11
Păpădia, vindecătoarea ficatului Cu această virtute terapeutică a bolilor hepatice, păpădia este cunoscută de aproximativ un mileniu, fiind menţionată de celebrul medic arab Avicenna, care, în „Cartea tămăduirii“, o recomanda pentru tratarea bolilor de ficat şi stomac, pentru purificarea sângelui şi înlăturarea grăsimilor de prisos. Păpădia este originară din Europa şi Asia de Vest, cuprinzând un număr nedefinit de specii (peste 100 după specialiştii suedezi). Pe plan mondial, păpădia este foarte răspândită în Europa (Bulgaria, România, ţările din fosta Iugoslavie, Ungaria, Polonia), în Asia (India, China, Iran) şi America de Nord. Există şi culturi întinse în Germania şi Franţa, pentru consumul alimentar şi în scopuri medicinale. Denumirea ştiinţifică a păpădiei este Taraxacum officinale, care derivă de la cuvintele greceşti taraxis - nelinişte şi akeomai - a vindeca, cu referinţă la

Păpădia

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Papadia

Citation preview

Ppdia, vindectoarea ficatuluiCu aceast virtute terapeutic a bolilor hepatice, ppdia este cunoscut de aproximativ un mileniu, fiind menionat de celebrul medic arab Avicenna, care, n Cartea tmduirii, o recomanda pentru tratarea bolilor de ficat i stomac, pentru purificarea sngelui i nlturarea grsimilor de prisos.Ppdia este originar din Europa i Asia de Vest, cuprinznd un numr nedefinit de specii (peste 100 dup specialitii suedezi). Pe plan mondial, ppdia este foarte rspndit n Europa (Bulgaria, Romnia, rile din fosta Iugoslavie, Ungaria, Polonia), n Asia (India, China, Iran) i America de Nord. Exist i culturi ntinse n Germania i Frana, pentru consumul alimentar i n scopuri medicinale.Denumirea tiinific a ppdiei este Taraxacum officinale, care deriv de la cuvintele greceti taraxis - nelinite i akeomai - a vindeca, cu referin la proprietile vindectoare asupra crampelor stomacale.n scopuri alimentare i medicale se recolteaz toate organele plantei (frunze, tije, rdcini), cea mai indicat fiind recoltarea prii aeriene (herba) mpreun cu rdcina.Frunzele bazale se adun primvara devreme, pentru a fi consumate proaspete, n salate. Tulpinile (tijele) se adun fr floare, din aprilie pn n septembrie, pentru a fi mncate cte 8-12 n fiecare zi. Rizomii i rdcinile se recolteaz n lunile iulie-octombrie, cnd au un coninut maxim de taraxacin (principiu amar) i de inulin. Uscarea se face la soare sau artificial, la 40-500C.Ppdia, un detoxifiant naturalFuncia principal depurativ i detoxifiant a sngelui i ficatului asigur un tonus general al organismului. La nivelul sngelui acioneaz i ca hipoglicemiant i hipocolesterolemiant.n afeciunile digestive are proprieti coleretice i colagoge (favoriznd evacuarea bilei), astringente, hipoacidifiante, alcalinizante, laxative, stomahice, antiputride, stimulente ale secreiei pancreatice, decongestive, antibiotice, mineralizante, aperitive i tonic amare.n funciile cardiace are efecte venotonice, antidiabetice, antiplachetare i depurative sanguin.La nivelul rinichilor are aciuni diuretice i dizolvante pentru calculi renali, tonifiante pentru piele.Alte proprieti ale ppdiei, cunoscute n terapeutica medical, sunt: antitumorale, antiinflamatoare, anticanceroase, antireumatice, sedative, tonifiante al pielii.Aciuni specificePpdia este o plant cu caliti terapeutice de excepie i ar trebui s nu lipseasc din terapia de primvar a fiecrei persoane. Aceasta acioneaz benefic n urmtoarele cazuri:- afeciuni stomahice, gastrite hiperacide; regleaz hiperaciditatea i alcalinitatea organismului, protejeaz ficatul prin decongestionare; hepatit cronic, malarie, insuficien hepatic, ciroz; combate icterul cataral, mrete secreia biliar prin dublarea cantitii de bil produse de ficat, elimin calculii biliari (cur de cteva luni); dischinezie biliar, colecistit, constipaie, fermentaie intestinal, avitaminoze, anorexie la convalesceni i copii anemici, intoxicaii, hemoroizi;- afeciuni cardiovasculare, insuficien cardiac cu edeme, tulburri circulatorii, ateroscleroz, hipertensiune arterial. Mrete permeabilitatea capilar favoriznd irigarea esuturilor miocardului;- combate cancerul i nodulii la sn, prin protecia contra radicalilor liberi;- afeciuni renale i genitale, calculoz i colici renale, insuficien renal cronic, sporete cantitatea de urin cu eliminarea excesului de ap, urai i toxine, uureaz activitatea rinichilor, combate dismenoreea i hipermenoreea;- reumatism, artroze i gut;- dezechilibre hormonale, combate obezitatea i celulita datorat bolilor endocrine, reduce inflamaia ganglionilor;- combate diabetul, cu reducerea glicemiei i a colesterolului;- reface organismele debilitate dup unele boli infecioase;- combate anemia la copii i convalesceni, astenia, oboseala i nevrozele;- combate afeciunile dermatice (varice, ulcer varicos, acnee, eczeme, negi, furunculi, pecingine, pistrui, pete roii pe obraz - cuperoz, ten iritat);- previne mbtrnirea prematur.Forme de preparare n uz intern- infuzie din dou lingurie plant uscat la 250 ml ap clocotit; se infuzeaz 10-15 minute, se strecoar i se beau zilnic 2-3 ceaiuri puin amrui, dup mesele principale, timp de 4-6 sptmni, avnd efecte n purificarea sngelui, icter, colecistite, dischinezie biliar, normalizarea circulaiei sngelui, ateroscleroz, reumatism, gut, afeciuni cronice ale aparatului urinar, vindecarea varicelor i ulcerelor varicoase i eliminarea toxinelor din organism;- decoct din amestecul de 40 g herb uscat de ppdie, 20 g frunze de mesteacn, 15 g flori de soc i 25 g scoar de cruin sau herb de volbur, din care se ia o linguri de 250 ml ap rece; se fierbe 5-10 minute, se infuzeaz acoperit 15 minute, se strecoar i se beau zilnic 2-3 ceaiuri cldue i nendulcite ntre mesele principale, ntr-o cur de peste o lun, avnd efecte n combaterea obezitii i celulitei;- salat din 100 g frunze tinere, recoltate primvara pn n mijlocul verii, care se in 30 de minute n ap srat pentru a ndeprta gustul amrui; se mrunesc i se amestec cu 25 g ptrunjel verde, 50 g praz tocat, 15 ml ulei, sare, piper, oet i mrar. Dup o cur de dou sptmni are proprieti nutritive la convalesceni i la persoane anemice, aducnd organismului un supliment de sruri (ex. calciu, magneziu), compui proteici i substane antibiotice naturale;- tulpini (tije) fragede, mestecate n gur, pe stomacul gol, cte 5-8 buci pe zi, timp de 2-4 sptmni, cu efecte de ameliorare rapid a durerilor reumatice i a inflamaiilor glandulare i hepatice, stimularea funciei vezicii biliare cu dizolvarea i eliminarea calculilor biliari, combaterea dischineziei biliare, gastrite hiperacide, ateroscleroz, gut, depurarea sngelui, afeciuni ale splinei, evitarea strii de oboseal i lipsa de energie.Sucul din rdcini tonific organismul- suc din rdcini proaspete i frunze, preparat n lunile august-septembrie, prin adaos de glicerin (o lingur), ap i alcool de 90; se ia cte o lingur, de 3 ori pe zi, timp de 3-6 sptmni, fiind indicat n obezitate, reumatism, litiaz, stimulent al funciilor hepatice i renale; elimin calculii biliari, i intervine n stri de oboseal, astenie nervoas, afeciuni dentare, revigorarea tenului i n boli circulatorii. Datorit proprietilor depurative, scade colesterolul din snge. Este un bun aperitiv, tonic i reconfortant;- suc din flori de ppdie (90 ml) n amestec cu 270 ml suc de morcov sau 120 ml suc din salat de grdin, cu efect n bronite;- vin de ppdie dintr-un kg flori, care se fierb n 4 litri de ap timp de 10 minute; se las s macereze 20 ore, se strecoar i se adaug 500 g zahr; dup rcire se pune drojdie de vin pentru fermentaie;- tinctur de ppdie din 100 g rdcini proaspete n 18 ml alcool 90, 15 ml glicerin i 17 ml ap; dup macerare timp de 7 zile se strecoar i se iau cte 15-20 de picturi, de 2-3 ori pe zi, ntr-o cur de 4 sptmni, avnd rol de drenaj al aparatului renal i al vezicii biliare;- pulbere din rdcini i frunze, uscate i mcinate fin, din care se iau cte 5 g pe zi, n 3 reprize; se in sub limb timp de 7-10 minute, dup care se nghit cu miere;- rdcinile crude, splate i curate, mestecate n gur, au efecte n purificarea sngelui, mbuntirea digestiei i accelerarea diurezei, cu eliminarea toxinelor nocive din organism.Preparate pentru uz extern- infuzie din flori pentru splarea petelor de pe fa (cuperoz);- decoct din 1-2 lingurie pulbere din rdcini, uscate i mcinate, la 250 ml ap; se fierbe 5-10 minute, se strecoar i se beau 1-2 ceaiuri pe zi, n caz de erupii dermatice, eczeme cu cruste, prurit i pentru splarea prului i a ochilor;- decoct din tije, frunze i muguri, filtrat de dou ori i folosit cu tampon steril pentru combaterea pistruilor, a albeii pe cornee i limpezirea ochilor. Dup prepararea decoctului se va aduga o jumtate de linguri de sare la can pentru a aduce soluia la concentraia serului fiziologic;- decoct din rdcini pentru combaterea hemoroizilor, a varicelor i a ulcerelor varicoase, erupii, eczeme i alte boli de piele;- suc din rdcini, aplicat prin tamponri repetate, de mai multe ori pe zi, pe negi, pete roii, leziuni verucoase cutanate i pistrui. Dup tamponri se cur tenul cu decoct de ppdie sau cu un amestec, n pri egale, din suc de ppdie i smntn;- bi locale cu decoct din rdcini pentru combaterea hemoroizilor i a varicelor de gamb;- rdcina mrunit i prjit cu smntn proaspt se aplic sub form de cataplasm pe zonele dureroase cu reumatism acut sau cronic, cu repetare zilnic pn la ncetarea durerii.