PENTRU PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI JUD. GALATIapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/2013/ian... · SLOBOZIA CONACHI și PECHEA , prin construirea unui parc

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,JUD. GALATI

Beneficiar: SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau

Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău

1

Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL


2012

STUDIU DE EVALUARE

ADECVATĂ PENTRU

PARC EOLIAN

COMUNA SLOBOZIA CONACHI

JUD. GALATI




2

STUDIU DE EVALUARE

ADECVATĂ PENTRU

PARC EOLIAN

COMUNA SLOBOZIA CONACHI

JUD. GALATI

Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL

Lista cu semnături:

Dr. Gușă Delia Nicoleta

Drd. Maftei Daniel Ioan

Dr. Ghiurcă Daniel Ștefan

Prof. Univ.Emerit Dr. Rang Cătălin

ITC. Rang Catalin




3

Cuprins

I. Informaţii privind proiectul supus aprobării: ......................................................... 6

I.1.Informaţii privind proiectul propus: .................................................................. 6

I.1.a. Denumirea: ................................................................................................. 6

I.1.b. Descrierea: ................................................................................................. 6

I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza: .......................................19

I.1.e. Informaţii despre materiile prime: ...........................................................20

I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo

70: .........................................................................................................................21

I.2.a.Incadrarea in reteaua de localitati .............................................................21

I.2.b.Incadrarea in teritoriul administrativ ........................................................22

I.2.c.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70 ....................................24

I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.)

şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului: ...32

I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse

regenerabile, resurse neregenerabile etc.): ...........................................................33

I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului: ....34

I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt

depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora: ..............................34

I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER ....................34

I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL ....................40

I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA ................50

I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR .................................................................52

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ...........................55

I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului:

..............................................................................................................................56

I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului: ...........................................................56

Încadrarea în planurile de urbanism/amenajarea teritoriului aprobate/adoptate

şi/sau alte scheme/programe;Conform Certificatului de Urbanism nr.

154/26.05.2011; ....................................................................................................56




4

I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către

proiectul propus: ................................................................................................56

Bilant teritorial ......................................................................................................56

Suprafata ocupata de generatoarele eoliene: ........................................................57

Suprafata ocupata de drumurile acces la parcul eolian: .......................................58

I.7.c. Drumurile de acces: .................................................................................58

I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus

respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale speciale ........................................................................59

I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a PP: ..........................................................................59

I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

propus: ..................................................................................................................60

1.6. Durata etapei de functionare ..........................................................................61

I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului: ......................................61

I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot

genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate

afecta aria naturală protejată: ................................................................................64

II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie

specială avifaunistică afectată de implementarea PP: .............................................68

II.1. Date generale privind situl Natura 2000 .......................................................68

II.1.a. Natura 2000: ...........................................................................................69

II.1.b. Suprafaţa sitului Natura: .........................................................................70

II.1.c. Tipuri de ecosisteme şi habitate: ............................................................71

II.1.d. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a

PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes

avifaunistic ............................................................................................................72

II.1.e. Tipurile de habitate si speciile identificate in teren pe perioada de 1an de

zile calendaristic, de catre echipa SC MEDIU RESEARCH SRL.: .................97

II.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes

comunitar învecinate şi distribuţia acestora: ......................................................105




5

II.3. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar: ......117

II.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia

numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar): .122

II. 5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar ..............................................................125

II. 6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes ROSPA0071

și ROSCI0162, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management .........126

II.7. Descrierea starii actuale şi viitoare de conservare a ariei naturale .............127

protejate de interes comunitar ............................................................................127

III.Identificarea şi evaluarea impactului ................................................................127

IV. Măsurile de reducere a impactului ...................................................................131

V.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau

habitatele de interes comunitar afectate .................................................................136




6

I. Informaţii privind proiectul supus aprobării:

I.1.Informaţii privind proiectul propus:

I.1.a. Denumirea:

Denumirea lucrării: PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI,

JUD.GALATI

TITULAR

SC CONACHI EOLICA SRL, Bacau

Bacau, Str I. L. Caragiale 1 D 6

Numărul de telefon 0234545683; 0

Nr. de fax 0234 562410

Adresa de e-mail, [email protected]; [email protected]

Adresa paginii de internet: www.energofor.ro

Numele persoanelor de contact: Ing. Gheorghe Paduraru

PROIECTANT

- SC ENERGOFOR SRL Bacau

I.1.b. Descrierea:

Proiectul de investiţie „Lucrări de construire noi capacităţi de producere

energie electrică – PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI, JUD.

GALATI; instalaţii de racordare, staţii de transformare, construire şi extindere

reţele electrice, construire şi modernizare căi de comunicare şi acces în comuna

SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI se realizează în scopul producerii şi

furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale privind producţia de

energie electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării investiţiilor privind

protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a României.

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

http://www.energofor.ro/




7

Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei comunei

SLOBOZIA CONACHI și PECHEA , prin construirea unui parc eolian

compus dinntr-un numar de pana la 66 generatoare eoliene, cu o capacitate

totală instalată de până la 198 MW și stație de transformare.

o Suprafata de teren = 96,48 ha .

suprafața ocupată definitiv = 37,59 ha

suprafața ocupată temporar = 11,48 ha

Investiţia prezintă o importanţă deosebită pentru îndeplinirea obligaţiilor ce

revin României din Directiva 77/2001/CE, obligaţii asumate prin Strategia de

valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobată prin H.G. 1535/2003 şi

foaia de parcurs în domeniul energetic, parte a Acordului de aderare la UE.

Parcul eolian este un proiect amplu, cu caracter industrial, compus din

urmatoarele categorii de lucrari:

construire 66 generatoare eoliene;

retele electrice pentru preluarea si evacuarea energiei electrice in

reteaua de inalta tensiune formata din : linii electrice subterane de

medie tensiune si 110kV cat si transformatoare ridicatoare de medie

tensiune/110kV si 110 kV/ 400 kV;

drumuri de acces la generatoare pentru a asigura serviciul de

mentenanta la generatoare pe parcursul functionarii;

reabilitare si modernizare drumuri de exploatare existente;

Prin realizarea acestui parc se va aduce aport la creşterea gradului de

valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de energie electrică şi

termică in România cât şi atingerea cotei ţintă privind consumul de energie

electrică produsă din surse regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la

o ţară la alta (30% pentru România).

Totodată, investiţia propusă prezintă şi utilitate publică locală majoră prin

crearea de noi locuri de muncă, prin amenajările de infrastructură realizate care

vor imbunatati calitatea drumurilor de exploatare existente, etc.

Etapele propuse în realizarea proiectului analizat sunt realizate cronologic

astfel:

Asigurarea construcţiilor şi amenajărilor necesare noilor funcţiuni;




8

Principalele categorii de lucrări executate pentru realizarea acestui obiectiv

se vor desfăşura conform planului de construcţie în ordine cronologică a

dezvoltării parcului eolian.

Primirea amplasamentului şi delimitarea zonelor de lucru

Lucrările privind amenajările noilor funcţiuni se vor derula numai după

marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucrării, în conformitate cu

etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de proiectant. În cadrul

acestei etape se va pune bazele organizării de şantier.

În cadrul organizării de şantier acţiunile întreprinse se referă la:

o stabilirea baracamentelor;

o modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a

lucrărilor;

o modul de depozitare al materialelor folosite;

o numărul de utilaje de construcţie necesar;

o instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Amenajări necesare prin lucrări de reabilitare a drumurilor de

exploatare, execuţia căilor de acces, a platformelor de operare şi a fundaţiilor

turbinelor eoliene.

Realizarea parcului eolian va respecta următoarele etape:

- Realizarea unor studii de fundare pe amplasamentul fiecărei turbine,

pentru a determina capacitatea solului de a susţine greutatea

instalaţiei.

- Realizarea cailor de acces si modernizarea drumurilor de exploatare.

Acestea vor fi atât drumuri existente de exploatare agricolă

modificate pentru a permite accesul utilajelor, cât şi drumuri noi, în

interiorul parcelelor.

- Săparea gropilor destinate amplasării fundaţiilor.

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente

utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor

şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de

întreţinere, reparaţii şi acces a vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor

drumuri de acces este temporară, drumurile trebuie sa fie proiectate să reziste la

utilizări extreme datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale şi

echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament.

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor

eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj),




9

iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai

defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament. Masa maximă tranzitată

suportată de drumul de acces în perioada de construcţie a turbinelor eoliene o

constituie nacela sau secţiunea de bază a turnului, masă ce poate ajunge la peste

100 tone. Individual camionul de transport este proiectat la încărcare cu masa

autorizată de 10 tone pe ax (osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă

autorizată pentru betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor

şi a suporta încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să

îndeplinească următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor

eoliene:

lăţimea minimă de 6 metri a benzii de rulare în linie dreaptă ;

maxim 8º înclinarea longitudinală;

înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim 2º;

masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi uscate

de trebuie să fie de minimum 17 tone;

presiunea maximă suportata de axul drumului trebuie sa fie de minim

180 kN/m2

;

raza de curbura a drumului de acces trebuie sa îndeplinească cerinţele

de transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente

operate şi transportate;

raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului de

acces nu trebuie să fie mai mică de 200 metri.

vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6

m de la suprafaţa acestuia;

compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie sa fie bine

gradată pe tipuri de agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare

eficientă a apelor pluviale către rigole, zone adiacente;

sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor

macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a asigura

controlul şi drenajul natural al apelor către zonele libere.




10

Fig. nr. 2 – Proiect drum acces

Secţiuni transversale prin drumul de acces la turbine şi platforma de

montaj.




11

Informaţiile avute în vedere pentru proiectarea drumurilor de acces includ pe

lângă tipurile de camioane şi utilaje implicate in transportul şi operarea

echipamentelor necesare construcţiei parcului eolian şi studii privind topografia

zonei, structura solurilor, investigaţii geotehnice.

Aceste date sunt utilizate în detaliu pentru a proiecta şi dezvolta drumuri de

acces la parcul eolian din drumul de exploatare. În urma investigaţiilor si a

informaţiilor din teren s-au stabilit principalele caracteristici ale infrastructurii

proiectului propus prin:

drumurile de acces propuse vor realizate conform proiectului fiind

nivelate şi compactate cu un strat de balast având o lăţime maximă de

5,00 m;

drumurile de exploatare existente vor fi reabilitate nivelate,

compactate şi pietruite având o lăţime maximă de 6,00 m;

Drumurile de acces sunt conectate la drumurile de exploatare si pe de altă

parte la platformelor de operare a macaralelor.

Alcătuirea profilelor transversale se va face in conformitate cu STAS

10.144/3 – Elemente geometrice ale străzilor, STAS 10.144/5 – Calculul capacitaţii

de circulaţie a străzilor, STAS 10.144/6 – Calculul capacitaţilor de circulaţie a

intersecţiilor de străzi.




12

Plan fundaţie turbina eoliana




13

Ancorare turbina pe fundaţie Construirea/montajul turbinelor eoliene

Echipamentele tehnologice

Tip de generatoare VESTAS 3 MW

Generator

Descriere Sincron, cu magneţi permanenţi

Pnom 3.3 MW

Sn 3880 kVA (Cosφ = 0.85)

Fnom 145 Hz

Unom stator 3 x 710 V (la 1450 RPM)

Număr poli 12

Tip sârmă VPI (Vacuum Pressurized Impregnation)

Tip conecate înfăşurări Stea

Randament (doar generatorul) 98 %

Turaţie nominală 1450 RPM

supraturaţie acc. to IEC (2 min.) 2400 RPM

Nivel vibraţii ≤ 1.8 mm/s

Carcasă generator Hybrid/Ceramic




14

Senzori temperatură stator 3 Pt100

Temperatură carcasă 1 senzor

Clasă de izolaţie H (3 kV)

Clasă de protecţie IP54

Convertizor de frecvenţă

Putere aparentă 3800 kVA

Tensiune nominală 650 V

Tensiune nominală generator 710 V

Curent nominal generator 3440 A

Transformator

Tip trafo uscat

Unom primar 10-35 kV (funcţie de aplicaţie)

Unom secundar 3 x 650 V

Putere aparentă 3450 kVA

Pierderi de mers în gol 6,6 kW

Pierderi la încărcare nominală 24,5 kW

Grupă de conexiuni DY05 (opţional YNyn0)

Frecvenţă 50/60 Hz

Comutator de ploturi ± 2 x 2.5 % fără încărcare

Curent de conectare 6-10 x Inom, funcţie de model

Impedanţă de scurtcircuit 8% la 650 V, 3450 kVA, 120 º C

Tensiunea de scurtcircuit directă Uk 7.95 %

Clasa de izolaţie F

Clasa Climatică C2

Clasă rezistenţă la foc F1




15

În studiul de fezabilitate pentru CEE SLOBOZIA CONACHI va fi

considerată o putere totală evacuabilă în punctul comun de cuplare la reţea de 198

MW.

Caracteristicile tehnice complete ale turbinelor eoliene VESTAS 3 MW ce

vor fi instalate în CEE SLOBOZIA CONACHI vor fi puse la dispoziţia

operatorului de reţea de către investitorul noului parc eolian.

Transformatorul principal:

Puterea aparentă: Sn = 125 MVA

Raportul de transformare: ku = 110/ 33 kV

Tensiunea de scurtcircuit: uk = 11%

Caracteristicile tehnice ale turbinelor sunt urmatoarele:

tip: V112 – 3.0 MW

puterea nominala: 3.075 KW;

viteza vântului la cuplare: 3 m/s

viteza nominală a vântului: 12 m/s

viteza vântului la decuplare: 25 m/s

viteza vântului la recuplare: 23 m/s

clasa eoliană: IEC III A

interval temperaturi operaţionale: - 30 ˚C – 40 ˚C

diametru rotor: 112 m;

suprafaţă baleiată: 9.852 mp

turaţie nominală: 12.8 rpm

interval operaţional: 6.2- 17.7 rpm

frână aerodinamică: aranjarea palelor prin 3 cilindri de




16

reglare a înclinării

turn din oţel tubular h = 119 m

diametru maxim turn= 4,2 metri

Fiecare turbină funcţionează independent una de alta, funcţie de domeniul de

viteză a vântului în care a fost proiectată.

Turbina este proiectată să funcţioneze începând cu viteze ale vântului de 4

m/s, pentru o viteză nominală a vântului de 12-15 m/s şi este oprită din funcţionare

pentru viteze de peste 25 m/s.

Turbinele sunt concepute să lucreze într-un domeniu de temperatură de la -

20°C până la +40 °C. Toate componentele, lichide, uleiuri sunt alese să reziste la

temperaturi de pâna la – 40°C. Dacă temperatura în nacelă depaşeşte 50 °C, turbina

se opreşte.

Umiditatea relativă poate fi de maximum 100 % (maximum 10% din timpul

de viaţă).

Palele sunt realizate din fibră de sticlă ranforsate cu fibră de carbon cu

lungimea L=56 m. Fiecare pală este realizată prin lipirea pe un schelet central.

Fiecare pală are un sistem de protecţie la trăznete format din receptori la

vârful palei şi un conductor de cupru în interiorul palei.

Turnurile pe care se montează nacela cu generatorul şi elicea sunt realizate

din oţel, au inaltimea de 119 m diametrul la baza de 4.20m. Acestea sunt realizate

din 5 tronsoane de forma tronconica.

Fundaţia turnului se realizează din beton armat, inscrisa intr-un patrat cu

dimensiunile de cca 20-23 metri.

Turnurile centralelor eoliene au la bază un transformator cu două înfăşurări,

una de joasă tensiune şi o înfăşurare de medie tensiune la nivelul de 33 kV şi celule

în sistem intrare/ieşire 33 kV pentru interconectare la reţeaua electrică internă.

Turnurile vor fi prevăzute cu căi de acces auto, sunt vopsite şi semnalizate conform

reglementărilor aeronautice.

Nacela este amplasată pe turn şi conţine practic toate sistemele şi

echipamentele de transformare a energiei eoliene în energie electrică.

Carcasa nacelei este fabricată din fibră de sticlă. Accesul se face din turn, pe

la baza nacelei. Acoperişul este echipat cu senzorii de vânt şi lumini de balizaj.

Descrierea retelelor electrice pentru colectarea energiei produse si evacuarea

acesteia in reţeaua TRANSELECTRICA.




17

Traseele electrice de medie tensiune (33 kV) sunt subterane, amplasate de-a

lungul căilor de acces auto ce vor fi construite. Energia electrică produsă este

transformată de o staţie electrică de 110 kV/medie tensiune, amplasată în zona de

evacuare a energiei în sistem. În staţia electrică se realizează ridicarea nivelului de

tensiune la valoarea de 110 kV pentru racordarea la SEN prin staţia electrică de

conexiune 110 kV/ 400 kV amplasată în vecinătatea liniei electrice de 400 kV,

conform studiului de soluţie aprobat.

De la fiecare turn pleacă câte un cablu electric subteran, care – împreună cu

alte câteva cabluri provenite de la turbinele din apropiere – se grupează într-un

centru de colectare, de unde pleacă un cablu electric de capacitate mai mare, care

intră într-o staţie electrică de transformare ridicătoare, împreună cu alte cabluri

provenite de la alte centre de colectare. Dupa ridicarea nivelului tensiunii electrice,

energia este transmisa mai departe catre Sistemul Energetic National (SEN) prin

intermediul a două linii electrice de 110 kV şi a unei staţii electrice de conexiuni de

400 kV.

Sistemul constructiv:

Fundaţia turnului se realizează din beton armat şi se are în vedere o

amprentă la sol cu lăţimea de maximum 18-20 metri. Configuraţia finală a

fundaţiei se stabileşte în momentul comandării turnurilor centralelor eoliene în

baza specificaţiilor producătorului şi a studiului geologic, printr-un proiect de

specialitate.

Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) sunt permanente

fiind utilizate temporar doar în perioada de ridicare/asamblare a componentelor

turbinei eoliene, după finalizarea construcţiilor acestea sunt acoperite cu un strat de

sol vegetal in scopul reamenajării zonei dar şipăstrării funcţiunii acesteia în caz de

intervenţie asupra utilajului.

Toate platformele de operare trebuie sa fie finalizate înainte de livrarea

componentelor turbinei către amplasament şi sunt menţinute atât în perioada

construcţiei şi instalării parcului eolian cât si după finalizarea proiectului.

Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească

următoarele cerinţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene:

înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie

de maxim 2°;

platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200

kN/m2, presiune testată în fiecare colţ al platformei;

înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie sa fie de maxim 45°

pentru a asigura scurgerea apelor pluviale;




18

compoziţia constructivă a platformei trebuie sa fie bine gradată pe

tipuri de aggregate utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a

apelor pluviale către rigole;

rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate

astfel încât să asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele

libere;

diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să

depăşească 5 metri;

zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind

situată în raza de operare a braţului macaralei;

Platformele se realizează cu un substrat de bază format din pământ

compactat până la valoarea proiectată a modului de deformare la reîncărcare. Peste

platforma de pământ pe pereţii laterali ai săpăturii se fixează un strat cu rol de

separare urmat apoi de un strat de geogril cu rol de ranforsare compactat până la

obţinerea pantei transversale necesare pentru dirijarea apelor către zona de drenare

adiacentă platformelor. Finalizarea platformelor se realizează dintr-un amestec de

agregate naturale de piatră spartă concasată peste care se toarnă un strat de beton

armat cu fier-otel.

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia

drumurilor de exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi

implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şicăile de

acces sunt proiectate şi construite în special să reziste la solicitări şi presiuni

deosebite suportând în special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje

şi echipamente, macarale de mare tonaj.

Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme in ceea ce priveşte

asamblarea şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totala poate ajunge

până la 100 t. Suprafeţele platformelor de montaj aferente fiecărei turbine eoliene

sunt suprapuse pe drumurile de acces având suprafaţa de 22 x30 mp.

Total suprafate platforme montaj Sp = maxim 126400 mp.

Platformele realizate sunt utilizate în perioada de construcţie a parcului eolian

urmând ca după această etapă acestea să fie acoperite cu un strat de sol vegetal

(la cota 0) reintroducând aceste suprafeţe în circuitul specific al terenului

permiţând dezvoltarea vegetaţiei existente.

Fundaţiile turbinelor eoliene sunt de tip izolat în forma poligonală, elastice

cu dimensiunile maxime în plan de 420 mp şi descărcare pe coloane forate până la

adâncimea de 20-40 m. Fundaţia este realizată din beton C30/37 si C35/45 si




19

C16/20 iar pe zona centrala sunt montate buloanele de ancoraj. Săpăturile se

execută până la cota -7.00 faţă de cota 0, se montează armăturile, se cofreazăşi se

toarnă betonul. După finalizarea turnării fundaţiei aceasta se compactează cu argila

şi se acoperă cu un strat de sol vegetal până la baza inferioara a fundaţiei (inel

exterior).

Inelul exterior al fundaţiei rămas descoperit are un diametru de pana la 520 cm şi

o suprafaţă de 21 mp.

Impactul potenţial

Terenul propus realizării proiectului analizat a fost ales ţinând cont de

anumite criterii social -economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de pregătirea

de şantier, respectiv; posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la

construcţii -montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de afectare a

factorilor de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor

sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea a rezistenţei terenului, şi în

mod special de potenţialul eolian din zonă.

Prin implementarea proiectului va fi modificată structura şi componenţa

solului datorită realizării infrastructurii: modernizare drumurilor de exploatare şi

acces, a platformelor de operare, traseelor de cabluri şi a fundaţiilor turbinelor

eoliene.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului

implică utilizarea unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite

temporare de materiale, precum şi concentrare de efective umane. Toate aceste

activităţi constituie surse potenţiale de poluare a factorilor de mediu: apă, aer si sol.

Emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioada restrânsă de timp, mai exact

pe perioada construcţiei parcului eolian.

În etapa de funcţionare a parcului eolian nu vor exista surse de poluare a

factorilor de mediu.

I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza:

Din măsurătorile pentru determinarea potenţialului eolian şi ţinând cont de

caracteristicile echipamentelor eoliene se estimează o producţie anuală de energie

electrică de circa 668000 MWh/an.




20


SLOBOZIA CONACHI, prin construirea unui parc eolian compus din cca. 66

generatoare eoliene, cu o capacitate totală instalată de până la 198 MW.

I.1.e. Informaţii despre materiile prime:

Producţia de energie electrică pe amplasament este realizată în totalitate pe

baza conversiei energiei eoliene (puterea vântului), fără necesitatea utilizării altor

surse de energie.

În componenţa turbinelor eoliene intră şi o serie de materiale auxiliare, care

au scopul de a asigura funcţionarea în condiţii de fiabilitate a ansamblului. Astfel,

echipamentele eoliene au în componenţă sisteme de transmitere şi transformare a

parametrilor energiei (cutie de viteză, generator electric), care necesită răcire sau

ungere. În procesele de răcire şi ungere sunt utilizate o serie de substanţe şi

preparate chimice intermediare precum: ulei (pentru ungerea şi răcirea cutiei de

viteze) şi apă (pentru răcirea generatorului electric). Aceste substanţe nu sunt

consumabile, ele fiind vehiculate în circuite închise şi etanşe care împiedică

scurgerea acestora în exterior, căldura preluată fiind cedată aerului atmosferic prin

transfer termic.

Dintre substanţele chimice utilizate pe viitorul amplasament un impact

potenţial asupra mediului îl poate avea doar uleiul din unitatea hidraulică şi

amplificatorul de turaţie, dar cantitatea aflată în circuite este relativ mică. Astfel, o

turbină eolină de 3 MW conţine circa 0,5 m3

(500 litri) de ulei.

Lichidele din circuitele hidraulice sunt vehiculate în instalaţii etanşe,

prevăzute cu dispozitive de identificare a scăpărilor accidentale şi de oprire în

condiţii de siguranţă a echipamentelor. Periodic sau atunci când condiţiile tehnice

de exploatare o impun, aceste substanţe sunt înlocuite în cadrul lucrărilor de

revizii/reparaţii, conform unor proceduri tehnice stabilite şi utilizând echipamente

speciale. Lichidele uzate colectate în recipiente etanşe sunt

recondiţionate/valorificate/eliminate prin agenţi economici specializaţi şi autorizaţi

în acest domeniu.

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau

preparatele chimice

Denumirea materiei

prime, a substanţei

sau preparatului

chimic

Cantitatea

anuală/

Existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea

preparatelor chimice *

Categorie Periculozitate /

Fraze de risc




21

Ulei hidraulic 0,1 m3

/ 9 m3

P T – R 51/53

Ulei de transformator - / 25 tone P T – R 51/53

Ulei de ungere 2 tone / 10 tone P T – R 51/53

* Conform HG nr. 1408/2008

Cantitatea aflată în stoc include subsanţele aflate în circuitele

echipamentelor eoliene şi a staţiei de transformare.

Având în vedere cantităţile substanţe şi compuşi chimici aflaţi în

componenţa turbinelor eoliene şi faptul că pe amplasament nu vor exista depozite

de substanţe periculoase, obiectivul economic nu intră sub incidenţa domeniului de

reglementare al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident

major in care sunt implicate substante periculoase.

I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo

70:

I.2.a.Incadrarea in reteaua de localitati

AMPLASAMENT

COMUNA SLOBOZIA CONACHI, jud. GALATI

Vecinatati

NE – Rediu

NV – Costache Negri

V – Tudor Vladimirescu

S – Piscu

SE – Schela

Cuza Voda

Localitatea se află situată în partea de sud a judeţului Galaţi,

traversată de DJ 251 şi DJ 255, pe valea pârâului Suhurlui, la 30

km de municipiul Galaţi

Zona destinată implementării proiectului a fost desemnată având în vedere

caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere energie din surse

regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a

vântului) necesare funcţionării parcului eolian propus.




22

I.2.b.Incadrarea in teritoriul administrativ

Amplasamentul destinat construirii obiectivului „Construire parc

generatoare eoliene, lucrari de construire si extindere retele de distributie;

construire , modificare , modernizare si reabilitatare drumuri acces”, este amplasat

în extravilanul comunei Slobozia Conachi, judetul Galaţi.

Alegerea amplasamenutului destinat construirii parcului eolian a fost

determinat de urmatoarele caracteristici:

existenta unui vant puternic care sa asigure sustenabilitatea investitiei;

amplasarea corecta fata de locuintele existente, retele electrice etc.

conform reglementarilor cuprinse in anexa din ordinul ANRE

49/2007

existenta in zona a retelelor de inalta tensiune care sa asigure

evacuarea energiei electrice produse in reteaua nationala.

Posibilitatea asigurarii accesului auto din drumul national DN 25

Terenurile propuse pentru amplasarea turnurilor eoliene sunt in proprietate privata.

S-au încheiat contracte de promisiune cu proprietarii de drept ai terenurilor pentru

construirea şi exploatarea pe terenurile acestora a generetoarelor eoliene şi

convenţii pentru modernizarea drumurilor de exploatare existente.




23

DISTANTA FATA DE ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior – 2,6km

DISTANȚA FAȚĂ DE ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior - 3,2km




24

I.2.c.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70

Coordonate Stereo 70 Amplasament

Turbina

Coordonate Stereo 70 Stilp (pilon)

Turbina

Coordonate Stereo70 Perimetru

Parc eolian

Suprafata

Parc

eolian

(ha)

Putere

totala Nr. Punct X(Nord) Y(Est) X(Nord) Y(Est)

Nr.

Punct X(Nord) Y(Est)

1 465046.4275 712910.0180

464990.43 712966.02

G28a 464990.43 712966.02

96

.48

19

8M

W

2 465046.4275 713022.0180 G29 464377.72 712994.93

3 464934.4275 713022.0180 G37 463430.07 713141.59

4 464934.4275 712910.0180 G38 463417.69 713574.06

5 464433.7229 712938.9329

464377.72 712994.93

G48 462516.82 714131.93

6 464433.7229 713050.9329 G50 463316.03 715046.49

7 464321.7229 713050.9329 G51 463288.17 715419.70

8 464321.7229 712938.9329 G53a 462435.90 716475.53

9 463518.1119 711966.0474

463462.11 712022.05

G52 463127.26 716289.19

10 463518.1119 712078.0474 G53 463102.98 716602.94

11 463406.1119 712078.0474 G53a 462435.90 716475.53

12 463406.1119 711966.0474 G68 461529.51 716130.51

13 463507.4316 712339.2279

463451.43 712395.23

G79 460846.81 716069.19

14 463507.4316 712451.2279 G78 460075.07 715654.60

15 463395.4316 712451.2279 G101 459246.34 716194.94

16 463395.4316 712339.2279 G88a' 459141.39 715816.44

17 463496.7512 712712.4084

463440.75 712768.41

G88 459122.20 715476.41

18 463496.7512 712824.4084 G94 457902.06 714977.07

19 463384.7512 712824.4084 G95a 456915.36 715053.77

20 463384.7512 712712.4084 G97 455769.63 714884.30

21 463486.0709 713085.5890

463430.07 713141.59

G99 455246.63 714303.58

22 463486.0709 713197.5890 G96 456255.02 714628.38

23 463374.0709 713197.5890 G95 456972.17 714689.93

24 463374.0709 713085.5890 G93 457854.42 714628.39

25 463473.6936 713518.0631

463417.69 713574.06

G92 457879.65 714259.26

26 463473.6936 713630.0631 G91 458018.60 713765.91

27 463361.6936 713630.0631 G90 458050.63 713419.55

28 463361.6936 713518.0631 G89 458138.76 712736.60




25

29 462647.1377 711395.7751

462591.14 711451.78

G83 459540.65 712834.63

30 462647.1377 711507.7751 G82 459467.97 712495.91

31 462535.1377 711507.7751 G71 460253.04 712457.15

32 462535.1377 711395.7751 G70 460392.82 711984.84

33 462679.5536 711785.9525

462623.55 711841.95

G54 461862.34 711499.00

34 462679.5536 711897.9525 G41 462591.14 711451.78

35 462567.5536 711897.9525 G34 463462.11 712022.05

36 462567.5536 711785.9525 G35 463451.43 712395.23

37 462654.6600 712320.0936

462598.66 712376.09

G36 463440.75 712768.41

38 462654.6600 712432.0936 G28a 464990.43 712966.02

39 462542.6600 712432.0936

40 462542.6600 712320.0936

41 462638.3699 712669.6306

462582.37 712725.63

42 462638.3699 712781.6306

43 462526.3699 712781.6306

44 462526.3699 712669.6306

45 462621.9466 713022.0248

462565.95 713078.02

46 462621.9466 713134.0248

47 462509.9466 713134.0248

48 462509.9466 713022.0248

49 462605.3938 713377.1991

462549.39 713433.20

50 462605.3938 713489.1991

51 462493.3938 713489.1991

52 462493.3938 713377.1991

53 462589.1153 713726.4857

462533.12 713782.49

54 462589.1153 713838.4857

55 462477.1153 713838.4857

56 462477.1153 713726.4857

57 462572.8183 714075.9251

462516.82 714131.93

58 462572.8183 714187.9251

59 462460.8183 714187.9251

60 462460.8183 714075.9251

61 463372.0302 714990.4917

463316.03 715046.49

62 463372.0302 715102.4917

63 463260.0302 715102.4917

64 463260.0302 714990.4917

65 463344.1744 715363.6956 463288.17 715419.70

66 463344.1744 715475.6956




26

67 463232.1744 715475.6956

68 463232.1744 715363.6956

69 463183.2567 716233.1850

463127.26 716289.19

70 463183.2567 716345.1850

71 463071.2567 716345.1850

72 463071.2567 716233.1850

73 463158.9819 716546.9432

463102.98 716602.94

74 463158.9819 716658.9432

75 463046.9819 716658.9432

76 463046.9819 716546.9432

77 462491.9005 716419.5305

462435.90 716475.53

78 462491.9005 716531.5305

79 462379.9005 716531.5305

80 462379.9005 716419.5305

81 461918.3430 711442.9966

461862.34 711499.00

82 461918.3430 711554.9966

83 461806.3430 711554.9966

84 461806.3430 711442.9966

85 461890.9380 711831.2748

461834.94 711887.27

86 461890.9380 711943.2748

87 461778.9380 711943.2748

88 461778.9380 711831.2748

89 461876.9662 712197.5906

461820.97 712253.59

90 461876.9662 712309.5906

91 461764.9662 712309.5906

92 461764.9662 712197.5906

93 461860.8257 712557.7805

461804.83 712613.78

94 461860.8257 712669.7805

95 461748.8257 712669.7805

96 461748.8257 712557.7805

97 461848.2862 712923.6791

461792.29 712979.68

98 461848.2862 713035.6791

99 461736.2862 713035.6791

100 461736.2862 712923.6791

101 461786.9769 713291.0838

461730.98 713347.08

102 461786.9769 713403.0838

103 461674.9769 713403.0838

104 461674.9769 713291.0838




27

105 461854.9202 713686.9548

461798.92 713742.95

106 461854.9202 713798.9548

107 461742.9202 713798.9548

108 461742.9202 713686.9548

109 461838.4983 714051.5875

461782.50 714107.59

110 461838.4983 714163.5875

111 461726.4983 714163.5875

112 461726.4983 714051.5875

113 461674.6173 714448.4243

461618.62 714504.42

114 461674.6173 714560.4243

115 461562.6173 714560.4243

116 461562.6173 714448.4243

117 463194.3820 715835.0431

463138.38 715891.04

118 463194.3820 715947.0431

119 463082.3820 715947.0431

120 463082.3820 715835.0431

121 461778.5583 714795.0982

461722.56 714851.10

122 461778.5583 714907.0982

123 461666.5583 714907.0982

124 461666.5583 714795.0982

125 462440.4271 714937.6410

462384.43 714993.64

126 462440.4271 715049.6410

127 462328.4271 715049.6410

128 462328.4271 714937.6410

129 461758.0716 715234.6034

461702.07 715290.60

130 461758.0716 715346.6034

131 461646.0716 715346.6034

132 461646.0716 715234.6034

133 462420.5134 715375.6399

462364.51 715431.64

134 462420.5134 715487.6399

135 462308.5134 715487.6399

136 462308.5134 715375.6399

137 461585.5064 716074.5098

461529.51 716130.51

138 461585.5064 716186.5098

139 461473.5064 716186.5098

140 461473.5064 716074.5098

141 460448.8185 711928.8388 460392.82 711984.84

142 460448.8185 712040.8388




28

143 460336.8185 712040.8388

144 460336.8185 711928.8388

145 460309.0441 712401.1491

460253.04 712457.15

146 460309.0441 712513.1491

147 460197.0441 712513.1491

148 460197.0441 712401.1491

149 460275.5591 712783.9544

460219.56 712839.95

150 460275.5591 712895.9544

151 460163.5591 712895.9544

152 460163.5591 712783.9544

153 460334.1698 713151.6814

460278.17 713207.68

154 460334.1698 713263.6814

155 460222.1698 713263.6814

156 460222.1698 713151.6814

157 460350.0570 713527.2626

460294.06 713583.26

158 460350.0570 713639.2626

159 460238.0570 713639.2626

160 460238.0570 713527.2626

161 461009.3360 714271.5080

460953.34 714327.51

162 461009.3360 714383.5080

163 460897.3360 714383.5080

164 460897.3360 714271.5080

165 460140.4050 715146.3625

460084.41 715202.36

166 460140.4050 715258.3625

167 460028.4050 715258.3625

168 460028.4050 715146.3625

169 460834.0896 715165.4331

460778.09 715221.43

170 460834.0896 715277.4331

171 460722.0896 715277.4331

172 460722.0896 715165.4331

173 460806.8707 715524.3039

460750.87 715580.30

174 460806.8707 715636.3039

175 460694.8707 715636.3039

176 460694.8707 715524.3039

177 460131.0656 715598.5966

460075.07 715654.60

178 460131.0656 715710.5966

179 460019.0656 715710.5966

180 460019.0656 715598.5966




29

181 460902.8087 716013.1906

460846.81 716069.19

182 460902.8087 716125.1906

183 460790.8087 716125.1906

184 460790.8087 716013.1906

185 459523.9726 712439.9084

459467.97 712495.91

186 459523.9726 712551.9084

187 459411.9726 712551.9084

188 459411.9726 712439.9084

189 459596.6517 712778.6252

459540.65 712834.63

190 459596.6517 712890.6252

191 459484.6517 712890.6252

192 459484.6517 712778.6252

193 459310.1678 713672.1159

459254.17 713728.12

194 459310.1678 713784.1159

195 459198.1678 713784.1159

196 459198.1678 713672.1159

197 459411.1504 714176.6562

459355.15 714232.66

198 459411.1504 714288.6562

199 459299.1504 714288.6562

200 459299.1504 714176.6562

201 460061.5227 714258.3654

460005.52 714314.37

202 460061.5227 714370.3654

203 459949.5227 714370.3654

204 459949.5227 714258.3654

205 459376.2296 714704.7584

459320.23 714760.76

206 459376.2296 714816.7584

207 459264.2296 714816.7584

208 459264.2296 714704.7584

209 460043.4747 714780.8651

459987.47 714836.87

210 460043.4747 714892.8651

211 459931.4747 714892.8651

212 459931.4747 714780.8651

213 459178.2004 715420.4135

459122.20 715476.41

214 459178.2004 715532.4135

215 459066.2004 715532.4135

216 459066.2004 715420.4135

217 459197.3852 715760.4385 459141.39 715816.44

218 459197.3852 715872.4385




30

219 459085.3852 715872.4385

220 459085.3852 715760.4385

221 458194.7621 712680.5963

458138.76 712736.60

222 458194.7621 712792.5963

223 458082.7621 712792.5963

224 458082.7621 712680.5963

225 458106.6256 713363.5523

458050.63 713419.55

226 458106.6256 713475.5523

227 457994.6256 713475.5523

228 457994.6256 713363.5523

229 458074.5964 713709.9146

458018.60 713765.91

230 458074.5964 713821.9146

231 457962.5964 713821.9146

232 457962.5964 713709.9146

233 457935.6476 714203.2629

457879.65 714259.26

234 457935.6476 714315.2629

235 457823.6476 714315.2629

236 457823.6476 714203.2629

237 457910.4168 714572.3889

457854.42 714628.39

238 457910.4168 714684.3889

239 457798.4168 714684.3889

240 457798.4168 714572.3889

241 457958.0556 714921.0704

457902.06 714977.07

242 457958.0556 715033.0704

243 457846.0556 715033.0704

244 457846.0556 714921.0704

245 457028.1693 714633.9275

456972.17 714689.93

246 457028.1693 714745.9275

247 456916.1693 714745.9275

248 456916.1693 714633.9275

249 456971.3611 714997.7748

456915.36 715053.77

250 456971.3611 715109.7748

251 456859.3611 715109.7748

252 456859.3611 714997.7748

253 456311.0154 714572.3838

456255.02 714628.38

254 456311.0154 714684.3838

255 456199.0154 714684.3838

256 456199.0154 714572.3838




31

257 455825.6254 714828.3020

455769.63 714884.30

258 455825.6254 714940.3020

259 455713.6254 714940.3020

260 455713.6254 714828.3020

261 455302.6281 714247.5771

455246.63 714303.58

262 455302.6281 714359.5771

263 455190.6281 714359.5771

264 455190.6281 714247.5771

265 459302.3418 716138.9424

459246.34 716194.94

266 459302.3418 716250.9424

267 459190.3418 716250.9424

268 459190.3418 716138.9424

*) Nota: Punctele specificate in tabel reprezinta cntrul unui cerc cu raza de 10 m in interioprul caruia va fi amplasta centrul fundatiei turbinei

eoliene.




32

I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.)

şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului:

Principalele lucrări ce trebuie desfășurate pentru construcția investiției cu

destinație de parc eolian sunt următoarele:

trasarea drumurilor de acces și a platformelor tehnologice;

realizarea drumurilor de acces și a platformelor tehnologice.

Această etapă presupune:

lucrări de pregătire a platformei drumurilor de acces și a suprafețelor

platformelor tehnologice (curățire, îndepartare vegetație, deșeuri și steril); după care se așterne piatra spartă și se compactează;

lucrări de excavații pentru realizarea fundației, îndepărtarea/

eliminarea sterilului rezultat din excavație;

pozarea armăturilor și săpătura pentru fundație și turnarea betonului.

betonul este preparat la fabricile locale de beton și este adus în

amplasamentul fiecărui grup generator eolian cu autobetonierele;

transportul componentelor grupului generator eolian (modulele

pilonului, nacela, rotorul, palele, componentele electrice, etc.);

montarea pilonului și a echipamentelor grupului generator eolien;

realizarea conexiunilor electrice și pozarea cablurilor subterane între

grupurile generatoare eoliene;

ecologizarea zonei prin îndepărtarea deșeurilor rezultate din

activitatile de construcții montaj, nivelarea terenului și refacerea

covorului vegetal în jurul pilonilor și unde este necesar;

retragerea utilajelor de construcții și transport.

Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:

În perioda de construire a centralei electrice eoliene de la SLOBOZIA

CONACHI, modificările fizice sunt generate de următoarele activități: Excavațiile pentru fundația celor 66 piloni (până la 2,45 m adâncime);

Îndepărtarea solului vegetal pe ampriza drumurilor de acces proiectate și a platformelor tehnologice (cca. 0.25 m adâncime);

Săparea șanțurilor pentru pozarea cablurilor electrice până la 1 m

adâncime.




33

Modificările fizice în perioada de exploatare a grupurilor generatoare

eoliene:

La finalizarea excavației, în cadrul lucrărilor de refacere ecologică se produc

următoarele modificări:

Refacerea covorului vegetal în dreptul fundației pilonilor;

Refacerea zonei ocupate temporar de platforma tehnologică utilizată pentru

lucrările de construcție - montaj ale grupurilor generatoare eoliene;

Acoperirea șanțurilor în care au fost pozate cablurile electrice, nivelarea și refacerea covorului vegetal.

Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare:

Restaurarea amplasamentului la finalizarea perioadei de funcționare, ținând

cont ca ciclul de viață a grupurilor generatoare eoliene este apreciat la 20-25 ani.

La sfârșitul acestei perioade există două posibilități: dezafectarea grupurilor generatoare eoliene și restaurarea amplasamentului;

înlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi.

dezafectarea centralei electrice eoliene necesită următoarele lucrări:

dezmembrarea grupurilor generatoare eoliene și pilonului cu recuperarea și valorificarea metalelor și în general a materialelor refolosibile;

demolarea fundațiilor și utilzarea betonului concasat pentru diferite

amenajări (platformele drumurilor, diverse umpluturi);

recuperarea și valorificarea cablurilor electrice;

umplerea/nivelarea gropii fundației și refacerea covorului vegetal.

Înlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi necesită mai puține

intervenții. Se poate constata că volumul lucrărilor care generează modificări fizice în

amplasament este foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.

I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse

regenerabile, resurse neregenerabile etc.):

La realizarea lucrărilor proiectate nu se utilizează resursele naturale din

zonă, cu excepția suprafețelor de teren ocupate de drumuri, plaforme tehnologice

și pilonii centralelor eoliene.

Implementarea proiectului nu necesită preluare de apă pe durata execuției

lucrărilor. Nu necesită consum de gaze natural, iar consumul de energie electrică




34

este redus și se asigură prin grupuri generatoare mobile alimentate cu combustibili

lichizi.

I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului:

Resursa naturală regenerabilă – potențialul de energie eoliană - care există

pe suprafața ariei protejate este utilizată pentru producerea energiei electrice în

grupurile generatoare eoliene proiectate. Alte resurse naturale din interiorul sitului

Natura 2000 – ROSPA0071 – Lunca Siretului Mijlociu aflat la 2,6km și ROSCI0126 Lunca Siretului Inferior situat la 3,2km, nu sunt utilizate.

I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt

depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora:

I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER

Clima şi calitatea aerului

Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă

continentală (partea sudică si centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se

încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând

10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de deal).

În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile

geroase, marcate de viscole puternice, dar si cu întreruperi frecvente provocate de

advecţiile de aer cald si umed din S si SV care determină intervale de încălzire si

de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului,

Prutului si Dunării introduc în valorile si regimul principalelor elemente

meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă,

mai umed si mai răcoros vara si destul de umed si mai puţin rece iarna.

Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ

mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales în sezonul

cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din

NE si E (mai ales în anotimpul rece), precum si advecţiile mai puţin frecvente de

aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.




35

Vântul predominant bate din direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţă de

18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o

viteză medie de 8 m/s.

Frecvenţa medie anuală a vânturilor din direcţia Nord - Est este de 18,6%,

iar intensitatea medie anuală de 2,3 grade Beaufort. Vântul se intensifică începând

din octombrie si ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile

cu vânturi de intensitate depăsind 6 grade Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.

Precipitaţii atmosferice (cantitatea anualǎ)

Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare si

cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite si hidrometeori, sub formă

lichidă (ploaie si aversă de ploaie, burniţă etc.), solidă (ninsoare si aversă de

zapadă, grindină etc.) sau sub ambele forme în acelasi timp (lapoviţă si aversă de

lapoviţă). În meteorologie, observaţiile asupra precipitaţiilor atmosferice se

efectuează vizual (felul, durata si intensitatea lor) si instumental, masurându-se si

înregistrându-se continuu cantitatea de apă cazută în timpul căderii precipitaţiilor.

Particularităţile si repartiţia precipitaţiilor, ca si a altor elemente meteorologice,

depind direct de caracterul miscărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al

convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasările advective.

Informaţii meteo climatice - precipitaţii atmosferice:

– Media/ suma 2009 - 492,9 l/mp;

– Minima anuală – 5,8 l /mp înregistrată în luna august;

– Maxima anuală – 62,0 l /mp înregistrată în luna septembrie

Calitatea aerului în zona amplasamentului este afectată de prezenţa la o

distanţă de circa 4 Km pe direcţia NE a combinatului siderurgic ARCELOR

MITTAL. O influenţă relativ scăzută prin cantităţile de poluanţi emişi o au şi

activităţile economice şi gospodăreşti din zona localiăţilor .

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile:

Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie

localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere.

Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.

România a ratificat Convenţia Cadru privind Schimbările Climatice la

nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat să

reducă emisiile gazelor ce produc efectul de seră cu 8% față de valorile anului

1989.

Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANĂ 2001/80/Ec,

Guvernul României a pregătit un proiect de hotârare referitoare la limitarea

emisiilor în atmosferă provenind de la centralele mari de peste 50 MW, conform




36

limitelor impuse prin Directivele UNIUNII EUROPENE (emisii de materii solide,

SO2 și NOX).

Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin

apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi

biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.

Poluarea aerului poate proveni din surse naturale, dar cel mai des din surse

artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiţii

elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin emanaţii, cutremurele

generatoare de praf, erupţiile vulcanice ş.a. Ca surse artificiale de poluare, sunt cele

legate de activitatea umană în industrie, transporturi, agricultură şi alte activităţi.

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei:

Sursele de poluare atmosferică în viitorul parc eolian din locaţia situată în

comuna SLOBOZIA CONACHI, judeţul Galati sunt:

Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare

cu ardere internă ce funcţionează pe motorină și benzină;

Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care se

degajă de la o eventuală gospodărire de combustibili și lubrifianţi amenajată în

timpul organizării de şantier.

Prognozarea poluării aerului:

Poluarea aerului atmosferic se estimează că ar putea intervenii în

special în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi

utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.

Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea

mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează

investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate individual sau

simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim trei poziţii de montaj

simultan. Această abordare nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor

mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţii

aflate în zonă nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate.

Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin

faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face la o distanţă de mai

bine de 300 m de ultima locuință, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.

În ceea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la

nivelul a 5 - 6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie de

combustibil şi ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizare a

investiţiei.

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial

eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.




37

Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care utilizează

substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea compuşilor organici

volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp capacitatea carcaselor

tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă (maxim 10 litri) ca să poată

genera o cantitate remarcabilă de substanţe volatile.

Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului din

zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea amplasamentului.

Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondială de generare

a energiei electrice folosind energia eoliană, a cunoscut o creștere cu mai mult de

30% pe an, astfel a sărit de la mai puțin de 5.000 megawați în 1995, la 39.000

megawați în 2005 – o creștere de aproape opt ori.

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

Ca orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în funcționare

zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcționare, a despicării aerului de palele

în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susținere, când se produce o

comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens

populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanții de turbine

și se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că în urma

unor măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare a

zgomotelor produse de turbina respectivă.

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte

pentru amplasamentul de realizare a PARCULUI EOLIAN COMUNA

SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI, respectiv în perioada de realizare a

construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea

energiei electrice din potenţial eolian.

Perioada de execuție: Activităţile de construcţia PARCULUI EOLIAN

COMUNA SLOBOZIA CONACHI, judeţul GALATI, sunt lucrări de construcţii

montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele de

observare:

zgomot la sursă;

zgomot în câmp apropiat;

zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi:

condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbția în aer, topografia terenului,

vegetaţia etc.




38

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un șantier au următoarele

puteri acustice asociate (tabelul urmator):

Nr. crt Utilajul Puterea acustică asociată

1 Buldozere 110

2 Vole 112

3 Excavatoare 117

4 Compactoare 105

5 Finisoare 115

6 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe

baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier

vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A) pentru scurte intervale de timp.

NIVELE SONORE CONTINUE ECHIVALENTE DIFERITELOR FAZE A

CONSTRUCŢIEI

FAZE A B

Pregătirea terenului 84 84

Excavare 88 78

Cimentare, compactare şi armarea

şanţurilor.

88 88

Aşezarea structurii 79 78

Terminarea, inclusivcurătarea 84 84

A: Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi

vibrațiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de

lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la

distanţa de 100 m față de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot

inferioare valorii de 50 dB (A).

În vederea reducerii nivelului de zgomot și vibraţii beneficiarul investitiei va

trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură

care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte și alte noxe. Consultanţii în

acustică, Southampton şi Machynlleth au constatat că practic, orice mașină sau

utilaj cu părţile aflate în mişcare va face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac

excepţie. Turbinele eoliene sunt bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi

în comparaţie cu zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de

construcţie etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.

Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distanță de 300 m de un

parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă aflat la 50 – 100 m

distanță sau cu foșnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru este similar cu

nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc de gaz pornit, sau în




39

sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un birou liniştit, cu aer

condiţionat. Sursa / Activitate Indicative nivel de zgomot dB (A)

Pragul de auz 0

Circulatia Rurală în timpul nopţii de fundal 20-40

Linişte 39 35

Parc eolian la 350 m 35-45

Masina la 40 mph la 100 m 55

Ocupatii generale de birou 60

Camion la 30 mph la 100 m 65

Găurit 39pneumatic la 7 m 95

Avion cu reacţie la 250 m 105

Pragul de durere 140

Informatii preluate din Biroul Scoţian, Departamentul de Mediu, Planificare aviz, PAN 45, Annes A: eoliană, A.27.

Tehnologii de energie regenerabilă, august 1994.

După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt mai

puţin obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când creşte viteza

vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.

În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice:

În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;

Funcţionarea generatorului electric;

Funcţionarea palelor turbinei eoliene.

Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot

nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici

fonoabsorbante.

Conform studiilor efectuate de specialişti din țările Uniunii Europene care

deţin suprafețe întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu sunt

zgomotoase, majoritatea fabricanților garantând că la nivelul rotorului turbinei

zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB (A), echivalent cu un zgomot

din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii

sunetului la o distanță de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB (A), ceea ce

echivalează cu nivelul unei conversații umane obișnuite. La 150 m zgomotul scade

la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuință, iar la distanța de

peste 300 m zgomotul funcționării unor turbine se confundă cu zgomotul produs

de vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcție contrară, nivelul zgomotului

receptionat scade cu circa 10 dB (A).

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de

zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe suficiente




40

față de așezările umane, diverse anexe gospodărești, instituții publice, monumente

istorice și de arhitectură, parcuri, spitale și alte așezăminte de interes public.

În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină (funcţie de

viteza vântului) scade şi ea.

Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea proporţional

cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea nivelului de zgomot

după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2 au scos în

evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:

puterea turbinei;

viteza vântului;

distanţa şi înălţimea faţă de turbină.

Pentru turbine cu o putere nominală de 3 MW la viteza vântului de

10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m distanță) şi

35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10 m.

I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL

Din punct de vedere geomorfologic pe amplasament este constituit din loess

şi dune de nisip.

Învelişul de soluri de pe amplasament este uniform, reprezentat în totalitate

de pietrişuri pe care s-a instalat procesul de formare a solului. Acest înveliş de

soluri s-a format în condiţii naturale iar aportul principal pentru pedogeneză a fost

asigurat de frecvenţa foarte mare a inundaţiilor în timpul cărora sunt depuse

pietrişuri fluviatile carbonatice iar ritmul alert al depunerilor nu permite

desfăşurarea proceselor naturale de pedogeneză.

.

Câmpia de subzistenţă a Siretului se remarcă prin exces de umiditate, prin

zone mlăştinoase, inundaţii, prin tendinţa continuă a râurilor ce vin din câmpia

piemontană de a-şi schimba cursul, de a aluviona sub formă de divagare. Pe timp

de secetă se extind în schimb sărăturile.

Din punct de vedere geologic, zona este situată într-o depresiune formată

între Avantfosa Carpaţilor Orientali şi Unitatea Nord-Dobrogeană, despărţite prin

falia Pecineaga-Camena în care s-au depus sedimente pliocene şi cuaternare.




41

Perimetrul aparţine Cuaternarului fiind reprezentat printr-un complex

aluvionar de nisipuri şi pietrişuri grosiere, sedimentarea făcându-se într-un mediu

fluviatil cu regim hidrodinamic variabil.

Complexul detritic este alcătuit din fragmente detritice, alohtone, poligene

de natură predominant sedimentară şi metamorfică provenite din depozitele de

platformă şi cele ale flişului carpatic.

Caracteristicile fizico-chimice ale solului din zona amplasamentului sunt

specifice terenurilor utilizate intensiv în scopuri agricole. Solul din această zonă

este de clasă III şi IV, neavând o valoare deosebită din punct de vedere agricol.

Solurile din zona de amplasament a viitorului parc eolian sunt de tip

cernoziom carbonatic. Acestea au o textura lutoasa-lutoargiloasa, continutul de

argila sub 0,002 mm fiind intre 27,4% si 35,3%. Aceste soluri sunt netasate pana la

moderat tasate, densitatea aparenta variind intre 1,09 si 1,59 g/cm3

. Porozitatea este

mai mare la suprafata si ceva mai redusa pe profil. Astfel, porozitatea totala variaza

intre 51 si 59 % in orizontul Amp si intre 41 si 54 % sub acest orizont. Au un

continut de humus mijlociu, valorile variind intre 3,6 si 4,2% in orizontul Amp si

sub acest orizont, valorile scad la 1,8-2,9% in Am si sub 1,5% in prima parte a

orizontului C. Continutul de azot total este, de asemenea, mijlociu: 0,17-0,20% in

orizontul Amp si ceva mai mic in orizontul Am (0,08-0,13%). Capacitatea de

schimb cationic este, in general, mare (28,90-37,49 me/100 g sol), dintre cationi

predominand Ca++

si Mg++

, cu peste 95%, numai in orizonturile alcalizate, Na+

schimbabil ajungand la valorile de 8-17%.

Carbonatii sunt levigati in baza orizontului Am. Orizontul de acumulare

maxima se afla la cca 100 cm adancime, continutul de CaCO3

la acest nivel

ajungand la cca 30-35%.

Ca urmare a spalarii carbonatilor si a usoarei debazificari a solului in

orizontul Am (V = 85-93%) reactia solului este slab acida - neutra (pH 6,6-7,3), iar

in orizonturile AC si C devine slab alcalina (pH 8,0-8,5). La orizonturile alcalizate,

care apar adesea in partea inferioara a profililui de sol, reactia devine puternic

alcalina (8,8-9,2).

Studiu geotehnic pentru obiectivul - Parc eolian Slobozia Conachi Pechea 198

MW,Comuna Slobozia Conachi, judetul Galati elaborat de către SC GEO

PROJECT SRL, Piatra Neamt.

Pentru verificarea stratificatiei terenului din amplasamentul indicat de beneficiar,

au fost executate investigatii specifice constand din observatii si cartari geologice

in teren si in aflorimente (deschideri geologice) si 12 foraje geotehnice pana la

adancimea maxima de 38,50 m, conform planului de situatie.




42

Din punct de vedere litologic, lucrarile de investigatie au interceptat o stratificatie

uniforma si orizontala, reprezentata prin depozite Cuaternare, astfel.

Forajul1 G87

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ]

Descriere litologica

Proba

[ nr ]

Adancime

[ m ]

0,40 0,40 Sol vegetal

9,50 9,10

Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase,

plastic vartoasa 1 5,00

16,40 6,90 Argila galbuie slab nisipoasa, plastic consistenta 2 15,00

21,70 5,30 Nisip argilos, cafeniu-galbui, mediu indesat 3 20,00

35,00 13,30 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat 4 25,00

Forajul2 G82

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ]

Descriere litologica Proba

[ nr ]

Adancime

[ m ]


11,30 10,90


plastic vartoasa 1 5,00


23,50 5,40 Nisip argilos, cafeniu-galbui, mediu indesat 3 20,00


Forajul3 G63b

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ]


[ nr ]

Adancime

[ m ]


8,90 8,50


plastic consistenta 1 5,00




43



Forajul4 G44

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ]


[ nr ]

Adancime

[ m ]


7,90 7,50





Forajul5 G48

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ]


[ nr ]

Adancime

[ m ]


11,10 10,70





Forajul6 G32

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ]


[ nr ]

Adancime

[ m ]


12,80 12,40








44

Forajul7 G27

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ]


[ nr ]

Adancime

[ m ]


10,60 10,20





Forajul8 G30a

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ]


[ nr ]

Adancime

[ m ]


11,50 11,10





Forajul9 WG4

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ]


[ nr ]

Adancime

[ m ]


9,60 9,20





Forajul10 G2

Cota

Grosime


Adancime




45

[ m ] [ m ] [ nr ] [ m ]


7,30 6,90

Praf argilos cafeniu deschis-galbui, plastic consistent, cu

extrudatii calcaroase 1 5,00

19,60 12,30

Argila prafoasa cafenie deschisa-galbuie, plastic vartoasa, cu



Forajul11 G10

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ]


[ nr ]

Adancime

[ m ]


8,90 8,50



22,10 13,20




Forajul12 TWG16

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ]


[ nr ]

Adancime

[ m ]


9,50 9,10



23,70 14,20




Din punct de vedere hidrogeologic, zona studiata se afla in bazinul hidrografic

Siret, situat la peste 15km SW de amplasament.

In aval de confluenta cu Barladul, Siretul primeste un afluent, Barladelul (la randul

sau cu afluentul paraul Geru, care curge in zona de W a amplasamentului).

La data executarii forajelor, nivelul acvifer activ a fost intalnit la adancimi diferite,

astfel :




46

G87 : m. (7,50); (14,30); 21,70;

G82 : m. 23,50;

G63b : m. (7,30), 24,60;

G44 : m. 21,80;

G48 : m. 23,60;

G27 : m. 21,50;

G30a : m. 23,40;

G32 : m. 25,40;

TWG4 : m. 21,30;

G10 : m. 22,10;

G2 : m. 19,60;

TWG16 : m. 22,10.

Nivelul freatic se situeaza in pachetele permeabile ale depozitelor cuaternare,

formatiunile nisipoase.

Din punct de vedere litologic, lucrarile de investigatie au interceptat o stratificatie

uniforma si orizontala, reprezentata prin depozite Cuaternare, depuneri fin

sedimentare argiloase si prafoase, cu grosimi de 21,70 – 23,50 m, urmate in

continuare de un strat de nisip cu grosimi de peste 4,60 – 13,90 m.

Cota

[ m ]

Grosime

[ m ]

Descriere litologica


7,30 - 23,70

6,90 – 14,20

Praf argilos cafeniu deschis-galbui, plastic consistent, cu extrudatii calcaroase

Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase, plastic consistenta /

vartoasa

16,40 – 25,40 6,80 - 15,70 Argila galbuie slab nisipoasa, plastic consistenta

21,70 – 23,50 5,30 – 5,40 Nisip argilos, cafeniu-galbui, mediu indesat

30,00 - 38,50 4,60 - 13,90 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat

1

1 Suprafata de sedimentare a stratului ultim prezinta denivelari specifice, deci local poate sa-si faca aparitia mai sus sau mai jos de cota specificata.

Identificarea şi caracterizarea pămanturilor sensibile la umezire s-a realizat

conform SR EN 14688-1:2004, SR EN 14688-2:2005 Cercetări şi încercări

geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare si

descriere. Partea 2: Principii pentru o clasificare şi, după caz, cu eratele,

amendamentele şi anexele naţionale asociate, cu respectarea cerinţelor specifice.




47

Ca trăsături caracteristice ale PSU apar particularităţile structurii, texturii, micro şi

macro

porozitatea, compoziţiile chimico-mineralogice şi granulometrice şi anizotropia

proprietăţilor.

Au fost prelevate probe geotehnice netulburate, pe care s-au efectueat analize de

laborator, pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare.

Probele au fost analizate la Laboratorul de geotehnica si teren de fundare grad II

(Autorizatia nr. 1591/11.11.2008), apartinand SC GEO – TECH SRL Gheorgheni.

Sistemul de fundare recomandat

Dupa modul de transmitere a incarcarilor la teren, natura terenului de fundare,

nivelul apei subterane si avand in vedere o constructie fara/cu demisol , se

recomanda alegerea sistemului de fundare indirecta pe piloti (prin sisteme de

fundare care să depăşească stratul de PSU şi să pătrundă în strat de nisip insensibil

la umezire aflat în adâncime).

Se vor respecta prevederile din SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele,

amendamentele şi anexele naţionale asociate, cele din NP 123/2010 în cazul

fundării indirecte, precum si celelalte prevederi.

In cazul utilizării soluţiilor de fundare pe piloţi care pătrund într-un strat insensibil

la umezire situat sub stratul PSU, dacă este posibilă umezirea şi tasarea

suplimentară sub greutate proprie a stratului PSU, se va considera frecarea

negativă pe piloţi conform prevederilor din NP 123/2010.

Surse de poluare a solurilor

Solul utilizat pentru construcţia Parcului Eolian este situat în extravilanul

comunei SLOBOZIA CONACHI are drept întrebuinţare de teren agricol, utilizat în

special pentru păşunat.

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:

Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte şi

excavarea acestora. Poluarea este produsă în acest caz fie de

depozitarea sterilului, fie prin alte dereglări de formă care pot duce la

inundaţii şi alunecări de teren.

Metale grele, care în urma depozitării necorespunzătoare

sau din aer şi nămolurile apelor uzate, difuzează în sol ducând la

degradarea chimică a solului.




48

Materiale radioactive, care în urma depozitării

necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate utilizate în

procesele termice din centrale nucleare, ajung în sol.

Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă

sunt în unele cazuri prin unele componente surse de poluare.

Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la

creşterea conţinutului de nitraţi din sol.

Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces

încarcă solul cu substanţe ce duc la degradarea chimică a lui.

Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din

scurgerile care pot apărea la transportul şi manipularea produselor

petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol determină o puternică

degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii.

Prognozarea poluării solului

Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două etape

distincte:

Etapa de realizare a construcţiei;

Etapa de utilizare a parcului eolian construit pentru producerea

energiei electrice.

În etapa de realizare a investiţiei se poate menționa că pentru obiectivul

propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de

deşeuri de construcţie este minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai

mici de materiale de construcție clasice și implicit cantităţi mult mai mici de

deşeuri care rezultă din aceste activități. În același timp, perioada de realizare a construcției se reduce considerabil,

ca și personalul executant necesar.

Întreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică

activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de șantier, depozite temporare

de materiale, precum și o concentrare de efective umane.

Toate aceste activități constituie surse de poluare temporară pentru apă, aer

și sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de poluare

a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate, deșeuri menajere,

hidrocarburi sau diverse alte substanțe toxice și periculoase.




49

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a parcului

eolian, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare

şi degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din

deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a

drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei

eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a parcului

eolian se pot utiliza până la 5 - 10 tone de produse petroliere sub formă de

combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de

construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru

fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru

realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din moluzul rezultat

din eventuala finalizare şi finisare a lucrărilor de construcţie - montaj.

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot afecta

solul și subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și în structura solului și a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare de acces, a realizării

platformelor de montaj, a turnarii fundațiilor (beton armat), a realizării camerei de

comandă și liniei electrice vor fi minore.

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzătoare

fiecărei situaţii în parte.

Tehnologia de construcţii – montaj corelată cu montarea secvenţială a

turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce gradul de

poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii specifice

exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi

deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de

schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţiei.

Notăm în primul rând ca într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren

plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanța medie

dintre două turbine eoliene este de 6 – 10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine

mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele

de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stâlpii liniilor de înaltă tensiune,

care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obișnuit și pe care nu le mai consideram cu un impact negativ asupra peisajului.

Turația rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 16

rotații/minut, deci nu provoacă și nici nu induce nici un fel de senzație negativă.




50

Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat (circa 0,1% din total) -

ca și în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru

agricultură sau pășunat.

I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA

Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret şi apele de

suprafaţă, de natură pluvială, se infiltrează în majoritate în profilul solurilor. Râul

Siret are un debit mediu mediu multianual al râului Siret a fost calculat la 194 mc/s

la Lungogi şi de 210 mc/s la Şendreni în judeţul Galaţi. În vara anului 2005 au fost

înregistrate două viituri îsemnate, cea din 14 iulie fiind istorică, debitul Siretului

atingând 4650 mc/s la stati hidrologică Lungoci aflată în aval şi care a modificat

semnificativ plajele şi grindurile din care se exploatau nisip şi pietriş. În medie în

anotimpul de iarnă scurgerea apei reprezintă 11,33 %. Primăvara, care reprezintă

perioada de tranziţie spre perioada caldă, rezervele de apă din zăpada acumulată

iarna, se eliberează în perioade foarte scurte şi, asociindu-se cu ploile căzute în

această perioadă, produc cele mai mari volume sezoniere, ce pot ajunge la 41,95

%.

Apele subterane

Apa subterana sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care sunt

cantonate, cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului; pinza

freatica este cantonata la o adincime medie, forajele executate in apropierea

amplasamentului stabilind prezenta apei freatice la cca. 5,00m, nivelul fiind

oscilant, in functie de cantitatea de precipitatii si nivelul apelor riului Siret in zona.

Din punct de vedere hidrochimic apele freatice se incadreaza in tipul

bicarbonat calcic si sodic, in mai mica masura si in sulfatate si clorurate calcice si

sodice, cu mineralizari de cca. 2,0g/l; aceste caracteristici ne arata ca apele freatice

din zona pot constitui o sursa de alimentare cu apa potabila a populatiei.

Apele de adincime se gasesc cantonate in depozitele nisipoase cu granulatie

mijlocie si fina de virsta cuaternara, in 2-3 orizonturi, pina la adincimea de cca.

200-250 m; d.p.d.v hidrochimic, apele de adincime sunt in general potabile, cu

mineralitati intre 1 si 3 g/l.




51

Managementul apelor uzate

Întreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului

(obiectivului) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje, organizarea de

şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare de efective

umane.Toate aceste activităţi constituie surse de poluare pentru apa, aer şi sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate uneori genera surse punctiforme de

poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate, deșeuri menajere,

hidrocarburi sau diverse alte substanțe toxice și periculoase.

Prognozarea impactului

În perioada de construcţii montaj. Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi a

tehnologiei de exploatare a Ansamblului de Turbine Eoliene rezultă că generarea

de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este justificată şi de faptul că lucrările de

construcţie se vor executa etapizat cea ce înseamnă că nu va fi o concentrare

semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în tehnologia de construcţie se vor

utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament

va fi foarte redusă. Totuşi, se impun măsuri eficiente, de limitare, a interacțiunii

dintre organizarea de șantier și mediul înconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către

constructor a tuturor condițiilor de mediu.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la

evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este utilizată

atât pentru igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele

tehnologice ce pot intervenii în construcţie. Din toată această cantitate de apă în

apele uzate se regăseşte aproape toată apa utilizată de personalul ce lucrează la

construcţie, pentru igienizare și o mică parte din alte utilizări, restul de apă se

pierde prin evaporare.

Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în containere

etanşe ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului la o staţie

de epurare apă uzată menajeră.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri

special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina

producerea apelor uzate pe şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de

construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai ales

dacă se lucrează cu materiale gata pregătite în alte locaţii.

Apa potabilă – necesară pentru personalul care lucrează pe şantier este

îmbuteliată şi distribuită de către societatea de construcţii.




52

În perioada de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu

implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma

aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot

apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona

culturilor agricole. Produsul realizat de centrala de eoliane este energia electrică

curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR

Perioada de construcţie a parcului eolian

Lucrările de construire ale parcului eolian sunt cele care generează cea mai

mare cantitate de deşeuri.

În faza de construcţie a parcului eolian pe amplasament vor fi generate

următoarele tipuri de deşeuri:

- sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a terenului;

- deşeuri din activitatea de construcţie;

- deşeuri de ambalaje echipamente şi materiale auxiliare;

- deşeuri menajere.

Gestionarea deşeurilor pe amplasament se va face în conformitate cu

prevederile legale, urmărind întregul traseu de la generare până la eliminarea de pe

amplasament prin valorificare sau evacuare în depozite finale. Deşeurile generate

vor fi inventariate, colectate, sortate, depozitate temporar în spaţii special

amenajate în funcţie de caracteristicile acestora. Pentru activitatea de eliminare de

pe amplasament vor fi încheiate contracte de prestări servicii cu firme specializate,

având în vedere caracteristicile deşeurilor. Pentru minimizarea impactului asupra

factorilor de mediu şi a cantităţii de deşeuri generate se vor adopta următoarele

măsuri:

- acoperirea în proporţie cât mai mare a fundaţiilor cu sol fertil, pe care să se

poată desfăşura lucrări agricole;




53

- depozitarea temporară a deşeurilor din lucrările de construcţie se va face în

containere metalice care să nu permită împrăştierea acestora sub

acţiunea vântului sau modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale

solului;

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe

perioada de construcţie:

o deşeuri municipale amestecate 20 03 01 - 0,3 tone;

o deşeuri de ambalaje (15 01 01 -ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 -

ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 -ambalaje de lemn, 15 01

06 -ambalaje amestecate.) - 0,5 tone;

o deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice - 0,3 tone;

o pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) - 3500 mc.

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe

perioada de funcţionare:

Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă

uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de

două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care

administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi

întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimată la aproximativ 465

l/turbina şi 2325 l/schimb parc eolian.

o Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria

13 – deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia

uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13

02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 05* -

uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă

uleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei

se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în

domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de

service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la

aproximativ 45 l/turbina şi 225 l/schimb parc eolian.

o Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria

13 – deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia

uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13




54

02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 01 10* -

uleiuri minerale hidraulice neclorinate.

Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi

electronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind

deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE

(deşeuri de echipamente electrice şi electronice) -societatea are ca obligaţie

prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice

precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face separat

iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat,

impermeabil, marcat corespunzător.

o Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din

categoria 16 -deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 -deşeuri

de la echipamente electrice şi electronice, codul 16 02 14 -

echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16

02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de

deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita

impactul acestora asupra mediului.

Managementul deşeurilor

Denumirea

deşeului*)

Cantitate

generată an

Starea

S, L,

semisol

SS

Codul deşeului

conform HG

nr. 856/2002

Codul

privind

principal

a

proprieta

te

periculo

asă **)

Colectare

Managementul

deşeurilor kg/an

V E R

Municipale ~0,3 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje ~0,5 S 15 01 01 -

spaţii

special

amenajate

R5

- - S 15 01 02

S 15 01 03

S 15 01 06

Deşeuri metalice

~0,3

t/perioada

construcţie

S 17 04 05 -

spaţii

special

amenajate

R4 - -

S 17 04 07

Pământ excavat

~3500 mc/

perioada

S 17 05 04 - -

Reint

roduc

ere în

lucră

rile

- -




55

de

V -valorificare; E -eliminare; R –rămas în stoc;

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

În perioada de funcţionare a Parcului Eolian substanţele periculoase generate

(ulei de transmisie şi hidraulic uzat), vor fi colectate conform contractului de

preluare/eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament de către o firmă

specializată/autorizată.

După încetarea activităţii.

La încetarea activităţii turbinele eoliene şi celelalte construcţii existente pe

amplasament vor fi dezafectate, deşeurile rezultate fiind colectate, sortate şi

valorificate/eliminate de pe amplasament.

Dezafectarea va presupune lucrări de demontare a componentelor turbinelor

eoliene şi în funcţie de situaţia concretă la acel moment se va putea recurge la

valorificarea turbinelor eoliene şi a instalaţiilor electirice ca echipamente second

hand sau la valorificarea materialelor din care sunt construite.

În cazul în care se va recurge la valorificarea materialelor, dezmembrarea

subansamblelor se va face numai la agenţi economici specializaţi, care deţin hale

industriale dotate corespunzător. Nu se vor realiza lucrări de dezmembrare a

subansamblelor pe amplasametul parcului eolian.

O atenţie deosebită va trebui să fie acordată lucrărilor de dezafectare a

fundaţiilor turbinelor eoliene şi a canalelor subterane de cabluri. Fundaţiile şi

canalele tehnologice vor fi sparte şi excavate, deşeurile rezultate urmând a fi

utilizate ca material de construcţie sau depozitate definitiv în depozite pe termen

lung în funcţie de caracteristicile lor.

După eliminarea fundaţiilor şi a cablurilor subterane terenul va fi nivelat prin

acoperire cu sol fertil şi va fi redat circuitului agricol. Drumurile de exploatare vor

fi păstrate, în măsura necesităţilor, ca drumuri de exploatare agricolă.




56

I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului:

I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului:

Încadrarea în planurile de urbanism/amenajarea teritoriului aprobate/adoptate şi/sau alte

scheme/programe;Conform Certificatului de Urbanism nr. 154/26.05.2011;

Regimul juridic:

o teren situat in extravilanul comunei SLOBOZIA CONACHI,

aparţinând domeniului public de interes local si proprietate

privata a unor persoane fizice:

Regimul economic

o teren arabil, drumuri de exploatare existente si teren

neproductiv;

o destinatia propus – construire centrala electrica eoliana

C.E.E. SLOBOZIA CONACHI si PECHEA; construire

drumuri de acces; modernizare drumuri de exploatare,;

construire platforme tehnologice; construire drumuri

racorduri electrice aferente si statii de conexiune; organizare

de santier..

Regimul tehnic

o Suprafata de teren = 964.150,00mp.

I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către

proiectul propus:

Bilant teritorial

Tip utilizare

Suprafata

(ha) Procent Observatii

Total suprafata concesionată parc EOLIAN 96,4150ha %

1. Suprafata fundatii 66 obiective 2,0724 % Suprafata scoasa




57

definitiv din circuitul

agricol

2. Suprafata sapatura fundatii 66 obiective 3,2381 %

Suprafata scoasa

temporar din circuitul

agricol

3. Suprafata platforme transformator 66

obiective 0,0420 %

Suprafata scoasa


agricol

4. Suprafata statie de

transformare/conexiune 0,0620 %

Suprafata scoasa


agricol

5. Suprafata platforme montaj 66 obiective 8,2500 %

Suprafata scoasa

temporar din circuitul

agricol

6. Suprafata drumuri de exploatare noi si

reabilitate 35,4250 %

Suprafata scoasa


agricol

TOTAL suprafata scoasa temporar 11,48 11,90%

TOTAL suprafata scoasa definitiv 37,59 38,98%


SLOBOZIA CONACHI și PECHEA , prin construirea unui parc eolian

compus dinntr-un numar de pana la 66 generatoare eoliene, cu o capacitate

totală instalată de până la 198 MW.

Suprafata de teren = 96,4150 ha (964.150,00mp).

suprafața ocupată definitiv = 37,59 ha

suprafața ocupată temporar = 11,48 ha

Suprafata ocupata de generatoarele eoliene:

o S total teren zona studiata: 4610500 mp.

o S totala teren concesionat: 964150

o Dimensiunile maxime la teren: ø6.00m;

o Regim de inaltime: P;

o A construita/ generator = 28.26 mp;

o A desfasurata/ generator = 28.26 mp;

o Lungimea palei = 56 m;




58

o Hmax turn = +119 m, (fata de cota +0.00);

o Hmax turn +pala = 175 m. (fata de cota +0.00);

o Diametru de rotor = 112 m;

o Raza ariei de siguranţă (lungimea palei+ inaltimea turnului

+3m) =178 m;

Suprafata ocupata de drumurile acces la parcul eolian:

o Drumuri de exploatare existente propuse pentru pitruire, reabilitare si

intretinere

lungime L≈54500 m, latime medie l=6m, suprafata S≈ 337000

mp;

o Drumuri de acces si mentenanţă parc eolian:

lungime L total ≈16130m,

Latime maxima l= 6m,

suprafata S≈96775mp

o Platforme pietris pentru organizare de santier S platforma O.S. =5000

mp

o A total construita = 9990 mp

o P.O.T. propus teren concesionat = 2.59%

o C.U.T. propus teren concesionat = 0.02

o P.O.T. propus teren zona studiata= 1.23%

C.U.T. propus teren zona studiata= 0.01

I.7.c. Drumurile de acces:

Amplasamentul perimetrului de exploatare se află în extravilanul localității SLOBOZIA CONACHI.

Pentru transportul elementelor de construcție a ANSAMBLULUI

ENERGETIC NECONVENTIONAL (PARC EOLIAN CU STATIE DE

TRANSFORMARE SI RACORD ELECTRIC) din comuna SLOBOZIA

CONACHI vor fi utilizate drumuri preexistente în primii 2 ani în consecință

reabilitarea și consolidarea lor – prin mărirea prospectului actual de la 4 m la 6 m,

cât și realizarea unor drumuri de acces pe amplasamente – deviații din drumurile

actuale.

Conform clasificarii cuprinse în Ordonanţa de Guvern nr. 43/1997

republicată privind sistemul juridic al drumurilor, drumurile naţionale, judeţene şi

comunale îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate

continue în traversarea localităţilor, servind totodată şi ca străzi.




59

Accesul la obiective se va realiza prin racordarea la drumurilor de exploatare

a unor drumuri interne ce vor servi ca drumuri de serviciu şi întreţinere pentru

centralele eoline, el va fi realizat cu o panta de maxim 5 % şi raza mare a curbelor,

pentru a permite accesul vehiculeler agabaritice, ce vor transporta echipamentul la

locul de asamblare.

Pentru desfăşurarea în condiţii bune a activităţii, pe parcursul ciclului de viaţă a

Parcului Eolian (construcţie – funcţionare – închidere) se vor executa periodic

lucrări de întreţinere şi reparaţii a drumurilor, pe cheltuiala proprie a titularului.

I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus

respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale speciale

Realizarea centralei electrice eoliene de la SLOBOZIA CONACHI nu

necesită servicii suplimentare cu sunt: dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii

de înaltă tensiune, modificări de traseu a căilor ferate sau drumuri, etc.

Conectarea grupurilor generatoare eoliene se va detalia în cadrul proiectului

tehnic.

I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a PP:

Durata de viaţă a parcului eolian este apreciată la circa 50 de ani. Conform

specificaţiilor tehnice ale producătorilor, durata de viaţă a unei turbine eoliene este

de aproximativ 20 de ani. În general, durata maximă de utilizare nu este atinsă

deoarece evoluţia exponenţială a realizărilor tehnologice în domeniu, impune din

considerente tehnico-economice retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de

expirarea duratei normate de viaţă a echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente

sunt înlocuite cu turbine eoliene de ultimă generaţie care permit, atât creşterea

gradului de valorificare a potenţialului eolian (creşterea producţiei de energie

electrică pe amplasament), cât şi implementarea noile tehnologii privind protecţia

factorilor de mediu (dezvoltate prin acumularea la nivel mondial a experienţei în

domeniul energiei eoliene).

Preocuparea continuă a producătorilor şi operatorilor de astfel de echipamente

pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este evidenţiată de

performanţele noilor generaţii de turbine eoliene. Valorificând experienţa

acumulată în exploatarea parcurilor eoliene, producătorii de echipamente eoliene

au îmbunătăţit caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene de ultimă generaţie şi




60

sub aspectul minimizării şi chiar reducerii impactului negativ asupra factorilor de

mediu sau a activităţilor socio-economice desfăşurate în zona amplasamentului.

I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

propus:

Lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare şi realizarea racordului

electric aferent sunt părţi ale aceleaşi investiţii, de aceea va fi necesară o singură

organizare de şantier pe amplasamentul destinat parcului eolian. Lucrările specifice

organizării de şantier vor cuprinde:

construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită

satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul

execuţiei. toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control

necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în

vigoare.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la: stabilirea

baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a

lucrărilor; modul de depozitare al materialelor folosite; numărul de utilaje de

construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

În faza preliminară este necesară realizarea unei zone de depozitare în zona

centrală a amplasamentului, astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de

lucru. În aceasta zonă se vor depozita materiale şi va fi utilizatăşi ca zonă de

parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier.

În faza preliminară execuţiei proiectului se vor stabili măsuri cu rolul de a

limita impactul asupra factorilor de mediu, concretizate prin:

Obligaţia antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier

corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;

Finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioada desemnată cu

respectarea timpilor tehnologici necesari.

Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

Evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei

existente, din perimetrele adiacente;

Refacerea ecologicăşi revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea

de şantier.

Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate.

Măsuri specifice pentru limitarea poluării factorilor de mediu.




61

1.6. Durata etapei de functionare

Durata de viaţă a parcului eolian este apreciată la circa 50 de ani. Conform

specificaţiilor tehnice ale producătorilor, durata de viaţă a unei turbine eoliene este

de aproximativ 20 de ani. În general, durata maximă de utilizare nu este atinsă

deoarece evoluţia exponenţială a realizărilor tehnologice în domeniu, impune din

considerente tehnico-economice retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de

expirarea duratei normate de viaţă a echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente

sunt înlocuite cu turbine eoliene de ultimă generaţie care permit, atât creşterea

gradului de valorificare a potenţialului eolian (creşterea producţiei de energie

electrică pe amplasament), cât şi implementarea noile tehnologii privind protecţia

factorilor de mediu (dezvoltate prin acumularea la nivel mondial a experienţei în

domeniul energiei eoliene).

Preocuparea continuă a producătorilor şi operatorilor de astfel de

echipamente pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este

evidenţiată de performanţele noilor generaţii de turbine eoliene. Valorificând

experienţa acumulată în exploatarea parcurilor eoliene, producătorii de

echipamente eoliene au îmbunătăţit caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene de

ultimă generaţie şi sub aspectul minimizării şi chiar reducerii impactului negativ

asupra factorilor de mediu sau a activităţilor socio-economice desfăşurate în zona

amplasamentului.

I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului:

Procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul PARCULUI EOLIAN

SLOBOZIA CONACHI, judeţul Galaţi va fi producerea energiei electrice prin

valorificarea potenţialului eolian (forţa vântului). În acest scop vor fi montate 66 de

turbine eoliene moderne VESTAS 3 MW.Puterea totală instalată a parcului eolian

va fi de 198 MW.

Structura generală a unui grup eolian este următoarea:

- pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de aer

turbionari din zona solului, care ar putea influenţa performanţele de funcţionare ale

echipamentului;

- carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului;

- echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi

echipamente de măsură, control şi automatizare, amplasate în interiorul nacelei.

Etapele de instalare a unei turbine eoliene sunt următoarele:




62

a) realizarea fundaţiei turbinei eoliene.

Fundaţia va fi realizată din beton armat şi va avea următoarele dimensiuni:

diametru la bază 18 m, diametrul la vârf 4,2 m şi adâncime 2,6 m. Pentru realizarea

fundaţiei unei turbine eoliene vor fi utilizaţi circa 400 m3

de beton. Fundaţia va fi

construită de firme specializate, conform proiectelor tehnice şi cu ajutorul

echipamentelor mecanice clasice (buldozere, excavatoare, betoniere, macarale).

Pentru fiecare turbină în parte, pe amplasament vor realizate în prima fază

lucrări de excavaţie a solului şi de construcţie, în vederea realizării fundaţiei cu o

suprafaţă totală la sol de circa 250 m2

. După realizarea fundaţiei aceasta va fi

parţial acoperită cu pământ, suprafaţa vizibilă la sol fiind mult mai mică.

Lângă fundaţie vor fi realizate una/două platforme temporare de lucru cu o

suprafaţă totală de circa 2000 m2

pe care va fi amplasată macaraua de mare tonaj şi

se vor organiza lucrările de montaj al subansamblelor turbinei eoliene.

b) înălţarea turnului.

Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor

autovehicule de transport rutiere de dimensiuni corespunzătoare, pe platforme

tractate. Modulele vor fi fixate în fundaţie şi între ele conform proiectelor de

execuţie, manevrarea acestora fiind realizată cu ajutorul automacaralelor .

c) montarea nacelei

Nacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto tractate şi

va fi ridicată pe turn cu ajutorul unei automacarale

d) montarea palelor.

Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 55 m, o lăţime de 4 m

şi o greutate de circa 8 t. Montarea acestora în butucul rotor va fi realizată printr-o

îmbinare demontabilă, manevrarea palelor şi a subansamblelor fiind realizată cu

ajutorul unei automacarale.

e) Racordarea la reţeaua electrică şi la sistemul centralizat de conducere

şi comandă.




63

Turbinele eoliene vor fi racordate la sistemul energetic naţional prin

intermediul unei staţii electrice interioare de 33/110 KV - statia Slobozia Conachi

250 MVA.

Traseele electrice interne de cabluri care vor conecta turbinele eoliene cu

staţia electrică vor fi poziţionate îngropat (LES). Canale speciale de cabluri vor

urma traseul drumurilor de exploatare şi se vor realiza la o adâncime de circa 0,7-

0,9 m, astfel încât să fie prevenit pericolul ruperii acestora în cadrul lucrărilor

agricole ce se vor desfăşura pe amplasament.

Conducerea şi comanda funcţionării turbinelor va fi realizată în sistem

automatizat dintr-o clădire ce va fi amplasată în zona staţiei electrice. Clădirea de

comandă va fi dotată cu o reţea de calculatoare care vor permite controlul

automatizat al regimurilor de funcţionare a turbinelor eoliene. Reţeaua electrică

pentru evacuarea puterii electrice produse şi cea pentru comandă şi monitorizare va

fi îngropată în canale de cable subterane, realizate conform normativelor tehnice

naţionale.

Amplasarea turbinelor eoliene va ţine cont de necesitatea asigurării unei

zone tampon de minim 300 de metri faţă de perimetrul zonelor locuite

(conform ORD.49/2007), astfel încât nivelul de zgomot să nu depăşească

valoarea reglementată de 45 dB(A). Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din

mediul urban, în conformitate cu prevederile STAS 10009/88 - "Acustica în

construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot", sunt

următoarele:

- parcuri zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic - 45

dB(A);

- incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii - 75 dB(A);

- pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber - 65 dB(A);

- incinte industriale - 65 dB(A).

Funcţionarea turbinelor eoliene poate genera interferenţe electromagnetice

datorită câmpurilor electromagnetice generate în zona echipamentelor electrice de

producere şi transport a energiei electrice.

Pentru prevenirea unor disfuncţii de această natură pentru emiterea autorizaţiei de

construcţie au fost solicitate şi avize de la: Autoritatea Aeriană Română, Ministerul

Apărării, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Internelor şi Reformei

Administrative, societăţile de telefonizare, distribuitorul de energie electrică din

zonă, distribuitorul de gaze naturale din zonă.




64

I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot

genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate

afecta aria naturală protejată:

Amplasamentul Parcului Eolian Comuna SLOBOZIA CONACHI, Judetul

Galati se afla amplasat in vecinatatea Siturilor Natura 2000 - ROSPA0071 –

Lunca Siretului Inferior – 2,6km si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior – la

3,2km.

Analizand amplasamentul parcului eolian in raport cu alte parcuri eoliene propuse

a se amplasa in zona de sud, sud –est, sud –vest a judetului Galati a fost necesara

evaluarea impactului cumulate intre aceste parcuri eoliene.

Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI se afla amplasat la;

- 792m fata de Parcul Eolian Pechea – SC Pechea Eolian SRL Buzau;

- 482m fata de Parcul Eolian Piscu – SC Genera Avanti SRL.

Exista 3 impacturi cumulative cheie potentiale asociate pe amplasamentele

celor doua parcuri eoliene, care trebuie luate in considerare.




65

1. Impactul asupra speciilor de pasari de interes comunitara

Arie de protective speciala Avifaunistica – ROSPA –

Lunca Siretului Inferior - aflat in vecinatate – 2,6km.

2. Impactul asupra sanatatii populatiei

3. "Efect bariera" în directia si viteza vântului pentru cele

doua proiecte/planuri de parcuri eoliene.

1. Impactul cumulate al amplasarii parcurilor de eoliene asupra speciilor de

pasari de interes comunitara Arie de protective speciala Avifaunistica – ROSPA

– Lunca Siretului Inferior - aflat in vecinatate – 2,6km.

Amplasamentul Parcului Eolian Comuna SLOBOZIA CONACHI, Judetul

Galati se afla amplasat in vecinatatea Sitului Natura 2000 – Arie de Protectie

Speciala Avifaunistica – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior l a2,6km de

limita sitului si la aproximativ 3.5km de raul Siret ( zona de lunca propriu-

zisa, unde se inatalnesc conditii de hrana, adapost si cuibarire).

Analizand amplasamentul parcului eolian in raport cu alte parcuri eoliene

propuse a se amplasa in zona de sud, sud –est, sud –vest a judetului Galati a fost

necesara evaluarea impactului cumulate intre aceste parcuri eoliene.

Prognozarea Impactului asupra avifaunei prin cumularea efectelor produse

de amplasarea acestor parcuri, specificam:

- Distanta dintre Parcul eolian SLOBOZIA CONACHI si lunca Siretului

este suficient de mare, iar zona de amplasare a acestui parc nu prezinta

conditii specific de cuibarire sau adapost si are conditii limitate pentru

procurarea hranei;

o Impact prognozat 0

- Distantele intre Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI si celelate parcuri

de eoliene sunt mult prea mari, iar identificarea si evaluarea impactului

pentru fiecare dintre aceste parcuri a demonstrate ca zonele nu prezinta

conditii pentru speciile de pasari de interes comunitar ce constituie

obiectiv de management conservative pentru ROSPA0071 – Lunca

Siretului Inferior, aceste nefiind identificate in zonele parcurilor de

eoliene

2. Impactul asupra sanatatii populatiei




66

Dar avand in vedere ca perioada de construire a unui parc de eoliene se

realizeaza etapizat, pe o perioada foarte lunga de timp ( estimam aproximativ 2

ani), impactul va fi nesemnificativ.

Constructia parcurilor nu vor incepe toate odata, iar realizarea fundatiei

fiecarei turbine si amplasarea acestei poate dura 2 saptamani.

Concluzionam ca impactul cumulat generat de constructia acestor parcuri

va fi minim in perioada de construire se “0” in perioada de functionare.

3. "Efect bariera" în directia si viteza vântului pentru cele doua

proiecte/planuri de parcuri eoliene.

Spaţierea turbinelor eoliene intr-un parc de eoliene sau distanta dintre două

parcuri de eoliene este un alt element care trebuie luat în considerare din cauza

turbulenţelor create de direcţia vântului și de functionarea celorlalte turbine.

Într-un parc eolian, din considerente de valorificare maximală a energiei

eoliene, distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice,

ceea ce pentru turbine mari înseamna de la câteva sute de metri la peste un

kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca

stâlpii liniilor de înalta tensiune.

Din experienta altor tari care produc de zeci de ani energie verde din surse

regenerabile – parcuri de eoliene s-a constatat ca distant optima de amplasare a

doua parcuri de eoliene cuprinsa intre 500 si 800m in functie de directia

dominantă a vântului.

In momentul elaborarii proiectului tehnic de executie cele cinci parcuri

eoliene vor trebui sa respecte o distanță intre ele astfel incat activitatea lor sa nu fie

perturbată.

Amplasarea tuturor parcurilor de eoliene respecta aceste cerinte.

Concluziile sunt ca amplasarea celorlalte parcuri de eoliene, din punct de vedere a

generarii unui potential “efect de bariera “ intre parcuri va fi “0”.

ORD; ANRE 49/2007- ,,Norma Tehnica Privind Delimitarea Zonelor de

Protectie si Siguranta Aferente Capacitatilor Energetice”2007/

ANRE,spefica ca distanat reglementata ca fiind optima intre doua parcuri de

eoliene este urmatoarae:

Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi

agregatul cel mai apropiat, aparţinând celeilalte ferme eoliene, va

fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci

când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant,

respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci

când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului

predominant.




67

In cazul nostru diametrul unui turbogenerator = 90 m deci distanta

minima va fi de 630 m pe directia vantului,si de 360 m

perpendicular pe directia vantului.




68

II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP:

II.1. Date generale privind situl Natura 2000

PARCUL EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI, JUDETUL

GALATI SE AFLA;

AMPLASAT LA O DISTANTA DE 2,6km DE LIMITA SITULUI

NATURA 2000 ROSPA0071 – LUNCA SIRETULUI INFERIOR

( distanta a fost stabilita intre turbina cea mai apropiata si limita

sitului ROSPA0071) ,

LA 3,2km DE ROSCI0162 – LUNCA SIRETULUI INFERIOR

Studiul de evaluarea adecvata s-a realizat conform ord. 19/2010.

Motiv pentru care a fost necesara realizarea unei inventarieri in special

asupra faunei de pasari din zona amplasamentului si a biocenozei specifice

avifaunei din zona ( inventarierea tipurilor de asociatii vegetale, fauna de

amfibieni, reptile si micromamifere ce constituie surse de hrana pentru

avifauna din zona). Fauna de chiroptere din zona de extravilan a comunei

SLOBOZIA CONACHI nu prezinta interes pentru speciile de pasari de

interes comunitar specificate in Formularul Standard – ROSPA0071 – Lunca

Siretului Inferior si nu constituie un obiectiv de management conservativ

pentru Situl Natura 2000 – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

Deasemenea s-a analizat si flora specifica de pe amplasamentul parcului

eolian, din perspectiva identicarii de habitate sau specii de faună ce fac

obiectul protectiei sitului de interes comunitar ROSCI0162 – Lunca Siretului

Inferior.

Inventarierea avifaunei si a biocenozei specifice s-a efectuat in perioada

unui an de zile calendaristic, acoperind perioadele de migratie principale (

primava si toamna) si perioada de vegetatie.

ROSPA 0071 LUNCA SIRETULUI INFERIOR – ARIE DE

PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA DECLARATA SIT




69

NATURA 2000 PRIN HG 1284/2007 cu modificările și

completările ulterioare prin HG 971/2011.

ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior – SIT DE IMPORTANȚA

COMUNITARĂ – declarat prin OUG 2387/2011 care modifica si

completeaza pe OUG 1284/2007.

OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIILOR DE

IMPORTANTA AVIFAUNISTICA TREBUIE CORELATE CU

PREVEDERILE DIRECTIVEI 79/409/CEE PRIVIND

CONSERVAREA PASARILOR SALBATICE SI SUNT STABILITE

PRIN PLANUL DE MANAGEMENT AL ARIEI RESPECTIVE.

CONFORM OUG 57/2007 ( APROBATA PRIN LEGEA 49/2011) ;

Arii de protectie speciala avifaunistica

Ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate ale

caror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul,

readucea într-o stare de conservare favorabila a speciilor de pasari si a

habitatelor specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari

migratoare salbatice, mai ales a celor prevazute în anexele nr. 3 si 4 A.

Managementul ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru ariile

speciale de conservare.

Ariile speciale de protectie sunt desemnate prin hotarâre a Guvernului si fac

parte din reteaua europeana "NATURA 2000".

II.1.a. Natura 2000:

Majoritatea ţărilor europene nu au ţinut cont, în dezvoltarea lor economică,

de mediul natural, astfel că resursele naturale au fost supraexploatate în timp,

determinând o scădere a speciilor sălbatice de plante şi animale. România este una

dintre ţările europene bogate în ceea ce priveşte mediul natural, astfel că

menţinerea ariilor naturale şi seminaturale cu un număr însemnat de specii

sălbatice de plante şi animale trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi.

Menţinerea acestor arii, care fac parte şi din patrimoniul natural al Europei,

vor permite şi generaţiilor viitoare să se bucure măcar de aceleaşi condiţii de viaţă.

Diversitatea speciilor sălbatice de animale şi plante se poate menţine numai

printr-un efort comun al populaţiei, efort ce primeşte un cadru legal prin Reţeaua

Natura 2000. Această reţea de arii cu un regim special de protecţie (menţionăm




70

faptul că aceste arii nu sunt rezervaţii strict protejate) este constituită la nivelul

Uniunii Europene tocmai cu acest scop: păstrarea mediului natural şi seminatural

în condiţii optime pentru viaţa sălbatică.

Reţeaua Natura 2000 este reglementata, din punct de vedere legal, din două

directive europene: Directiva Habitate (92/43 EEC) şi Directiva Păsări (79/409

EEC), ambele transpuse integral în legislaţia naţională prin OUG 57/2007,

modificată şi completată prin OUG 154/2008.

Reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru

conservarea naturii.

Ariile incluse în Reţeaua Natura 2000 sunt zone cu un regim de protecţie

special, ceea ce înseamnă că este permisă desfăşurarea de activităţi economice care

nu pun în pericol speciile de plante şi animale existente. Aceste arii sunt de două

tipuri: Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (APSA), declarate pentru speciile

de păsări, având la bază Directiva Păsări, şi Situri de Importanţă Comunitară (SIC),

declarate pentru habitate şi pentru speciile sălbatice de plante şi de animale, având

la bază Directiva Habitate. În desemnarea acestor arii se va ţine seama de valoarea

lor atât la nivel naţional, cât şi european, astfel că menţinerea lor într-o stare de

conservare bună este importantă nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru întreaga

Europă.

Monitorizarea acestor arii naturale sau seminaturale va scoate în evidenţă

starea mediului înconjurător la momentul respectiv, devenind astfel unitatea de

control a acestuia.

Desemnarea ariilor Natura 2000 nu reprezintă izolarea acestora.

În interiorul siturilor se va ţine seama de interesele economice, culturale şi

sociale specifice şi se vor putea desfăşura activităţi economice care nu afectează

starea vieţii sălbatice. În aceste arii vor fi încurajate activităţile tradiţionale

(agricultura extensivă, păşunatul, cositul etc.), dar în limita de suport a acestora. De

asemenea, este încurajată cultivarea produselor ecologice şi a ecoturismului.

Proprietarii terenurilor ce au fost desemnate ca făcând parte din Reţeaua

Natura 2000 vor primi compensaţii, cuantumul acestora depinzând de modul de

administrare a proprietăţilor şi de respectarea normelor din Planul de Management

al ariei respective.

II.1.b. Suprafaţa sitului Natura:

ROSPA0071- Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele sitului Suprafața Lungi Altitudine (m) Regiunea biogeografica




71

Latitudine Longitudine sitului (ha) mea

sitului

(km)

Min

.

Max

.

Med

.

Alpi

na

Continen

tala

Pano

nica

Stepi

ca

Pon

tica

N 45º 52' 42'' E 27º 17' 6'' 36.492 0 302 33 X X

ROSCI0162– Lunca Siretului Inferior

LOCALIZAREA SITULUI

Coordonatele sitului Suprafața Lungi

mea Altitudine (m) Regiunea biogeografica

Latitudine Longitudine sitului (ha) sitului

(km)

Min

.

Max

.

Med

.

Alpi

na

Continen

tala

Pano

nica

Stepi

ca

Pon

tica

N 45º 46' 22'' E 27º 20' 33'' 25.081 0 302 47 X X

II.1.c. Tipuri de ecosisteme şi habitate:

ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior Cod % CLC Clase de habitate

N04 2 331 Plaje de nisip

N06 17 511, 512 Râuri, lacuri

N07 4 411, 412 Mlaștini, turbării

N09 4 321 Pajiști naturale, stepe

N12 36 211 -213 Culturi (teren arabil)

N14 7 231 Pășuni

N16 22 311 Păduri de foioase

N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziție)

ROSCI0162 -Lunca Siretului Inferior Cod % CLC Clase de habitate

N04 4 331 Plaje de nisip

N06 25 511, 512 Râuri, lacuri

N07 5 411, 412 Mlaștini, turbării

N09 5 321 Pajiști naturale, stepe

N12 8 211 -213 Culturi (teren arabil)

N14 8 231 Pășuni

N16 34 311 Păduri de foioase

N26 11 324 Habitate de păduri (păduri în

tranziție)




72

II.1.d. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a

PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes

avifaunistic

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populație: Rezidenta Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare

Global

A229 Alcedo atthis 15-25 p D

A029 Ardea purpurea 5-12 p C C C C

A024 Ardeola ralloides 5-10 p C C C C

A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i C B C C

A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i C B C C

A197 Chlidonias niger 5-10 p B B C C

A031 Ciconia ciconia 300-500 i D

A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B C B

A038 Cygnus cygnus 4-10 i C B C C

A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C C

A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C C

A189 Gelochelidon nilotica 5-10 i C B C C

A135 Glareola pratincola 10-14 i C B C C

A022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C C

A338 Lanius collurio 15-25 p D

A339 Lanius minor 20-35 p D

A177 Larus minutus 20-35 i D

A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p C B C C

A019 Pelecanus onocrotalus 60-75 i C B B C

A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C C

A132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i C B C C

A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D

Specii de păsări cu migrație regulata nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populație: Rezidenta Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare

Global

A054 Anas acuta 20-35 i D

A056 Anas clypeata 30-60 i D

A052 Anas crecca 50-80 i D

A050 Anas penelope 170-230 i D

A053 Anas platyrhynchos 10-20 p 350-500 i D

A055 Anas querquedula 1-3 p D

A051 Anas strepera 3-5 p 50-80 i D

A043 Anser anser 350-500 i D

A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D

A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C

A087 Buteo buteo 20-35 i D

A198 Chlidonias leucopterus 5-12 p B B C B

Caracteristici ale sitului:




73

Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întâlnesc

păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de

asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si

altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice:

ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea

purpurea,Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser

anser, Anas querquedula, Anas clypeata, etc), ralide(Gallinula chloropus, Fulica

atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus

vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus

ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia

riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Calitate şi importanţă:

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila,

Vrancea.Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse

în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.

Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de

meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii

Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii

strânse cu stratul de apă freatică.

Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă.

Vulnerabilitate:

Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat,pescuit,

vanatoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le privește Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel.

Conserv.Global

3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetație din

Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

20 B C C B

6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 0,5 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention 0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 9 A C B B

91I0 * Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 0,2 C C B C

91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae)

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE




74

Cod Specie Populație: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare

Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus P

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populație: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj

Sit Pop. Conserv. Izolare

Global

1220 Emys orbicularis P C B C B

1166 Triturus cristatus P C B C B

1188 Bombina bombina P C B C B

Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Global

1130 Aspius aspius P C B C B

1149 Cobitis taenia P C B C B

2511 Gobio kessleri P B B C B

1124 Gobio albipinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B

1145 Misgurnus fossilis P C B C B

2522 Pelecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Global

1083 Lucanus cervus P C B C C

1014 Vertigo angustior P?

Alte caracteristici ale sitului:

Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul

Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se aduga mici

portiuni de terasa (de ex. trupul de padure Hanu Concachi), precum si partea

inferioara a luncii unor afluenti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti,

Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor

Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau,

Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci

continentale (stătătoare, curgătoare) - 45 %; Pajiști seminaturale umede, preerii

mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5

%; Păduri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de

comunicație, rampe de depozitare, mine, zone industriale)- 2%.

Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu

relief predominant plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri,




75

japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a

sitului, la cca. 300 m in partea superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul

geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara,

de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal.

Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia.

Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari perioadice, in

principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au

influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic

al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte

inspre aval, fiind caracteristic etajului colinar in partea superioara a sitului si

stepei, in partea mijlocie si inferioara a sitului.. Solurile sunt preponderent soluri

aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).

Calitate și importanță:

Sit important pentru specile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ

putin afectata de activitati antropice.

Vulnerabilitate:

Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai

frecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice din

albia majora. Apropierea localităților, accesibilitatea ușoară a pădurilor pe intreg

perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si

promovarea arboretelor din salcam, plopi euramericani si alte specii forestiere

alohtone, pășunatul în pădure, constituie principalele puncte sensibile ale

agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe

sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc.

constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.

Desemnarea sitului

Aviz favorabil nr. 819/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejată,

eliberat de Academia Română, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in

baza documentatiei stiintifice alcatuite si înaintate de Asociatia pentru Conservarea

Diversitații Biologice.

Tip de proprietate:

In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20 %

din suprafata sitului. Peste 6 500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri

private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.

Descrierea specii de pasari/habitate enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE mentionate în FORMULARUL STANDARD – SIT

NATURA 2000 ROSPA 0071- Lunca Siretului Inferior, identificarea acestora

în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de

protectie




76

Nr.c

rt

Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în

perimetrul de investitii si

relevant acesteia pentru sit

A229 Alcedo atthis

Mărimea: 18 cm. Categorie fenologică: sedentară. Mod de

cuibărit: tuneluri săpate în malurile abrupte din apropierea

apelor începând din deltă şi până la cele montane.

Caracteristicile cuibului: adâncimea cuibului ajunge până la

140 cm şi are un diametru de 14 – 15 cm; în fundul tunelului

spaţiul este lărgit iar cuibarul nu este căptuşit. Perioada de

cubărit: aprilie - iulie. Număr de ponte pe an: 2 - 3. Număr de

ouă în pontă: 5 - 7. Timp de clocire: 19 - 21 zile. Timp de

şedere în cuib a puilor. 25 - 27 zile. Habitat: de-a lungul

râurilor cu cursul lent, islazuri şi bălţi cu mult peşte. Hrana:

peşti de talie mică, mormoloci dar şi larve de insecte

acvatice. Are obiceiul de a sta la pândă pe crengile de

deasupra apei de unde se aruncă asupra prăzii care înoată.

Este un bun înotător.

Specia nu a fost identificata

in perimetrul parcului

eolian.

Probabilitatea ca aceasta

specie sa poata fi intalnită

în zonă, este nulă, neavând

conditii specifice de harană,

cuibarire sau adăpost.

A029 Ardea purpurea

Mărimea: 79-98 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,

pasaj. Mod de cuibărit: mai - iunie. Cuibul îl construieşte pe

sol în stuf, fiind alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în

colonii mixte pe pământ, în general în stufăriş, uneori în

tufişuri sau copaci ca şi A. cinerea. Caracteristicile cuibului:

realizat din fire de trestie, uneori din crengi. Depune 4-5 ouă

de culoare albastru verzuie. Puii sunt nidicoli. . Perioada de

cubărit: aprilie - mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă

în pontă: 4-5. Timp de clocire: 25-28 zile. Timp de şedere în

cuib a puilor. 60 zile. Cloceşte numai femela. Habitat:

lagune, lacuri, bălţi, râuri cu vegetaţie bogată şi deasă. Hrana:

pești mici, dar și broaște și insecte, rareori șoareci, pui de

păsări și popândăi.



eolian.






A024 Ardeola ralloides

Mărimea: 47-52 cm Categorie fenologică: oaspete de vară,

pasaj. Mod de cuibărit: în arbori sau tufişuri, pe sol, în

stufăriş sau în vegetaţia de mlaştină. Cuibăresc în mai - iunie,

în colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Nycticorax

nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus şi

Egretta garzetta. Caracteristicile cuibului: poate fi din trestie,

stuf,rogoz sau crengi de salcie. Puii sunt nidicoli şi sunt

hrăniţi mai ales cu insecte acvatice. Număr de ponte pe an: 1.

Număr de ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare albastru verzui..

Timp de clocire: 22-24 zile. Timp de şedere în cuib a puilor.

32 zile. Cel mai mult cloceşte femela.Habitat: lagune, bălţi cu

stuf, zone inundabile. Hrana: insecte, larve acvatice,

peștișori, broscuțe, șopârle, moluște mici, crustacee, viermi

și ceva hrană vegetală.



eolian.






A060 Aythya nyroca


ocazional iernează şi la noi pe apele neîngheţate. Mod de

cuibărit: la marginea apei, în desișurile de stuf.

Caracteristicile cuibului: cuibul este construit din plante din

imediata vecinătate, căptușit bogat cu puf și pene. Perioada

de cubărit: mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în

pontă: 7-11. Timp de clocire: 25-27 zile. Timp de şedere în

cuib a puilor. 50-60 zile. Habitat: lacuri, mlaştini cu vegetaţie

bogată, ochiuri de apă bine adăpostite. Hrana: mai mult

vegetală vara: plante acvatice, lintiță, semințe, rădăcini și animală iarna: crustacee, moluște, viermi, larve, insecte,

broscuțe, peștișori.



eolian.






A196 Chlidonias

hybridus

Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică : oaspete de vară,

pasaj. Descriere: Penajul pare de la distanţă albicios ca la

chire, iar la o lumină foarte puternică culoarea închisă de pe



eolian.




77

Nr.c

rt




partea inferioară a corpulului poate fi confundată cu efectul

unei umbre. Asemănarea cu chirighiţa neagră este imediat

evidentă prin zborul agitat, acrobatic, de obicei la mică

înălţime deasupra smârcurilor şi a pajiştilor, de unde prinde

insecte. Mod de cuibărire: iunie - iulie. Cuibăresc în colonii.

Cuibul îl amplasează pe frunze plutitoare, fiind format din

plante acvatice. Depune 2-3 ouă de culoare albastră verzuie

cu pete mai întunecate. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt

nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, în apropierea

lacurilor şi a bălţilor, în mlaştini. Hrana: peşti, insecte

acvatice şi larvele lor.






A197 Chlidonias niger

Mărimea: 24-30 cm Categorie fenologică: oaspete de vară,

pasaj. Mod de cuibărit: Caracteristicile cuibului: este format

dintr-o grămadă de trestii şi alte plante acvatice, căptuşit cu

material fin care pluteşte la suprafaţa apei construit pe frunze

de nuferi îngrămădite ori pe aglomeraţii de vegetaţie

plutitoare din stuf. Perioada de cubărit: mai. Număr de ponte

pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3. Timp de clocire: 14-17

zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. Habitat:

litoralul mării, lacuri adânci şi întinse, mlaştini. Hrana:

insecte şi larve acvatice, peştişori, mormoloci, broscuţe, dar

şi insecte terestre, viermi etc.



eolian.






A031 Ciconia ciconia

Mărimea: 100 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară.

Mod de cuibărit: pe stâlpi de telegraf, copaci înalţi sau pe

acoperişul din stuf sau şindrilă al caselor. Caracteristicile

cuibului: este o construcţie mare reutilizată an de an, realizată

din crengi şi crenguţe în amestec cu iarbă şi pământ;

interiorul este căptuşit cu resturi de plante, fulgi şi cârpe;

înălţimea faţă de sol: 5 – 10 m. Perioada de cubărit: aprilie -

iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 – 5.

Timp de clocire: 31 - 34 zile. Timp de şedere în cuib a puilor.

33 - 35 zile. Habitat: arături proaspete, câmpii ierboase şi

umede, mlaştini. Hrana: nevertebrate diverse de talie mare

(râme, gândaci, viermi, melci) dar şi vertebrate de talie mică

(broaşte, şopârle, şerpi, şoareci).

Specia a fost semnalata in

zbor, in zona de amplasare a

parcului. In zona nu au fost

identificate cuibuiri, zona

fiind o pasune fara conditii

prielnice de cuibarit pentru

aceasta specie.

In perioada de migratie

aceasta specie se ridica la

inaltimi mai mari de 700m

de unde se organizeaza in

stoluri in migratiile mari.

In perioada de hrana,


inaltimi de 20 – 30m

urmarind sursele de hrana.

Impact prognozat minim.

Sunt necesare masuri de

reducere a impactului, daca

in perioada de monitorizare

s-au constatat un numar

semnificativ de exemplare

victime .

A081 Circus aeruginosus


pasaj, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: în mlaştini, la

adăpostul stufărişului. Caracteristicile cuibului: construit pe

pământ, câteodată refolosit. Este o grămadă mare de beţe,

stuf uscat, căptuşit cu iarbă. Perioada de cubărit: aprilie-iunie.

Număr de ouă în pontă: 3-6. Timp de clocire: 31-36 zile.

Timp de şedere în cuib a 38-40 zile. Cloceşte numai femela.

Puii sunt nidicoli. Habitat: terenuri descoperite şi mlăştinoase

cu mult stuf. Hrana: broaşte, şobolani de apă, şerpi, peşti,

insecte mari, dar şi păsări adulte (de preferinţă lişiţe), tinere

sau pui de cuib, mai ales în perioada de hrănire a puilor.

Specia a fost semnalatain






aceasta specie.


ceasta specie se ridica la






78

Nr.c

rt




Consumă cu plăcere şi ouă. stoluri in migratiile mari.









s-au constatat victim din

aceasat specii un numar

semnificativ de exemplare.

A038 Cygnus cygnus

Mărimea: 145-150 cm Categorie fenologică: oaspete de

iarnă. Descriere: Coloritul este complet alb, ciocul este spre

vârf negru, iar la bază galben. Picioarele sunt negre. Mod de

cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. De obicei cuibărește în nordul

Siberiei, iernează la noi și primăvara se întoarce spre locurile

de reproducere. Habitat: litoral, lacuri cu mari suprafeţe, zone

inundabile. Hrana: mai ales vegetală: iarbă, plante acvatice,

semințe de ierburi, dar și viermi, insecte, moluște, broaşte,

câteodată și pești.



eolian.






A027 Egretta alba

Mărimea: 90 - 118 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,

pasaj, oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: în apropierea apei,

pe copaci sau în stufării. Caracteristicile cuibului: cuibul este

alcătuit din crengi subţiri, iar în stufării din trestie uscată.

Perioada de cubărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1.

Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie.

Timp de clocire: 25-26 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de

şedere în cuib a puilor. 42 zile.Puii sunt nidicoli. Habitat:

lagune, deltă, lacuri cu suprafeţe întinse şi puţin adânci.

Hrana: majoritatea din pești, dar consumă și insecte,

broaște,păsări mici.



eolian.






A026 Egretta garzetta

Mărimea: 56 - 63 cm Categorie fenologică: oaspete de vară.

Mod de cuibărit: aprilie - iunie. Cuibul îl construieşte în

arbori sau stuf, fiind alcătuit din plante uscate. Cuibăresc în

colonii mixte cu Ardea purpurea, Ardeola ralloides,

Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus. Număr de

ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare

albastru verzuie. Timp de clocire: 20-24 zile. Clocesc ambii

părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 41 zile. Puii sunt

nidicoli. Habitat: fluvii, deltă, terenuri cu tufişuri şi ape,

lacuri cu suprafeţe întinse dar nu prea adânci. Hrana: peşti

mici, insecte acvatice, broaşte.



eolian.






A189 Gelochelidon

nilotica

Mărimea: 38 cm. Categorie fenologică:oaspete de vară, pasaj.

Mod de cuibărire: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat

direct pe sol, folosind denivelările terenului pe care le

căptuşeşte cu alge şi ierburi uscate. Perioada de cuibărit: mai

- iunie. Depune 2-3 ouă de culoare gălbuie cu pete brun

violacee. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt nidifugi. Habitat:

lagune, plaje cu nisip şi maluri noroioase. Hrana: viermi,

moluşte, insecte (greieri, gândaci, libelule dar cu predilecţie

lăcuste), peşti şi şopârle mici, mamifere mici. Mai puţin

legată de mare decât restul chirelor, vânează mai ales pe

deasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor.



eolian.






A135 Glareola pratincola Mărimea: 25-30 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară.

Mod de cuibărit: pe pământ, pe locuri uscate din apropierea

apei, pe teren nisipos sau cu pietriș. Caracteristicile cuibului:



eolian.




79

Nr.c

rt




folosește adînciturile naturale, de exemplu o urmă de copită

sau o balegă veche. Uneori este adăpostit de un mușuroi sau

de tulpina unei buruieni. Perioada de cubărit: mai - iunie.

Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 ouă de

culoare verde măslinie cu pete negre dese. Timp de clocire:

17-18 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 22 zile. Puii sunt

la început nidicoli, apoi devin nidifugi. Habitat: mlaştini,

terenuri nisipoase şi întinse. Hrana: insecte mari (gândaci,

libelule, lăcuste, cosași, greieri, coropişniţe).






A022 Ixobrychus minutus

Mărimea: 35-38 cm Categorie fenologică: oaspete de vară.

Mod de cuibărit: izolat, pe pământ, în stufării, pe vegetaţia

frîntă sau plutitoare, la înălţime mică deasupra apei, pe

crengile joase din mlaştini sau în tufişuri nu prea mari, rar în

copaci. Caracteristicile cuibului: îl construieşte în stuf, fiind

alcătuit din tulpini şi frunze uscate de papură şi stuf. Perioada

de cubărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de

ouă în pontă: 5-6 ouă de culoare albă.. Timp de clocire: 16-

19 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a

puilor. 30 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: lacuri şi bălţi cu

malurile acoperite de păpuriş şi trestie. Hrana: în special

insecte acvatice şi larve, dar şi peştişori, broscuţe,

mormoloci, lipitori, moluşte, uneori chiar şi câte un şoarece,

o şopârlă sau un pui de cuib.







aceasta specie.

















A338 Lanius collurio

Mărimea: 18 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod

de cuibărit: cuib construit în tufişurile şi luminişurile din

pădurile de foioase, în arbori sau arbuşti spinoşi, pe izlazuri,

fâneţe sau lunci, la mică înălţime faţă de sol. Caracteristicile

cuibului: este construit din crenguţe, rădăcini, muşchi, frunze;

căptuşit cu material vegetal fin sau păr, lână şi puf de

pasăre.Perioada de cubărit: mai - iunie. Număr de ponte pe

an: frecvent 1. Număr de ouă în pontă: 5 - 6 ouă de culoare

variată (galbene, brune, verzi, roşcate) cu pete întunecate..

Timp de clocire: 15 - 16 zile.Cloceşte numai femela. Timp de

şedere în cuib a puilor: 12 - 16 zile. Puii sunt nidicoli.

Habitat: terenuri degajate şi cu tufişuri multe, de-a lungul

văilor largi ale râurilor montane. Hrana: diferite insecte

(lăcuste, gândaci, muşte, fluturi, viespi, bondari, ploşniţe,

libelule), vertebrate mici (şopârle, şoareci, păsărele mici).

Are obiceiul de a-şi crea rezerve de hrană înfigând diverse

animale de talie mică în ţepii unor tufe.







aceasta specie.

















A339 Lanius minor Mărimea: 20 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod

de cuibărit: Cuibul este amplasat în arbuştii spinoşi sau în

arbori, fiind construit din plante înflorite (pelin), căptuşit cu



eolian.




80

Nr.c

rt




pene, lână, fire de păr. Perioada de cubărit: mai - iulie.

Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4-5 ouă de

culoare verzui albăstruie, cu pete brun violacee.. Timp de

clocire: 15 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 2 săptămâni.

Puii sunt nidicoli. Habitat: peisaje descoperite, presărate cu

arbori şi arbuşti, adeseori în zonele împădurite. Hrana:

insecte mari, melcișori, rareori pui de păsări și șoareci. Îşi

face rezerve de mâncare fixându-le în spinii arbuştilor.

Specia ar putea apărea in

zona de amplsare a parcului

eolian in alti anii.

Înăltimea de zbor la care se

ridica aceasta specie in

migratie, este de maxim

50m.

Sunt necesare monitorizari

periodice, pentru ase

observa exemplare afectate

A177 Larus minutus

Mărimea: 26 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,

specie de pasaj. Descriere: este cel mai mic din pescăruşii din

Europa. Seara, vânează insecte zburătoare deasupra

stufărişului, ca pescăruşul râzător, dar are un zbor

considerabil mai rapid şi mai elegant. De asemenea, prinde

insecte de la suprafaţa apei. Mod de cuibărire: Cuibul este

amplasat pe sol, fiind alcătuit din plante uscate.Perioada de

cuibărire: aprilie - iunie. Depune 2-3 ouă de culoare măslinie

cu pete negre roşcate. Puii la început sunt nidicoli, apoi devin

nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, deasupra mării, pe

lacuri, în mlaştini. Hrana: peşti, moluşte, insecte acvatice şi

larvele lor, alge.



eolian.






A023 Nycticorax

nycticorax

Mărimea: 61 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,

pasaj. Mod de cuibărit: cuibul îl construieşte în arbori sau

stuf, fiind alcătuit din crengi, fire de trestie şi alt material

vegetal, dispus radial. Perioada de cubărit: mai - iunie.

Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de

culoare verzui albăstruie. Timp de clocire: 20 zile. Cloceşte

numai femela. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardea cinerea,

A. purpurea, Ardeola ralloides, Phalacrocorax pygmaeus,

Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta. Timp de şedere în

cuib a puilor: 7-8 săptămâni. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi

cu peşti mici, broscuţe şi insecte acvatice. Habitat: lacuri şi

bălţi cu vegetaţie bogată. În timpul zilei stă cocoţat pe un

arbore, arbust sau pe crengi uscate deasupra apei. Hrana:

pești, broaște, lipitori, insecte acvatice, mormoloci, crustacee

mici, moluște, mici mamifere (şoareci).



eolian.






A019 Pelecanus

onocrotalus


pasaj. Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii.Cuibul îl

construieşte în stuf sau pe plaur, pe bancuri joase de nisip, în

stufăriș, săpat în pământ. Caracteristicile cuibului: cuibul este

alcătuit din stuf, lipsit de căptușeală sau cu puține fire de

iarbă. Perioada de cuibărit: aprilie-mai. Număr de ponte pe

an: 1. Număr de ouă în pontă: 1 - 3 ouă de culoare alb

gălbuie. Timp de clocire: 29 - 30 zile. Timp de ședere în cuib

a puilor: 10 săptămâni. Puii în prima parte sunt nidicoli, apoi

devin nidifugi. Habitat: deltă, litoral, lacuri şi bălţi cu

adâncime mică. Hrana: exclusiv pești, cu totul întâmplător

broaște, pui de păsări, șobolani, raci.



eolian.






A034 Platalea leucorodia Mărimea: 86 - 100 cm Categorie fenologică: oaspete de

vară, pasaj. Mod de cuibărit: cuibărește în stufăriș sau în

tufișurile joase, uneori în arborii bătrâni. Cuibăresc în

colonii. Caracteristicile cuibului: este construit ca o

platforma din trestie, resturi de plante uscate; cuiburile din

trestie au 25-30 cm înălțime, vegetația din jur fiind călcată



eolian.







81

Nr.c

rt




în picioare. Perioada de cubărit: mai - iunie. Număr de ponte

pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de culoare albă cu

pete mici roşcate. Timp de clocire: 21 zile. Clocesc ambii

părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 4 săptămâni. Puii

sunt nidicoli. Habitat: lagune, ape puţin adânci, mlaştini cu

mult stuf la liziera pădurilor. Hrana: moluşte, crustacei,

larve şi insecte acvatice, mici peşti (ţipari), broaşte.



A132 Recurvirostra

avosetta

Mărimea: 43 cm Categorie fenologică: oaspete de vară,

pasaj. Descriere: Masculul execută parada nupţială. Mod de

cuibărit: pe maluri, în lagune cu apă sărată sau semisărată,

pe insule plane, pe bancuri de nisip sau nămol, pe pășuni,

uneori în vegetație sau pe sol cu scoici. Uneori cuiburile

dese formează adevărate colonii. Caracteristicile cuibului:

are formă plată, cu puțin material vegetal uscat, fără

căptușeală. Perioada de cubărit: mai - iunie. Număr de

ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de culoare

ocru gri, pătate cu cenuşiu şi brun. Timp de clocire: 22-24

zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni. Puii sunt

nidicoli. Habitat: lagune şi golfuri adăpostite, lacuri puţin

adânci de-a lungul litoralului mării. Hrana: viermi, moluşte,

crustacei mici, insecte acvatice şi larvele lor (ploşniţe,

ţânţari, muşte), peşti mici, plante acvatice de suprafaţă.



eolian.






A193 Sterna hirundo


pasaj. Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul este

amplasat pe insule de vegetaţie uscată, plaje de nisip..

Caracteristicile cuibului: este o adâncitură aproape plană,

necăptuşit sau căptuşit sărăcăcios cu materiale vegetale din

vecinătate, precum şi cu câteva pene. Perioada de cubărit:

mai - iulie. Număr de ponte pe an: 1-2. Număr de ouă în

pontă: 2-3 ouă de culoare galben verzuie cu pete cenuşii sau

brune. Timp de clocire: 20-33 zile. Cloceşte numai femela.

Timp de şedere în cuib a puilor: 28 zile. Puii sunt nidifugi.

Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu suprafeţe

întinse, terenuri noroioase. Hrana: viermi, crustacei, insecte

(în special libelule), peşti.



eolian.









82

Descrierea Specii de păsări cu migrație regulata nemenționate în anexa I a

Directivei Consiliului 2009/147/EC – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior,

identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta

acestora pentru aria de protectie

Nr.c

rt




1. A054 Anas acuta Mărimea: 56 - 73 cm. Categorie fenologică: specie de pasaj.

Descriere: Destul de rară ca pasăre, clocitoare în principal pe

bălți montane, mlaștini și bălți de altitudini joase, lagune.

Siluetă zveltă, dată de gâtul şi coada lungi. În zbor se remarcă

oglinda maro îngustă. Ambele sexe au cioc gri. Masculul cu

cap maro, gât alb, cu coadă ascuţită în penaj nupţial. Femela

pestriţă (cafeniu sau maro) foarte deschisă la culoare. Mod de

cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl construieşte în turbării.

Depune 7-9 ouă de culoare verde palid. Cloceşte numai

femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, islazuri umede.

Hrana: hrană mai mult vegetală, alge marine.



eolian.






2. A056 Anas clypeata Mărimea: 51 cm. Categorie fenologică : specie de pasaj,

oaspete de vară. Descriere: Pe apă are din faţă un aspect

masiv, dat de ciocul lung şi lăţit spre vârf. Aripile au benzi

late gri-albastre. În general, culorile care se văd la mascul în

zbor sunt foarte caracteristice. Mod de cuibărire: aprilie -

mai. Cuibăreşte în ierburi lângă ape puţin adânci, folosind o

adâncitură de pământ pe care o căptuşeşte cu ierburi. Depune

8-12 ouă de culoare alb gălbuie sau verzi cenuşii. Cloceşte

numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: bălţi cu stuf,

mlaştini inundate, ape cu adâncimi mici. Destul de des

întâlnită pe apele de câmpie puţin adânci şi acoperite cu

vegetaţie. De obicei stau în cârduri mici, ascunse între

plantele palustre. Hrana: crustacei mici, insecte acvatice şi

larvele lor, peşti mici, ouă de broaşte, alge verzi, frunze

seminţe. Se hrăneşte noaptea.



eolian.






3. A052 Anas crecca Mărimea:25-30 cm. Categorie fenologică : oaspete de iarnă.

Descriere: Răţoiul foarte colorat în penaj de primăvară; de la

distanţă arată închis la culoare, fiind caracterizat îndeosebi de

culoarea galben-albicioasă a subcodalelor laterale. Se adună

în cârduri mari. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. În

alte locuri cuibăreşte pe apele mai mici, de obicei dulci, din

regiunile montane, depresionare şi de coastă. Habitat: lacuri,

bălţi, islazuri mici, mlaştini inundabile. Hrana: hrana în

special vegetală: boabe, seminţe, ierburi, lintiţă, frunzele

plantelor acvatice, dar şi animală: moluşte, viermi, larve,

insecte, mormoloci, icre etc.



eolian.






4. A050 Anas penelope Mărimea:25-30 cm. Categorie fenologică : oaspete de iarnă.

Descriere: Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. În alte

locuri cuibăreşte pe apele mai mici, de obicei dulci, din

regiunile montane, depresionare şi de coastă. Habitat: lacuri,

bălţi, islazuri mici, mlaştini inundabile. Hrana: hrana în

special vegetală: boabe, seminţe, ierburi, lintiţă, frunzele

plantelor acvatice, dar şi animală: moluşte, viermi, larve,



eolian.








83

Nr.c

rt




insecte, mormoloci, icre etc. cuibarire sau adăpost.

5. A053 Anas platyrhynchos Mărimea: 50-60 cm. Categorie fenologică:

sedentară. Mod de cuibărit: pe sol, în ierburi, tufișuri,

mărăcinișuri de pe insulele mici, în scorburi de copaci, în

apropierea apelor și chiar în cuiburi vechi de ciori.

Caracteristicile cuibului: este construit din resturi de plante,

frunze, iarbă etc. și căptușit cu pene și puf. Perioada de

cubărit: martie. Număr de ouă în pontă: 7-11. Timp de

clocire: 26-29 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 7-8

săptămâni. Cloceşte numai femela. Puii sunt nidifugi şi sunt

îngrijiţi numai de femelă. Habitat: lacuri, iazuri, râuri, bălţi,

mlaştini şi câmpuri cultivate. Hrana: hrana este în special

vegetală: semințe, grăunțe, ierburi, frunze de plante acvatice,

lintiță, cereale, dar și animală: moluște, viermi, larve, insecte,

mormoloci, broscuțe, icre etc.



eolian.






6. A055 Anas querquedula Mărimea: 38 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,

pasaj. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat pe sol în ierburi,

în apropierea apelor, în stufăriș. Caracteristicile cuibului: este

o adâncitură cu ceva plante, puf și câteva pene.. Perioada de

cubărit: aprilie-mai. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă

în pontă: 8-11. Timp de clocire: 21-23 zile. Timp de şedere în

cuib a puilor. 5-6 săptămâni. Cloceşte numai femela. Puii

sunt nidifugi. Habitat: lacuri, bălţi şi râuri cu vegetaţie

bogată, câmpii inundate. Hrana: moluşte mici, insecte

acvatice şi larvele lor, peşti, ouă de peşti şi broaşte, diferite

plante, seminţe, grăunţe, cereale, ierburi.



eolian.






7. A051 Anas strepera Mărimea: 51 cm. Categorie fenologică: oaspete de

vară, pasaj. Mod de cuibărit: în desişurile înalte aproape de

apă. Caracteristicile cuibului: este construit din plante, puf şi

câteva pene. Perioada de cubărit: mai. Număr de ponte pe an:

1. Număr de ouă în pontă: 8-12. Timp de clocire: 25-27 zile.

Timp de şedere în cuib a puilor: 7 săptămâni. Habitat: lacuri

şi bălţi cu apă dulce, iazuri, râuri cu curgere lentă şi cu

vegetaţie bogată. Hrana: în special vegetală: grăunţe, seminţe,

ierburi, frunze acvatice, lintiţă, cereale, dar şi animală:

moluşte, viermi, mormoloci, broscuţe.



eolian.






8. A043 Anser anser Mărimea: 76 - 93 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară.

Mod de cuibărit: cuibul este amplasat pe locuri umede, în

stufării şi pe plaur vechi. Caracteristicile cuibului: construit

din trestie, ierburi şi alte plante, căptuşit cu puţin puf şi pene

mici. Perioada de cubărit: martie-aprilie. Număr de ouă în

pontă: 5-6. Timp de clocire: 28-29 zile. Timp de şedere în

cuib a puilor. părăsesc cuibul imediat după eclozare, însă sunt

supravegheaţi de părinţi încă 8 săptămâni. Cloceşte numai

femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, câmpuri cultivate,

mlaştini cu apă sărată sau dulce, păşuni şi mirişti. Hrana:

vegetal - iarbă, plante furajere verzi, cereale verzi, frunze de

sfeclă, boabe de cereale, seminţe, rar insecte acvatice.



eolian.









84

Nr.c

rt




9. A059 Aythya ferina Mărimea: 46 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,

pasaj, oaspete de iarnă. Descriere: Masculul are spate gri, dar

nu albicios ca la rața cu cap negru. Femela este mai puțin

caracteristică, însă prezintă pe obraz o pată întunecată,

difuză. Capul este de formă triunghiulară cu cioc puternic și frunte plată. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl

construieşte pe lacuri mlăștinoase bogate în stufăriș. Iarna pe

lacuri, bazine de acumulare, cursuri lente de râuri, uneori în

estuare, deseori pe mare sau în denivelările solului, fiind

alcătuit din papură, stuf pe care îl căptuşeşte cu pene. Depune

6-11 ouă de culoare ocru gri. Cloceşte numai femela. Puii

sunt nidifugi. Habitat: lagune, lacuri, bălţi, ochiuri de apă

bine adăpostite. Hrana: esenţial vegetală, frunze, tije,

seminţe, rizomi de la plantele palustre, moluşte, crustacei,

insecte acvatice de talie mică, ocazional peşti şi broaşte mici.



eolian.






10. A061 Aythya fuligula Mărimea: 42 cm. Categorie fenologică : oaspete de iarnă,

pasaj, rar oaspete de vară. Descriere: Masculul caracteristic,

negru cu un dreptunghi alb pe laturi și un moț lung care

atârnă. Femela are un moț scurt și deseori o dungă îngustă

albă la baza ciocului. În afara sezonlui de cuibărire în grupuri

mari pe lacuri, bazine de acumulare, bălți sau pe ape litorale.

Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibul îl construieşte pe sol.

Depune 6-14 ouă de culoare ocru brun. Puii sunt nidifugi.

Habitat: lacuri, mlaştini de-a lungul litoralului. Hrana:

nevertebrate şi plante acvatice.



eolian.






11. A087 Buteo buteo Mărimea: 50 - 56 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară,

oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: cuibăreşte în arbori înalţi

din păduri bătrâne. Caracteristicile cuibului: cuibul este

amplasat în bifurcaţia de la baza coroanelor şi este folosit mai

mulţi ani la rând, este construit din ramuri, crenguţe, fire de

iarbă; căptuşit cu fire de iarbă; înălţimea faţă de sol: 20 - 40

m. Perioada de cubărit: aprilie – iulie. Număr de ponte pe an:

1. Număr de ouă în pontă: 2 - 6. Timp de clocire: 30 - 35 zile.

Timp de şedere în cuib a puilor. 40 – 50 zile. Habitat: regiuni

împădurite, zăvoaie, terenuri descoperite, chiar şi în

apropierea aşezărilor omeneşti. Hrana: şoareci, şopârle,

insecte de talie mare.

Specia a fost semnalata in






aceasta specie.














s-au constatat un numar

semnificativ de exemplare

victime .

12. A198 Chlidonias

leucopterus

Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică : oaspete de vară.

Descriere: În penaj de vară uşor de recunoscut chiar de la

distanţă prin corpul şi subalarele de un negru intens, albul

strălucitor din zona cozii şi culoarea albicioasă de pe

supraalare. Mod de cuibărire: mai - iunie. Cuibăresc în mici

colonii. Cuibul este amplasat pe lacuri, în mlaştini, aşezat pe

plante plutitoare. Depune 2-3 ouă mici de culoare brună cu

pete cenuşii şi negre. Clocesc ambii părinţi. Puii sunt



eolian.








85

Nr.c

rt




nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, lacuri, mlaştini.

Hrana: peşti, mormoloci, mici broaşte, viermi, diferite insecte

acvatice, alge plutitoare.





86

Descrierea tipurilor de habitate prezente în situl ROSCI0162 – Lunca

Siretului Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii

şi relevanta acestora pentru aria de protectie

Nr.c

rt

Tip de habitat Caracteristice tipului de habitat Identificarea speciei în



1.

3260 Cursuri de apa din

zonele de câmpie, pâna la

cele montane, cu

vegetație din

Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

1) Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan,

cu vegetaţie submersă sau natantă din Ranunculion fluitantis

şi Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei în timpul verii)

sau muşchi acvatici.

2) Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus,

R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum

spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris,

Potamogeton spp., Fontinalis antipyretica.

3) Acest habitat este uneori asociat cu comunităţile de

Butomus umbellatus de pe maluri. Este important să se ţină

cont de acest aspect în procesul de selecţie a siturilor de

importanţă comunitară.

HdR R2208

Veg Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Géhu 1961;

Hottonietum palustris Tüxen 1937; Callitrichetum palustris

(Dihoru 1975) Burescu 1999.

Acest tip de habitat nu a

fost identificat in perimetru

viitorului parc de eoliene.

2. 6440 Pajiști aluviale din

Cnidion dubii

1) Pajişti aluviale cu regim natural de inundare aparţinând

alianţei Cnidion dubii, în condiţii climatice continentale până

la subcontinentale.

2) Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia,

Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia

officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.

3) Acesta este un habitat de tranziţie între pajiştile higrofile şi

cele xerofile, ce acoperă arii restrânse. Acest aspect trebuie

luat în considerare în procesul de selectare a siturilor.

HdR R3712, R3715, R3716

Veg Poëtum pratensis Răvăruţ et al. 1956; Ranunculo

repentis-Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933; Agrostio-

Festucetum pratensis Soó 1949; Agrostietum stoloniferae

(Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956; Poëtum silvicolae Buia

et al. 1959; Alopecuretum ventricosi Turenschi 1966;

Agrostio- Deschampsietum caespitosae Ujvárosi 1947; Cirsio

cani-Festucetum pratensis

Májovsky ex Ruzicková 1975.

NrSCI 14

NB Literatura de specialitate din ţara noastră nu consemnează

nici o asociaţie din al. Cnidion dubii (în sens strict) şi nici

una dintre asociaţiile descrise în Europa centrală nu se

regăsesc în România (şi de altfel, nici în Ungaria). Totuşi,

este posibil ca pajiştile umede cu Cnidium să fi dispărut ca

urmare a îndiguirilor, regularizărilor

cursurilor de apă, eutrofizării, etc. Pe de altă parte, o serie de

autori consideră – din raţiuni nomenclaturale - pe Agrostion

stoloniferae ca sinonim cu Cnidion dubii sau Deschampsion

caespitosae. De fapt, acelaşi habitat, în sens strict ecologic,

este prezent şi la noi, şi în Europa centrală, existenţa

habitatelor de pajişti aluviale în România şi importanţa

conservării lor fiind de necontestat. De aceea, habitatul 6440

a fost luat în considerare, ca tip de staţiune, dar cu asociaţiile







87

Nr.c

rt




prezente la noi, încadrate în Agrostion stoloniferae.

3.

91F0 Păduri ripariene

mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul

marilor râuri (Ulmenion

minoris)

1) Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia

majoră a râurilor, expuse regulat inundaţiilor în perioda

creşterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundaţiilor

provocate de înălţarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă

pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între

inundaţii sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric

specific, speciile lemnoase dominante aparţin genurilor

Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine

dezvoltat.

2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra,

Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P.

canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,

Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus

communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis

solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

3) Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau

climax din specii cu lemn de esenţă moale, în zonele joase ale

luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri aluviale de

specii cu lemn de esenţă tare. Acest tip de habitat apare

adesea în conjuncţie cu păduri de anin şi frasin (44.3).

HdR R4404, R4409, R4410, R4411

Veg Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963;

Quercetum roborispedunculiflorae Simon 1960 (syn.:

Fraxino angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et

al. (1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum

pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997;

Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn.

Ulmeto minoris-Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda

1970).

NrSCI 26

NB În denumirea primei asociaţii s-a corectat numele

subspeciei Fraxinus angustifolia, din pannonica în

danubialis.




4. 3270 Râuri cu maluri

nămoloase cu vegetație

de Chenopodion rubri și Bidention

1) Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în

etajul submontan, cu vegetaţie pionieră anuală, nitrofilă, din

alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p. Primăvara

şi la începutul verii, acest habitat de maluri nămoloase se

prezintă fără nici un fel de vegetaţie (ea dezvoltându-se mai

târziu în timpul anului). Dacă

condiţiile nu sunt favorabile, această vegetaţie se dezvoltă

puţin sau poate fi total absentă.

2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium

sp., Polygonum lapathifolium.

3) Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu populaţii

dense ale genului Bidens sau ale unor specii de neofite.

Pentru a înlesni conservarea acestor comunităţi, cu o

dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să se

ia în considerare maluri

cu lăţimi între 50 şi 100 m şi chiar porţiuni fără vegetaţie

(24.51).

HdR R5312

Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tüxen

1950; Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935;

Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Soó et Csűrös 1974

(inclusiv subas. chlorocyperetosum glomerati Burescu 1999);







88

Nr.c

rt




Xanthio strumarii-Bidentetum tripartitae Timár 1947;

Bidentetum cernui (Kobenza 1948) Slavnič 1951.

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix

alba și Populus alba

1) Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel

al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte

specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă

multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene cu

Populus spp., Ulmus

spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus

robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae,

liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei

coronamentul prin înălţimea lor; aceştia pot fi absenţi sau rari

în anumite grupări vegetale, care sunt atunci dominate de

specii din genurile enumerate mai sus (44.6).

2) Plante: Salix alba, Populus alba.

HdR R4406

Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936.

NrSCI 31

NB Indubitabil, tipurile 91E0 şi 92A0 se suprapun parţial,

datorită menţionării comunităţilor de salcie albă în definiţia

ambelor habitate. Pentru a înlătura orice confuzie, s-au inclus

în acest habitat numai pădurile de plop alb, pure sau

amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale

mai evoluate şi prezintă un cortegiu

mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca

diferenţiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp.

sylvestris, Galium rubioides şi unele transgresive din clasele

Querco-Fagetea şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus

laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum,

Asparagus verticillatus, A.

tenuifolius, A. officinalis.




6. 91I0 * Vegetație de

silvostepa eurosiberiana

cu Quercus spp.

1) Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul

Europei. Clima este foarte continentală, cu o mare

amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess

(soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q.

pedunculiflora şi Q. pubescens domină stratul arborescent al

acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice

continentale şi geofite din Aceri tatarici-Quercion Zólyomi

1957.

2) Plante: Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q.

pedunculiflora, Q. petraea, Acer campestre, A. tataricum,

Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Cornus sanguinea,

Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Ligustrum

vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyraster, Rhamnus

cathartica, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea,

Carex michelii, Dactylis polygama, Galium dasypodum,

Geum urbanum, Lathyrus niger, Polygonatum latifolium,

Pulmonaria mollis subsp. mollis, Tanacetum corymbosum,

Tulipa bibersteinniana, Vincetoxicum hirundinaria, Viola

jordanii.

3) Acest tip de habitat, care forma odată vegetaţia naturală a

Europei de sud-est, este foarte fragmentat în prezent. În

Austria, este adesea degradat ca urmare a invaziei salcâmului

(Robinia).

HdR R4138, R4146, R4148, R4156, R4157, R4159

Veg Aceri tatarici-Quercetum roboris Zólyomi 1957;

Quercetum pedunculifloraecerris Morariu 1944; Quercetum

pedunculiflorae Borza 1937; Convallario-Quercetum roboris







89

Nr.c

rt




Soó (1939) 1957.

NrSCI 29

NB În ţara noastră Aceri tatarici-Quercetum roboris nu apare

pe loess, aşa cum se precizează în manualul EUR 27.

7.

91E0 * Păduri aluviale cu

Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae,

Salicion albae)

1) Păduri de luncă de Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa

ale cursurilor de apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai

Europei temperate şi boreale (44.3: Alno-Padion); păduri de

luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi submontane din

Alpi şi

Apeninii de nord (44.2: Alnion incanae); galerii arborescente

formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis şi

Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul

submontan, colinar şi zona de câmpie (44.13: Salicion albae).

Toate tipurile

apar pe soluri grele (în general bogate în depozite

aluviale),inundate periodic de creşterea nivelului râului (sau

pârâului) cel puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi

aerate în perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul

ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare

(Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris,

Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium

oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale, precum

Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides,

Corydalis solida.

Acest habitat include mai multe subtipuri: păduri de frasin şi

anin ale izvoarelor şi râurilor aferente (44.31 – Carici

remotae-Fraxinetum); păduri de frasin şi anin ale râurilor cu

curgere rapidă (44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae); păduri

de frasin şi anin ale râurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno-

Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum); galerii montane de anin alb

(44.21 - Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor 1958);

galerii submontane de anin alb (44.22 - Equiseto hyemalis-

Alnetum incanae Moor 1958); păduri-galerii de salcie albă

(44.13 Salicion albae).

2) Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana,

Fraxinus excelsior; Populus nigra, Salix alba, S. fragilis;

Ulmus glabra; stratul ierbos – Angelica sylvestris, Cardamine

amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C.

remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum,

Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria,

Geranium sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus,

Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria

nemorum, Urtica dioica.

3) Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti

umede sau cu păduri de ravene (Tilio-Acerion). Poate fi

observată uneori o succesiune către Carpinion a frăsinetelor.

HdR R4401, R4402, R4405, R4407, R4408

Veg Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991;

Stellario nemorum-Alnetum glutinosae (Kästner 1938)

Lohmeyer 1957; Carici brizoidis-Alnetum glutinosae Horvat

1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-Fraxinetum Koch ex

Faber 1936; Pruno padi-Fraxinetum Oberdorfer 1953;

Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum albae Issler

1924.

NrSCI 60

NB Salicetum fragilis corespunde fitocenozelor pure sau

dominate de salcie plesnitoare (fără salcie albă), pe lângă care

poate apărea destul de frecvent aninul negru (Alnus







90

Nr.c

rt




glutinosa). Salicetum albae înglobează fitocenoze de salcie

albă, pure sau amestecate în proporţii diferite cu Salix fragilis

şi/sau Populus nigra. În timp ce prima asociaţie se dezvoltă

pe soluri aluviale ceva mai evoluate, a doua are un caracter

mai pionier datorită viiturilor mai intense şi frecvente.

Denumirea de Salicetum albae-fragilis sensu Tüxen 1937

este în prezent considerată un sinonim al lui Salicetum albae

Issler 1924. Salicetum albae-fragilis sensu Issler 1926 em.

Soó 1957 a devenit un nomen ambiguum pentru că a fost prea

larg definit şi nu mai este preluat în lucrările recente.




91

Descrierea Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca Siretului

Inferior, identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi

relevanta acestora pentru aria de protectie Nr.c

rt




1355 Lutra lutra

Capul + trunchiul (60) 70-90 cm; coada 35-40 (50) cm;

înălţimea la greabăn 30 cmurechea 20-28 (30) mm; talpa

posterioară 11-14 cm; greutatea 8-11 (15) kg. Femela este

mai mică decât masculul. Capul mic, turtit şi lat. Urechile

rotunjite, scurte, puţin ieşite din blană, acoperite de un

opercul membranos. Ochii mici, aproape de colţurile gurii, cu

pupila rotundă. Buzele groase, cea superioară cu mustăţi.

Nasul golaş, cu papile în reţea. Picioarele îi sunt scurte în

raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană de

înot. La înot se foloseşte atât de picioarele dinapoi precum şi

de coadă. Degetele daesupra păroase, ventral nude. Blana cu

peri moi şi mătăsoşi; cei moi la bază cafenii deschis, către

vârf cafenii întunecat; perii mătăsoşi cafenii întunecat,

strălucitori. Spatele cafeniu întunecat şi lucios; ventral

cafeniu deschis sau sur-cafeniu cu irizaţii "verzui" pe gât şi

laturile corpului. Pe bărbie, laturi şi pe mijlocul buzei

superioare câteva pete neregulate, albe sau albicioase. Irisul

cafeniu-castaniu. Tinerii mai mult sur-cafenii. Se întâlnesc

foarte rar exemplare cu blana roşcată deschis, galbenă sau

albă. Formula dentară: 3.1.4.1. / 3.1.3.2. = 36. Longevitatea

este de 18 – 18 ani. Simţurile sunt foarte dezvoltate şi în

egală măsură: văzul, auzul şi mirosul.

Vânează adeseori în grup; este animal de amurg şi de

noapte cu toate că poate fi văzut şi ziua. Poate rezista sub apă

6 –7 minute fără să iasă la suprafaţă.Se hrăneşte cu peşti,

broaşte, raci, mamifere mici, acvatice. Răspândirea vidrei în

Europa câr şi la noi depinde de posibilitatea procurării hranei

ei de bază: peştele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl

constituie ţărmurile împădurite ale apelor curgătoare şi

stătătoare, fie ele de munte sau de şes.

Răspândită din Europa până în Asia centrală şi nordul

Africii. La noi, localizată în deltă şi pe lângă râurile de munte

bogate în păstrăvi. Trăieşte în apă şi pe uscat, având vizuina

cu două intrări.



eolian.






1335 Spermophilus

citellus

Cunoscut şi sub denumirile de şuiţă sau tastar, popândăul

este o specie aparţinâd familiei veveriţelor - Sciuridae şi

singurul reprezentant european al genului Spermophilus. La

fel ca toate veveriţele, acest animal face parte din ordinul

rozătoarelor. Numele de popândău sau poponete i se trage de

la poziţia pe care o adoptă deseori: spijinirea pe membrele

posterioare şi pe coadă, în

poziţie verticală.

Descriere: Popândăul are corpul suplu şi alungit, fără a

depăşi 22 – 23 cm fără coadă, coada având între 5 cm şi 8

cm. Greutatea adultului este situată între 24 – 34 g. Capul

uşor teşit în regiunea frontală, botul scurt şi obtuz,

pavilioanele urechilor mici şi rotunjite, ca nişte cute

tegumentare acoperite de peri scurţi. Coada are 5-8 cm

lungime şi este bine îmbrăcată în blană. Greutatea corpului

este cuprinsă între 230 şi 340 g. Membrele sunt scurte, cele

Amplasarea şi funcţionarea

generatoarelor din Parcul

Eolian nu va afecta

populaţia acestei specii şi în

afara sitului ROSCI0162.

In perimetrul de amplasare

a parcului eolian au fost

identificate galerii de

deplasare specifice

popandailor. Nu au fost

identificate cuiburi ale

acestora. Specia a fost

observata in repetate

randuri.

Populatia de popandai este

bine reprezentata in zona.




92

Nr.c

rt




Răspândirea geografică

anterioare având câte 4 degete, iar cele posterioare câte 5,

prevăzute cu gheare lungi, puternice, mai mult sau mai puţin

ascuţite, adaptate pentru săpat. Blana are peri scurţi şi aspri;

culoarea de fond pe faţa superioară a corpului este cenuşie-

gălbuie-brună, cu reflexe negre şi ruginii, insulare, închise la

culoare, cu aspect de pete fine. Pe părţile laterale ale corpului

blana prezintă nuanţe sulfurii. Pe cap culoarea este uniformă

şi fără pete, iar în jurul ochilor se conturează un inel galben

deschis; bărbia şi gâtul sunt albe, pieptul, abdomenul şi faţa

internă a membrelor sunt galben sulfuriu. Coada este mai

deschisă pe partea ventrală şi prezintă peri mai întunecaţi la

culoare pe partea terminală. Ochii popândăului sunt mari,

proeminenţi şi, în comparaţie cu mărimea capului, sunt mult

distanţaţi între ei. Această poziţie a ochilor reprezintă

rezultatul unei adaptari la mediu, permiţând animalului să

observe întinderile din jur, fără a scoate complet capul din

galerii. Buza superioară este crestată adânc. La baza cozii are

3 papile perianale, care secretă un lichid mirositor, cu rol în

găsirea partenerilor de împerechere şi în delimitarea

teritoriului.

Habitat: Populează zona de stepă, neîmpadurită, fiind

prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri

cultivate sau inierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara

noastră, popândăul are o raspândire discontinuă, lipsind total

din podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale

arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari,

urcând numai până la 450 m. (dealul Pietricica din Piatra

Neamţ). Îl găsim în afara arcului carpatic, până la graniţele

ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş,

densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în

Bărăgan şi Dobrogea. Trăieşte în colonii, însă fiecare individ

are o galerie proprie. Deşi este un animal sociabil, cea mai

mare parte a timpului o petrece în galeriile sale, destul de

complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional.

Galeriile ocazionale sunt folosite pe timp rece şi umed şi sunt

construite fie la suprafaţă, fie la o adâncime maximă de 120

cm, fiind prevăzute cu 1-2 cuiburi. Galeriile permanente,

utilizate pentru hibernare, au o structură mai complicată şi

ating o adâncime de peste 2 m. Cuibul este amplasat în

profunzime şi adăpostit într-o cameră ale cărei dimensiuni

sunt variabile. Acesta este confecţionat din resturi vegetale,

frunze uscate de graminee, tulpini, fire de lână, bucăţi de

hârtie sau de pânză şi alte materiale. Cuibul le serveşte atât

pentru hibernare, cât şi pentru creşterea puilor. Arhitectonica

galeriei variază în funcţie de sol, condiţiile climaterice sau

caracteristicile indivizilor (vârstă de exemplu).

Perioada de hibernare este determinată de condiţiile

de temperatură. În general, începe în luna septembrie şi

durează până în luna martie; în mod excepţional, când apar

condiţii climatice nefavorabile, cu temperaturi scăzute sub

15ºC, intrarea în hibernare poate avea loc chiar în luna

august. Popândăii hibernează fie în grupuri mici de 2 până la

5 indivizi, de regulă mamă şi pui, fie solitari. Indivizii tineri

intră ultimii în această stare. Nu îşi fac provizii, starea de

hibernare fiind profundă şi continuă. Trezirea şi ieşirea la

suprafaţă se face eşalonat: întâi masculii adulţi, după care

femelele şi, în ultima etapă, indivizii tineri.

Hrana poate fi atât vegetală, cât şi animală. Popândăul

Existenta pasarilor rapitoare

in intreaga Valea

Calmatuiului , regleaza

limitand populatia de

popandai. Specii de pasari

identificate in zona

amplasamentului constituie

concurenti important si

numerosi la sursele de hrana

care ar putea aparea in

sezonul de vegetatie sau de

recoltare a culturilor

agricole fapt ce duce la

limitarea popuatiei de

popandai

Popandaul este considerat

a fi un animal daunator

atat pentru culturi, cat si

pentru siguranta solului.

Acest rozator depreciaza

pajistile si faneturile prin

reteaua lor de galerii si

contribuie la erodarea

solurilor si la slabirea

digurilor. Mai mult decat

atat, animalul este un

rezervor de germeni

patogeni si paraziti si un

transmitator de boli

parazitoze in caz de

suprapopulare datorita

epuizarii surselor de hrana

naturala, invadand culturile

cerealiere si leguminoase.

Popandaul are un instinct de

supravietuire foarte

dezvoltat, ocolind astfel

zonele care nu le asigura o

oarecare siguranta.

Constructia parcului eolian

se va realize etapizat.

Lucrarile de realizare a

fundatiilor se vor face pe

etape, (turbina cu turbine).

Deasemenea drumurile de

acces vor fi de pamant cu

piatra ce se inerba in timp.

Aceste drumuri nu vor

constitui o fragmentare a

terenului frecventat de

popandai, iar rigolele de

scurgere apelor pluvial vor

constitui refugii si pentru

popandai.




93

Nr.c

rt




este un animal diurn, hemofil şi îşi desfaşoară activitatea de

căutare a hranei în prima parte a zilei şi după-amiaza, înainte

de asfinţitul soarelui. Consumă, în general, părţile verzi ale

plantelor, rădăcini şi seminţe, dar şi insecte, miriapode,

melci, râme sau vertebrate mici.

Perioada de reproducere începe la câteva zile de la ieşirea

din hibernare. În această perioadă masculii au un

comportament agresiv unii faţă de alţii. Femelele nasc 2 până

la 9 pui (cel mai frecvent 4 sau 5), după o perioadă de

gestaţie de 25-28 de zile. Alăptatul durează 6 săptămâni, iar

puii ating maturitatea sexuală la un an de la naştere, după

perioada de hibernare.

Popândăul este considerat a fi un animal dăunător

atât pentru culturi, cât şi pentru siguranţa solului. Acest

rozător depreciază pajiştile şi fâneţele prin reţeaua lor de

galerii şi contribuie la erodarea solurilor şi la slăbirea

digurilor. Mai mult decât atât, animalul este un rezervor de

germeni patogeni şi paraziţi. Blana lor, comercializată cu

success în unele ţări, este slab valorificată la noi.




94

Descrierea speciilor de amfibieni și reptile, enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca


şi relevanta acestora pentru aria de protectie Nr.c

rt




1. 1220 Emys orbicularis

(broasca ţestoasă de apă)

Carapacea la mascul 14-17 cm, coada 6-9 cm; carapacea la

femelă 14-18 cm, coada 6-8 cm. Carapacea la tineri rotunjită,

la adulţi eliptică, puţin mai lată posterior decât anterior (cu

muchie vertebrală la tineri); plăcile uneori divizate.

Plastronul la femelă plat, la mascul uşor scobit, format din

6+6 plăci (uneori divizate). Coada cu solzi în verticil mai

mult sau mai puţin proeminenţi. Carapacea la tineri cafenie-

întunecat, pătată confuz; plastronul negru-cafeniu, marginile

cu pete gălbui. Picioarele şi coada cafenii întunecat, deasupra

punctate cu gălbui, dedesupt galbene intens, cu pete

întunecate. La adulţi, carapacea are fondul cafeniu-întunecat,

cafeniu-roşiatic sau negru cu pete rotunde sau linii întrerupte

galbene, mai mult sau mai puţin numeroase, dispuse în raze

pe fiecare dintre plăci (var. europaea), iar plastronul galben

deschis sau galben-roşcat, cafeniu sau aproape complet

negru. Picioarele şi coada negricioase, mai mult sau mai

puţin pătate cu galben. Capul la mascul deasupra cafeniu cu

spirale negre, la femelă pătat cu galben. Irisul la mascul

albicios, la femelă gălbui.

Trăieşte în ape stătătoare, mâloase, şi în cele cu curs

liniştit; înoată şi se scufundă foarte bine. Se hrăneşte cu

viermi, insecte de apă, raci, scoici, mormoloci şi peştişori;

mănâncă obişnuit sub apă. Prin octombrie se retrage în mâlul

de pe fundul sau marginea bălţilor, iazurilor, de unde reapare

primăvara, prin februarie-martie, când are loc şi reproducerea

(cel mai adesea sub apă), care se repetă toatăvara. Femela

depune, prin mai-iunie, 4-16 ouă mai mult sau mai puţin

cilindrice; clocirea durează, în funcţie de temperatura solului,

3-5 luni. Puii apar, cel mai adesea, în primăvara anului

următor; masculii sunt capabili de reproducere după 12-13

ani, excepţional între 6 şi 8 ani; femelele devin mature după

15-20 ani. Se comportă bine în captivitate. Trăieşte 100-120

ani. În fauna ţării destul de comună.



eolian.






2. 1166 Triturus cristatus Este cea mai mare specie de triton din România. Masculul

13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm.

Trăieşte prin bălţile şi iazurile din regiunile de câmpie până

în zona subcarpatică, ascunsă prin printre tulpinile plantelor

acvatice. Intră în apă în martie şi, în funcţie de nivelul

acesteia, poate rămâne până în mai-iunie.

Reproducerea prin aprilie-mai în bălţi şi băltoace. Deşi

depune numeroase ouă (peste 100), multe nu se dezvoltă

datorită unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle sferice,

albe-gălbui, cu diametrul de 2-4 mm. După 13 zile, larvele

ies din ouă şi rămân în apă 3 luni, atingând 50 - 85 mm. Către

iarnă se retrag (adulţi şi tineri) pe sub pietre, rădăcini şi

scoarţa arborilor.

Este o specie extrem de vorace; consumă râme, limacşi,

artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T.

vulgaris). Are numeroşi duşmani: peşti, ţestoase, păsări.

Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida



eolian.









95

Nr.c

rt




dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul

acvatic cât şi în cel terestru.

În captivitate a trăit 30 de ani.

Este o specie vulnerabilă, în anumite zone chiar periclitată.

Reducerea locurilor de reproducere a afectat mult această

specie, mai pretenţioasă decât celelalte specii de tritoni.

Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante

mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în

bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este

întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m.

Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei

şi Marea Britanie până în munţii Urali. În nord, în

Scandinavia, ajunge până la paralela 65. Lipseşte din

peninsula Iberică, Italia şi, începând cu Austria la sud de

Dunăre.

În România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte

din Dobrogea şi lunca Dunării unde este înlocuit de Triturus

dobrogicus.

În ţara noastră există 3 subspecii. Triturus cristatus

cristatus, mai ales în zona carpatică. Triturus cristatus

danubialis, mai ales în şesul Dunării. Triturus cristatus

dobrogicus (Triturus dobrogicus), în bălţile din Delta

Dunării.

3. 1188 Bombina bombina Corpul este îndesat, turtit, de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5

cm. Capul este relativ mic, având lungimea egală cu lăţimea,

cu botul rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenţi, având pupila

triunghiulară. Dorsal tegumentul este foarte veruculos,

acoperit cu numeroşi negi, rotunzi sau ovali, având un punct

negru central. Cuta gulară este distinctă. Este o specie diurnă,

predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme, în

martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează

pe uscat în ascunzişuri.

Reproducerea prin aprile-mai; în condiţii favorabile de

mediu se poate repeta în august. Specia este vulnerabilă în

special datorită dispariţiei a numeroase habitate prielnice.

Nepretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă, permanent sau

tempor, în bălţi de la şes şi câmpie, urcând şi în regiunea

dealurilor, la altitudini între 0-400. În lacurile din lunca şi

Delta Dunării, pe maluri, în zonele cu vegetaţie, deşi cel mai

frecvent ocupă bălţile temporare inundate.

Răspândită în estul Europei, din Danemarca şi sudul

Suediei în vest, Cehia, fosta Iugoslavie şi Dunărea în sud, în

Rusia până aproape de Urali. Lipseşte în peninsula Crimeea.

În România este prezentă pretutindeni în zonele de şes:

Câmpia Română, Bărăganul, Dobrogea inclusiv delta,

Crişana, Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei.



eolian.









96

Descrierea speciilor de nevertebrate, enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE în Formularul Standard al situl ROSCI0162 – Lunca


şi relevanta acestora pentru aria de protectie Nr.c

rt




1 1083 Lucanus cervus

STATUT Specia este inclusa in anexele Conventiei de la

Berna ca specie rara si amenintata cu disparitia. OUG 57 -

Anexa 3.

DISTRIBUTIE. Specia este raspandita in Europa, Asia

Mijlocie, Crimeea, Caucaz, Africa de Nord.

HABITAT. Populeaza padurile batrane cu esente foioase,

preferand in special padurile de cvercinee, dar poate fi

intalnita si in zonele de silvostepa si stepa. Deseori adultii

zboara in gradini si parcuri.

BIOLOGIE SI ECOLOGIE. Ciclul reproductiv dureaza 5-6

ani, in functie de factorii climatici. Larva se dezvolta in

lemnul putrezit al diferitor esente cu frunze cazatoare (stejar,

mesteacan, frasin, etc.), hranindu-se cu acesta. Gandacii tineri

apar toamna, insa nu parasesc camera larvara pana in

primavara urmatoare. In decursul zilei adultii pot fi observati

pe trunchiurile stejarilor si altor arbori hranindu-se cu

scurgerile acestora. Zboara in amurg in decursul perioadei

mai-iulie.

Specia nu afost identificata

în perioada in care s-au

realizat observatiile.

Nu excludem aparitia ei in

zonă, având in vedere ca

sunt conditii specifice

acestei specii.

Amplasarea parcului eolian

nu va avea impact în

perioada de construire,

deoarece specia este destul

de mobilă si va parasi zona.

În perioada de functionare –

impact 0.

2 1014 Vertigo angustior Gastropod de dimensiuni mici.

Frecvent in luncile râurilor.

Prezenta sa in lunca Siretului Inferior nu a fost confirmată de

specialisti.



eolian.









97

II.1.e. Tipurile de habitate si speciile identificate in teren pe perioada de

1an de zile calendaristic, de catre echipa SC MEDIU RESEARCH SRL.:

Studiul de evaluarea adecvata s-a realizat conform ord. 19/2010.

Amplasarea Parcului Eolian SLOBOZIA CONACHI se afla in

vecinătatea Ariei Speciale de protectie Avifaunistica ROSPA0071 – Lunca

Siretului Inferior – 2,6km și ROSCI00162 – Lunca Siretului Inferior.

Inventarierea avifaunei si a biocenozei specifice s-a efectuat in perioada

unui an de zile calendaristic, acoperind perioadele de migratie principale (

primava si toamna) si perioada de vegetatie.

A. Speciile de plante si habitatele

Metoda de lucru

Într-o primă etapă s-a efectuat recunoaşterea terenului în vederea stabilirii

zonelor si fitocenozelor care vor fi urmarite pe perioda studiului. După selectarea

acestora a fost stabilit arealulul minim în care pot fi identificate toate speciile unui

anumit tip de fitocenoză, prin inventariere pe suprafeţe din ce în ce mai mari şi

construirea pe această bază a unui grafic de forma unei curbe, prin utilizarea

numărului de specii sau a indicilor de diversitate corespunzători (Ivan, 1979;

Magurran, 1988). Eşantionanele, cuprinzând totalitatea probelor de extras din

fitocenoză prin sondaj trebuie să fie reprezentative şi suficient de mari pentru

asigurare preciziei de lucru. Tipurile de sondaj utilizate pot fi stratificate, aleatoare

sau mixte (Ivan, 1979). Stabilirea mărimii sau numărului de probe determină

precizia rezultatelor şi volumul de muncă necesar, între aceste două elemente

existând o strânsă corelaţie.

Studiul vegetaţiei a avut la baza principiile metodelor propuse de Braun –

Blanquet si de Al. Borza. Acestea au la bază teoria potrivit căreia compoziţia

floristică a unei fitocenoze reflectă cu fidelitate ansamblul factorilor ecologici din

biotopul pe care îl ocupă.

Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală

care reprezintă o comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie

şi structură caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociaţie cu întindere

variabilă, care au o compoziţie şi structură asemănatoare.




98

Considerand cele mentionate mai sus, a fost aleasa o suprafata de eşantionare

de 100 m², pentru fiecare suprafata fiind intocmita cate o fisa fitocenologica.

Fişele fitocenologice reprezintă eşantioane reprezentative ale fitocenozelor.

Aceste fişe conţin informaţii referitoare la aşezare, condiţii de biotop, lista speciilor

din suprafaţa de probă, în dreptul fiecăreia notându-se abundenţa-dominanţa (AD)

şi frecvenţa locală.

Abundenţa-dominanţa (AD) este un indice fitocenologic complex care ne

arată abundenţa unei specii, adică numărul de indivizi şi dominanţa acestora.

Scara de apreciere utilizată prezintă cinci trepte de apreciere (J.Braun-

Blanquet 1951):

+ - indivizi rari sau foarte rari, realizând o acoperire foarte slabă;

1 - indivizi numeroşi dar cu suprafaţă de acoperire redusă;

2 - indivizi numeroşi dar cu acoperire mică;

3 - număr variabil de indivizi, dar cu acoperire de ¼ din suprafaţa de probă;

4 - numar variabil de indivizi, dar cu o acoperire între ¼ şi 2/2;

5 - indivizi care acoperă ½ din suprafaţă.

Frecvenţa locală este un indiciu utilizat care ne dă un informaţii despre

frecvenţa indivizilor unei specii în suprafaţa de probă. Frecvenţa se apreciază prin

împărţirea suprafeţei de probă în unităţi mai reduse apoi de dau note după o scară

cu 5+1 trepte:

1 - indivizi dispuşi izolat în suprafaţa de probă în proporţie de 5-20%;

2 - indivizi cu grupe mici reprezentaţi în proporţie de 21-40%;

3 - indivizi grupaţi în pâlcuri mici în proporţie de 41-80%;

4 - indivizi în pâlcuri mari în proporţie de 61-80%;

5 - indivizi în grupuri compacte în proporţie de 81-100%;

+ -indivizi rari sub 10% din suprafaţa de probă.

Tabelul sintetic al asociaţiei se alcătuieşte pe baza releveelor prelevate din

teren. Acesta constituie prelucrarea comparativă şi prezentarea sintetică a datelor

obţinute cu prilejul efectuării ridicării. Fiecare coloană constituie o imagine a unei

fitocenoze concrete de pe teren.

Capul de coloană al tabelului ne dă informaţii despre principalele propietăţi

staţionale ale fiecărei ridicări în parte şi anume: altitudine, expoziţie, suprafaţă,

înălţimea vegetaţiei. Lângă fiecare specie se trece bioforma, elementele

fitogeografice, abundenţa-dominanţa, frecvenţa locală. Denumirea asociaţiei este

binară, alcătuită din denumirea a două specii, prima este o specie caracteristică, a

doua o specie edificatoare




99

Informaţiile colectate din teren au fost corelate cu informaţiile preluate din

culese din literatura de specialitate - Păşunile şi fâneţele din Republica Populară

Romînă (Puşcaru-Soroceanu E. (ed.), 1963).

Identificarea speciilor de plante aflate pe terenul viitorului parc eolian s-a

realizat folosind ca lucrări de referinţă: Flora Ilustrată a României (Ciocârlan V.,

2008) şi Flora României vol I-XIII (Savulescu T. (red.), 1952-1976).

Au fost efectuate observaţii în zona in care urmează a fi amplasate turbinele

eoliene.

Plecând de la aceste informații culese din literatura de specialitate am trecut

la identificarea speciilor aflate pe terenul viitorului parc eolian.

Pe amplasament am identificat clasa de habitat N12 – Culturi (teren

arabil).

Asociatia vegetala dominanta identificata in zona este :

Taraxaco serotinae‐Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruț et al. 1956) Sârbu et al. 1999 (Syn.: Medicagini‐Festucetum valesiacae

moldavicum Bârcă 1973; Festucetum valesiacae Răvăruț et al. 1956; ass.

Festuca valesiaca Burduja et al. 1956; Festucetum valesiacae sensu auct.

roman.) .

Asociația edificată de Festuca valesiaca formează majoritatea pajiştilor din

zona de stepă şi silvostepă, instalate pe coaste aride cu înclinări variabile, de la

pante line până la abrupte (5‐45°) şi cu expoziții diferite.

În general, terenurile ocupate de aceste fitocenoze sunt foarte accidentate, cu

eroziuni şi alunecări de teren puternice. Majoritatea acestor pajişti sunt intens

păşunate şi într‐un stadiu avansat de degradare, fenomen marcat şi prin pătrunderea

în compoziția floristică a numeroase specii din clasele Artemisietea şi Stellarietea

mediae. De aceea, aceste pajişti şi‐au modificat compoziția cenotică a fânețelor,

creând astfel condiții pentru succesiunea unor fitocenotaxoni secundari, cei mai

frecvenți fiind Taraxaco serotinae‐Bothriocloetum ischaemi şi Artemisio

austriacae‐Poëtum bulbosae.

Specia dominantă este Festuca valesiaca, care, în funcție de degradarea

pajiştilor, are o acoperire de 25‐75%. Împreună cu specia caracteristică vegetează

şi Koeleria macrantha, Anthoxanthum odoratum, Centaurea biebersteinii,

Artemisia austriaca, Thymus pannonicus, Jurinea arachnoidea, Achillea setacea,

Astragalus onobrychis, Salvia austriaca, Stachys recta, Alyssum desertorum,

Medicago falcata, M. lupulina, Potentilla argentea, Salvia nemorosa, P1antago

lanceolata. Acolo unde pajiştile sunt intens păşunate, dominația speciei Festuca




100

valesiaca scade, locul acesteia fiind luat de o serie de specii ruderale. Printre

acestea, mai frecvente sunt:

- Euphorbia cyparissias, Eryngium campestre, Lappula squarrosa,

Lepidium ruderale, Carduus acanthoides, C. nutans, Erodium

cicutarium, Artemisia austriaca, Onopordon acanthium, Ceratocephalus

orthoceras, Erysimum repandum.

De asemenea, o specie relativ constantă este Poa bulbosa, care, în funcție de

modul de utilizare a pajiştilor, poate domina în păşunile degradate şi poate lipsi în

fânețe.

În cadrul asociației sunt individualizate două subasociații:-festucetosum

valesiacae Chifu et al. 2006, cu o compoziție floristică bogată şi omogenă şi fără

specii diferențiale şi koelerietosum macranthae Bârcă 1975 em. Chifu et al. 2006

(Syn.: Medicagini‐ Festucetum valesiacae koelerietosum Bârcă 1975), având ca

specii diferențiale pe Koeleria macrantha, Centaurea bieberstenii, Phlomis

pungens, Stachys recta.

Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă.

De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că producţia

acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la alta in funcţie de

gradul de degradare al islazului.

B. Speciile de păsări

În urma observatiilor noastre in teren (martie 2011 – octombrie 2011) au

fost inregistrate 72 specii de pasari, aflate in pasaj sau hranindu-se in zona.

Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces până în

zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi zonele

intens păşunate.

Metodele de coletare a informatiilor sunt detaliate in capitolul VI.

Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a urmărit turul de

orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de minute interval de timp în care

s-au observat păsările, efectuând diverse activităţi (deplasări de la un trup la altul

de pădure, căutarea hranei, adăpare, manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut

cu ajutorul binoclului şi prin identificarea de semnale sonore specifice.

Specia

Denumire

Mar.

Apr.

Mai

Iun.

Iul.

Aug.

Sept. Oct.

Mar.

Apr.




101

populară

1. Accipiter gentilis Uliu porumbar + + + + + + + + + +

2. Accipiter nisus Uliu păsărar + + + + + + + + + +

3.

Alauda arvensis

Ciocârlia de

câmp + + + + + + +

4. Anthus campestris Fâsă de câmp + + + + + + +

5. Anthus pratensis Fâsa de luncă + + + +

6. Anthus trivialis Fâsa de pădure + +

7. Athene noctua Cucuvea + + + + + + + + +

8. Buteo buteo Şorecar comun + + + + + + + + + +

9. Buteo lagopus Şorecar încălţat + + +

10. Carduelis cannabina Câneparul + + + + + + + + + +

11. Carduelis carduelis Sticletele + + + + + + + + + +

12. Carduelis chloris Florinte + + + +

13. Ciconia ciconia Barza albă + + + +

14. Circus aeruginosus Eretele de stuf + + + + + + +

15. Circus cyaneus Eretele vânăt + + +

16. Coccothraustes

coccothraustes

Botgrosul

+ + + + +

17.

Columba oenas

Porumbelul de

scorbură + + + + + + +

18.

Columba palumbus

Porumbelul

gulerat + + + + + + +

19. Coracias garrulus Dumbrăveancă + + +

20. Corvus corax Corb + + + + + + + + +

21. Corvus corone cornix Cioara grivă + + + + + + + + + +

22.

Corvus frugilegus

Cioara de

semănătură + + + + + + + + + +

23. Corvus monedula Stăncuţă + + + + + + + + + +

24. Coturnix coturnix Prepeliţa + + + + + + +

25. Crex crex Cristel de câmp + + + + + +

26. Cuculus canorus Cuc + + + + + + + + +

27. Emberiza citrinella Presura galbenă + + + + + + + + +

28. Emberiza schoeniclus Presura de stuf + + + + + + + + +

29. Erithacus rubecula Măcăleandru + + + +

30. Falco tinnunculus Vânturelul roşu + + + + + + + + +

31. Fringilla coelebs Cinteză + + + + + + + + +

32. Fulica atra Lişiţa +

33. Galerida cristata Ciocârlan + + + + + + + + +

34.

Gallinago gallinago

Becaţină

comună + + + + + +

35.

Galinula chloropus

Găinuşa de

baltă + + + + + + +

36. Garrulus glandarius Gaiţă + + + + + +




102

37. Hirundo rustica Rândunica + + + + + + +

38. Ixobrychus minutus Stârc pitic + + + + + +

39.

Lanius collurio

Sfrâncioc

roşiatic + + + + + +

40. Lanius excubitor Sfrâncioc mare + + + + +

41.

Larus ridibundus

Pescăruşul

râzător + + + + + + + + +

42. Luscinia

megarhinchos

Privighetoare

roşcată + + + + + +

43. Merops apiaster Prigoria + + + + + +

44. Miliaria calandra Presura sură + + + + + + + + +

45.

Motacilla alba

Codobatură

albă + + + + + + +

46.

Motacilla flava

Codobatura

galbenă + + + + + + +

47. Muscicapa striata Muscar sur + + + +

48. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte + + + + + +

49. Oenanthe oenanthe Pietrarul sur + + + + + +

50. Oriolus oriolus Grangur + + + + + +

51. Parus caeruleus Piţigoi albastru + + + + +

52. Parus major Piţigoi mare + + + + +

53. Passer domesticus Vrabie de casă + + + + + + + + + +

54. Passer montanus Vrabie de câmp + + + + + + + + + +

55. Perdix perdix Potârnichea + + + + + + + + +

56. Phylloscopus collybita Pitulice mică + + +

57. Pica pica Coţofană + + + + + + + + +

58. Rallus aquaticus Cârstel de baltă + + + +

59.

Saxicola torquata

Mărăcinarul

negru + + + + + + +

60. Sterna hirundo Chiră de baltă + + + + + +

61. Streptopelia decaocto Guguştiuc + + + + + + + + +

62. Streptopelia turtur Turturică + + + +

63. Strix aluco Huhurez mic + + + + + + + + + +

64. Sturnus vulgaris Graur + + + + + + + + + +

65.

Sylvia communis

Silvia cu cap

sur + + + + +

66.

Sylvia curruca

Pitulice de

grădină + + + + +

67. Troglodytes

troglodytes

Ochiuboului

+ + + + + + + + +

68. Turdus merula Mierlă + + +

69. Turdus philomelos Sturz cântător + + +

70. Turdus pilaris Cocoşar + + + + +

71. Upupa epops Pupăză + + + + + + +




103

72. Vanellus vanellus Nagâțul comun + + + + + +

Din totatul de specii, 7 specii sunt specii rapitoare de zi si de noapte. Restul

speciilor sunt caracteristice zonelor de camp deschis cu terenuri cultivate ce

constituie sursa de hrana.

Prezenta speciilor de balta in perioada de primavara ne demonstreaza ca

aceste specii au ales acest culoar de migratie de a lungul raului Siret, datorita

surselor de hrana accesibile in aceasta perioada. In perioada de toamna nu am mai

intalnit aceeasi abundenta de specii, probabil nu au mai gasit sursa de hrana si sau

indreptat spre alte locuri.

Prezenta unui numar mare de specii rapitoare (de zi si de noapte) ne

demonstreaza faptul ca aceste sunt in cautarea hranei constituite din

micromamifere, aici intrand si popandaul.

Din numarul de 21 de specii de pasari de interes comunitar si national,

specificate in Formularul Standard – ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior

si care constituie obiectivul managementului conservativ a Sitului Natura

2000 – ROSPA 0071,au fost identificate 4 specii: Lanius collurio, Ixobrychus

minutus, Circus aeruginosus, Ciconia ciconia.

Recomandam:

- In perioada de construire si in perioada de functionare este absolut

necesara efectuarea unei monitorizari pe o perioada de minim 3 ani (

inventarieri in perioadele de primavara – toamna) , pentru a se

stabili care este gradul/evaluarea impactului parcului eolian asupra

avifaunei din aceasta zona ( numar exemplare pasari afectate).

- In urma unor astfel de monitorizari si in functie de gradul de

afectare a populatiilor de pasari din zona se vor putea aplica

masurile de reducere a impactului.

C. Fauna de nevertebrate

Fauna de nevertebrate este reprezentată în zonă de toate grupele, atât

taxonomice cât si ecologice. Impactul eolienelor asupa faunei de nevertebrate nu

este unul semnificativ, mortalitatea în radul lor nefiind mai mare decât cea

rezultată din coliziunea acestora cu masinile în miscare sau cu geamurile clădirilor.

Nr.crt Specia Nr. exemplare

1. Carabus cancellatus 25

2. Carabus violaceus 59




104

3. Carabus granulatus 7

4. Carabus auronitens 4

5. Carabus convexus 11

6. Carabus hortensis 5

7. Carabus linne Panzer. 41

8. Pterostichus cupreus 37

9. Pterostichus niger 40

10. Pterostichus metalicus 4

11. Pterostichus paralelipipedus 3

12. Cychrus caraboides 4

13. Cychrus attenuatus 1

14. Trechus quadristriatus 4

15. Badister peltatus 1

16. Harpalus laevicollis 1

17. Harpalus latus 15

18. Harpalus rufipes 17

19. Harpalus aeneus 2

20. Dyschirius angustatus 18

21. Nebria brevicollis 18

22. Amara aenea 10

23. Abax ater 16

24. Molops piceus 11

25. Lorocera pilicornis 17

26. Lychaena dispar 3

27. Zabrus tenebrionides 1

28. Onthophagus fraticornis 1

29. Aphodius rufipes 8

30. Lagria hirta 1

31. Lygistoptenus sanguineus 1

32. Tenebrio molitor 1

33. Heterothops dissimilis 4

34. Philonthus politus 1

35. Leptacinus intermedius 2

36. Staphylinus stercorarius 4

37. Staphylinus quedius 2

38. Staphylinus olens 32

39. Quedius staphylinus 26

40. Stenus clavicornis 3

41. Gyrophynus fraticornis 2

D. Fauna de amfibieni, reptile si mamifere




105

În afara speciilor de păsări descrise anterior au mai fost identificate și unelele specii de amfibieni și reptile precum: Bombina bombina (izvoraș cu burta

roşie), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis

(broască râioasă verde) și Lacerta agilis (șopârla de câmp).

În ceea ce privește mamiferele am identificat pe amplasamentul viitorului

parc eolian iepurele de câmp (Lepus europaeus) popandaul (Spermophilus

citellus).

Din categoria liliecilor a fost observata - Rhinolophus hipposideros –

liliacul mic cu potcoavă. Este frecventa in fauna tarii noastre. Habitat: peșteri,

mine abandonate, podul caselor, pivnițe părăsite. Coloniile nu reduse ca număr. De

la un sezon la altul nu fac deplasari pe distante lungi. Se deplaseaza max. intre 10 –

40km. De obicei rămân atasati adăposturilor alese.

II.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes

comunitar învecinate şi distribuţia acestora:

Funcțiile ecologice au ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul

lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum

şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale

(populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).

Se studiază în principal:

• Relaţiile dintre vieţuitoare (plante si animale) cu mediul lor

• Raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător

• Relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi.

În situl Natura 2000 de protecție specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior sunt mentionate 21 specii de păsări enumerate în anexa I a

Directivei Consiului 79/409/CEE.

Amplasamentul nostru se află în vecinătatea acestui sit, la o distanta de

2,6km de limita sitului si la aproximativ 3.5km de raul Siret.

SC Mediu Research SRL a efectuat observații lunare timp de 1 an de zile

pentru a stabili dacă speciile descrise în Formularul Standard Natura 2000 se

regăsesc și pe teritoriul unde vor fi amplasate turbinele eoliene.

S-a pus accentul în special pe perioadele de migrație a acestor păsări ( avand

in vedere obiectivele de conservare a ariei de protectie speciala avifaunistica ),

pentru a stabili dacă acestea speciile de pasari (descrise in Formularul Standard de

declarare a acestei arii de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca




106

Siretului Inferior) ar putea fi intalnite in zona de amplasare a parcului eolian si

daca sunt necesare masuri de reducere a impactului dupa realizarea unei

monitorizari in perioada de construire si functionare ( monitorizarea reprezinta

realizarea unor identificari periodice – minim 2 ani - de flora si fauna).




2000 – ROSPA 0071,au fost identificate in perimetrul parcului eolian, 4 specii

de pasari : Lanius collurio, Ixobrychus minutus, Circus aeruginosus, Ciconia

ciconia.

Conform Formularului Standard Natura 2000 la nivelul sitului Natura 2000

cuibăresc minim 6 specii de păsări și altele 15 se află în pasaj în cadrul unui habitat

de râuri/lacuri (93%), culturi agricole (2%) și alte terenuri arabile (5%).

.

Conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice – coridor ecologic =

zonă naturală sau amenajată care asigură cerințele de deplasare, reproducere și refugiu pentru speciile sălbatice, terestre și acvatice și în care se aplică unele

măsuri de protecție și conservare.

Prin migraţia sau călătoria păsărilor se înţeleg acele deplasări sezoniere

regulate pe care păsările le execută în fiecare an între teritoriul de cuibărit – locul

natal – şi cartierul de iernat. Migraţia păsărilor este un rezultat al legăturilor

complicate dintre condiţiile externe de existenţă a păsărilor, care s-au schimbat de-

a lungul timpurilor şi procesele fiziologice ale organismului lor care au un

determinism genetic strict.

Cauzele, originea şi evoluţia migraţiei păsărilor: Migraţia păsărilor este

declanşată, pe de o parte, de factori externi, iar pe de altă parte de factori interni,

care iau forma unor instincte puternice statornicite de-a lungul evoluţiei

filogenetice în patrimoniul ereditar al păsărilor. Instinctul de migraţie, ca şi

celelalte instincte, se declanşează la anumite semnale ale mediului înconjurător.

Abundenţa sau lipsa hranei, temperatura, prezenţa sau lipsa unor insecte în

mediu, scăderea lungimii zilei, îngălbenirea şi uscarea frunzelor arborilor, coacerea

fructelor plantelor, toate acestea, individual sau împreună, pot „semnaliza”, pot

„avertiza” păsările pentru începerea migraţiei şi pot declanşa instinctul ereditar al

migraţiei. S-ar putea pune şi s-a pus de multe ori întrebarea, de ce părăsesc păsările

cartierele lor de iernare, în condiţiile în care găsesc locuri optime de cuibărit şi

hrană abundentă şi de ce se angajează de două ori pe an în deplasări istovitoare, în

care multe dintre ele îşi pierd viaţa?




107

Ca răspuns la această întrebare se poate spune că, o dată cu apropierea

sezonului de reproducere, în organismul păsărilor aflate în cartierele de iernare se

petrec o serie de schimbări fiziologice profunde, care duc în special la creşterea

activităţii glandelor genitale şi la mărirea volumului acestora. Probabil, intervin

schimbări şi în compoziţia sângelui, care au o influenţă asupra întregului lor

comportament. Astfel, hormonii genitali, sub influenţa sistemului nervos,

acţionează asupra întregului organism şi declanşează instinctul de migraţie, care

obligă păsările să se reîntoarcă în patria lor, pe locurile natale.

În ceea ce priveşte originea şi evoluţia migraţiei, în decursul anilor s-au

elaborat foarte multe teorii, dintre care trei sunt mai importante. Conform uneia

dintre aceste teorii, regiunile de cuibărit ale păsărilor migratoare de astăzi sunt

patria lor veche, locurile originii lor. Din cauza glaciaţiunilor coaternare, păsările

au fost silite să se deplaseze în timpul iernilor lungi cât mai spre sud, reîntorcându-

se în timpul verii spre nord.

Şi cea de-a doua teorie consideră regiunile de cuibărit ale păsărilor

migratoare de astăzi ca fiind vechea lor patrie, locul lor de origine. Din cauza

glaciaţiunilor cuaternare, ele s-au retras spre sud, unde au devenit păsări sedentare.

După retragerea gheţurilor, ele au început să revină la vechile locuri, mânate de

instinct.

Conform celei de-a treia teorii, patria veche a păsărilor migratoare este locul

lor de iernare sau o altă regiune caldă, de unde, datorită unei înmulţiri excesive, ele

au fost silite să se răspândească spre nord imediat după retragerea gheţurilor.

Aceste ipoteze, valabile probabil până la noi descoperiri în acest sens, au o teză

comună şi anume recunoaşterea glaciaţiunilor cuaternare ca fiind baza originii

migraţiei. Acest lucru este logic şi real, deoarece clima predeluviană a terţiarului,

caldă şi uniformă, nu putea determina păsările să devină migratoare.

Calota glaciară care a acoperit o mare parte a Europei în Cuaternar şi a

cauzat ierni lungi şi grele, a putut sili păsările să întreprindă călătorii spre sud, în

regiunile tropicale. În timpul primăverii însă, pentru reproducere, păsările

călătoreau în locurile eliberate de gheaţă, în patria lor veche. Cu retragerea treptată

a gheţurilor, păsările au reocupat vechile lor teritorii natale. Din aceste peregrinări

şi deplasări repetate periodic, de-a lungul mileniilor, în urma acţiunii selecţiei

naturale, s-au format reflexele ereditare, necondiţionate, care astăzi funcţionează

independent de mersul vremii şi de lipsa de hrană.

Din cele arătate anterior reiese că migraţia păsărilor, dar mai ales originea şi

evoluţia migraţiei, nu sunt pe deplin lămurite. Trebuie recunoscut însă că

glaciaţiunea a fost un factor hotărâtor în declanşarea acestui fenomen, tot aşa cum

şi astăzi, condiţiile climatice şi variaţiile lor provoacă fenomene de migraţie şi

sedentarism.




108

Căile și direcțiile migrațiilor: Direcția căilor de migrație este diferită nu

numai pentru păsările din diferite regiuni, ci chiar diferitele specii de păsări din

aceeași regiune nu călătoresc toate pe același căi, și nu merg în același loc de

iernat. Aceasta este o dovadă că diferitele specii din aceeași regiune au ajuns acolo

urmând căi de răspândire diferite. Aceeași specie de păsări sau indivizi din aceeași specie, care au văzut lumina zilei în aceeași regiune, zboară însă în călătoria lor de

toamnă și de primăvară, în aceeași direcție, fără să urmeze totuși un drum fix.

O bună parte din păsările călătoare care cuibăresc pe vastele întinderi ale

Eurasiei, călătoresc pentru iernare în Africa; unele rămân în Africa de Nord (ca

lopatarul, unii stârci, unele rațe-sălbatice), altele iernează în Africa apuseană (ca

graurii, mierlele, alți stârci), iar berzele nu se opresc decât în Africa de Sud. O

parte din păsările călătoare din Europa iernează în regiunile sudice ale Asiei (ca

dumbrăveanca, tiganușul, stârcul-cenușiu), sau pe insulele Oceanului Pacific (ca

unii corcodei, prundărași ș.a.).

Căile pe care le urmează diferite specii de păsări călătoare între patria lor și între sălașul de iarnă sunt numeroase și unele din ele se încrucișează. Deasupra

Europei se încrucișează mai multe căi de migrație, dintre care două sunt mai mult

cunoscute.

1. Grangurii, mierlele, sturzii, mugurarii, cele mai multe ardeide, nagâțul,

gainușa-de-apă, sitarii, pescărușul, lișița și porumbeii care cuibăresc în Europa

Centrală și Occidentală zboară în Africa apuseană.

2. Grangurul, cucul, pupăza și puține alte păsări care cuibăresc în Europa de

nord-vest zboară spre Africa răsăriteană. Tot în Africa răsăriteană pleacă și codobaturile care cuibăresc în țările baltice, pe când cele ce cuibăresc în Europa

Centrală și de Vest zboară în Africa apuseană. Nici barza-albă nu călătorește pe

același drum. Indivizii care trăiesc în Europa de Est migrează peste Peninsula

Balcanică, peste strâmtorile Bosfor și Dardanele, Canalul Suez, Egipt și ajung în

Africa de Sud. În schimb, indivizii care trăiesc în Europa de Vest migrează în

lungul coastelor apusene ale Franței, Peninsulei Iberice, ale Africii de Nord și ajung în cele din urmă tot în Africa de Sud.

De ce speciile citate în Formularul Standard Natura 2000 ROSPA 0071

Lunca Siretului Inferior nu se regăsesc și pe teritoriul viitorului parc eolian?

În primul rând există diferențe de habitat. Condițiile de hrană și cuibărire

sunt total diferite. În zona viitorului parc eolian speciile de păsări sunt total diferite,

adaptate habitatului existent: lac/pajiște.

În ceea ce priveşte funcţiile biologice, zonele umede reprezintă locuri de

reproducere, de adăpost şi de hrănire pentru un număr foarte mare de animale.

Importante sunt şi funcţiile ecologice ale acestor zone, acestea reprezentând zone




109

de pescuit; producerea de fitoplancton, stuf, lemn, dar şi de peşti, scoici, păsări,

capital pentru menţinerea activităţilor ca: pescuitul, vânătoarea, fabricarea

materialelor de construcţii, agricultura (nutreţ, păşunat etc).

Funcţiile ecologice ale zonelor umede sunt considerate fundamentale, ca

instrumente reglatoare ale regimului apelor şi habitatelor florei şi faunei

caracteristice şi mai ales, ale păsărilor acvatice (legate de apă).

Păsările acvatice constituie o grupă mare de specii, care aparţin la diverse

ordine: Procellariiformes, Gaviiformes, Podicipediformes, Pelecaniformes,

Sphenisciformes, Alciformes, Anseriformes, Ciconiiformes, Phoenicopteriformes,

Charadriiformes, Gruiformes etc. În general, păsările acvatice au corpul ovoid,

comprimat dorso-ventral. Picioarele au degetele prinse în palmatură. Unele specii

au membrane interdigitale proprii (lişiţe, corcodei). Penajul este des, bogat, iar

glanda uropigiană bine dezvoltată. În legătură cu gradul de adaptare la viaţa

acvatică, aceste păsări pot fi încadrate în mai multe tipuri ecologice:

- grupa păsărilor acvatice-scufundătoare, strict legate de ape, reprezentate

prin numeroase familii: Podicipedidae, Gaviidae, Phalacrocoracidae, Spheniscidae

etc. Aceste specii îşi petrec cea mai mare parte a vieţii în apă fiind excelente

înotătoare şi scufundătoare. Din apă îşi procură hrana: peşti, crustacee, moluşte.

- grupa păsărilor acvatice-aeriene. Aceste păsări populează oceanele, mările,

ţărmurile marine, râurile, lacurile şi lagunele litorale, fiind excelente zburătoare, cu

aripi lungi şi ascuţite. De exemplu: procelariiformele, fregatele, faetonidele,

laridele etc. Acestea se hrănesc cu peşti, prinşi la suprafaţa apei, înoată bine şi se

pot odihni pe apă zile întregi.

- grupa păsărilor terestre-acvatice. Sunt reprezentate de anseriforme. Strâns

legate de ape sunt lebedele (Cygnus cygnus, C. olor) şi raţele scufundătoare, iar

gâştele sunt cele mai puţin legate de ape. Aceste specii trăiesc aproape de estuare,

păduri umede, mlaştini, râuri, lacuri, heleştee, golfuri etc. Se hrănesc cu diverse

vertebrate acvatice şi peşti; cuibul este instalat pe malurile apei, uneori la distanţă

şi chiar în stuf.

- grupa păsărilor de ţărm. Aceste specii trăiesc pe marginea apelor, pe plaja

nisipoasă a mărilor, pe maluri noroioase, în zone mlăştinoase, câmpuri mocirloase,

lunci inundate, mlaştini cu stufării şi smârcuri etc. Sunt diferite ca origine, dar

legate de apă prin hrană. În această grupă se pot întâlni specii din ordinele:

Ciconiiformes, Phoenicopteriformes, Gruiformes, Charadriiformes etc. Unele

specii sunt de talie mare: stârci, egrete, berze, ţigănuşi, cocori, flamingi, sitari de

mal, culici etc. Alte specii sunt de talie mică: prundăraşi, ciovlici, fugaci etc. Se

hrănesc cu diverse animale mici, pe care le procură de pe sol sau din apă. Unele

paseriforme (greluşei, lăcari, presuri de stuf) trăiesc, se hrănesc şi cuibăresc în




110

stufărişul din zona bălţilor. Sunt specii de ralide, care stau ascunse în stuf, pot

înota, unele se scufundă.

- grupa păsărilor răpitoare. Aceste păsări nu sunt strict legate de un biotop,

spre deosebire de păsările din prima grupă, putând fi întâlnite şi în alte zone.

Răpitoarele prezintă numeroase adaptări în legătură cu hrana, modul de vânare, cu

comportamentul de reproducere. Specii ca: uliganul pescar (Pandion haliaetus),

eretele de stuf (Circus aeruginosus) – este citat ca și specie cuibăritoare la

nivelul luncii Siretului, eretele vânăt (Circus cyaneus), eretele sur (Circus

pygargus), eretele alb (Circus macrourus), şoimul rândunelelor (Falco subbuteo),

şoimul de iarnă (Falco columbarius) pot fi des întâlnite în zonele umede. Această

încadrare a speciilor de păsări acvatice este relativă însă ceea ce dorim să

menționăm este faptul că toate speciile citate în Formularul Standard Natura 2000

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior sunt iubitoare de apă și se pot regăsi în

una din aceste grupe amintite.

Păsările acvatice pot fi întâlnite în diferite habitate naturale, din ce în ce mai

puţine la număr, cum ar fi apele stagnante, vegetaţia plutitoare, stufăriş, mlaştini,

ape curgătoare, terenuri inundabile cu faciesuri grinduri nisipoase, insule, ţărmuri,

zăvoaie inundabile, băltiri de suprafaţă ocazionale etc. Fiecare din aceste habitate

deţin o mare importanţă în viaţa păsărilor. Astfel, apele curgătoare şi ţărmurile lor

reprezintă doar locuri de popas şi de hrănire, în schimb inundaţiile au o mare

importanţă în privinţa cuibăritului acestor păsări.

În lipsa zonelor umede naturale, păsările acvatice frecventează zonele umede

artificiale (pescării, heleştee, lacuri de acumulare, canale de irigaţii, orezării,

pământuri agricole inundate sezonier, cariere de piatră etc), acestea oferind noi

habitate păsărilor acvatice, compensând astfel pentru o parte a speciilor,

diminuarea sau pierderea unor arii umede naturale. Aşadar, barajele, lacurile de

acumulare (în general sub 8 ha) devin din ce în ce mai solicitate şi folosite de

avifauna acvatică pentru staţionare în timpul perioadei migraţiilor. În cazul stării

de eutrofizare avansată, aceste acumulări pot deveni o sursă importantă de hrană

pentru numeroase specii, iar în cazul colmatării, când apare stuful şi vegetaţia

palustră, pot oferi şi locuri de cuibărire ocazională sau permanentă.

În ceea ce privește Ciconia ciconia – barza albă despre care am afirmat că

am observat-o și în vecinătatea viitorului parc eolian:

Barza albă ne părăseşte pe la mijlocul lui august, începutul lui septembrie.

Prima dată pleacă puii, care vor fi urmaţi după câteva zile de către adulţi. Nici

părinţii nu călătoresc împreună: legătura dintre ei se destramă la sfârşitul sezonului

de cuibărit.

În general, berzele călătoresc în grupuri formate din peste o sută de păsări.

Din cauza mărimii lor şi a aripiilor lungi şi late, berzele nu pot efectua zboruri




111

active prin bătăi de aripi o perioadă mai lungă de timp. Astfel, ele sunt nevoite să

parcurgă cea mai mare parte a drumului prin zbor planat. În acest scop, berzele se

folosesc de curenţii calzi ascendenţi care se formează ziua deasupra uscatului. În

aceste locuri, aerul cald se ridică ca într-un horn purtând în sus şi berzele. Rotindu-

se cu aripile întinse, berzele ating în 3-4 minute înălţimi de 600-800 m, după care

una câte una încep să părăsească curentul ascendent. Într-un front larg,

probabilitatea găsirii unui alt curent ascendent creşte. Aflate în zbor planat,

glisează 3-50 de kilometri până la următorul „horn”, de unde este reluat procedeul

descris. În mod firesc, berzele pot migra numai ziua şi numai deasupra uscatului,

pentru că deasupra suprafeţelor de apă nu se formează curenţi calzi ascendenţi.

Observațiile atente au permis stabilirea faptului că în timpul migrației puține

păsări se ridică la 1000 m înălțime, majoritatea mentinându-se la 400-500 m.

Dar, și în afara migrațiilor, păsările pot atinge înălțimi considerabile, rațele

urcând până la 800 m, berzele la 900 m, cocorii și rândunelele la 2.000 m, acvilele

la 3.000 m, în timp ce în regiunile muntoase condorii și vulturii pleșuvi zboară la o

înălțime de 7.000 m deasupra nivelului mării.

Liga pentru Protecţia Păsărilor-BirdLife (Franţa) împreună cu

Ministerului Ecologiei şi Dezvoltării Durabile din Franţa au făcut studii în

ceea ce privește migrația berzelor. Pe baza datelor a celor aproximativ 30 000

de berze inelate regăsite, ştim că berzele din Europa ocolesc Marea Mediterană

prin două căi: păsările din vestul Europei migrază prin Strâmtoarea Gibraltar, iar

berzele din România împreună cu celelalte păsări provenind din Europa Centrală şi

de Est ajung în Africa prin traversarea Bosforului. Pe baza datelor a celor

aproximativ 400 de berze inelate în Bazinul Carpatic, regăsite ulterior în Africa,

ştim că zonele de iernare a păsărilor noastre se întind de la obârşia Nilului până în

sudul Africii. În ultima vreme, migraţia berzelor se urmăreşte cu ajutorul unor

radioemiţătoare. Datele obţinute prin urmărirea prin satelit a 120 de berze pe

spatele cărora au fost ataşate asemenea radioemiţătoare ne arată că viteza migraţiei

este de 30-90 km/oră, iar într-o singură zi berzele parcurg în medie distanţe de 220

km. De asemenea, s-a constatat că în ultima vreme zonele de iernare a speciei s-au

mutat mai spre nord: tot mai multe păsări din Europa occidentală iernează în

Spania, iar berzele din estul Europei tot mai rar ajung până la Africa de Sud.

Zonele staţionare preferate de berze în Africa sunt terenurile deschise, înierbate

(savanele). Aici îşi petrec timpul hrănindu-se şi odihnindu-se până la momentul

reîntoarcerii. Berzele noastre se hrănesc în Africa preponderent cu insecte.

Primăvara, berzele se întorc pe acelaşi traseu pe care îl traversează şi

toamna, însă migraţia de primăvară este mai rapidă. Berzele tinere nu se întorc

acasă pentru cuibărit, ele hoinăresc de-a lungul căii de migraţie până la vârsta de 2-

3 ani. Vor începe să clocească numai la vârsta de 3-4 ani, când ating maturitatea

http://www.ciconia.ro/SA.html




112

sexuală. În general îşi caută un loc de cuibărit situat la o distanţă de 50-100 km faţă

de locul lor de naştere, dar câteodată se întâmplă să ajungă să cuibărească şi la

distanţe mult mai mari.

Așadar, berzele albe în perioadele sale de migrare folosesc uscatul folosind

curenții calzi ascendenți care le ușurează zborul. Ele pot fi întâlnite și pe

amplasamentul viitorului parc eolian zburând în traseul lor la o mare înălțime față

de aceste turbine. În perioada de migrație ele ating înălțimi de peste 600 m trecând

cu ușurință peste parcurile eoliene, linii de înaltă tensiune sau alte obstacole.

Vom analiza în continuare impactul generat de amplasarea acestor

turbine eoliene în zona SLOBOZIA CONACHI considerată a fi ampalasată

pe culoarul de migratie al pasărilor de interes european și în vecinătatea

sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior ROSPA0071.

Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATA

PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010.

Principalul impact pus în discutie pentru protejarea mediului în zonă este cel

legat de impactul păsarilor zburatoare cu rotoarele turbinelor eoliene în miscare,

precum şi perturbarea habitatului (la sol), dacă în areal se află colonii semnificative

de păsări de interes comunitar sau care s-ar putea află în perioadele acestora de

migraţie.

Această problemă a suscitat – încă de acum mai bine de un deceniu – intense

dispute în țările vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în

multe țări au fost demarate multiple studii de impact ale funcționării turbinelor

eoliene asupra pasarilor.

În lipsa unor parcuri eoliene funcționale la noi în care să desfășoare o

activitate de monitorizare din perioada de funcționare ne raportăm doar la

informațiile despre impactul generat de acestea la alte parcuri eoliene care

funcționează în lume.

Astăzi în tarile vest-europene ecologiștii şi promotorii centralelor eoliene au

ajuns la un consens: impactul dintre turbinele eoliene şi păsări este mai mic decât

se afirmase la început şi în orice caz mai redus decât impactul altor activităţi

umane ca vânatoarea, transportul rutier și aerian, sau chiar existenţa structurilor

statice ca stâlpii şi liniile electrice ori a clădirilor înalte, de care păsările se

ciocnesc deoarece le văd greu .

Această concluzie a permis dezvoltarea explozivă a energiei eoliene în toate

ţările UE unde existau peste 40.000 MW instalaţi la finele anului 2005.

Un studiu olandez (întocmit de Biroul teritorial pentru energia vântului în

cooperare cu Fundația olandeză pentru protecția păsărilor) estimează că anual sunt




113

omorâte 1500 păsări prin vânatoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier

şi numai 20 păsări/1000 MW de turbinele eoliene. Rezultă că numărul păsărilor

omorâte de maşini este de 300 ori mai mare decât numărul păsărilor omorâte de

turbinele de vânt, iar cel al vânătorii de 70 ori mai mare.

Aceste estimari sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din

Danemarca, ce conclude ca stâlpii și liniile de înaltă tensiune sunt un pericol mult

mai mare pentru păsări decât turbinele eoliene, care în rotaţie fiind constituie un

avertisment vizual și sonor semnificativ pentru păsări, acestea evitând zona.

Studiile radar din Tjaeborg - vestul Danemarcei unde funcționa o turbina de

2 MW, arată că păsările au avut tendința să-și schimbe ruta de zbor cu 100-200 m

fața de turbine și trec pe lângă sau pe deasupra lor la o distanță sigură. Acest

comportament a fost observat atât ziua cât și noaptea.

La Port- la-Nouvelle în sudul Franței, cinci turbine sunt plasate într-o

importantă rezervație de păsări, prin care trec mii de păsări, inclusiv prădătoare,

mai ales în timpul migrațiilor. Studiul, întocmit de Liga Franceza pentru Protectia

Pasarilor a constatat ca majoritatea păsarilor mai mari zburau în mod deliberat în

jurul turbinelor. În cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la liga

nici o pasăre rănită sau omorâtă.

Horns rev. Offshore Wind Farm este unul dintre cele mai mare parcuri

eoliene din lume amplasate în mare. Este localizat în Marea Nordului la 14 – 20

Km de țărmul Damenarcei. Cuprinde 80 de turbine eoliene ce produc anual 4000

kWh (ce ar putea alimenta cu energie electrică 150.000 case de locuit).

Acest parc funcționează din anul 2002.

Anual Institute Ministry of the Environment. Denmark, Department:

Department of Wildlife Ecology and Biodiversity împreună cu Elsam Engineering

A/S efectuează observații asupra păsărilor aflate în perioadele de migrație,

monitorizează populațiile de pești din Marea Nordului, efectuază studii

hidrologice, geomorfologice, studii asupra bentosului și plantonului dar și asupra

tipurilor de habitate terestre aflate pe țărmul Damenarcei.

Aceste rapoarte anuale fac parte dintr-un program amplu de monitorizare

impus prin autorizația de funcționare.

Rapoartele sunt publicate spre vizualizare de către administratorii parcului

eolian si pot fi consultate la adresa de internet

http://www.hornsrev.dk/Engelsk/default_ie.htm.

Horns Rev. Offshore Wind Farm se află amplasat pe unul din cele mai mari

coridoare de migratie ale păsărilor din Vestul Europei.

Analizând și noi aceste rapoarte Report commissioned by Elsam

Engineering A/S- Annual status report2002, 2003,2004 Investigations of migratory

http://www.hornsrev.dk/Engelsk/default_ie.htm




114

birds during operation of Horns Rev offshore wind farm - National Environmental

Research – Institute Ministry of the Environment. Denmark, Department:

Department of Wildlife Ecology and Biodiversity, Authors: Thomas Kjær

Christensen & Jens Peter Hounisen am constatat că în acest parc de eoliene au fost

amplasate radare care să detecteze prezența și comportamentul păsărilor.

Rezultatele înregistrate de radare au fost sub asteptări și mult mai relevante

au fost studii ornitologice executate de specialiști în perioadele de migrație

maximă – februarie-aprilie și august-octombrie.

Echipa de cercetători care monitorizează migrația păsărilor în această zonă a

totalizat un număr de 30 de ore de observații în fiecare din perioadele de migratie

de primăvară și toamnă.

Echipa de cercetători a observat că păsările în migrație au o tendință

generală de a evita (ocoli) parcul de eoliene la o distanță cuprinsă între 100 și 400

m în timpul zilei și doar ocazional s-au constatat păsări în parcul de eoline. Păsările

care ocazional au intrat în parcul de eoliene au recunoscut foarte bine culoarele de

trecere dintre turbine (turbinele se amplasează la distanțe de 200 m între ele – fapt

întâlnit și în PARCUL EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI. Păsările

sunt capabile să vadă clar turbinele ziua și să își ajusteze traseul.

Noaptea sau în condiții de vizibilitate redusă, păsările au ocolit zona

parcului de eoliene la distanțe de 300 – 1000 m. Dar specialiști au evidențiat și riscul ca acestea să intre în parcul de eoliene și să intre în coliziune cu turbinele.

De asemenea echipa de specialiști au constatat că existența unei singure

turbine eoliene ar deruta păsările în perioadele de migrație. Acestea fiind luate prin

surprindere de existența acestei turbine singulare. Prezența unei turbulențe

atmosferice (ceață, ploaie, negură, etc.) crește semnificativ pericolul ca păsările să

nu o sesizeze și să intre în ea.

Echipa de specialiști a concluzionat în rapoartele de observații efectuate în

anii 2003, 2004, 2005 ca păsările s-au adaptat și au deviat direcția de zbor spre

lateral ocolind parcul de eoliene pe distanțe cuprinse între 100 si 400 m în condiții de vizibilitate bună si pe distanțe de 300 – 1000 m noaptea sau în condiții de

vizibilitate slabă ramânând pericolul ca pe timp de noapte.

Repetăm că acest parc de eoliene se află amplasat pe unul din cele mai mari

coridoare de migratie ale păsărilor din Europa unde densitatea de păsări în perioada

de migrație este foarte mare (specialiștii au numărat peste 635 de păsări în 27 de

ore de observații), fapt care nu este similar cu amplasamentul nostru care

reprezintă unul din culoarele de migratie ale României.

Aceste constatări extrem de pozitive nu elimină necesitatea unei analize specifice

în fiecare amplasament, care să țina cont de faptul că sunt sau nu sunt semnalate




115

păsări din specii protejate cu habitat stabil si dacă speciile respective pot suferi o

extincție prin realizarea parcului eolian sau dacă pasajul păsărilor călătoare trece

exact pe deasupra ampasamentului propus. În aceste cazuri se impun unele

precauții suplimentare cum ar fi creșterea distanței dintre turbine, amplasarea lor

în măsura posibilului tehnic - sub creasta culmilor (în cazul unor amplasamente pe

culmi de dealuri sau asemănătoare).

In analiza impactului generat de activitate turbinelor eoliene asupra

populatiilor de liliecii sau analizat datele din literatura de specialitate din

Romania care explica foarte clar modul lor de comportament.

Datorită faptului că liliecii nu sunt capabili să construiască adăposturi proprii,

ei ocupă diferite adăposturi naturale sau artificiale, create de alte animale, de

fenomene naturale, sau de om. Din acest motiv, prezenţa liliecilor într-o anumită

zonă, compoziţia specifică, abundenţa lor, migraţiile sezoniere sunt determinate în

mare măsură şi de prezenţa adăposturilor favorabile.

Liliecii folosesc o mare varietate de habitate de hrănire în funcţie de spectrul

trofic, de caracteristicile zborului, ecolocaţiei şi strategiei de vânătoare. O

importanţă particulară au însă pădurile, suprafeţele de apă (lacuri, râuri, canale),

fâneţele şi păşunile, elementele lineare de vegetaţie (şiruri de arbori, vegetaţia

de pe malul râurilor sau canalelor).

Habitatele de hrănire utilizate de lilieci au câteva caracteristici comune:

• structura favorabilă a habitatelor: aceasta variază în funcţie de specie, de

caracteristicile zborului şi ecolocaţiei acesteia;

• densitate mare de insecte: diferite grupuri de insecte sunt importante pentru

diferitele specii de lilieci;

• existenţa unor coridoare verzi: acestea leagă diferitele tipuri de habitate între ele,

oferind liliecilor atât zone pentru vânătoare cât şi elemente de conexiune între

acestea.

Rhinolophus hipposideros – liliacul mic cu potcoavă, identificat in zona

amplasamentului parcului de eoliene se afla doar la vanatoare, zona neavand

conditii pentru adapost temporar sau definitiv.

Liliecii vaneaza seara si in prima parte a noptii, toata noaptea, sau seara si

dimineata devreme. Ei detecteaza insectele mari percepand vibratia aripilor, dar

rolul major in detectarea hranei il are ecolocatia.

Tehnica de vanat difera de la o specie la alta. Astfel rhinofii, plecotusii si

miotistii micii, repereaza insectele care zboara la cativa metri. Nyctalus noctula

repereaza prada la distante mai mari si la peste 15m inaltime, astfel ca posibilitatea




116

de a repera chiar si pala turbinei eoliene este foarte mare ( pala unei turbine eoliene

se misca cu o viteza mult mai mica decat o insecta).

Speciile de liliecii insectivori (in Romania intalnim doar lilieci insectivori),

prind insectele in spatiu deschis, trebuie sa localizeze cat mai repede prazile. Cele

care vaneaza insecte in coronamentul arborilor au nevoie ca sistemul de ecolocatie

sa fie foarte sensibil, deoarece ecourile primite de la prazi sunt acoperite/mascate

de numeroase ecori venite de la ramuri si frunze.

Intensitatea semnalelor de orientare variaza mult de la o specie la alta. Astfel

cand un liliac detecteaza insecte foarte mici, aflate in zbor, emit semnale deosebit

puternice. De exemplu liliacul cu potcoava, in timp ce sta agatat , emite sunete cu o

presiune de 120dB la o distanta de 10cm de gura.

Pentru o localiza un fluture de noapte ( un noctuid) in zbor sau pentru a

ateriza in siguranta pe o ramura, liliecii din genul Myotis trebuie sa determine exact

distanta pana la prada sau pana la ramura precum si directia precisa de unde vine

ecoul. Pentru a primi ecoul unui semnal lansat spre un obiect aflat la distanta de

1m, sunt necesare 6ms (la viteza sunetului prin aer , de 334 m/s). Pe masura ce

liliacul se apropie de obiect, ecourile primite devin tot mai dese si din ce in ce mai

scurte, ca o salva de semnale scurte. Rhinolophus ferrumequinum poate emite

semnale intr-un ritm de 70-80/secunda, iar Myotis myotis emite 150-200

semnale/secunda.( date si informatii preluate din Chiroptere din Romania

,D.Murariu,V.Decu,V. Gheorghiu – 2003;Fauna Romaniei vol. XVI

Mammalia:Chiroptera – 2003).

Elementele de biologie descrise mai sus nu demonstraza prosibilitatea ca

liliecii sa fie atinsi de palele turbinelor eoliene, acestea deplasându-se cu viteze

mult mai mici decât sursa lor de hrană.

In lipsa unor informatii despre un potential impact semnalat in alte parcuri

de eoliene care functioneaza in Romania a trebuit sa analizam literatura din

strainatate, rapoartele de monitorizare a altor parcuri de eoliene care functioneaza.

Din studiile de specialitate existente în strainatate, nu a reiesit concret din ce

cauza colideaza liliecii, care ajung in apropierea eolienelor, cu rotoarele turbinelor

sau sufera de o hemoragie interna [ de ex. ARNETT et al. (2009), BRINKMANN

(2004) respectiv (2008), HORN et al. (2008), RODRIGUES et al. (2008) s.a.]. Exista o

serie de teorii ca de exemplu; insectele sunt atrase de caldura si lumina emisa in

apropierea gondolei si ca liliecii urmaresc aceste insecte (AHLÉN 2002), sau ca

liliecii in timpul migratiei nu emit tot timpul zborului ultrasunete, deoarece se afla

la inaltimi mari sau ca rotoarele se invart prea repede si din aceasta cauza liliecii nu

ii pot ocoli din timp s.a.m.d. Un aspect care a fost sustinut de majoritatea




117

specialistiilor este faptul ca, perioda de varf a coliziunilor si a deceselor in urma

unor hemoragii interne, dureaza de la sfarsitul lui Iulie pana la sfarsitul lui

Septembrie, deoarece in aceasta perioada are loc migratia de toamna. Pana nu de

mult s-a crezut ca doar liliecii care migreaza respectiv indivizii care nu cunosc

zona prea bine colideaza cu rotoarele si nu cei care sunt sedentari. Sedentari in

sensul ca, actioneaza tot timpul anului in aceeas zona si sunt obisnuiti cu eolienele

si structurile din apropierea acestora. Acesti indivizi vaneaza in apropierea

eolienelor pastrand o anumita distanta de siguranta. Dar nici acest aspect nu poate

fi generalizat, deoarece studiile mai recente dovedesc ca si acesti indivizi sunt

afectati nu numai toamna ci si vara. De asemenea nu au fost date exemple din

studiile facute din Statele Unite ale Americii, deoarece comportamentul speciilor

de acolo e diferit de cel al speciilor din Europa respectiv Romania.

Pentru a evita orice speculatii asupra posibilului impact generat de

activitatea turbinelor eoliene recomandam ca masuri de monitorizare:

- Monitorizarea atenta a speciilor de liliecii afectate de activitatea

turbinelor eoliene in primii 2 ani de activitate a acestora in

perioada aprilie-mai si iulie – august ( cand devin activi pui).

- Daca se vor constata un numar semnificativ ( peste 20 exemplare)

de liliecii morti sau raniti intr-o perioada de monitorizare

recomandam reducerea activitatii turbinelor la 50 % in aceste

luni ( aprilie-mai , iulie-august).

II.3. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar:

BirdLife International a adoptat în anul 2000 următoarele categorii de

periclitare pentru speciile de păsări europene:

E – periclitată (Endangered);

V – vulnerabilă (Vulnerable);

R – rară (rare);

D – în declin (Declining);

L – localizată (Localized);

Ins – insuficient cunoscută (Insufficintly known);

S – sigură (Secure);

() – statut provizoriu (Status provisional).

În acest sens au fost întocmite 4 categorii SPEC (Species of European

Concearn) în care se încadrează speciile din avifauna României:

SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică

ameninţate pe plan global şi sunt dependente de conservare.




118

SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut

conservativ nefavorabil.

SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut

conservativ nefavorabil.

SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut

conservativ favorabil.

Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC,

adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se

află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri

deosebite şi imediate pentru protecţia lor Specii de păsări STATUT DE CONSERVARE

Cod Specie Sit Pop. Conserv.

Izolare Global

A229 Alcedo atthis D B C C anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE încadrată în categoria SPEC 2

care cuprinde speciile care sunt

concentrate în Europa şi au un

statut conservativ nefavorabil,

iar ca statut de periclitare este

încadrată la categoria V

(vulnerabil).

A029 Ardea purpurea D B C C anexa I a Directivei







(vulnerabil).

A024 Ardeola ralloides D B C C anexa I a Directivei







(vulnerabil).

A060 Aythya nyroca C B C C anexa I a Directivei





119

care cuprinde speciile de interes

conservativ la nivel global,

adică ameninţate pe plan global

şi sunt dependente de

conservare, iar ca statut de

periclitare este încadrată la

categoria V (vulnerabil).

A196 Chlidonias hybridus C B C C anexa I a Directivei


care cuprinde speciile care nu

sunt concentrate în Europa şi au

un statut conservativ

nefavorabil, iar ca statut de


categoria D (în declin).

A031 Ciconia ciconia C B C C

anexa I a Directivei







(vulnerabil).

Specia a fost identificata in

perimetrul parcului eolian.

A081 Circus aeruginosus C B C B


Consiliului 79/409/CEE nu intră în categoria SPEC.



A038 Cygnus cygnus D B C C anexa I a Directivei







(vulnerabil).

A027 Egretta alba C B C C anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE nu este încadrată în categoria

SPEC.




120

A026 Egretta garzetta C B C C anexa I a Directivei


SPEC.

A189 Gelochelidon nilotica B B C B








(vulnerabil).

A135 Glareola pratincola C B C C



SPEC.

A022 Ixobrychus minutus C B C C anexa I a Directivei







categoria (V) (statut provizoriu

vulnerabil).



A338 Lanius collurio D B C C anexa I a Directivei







categoria (D) (statut provizoriu

în declin).



A339 Lanius minor C B C C anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE

nu este încadrată în categoria




121

SPEC.

A177 Larus minutus D B C C




SPEC.

A023 Nycticorax nycticorax C B C C




SPEC.

A019 Pelecanus onocrotalus C B C C








(vulnerabil).

A034 Platalea leucorodia C B C C








(vulnerabil).

A132 Recurvirostra avosetta C B C C anexa I a Directivei







(vulnerabil).

A193 Sterna hirundo D B C C



SPEC.




122

II.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia

numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar):

Evoluția numerică a acestora de la an la an este variabilă și ține de cantitatea

de hrană existentă, activitățile economice din zonă, condiții meteorologice s.a.m.d.

Cert este faptul că, în prezent, ele găsesc aceste condiții la nivelul lacurilor dacă

ne-am raporta la suprafața ariei/pereche cuibăritoare.

În ceea ce privește păsările care vin în pasaj situația acestora se va schimba în

timp. Se știe că evoluția fiecărui lac tinde într-un final spre eutrofizare. Acest

aspect va face ca unele specii (de exemplu gaviidele) să nu mai găsească condiții

prielnice și atunci să nu mai vină pe aceste lacuri. În schimb, apariția stufărișului

pe suprafețe întinse atrag o serie de păsări care pot cuibări în stuf.




2000 – ROSPA 0071,au fost identificate in perimetrul parcului eolian, 4 specii

de pasari : Lanius collurio, Ixobrychus minutus, Circus aeruginosus, Ciconia

ciconia.

Specia

Denumire populară

Numar exemplare

identificate

1. Accipiter gentilis Uliu porumbar 1

2. Accipiter nisus Uliu păsărar 1

3. Alauda arvensis Ciocârlia de câmp 4

4. Anthus campestris Fâsă de câmp 15

5. Anthus pratensis Fâsa de luncă 10

6. Anthus trivialis Fâsa de pădure 2

7. Athene noctua Cucuvea 1

8. Buteo buteo Şorecar comun 1

9. Buteo lagopus Şorecar încălţat 1

10. Carduelis cannabina Câneparul 2

11. Carduelis carduelis Sticletele 1

12. Carduelis chloris Florinte 1

13. Ciconia ciconia Barza albă 1

14. Circus aeruginosus Eretele de stuf 2

15. Circus cyaneus Eretele vânăt 1

16. Coccothraustes coccothraustes Botgrosul 1

17. Columba oenas Porumbelul de scorbură 25

18. Columba palumbus Porumbelul gulerat 12




123

19. Coracias garrulus Dumbrăveancă 3

20. Corvus corax Corb 1

21. Corvus corone cornix Cioara grivă 6

22. Corvus frugilegus Cioara de semănătură 15

23. Corvus monedula Stăncuţă 14

24. Coturnix coturnix Prepeliţa 2

25. Crex crex Cristel de câmp 1

26. Cuculus canorus Cuc 1

27. Emberiza citrinella Presura galbenă 1

28. Emberiza schoeniclus Presura de stuf 1

29. Erithacus rubecula Măcăleandru 1

30. Falco tinnunculus Vânturelul roşu 1

31. Fringilla coelebs Cinteză 2

32. Fulica atra Lişiţa 5

33. Gallinago gallinago Becaţină comună 1

34. Galinula chloropus Găinuşa de baltă 1

35. Garrulus glandarius Gaiţă 2

36. Hirundo rustica Rândunica 5

37. Ixobrychus minutus Stârc pitic 1

38. Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic 1

39. Lanius excubitor Sfrâncioc mare 1

40. Larus ridibundus Pescăruşul râzător 2

41. Luscinia megarhinchos Privighetoare roşcată 1

42. Merops apiaster Prigoria 1

43. Miliaria calandra Presura sură 1

44. Motacilla alba Codobatură albă 1

45. Motacilla flava Codobatura galbenă 1

46. Muscicapa striata Muscar sur 1

47. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte 1

48. Oenanthe oenanthe Pietrarul sur 1

49. Oriolus oriolus Grangur 2

50. Parus caeruleus Piţigoi albastru 3

51. Parus major Piţigoi mare 2

52. Passer domesticus Vrabie de casă 15

53. Passer montanus Vrabie de câmp 10

54. Perdix perdix Potârnichea 1

55. Phylloscopus collybita Pitulice mică 1

56. Pica pica Coţofană 1

57. Rallus aquaticus Cârstel de baltă 1

58. Saxicola torquata Mărăcinarul negru 1

59. Sterna hirundo Chiră de baltă 1

60. Streptopelia decaocto Guguştiuc 6




124

61. Streptopelia turtur Turturică 5

62. Strix aluco Huhurez mic 1

63. Sturnus vulgaris Graur 25

64. Sylvia communis Silvia cu cap sur 1

65. Sylvia curruca Pitulice de grădină 6

66. Troglodytes troglodytes Ochiuboului 1

67. Turdus merula Mierlă 5

68. Turdus philomelos Sturz cântător 1

69. Turdus pilaris Cocoşar 1

70. Upupa epops Pupăză 2

71. Vanellus vanellus Nagâțul comun 1

In ceea ce priveste structura si dinamica populaţiilor speciilor care ar putea fi

afectate de instalarea viitorului parc eolian, Recomandam:

- In perioada de construire si in perioada de functionare este absolut

necesara efectuarea unei monitorizari pe o perioada de minim 3 ani (

inventarieri in perioadele de primavara – toamna) , pentru a se

stabili care este gradul/evaluarea impactului parcului eolian asupra

avifaunei din aceasta zona ( numar exemplare pasari afectate).

- In urma unor astfel de monitorizari si in functie de gradul de

afectare a populatiilor de pasari din zona se vor putea aplica

masurile de reducere a impactului.

In urma experienţei personale a specialistilor care au participat la întocmirea

prezentului studiu, se poate aprecia următoarea situaţie.

Rândunica Hirundo rustica, are în zonă o populaţie normală pentru orice

localitate rurală din sud-estul ţării. Specia executa migraţii, fiind vorba de o pasăre

insectivoră care se hrăneşte exclusiv cu insecte zburătoare. Apreciem că populaţia

acestei specii nu va fi afectată de viitorul parc eolian. Locurile de cuibărit se găsesc

în localitate iar zona de hrănire nu va fi afectată.

Prigoria, Merops apiaster, se hrăneşte cu insecte zburătoare, în special

himenoptere, cuibărind în maluri de lut. Populaţia din zonă este una mică, deoarece

nu există habitate de cuibărit decât într-o proporţie redusă.

Graurul, Sturnus vulgaris, cuibăreşte în localităţi, în livezi sau crânguri.

Populaţia de graur cunoaşte fluctuaţii anuale, graurii adunându-se în stoluri inafara

perioadei de cuibărit. Iarna, populaţia de graur executa migraţii în funcţie de

factorii meteorologici şi de sursa de hrană.

Cioara de semănătură Corvus frugilegus, este un locuitor constant al

habitatelor agricole, fiind practic o specie antropofilă. Populaţia de cioară de




125

semănătură poate cunoaşte variaţii pe timp de iarnăcând în zonă apar exemplare

imigrate dinspre est, din câmpia rusă, datorită factorilor climatici.

Fâsa de câmp Anthus campestris, este prezentă în exemplare izolate. Specia

preferă zonele cu tufărişuri şi acestea nu apar în zone extinse in aria analizată. Si in

cazul acestei specii există o dinamică a efectivelor in functie de anotimpuri.

Sfrânciocul roşietic Lanius collurio, este prezent în populaţii reduse. Fiind o

specie prădătoare are nevoie de suprefeţe mai mari de teren şi de zone cu tufărişuri.

In perioada de iarnă specia migrează spre sud.

Vânturelul roşu Falco tinunculus, apare în exemplare izolate. Zona analizată

este una de extindere redusă iara ceastă specie are nevoie de circa 5 km2 pentru o

singură pereche. Si in acest caz pot apare variatii ale efectivelor pe timpul iernii,

datorită migraţiei unor exemplare din alte zone.

Vrabia de casă Passer domesticus, apare în populaţii importante, fiind vorba

de o specie antropofilă. Populaţia acestei specii rămâne relativ constantă, fiind

controlată doar de ratele de de natalitate şi mortalitate naturală ca şi de prădători.

Dinamica populatiilor de amfibieni identificate in perimetrul de amplasare a

parcului eolian acestora nu este afectată decât de cauze naturale, speciile fiind

afectată doar de prădători naturali; restrângerea habitatelor nu o afectează fiind

rezistentă la impactul antropic.

Popândăul – Citellus citellus. Populaţia din zonă este una redusă datorită

faptului că habitatul preferat al acestei specii – zone degradate cu vegetaţie

ierboasă care funcţionează în regim de islaz – este redus şi localizat n stricta

vecinătate a localităţii SLOBOZIA CONACHI. Dinamica populaţiei nu va fi

afectata de amplasarea parcului eolian.

II. 5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Relațiile structurale și funcționale care crează și mențin integritatea ariei

sunt legate de condițiile de hrănire, adăpost și reproducere pe de-o parte, iar pe de

altă parte de presiunea antropică și a tuturor factorilor externi care pot afecta

biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare

survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puțin integritatea

ariei.

În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea

parcului eolian, nu vor afecta habitatul speciilor descrise în Formularul Standard

Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 – Lunca

Siretului Inferior, deoarece terenul viitorului parc eolian este situat la o distanță

relativ mare de raul Siret( zona malurilor unde exista posibile locuri de cuibarit,

adapost si hrana) – aproximativ 3,5km, chiar daca limita ariei de protectie se afla la




126

2,6km ( distanta cea mai mica) de amplasamentul parcului. Acesta înseamnă că din

punct de vedere al zgomotelor și vibrațiilor păsările nu vor fi afectate nici în faza

de construcție și nici în faza de funcționare a parcului. Menționăm de la început

faptul că proiectantul parcului, a recurs, la folosirea unor turbine silențioase, astfel

încât, acestea să fie încadrate în limitele admise conform legislației din vigoare.

Starea de conservare a luncii Siretului este bună și în prezent oferă condiții optime de habitat pentru speciile de păsări declarate. Dacă condițiile de hrană

devin limitate ele vor parcurge și teritoriile învecinate în căutare de hrană. Ne

referim la speciile insectivore, cele omnivore, precum și la păsările răpitoare. După

hrănire ele se reîntorc la locurile de odihnă. Habitatul de pajiște existent la nivelul

viitorului parc eolian ar putea oferi condiții de hrană favorabile în special pentru

păsările insectivore întrucât la nivelul pajiștii se găsesc numeroase insecte.

În concluzie, integritatea ariei de protecție specială avifaunistică

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 – Lunca Siretului

Inferior, nu este afectată de construirea parcului eolian deoarece:

1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar – deoarece Parcul Eolian nu va fi amplasat in interiorul Sitului

Natura 2000, ci se afla amplsat la o distanta de 2,6km de limita sitului

ROSPA0071, la 3,6 km de ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior.

2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar - deoarece Parcul

Eolian nu va fi amplasat in interiorul Siturilor Natura 2000

3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar – deoarece

distanta pana la raul Siret si zona de lunca a Raului Siret ( unde pasarile de interes

comunitar intalnesc conditii de hrana, adapost, cuibarire) este de 3.5 km.

4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura

şi/sau funcţia ariei naturale protejate.

II. 6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes ROSPA0071

și ROSCI0162, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei

specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes

avifaunistic posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se

asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000.

Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi

restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes

comunitar si sunt stabilite prin planurile de management aprobate la nivel national.




127

Stabilirea obiectivelor de conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile

ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă,

populaţia, statutul de conservare etc).

Obiectivele de conservare a ariei de protecție specială avifaunistică

ROSPA0071 și ROSCI0162 - LUNCA SIRETULUI INFERIOR, nu au fost stabilite prin

planuri de management până în prezent.

II.7. Descrierea starii actuale şi viitoare de conservare a ariei naturale

protejate de interes comunitar

Lunca Siretului Inferior ROSPA0071 și ROSCI0162 – starea de conservare

actuală este una relative bună. Faptul că în vecinătate există zone rurale şi că în

zonă se practică agricultura intensivă si ca in amonte există zone industriale

constituie un potential impact negativ.

III.Identificarea şi evaluarea impactului

Integritatea ariei naturale protejate

de interes comunitar este afectată dacă PP

poate:

Siturile Natura 2000 ROSPA0071 și ROSCI0162 -

LUNCA SIRETULUI INFERIOR

să reducă suprafaţa habitatelor

şi/sau numărul exemplarelor speciilor de

interes comunitar;

Amplasarea Parcului Eolian Comuna SLOBOZIA

CONACHI este la distanță de 2,6km de limita

ROSPA0071 si 3,2 km de limita sitului ROSCI0162

Lunca Siretului Inferior , astfel ca nu se vor reduce

suprafata habitatelor sau numărul de specii protejate.

să ducă la fragmentarea habitatelor

de interes comunitar;

Nu se vor fragmenta habitatele de interes

comunitar

să aibă impact negativ asupra

factorilor care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale

protejate de interes comunitar;

Nu va exista un impact negativ asupra

conditiilor necesare speciilor de păsări declarate

protejate. Terenul de amplasare a turbinelor eoliene nu

prezinta conditii specifice de cuibarire, surse de hrana

sau de popas

să producă modificări ale dinamicii

relaţiilor care definesc structura şi/sau

funcţia ariei naturale protejate de interes

comunitar.

Amplasarea turbinelor eoliene nu va modifica

funcția ariei natural protejate de interes comunitar.




128

Identificarea

impactului

Evaluarea impactului

Tipul de impact indicatori-cheie cuantificabili folositi

la evaluarea impactului produs prin

implenenatre proiectului

PARC EOLIAN COMUNA

SLOBOZIA CONACHI

ROSPA 0071 și ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior

Direct 1. procentul din suprafaţa habitatului

care va fi pierdut;

Turbinele vor fi amplasate în afara ariilor de protectie ROSPA0071 și ROSCI0162, astfel ca nu se vor reduce suprafata habitatelor sau numărul

de specii protejate. - 0% suprafata afectata

2. procentul ce va fi pierdut din

suprafeţele habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi

reproducere ale speciilor de interes

comunitar;

0% suprafata afectata

3. fragmentarea habitatelor de interes

comunitar (exprimată în procente); Amplasarea turbinelor nu va duce la fragmentarea habitatelor.

4. durata sau persistenţa fragmentării; Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a

fragmentarii

5. durata sau persistenţa perturbării

speciilor de interes comunitar, distanţa

faţă de aria naturală protejată de interes

comunitar;

Nu va exista un impact de durată sau persistent la nivelul siturilor

Natura 2000.

6. schimbări în densitatea populaţiilor

(nr. de indivizi/suprafaţă); Amplasarea parcului eolian nu va afecta populatiile de pasari.

Conform studiilor elaborate de alte parcuri de eoliene din lume (si

prezentate ca la capitolul II.2 în care analizam evaluarea adecvată a planului

propus) putem afirma ca pasarile vor ocoli zona parcului eolian, vor urma

cursul bazinelor hidrografice Siret și unde vor găsi locuri prielnice pentru

cuibărire, hrană și popas.

7. scara de timp pentru înlocuirea Neexistând o fragmentare a habitatelor nu exista si o durata a




129

speciilor/habitatelor afectate de

implementarea planului fragmentarii.

8. indicatorii chimici-cheie care pot

determina modificări legate de

resursele de apă sau de alte resurse

naturale, care pot determina

modificarea funcţiilor ecologice ale

unei ariinaturale protejate de interes

comunitar.

Titularul planului va avea obligatia de-a monitoriza populatii de păsari din

zona parcului de eoliene în faza de constructie și pe o perioada de doi ani

în perioadele de migratie în faza de funcționare conform planului de

monitorizare.

Indirect evaluarea impactului cauzat de PP fără

a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului;

Avand in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor pentru

care au fost declarate ariile protejate nu exista diferente intre situatiile

cu /sau fara masuri de reducere a impactului.Implementarea planului

de monitorizare este necesara doar pentru a evidentia situatia reala de

pe acest amplasament.

Pe termen scurt evaluarea impactului cauzat de PP fără

a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului;

Pe termen scurt impactul potential poate aparea in perioada de

constructie va fi în limite admisibile

Pe termen lung evaluarea impactului cauzat de planul

propus fără a lua în considerare

măsurile de reducere a impactului;

Pe termen lung impactul potențial va fi în limite minime.

În faza de

constructie

evaluarea impactului cauzat de planul



Turbinele eoliene vor fi amplasate într-o perioadă mai lunga de timp,

esalonat astfel ca impactul va fi minim si doar punctual la ridicarea

fiecarei turbine eoliene și la realizarea acodurilor pentru fiecare

turbina.

În faza de operare evaluarea impactului cauzat de planul



Amplasarea parcului eolian nu va afecta populatiile de pasari.

Conform studiilor elaborate de alte parcuri de eoliene din lume (si

prezentate ca la capitolul II.2 în care analizam evaluarea adecvată a planului

propus) putem afirma ca pasarile vor ocoli zona parcului eolian, vor urma

cursul bazinelor hidrografice Siret și Moldova și unde vor găsi locuri

prielnice pentru cuibărire, hrană și popas.

Rezidual evaluarea impactului rezidual care

rămâne după implementarea măsurilor

de reducere a impactului pentru planul

propus şi pentru alte PP.

Avand in vedere ca nu a fost identificat impact asupra speciilor pentru

care au fost declarate ariile protejate nu exista diferente intre situatiile

cu /sau fara masuri de reducere a impactului.Implementarea planului

de monitorizare este necesara doar pentru a evidentia situatia reala de




130

pe acest amplasament.

cumulativ evaluarea impactului cumulativ al PP

propus cu alte PP:

Analizand amplasamentul parcului eolian in raport cu alte parcuri eoliene propuse a se amplasa in zona de sud, sud –est, sud –vest a judetului Galati a

fost necesara evaluarea impactului cumulate intre aceste parcuri eoliene.

Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI se afla amplasat la;

- 975m fata de Parcul Eolian Pechea – SC Pechea Eolian SRL Buzau;

- 482m fata de Parcul Eolian Piscu – SC Genera Avanti SRL.

Prognozarea Impactului asupra avifaunei prin cumularea efectelor produse

de amplasarea acestor parcuri, specificam:

- Distanta dintre Parcul eolian SLOBOZIA CONACHI si lunca

Siretului este suficient de mare, iar zona de amplasare a acestui parc

nu prezinta conditii specific de cuibarire sau adapost si are

conditii limitate pentru procurarea hranei;

- Distantele intre Parcul Eolian SLOBOZIA CONACHI si

celelate parcuri de eoliene sunt mult prea mari, iar identificarea

si evaluarea impactului pentru fiecare dintre aceste parcuri a

demonstrate ca zonele nu prezinta conditii pentru speciile de

pasari de interes comunitar ce constituie obiectiv de

management conservative pentru ROSPA0071 – Lunca

Siretului Inferior, aceste anefiind identificate in zonele

parcurilor de eoliene

evaluarea impactului cumulativ al PP

cu alte PP fără a lua în considerare

măsurile de reducere a impactului

În perioada de functionare, impactul cumulat a fost analizat cu precădere

asupra speciilor de păsări aflate în perioadele de migratie conform planului

de monitorizare.

Impact prognozat - Nesemnificativ




131

IV. Măsurile de reducere a impactului

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane,

cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de

interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi

speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate,

cât şi în afară lor, sunt interzise:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor

biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de

hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau

ouălor din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile

specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va

asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol

pentru păsările din zonă.

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau

ouălor din natură;

culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de

creştere şi de migraţie;

deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea;

comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării

acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de

la acestea, uşor de identificat.

Se interzice deranjarea păsărilor prin deplasări cu barca și zgomote de orice

natură.

Este interzisă vânătoarea păsărilor acvatice pe teritoriul ariei protejate și la

mai puţin de 100 m de limitele ei.

Alte măsuri de conservare specială:




132

Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare, în

afară perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de

întoarcere spre zonele de cuibărit.

Zona propusă amplasării parcului eolian comuna SLOBOZIA CONACHI nu

afectează integritatea siturilor Natura 2000 Lunca Siretului Inferior –

ROSPA0071 și ROSCI0162: nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară;

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale

protejate de interes comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi

faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de

interes comunitar.

Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a

parcului eolian și în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu

normele tehnologice și a legislaţiei de mediu în vigoare, și în mod special

respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de

mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia, vor fi afectaţi negativ

într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter

semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra avifaunei nu se va

manifesta semnificativ, asfel încât să afecteze semnificativ biodiversitatea,

parcul eolian va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social

şi economic.

Având în vedere că nu există impact asupra populațiilor de păsări care

poposesc sau se află în migrație spre situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior –

ROSPA0071 și ROSCI0162 propunem o serie de masuri ce vor fi luate în

considerare în vederea diminuării potențialelor efecte atât în perioada de

funcționare cât și de construire.

O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare în vederea

diminuării efectelor potențiale negative de impact asupra mediului în

perioada de construcţii - montaj este dată în tabelul de mai jos

Factor de mediu Măsuri de reducere a impactului Resp.

implementare

Supraveghere/Ra

portare




133

Zgomot din

activ. de constr.

montaj

Restricţii referitoare la orele de lucru,

utilizarea unor amortizoare de zgomot pentru

echipamente, furnizarea de informaţii

pentru public, pentru a se respecta SR

10009/1998

constructor Titular/Custode

Pulberi (Praf)

Excavaţii supravegheate, acoperirea

camioanelor care transportă material de

umplutură se vor instala structuri tip portal ce

vor pulveriza apa pe pământul din

autobasculantele care vor trece pe sub ele,

pentru a forma o crustă care să împiedice

antrenarea pământului de curenţii de aer;

Constructor Titular/Custode

Mirosuri

Identificarea surselor punctiforme utilizarea

unor dispozitive de stopare a mirosurilor


Vegetaţie Se va proceda la refacerea vegetaţiei prin

reconstrucţia ecologica în zona de impact.

Exemplarele de vegetaţie protejată din

locaţiile în care se vor executa lucrări de

construcţii vor fi identificate anterior realizării

lucrărilor si se va proceda la strămutarea

acestora în arealul rezervaţiei în care se

regăsesc condiţii identice de sol.

Constructor

Titular

Faună

Supravegherea zonei şi asigurarea identificării

si protejării exemplarelor importante.


Avifauna - In perioada de construire si in

perioada de functionare este absolut

necesara efectuarea unei monitorizari pe o

perioada de minim 3 ani ( inventarieri in

perioadele de primavara – toamna) ,

pentru a se stabili care este

gradul/evaluarea impactului parcului

eolian asupra avifaunei din aceasta zona (

numar exemplare pasari afectate).

- In urma unor astfel de

monitorizari si in functie de gradul de

afectare a populatiilor de pasari din zona se

vor putea aplica masurile de reducere a

impactului concretizate prin reducerea

activitatii unui numar de turbine in

perioada migratiilor de primavara –

toamna.

Titular/Custode

Apă Colectarea corespunzătoare a apelor uzate,

transport prin pompare şi depozitare,

asigurarea de servicii specializate, pentru

respectarea HG

352/2005

Interzicerea descărcării oricăror materiale

în apă.

Utilizarea unor tehnologii moderne de

depoluare în cazul poluării cu hidrocarburi


Gestionarea

materialului

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a

materialului inert excavat, in aceeaşi zona





134

excavat pentru refacerea habitatelor

Evacuarea excavaţiilor în exces, după

examinarea corespunzătoare, la depozite de

deşeuri inerte;

Protecţia

proprietăţilor

adiacente

Acces blocat la proprietăţile adiacente

Furnizarea de informaţii către public;

solicitarea accesului temporar


Sănătatea

populaţiei şi a

personalului

Managementul tehnic şi al resurselor corect

executat. Elaborarea planului de intervenţie în

caz de poluări accidentale.


Mediu ambiant Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului Constructor Titular/Custode

Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a

proiectului în vederea diminuării efectelor potentiale negative de

impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a este

dată în tabelul de mai jos: Problema de mediu Măsuri de reducere a impactului Resp.

implementare

Supraveghere/Raportar

e

Impact vizual Alegerea unor materiale care se armonizează

cu împrejurimile Utilizarea de elemente

naturale pentru ecranare

Păstrarea construcţiilor în stare tehnică bună

Titular Custode / Autoritatea

competenta cu

supravegherea

administrarii ariei

protejate

Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia

ecologica în zona de impact.

Constructor/Titular Custode / Autoritatea

competenta cu

supravegherea

administrarii ariei

protejate

Faună Protejarea faunei și faunei întâlnită local. Titular printr-o

Autoritate cu atribuţii

în acest sens

Custode / Autoritatea

competenta cu

supravegherea

administrarii ariei

protejate

Avifauna - In perioada de construire si in

perioada de functionare este absolut

necesara efectuarea unei monitorizari pe

o perioada de minim 3 ani ( inventarieri

in perioadele de primavara – toamna) ,

pentru a se stabili care este

gradul/evaluarea impactului parcului

eolian asupra avifaunei din aceasta zona (

numar exemplare pasari afectate).

- In urma unor astfel de

monitorizari si in functie de gradul de

afectare a populatiilor de pasari din zona,

se vor putea aplica masurile de reducere a

impactului concretizate prin reducerea

activitatii unui numar de turbine in

perioada migratiilor de primavara –

toamna.

Titular printr-o

Autoritate cu atribuţii

în acest sens

Custode / Autoritatea

competenta cu

supravegherea

administrarii ariei

protejate




135

Sănătatea

populaţiei şi a

personalului

Folosirea procedurilor şi echipamentelor de

protecţie corespunzătoare instalaţii de

iluminat şi semne de avertizare.

Întreţinerea instalaţiilor.

Pentru siguranţa, populaţia trebuie avertizată

şi anunţată de acţiunile desfăşurate in timpul

exploatării care o pot afecta accidental.

Constructor/ Titular Autoritatea competentă

Deşeuri Colectarea corespunzătoare, selectarea,

depozitarea şi transportul deşeurilor de către

servicii specializate

Titular Autoritatea competentă

Mediu ambiant Monitorizarea factorilor de mediu posibil a fi

afectaţi

Titular /

Autoritatea

competentă

Autoritatea competentă




136

V.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

Ornitologie

Descrierea activităților și a metodelor de cercetare.

Observatiile orientative.

Fiecare an este caracterizat printr-o anumita alternanta a sezoanelor si toti

ornitologii moderni considera ca nu mai este suficienta si nici corecta efectuarea

observatiilor legate numai de datele calendaristice. Se propune printre altele

orientarea în alegerea timpului optim de observatie în functie de aspectul fenologic

al vegetatiei (SLAGSVOLD, 1973) şi fenologia insectelor (VON HARTMANN,

1963).

Tinând însa cont de variatiile sezoniere am încercat sa determinam, practic,

perioadele optime de observatie iar pentru a urmari si efectele ce le pot avea

anumite întârzieri în schimbarea climatologica, am încercat sa obtinem date si din

perioadele de minima activitate a pasarilor. În acest sens am procedat la efectuarea

unor trasee lungi de observatie, care au cuprins în general, o zona întinsa.

Practic metoda consta în parcurgerea cu pasul a întregului traseu si

determinarea cu ajutorul binoclului, dupa cântec sau strigat a speciilor existente.

Toate observatiile sunt notate în fise special tipizate pentru a înlesni o mai

mare rapiditate a notarilor dar si a observarii din prima privire a marilor diferente

între diferite aspecte notate.

Cu ajutorul unui termometru am obtinut temperaturile în cele mai importante

momente ale zilei (la începutul, la mijlocul si la sfârsitul traseului), am determinat

directia si viteza vântului, am notat si alte aspecte meteorologice cum ar fi

nebulozitatea, precipitatii etc.

Traseele si rezultatele obtinute ne-au permis sa depistam momentele cele

mai importante ale diverselor aspecte fenologice urmând, legat de aceasta, sa

aplicam, adecvat în zona cercetata, metoda de aflare a unor elemente avicenologice

mai amanuntite.

Trebuie sa remarcam ca în traseele lungi am strabatut de fiecare data mai

multe ecosisteme si acum, dupa ani de cercetari, ne-am convins de importanta

acestor observatii generale ca elemente de comparat în timp.

Metoda traseelor. Metoda traseelor (FERRY si FROCHOT, 1958, 1970,

MUNTEANU 1968), consta în parcurgerea unui itinerar dinainte stabilit si de o

lungime cunoscuta (preferabil 1 km), cu o viteza de 1,5 - 2 km/ora.

Observatorul noteaza în carnet toate speciile auzite sau întâlnite de o parte a

traseului, precum si frecvenţa întâlnirii lor.




137

Daca sunt notate si pasarile identificate şi pe cea de a doua latura a traseului,

trebuie avut grija a se specifica separat datele, contând, astfel, pentru o a doua

numaratoare.

Metoda patratelor. Metoda patratelor (FERRY, 1964, KORODI-GAL, 1960,

1969) este utilizata tot în determinarea avifaunelor cuibaritoare într-un ecosistem

sau o zona stabilita.

În linii mari aceasta metoda se aplica prin împartirea teritoriului cercetat în

patrate ale caror laturi sunt bine determinate. Cel mai adesea o latură poate avea

100 de metri dar poate varia în funcţie de aspectul ecosistemului cercetat. Este bine

însă, ca în cadrul unui ecosistem pătratele să aibă, pe cât posibil, aceeaşi

dimensiune. Cercetatorul strabate întâi laturile patratului ales iar pentru a efectua

numaratoarea se notează masculii cântatori existenti în interiorul patratului. Apoi

se strabate patratul în diferite directii notând pe o schita masculii cântatori depistati

de fiecare data precum si amplasarea lor.

Dupa câteva asemenea numaratori se poate face o idee generala asupra

perechilor cuibaritoare în patratul respectiv, deoarece cu mici schimbari de loc,

masculii vor pastra totusi un teritoriu bine determinat.

Metoda punctelor de observatie.

Observatii de zi

Daca pentru portiunile de desis si zavoi, în perioada cuibaritului, metodele

obisnuite de observatie (metoda traseelor) dau rezultate destul de apropiate de

realitate, nu acelasi lucru se poate spune si despre portiunile deschise, unde aceste

metode sunt aproape inaplicabile.

Frecvent în aceste zone cercetatorul, în deplasare, va deranja pasarile, care

vor parasi locurile de odihna sau hranire (unele din ele chiar înainte de a fi

observate) si cel mai adesea nu se vor mai întoarce. S-a recunoscut ca în studiile

migratiilor uneori datele cele mai reale s-au obtinut din puncte fixe de observatie

(SCHILDMACHER, 1965).

Metoda relativ simpla consta în construirea unui adapost, din materiale de

obicei existente la fata locului, astfel încât, ca forma si culoare sa nu distoneze cu

mediul respectiv. Bineînteles ca locul amplasarii unui observator trebuie astfel ales

încât sa existe cât mai multe trasee de migratie prin apropiere sau, si mai bine, sa

se afle în apropierea unui loc de hranire. Cercetatorul camuflat va nota în fisa de

observatie, fiecare specie observata, numarul de exemplare, directia de zbor,

altitudinea etc.

Rezultatele obtinute în astfel de puncte de observatie amplasate în acelaşi loc

de-a lungul anilor permit formularea unor concluzii interesante referitoare la




138

dinamica migratiilor, la succedarea speciilor într-un singur loc în timpul zilei sau a

unui sezon etc.

Observatii de noapte

Este binecunoscut ca rapitoarele de noapte existente în cadrul unei avicenoze

sunt destul de dificil de observat, ziua când se fac numaratorile obisnuite, dar în

acelasi timp nu se poate renunta la a determina ponderea lor în cadrul

comunitatilor.

Prin alegerea unui punct, la marginea unei desimi de papura, unde numerosi

ciufi vin sa soricareasca, sau la liziera unei lunci, putem afla cu aproximatie,

observându-le zborul, sau ascultând strigatele, speciile de păsări si numarul de

exemplare din zona respectiva (KORODI-GAL, 1968). Exista bineînteles riscul de

a numara o pasare de doua ori sau a considera mai multe păsări observate doar un

singur exemplar. Se poate elimina acest inconvenient, în proportie destul de mare,

printr-un numar mai mare de observatii.

Efectuând observatiile în noptile cu luna se poate obtine o raza de vizibilitate

mai mare, dar, la acestea, noi am adaugat o metoda destul de des folosita în

vânatoarea vulpilor si anume utilizarea chematorilor.

Astfel sunetul de imitare a tipatului de iepure ranit, care se aude pe o raza de

cca. 500 m din punctul din care este emis, sau imitarea tâtâitului de soarece, care se

aude pâna la cca. 250 m departare si care atrag de obicei toate rapitoarele ce

vâneaza pe raza respectiva sunt o modalitate pretioasă si eficace în determinarea

calitativa si cantitativa a rapitoarelor de noapte într-un ecosistem.

Rezultatele obtinute se pot integra apoi cu observaţiile realizate din timpul

zilei si astfel se poate obtine o imagine mult mai fidela a unei comunitati de pasari

dintr-un ecosistem.

Amfibieni şi reptile

Descrierea activitatilor si a metodelor de cercetare:

Observaţiile ştiinţifice asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile trebuie

să urmeze o rigoare deosebită.

În primul rând trebuie aleasă populaţia pe care vrem să o studiem, adică

acea totalitate de indivizi aparţinând aceleiaşi specii (sau subspecii) care

trăieşte într-un anumit mediu (pădure, nisipuri, stâncărie, fâneaţă, baltă sau

sistem de bălţi etc.), oarecum izolat de locurile de trai similare între ei, precum

şi exemplarele tinere din diferitele generaţii.

Se vor cerceta şi nota cu grijă toate elementele ce constituie factorii

abiotici (solul, clima etc.) de pe teritoriul cercetat. O schiţă (hartă) va stabili

aspectul general al teritoriului (şosea, pădure, râu, baltă, alte grupări vegetale,




139

dealuri etc.). se vor nota amănunţit diferitele medii pe care le oferă teritoriul,

apoi variaţiile factorilor climatici (temperatură, umiditate, precipitaţii, vânturi)

în decursul anotimpurilor. Se va urmări apoi biologia speciei, notându-se

datele primei apariţii după iernare, gruparea sexelor pentru împerechere, data

şi durata agregărilor de reproducere, ciclul de dezvoltare, durata metamorfozei

(la amfibieni), data intrării în iernare. Se va cerceta modul de distribuţie a

animalelor pe teritoriu (izolat, grupat, locurile preferate). Se va încerca

aprecierea cantitativă a populaţiei, efectuând recensământul ei, fie prin metoda

capturării – marcării – recapturării (dup formula indicată mai înainte), fie prin

însemnarea numărului de indivizi întâlniţi în diferitele deplasări efectuate pe

acelaşi teritoriu, cu aceleaşi itinerarii, fie, în sfârşit, prin studierea pontei. Vom

putea afla astfel o serie de date privind dinamica populaţiei, adică variaţia

numărului de indivizi, şi anume:

natalitatea maximă (pe baza numărului de ouă dintr-o pontă,

înmulţit cu numărul de indivizi adulţi de sex feminin din

efectivul total al populaţiei);

natalitatea realizată, adică numărul de pui eclozaţi efectiv dintr-

o pontă (în natură şi în laborator);

compoziţia pe vârste şi dinamica ei;

compoziţia pe sexe şi dinamica ei;

creşterea sau descreşterea populaţiei, eventualele oscilaţii

ciclice ale efectivului populaţiei;

migraţiile individuale.

O serie de observaţii vor căuta să stabilească dacă animalele au un

anumit teritoriu pe care-l apără ori de câte ori este încălcat de către alţi

indivizi, dacă au un domiciliu stabil etc.

Se va cerceta locul pe care-l ocupă specia în şirul complicat de relaţii cu

mediul biotic (plante şi animale) şi abiotic (sol, climă), insistându-se asupra

cunoaşterii hranei şi a preferinţelor alimentare, asupra paraziţilor şi a

duşmanilor naturali. De asemenea, se va căuta să se cunoască cadrul biotic în

care trăieşte populaţia respectivă, adică flora şi fauna de pe teritoriul ocupat de

ea.

Habitate şi plante

Metode de cercetare a florei

Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de

laborator.

În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale

anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.




140

În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit

conspectul florei vasculare şi s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului.

Taxonii sunt enumeraţi pe familii, urmărindu-se ordinea şi nomenclatura

Florei României.

Fiecare specie este însoţită de indici referitori la elementul fitogeografic şi la

bioforma la care aparţine specia respectivă.

Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:

Fitogeografic - această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă

teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiţi spontan indivizii unei specii. În

funcţie de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc

speciile cele mai răspândite), endemice (reunesc speciile cu un areal foarte

restrâns).

Biologic - criteriul acesta de analiză se refera la particularităţiile morfo-

anatomice şi fiziologice ale speciilor rezultate din evoluţia convergentă în raport cu

factorii de mediu. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite, terofite,

geofite, hemicriptofite, camefite, fanerofite, endofite.(C. Raunkiaer, 1918, J.

Braun-Blanquet1951).

Ecologic - în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor

faţă de principalii factori ecologici: xero-mezofile, mezofile, mezo-hidrofite,

hidrofite.

Cercetarea vegetaţiei a avut la baza principiile şcolii fitocenologice a lui

BRAUNBLANQUET în Europa, iar în România a lui Al. BORZA. Această şcoală

are la bază teoria potrivit căreia compoziţia floristică a unei fitocenoze reflectă cu

fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.

Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală.

Asociaţia vegetală este unitatea cenotaxonomică de bază. Aceasta reprezintă

o comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie şi structură

caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociaţie cu întindere variabilă, care nu

au o compoziţie şi structură identică ci numai asemănatoare.

În etapa de teren s-au ales suprafeţe de probă din porţiuni ale covorului

vegetal cu fizionomie şi condiţii ecologice omogene. Suprafaţa eşantioanelor este

cuprinsă între 4-30 m2. Datele prelevate au fost consemnate în relee fitocenologice.

Fişele fitocenologice reprezintă eşantioane reprezentative ale fitocenozelor.

Aceste fişe conţin informaţii referitoare la aşezare, condiţii de biotop, lista speciilor

din suprafaţa de probă, în dreptul fiecăreia notându-se abundenţa-dominanţa (AD)

şi frecvenţa locală.




141

Bibliografie:

****, 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD

ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG

305/15.04.1999.

****, Geografia Fizica a Romaniei, 1983, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment.

Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets – www.birdlife.org;

Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare

dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii

mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Ed.

Ceres, Bucureşti

Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si Enciclopedica,

Bucureşti, p. 35-39.

Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea

Bucureşti, p. 1-6.

Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les

associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca.

Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est

(Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.

Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques

for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a

review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.

Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm.

Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora

României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările

Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,

2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,

2005. Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de

http://www.birdlife.org/




142

România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică,

Bucureşti.

Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind

farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress,

Iasi, p. 35-37

Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring plant

and animal populations, Blackwell Science.

GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea.

Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica.

Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc.

Ornitologică Romănă Nr.16, Cluj Napoca.

Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania -

Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca,

pp. 307.

Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română. Studiu

geobotanic si agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

Rauta C., 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si

Enciclopedica.

Rojanschi V. & al., 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed. Economica

2002.

Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei

Române, Bucureşti.

Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.

Visan S. & al., 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed. Economica.

Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de

Mediu, Ed. ASE Bucuresti.

Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei.

ANEXE

CV

CV

CV




143

CERTIFICATE ÎNREGISTRARE

Documents

PENTRU PARC EOLIAN COMUNA SLOBOZIA CONACHI JUD. GALATIapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/2013/ian... · SLOBOZIA CONACHI și PECHEA , prin construirea unui parc