A L G E R I A L I B YA E G Y P T

UKRAINE

BELARUS

REPUBLIC OF MOLDOVA

T U R K E Y

GREECE

B U L G A R I A

R O M A N I A

CROATIA

I T A LY

S P A I N

F R A N C E

F.Y.R OF MACEDONIA

KOSOVO under UNSC resolution 1244

SLOVENIA

AUSTRIA

HUNGARY

SLOVAKIA

CZECH REPUBLIC

P O L A N D

S W E D E NF I N L A N D

ESTONIA

LATVIA

L I T H U A N I A

G E R M A N Y

BELGIUM

NETHER-LANDS

DENMARK

U N I T E D K I N G D O M

REPUBLIC OF

IRELAND

POR-TUGAL

M O R O C C O

TUNISIA

JORDAN

OCCUPIED PALESTINIAN TERRITORY

ISRAEL

LEBANON

BOSNIA &

HERZEGOVINAREPUBLIC OF

SERBIA

MONTE-NEGRO

ALBANIA

CYPRUS

MALTA

S Y R I A

GEORGIA

ARMENIAAZERBAIJAN

LUXEMBOURG

NF-30-08-042-RO

-D

Rezultatele cooperăriiMohamed Bouqaydi este un fermier harnic, care deţine

o fermă de mici dimensiuni. În această regiune muntoasă,

unde solul este dur, fermierul cultivă măslini și roșcovi, are

stupi de albine și crește capre pentru a-și rentabiliza aface-

rea.

Bouqaydi își datorează prosperitatea noii prese de măs-

line cu tehnologie de ultimă generaţie a cooperativei, care

a fost pusă în funcţiune în zona Chefchaouen din Munţii Rif.

„Noi avem o presă tradiţională, de familie, dar preferăm să

o folosim pe cea modernă, deoarece produce ulei de o cali-

tate superioară, în cantităţi mai mari și cu mai puţin efort”,

explică acesta.

Dacă sunt folosite metodele tradiţionale, procentul de ulei

obţinut din măsline este de 14%. Cu noua presă, acest pro-

cent a crescut la 21%. În plus, uleiul rezultat este mai consis-

tent și are o aciditate mult mai mică, ceea ce îi sporește cali-

tatea. Cu ajutorul cooperativei, care și-a format propria reţea

de distribuţie, cantitatea de ulei produsă de Bouqaydi este

cu 60% mai mare decât înainte. „Folosesc veniturile supli-

mentare pentru a îmbunătăţi nivelul de trai al familiei mele”,

spune cu încântare tatăl în vreme ce își bate pe umăr fi ul.

De asemenea, cooperativa fi nanţată de UE pune la dispo-

ziţia fermierilor o gamă cuprinzătoare de servicii de asis-

tenţă. „Urmărim să sensibilizăm fermierii cu privire la fap-

tul că uleiul de măsline de calitate depinde și de tehnicile

agricole corespunzătoare, de păstrarea și de transportul

în condiţii prielnice”, explică Abdel-Rahman el-Khawaja,

care conduce cooperativa. „Noi oferim fermierilor sprijinul

și formarea în aceste domenii.” Presa tocmai și-a încheiat

primul sezon pe parcursul căruia a extras 40 de tone de

ulei din aproximativ 220 de tone de măsline pentru apro-

ximativ 70 de membri și 205 nemembri.

Un stup al activităţii intenseMulţumită acestui program, Chefchaouen a devenit un

centru al activităţilor cooperatiste. Acesta include coo-

perative ale apicultorilor, ale crescătorilor de capre, de

iepuri și alţii. O cooperativă a apicultorilor produce pe an

o gamă întreagă de miere sălbatică. În funcţie de sezon,

albinele se hrănesc cu nectarul fl orilor de lămâie, eucalipt,

cimbru sau roșcov, producând miere cu diferite arome.

„Deplasarea stupilor în diferite locaţii din păduri... este una

dintre cele mai importante inovaţii propuse de această

cooperativă. De asemenea, cooperativa ne-a facilitat achi-

ziţionarea de materiale, introducerea de noi tehnici și ne-a

ajutat să ne comercializăm produsele”, spune Azhar el-Azzo-

uzi, un membru al cooperativei. „În cei șase ani de când am

început activitatea, productivitatea a crescut de zece ori”.

Creșterea de caprine este una dintre activităţile de bază

ale economiei locale. Pentru a-i ajuta pe crescători să rea-

lizeze un profi t cât mai mare de pe urma colectării lapte-

lui, cooperativa a deschis recent o fabrică de brânzeturi

de capră.

„Am înfi inţat această asociaţie cu participarea crescători-

lor locali”, explică Mohammed Boueissa, directorul fabri-

cii. „De asemenea, îi sprijinim pe fermieri să îmbunătă-

ţească tehnicile de creștere a caprinelor, împărtășindu-le

din experienţa și din expertiza noastră”.

Fabrica modernă achiziţionează laptele de la fermieri la

preţuri mai mari decât cele practicate pe piaţă și îl folosește

pentru a produce brânză proaspătă și maturată. Unitatea

are în dotare sisteme de ultimă generaţie pentru monito-

rizarea igienei și a calităţii. „Efectuăm analize pe toată linia

de producţie”, descrie Zeinab Rati, unul dintre tinerii teh-

nicieni ai fabricii. Ea este mulţumită că și-a găsit un loc de

muncă, primul, de altfel, în domeniul său de pregătire.

În urma unui studiu amănunţit al pieţei marocane a brân-

zei de capră, cooperativa își distribuie în prezent mărcile

de produse în toată ţara.

Politica europeană de vecinătate

ec.europa.eu/world/enp

Comisia Europeană

Direcţia Generală

Relaţii Externe

B - 1049 Bruxelles

enp-info@ec.europa.eu

CORECTITUDINEA CONTEAZĂ

Statele membre UE

Statele partenere PEV

Statele candidate la aderarea la UE

Statele potenţial candidate la aderarea la UE

Parteneri pentru dezvoltareChefchaouen, cu frumoasele sale case zugrăvite în alb și albas-

tru, este situat la poalele extraordinarilor munţi Rif din Maroc.

Totuși, această zonă relativ îndepărtată și încântătoare pre-

zintă probleme majore pentru comunităţile locale, sărăcia răs-

pândită în mediul rural fi ind una dintre acestea.

Cu ajutorul unei fi nanţări comunitare, o schemă însemnată,

care acoperă sute de kilometri pătraţi din interiorul localităţii

Chefchaouen, urmărește îmbunătăţirea nivelului de subzis-

tenţă. „Principalul nostru obiectiv este creșterea veniturilor și

conservarea resurselor naturale”, explică Abdelsalam Chriqi,

care conduce iniţiativa.

Fiind una din multitudinea de astfel de scheme care vizează

regiunea Maghrebului, acest program susţine agricultura dura-

bilă și mai productivă, reîmpădurirea, creșterea animalelor,

îmbunătăţirea infrastructurii, sistemul de sănătate, dezvolta-

rea parcurilor naturale din regiune și organizarea de târguri

pentru comercializarea produselor regionale etc. „Participarea

comunităţii locale reprezintă un element de bază al activităţilor

noastre”, subliniază Hassan Berhili, care coordonează gestiona-

rea diverselor proiecte din acest domeniu.

POLITICA EUROPEANĂ DE VECINĂTATE: PROBLEME SOCIALE

REL 7 0300_social_RO.indd 1 6/01/09 15:05:05

După cum relevă un studiu recent, majoritatea

cetăţenilor Uniunii Europene sunt în favoarea unei

cooperări mai strânse cu statele vecine. Ei sunt de

părere că o mai bună colaborare ar putea consolida

pacea și democraţia.

Politica europeană de vecinătate (PEV) abordează

chiar acest deziderat. Elaborată în 2003/2004 cu

scopul de a stimula o mai bună colaborare între Uni-

unea Europeană extinsă și statele vecine acesteia,

PEV presupune iniţierea de acţiuni concrete pentru

sprijinirea reformelor și pentru creșterea prosperită-

ţii în vederea îmbunătăţirii nivelului de trai al locui-

torilor din vecinătate.

Așadar, cum funcţionează această politică? UE și fi e-

care dintre statele vecine acesteia cad de acord asu-

pra modalităţii de efi cientizare a cooperării și de sus-

ţinere a reformelor pe o perioadă cuprinsă între trei

și cinci ani. Angajamentele comune sunt descrise în

detaliu în așa-numitele planuri de acţiune. „Instru-

mentul European de Vecinătate și Parteneriat” (IEVP)

pune la dispoziţie expertiză și fi nanţări (aproximativ

12 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013) pentru

susţinerea procesului de modernizare și de reformă.

O societate mai bună pentru toţiFiecare societate se confruntă cu probleme legate de sără-

cie, de lipsa educaţiei, de marginalizare, de boli etc. Refu-

giaţii, persoanele strămutate în interiorul ţării, copiii deza-

vantajaţi, comunităţile rurale şi urbane sărace – toate aceste

grupuri au benefi ciat de sprijinul UE.

Un loc numit casăCând interpretează un cântec popular despre Tbilisi, Ket-

evan arată ca mulţi alţi copii de 11 ani fericiţi și lipsiţi de

griji din capitala Georgiei. Și totuși, „Katie” și-a petrecut

până acum viaţa într-un centru de primire a persoanelor

strămutate în interiorul ţării (IDP).

Familia sa, asemenea celor 250 000 de etnici georgieni,

s-a retras din calea violenţelor izbucnite în regiunea sepa-

ratistă a Abhaziei la începutul anilor 1990. Mii de per-

soane continuă să trăiască în hoteluri, în spitale și chiar

în cazărmi militare transformate în adăposturi. Violenţele

din august 2008 au agravat și mai mult situaţia.

Părinţii fetiţei, Irma și Merab, sunt hotărâţi ca această situ-

aţie să nu îi împiedice să ducă o viaţă normală. Aceștia

chiar au transformat o parte din modesta lor locuinţă

într-o sală de clasă unde copiii din comunitate pot des-

fășura activităţi extracuriculare, precum pictura, desenul,

muzica, dansul și folosirea calculatorului.

„Copiilor le place foarte mult să vină aici după ore și în

week-end”, spune cu mândrie Irma, care, în mod voluntar,

își dedică timpul activităţilor pedagogice. Un program cu

fi nanţare comunitară a ajutat-o să își doteze sala de clasă.

Educaţia – cel mai bun prieten al unei feteMaha, 16 ani, locuiește în satul Abusir, în imediata apro-

piere a faimoaselor piramide din Egipt. Chiar dacă este în

vacanţa de vară, această tânără motivată merge la școală

de trei ori pe săptămână.

Școala de Fete din Abusir se adresează fetelor locale care

au fost eliminate din sistemul primar naţional sau care

locuiesc prea departe de alte școli. Această școală este

portstindardul Iniţiativei pentru educarea tinerelor din

Egipt, care are ca scop eliminarea discriminării dintre sexe

din învăţământul primar. Ca parte a programului Copiii în

Pericol, UE a construit și a dotat 200 de astfel de școli.

„Înainte frecventam o școală obișnuită, dar a trebuit să

renunţ”, își amintește Maha. „Dar tot doream să studiez.

Într-o zi, în timp ce treceam pe lângă această școală, am

intrat în vorbă cu profesorii de aici și ei m-au ajutat să-mi

conving tatăl și să mă înscriu la cursuri”.

Arta persuasiuniiÎncă de la înfi inţarea școlii din 2004, personalul a fost

implicat într-o campanie de convingere a localnicilor cu

privire la necesitatea acesteia. „La început, mulţi părinţi au

fost reticenţi din motive fi nanciare și sociale”, explică Iman

Saber, supervizorul școlii. „Acum renumele școlii este atât

de cunoscut, încât avem o listă de așteptare”.

Școala cu o singură clasă și 36 de eleve are o abordare

nouă. „Aici nu avem profesori în sensul convenţional al

cuvântului, ci doar mediatori care au fost pregătiţi să își

concentreze atenţia asupra elevilor pentru a satisface

necesităţile specifi ce ale tinerelor”, afi rmă Saber.

Diferenţele de vârstă pot fi și ele o problemă. „Noi le încu-

rajăm pe tinere să se considere surori și prietene, indife-

rent de vârstă; cel mai important este motivul pentru care

se afl ă aici – educaţia”, adaugă aceasta.

Maha, una dintre cele mai în vârstă eleve din clasă, va

absolvi în curând. „Visez să merg la universitate. Mi-ar

plăcea să devin profesoară pentru că-mi plac activităţile

pe care le desfășoară profesorii mei aici”, spune Maha cu

entuziasm.

Tratamentul adecvatDr. Elza Togonidze a fost foarte mulţumită când, în decem-

brie 2007, s-a inaugurat noul centru de servicii medicale

de bază în sătucul Eniseli din Kakheti (Georgia), care poate

deservi mai mult de 4 000 de persoane din zona rurală

înconjurătoare.

„Dispunem de toate echipamentele şi facilităţile de care

avem nevoie pentru a satisface nevoile medicale primare

ale pacienţilor noştri – de la sarcină până la diabet”, observă

aceasta. „Localnicii sunt foarte mulţumiţi. De fapt, clinica

a devenit aşa de cunoscută, încât unele persoane care nu

suferă de nicio afecţiune vin aici pentru consultaţii”, spune

ea râzând.

Acest centru este total diferit de cel vechi, ale cărui ziduri

care stau să se prăbuşească se afl ă în spatele acestuia, ca

o dovadă vie a situaţiei precare a sistemului de sănătate din

multe regiuni ale ţării.

Prescrierea unui sistem sanitar mai bun„Ca parte a acestui proiect pilot, Ministerul Sănătăţii a elabo-

rat un plan principal complex de construire sau de reabilitare

a facilităţilor, de formare şi de recalifi care a personalului şi

de sensibilizare şi promovare a serviciilor medicale în cadrul

comunităţilor locale”, explică dr. Giorgi Shavgulize, directorul

clinicii medicale ambulatorii Kvareli.

Proiectul pilot a fi nanţat construcţia sau reamenajarea

a 52 de unităţi medicale, a sprijinit formarea a 360 de volun-

tari pentru promovarea serviciilor de sănătate şi înfi inţarea

a 76 de comitete rurale de sănătate. În plus, un grup itine-

rant de actori a vizitat întreaga regiune pentru a promova

importanţa asistenţei medicale preventive.

„Nu ne limităm doar la serviciile medicale de bază. Există

o campanie naţională de construire a peste 100 de spitale

dotate cu aparatură de ultimă generaţie, unele urmând a se

construi chiar în Kakheti”, afi rmă cu mândrie Shavgulize.

Încă de la începutul anilor 1990, Ludmila Gvozdik locuiește cu soţul

și familia sa într-un centru de primire a persoanelor strămutate în

interiorul ţării (IDP).

Dr. Naira Aptsiauri îi salută pe pacienţii din Kakheti.

Punerea bazelorProiectul sprijină persoanele strămutate în interiorul ţării

și le ajută să își găsească o locuinţă decentă prin furni-

zarea de formare în domeniul juridic, de informaţii și de

asistenţă juridică, explică coordonatorul de proiect, Rikke

Johannessen, din partea Consiliului Danez pentru Refu-

giaţi. Acest program ajută în special persoanele strămu-

tate care au fost ameninţate cu evacuarea din imobilele

în curs de privatizare.

Nunu Sanaya – care locuiește într-un centru amena-

jat într-un spital în care aceasta lucrează ca asistentă –

a benefi ciat de consiliere juridică și de alte informaţii din

partea profesioniștilor, inclusiv din partea Asociaţiei Tine-

rilor Avocaţi Georgieni. „Suntem hotărâţi să facem auzită

vocea persoanelor strămutate și să ne asigurăm că se vor

găsi locuinţe alternative pentru cei afl aţi într-o situaţie

asemănătoare cu a mea”, subliniază ea.

REL 7 0300_social_RO.indd 2 6/01/09 15:05:10