Pereti de Compartimentare Dan

7/28/2019 Pereti de Compartimentare Dan

1/14

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCII BUCURETI

FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

PEREI DE

COMPARTIMENTARE

Student: Petrescu Dan Eduard

TMLC, An II, Grupa 3


2/14

2012-2013


3/14

PEREI DE COMPARTIMENTARE

n afara funciunii de delimitare a ncperilor unei cldiri, pereii de

compartimentare trebuie s ndeplineasc i alte roluri, ntre care: izolare acustic;protecie la foc; aspect. Posibilitile de realizare a pereilor de compartimentare n

cadrul unei cldiri cu structur metalic, sunt numeroase. Mare parte din sistemele

utilizate n construciile tradiionale pot fi, n principiu, aplicate i n acest caz. Trebuie

totui inut cont de particularitile structurilor metalice i n special de rigiditatea mai

redus a planeelor. Chiar i n cazul construciilor n sisteme masive (zidrie,

beton), diferite materiale nlocuiesc n prezent din ce n ce mai mult zidria n

alctuirea pereilor de compartimentare neportani, permind reducerea greutii lor(deci reducerea sarcinii suportate de structura portant) i un timp de execuie mai

scurt. S-a conturat astfel o nou concepie tehnologic a pereilor de

compartimentare, ce privete alctuirea acestora i modul de punere n oper,

concepie tehnologic ce produce perei uori, cu montaj 'uscat' i rapid; pereii de

compartimentare din aceast categorie sunt cei adecvai n mod particular

caracteristicilor construciilor cu schelet metalic. In plus, dac rolul fundamental de

element de separare ntre ncperi a rmas neschimbat, peretele de

compartimentare nu mai este n mod obligatoriu fix; evoluia tehnologiei sale i

folosirea unor materiale adecvate, a permis realizarea de compartimentri

demontabile, amovibile sau mobile.

In raport cu modul de alctuire i consecinele n ceea ce privete flexibilitatea

i adaptabilitatea partiului n timp, pereii de compartimentare se clasific astfel:


4/14

PEREI UORI DIN PLCI DE GIPS-CARTON

Variant cu montani metalici simpli i dou straturi de plci. Pentru dimensiuni

exacte i variante de alctuire n raport cu nivelul de izolare acustic cerut, se vaconsulta documentaia productorului.

1. Dal de beton armat2. Izolaie fonic3. ap flotant4. Finisaj pardoseal5. Plint din material plastic6. Plint retras (atenie la slbirea izolrii acustice!)7. Plint ieit, asociat finisajului pardoselii8. Band de etanare9. Travers inferioar profil U din tabl10. Plci de gips-carton n dou straturi.11. Izolaie fonic (vat mineral 45 - 60 mm)12. Montant din tabl profilat13. Band de etanare14. Band din fibre minerale15. Travers superioar profil U din tabl16. Soclu din zidrie17. Profil U portant18. Profil U de baz

19. Element de suspendare

a) Montaj pe apb) Montaj pe soclu din zidrie sau betonc) Montaj pe ap cu tavan suspendatd) Seciuni orizontale - racorduri ntre perei

COMPARTIMENTRI MOBILE


5/14

Principalele sisteme sunt constituite de pereii culisani i pereii pliani sau

armonic. Alctuirea panourilor este similar cu cea a compartimentrilor

amovibile.

COMPARTIMENTRI CULISANTE

De regul panourile sunt suspendate i culiseaz cu ajutorul unor roi de

plastic ntr-o in aparent sau ncastrat; la partea inferioar poate fi amplasat un

ghidaj, pentru a uura manevrarea, dar acesta creeaz o fant n pardoseal. In

poziie deschis, panourile sunt grupate ntr-o ni sau ntre doi perei fici; panourile

suspendate n axul lor pot fi regrupate perpendicular pe ina de glisare.

Compartimentri culisante.Cteva posibiliti de ghidare i depozitare a elementelor.

COMPARTIMENTRI PLIANTE


6/14

Sunt constituite din panouri rigide asociate

ntre ele cu arniere; n poziie deschis, panourile sunt strnse n pachet compact i

adosate unui perete sau adpostite ntr-o ni. O alt soluie o reprezint sistemul

semi-rigid constituit dintr-un perete dublu din piele sintetic; i acesta este

suspendat, dar fr in n pardoseal. Dac tavanul este suficient de amplu, este

posibil dispunerea unei cortine dintr-un material suplu care se pliaz vertical.

Compartimentri pliante.

a) Panouri rigide;

b) Material plastic semi-rigid

Pereti despartitori, usori (nestructurali)compartimenteaza spatial interior al

cladirii in functie de necesitatile impuse de destinatia acestuia.

La cladirile civile peretii interiori de compartimentare trebuie sa indeplineasca

exigentele privind asigurarea securitatii,confortului utilizatorilor si a durabilitatii.

Pereti interiori de compartimentare sunt solicitati la :

greutatea proprie, actiunea focului,

actiunea socurilor.

Alegerea materialelor,din care se executa peretii de compartimentare,se

realizeaza functie de:-destinatie,rezistenta la solicitari,comportarea buna la diferite

sisteme de finisaj si de costul acestora.

Greutatea relativ redusa a peretiilor de compartimentare conduce la o miscare asarcinilor permanente ce incarca structura portanta.


7/14

Se tinde spre solutiile care permit montarea si demontarea simpla si usoara a

peretiilor de compartimentare.Aceasta da posbilitatea obtinerii unui plan elastic

,adaptabil schimbarilor ce pot surveni in exploatarea viitoare a cladirilor

(birouri,magazine).

EXIGENTELE PERETILOR

Peretii interiori de compartimentare nu participa la preluarea sarcinilor statice

sau dinamice din structura de rezistenta. Acesti pereti realizeaza functia de

separare, la cladiri civile, intre incaperi in aceeasi unitate functional( apartament) sau

intre incaperi din unitati functionale diferite (apartamente invecinate, intre incaperi si

casa scarii). In figura de mai jos, se prezinta schema exigetelor peretilor interiori de

compartimentare pentru asigurarea securitatii, confortului utilizatorului si a

durabilitatii.

Peretii interiori neportanti trebuie sa reziste la o combinatie defavorabila de

incarcari cum ar fi: greutate proprie, curenti de aer, incarcari seismice proportionale

cu greutatea proprie. In vederea stabilirii unui nivel optim de siguranta,se va conveni

asupra unui coeficient global de siguranta la rupere functie de: natura materialelor,

modul de asamblare, legaturile reale cu structura de rezistenta si riscurile

utilizatorului incaperilor in cazul ruperii sau pierderii stabilitatii peretelui.

Rezistenata la actiunea curentiilor de aer, cand delimiteaza spatii cu pericol de

explozii ,se cosidera satisfacuta daca peretele rezista la incarcari specifice

corespunzatoare celor din explorare. Acest lucru este necesar pentru evitarea unor

deformatii excesive,care ar impiedica explorarea normala a incaperilor,functionarea

instalatiilor,a tamplariei inglobate in pereti.

Deformatia provanita din agatarea unor corpuri grele se determina prin

incercarea uni prototip de perete interior,in portiunea cea mai defavorabila a uneiincarcari (100 N).


8/14

Comportarea la soc

Peretii interiori de compartimentare trebuie sa reziste la incarcarea la soc,fara

a fin straounsi sau sa fie dizlocate parti din ei. Sa nu produca dizlocari si caderi a

unor portiuni de perete, care ar provoca ranirea utilizatorilor. Incercarea se realizeaza

sub actiunea unui soc dat de un corp moale, ce simuleaza rezemarea sau caderea

unei persoane asupra unui perete. Peretele este supus si la un soc dat de un corp

dur (bila de otel) ceea ce ar simula lovirea acestuia cu un obiect de suprafata mica

de contact (de exemplu impactul cu un colt de mobila la o deplasare in incapere).

Legaturi de rezistenta

Aceste legaturi ale peretelui interior autoportant, trebuie concepute si

executate astfel incat influenta deformatiilor previzibile ale structurii sa nu genereze

sarcini paralele cu planul peretelui, care sa conduca la deteriorari periculoase pentru

utilizator.

Siguranta la foc

Peretele de compartimentare, inclusiv rosturile si legaturile, nu trebuie sa

favorizeze incendiul si nici propagarea cu usurinta a focului.In caz de incendiu

peretele sa nu constitue o sursa a unor degajari de gaze nocive, toxice sau a

fumului.La traversarea, prin peretii despartitori, a canalelor, conductelor sau

cablurilor se vor lua masuri de etantare cu materiale rezistente la foc.

Incorporarea in peretii de compartimentare a traseelor aparatajelor electrice,

doze, prize se va face prin executarea unor protectii corespunzatoare din materiale

incombustibile pentru a se evita aprinderea datorita avariilor sau defectiunilor proprii

instalatiilor electrice.


9/14


10/14

PERETI DE COMPARTIMENTARE DIN STICLA

Acesti pereti se pot realiza din placi presate din sticla si din geam profilat.

Peretii din placi presate din sticla se executa dintr-un strat sau din doua

straturi de placi presate cu un strat de aer. Placile presate se zidesc cu mortar de

ciment in randuri orizontale, dispuse pe muchie, cu rosturile verticale in prelungire.

Peretii se consolideaza prin inglobarea, in rosturile orizontale si verticale, a unor bare

din otel-beton. In timpul executiei, se acorda o deosebita atentie aplicarii stratului de

mortar, pentru a se evita contactul direct intre placile din sticla si barele de otel.

Pentru a permite deplasarile datorita dilatarii si contractiei peretelui, se

prevede, la capete, un material elastic. Peretii ce au lungimea mai mare de 5 m sunt

prevazuti cu un cadru de beton armat sau metalic. Peretii din geam profilat se

realizeaza din profile U din sticla, autoportante, in asezare simpla sau dubla Sticla

poate fi simpla sau armata cu o retea din sarma de otel.

Peretii din geam de profilit se pot executa cu dimensiuni relativ mari, fara

prinderi intermediare ceea ce conduce la obtinerea unei iluminari optime si uniforme.

Acesti pereti realizeaza inchideri etanse. Datorita registrelor vitrate mari, peretii din

geam de profilit creeaza o arhitectura specifica. Datorita usurintei la montare,

geamul de profilit este recomandat pentru peretii de compartimentare. Legatura

geamului profilit cu elementele de structura se face prin intermediul unui cadru

metalic, beton armat sau lemn avand forma de U. Ancorarea acestui cadru metalic

(profil U) de elemente de rezistenta se realizeaza prin cel putin doua puncte de

prindere.

Fasiile de geam profilat se reazema, la partea inferioara si superioara, pe un

pat elastic, cu compresibilitate redusa si cu rezistenta mare la imbatranire. Peste

acest suport elastic, in cadrul ramei metalice, de ambele parti ale geamului de profilit,

se pozeaza elementele de calare din material plastic, care, ulterior, se acopera cuchit de etansare.

La montare, fasiile din geam de profilit se introduc cu capatul de sus in rama,

dupa care se coboara pe patul ramei inferioare .Peretii din sticla profilata se remarca

prin: realizarea unor compartimentari vitrate la cladiri cu destinatii diverse, proces de

montaj "uscat", productivitate ridicata, cheltuieli de intretinere minime.


11/14


12/14

PERETI DIN LEMN

Utilizarea lemnului la realizarea cladirilor este justificata de o serie de avantaje:

comportare foarte buna in raport cu solicitarile mecanice;

relativa usurinta a prelucrarii si a punerii in opera;

comportare buna la intemperii;

aspect placut.

Cladirile din lemn cu mare eficienta economica si timp redus de executie se

pot confectiona in ateliere specializate, cu prefabricare totala.

Scheletul de rezistenta, anvelopa, peretii interiori se concep din elemente

simple, cu dimensiuni rezonabile, in vederea unui transport, a unei depozitari si

montari eficiente.

Scheletul de rezistena (pereti, sarpanta, suport pardoseala) este prevazut din

elemente liniare asamblate rigid la noduri. Peretii exteriori au fost conceputi dintrun

schelet de lemn (montanti si rigle), izolatie termica, a carei grosime a rezultat din

obtinerea unei rezistente termice mari, care sa micsoreze in timpul exploatarii cladirii,

consumul de combustibil pentru incalzire.In anvelopa s-a prevazut si un al doilea

strat de izolare termica , care sa micsoreze puntile termice ale scheletului cladirii.

Aceasta termoizolatie se pozeaza intr-un caroiaj de lemn decalat de structura.

La partea interioara a anvelopei se monteaza placi de ipsos-carton.

In alcatuirea peretilor exteriori se prevede o bariera de vapori, pozata spre

interiorul termoizolatiei si un strat paravnt asezat in exteriorul acesteia,inaintea

paramentului exterior. Acest parament poate fi alcatuit din diverse materiale

(scnduri de lemn pozate pe verticala sau orizontala).

Cladirile din lemn realizate din schelet si panouri din lemn in 3 straturi.Din acest punct de vedere, peretii din lemn pot fi pereti prefabricati din: lemn,

placi fibro-lemnoase, agglomerate lemnoase. Peretii prefabricati din lemn se executa

in 3 straturi.

Fetele panoului se realizeaza din scanduri, iar stratul termoizolant si

fonoizolant din vata minerala, polistiren ignifugat. Termoizolatia se protejeaza cu o

bariera contra vaporilor spre interior. Panoul prefabricat este bordat cu o rama din

lemn, iar in interior este prevazut cu rigle de rigidizare.


13/14

Pentru obtinerea unui contact organic intre fetele din lemn si stratul

termoizolator, pe fetele din lemn se fixeaza o retea de sipci. Peretii din placi

fibrolemnoase (P.F.L.) pot fi: placi dure emailate sau melaminate si placi poroase,

avand calitati fonoabsorbante. Structura peretelui este realizata dintr-un schelet de

lemn pe care se monteaza placile din P.F.L.

Pentru a se mari capacitatea de izolare acustica, intre fetele din P.F.L. dur ale

panoului de perete se interpun placi din P.F.L. poros sau vata minerala, iar

prinderea fetelor din P.F.L. dur de riglelele scheletului se face prin intermediul

garniturilor de cauciuc.


14/14

Rosturile intre panouri sunt aparente sau acoperite cu sipci de lemn profilate.

Peretii din placi aglomerate din lemn se executa cu placi din aschii de lemn

(PAL) sau cu placi din aschii de lemn extrudate (presate in directia fetelor) si

acoperite cu o foaie de placaj (PALEX).

Peretii din placi aglomerate din lemn se realizeaza sub forma de panouri,

avand lungimea egala cu inaltimea incaperii.

Asamblarea panourilor se face in lamba si uluc. Pe pardoseala, panourile se

fixeaza intre doua pervazuri prinse in dibluri, iar la tavan in mod identic sau cu un

profil metalic.

Documents

Pereti de Compartimentare Dan