119,3 mil lei/firmă cea mairidicată fiind ramura industriei de prelucrare a lemnului (545,98 millei/firmă), iar cea mai redusă în comer ţul cu amănuntul (35,3 millei/firmă).

5.6 Micro-întreprinderile în profil teritorial

În Anexa 7 se prezintă date asupra judeţelor şi regiunilor de dezvoltare,referitor la numărul micoîntreprinderilor, numărul salariaţilor, gruparea firmelordupă situaţia financiar ă la sfîr şitul anului, respectiv masa profitului şi cea apierderilor.

În figura 5.13 se prezintă nivelul profitului pe întreprindere în judeţeleţării, remarcându-se Bucureştiul 290,32 mil. pe înterprindere, iar în figura 5.14pierderea medie pe o întreprindere (evident din grupa întreprinderilor cupierderi).

Din totalul microîntreprinderilor cu pierderi (150.613), în Bucureşti sunt17,2%, valoare sub ponderea deţinută în totalul firmelor active.

Cel mai redus număr de firme cu pierderi se înregistrează în Giurgiu (sub1%), dar şi numărul de firme nu deţine mai mult de un procent din total ţar ă.

Pe regiuni de dezvoltare situaţia economică a firmelor micro se prezintă în tabelul 5.14.

Tabelul 5.14 - Situaţ ia micro-înterprinderilor pe regiuni de dezvoltare

RegiuneaTotalfirme

CA(mld lei)

SalariaţiNr firmeexcedent

nul

Nr. firmeprofit

Nr. firmepierderi

Totalprofit

(mld lei)

Totalpierderi(mld lei)

Nord Est (1) 42971 38800 55878 8643 15397 18931 1800 1700Sud Est (2) 49694 44100 55112 10596 18384 20714 2400 1780Sud (3) 42577 38900 50337 8476 17609 16492 2180 1070Sud Vest (4) 34313 24700 34926 8621 12128 13564 1230 692Vest (5) 31469 29900 47976 5985 11610 13874 1740 2300Nord Vest (6) 50215 43200 66939 9690 19679 20846 2680 1480Centru (7) 43912 40100 63493 7435 17539 18938 2430 1280Bucureşti (8) 73865 132000 84549 13037 33574 27254 9520 6690Total 369016 391700 459210 72483 145920 150613 23980 16992




Figura 5.13 - Profitul pe o micro-întreprindere, pe judeţ e

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

52 40 2 13 23 27 12 39 8 20 35 24 19 4 32 30 29 14 16 26 21 17 5 36 1 3 33 31 22 38 6 9 15 18 10 28 11 37 51 34 7 25

judeţe

164308,5252media pe ţar ă

Figura 5.14 - Pierderea medie pe o întreprindere, pe judeţ e

0

1

2

3

4

5

6

7

38 15 18 25 14 20 1 29 10 6 19 16 33 3 28 34 17 7 30 5 39 8 31 22 37 9 12 32 52 26 24 51 36 2 35 13 4 21 27 40 23 11

judeţe

Notă: codul judeţelor în anexa 1.




Figura 5.15 – Profitul mediu pe o microîntreprindere

Figura 5.16 – Pierderea medie pe o microîntreprindere




Greutăţile specifice ale micro firmelor cu profit în total firme sunt:N.E.: 35,83%S.E.: 36,92%S.: 41,35%S.V.: 35,34%V.: 36,84%

N.V.: 39,18%C.: 39,94%Bucureşti: 45,45%

Se detaşează regiunea Bucureşti cu o pondere superioar ă mediei peţar ă şi pe regiuni.

În figurile 5.15 şi 5.16 se prezintă nivelul mediu al profitului şi repectiv alpierderii pe o micro-întreprindere.

Aprecierea stării economice a microfirmelor pe regiuni de dezvoltare estesugestiv redată şi de coeficientul de devansare = volum profit/volum

pierdere care pe regiuni este:N.E.: 1,059S.E.: 1,350S.: 2,03S.V.: 1,95V.: 0,75N.V.: 1,81 C.: 1,90Bucureşti: 1,42România: 1,41

Exceptând regiunea Vest, toate celelalte înregistrează un excedentde profit din activitatea microîntreprinderilor, media pe ţar ă fiind 1,41, ceamai favorabilă situaţie înregistrându-se în regiunea Sud: 203%.

5.7 Standingul financiar al întreprinderilor

Pentru aprofundarea analizei situaţiei economico-financiare a întreprinderilor, pe baza datelor bilanţiere, au fost determinate unele rate deactivitate precum:

1. RRC (rata rentabilităţii comerciale) = 100afaceridecifra

uiexercitiulalnetrezultatul

2. RRF (rata rentabilităţii financiare) = 100 propriucapital


3. RRCP (rata de rotaţie a capitalului propriu) = 100 propriucapital

afaceridecifra

4. RAG (rata autonomiei globale) = 100 total pasiv

propriucapital




5. GAD (gradul acoperii datoriilor) = 100datoriil

propriucapital

6. PM (productivitatea muncii) = 100salariatinr.

afaceridecifra

Indicatorii au fost calculaţi folosind datele agregate pe diferite criterii: tipul

întreprinderii, judeţul, regiunea de dezvoltare.

5.7.1 Performanţ ele economice pe tipuri de întreprindere

În tabelul 5.15 se prezintă rezultatele pe tipuri de înterprinderi.

Tabelul 5.15 - Performanţ ele economice pe firme după mărime

Numărsalariaţi

Numărfirme

RRC%

RRF%

RRCP%

RAG%

GAD%

PM(mii lei/sal)

1 (0-9) 369016 6,13 98,76 1609,05 9,72 10,75 851462,32(10-49) 28820 5,11 52,44 1027,17 17,86 21,78 669440,1 3 (50-249) 6690 6,32 33,81 535,26 26,11 35,25 477093,8

4(peste250) 1406 4,59 14,06 306,49 34,72 53,33 205610,2TOTAL 405932 5,60 36,81 656,99 22,12 28,39 458142,4

Rata rentabilit ăţ ii comerciale (5,6%, media pe ţar ă), este mai ridicat ă laîntreprinderile mijlocii cu 6,3%, pe când rata rentabilit ăţ ii financiare este ceamai ridicat ă la microîntreprideri (98,7%) şi din cauza capitalului propriu relativredus, fapt reflectat şi de rata de rotaţie a capitalului propriu (1609,05%).

Autonomia financiar ă, măsurată prin RAG – rata autonomiei globale estef avorabil ă întreprinderilor de mari dimensiuni , ca şi gradul acoperirii datoriilorGRAD. Productivitatea muncii este cea mai ridicat ă la microîntreprinderi (figura 5.17). În figura 5.18 şi figura 5.19 se reprezintă grafic alţi indicatori de

standing financiar, pe categorii de întreprinderi.




Figura 5.17 - Productivitatea muncii pe o întreprindere

851462.2939

669440.0612

477093.7846

205610.1744

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1(0-9) 2(10-49) 3(50-249) 4(peste 250)

categorii întreprinderi

5.7.2 Performanţ ele economice ale firmelor repartizate pe judeţ e

Datele calculelor, prezentate complet în anexa 8, indică o mare

diversitate de situaţii. Judeţul Alba este un caz aparte prin nivelul ridicat al rateirentabilităţii comerciale. Plajele valorilor ratelor se distribuie astfel (tabelul 5.16).

Tabelul 5.16 - Valorile minime şi maxime ale indicatorilor de standing financiar (%)Judeţul*) (număr)

IndicatoriValoarea minimă Valoarea maximă

Media România

RRC %(rata rentabilităţii comerciale)

3,32 – j.25Mehedinţi

46,53 – j.1 Alba

5,66

RRF %(rata rentabilităţii financiare)

15,87 – j.15Dâmboviţa

135,82 – j.11 Caras-Severin

36,7

RRCP %(rata de rotaţie a capitalului propriu)

37,61 – j.1 Alba

2800 – j.11 Caras-Severin

647,5

RAP %(rata autonomiei globale)


41,05 – j.1 Alba

22,18

GAD %(gradul acoperirii datoriilor)


69,86 – j.1 Alba

28,5

PM (mil lei/sal)(productivitatea muncii)

36,71 – j.1 Alba

805,10 – j.23Ilfov

453,2*) Notă: j – reprezintă indexul judeţului, prezentat în anexa 1.

Judeţul Alba se plasează la majoritatea indicatorilor pe primul loc, dareste reprezentat şi pentru indicatorii în limita minimă.

Clasamentul primelor 10 judeţe după valorile descresătoare aleindicatorilor RRC, RRCP şi PM se prezintă în tabelul 5.17.




Figura 5.18 - Indicatori ai performanţ elor economice ale firmei

1(0-9)

2(10-49) 3(50-249)4(peste 250)

RRC

RAG

GAD

0

10

20

30

40

50

60

%

categorii de întreprinderi

rate

Figura 5.19 - Rata rentabilit ăţ ii financiare pe categorii de întreprinderi

98.76

52.44

33.81

14.06

36.81

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

%

1(0-9) 2(10-49) 3(50-249) 4(peste 250) total

categorii de întreprinderi după numărul de salariaţi




Figura 5.20 - Rata de rotaţ ie a capitalului (%)

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

1(0-9) 2(10-49) 3(50-249) 4(peste 250)

categorii de întreprinderi după numărul de salariaţi

656,99media pe ţar ă

Tabelul 5.17 – Primele zece locuri – judeţ e după valorile indicatorilor

RRC, RRCP, PMNota: RRC – rata rentabilităţii comerciale (%);

RRCP – rata de rotaţie a capitalului propriu (%);PM – productivitatea muncii (%).

Dacă luăm în considerare primii doi indicatori principali: RRC – ratarentabilităţii comerciale şi PM – productivitatea muncii, indicatorul corelaţieirangurilor indică absenţa legăturii dintre cei doi indicatori.

Valorile indicatorului productivitatea muncii pe judeţe se prezintă înfigura 5.21 şi indică diversitatea distibuţiei teritoriale a randamentului muncii.

În baza celor 6 indicatori economico-financiari de performanţă:

1. RRC (rata rentabilităţii comerciale) = 100afaceridecifra


2. RRF (rata rentabilităţii financiare) = 100 propriucapital


Nr

crt

Judeţele RRC

(%)

Judeţele RRCP (%) Judeţele PM

(mil lei/sal)1 Alba 46,53 Caraş Severin 2800,00 Ilfov 895,1892 Giurgiu 8,44 Bacău 2324,50 Giurgiu 666,9043 Timiş 7,58 Ilfov 977,56 Bucureşti 607,8254 Prahova 6,82 Constanţa 933,09 Braşov 560,7925 Satu Mare 6,57 Argeş 834,53 Dolj 522,641 6 Bihor 6,42 Galaţi 818,18 Galaţi 521,0467 Hunedoara 6,39 Buzău 817,80 Constanţa 519,711 8 Maramureş 6,14 Sibiu 811,97 Cluj 508,1629 Harghita 6,09 Bucureşti 803,06 Bacău 491,019

10 Arad 6,04 Sălaj 802,83 Prahova 478,084




Figura 5.21 – Productivitatea muncii (mil lei/salariat) pe judeţ e

3. RRCP (rata de rotaţie a capitalului propriu) = 100 propriucapital

afaceridecifra

4. RAG (rata autonomiei globale) = 100 total pasiv

propriucapital

5. GAD (gradul acoperii datoriilor) =

capital propriu

100datorii

6. PM (productivitatea muncii) = 100salariatinr.

afaceridecifra

nu se poate efectua un clasament general unitar, dată fiind evoluţiacontradictorie a unora dintre indicatori.

Pentru acestea vom proceda la alcătuirea unui indicator nou –indicatorul sintetic cumulativ - care sintetizează prin “compactare” pe cei 6indicatori economico-financiari1.

1 Not ă: Deoarece indicat ori i nu sunt unitari ca formă de exprimare, consecvenţ i ca direc ţ ie deevoluţ ie şi în consecinţă sunt non-agregabili se realizeaz ă o operaţ iune de “normare” pentru a fiaduşi în intevalul [0,1 ] de variaţ ie, folosind relaţ ia:

[X] =minmax

min

x x

x xi

−

−




Tabelul 5.18 – Clasamentul judeţ elor după indicatorul sintetic cumulativ

ISC Judeţele ISC Judeţele ISC Judeţele

0,451 Alba 0,335 Galaţi 0,296 Argeş

0,436 Ilfov 0,328 Braşov 0,295 Tulcea0,419 Bistriţa Năsăud 0,328 Constanţa 0,294 Vrancea

0,388 Giurgiu 0,325 Dolj 0,291 Buzău0,386 Harghita 0,323 Covasna 0,290 Sălaj

0,376 Dâmboviţa 0,321 Bihor 0,288 Călăraşi

0,373 Bacău 0,320 Vâlcea 0,286 Botoşani

0,359 Cluj 0,316 Vaslui 0,282 Suceava

0,355 Caraş Severin 0,313 Teleorman 0,281 Gorj

0,351 Prahova 0,312 Olt 0,281 Br ăila

0,348 Timiş 0,310 Satu Mare 0,281 Mehedinţi

0,345 Neamţ 0,303 Ialomiţa 0,254 Maramureş

0,344 Mun,Bucureşti 0,297 Arad 0,247 Iaşi

0,340 Mureş 0,297 Hunedoara 0,236 SibiuNotă: ISC – Indicatorul Sintetic Cumulativ

Cea mai ridicată a indicatorului [X] = 0,451 se întâlneşte în judeţul Alba,pe locul 2 – Ilfov, iar pe ultimul loc Sibiu. Figura 5.21 ilustrează această ierarhie.

5.7.3 Peformanţ ele întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare

În tabelul 5.19 se prezintă ratele de măsurare a performanţeloreconomico-financiare pe regiuni, iar în figurile 5.23, 5.24 şi 5.25 se prezintă valorile productivităţii muncii pe regiuni de dezvoltare, ratele rentabilităţiieconomice, respectiv ratele rentabilităţii financiare şi cele ale autonomieiglobale.

, unde: X reprezint ă succesiv fiecare dintre cele şase rate, i - indexul judeţ ul, minmax şi x x -

minimele şi maximele pentru fiecare dintre cei 6 indicatori consideraţ i.Pentru fiecare judeţ se relizeaz ă calculul indicatorului [X], pentru fiecare din cele 6 rate.

În final, se realizeaz ă o “mediere” pentru fiecare judeţ , folosind ca ponderi urmărtorii coeficienţ ide importanţă: RRC - 2; RRF – 1; RRCP – 1,5; RAG – 1; GAD – 1,5; şi respective PM – 3.Suma lor este de 10 puncte.

În baza acestei ultime forme se poate alc ătui un clasament sintetic, „reunind” indicatoriicumulaţ i prin ponderare.




Figura 5.22 - Ordinea judeţelor după ISC

0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5

judeţe

ISC

Tabelul 5.19 - Rata de performanţă pe regiuniRegiuni Număr firme RRC (%) RRF(%) RRCP(%) RAG(%) GAD(%) PM(mil lei/sal)Nord-Est 47459 4,70 29,11 619,72 23,54 30,82 354,334Sud-Est 53882 5,36 43,57 812,87 20,41 25,60 451,579

Sud 46642 5,45 30,57 560,98 27,42 37,79 424,804Sud-Vest 36814 4,37 27,54 630,51 24,79 32,96 441,522

Vest 35346 6,66 40,05 601,06 23,83 31,28 404,945Nord-Vest 55487 5,86 30,40 518,39 28,75 40,08 390,750

Centru 49105 5,35 29,93 559,14 26,83 36,47 400,350Bucureşti 81197 5,91 48,01 812,27 16,49 19,79 620,639

Total 405932 5,60 36,75 656,38 22,13 28,41 457,940

Comparativ cu valorile medii pe ţar ă regiunile se plasează astfel:

- rentabilitatea comecial ă (RRC) este cea mai ridicată în regiunea de vest(6,7%) şi cea mai redusă în sud-vest (4,36%);

- rentabilitatea financiar ă (RRF) este în Bucureşti de 1,31 ori mai marecomparativ cu media pe ţar ă şi de 1,74 ori mai mare ca în regiunea S-V;




- rata rotaţ iei capitalului (RRCP) înregistrează cea mai bună performanţă în regiunea Bucureşti (8,12 rotaţii sau 812,3%) şi S.E.(8,12 rotaţii).

Figura 5.23 - Nivelul productivit ăţ ii muncii pe regiuni de dezvoltare

0

100,000

200,000

300,000

400,000

500,000

600,000

700,000

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest

Centru Bucureşti

regiuni

457.940 media peţar ă

- rata autonomiei financiare (RAF) se află la limita zonei favorabile, fiind

mai ridicată în regiunea de vest şi mai redusă în Bucureşti;- gradul acoperirii datoriilor (GAD) este cel mai favorabil în regiunea de N-

V şi cel mai redus în Bucureşti, explicaţia constând probabil şi înaccesibilitatea mai ridicată la credite. Astfel, volumul datoriilor regiuniiBucureşti deţin peste 8% din totalul naţional.

- sinteza activităţii este reflectată de productivitatea muncii care arevaloarea cea mai ridicată în regiunea Bucureşti (1,38 ori mai ridicată camedia pe ţar ă şi de 1,77 ori faţă de regiunea N.E. În figura 5.23 seprezintă nivelul productivităţii muncii pe regiuni de dezvoltare.

Figura 5.24 - Rata rentabilit ăţ ii economice, pe regiuni (%)

4.7

5.36 5.45

4.37

6.66

5.86

5.35

5.9 1

0

1

2

3

4

5

6

7

%

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest N ord-Vest Centru Bucureşti

regiuni




Figura 5.25 - Rata rentabilit ăţ ii financiare şi rata autonomiei globale, pe regiuni (%)

N

o r d - E s t

S

u d - E s t

S u d

S u d - V e s t

V e s t

N o r d - V

e s t

C e n t r u

B u c u r e ş

t iRRF

RAG

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

%

regiuni

rata

5.7.4 Performanţ ele economice ale microîntreprinderilor

Cele 369.016 întreprinderi care au până la 10 salariaţi, grupate după volumul cifrei de afaceri (în mii lei) în trei clase: I – până la 200.000. II –200.000 – 2.000.000, respectiv III – peste 2.000.000, se diferenţiază sensibil

din punct de vedere al performanţelor economico-financiare (tabelul 5.20).

Tabelul 5.20 – Performanţ ele economico-financiare ale micro firmelor

Grupe demicro-firme

după CA

Numărfirme

Numărsalariati

Cifra deafaceri

(mld lei)

RRC(%)

RRF(%)

RRCP(%)

RAG(%)

GAD(%)

PM (millei/sal)

sub200000 219546 80488 8050 22,61 1070,59 4735,29 0,40 0,40 100,015

200000-2000000 112138 246515 80700 7,42 164,11 2210,96 6,60 7,06 327,363peste2000000 37332 132207 303000 5,35 77,88 1456,73 13,59 15,76 2291,860

Total 369016 459210 391750 6,13 97,52 1591,19 9,82 10,88 853,096

Rata rentabilităţii comerciale este cea mai ridicat ă la cele mai micifirme (22,6%), la fel şi viteza rotaţiei capitalului propriu (4735,2%), cel maibun nivel al autonomiei (dat de propor ţia capitalului propriu în total pasiv) este




înregistrat de grupul III de firme, la fel şi gradul acoperirii datoriilor (15,8%).Grupul II de firme înregistrează primul loc la rata rentabilităţii financiare(164,1%) şi productivitatea muncii 327,4%.

Figura 5.26 ilustrează ierarhizarea, comparativ cu media naţională,pentru cele trei grupe de microîntreprinderi.

Figura 5.26 - Performanţ ele microîntreprinderilor pe clasedupă nivelul cifrei de afaceri

RRC RRF RRCP RAG GAD PM

sub 200000200000-2000000

peste 20000000

2

4

6

8

10

12

sub 200000 200000-2000000 peste 2000000

Graficul ilustrează decalajele semnificative existente între cele trei

clase de întreprinderi după cifra de afaceri . Cel mai puternic decalaj se înregistrează la indicatorul: RRF – rata rentabilităţii financiare, generat dediferenţele existente în volumul capitalului propriu.

5.8 Identificarea grupărilor tipice şi asociaţiilor dintre variabileleeconomico-financiare implicate

Primele două variabile (codcaen – codul de lucru al activităţii, jj – codul judeţului) se refer ă la profilul activităţii desf ăşurate de cele 405932 întreprinderişi locaţia (judeţul) în care se află acestea. Următoarele două variabile (RRC-

rata rentabilităţii comerciale şi PM-productivitatea muncii) reprezintă indicatoriice caracterizează performanţele economice ale celor 405932 de firme.Observaţiile au fost grupate după numărul de salariaţi dintr-o întreprindere, înpatru grupe (1: 0-9 salariaţi; 2: 10-49 salariaţi; 50-249 salariaţi; peste 250salariaţi).




Analiza discriminant ă începe prin determinarea puterii discriminative acelor patru variabile. Parametrul Wilks lambda, fiind în acest caz foarte apropiatde valoarea 1, pentru toate cele patru variabile, indică faptul că acestea suntlipsite de putere discriminatorie semnificativă.

Prima variabila introdusă în model este codcaen; discriminarea întregrupele după numărul de salariaţi, este relativ redusă: Wilks lambda=0,92199;

F=5379,8; p=0,000. Variabilele neintroduse încă în model au valoarea F>1,astfel vor fi introduse în paşii ce urmează. Următoarea variabilă va fi PM, apoi jj,iar ultima variabilă este RRC. Valorile parametrului Wilks lambda par ţial indică faptul că variabila codcaen contribuie cel mai mult la discriminare, urmată dePM, apoi de jj, ultima fiind RRC (cu cât valoarea parametrului Wilks lambdapar ţial este mai redusă, cu ataât este mai mare contribuţia varaibilei respectivela discriminarea pe anasamblu). Se poate spune că profilul activităţii (dat devariabila codcaen) reprezintă variabila cea mai importantă ce permitediscriminarea între diferitele grupe de SC după numărul de salariaţi.

Analiza cluster . Pentru cele 369016 microîntreprinderi, consider ăm judeţele drept cazuri şi variabilele cifra de afaceri şi numărul de salariaţi într-odiagramă, reprezentând un arbore ierarhic orizontal, şi începem de la vârfulacestuia.

În primul rând există un cluster format din următoarele judeţe: BistriţaNăsăud (6), Covasna (14), Ialomiţa (21), Gorj (18), Olt (28), Teleorman (34),Vrancea (39), Vâlcea (38) şi la nivel apropiat Botoşani (7), Vaslui (37), Br ăila(9), Dâmboviţa (15), cărora li se adauga Ilfov (23) şi Alba (1).

Următoarea grupare este formată din: Buzău (10), Satu Mare (30),Hunedoara (20), Suceava (33), Dolj (16), Neamţ (27), Harghita (19), Galaţi (17).Un alt grup este cel format din judeţele: Caraş Severin (11), Călăraşi (51),Mehedinţi (25), Sălaj (31), Tulcea (36) şi Giurgiu (52).

Aceste clustere se unesc cam la o distanţă de 8%, după care ramura seextinde la aproape 16%, adăugându-se încă două clustere, unul format din

Arad (2), Mureş (26), Bacău (4), Argeş (3), Maramureş (24), Sibiu (32), iar celde-al doilea – Bihor (5), Braşov (8), Cluj (12), Constanţa (13), Prahova (29), Iaşi(22) şi Timiş (35).

Ultimul caz ce se adaugă clusterului este Bucureştiul (40) şi acest lucruse întâmplă la nivelul de 100%.




Tree Diagram for 42 Cases

Complete Linkage

Euclidean distances

0 20 40 60 80 100 120

(Dlink/Dmax)*100

403522291312

8532

2434

262

52363125511117192716332030102315

937

73839

3428182114

61

Notă: Distanţa Euclidiană se calculează cu formula 2 1/ 2

i ii

distanta(x,y)=[ (x y ) ]−

În următorul exemplu privind cele 369.016 de microfirme, luăm judeţele

drept cazuri şi variabilele vor fi şase rate (rata rentabilităţii comerciale, ratarentabilităţii financiare, rata de rotaţie a capitalului propriu, rata autonomieiglobale, gradul acoperirii datoriilor şi productivitatea muncii) într-o diagramă,reprezentând un arbore ierarhic orizontal, şi începem de la vârful acestuia.

Un prim cluster este cel format din Bihor (5), Neamţ (27), Teleorman(34), Dâmboviţa (15), Harghita (19), Vaslui (37), urmat, la mică distanţă de unalt grup: Bistriţa Năsăud (6), Timiş (35), Călăraşi (51) şi Mureş (26). Acestedouă grupe se unesc la un nivel de aproximativ 6%.

Următorul grup este cel mai mare, format din 14 judeţe: Botoşani (7),Covasna (14), Suceava (33), Ialomiţa (21), Tulcea (36), Mehedinţi (25), Gorj(18), Olt (28), Iaşi (22), Cluj (12), Vâlcea (38), Hunedoara (20), Prahova (29),

Satu Mare (30). Acest grup se alătura celor anterioare la un nivel de peste 12%.Distinct de aceste două grupe, judeţul Alba (1) li se va alătura la un nivelde 24%.




Următoarul eşalon este format din două clustere distincte - primul formatdin: Arad (2), Dolj (16), Maramureş (24), Braşov (8), Giurgiu (52), iar cel de-aldoilea: Argeş (3), Br ăila (9), Vrancea (39), Sălaj (31), Buzău (10), Galaţi (17),Sibiu (32), Bucureşti (40). Celor două clustere li se adaugă încă două judeţe, ceformează un grup distinct: Constanţa (13) şi Ilfov (23). Toate acestea se unescla un nivel al distanţei de aproximativ 10%.

Cele două eşaloane anterioare se întâlnesc un nivelul al distanţei de36%. Un grup separat de acestea este format din două judeţe: Bacău (4) şiBistriţa Năsăud (6), care sunt unite la un nivel al distanţei de peste 16%.

Tree Diagram for 42 Cases

Complete Linkage

City-block (Manhattan) distances

0 20 40 60 80 100 120

(Dlink/Dmax)*100

114

231340321710313993

528

24162

302920381222281825362133

147

2651356

371915342751

Notă: Distanţa Manhattan se calculează i i

i

distan ţa(x, y) x y= −




ASPECTE SEMNIFICATIVE

După volumul total al cifrei de afaceri, primul loc este ocupat de firmelece au drept obiect de activitate comer ţ ul cu ridicata, urmat de comer ţulcu amănuntul şi de industria producătoare de alimente, tutun, etc.;

Ca nivel al productivităţii muncii, măsurat prin cifra de afaceri pesalariat, ordinea (descrescătoare) este: comer ul cu ridicata, vânz ărilede carburan i, industria bunurilor alimentare, transporturile, comer ulcu amănuntul;

Cifra de afaceri pe o firmă este mai ridicată comparativ cu medianaţională în: industria bunurilor alimentare (de 2,75 ori), industriametalurgic ă (2,7 ori), comer ţ ul cu ridicata (2,3 ori);

În activităţi precum comer ţ ul cu amănuntul , concentrarea este redusă,astfel, primele 10 firme nu contribuie decât cu 4,5% din totalul cifrei deafaceri; în administra

ţ ie, concentrarea este ridicat

ă, primele

10 unit

ăţi

contribuind cu 66% din volumul cifrei de afaceri; iar în energia electric ă,gaze, apă, primele 10 contribuie cu 65% în totalul cifrei de afaceri;

Structura cifrei de afaceri la nivel naţional este relativ echilibrat ă petipuri de întreprinderi (după numărul salariaţilor);

Randamentul pe firmă este mai ridicat la marile întreprinderi, darproductivitatea muncii (cifra de afaceri/salariat) este mai ridicată lamicroîntreprinderi. Decalajul la microîntreprinderi referitor laproductivitate este de 1,86 ori faţă de medie şi 4,14 ori faţă de marile

întreprinderi;

Aproximativ 20% din microîntreprinderi au rezultat economic nul , iarrestul se împarte în păr ţi aproximativ egale între profit şi pierdere; laîntreprinderile mici şi mijlocii, ponderea celor cu profit este de 72%,respectiv de 77%;

Nivelul cel mai ridicat al pierderii pe o microîntreprindere s-a înregistrat în industria prelucr ării lemnului;

Aproape 41% din microîntreprinderi au înregistrat pierderi ;

Valorificarea datoriilor (indicatorul „cifra de afaceri/datorii”) este cea maieficient ă la micile întreprinderi (2236,7 lei CA la 1000 lei datorii) şi ceamai redusă la marile întreprinderi (1634,6 leiCA la 1000lei datorii);

Din totalul celor 405.932 firme, 90,9% au până la 9 salariaţi, fiind microfirme;




Numărul micro firmelor cu pierderi devanseaz ă numărul celor cu profit (+3,2%), dar masa profitului realizat este mai ridicată

comparativ cu masa pierderilor; Microîntreprinderile desf ăşoar ă preponderent activit ă i în comer ul

cu amănuntul (46,5%) şi comer ţul cu ridicata;

Regiunea Bucureşti deţine ponderea cea mai ridicat ă (45,5%) demicro firme cu profit , din totalul celor active;

În regiunea Vest, masa profitului realizat de micro firme raportată lamasa pierderii are valoare subunitar ă, indicând o situaţ ie nefavorabil ă;

Referitor la standingul economico-financiar al întreprinderilor, rezultă faptul că rata rentabilit ăţ ii comerciale este mai ridicată la

întreprinderile mijlocii, cea a rentabilit ăţ ii financiare – lamicroîntreprinderi, autonomia financiar ă este mai favorabilă la marile

întreprinderi;

Productivitatea muncii, măsurată prin cifra de afaceri/salariat, este mairidicată în Ilfov (primul loc), Giurgiu (locul al doilea), Bucureşti (locul altreilea);

Pe baza unui indicator cumulativ al tuturor ratelor de standingfinanciar calculate, pe primele trei locuri sunt: Alba (1), Ilfov (2), Bistriţa-Năsăud (3), iar ultimele trei: Maramureş (40), Iaşi (41), Sibiu (42);

Pentru microîntreprinderile grupate după nivelul cifrei de afaceri,

cele din prima grupă (deci cu valorile cifrei de afecri de până la 200mil lei) au ratele rentabilităţii comerciale şi viteza de rotaţie a capitaluluipropriu cu valorile cele mai ridicate.

Documents

Performante IMM