Upload
others
View
11
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” - BUCUREŞTI
ŞCOALA DOCTORALĂ „SPAŢIU, IMAGINE, TEXT, TERITORIU”
Doctorand: Urb. Sorina – Georgiana RUSU
Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
TEMA TEZEI DE DOCTORAT
TRANSFORMAREA
PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE
ÎN CONTEXT URBAN
- REZUMAT -
Bucureşti
Septembrie 2014
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
2
CUPRINS
GRATIARUM ACTIO 7
ARGUMENT 8
INTRODUCERE_Prezentarea generală a problematicii
1. Demersul studiului 10
Stabilirea ariei de interes (general şi special)
Delimitarea în context urbanistic actual a subiectului abordat
Scopul, importanţa şi elementele de noutate ale studiului
2. Obiectivele studiului 16
3. Ipoteze şi întrebări de cercetare 17
4. Teoria şi metodologia cercetării 17
Cuvinte cheie
Cadrul conceptual
Metode utilizate
5. Schema logică a cercetării 20
Concluzii Introducere 21
PARTEA I
INIŢIEREA CONCEPTULUI DE „PEISAJ AL STRUCTURILOR DE APĂRARE”
CAPITOLUL 1. CONCEPTE URBANISTICE ŞI MILITARE CU REFERIRE LA
STRUCTURILE DE APĂRARE
1.1. Componenta interdiciplinară a studiului 22
1.2. Cadrul general şi special al cercetării 22
1.3. Principii comune de planificare: război vs. oraş 24
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
3
1.4. Vulnerabilitatea urbană şi nevoia de apărare 27
1.5. Definirea şi delimitarea structurii de apărare 28
Concluzii CAP. 1 32
CAPITOLUL 2. PARTICULARITĂŢI ALE FENOMENULUI MILITAR ÎN CONTEXT
URBAN
2.1. Definirea şi impactul războiului asupra sistemului urban 32
2.2. Conflictul de interese – cooperare vs. război 35
2.3. Securitate militară şi apărarea colectivă 36
2.4. Transformări ale instrumentului militar de putere 43
2.5. Noi tipologii ale structurilor de apărare în contextul aderării României la NATO şi UE 45
Concluzii CAP. 2 47
CAPITOLUL 3. PEISAJUL CAMUFLAT AL STRUCTURILOR DE APĂRARE
3.1. Valenţele camuflajului peisager 48
3.2. Definirea peisajului structurilor de apărare 52
3.3. Peisaj militarizat şi peisaj al structurilor de apărare 56
3.4. Ipostaze tematice ale peisajului structurilor de apărare 59
3.4.1. Peisajul fortificaţiilor de apărare 59
3.4.2. Peisajul bazelor militare dezafectate 66
3.4.3. Peisajul limitei bazelor militare active 68
3.4.4. Peisajul posibilelor baze militare viitoare 70
3.5. Transformarea peisajului structurilor de apărare din România 72
Concluzii CAP. 3 77
PARTEA a II – a
PEISAJUL STRUCTURILOR DE APĂRARE DIN PERSPECTIVA EVOLUŢIEI
NEVOILOR PSIHO-SOCIALE ÎN CONTEXT URBAN
CAPITOLUL 4. RELAŢIONAREA NEVOILOR PSIHO - SOCIALE CU
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
4
4.1. Evoluţia relaţiilor civil-militare 78
4.2. Nevoi individuale şi nevoi colective 79
4.3. Sinergia securităţii militare şi a securităţii mediului în piramida nevoilor psiho-sociale 82
4.4. Peisajul structurilor de apărare în context urban – la intersecţia preocupărilor cu privire la
securitatea mediului şi securitatea militară 86
Concluzii CAP. 4 88
CAPITOLUL 5. CUNOAŞTEREA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAREA CIVIL -
MILITARĂ PRIN PEISAJ
5.1. Percepţia peisajului structurilor de apărare în contextul globalizării 89
5.2. Limbaj spaţial-configurativ 91
5.3. Corenţa comunicării şi gestionarea conversaţiei 94
Concluzii CAP. 5 94
PARTEA a III – a
METODOLOGIE DE ABORDARE A PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE
ÎN CONTEXT URBAN
CAPITOLUL 6. DE LA CONCEPTUL „PEISAJ AL STRUCTURILOR DE APĂRARE”
LA REGLEMENTAREA LUI ÎN ROMÂNIA
6.1. Reglementări sectoriale, existente în România, cu referire la tematica studiată 95
6.1.1. Legislaţia în domeniul peisajului 95
6.1.2. Legislaţia privind urbanismul 96
6.1.3. Legislaţia cu referire la apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 97
6.2. Sinteza cadrului legal existent România, cu referire la peisajul structurilor de apărare 97
6.3. Corelarea cadrului de reglementare peisaj - nevoi de apărare – oraş 101
6.4. Matrice legislativă – metodă de operare 104
Concluzii CAP. 6 105
CAPITOLUL 7. CAMUFLAJUL PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN
CONTEXT URBAN – PROGRAM DE CERCETARE CONTINUĂ
7.1. Peisajul structurilor de apărare dezafectate ca resursă în context urban 106
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
5
7.2. Repertoriu de recomandări pentru analiza peisajului structurilor de apărare 111
7.3. Planificarea gestionării coordonate a resurselor peisagere militar-civile 115
7.4. Aspecte sensibile ale prezenţei peisajului structurilor de apărare în context urban 117
Concluzii CAP. 7 121
Concluzii generale 122
ELEMENTE DE NOUTATE 124
Anexe
Anexa 1_Matrice legislativă 126
Anexa 2_Glosar de termeni integrat 136
Anexa 3_Bibliografie 178
Anexa 4_Lista abrevierilor 190
Anexa 5_Fişa ilustraţiilor 191
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
6
ARGUMENT
Demersul ştiinţific de faţă, porneşte de la nevoia de înţelegere aprofundată a transformării
relaţiei biunivoce dintre oraşe şi structurile de apărare armată, prin prisma modelării nevoilor
psiho-sociale contemporane. Din această perspectivă, subiectul abordat necesită o investigare
în „zona de interferenţă” a peisagisticii, urbanismului, psihologiei spaţiului construit şi a
ştiinţelor militare, care are drept finalitate cunoaşterea fenomenului prezenţei structurilor de
apărare în context urban şi oferirea posibilităţii definirii unui nou instrument metodologic
conceptual necesar ca punct de plecare în cercetarea relaţiei sistemice structuri de apărare -
peisaj - oraş.
Din acest punct de vedere, rolul specialistului urbanist peisagist este unul dificil prin datoria sa
de a organiza şi de a media acest proces de transformare a peisajului ce necesită concilierea
intereselor variate, civile şi militare, pentru a obţine un răspuns optim la necesităţilor actuale şi
viitoare ale oraşelor. Studierea diferenţelor caracteristice ale structurilor de apărare armată,
alături de o imagine exactă a poziţionării celor existente, creează premizele generării unui cadru
coerent de planificare şi gestiune integrată a peisajului respectivelor structuri situate în
context urban.
Pe plan internaţional există tendinţa de adaptare a structurilor de apărare la noile provocări de
securitate. Pe de altă parte, există o preocupare crescută pentru crearea de politici specifice de
trecere în circuit civil şi de valorificare a patrimoniului militar dezafectat pentru o mai buna
gestionare a peisajului existent.
În România, aderată recent la NATO şi UE, nu există un cadru normativ coerent pentru
integrarea multiplelor componente în abordarea peisajului structurilor de apărare armată în
context urban, generând tratarea inconsecventă a unei problematici în acte normative diferite,
fapt ce conduce la decizii sectoriale necorelate.
Aşadar, în aceast context, lucrarea îşi propune armonizarea peisajului structurilor de apărare cu
peisajul urban din care aceste entităţi fac parte, printr-un mecanism de coordonare a cadrului
de cooperare civil-militară a conceptorilor/planificatorilor din ambele domenii. O astfel de
abordare va permite articularea coerentă şi valorizarea corespunzătoare a peisajului specific
în politici integrate, cu beneficii la nivelul dezvoltării întregului sistem urban.
Nu în ultimul rând, lucrarea „Transformarea peisajului structurilor de apărare în context
urban”, poate fi privită ca un act de pionierat în domeniu, prin faptul că literatura de
specialitate nu beneficiază, în acest moment de un astfel de studiu, care are ca elemente de
noutate:
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
7
evidenţierea unei problematici de actualitate;
iniţierea şi validarea unui instrument conceptual nou;
studierea nevoilor psiho-sociale contemporane legate de securitate;
propunerea unei corelări normative a reglementărilor sectoriale existente;
crearea unui cadru de referinţă pentru mecanismul de colaborare civil-militară în
domeniul planificării spaţiale;
generarea unui vocabular conceptual nou, utilizând o sintaxă specifică domeniilor de
referinţă;
evidenţierea trăsăturilor caracteristice structurilor de apărare în context urban, pentru
crearea unui brand de peisaj;
propunerea unor recomandări de proiectare menite să îmbunătăţească integrarea
peisageră a structurilor de apărare, în context urban.
propunerea unui program de cercetare continuă a camuflajului peisager, ca obiect şi
subiect al interferenţei preocupărilor civile şi militare.
INTRODUCERE – Prezentarea generală a problematicii
1. Demersul studiului
Stabilirea ariei de interes (general şi special)
Dezvoltarea urbană recentă a dus la modificări din ce în ce mai rapide şi la probleme specifice
oraşelor, uneori foarte complicate, care ţin de segregare spaţială, poluare şi de modul în care
aceste aspecte afectează funcţionalitatea organismului urban şi generează noi tipologii de
peisaje.
Evoluţia tehnologică şi cerinţele funcţionale specifice domeniilor actuale au determinat activităţi
din ce în ce mai variate, fapt ce a modificat vizibil structura oraşului, impunându-şi consecinţele
atât la nivelul cadrului construit cât şi al elementelor de viaţă urbană. Aşadar, proprietăţile
relaţiilor dintre elementele de viaţă urbană (funcţiuni), ce se exercită ca activităţi, s-au modificat,
sub raportul procesului generat de factorii menţionaţi anterior.
În acest context, armata, din punct de vedere al prezenţei în cadrul structurii urbane şi ca
instrument de putere, se află într-un continuu proces de transformare ce păstrează, pe deoparte,
caracterul conservator al acesteia, iar pe de altă parte, îi conferă un caracter prospectiv. Apariţia
unor noi forme de provocări de securitate, tehnologii, tactici şi strategii militate, alături de nevoia
de a răspunde constrângerilor sociale şi încercarea de a dobândi un avans în faţa, fie a
adversarului, a inamicului sau a partenerului, reprezintă principalii factori determinanţi ai
transformării armatelor.
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
8
Acum, mai mult ca oricând, abandonarea vechilor politici de securitate este esenţială, în sensul
regândirii strategiilor de apărare. Nu mai vorbim astăzi de armată referindu-ne la graniţele fizice
ale spaţiului, ci la un concept de apărare care să presupună integrarea şi adaptarea spaţiilor
destinate pregătirii şi dezvoltării domeniului militar la noile necesităţi ale societăţii.
„După 1945 realizările arhitecturii şi urbanismului mondial, sunt determinate în primul rând
cantitativ. În Europa devastată trebuia să se rezolve repede necesităţile rezultate din distrugerile
războiului. Astfel, cerinţele exprimate ca număr, timp şi cost, au cosntituit criteriul real şi
primordial impus efortului constructiv.” 1
Astăzi, problemele cantitative ale oraşului sunt dublate de cererea calitativă, criteriul calităţii
trecând de la „aprecierea rezolvării funcţionale la aprecierea imaginii obţinute, tinzând apoi
spre aprecierea integrată a cadrului de viaţă artificial şi natural”.2
A apărut deci, creşterea tendinţei oraşelor de a revalorifica spaţiile construite existente, de a le
reconsidera poziţia sistemică prin prisma planificării atente a dispunerii şi a suprapunerii
straturilor istorice conţinute şi adaptarea acestora pentru obţinerea unei flexibilităţi ce poate
susţine activităţi variate.
Reorganizarea armatelor a generat regândirea, pe de o parte, a unor suprafeţe importante de teren
aflate, fie în intravilanul, fie în extravilanul localităţilor, iar pe de altă parte au rezultat obiective
destinate apărării armate ce necesită o adaptare la nevoile impuse de cerinţele de utilizare
contemporane. Aşadar necesitatea reevaluării sistemelor vechi defensiv-urbanistice depăşite este
conexată cu nevoia de optimizare spaţială a unor noi structuri de apărare armată.
Delimitarea în context urbanistic actual a subiectului abordat
Problematica zonelor militare integrate structurilor urbane şi a construcţiilor realizate într-un
anumit moment al istoriei armatei este una complexă şi atinge mai multe paliere prin prisma
faptului că ele suferă o uzură fizică prin exploatare şi o uzură morală prin creşterea exigenţelor
utilizatorilor sau prin modificarea cerinţelor obiective. Menţinerea acestora în stare de folosinţă
sau înlocuirea lor periodică sunt preocupări actuale pentru a le integra în context urban, atât din
perspectivă spaţială cât şi din perspectivă funcţională şi estetică.
1 Sandu, M. Alexandru, Curs - Teoria structurilor urbane – partea I, Institutul de Arhitectură, Catedra de
Sistematizare, p.3 2 Ibidem.
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
9
Evoluţia cronologică a unor elemente cheie în dezvoltarea structurilor de apărare. Sursa: Autorul
În sfera urbanismului civil, ca urmare a creșterii explozive a populației urbane, îndeosebi de la
sfârșitul sec. XIX și în sec. XX și a noilor cerințe de aprovizionare, transport, activități
recreative etc. legate de viața modernă, s-a încercat formularea unor noi metode de abordare a
oraşului. Utilizarea procedurilor participative pentru a răspunde provocărilor oraşelor
contemporane, prezintă inconvenientul limitărilor date de sistemul diferit de valori ale
indivizilor, de gradele de participare sau de metodele utilizate, în vreme ce natura fundamental
politică a deciziei finale necesită pregătirea acesteia prin studii specifice aprofundate.
În acest sens, teza are drept obiectiv investigarea şi clasificarea tipologiilor structurilor de
apărare, funcţie de evoluţia istorică şi de poziţia şi relaţia acestora cu oraşul, precum şi
formularea de soluţii menite să le reintegreze în contexul urban actual. Un alt deziderat îl
reprezintă valorizarea „peisajului structurilor de apărare” şi tratarea elementelor de patrimoniu
militar în cadrul politicilor de dezvoltare spaţială, din perspectiva luării în considerare a
compatibilităţii funcţionale, pe de o parte şi a servituţilor specifice, pe de altă parte.
Dezafectarea sau întreţinerea neadecvată şi utilizarea improprie a unor structuri de apărare
armată, cauzează alterări profunde reflectate în starea în care acestea se află, fapt ce are
consecinţe şi asupra organismului urban, în ansamblul dezvoltării sale. O bună parte din
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
10
activităţile militare care s-au desfăşurat sau se desfăşoară în aceste zone, sunt generatoare de
poluare şi din această perspectivă, necesitatea restabilirii echilibrului ecologic este esenţială.
Aşadar, precondiţiile schimbării, date de presiunile externe mari (alinierea la NATO-UE),
nemulţumirea societăţii faţă de ordinea existentă (disputele legate de problematica juridică a
terenurilor) şi alternativa coerentă, întrupată într-un plan, un model sau o viziune nouă cu privire
la peisajul structurilor de apărare, sunt vitale pentru România, care poate valorifica prezenţa
acestor structuri în context urban.
Tematica abordată reprezintă continuarea unei preocupări mai vechi, începută cu lucrarea de
licenţă intitulată Revitalizarea poligonului de tragere cu armament de infanterie “Mogoşoaia” şi
dezvoltată ulterior în lucrarea de dizertaţie cu subiectul Revitalizarea peisagistică a vechilor
structuri de apărare şi a zonelor cu destinaţie specială din Giurgiu. Pasiunea pentru studiul
peisajului structurilor de apărare a fost concretizată şi prin participarea la conferinţe şi publicarea
unor articole ce vizează această problematică. Aşadar, abordarea acestui subiect în cadrul tezei
de doctorat reprezintă continuarea firească a dorinţei de a aprofunda ştiinţific relaţia dintre
structurile de apărare şi dezvoltarea oraşelor.
Scopul, importanţa şi elementele de noutate ale studiului
Factorii de putere au favorizat, de-a lungul timpului, din motive uşor de înţeles, funcţia utilitară a
structurilor de apărare. Astăzi, structurile de apărare, aflate la intersecţia dintre utilitar şi estetic,
prin prisma rolului factorului estetic care a crescut foarte mult, pe măsură ce ştiinţele şi-au extins
acţiunea şi societatea a început să acorde o atenţie tot mai crescută a imaginii urbane, asistăm la
necesitatea unei integrări şi corelări la nivel peisagistic a structurilor de apărare cu contextul
urban din care acestea fac parte.
Într-un prim pas, suntem tentaţi să relevăm specificul unei problematici, adică ceea ce
diferenţiază subiectul respectiv, faţă de alte subiecte, dar s-a demonstrat că de fiecare dată, orice
încercare de a aborda singularul, a dus la categorial. Din această perspectivă, dorim sublinierea
problematicii peisajului structurilor urbane în context urban, ulterior această chestiune urmând a
fi încadrată în clase/categorii de subiecte abordate în studiu (peisajul vechilor fortificaţii, peisajul
bazelor militare dezafectate, peisajul limitei bazelor militare active şi peisajul posibilelor baze
militare).
Utilizarea conceptului de „peisaj al structurilor de apărare” (referitor la rolul activ al structurilor
de apărare ca elemente care din perspectivă evolutivă, participă la constituirea oraşelor şi care
generează un peisaj specific) intenţionează unificarea abordărilor sectoriale, prin coroborarea
noţiunilor din domeniul urbanismului, din domeniul ştiinţelor militare, precum şi din alte
domenii conexe, cu referire la subiectul studiat.
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
11
Cercetările şi lucrările existente la nivel naţional şi internaţional, referitoare la problematica
structurilor de apărare în context urban se referă, cu precădere, fie la componente disparate, fie
abordează subiectul din perspectivă monodisciplinară, militară. În acest sens, preocuparea
studiului este dedicată racordării relaţiei dintre arhitectura şi planificarea militară la etapele
procesului de evoluţie urbană, prin prisma peisajului generat de interrelaţionarea celor două
componente: structură de apărare şi oraş.
Vreau ca această lucrare să fie o contribuţie la teoria urbană contemporană prin actualizarea
conceptelor referitoare la problematica abordării structurilor destinate apărării în context urban,
într-o manieră interdisciplinară. Difuzia teoriilor şi adoptarea unor noi concepte din domenii
diferite are drept scop găsirea unui limbaj comun pentru posibilitatea abordării integrate a
subiectului studiat.
În acest sens, tematica abordată constituie un element de noutate din perspectiva abordării prin
prisma specializării domeniului de bază. De asemenea, la nivel internaţional, subiectul reprezintă
o reală procupare în contextul actualelor tendinţe referitoare la transformarea mediului de
securitate.
Conceptul de „peisaj al structurilor de apărare” cuprinde ipostaze diferite ale rolului activ pe
care, fie vechile fortificaţii, fie bazele militare dezafectate sau limita bazelor militare active,
precum şi posibilele baze militare viitoare, îl joacă, participând la constituirea oraşelor, şi
generând un peisaj specific. Acest nou concept unifică abordările sectoriale, prin coroborarea
noţiunilor din domeniul urbanismului, din domeniul militar, precum şi din alte domenii conexe.
Prin structura lucrării am urmărit fundamentarea teoretică şi istorică a unor concepte şi noţiuni în
primă parte, urmând ca partea a doua a tezei, să se axeze pe integrarea celor studiate într-o
manieră originală, rezultând o nouă metodologie de abordare a problematicii studiate.
Teza prezintă o viziune recentă, contemporană asupra trecutului şi viitorului structurilor de
apărare în cadrul oraşelor, deschizând noi perspective către formarea unui cadru teoretic
actualizat şi către planificarea gestionării coordonate a resurselor militar-civile în context
urban, constituindu-se ca un prim pas spre o viitoare cercetare mai amplă. În contextul
amplificării problemelor legate de resurse şi a faptului că acestea vor câştiga prioritate pe agenda
internaţională, presiunea va fi pusă pe resursele strategice ale oraşelor, ce vor necesita
proiectarea unei strategii de utilizare optimizată pentru a răspunde noilor provocări.
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
12
2. Obiectivele studiului
Lucrarea îşi propune să identifice modul în care „peisajul structurilor de apărare” este
transformat sub influenţa dezvoltării urbane şi a factorilor externi generaţi de fenomenul
globalizării şi de schimbările din planul mediului de securitate.
Ipoteza de dezvoltare a studiului pleacă de la analiza tipologiilor structurilor de apărare situate în
context urban, cu scopul identificării, clasificării şi propunerii unei metodologii de abordare a
peisajelor specifice generate de acestea.
În consecinţă, obiectivele cercetării urmăresc:
coroborarea aspectelor teoretice din domeniul urbanistic, cu cele din domeniul militar şi
din domenii conexe pentru a crea conexiunile necesare unei abordări integrate a
„peisajului structurilor de apărare” în context urban.
înţelegerea coerentă a impactului pe care prezenţa structurilor de apărare o are asupra
dezvoltării oraşelor.
identificarea tendinţelor de dezvoltare a relaţiei structură de apărare – oraş.
constituirea unui cadru teoretic de analiză pentru transformările viitoare ale „peisajului
structurilor de apărare” în oraşul românesc.
propunerea unui „instrument” metodologic în măsură a fi preluat la nivelul cadrului
normativ în documentaţiile şi operaţiunile urbanistice.
propunerea unor recomandări de proiectare menite să îmbunătăţească integrarea
peisageră a structurilor de apărare, în context urban.
De asemenea, aceste consideraţii constituie elementele fundamentale care au stat la baza
preocupărilor pentru identificarea unui set de caracteristici comune în vederea preluării acestora
în politici orientate spre valorificarea şi adaptarea structurilor de apărare la necesităţile
contemporane şi viitoare.
4. Teoria şi metodologia cercetării
Studiul abordează problematica conceptului de „peisaj al structurilor de apărare” din perspectivă
multicriterială, tratând evoluţia istorică şi implicaţiile sistemice ale prezenţei structurilor de
apărare în raport cu vecinătăţile şi cu comunitatea de proximitate.
Lucrarea aduce în discuţie diferite repere istorice în dinamica structurilor de apărare, considerate
definitorii pentru evoluţia acestora. Prezentarea succinta a relaţiei dintre structurile de apărare şi
oraş a fost considerată relevantă pentru punctarea influenţei arhitecturii militare şi a peisajului
generat de aceasta, asupra dezvoltării urbane.
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
13
Abordarea teoretică din prima parte a lucrării vine să fundamenteze suportul pe care se va clădi
ulterior, conceptul de „peisaj al structurilor de apărare”. Din această perspectivă introducerea
unui nou concept referitor la rolul activ al structurilor de apărare ca elemente care din
perspectivă evolutivă, participă la constituirea oraşelor şi care generează un peisaj specific,
intenţionează unificarea abordărilor sectoriale, prin coroborarea noţiunilor din domeniul
urbanismului, din domeniul militar, precum şi din alte domenii conexe, cu referire la subiectul
studiat.
Ultima parte a lucrării ilustrează o metodologie de abordare şi de valorificare a „peisajului
structurilor de apărare” în cadrul politicilor de dezvoltare spaţială, în sensul posiblităţii de
implementare operaţională a propunerilor de optimizare şi integrare spaţială a vechilor
fortificaţii, a bazelor militare dezafectate, a limitei bazelor militare active precum şi a
posibilelor baze militare viitoare în context urban.
Abordarea teoretică şi metodologică în cadrul tezei de doctorat. Sursa: Autorul
Abordarea teoretică integrată a problematicii peisajului structurilor de apărare a impus studierea
unor documente din literatura de specialitate alături de literatură militară şi cea din domenii
conexe, obţinute din surse din informare dintre cele mai variate: arhive, biblioteci şi baze de date
digitale, site-uri specializate, ceea ce a dus în final şi la alcătuirea unui glosar integrat de termeni
din domeniul urbanismului şi din domeniul militar.
Parcurgerea sistematică şi sistemică a lucrărilor de specialitate care studiază problematica
generală abordată, alături de participarea activă în medii profesionale de lucru în care a fost
abordată problematica structurilor de apărare – elaborarea de articole şi paticiparea la conferinţe
ştiinţifice, m-au condus către elaborarea empirică a unei metode de coroborare personală a
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
14
informaţiilor provenite din domeniile urbanism, militar şi din domenii conexe pentru studierea pe
plan local a subiectului vizat.
Schemă de încadrare interdisciplinară a cercetării „peisajului structurilor de apărare”. Sursa: Autorul
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
15
SCHEMA LOGICĂ A CERCETĂRII
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
16
CAPITOLUL 1. CONCEPTE URBANISTICE ŞI MILITARE CU REFERIRE LA
STRUCTURILE DE APĂRARE
Comparând principiile planificării războiului, cu cele recomandate pentru dezvoltarea
sustenabilă a oraşului secolului XXI, am observat existenţa unor elemente comune care ţin de
caracterul activ, dinamic şi de interrelaţionarea planificării spaţiale civle şi militare.
Această suprapunere denotă creşterea vulnerabilităţii raportată la problematica ameninţărilor
militare şi de mediu care devin tot mai importante în context urban, căpătând un grad mare de
incertitudine.
În sensul investigaţiei realizate, observăm că structurile de apărare rămân elementul constant
fundamental în cadrul fenomenului urban, chiar dacă ele se transformă, pierzând o serie de
trăsături acumulate în timp, dar dobândind altele, corespunzătoare unor necesităţi contemporane
şi viitoare.Astfel, structura de apărare se diferenţiază ca entitate cu caracteristici comune
(morfologice, spaţiale, funcţionale) şi care este clar delimitată faţă de elementele învecinate.
Din această perspectivă, limita şi permeabilitatea ei devine unul dintre elementele constitutive
esenţiale în alcătuirea structurii de apărare. Observăm că închiderea explicită din punct de vedere
fizic şi separarea clară a spaţiului militar, faţă de cel civil a constituit un element distinctiv al
funcţiunii militare în context urban. Pe de altă parte, contrastul şi similitudinea, date de
camuflarea anumitor tipologii de structuri de apărare, prin intermediul elementelor vegetale,
poziţionate la limita acestora a generat spaţii-limită difuze. Acest caracter dual şi polivalent al
limitei este poate cel mai bine ilustrat la nivelul diferitelor tipuri de structuri de apărare. Limita
structurilor de apărare, ca spaţiu de tranziţie între mediul civil şi cel militar, comportă
caracteristici distinctive faţă de celelalte funcţiuni existente în context urban.
CAPITOLUL 2. PARTICULARITĂŢI ALE FENOMENULUI MILITAR ÎN CONTEXT
URBAN
Efectele distrugătoare ale războiului, manifestate de-a lungul timpului, atât asupra celor implicaţi
direct, cât şi asupra celor ce au suferit consecinţele acestuia, au creat o sensibilitate în conştiinţa
colectivă, relativă la acest subiect. Resursele de mediu au devenit astăzi din ce în ce mai
importante, generând interese comune ce pot fi gestionate prin război sau prin cooperare, adesea
înţeleasă tot ca o formă de conflict disimulat.
La nivelul marilor sectoare la care conceptul de securitate se aplică, se poate observa o
prevalenţă tot mai crescută la nivelul sectorului de mediu, deoarece acesta prezintă probleme
care ar trebui să fie prioritare, întrucât dacă mediul este degradat în mod ireversibil, toate
celelalte probleme îşi vor pierde sensul.
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
17
De aici şi prioritatea pe care problematica sustenabilităţii dezvoltării oraşelor o ridică astăzi.
Creşterea rapidă a populaţiei mondiale, îmbătrânirea populaţiei în statele dezvoltate, migraţia
umană, alături de urbanizare, reprezintă aspecte demografice aflate în strânsă legătură cu
consumul resurselor de mediu şi aspecte care au o influenţează directă asupra securităţii. Astfel,
în ziua de astăzi este imposibilă separarea securităţii de dezvoltare.
Legislaţia din domeniul securităţii şi a apărării reglementează acordurile şi planurile comune cu
instituţiile componente ale instrumentului militar de putere precum şi efectuarea pentru toate
acestea, a actelor de autoritate militară cu specific şi vizează asigurarea resurselor prin
mobilizare, achiziţii, rechiziţii şi prestări de servicii în interes public precum şi coordonarea
dislocării în teritoriu. Această gradualitate permite trecerea în competenţa autorităţilor militare
îndreptăţite a reglementărilor/normelor care să permită rezolvarea nestânjenită a misiunilor
(ordonanţele militare).
Globalizarea creşte ritmul în care se generază procese simultane, furnizând un mediu prielnic
tendinţelor de fragmentare, cu consecinţe asupra modificării puterii statelor. Totuşi, în acest
context, România, situată, ca multe alte state europene, la confluenţa a două mecanisme
decizionale complexe NATO respectiv UE, poate beneficia de inventarea unor formule adecvate
de adaptare mentală şi instituţională, pentru a găsi noi căi de a transforma acest beneficiu în sursă
de progres. Această schimbare de paradigmă, ne va permite să abandonăm vechile întrebări şi să
ne punem unele noi şi implicit răspunsuri, raportate la problemele existente.
CAPITOLUL 3. PEISAJUL CAMUFLAT AL STRUCTURILOR DE APĂRARE
Camuflajul ne oferă o nouă paradigmă pentru a înţelege cum se identifică indivizii cu oraşul,
cum interacţionează ca mediu de viaţă şi ilustrează importanţa strategică a peisajului în
facilitarea acestui proces. Intrarea în relaţie, în facere, în intermediere şi în negocierea diferenţei
au devenit condiţii inevitabile şi esenţiale în oraşul contemporan. Din acest punct de vedere,
peisajul structurilor de apărare în context urban, este un peisaj de identificare şi diferenţiere, de
ascundere şi dizolvarea în mediu, iar pe de altă parte, de ieşire în evidenţă din mediul respectiv.
Definirea conceptului de peisaj al structurilor de apărare porneşte de la premisa că peisajul,
prin utilizările şi semnificaţiile sale, indică pe de o parte funcţia sa, iar pe de altă parte valenţele
sale simbolistice relaţionate cu contextul socio-cultural şi istoric. Peisajul structurilor de apărare
poate cuprinde domeniile, construcţiile şi infrastructurile militare destinate apărării şi
relaţionarea acestor spaţii în care poate avea loc pregătirea/antrenamentul pentru apărare, însă,
acestea nu se confundă cu câmpul de luptă; subiectul tipologiilor generate de astfel de structuri
este greu de epuizat
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
18
Aşadar, peisajul structurilor de apărare este un sistem dinamic reprezentând rezultatul sinergic al
interacţiunii factorilor naturali si antropici, şi al intervenţiilor militare teritoriale la diferite
niveluri scalare, fiind delimitat şi definit în raport cu percepţia şi sistemul de valori al
indivizilor, şi putând să genereze sub-tipologii variate. Peisajul structurilor de apărare, în acord
cu scopurile şi obiectivele caracteristice unei anumite etape existenţiale, este o imagine culturală
relaţionată cu nevoia de apărare, dar reprezintă şi un proces generat de elementele materiale și
imateriale asociate practicilor militare.
Tipologiile structurilor de apărare pot fi foarte variate, în teza de doctorat ne-am concentrat pe
semnalarea unor clase de probleme referitoare la vechile fortificaţii, pe de o parte şi la prezenţa
bazelor militare active/dezafectate, pe de altă parte şi la semnalarea elementelor specifice
comune, relaţionate cu amplasarea acestora în context urban.
În concluzie, prin cadrul oferit de Convenţia Europeană a Peisajului (Florenţa 2000) şi prin
coroborarea: Politicilor de Securitate şi Apărare Colectivă ale NATO, Politicii Europeane de
Securitate şi Apărare Comună (CESDP), Politicilor Europene de Mediu, problematica peisajului
structurilor de apărare poate fi reglementată în context urban, prin acte normative specifice.
CAPITOLUL 4. RELAŢIONAREA NEVOILOR PSIHO - SOCIALE CU
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE
Transformările în domeniul militar au loc cu o viteză din ce în ce mai mare, date fiind
posibilităţile pe care societatea informaţională le deţine, transformări ce au drept scop,
dezvoltarea capacităţilor şi tehnicilor de apărare. De altfel sistemul de apărare a căutat
dintotdeauna să deţină realizări şi descoperiri ştiinţifice, tehnice şi tehnologice de ultimă oră
pentru a dobândi un avans în faţa eventualilor competitori. Locuri de manifestare a puterii,
securităţii sau al controlului militar, grefate pe un sistem urban în permanentă expansiune, aceste
structuri imprimă efecte multiple în imaginarul colectiv.
Trecerea de la planificarea soluţiilor, la transformarea reală a structurilor de apărare în relaţie cu
dezvoltarea oraşelor se poate face printr-un cadru coerent pentru integrarea multiplelor
componente atât militare cât şi civile, în ansamblul peisajului urban, având la bază eficienţa
amplasamentului, conservarea mediului, dezvoltarea unor vecinătăţi conectate şi utilizarea
sustenabilă a resurselor.
Peisajele structurilor de apărare au o înfăţişare distinctă faţă de „peisajele civile” înconjurătoare,
diferenţa făcând-o faptul că ele reprezintă locuri ale curiozităţii, prin caracterul lor „secret” şi
prin avertizarea cu privire la restricţionarea accesului în interior, generând ambiguitate şi
tensiune. Un aspect important îl reprezintă şi schimbarea interpretărilor culturale ale peisajului
structurilor de apărare, fapt ce influenţează modul în care aceste locuri sunt percepute şi înţelese.
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
19
Studiul structurilor de apărare ne dă posibilitatea de a reconsidera rolul activităţilor militare în
crearea, menţinerea sau transformarea peisajelor, precum şi regândirea relaţiei dintre elementul
uman şi restul naturii. Un răspuns la transformările legate atât de domeniul vizual cât şi de
tehnologiile care facilitează aceste transformări, ar fi modificarea limitei acestor teritorii şi
integritatea semantică şi vizuală a imaginii structurilor de apărare care pot fi puse în valoare prin
brandingul de peisaj.
CAPITOLUL 5. CUNOAŞTEREA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAREA CIVIL -
MILITARĂ PRIN PEISAJ
Peisajul structurilor de apărare poate fi privit ca rezultat al percepţiei colective a teritoriului şi a
relaţiei în care se află factorul uman şi apărarea. Astfel, evoluţia peisajului structurilor de apărare
este generată de modul în care populaţia utilizează, valorizează, reprezintă şi acordă sensuri şi
semnificaţii acestei prezenţe specifice, relaţionată de cele mai multe cu nevoia de apărare.
Înţelegere evoluţiei structurilor de apărare presupune descifrarea modului în care peisajul
structurilor de apărare a fost utilizat de populaţie de-a lungul timpului, atât din perspectivă
militară cât şi civilă.
Informaţia, comunicarea şi reprezentarea peisajului structurilor de apărare, în diferite momente
evolutive, atestă faptul că acesta este o interpretare a realității în raport cu percepția spațiului
utilizat de către indivizi, evoluând astfel de la simplu la complex, de la sistem închis la sistem
dinamic. În prezent, asistăm, la o transformare totală a structurilor de apărare, ce arată caracterul
flexibil al acestora.
CAPITOLUL 6. DE LA CONCEPTUL „PEISAJ AL STRUCTURILOR DE APĂRARE”
LA REGLEMENTAREA LUI ÎN ROMÂNIA
Având în vedere că scopul acestei teze este de a înțelege care sunt principiile de bază ale
existenţei peisajului structurilor de apărare, în context urban, am analizat constituirea legală a
acestora. În acest sens, terenurile cu destinaţie specială, incluzând imobile de orice natură
precum cazarme, depozite, ateliere, poligoane, centre de instrucţie și, uneori, spațiile aeriene sunt
protejate de statutul specific locului care interzice accesul persoanelor neautorizate în interior şi
limitează activităţile din vecinătate. Gardurile perimetrale, intrările păzite și camerele de
supraveghere sunt, de cele mai multe ori, expresii evidente ale acestui tip de segregare şi
diferenţiere configurativ-spațială.
Cu toate acestea, statul juridic al unor terenuri poate trece prin activități civile care pot duce la
reconstituirea un sit într-un anumit sens. Există numeroase exemple care arată faptul că statutul
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
20
cu destinaţie specială a unui teren, poate fi adaptabil, dar uneori ambiguu şi chiar poate indica o
lipsă de legitimitate juridică.
În momentul de faţă, nu există o imagine conceptuală a corelării reglementărilor din domeniul
ştiinţelor militare-urbanism-peisagistică. Tranziţia de la absenţa unor politici civile corelate cu
politicile de apărare, la conceptualizarea diversităţii sistemice a responsabilităţilor faţă de
interesele locale specializate va influenţa procesul de reglemnetare, astfel încât factorii sociali,
ecologici şi de altă natură vor fi luaţi în considerare în promulgarea reglementărilor cu privire la
structurile de apărare.
CAPITOLUL 7. CAMUFLAJUL PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN
CONTEXT URBAN – PROGRAM DE CERCETARE CONTINUĂ
Înţelegerea relaţiei individ – colectivitate – specie, prin prisma interrelaţionărilor pe verticală şi
pe orizontală legate de comunicare în chestiuni de securitate militară (cu referire în mod
tradiţional la factorii antropici) şi de mediu (cu referire în mod tradiţional la factorii naturali) este
esenţială. În realitate, nevoile globale de securitate militară şi de mediu, sunt interdependente
reprezentând nevoile primare ale speciei, provocarea actuală fiind de comunicare şi înţelegere a
acestei problematici, la nivelul individului, pentru a putea sprijini, ulterior, dezvoltarea integrată.
Negocierea calităţii proiectului la nivelul oraşului ar trebui să se facă prin cunoaştere şi
înţelegere, adaptabilitate, flexibilitate şi comunicare între specialişti şi ceilalţi actori urbani care
participă la facerea oraşului. Peisajul structurilor de apărare din România se va schimba din
punct de vedere al imaginii şi al calităţii în context urban, dacă se va reuşi şi dacă se va
îmbunătăţi comunicarea în procesul de negociere spaţială.
Cantitatea mare de informaţii disponibile, poate determina reacţii posibile multiple, însă esenţial
în acest caz este tiparul de reacţie ad-hoc, care rezolvă problema. În consecinţă, este important
„antrenamentul” vitezei de reacţie, care să armonizeze condiţiile cantitative şi calitative, pentru
un răspuns optim.
Procesul de evaluare a peisajelor structurilor militare corelat cu contextul urban, ar trebui
demarat cât mai repede, pentru rezolvarea problemelor existente şi pentru câştigarea unei
credibilităţi în faţa societăţii civile. Întotdeauna a existat şi va exista o opinie conservatoare,
tradiţională care nu va accepta prea uşor schimbările, iar studiile de urbanism se află între
experiment, căutarea înţelesurilor şi interpretarea semnificaţiilor.
Fără unitatea cunoaşterii în domeniul şiinţelor militare şi al urbanismului civil nu se poate obţine
o un rezultat optim şi o planificare flexibilă care să determine adaptabilitate şi să permită
transformarea structurilor de apărare.
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
21
Pentru accelerarea procesului de revizuire şi conformitate a prezenţei structurilor de apărare în
context urban, alternativele de urmat pot fi stabilite şi întocmite prin „acorduri programatice”
speciale ce presupun consultarea pe o întreagă clasă de probleme semnalate.
CONCLUZII GENERALE
Prin acest studiu mi-am propus evidenţierea unei problematici de actualitate, iniţierea şi
validarea unui instrument conceptual nou, studierea nevoilor psiho-sociale contemporane legate
de securitate, corelarea normativă a reglementărilor sectoriale existente, crearea unui cadru de
referinţă pentru mecanismul de colaborare civil-militară în domeniul planificării spaţiale,
generarea unui vocabular conceptual nou, utilizând o sintaxă specifică domeniilor de referinţă,
evidenţierea trăsăturilor caracteristice structurilor de apărare în context urban, pentru crearea
unui brand de peisaj şi propunerea unui program de cercetare continuă a camuflajului peisager,
ca obiect şi subiect al interferenţei preocupărilor civile şi militare.
În sensul investigaţiei realizate, observăm că structurile de apărare rămân elementul constant
fundamental în cadrul fenomenului urban, chiar dacă ele se transformă, pierzând o serie de
trăsături acumulate în timp, dar dobândind altele, corespunzătoare unor necesităţi contemporane
şi viitoare. Astfel, structura de apărare se diferenţiază ca entitate cu caracteristici comune
(morfologice, spaţiale, funcţionale) şi care este clar delimitată faţă de elementele învecinate.
Din această perspectivă, limita şi permeabilitatea ei devine unul dintre elementele constitutive
esenţiale în alcătuirea structurii de apărare. Observăm că închiderea explicită din punct de vedere
fizic şi separarea clară a spaţiului militar, faţă de cel civil a constituit un element distinctiv al
funcţiunii militare în context urban. Pe de altă parte, contrastul şi similitudinea, date de
camuflarea anumitor tipologii de structuri de apărare, prin intermediul elementelor vegetale,
poziţionate la limita acestora a generat spaţii-limită difuze. Acest caracter dual şi polivalent al
limitei este poate cel mai bine ilustrat la nivelul diferitelor tipuri de structuri de apărare. Limita
structurilor de apărare, ca spaţiu de tranziţie între mediul civil şi cel militar, comportă
caracteristici distinctive faţă de cea a altor funcţiuni existente în context urban.
La nivelul marilor sectoare la care conceptul de securitate se aplică, se poate observa o
prevalenţă tot mai crescută la nivelul sectorului de mediu, deoarece acesta prezintă probleme
care ar trebui să fie prioritare, întrucât dacă mediul este degradat în mod ireversibil, toate
celelalte probleme îşi vor pierde sensul.
Camuflajul ne oferă o nouă paradigmă pentru a înţelege cum se identifică indivizii cu oraşul,
cum interacţionează ca mediu de viaţă şi ilustrează importanţa strategică a peisajului în
facilitarea acestui proces. Intrarea în relaţie, în facere, în intermediere şi în negocierea diferenţei
au devenit condiţii inevitabile şi esenţiale în oraşul contemporan. Din acest punct de vedere,
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
22
peisajul structurilor de apărare în context urban, este un peisaj de identificare şi diferenţiere, de
ascundere şi dizolvarea în mediu, iar pe de altă parte, de ieşire în evidenţă din mediul respectiv.
Definirea conceptului de peisaj al structurilor de apărare porneşte de la premisa că peisajul,
prin utilizările şi semnificaţiile sale, indică pe de o parte funcţia sa, iar pe de altă parte valenţele
sale simbolistice relaţionate cu contextul socio-cultural şi istoric. Peisajul structurilor de apărare
poate cuprinde domeniile, construcţiile şi infrastructurile militare destinate apărării şi
relaţionarea acestor spaţii în care poate avea loc pregătirea/antrenamentul pentru apărare, însă,
acestea nu se confundă cu câmpul de luptă; subiectul tipologiilor generate de astfel de structuri
este greu de epuizat.
Trecerea de la planificarea soluţiilor, la transformarea reală a structurilor de apărare în relaţie cu
dezvoltarea oraşelor se poate face printr-un cadru coerent pentru integrarea multiplelor
componente atât militare cât şi civile, în ansamblul peisajului urban, având la bază eficienţa
amplasamentului, conservarea mediului, dezvoltarea unor vecinătăţi conectate şi utilizarea
sustenabilă a resurselor.
În momentul de faţă, nu există o imagine conceptuală a corelării reglementărilor din domeniul
ştiinţelor militare-urbanism-peisagistică. Tranziţia de la absenţa unor politici civile corelate cu
politicile de apărare, la conceptualizarea diversităţii sistemice a responsabilităţilor faţă de
interesele locale specializate va influenţa procesul de reglemnetare, astfel încât factorii sociali,
ecologici şi de altă natură vor fi luaţi în considerare în promulgarea reglementărilor cu privire la
structurile de apărare.
Prin cadrul oferit de Convenţia Europeană a Peisajului (Florenţa 2000) şi prin coroborarea:
Politicilor de Securitate şi Apărare Colectivă ale NATO, Politicii Europeane de Securitate şi
Apărare Comună (CESDP), Politicilor Europene de Mediu, problematica peisajului structurilor
de apărare poate fi reglementată în context urban, prin acte normative specifice.
Negocierea calităţii proiectului la nivelul oraşului ar trebui să se facă prin cunoaştere şi
înţelegere, adaptabilitate, flexibilitate şi comunicare între specialişti şi ceilalţi actori urbani care
participă la facerea oraşului. Peisajul structurilor de apărare din România se va schimba din
punct de vedere al imaginii şi al calităţii în context urban, dacă se va reuşi şi dacă se va
îmbunătăţi comunicarea în procesul de negociere spaţială.
Un răspuns la transformările legate atât de domeniul vizual cât şi de tehnologiile care facilitează
aceste transformări, ar fi modificarea limitei acestor teritorii şi integritatea semantică şi vizuală a
imaginii structurilor de apărare care pot fi puse în valoare prin brandingul de peisaj.
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
23
BIBLIOGRAFIE
LEGISLAŢIE
*** Constituţia României, 2003
*** Legea nr. 355/2009, privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de
război;
*** Tratat de Drept Administrativ, Ion Alexandru, Ed. SNSPA, 2004 European Regional Seminar “Transnational
Threats and Homeland Defense” Bratislava, Slovakia, 6-10 June 2011
*** LEGE nr.18 din 19 februarie 1991 Legea fondului funciar
***LEGEA NR. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
***LEGEA NR. 215/2001 – legea administraţiei publice locale
***LEGEA NR. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică
***LEGEA NR. 41/1995 privind protecţia patrimoniului naţional
***LEGEA NR. 199/2004 pentru modificarea şi completarea legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii
***LEGEA NR. 208/2007 privind aprobarea OUG nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi
declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată
***ORDINUL NR. 1184/RT/201/NN/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid metodologic privind
elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte integrantă a planurilor de amenajarea
teritoriului şi urbanism – Indicativ GM 008-2000”
***OUG. NR. 27/2008 pentru modificarea şi completarea legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul
***LEGEA NR. 137/1995 privind protecţia mediului
***LEGEA NR. 451/2002 lege pentru ratificarea Convenţiei Europene a Peisajului, adoptată la Florenţa la 20
octombrie 2000
***LEGEA NR. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului
***CODUL SILVIC
***LEGEA NR. 25/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane
***LEGEA NR. 49/2008 privind aprobarea OUG nr. 108/2007 pentru modificarea alin.2 al art. 8 din OUG nr.
59/2007 privind instituirea programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în
localităţi
***LEGEA NR. 100/2010 privind împădurirea terenurilor
***ORDINUL COMUN al MAPPM (nr. 214/RT/1999) - MLPAT (nr.16/NN/1999) şi ghidului său de aplicare
***ORDIN NR. 480/2006 privind constituirea şi funcţionarea comitetului special la nivel central pentru realizarea
etapei de încadrare a procedurii de evaluare de mediu
***ORDIN NR. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor care intră sub incidenţa H.G. nr. 1076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe
***OUG. NR. 34/2002 Ordonanţa de urgenţă privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării
***Completare şi modificare OUG. Nr. 195/2005 privind protecţia mediului
***OUG. Nr. 57/2007 Ordonanţa de urgenţă privind regimul Ariilor Naturale Protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
24
***HOTĂRÂREA privind stabilirea procedurii de realizare a evalării de mediu pentru planuri şi programe
***HOTĂRÂREA privind instituirea regimului de Arie Naturală Protejată pentru noi zone
***HOTĂRÂREA privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate
***LEGEA NR. 45/1994 Legea apărării naţionale a României
***LEGEA NR. 73/1995 Legea privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare
***LEGEA NR. 78/1995 Legea privind protecţia personalului şi a patrimoniului din sectorul de producţie
imobiliară
***LEGEA NR. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public
***LEGEA Nr. 294/2007 - Lege privind derularea in Romania a proiectelor finantate prin Programul NATO de
Investitii in Securitate
***LEGEA NR: 290/2011 pentru ratificarea Acordului dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind
amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al Statelor Unite in Romania
***LEGEA NR. 195/2012 pentru aprobarea OUG 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achizitii
publice in domeniile apararii si securitatii.
***LEGEA NR. 73/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru protecţia obiectivelor militare care fac parte
din Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice
***OUG NR. 47/1997 Apărarea împotriva dezastrelor
***ORDINUL ministrului apărării naţionale nr. M.30/1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea
documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autortizarea
executării construcţiilor;
***OUG NR. 1/1999 Regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă
***OUG NR. 52/1998 Planificarea apărării naţionale a României
***HOTĂRÂREA privind aprobarea listei obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare precum şi criteriilor de realizare
a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General;
***Legea nr. 45/1994 privind apărarea naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare
***Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, cu modificările şi
completările ulterioare
***Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată
***O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, cu modificările şi
completările ulterioare.
***Precizările privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, precum şi a documentaţiilor
tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor aprobate prin Ordinul comun (MLPAT, MI, SRI, MApN) nr.
M.30/2005
***H.G. nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare, precum şi criteriile de
realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul SMG
***LEGEA nr. 18/1991 fondului funciar
***LEGEA nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică
***LEGEA nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia
***LEGEA nr.219/1998 privind regimul concesiunii
***LEGEA nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor
***LEGEA nr. 7/1996 Legea cadastrului imobiliar şi a publicităţii imobiliare
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
25
***LEGEA nr. 247/2005 privind reforma juridică în domeniul proprietăţii şi justiţiei şi unele măsuri adiacente –
circulaţia juridică a terenurilor
***ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate
publică;
***Codificarea categoriilor Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin OMAP
nr.534/2001
***HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 861/1999 pentru aprobarea închirierii de elemente de infrastructură din incinta
perimetrelor administrate de Ministerul Apărării Naţionale, respectiv de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pentru amplasarea de echipamente de radiocomunicaţii;
CONVENŢII, MANUALE, RAPOARTE
- Convenţia Europeană a Peisajului (publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 536 din 23 iulie 2002)
- Curtea de Conturi Europeană, Raportul special nr. 23/2012, (Au reușit măsurile structurale ale UE să sprijine cu
succes regenerarea siturilor, industriale și militare dezafectate?)
- FATE, Conversia fostelor baze militare în centre antreprenoriale. O perspectivă românească, coord. Alexandru-
Ionuţ Petrişor, Vasile Meiţă, Cezar-Petre Simion-Melinte, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 2011
- Manualul NATO, Oficiul de Presă şi Informare NATO, Bruxelles, 2001
- Quigley M. John (2008, Aprilie) Urbanization, Agglomeration, and Economic Development, Working Paper, No.
19, The Commision on growth and development working series.
- Legislaţie privind urbanismul, vol1, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2008
- Legislaţie privind urbanismul, vol2, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2008
- Culegere de documente legislative în domeniul Peisajului Natural, Antropic şi Cultural în Amenajarea Teritoriului
şi în Urbanism, ediţie îndrumată de dr. arh. Cerasella Crăciun, Ed. Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 2010.
- Legislaţie privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională, ediţie îndrumată de col.(r) Vasile Galiceanu,
Ed. All Beck, 2001
CĂRŢI
- Augustin Ioan, Ciprian Mihali, Dublu tratat de urbanologie, Colecţia Public, Ed. Idea Design & Print
- Bailly, Antoine, La perception de l`espace urbain, L`Urbanisme nr.2, 1973
- Biciușcă, Florin, Uitatul în cetate, Colecţia spaţii imaginate, Ed. Paideia, Bucureşti, 2004
- Buzan, Barry, (Waever Ole, De Wilde Jaap), Securitatea, un nou cadru de analiză, Colecţia Studiii de Securitate,
traducere George Jiglău, Ed. CA Publishing, Cluj-Napoca, 2011
- Capotescu, Valentin, Oraşul ideal; influenţa arhitecturii militare asupra urbanismului, Ed. Brumar, Timişoara,
2010
- Cătălin Sârbu, Gabriel Pascariu, Preocupări recente în planificarea spaţială. Spre confluenţa tendinţelor europene
cu priorităţile naţionale, Ed. Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 2008
- Chete, Emil Victor, Mascare. Mijloace, sisteme şi procedee de cercetare în armatele străine. Posibilităţi de
contracarare prin mascare, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1996
- Choay, Françoise, Pentru o antropologie a spaţiului, traducere de Kázmér Kovács, Editor Registrul Urbaniştilor
din România, Bucureşti, 2011
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
26
- Choay, Françoise, Urbanismul. Utopii şi realităţi, Colecţia spaţii imaginate, Ed. Paideia Simeria, Bucureşti, 2002
- Chris Pearson, Peater Coates, Tim Cole (ed.), Militarized Landscapes. Form Gettysburg to Sallisbury Plain, Ed.
Coninuum, UK, 2010
- Collins, John M., în Military Strategy: Theory and Application, editor Col. Arthur F. Lykke, Jr., US Army War
College, Carlisle Barracks, PA 17013-5050, 1984
- Cornel Stăchescu, Florin Dănescu, Elena Mihailă, Perdele forestiere de protecţie, seria Lucrări de cercetare, Ed.
Silvică, Bucureşti, 2010
- Crăciun, Cersella, Metabolismul urban. O abordare neconvenţională a organismului urban, Ed. Universitară „Ion
Mincu”, Bucureşti, 2008
- Deleuze Gilles, Guattari Felix, Capitalisme et schizophreenie. Mille plateaux, Ed. Minuit, Paris, 1980
- Eco, Umberto, O teorie a semioticii, trad. Cezar Radu, Costin Popescu, Ed. Trei, Bucureşti, 2008
- Eftenie, Mariana, Psihologia spaţiului construit urban, curs, ediţia a 2-a, Editura Universitară „Ion Mincu”,
Bucureşti, 2006
- Eugen Inoveanu, Constantin Caracaleanu, G-5, Fortificaţii de campanie, Comandamentul trupelor de geniu, Ed.
Secţia Asigurare Tehnică-Economică a Presei şi Publicaţiilor Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, 1983
- Filipeanu, Angela, Curs Peisagistică, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti.
- Flintham, Matthew, Parallel Landscapes: A spatial and critical study of militarised sites in the United Kingdom,
Department of Communication Art and Design - The Royal College of Art, Cap.5, 2010
- Florescu, Tiberiu, Formă şi trans-formare urbană, Ed. Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 2009
- Frankhauser, Pierre, La fractalite des structures urbaines, Ed. Anthropos, Paris, 1996
- Frunzeti, T., V. Zodian, Lumea 2011, Bucureşti, Ed. Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2011
- Frunzeti, Teodor, Globalizarea securităţii, Ed. Militară, Bucureşti, 2006
- Foucault, Michel, A supraveghea şi a pedepsi, Colecţia Studii Socio-umane, Ed.Paralela 45, Piteşti, 2005
- Graham, Stephen, Cities Under Siege, The New Military Urbanism, Ed. Verso, UK, US, 2010
- Horoşanu Gabriela-Cornelia, NATO-UE – A Smarter Collaboration , Ed. Tritonic, 2014
- Iliescu, Ana-Felicia, Arhitectura peisageră, Ed. Ceres, 2008
- Ioan, Bidu, Cristian Troncotă, Coordonate de securitate, Ed. ANI, Bucureşti, 2005
- Ion Irimia, Dănuţ-Mircea Chiriac, Emil Ion, Curs de doctrine politico-militare, partea a v-a – Sisteme politico-
militare , Ed. Universităţii Naţionale de Apărare, 2004
- Kriken, John Lund, Philip Enquist, Richard Rapaport , FAIA, AICP, City Building, Nine Planning Principles for
the Twenty-First Century, Ed. Princeton Architectural Press, New York, 2010
- J.J. Gibson, The Perception the Visual World, World/ Riverside Press, New York, 1960
- Lacan, Jacques, De la psychose paranoïague dans ses rapports avec la personnalité, Paris, Seuil, coll. Points
essais , 1975
- Lacaze, Jean-Paul, Les méthodes de l`urbanisme, Ed. Press Universitaires de France, ediţia a VI-a, (prima ediţie
1990), Paris, 2012
- Leach, Neil, Camuflaj, Ed.Paideia, Colecţia Spaţii Imaginate, Bucureşti, 2009
- Lucian Dincă, Agnes Şerbănescu et.all, Reconstrucţia haldelor de steril prin utilizarea de specii cu potenţial
energetic, seria Lucrări de cercetare, Ed. Silvică, Bucureşti, 2011
- Lynch, Kevin, The image of the City, MIT Press, Cambridge (Massachussets) 1960
- Machedon, Florin, Metode de analiză morfologică a ţesuturilor urbane, Ed. Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti,
2006
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
27
- Marcus, Solomon, Paradigme universale – ediţie integrală, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2011
- Marks, John, Gilles Deleuze: Vitalism and Multiplycity, London: Pluto, 1998
- Mionel, Viorel, Segregarea urbană. Separaţi dar împreună, Ed.Universitară, Bucureşti, 2012
- Mircea Târzioru, Simion Pădureanu, Istoia construcţiilor şi domeniilor militare, Ed. Militară, Bucureşti, 1995
- Neacşu, Marius-Cristian, Oraşul sub lupă – Concepte urbane. Abordare geografică, Ed.ProUniversitaria, 2010
- Onişor, Constantin Teoria strategiei militare, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1999
- Orzeaţă, Mihail, Războiul continuu, Ed. Militară, Bucureşti, 2011
- Petrovici, Radu, Protecţia localităţilor împotriva riscurilor natural şi anropice, Ed. Universitară “Ion Mincu”,
Bucureşti, 2007
- Poch, Kurt, Aspekte der Militärsoziologie, Viena, 1983, apud Jean Callagaghan, Franz Kernic, Securitatea
internaţională şi forţele armate, Ed. Tritonic, 2004
- Popa, Andreea, Peisajul agricol: subiect pentru conservare şi valorificare, Ed. Universitară “Ion Mincu”,
Bucureşti, 2013
- Popescu, Luminiţa-Gabriela, Politici Publice, ediţia adoua, Ed. Economică, Bucureşti, 2005
- Puie, Ovidiu, Regimul juridic al terenurilor. Cadastrul şi publicitatea imobiliară asupra terenurilor, Colecţia
Monografii, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014
- Ralph, Peters, Our Soldiers, Their Cities: Parameters, US Army War College Quarterly 26: 1 , 1996
- Rovenţa-Frumuşani, Daniela, Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze, Colecţia Comunicare-Media, Ed. Tritonic,
Bucureşti, 2005
- Rusu, Georgel - Sinergia instrumentelor de management, Colecţia Universitaria, Ed.Paralela 45, Bucureşti, 2012
- Sabău, Ioan, Planificarea acţiunilor militare întrunite, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003
- Sandu M., Alexandru, Teoria sistemelor urbane - partea I-a, curs universitar, Ed. Institutul de Arhitectura “Ion
Mincu”, București, 1975
- Sandu M., Alexandru, Sub semnul paradoxurilor, vol.1, Arhiva de idei Arhitext, Coord. Arpad Zachi, Ed.
Fundaţiei Arhitext design, Bucureşti, 2007
- Sandu M., Alexandru, Sâmburele care face să crească, vol.2, Arhiva de idei Arhitext, Coord. Arpad Zachi, Ed.
Fundaţiei Arhitext design, Bucureşti, 2007
- Sansot, Pierre, "The Meaning of Living Slow", Editura Payot, 1998
- Sarcinschi, Alexandra, Vulnerabilitate, risc, ameninţare – secuitatea ca reprezentare psihosocială, Ed. Militară,
2007
- Sava, Ionel Nicu, Suport de curs Teoria şi practica securităţii, Universitatea din Bucureşti, Bucureşti, 2012
- Stan, Angelica – Peisajul perifeiilor urbane. Revitalizarea peisageră a zonelor periferice, Ed. Universitară “Ion
Mincu”, 2009
- Sârbu, Cătălin (coord.), Peisaj cultural şi dezvoltare, Centrul pentru Studii Arhitecturale şi Urbane, Facultatea de
Urbanism, Ed. Universitară “Ion Mincu”, Bucureşti, 2011
- Suzanne Keith Loechl, Samuel A. Batzli, Susan I. Enscore, Guidelines for Documenting and Evaluating Historic
Military Landscapes: An Integrated Landscape Approach, 1988
- Toffler, Alvin, Corporaţia adaptabilă, trad. Robert Adam, Ed. Antet
- Zulean, Marian – selecţia textelor şi introducere, Forţele Armate şi Societatea” – texte fundamentale de sociologie
militară, Ed. Militară, Bucureşti, 2010
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
28
DICŢIONARE
- Dicţionarul explicativ al Limbii Române, 1995
- Noul Dicţionar Universal al Limbii Române, 2006
- Lexicon militar, Ediția a II-a, revăzută, Editura Saka, 1994, Chișinău, Republica Moldova (Coordonatori: Corneliu
Soare, Valentin Arsenie, Traian Barbu, Constantin Onișor)
- Glosar AMTRANS - “Model conceptual şi metodologic pentru stabilirea sistemului de relaţii specifice planificării
strategice regionale în România din perspectiva dezvoltării durabile a zonelor funcţionale/ metropolitane şi a
aglomeraţiilor urbane”, din cadrul programului "AMTRANS 2001", Ghid termeni de specialitate, Coordonator:
Arh. G. Pascariu, sursa: http://www.mdrl.ro/
- Robinson, Paul, Dicţionar de securitatea, Colecţia studii de securitate, trad. Neamţ, Monica, Ed. CA Publishing,
Cluj-Napoca, 2010
ARTICOLE
- Defending Nation, Defending Nature? Militarized Landscapes and Military Environmentalism in Britain, France,
and the United States Peter Coates, Tim Cole, Marianna Dudley, Chris Pearson, Sursa:
http://envhis.oxfordjournals.org/content/16/3/456.full
- Chifulescu, Decebal, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Managementul şi gestionarea urgenţelor
civile în condiţiile globalizării. Particularităţi la nivel regional
- Rusu, Sorina-Georgiana, Revitalizarea peisagistică a zonelor cu destinaţie specială şi a vechilor structuri de
apărare dezafectate, FATE – Conversia fostelor baze militare în centre antreprenoriale, Ed. Ars Docendi, 2011
- Solana, Javier, Mars and Venus reconciled: A new era for transatlantic relations, Albert H. Gordon leture at the
Kennedy School of Government Harvard University, 7 Aprilie 2003, p.7,
sursa:http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/discours/91769.pdf
WEB-BIBLIOGRAFIE
- Arh. Aurora Jelea, The. Laura Vancea, Metodologie privind conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism în
concordanţă cu legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (proiect nr. 222/2001) -
(sursa:http://www.scribd.com/doc/16115947/)
- Berque, Augustin, „Introduction; cinq propositions pour une théorie du paysage”, în Atelier Pierre Giardin,
Aréngement et Nature, Paysage et amenagement urbain, Note de synthèse,
http://www.urbanisme.equipement.gouv.fr/cdu/accueil/bibliographies/paysamenag/amenat.htm
- Ordinul Ministrului Administraţiei Publice nr.534/2001 din 01/10/2001 privind aprobabrea normelor tehnice
pentru introducerea cadastrului general; (sursa: http://www.ancpi.ro/images/legislatie/ordin_nr._534_din_2001.pdf)
- RLU zone cu destinaţie specială; (sursa: http://www4.pmb.ro/wwwt/pug/pugs/11zonaS.htm)
- http://www.eca.europa.eu/Lists/News/NEWS1304_18/NEWS1304_18_RO.PD
http://corbu2.caed.kent.edu/architronic/v5n2/v5n2.05.html
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow
- http://www.descopera.ro/stiinta/9396734-este-liberul-arbitru-doar-o-iluzie-neurostiintele-ofera-raspunsul
- Peisajul şi arhitectura - într-un joc spre cunoaştere, http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/
TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT
Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE
29
- Was World War I good for medicine? (NATO Review)
http://www.youtube.com/watch?v=DKjYSOwiHvc&feature=youtu.be
- http://www.mapn.ro/diepa/
- http://research.ncl.ac.uk/military-research/themes/landscapes.html
- http://www.bris.ac.uk/news/2007/5283.html
- http://whc.unesco.org
- http://www.artlex.com/
- Surse imagini structuri de apărare dezafectate/operative din România: http://www.recommand.ro/,
http://www.turistik.ro, http://bungust.com, http://arsenalpark.ro, http://www.state.gov, http://www.hotnews.ro
- Surse imagini structuri fortificaţii Vauban: http://en.wikipedia.org, www.ceillac.com, www.flowersway.com,
www.photoree.com, www.photo-paramoteur.com, www.photo-paramoteur.com, http://www.camaret-sur-mer.com/,
www.briancon-vauban.com
- Surse imagini baze militare dezafectate: http://www.fateproject.eu, http://www.southeast-europe.net
- Surse imagini baze militare operative existente şi viitoare: http://www.heritage.org, http://romania.usembassy.gov,
http://defense-update.com