IOAN NANI, DIRECTOR GENERAL:

“Afacere maturã, care seconcentreazã pe dezvoltare”l “În ultimii opt-zece ani exporturile au crescut de câteva ori, astãzi circa 47% din cifra de afaceri fiind realizatã în pieþele internaþionale”l “Valoarea investiþiilor pe care preconizãm sã le facem pânã în 2028 se ridicã la cel puþin 100 milioane de euro”l “Consider cã este timpulsã constatãm cã avem industrie farmaceuticã în România ºi sã o susþinem”

Reporter: Cum aþi descrie activita-tea Antibiotice din ultimii ani? Care aufost principalele direcþii de dezvoltareale companiei?

Ioan Nani: Privind retrospectiv,din anul 2000 pânã în prezent, putemspune cã au fost douã decade împãrþi-te în câte douã etape a patru-cinci anifiecare. Vorbim despre contractele demandat ale Consiliului de Admi-nistraþie, care de regulã sunt de patruani. Iar douã mandate înseamnã optani, acoperite de un plan de manage-ment.

Perioada anilor 2000 – 2005 a fost oetapã de cãutãri, în care a trebuit sã nedefinim drumul cãtre ComunitateaEuropeanã. Bineînþeles cã în acea eta-pã, pentru noi au fost prioritare investi-þiile în reconfigurarea resurselor uma-ne, a site-urilor de fabricaþie, a politici-lor de piaþã ºi promovare a produse-lor, a investiþiilor în alinierea docu-mentatiilor produselor la legislatia in-ternaþionalã pentru a permite înregis-trarea acestora în orice þarã. Numaidobândirea certificatelor de bunãpracticã de fabricaþie, cu respectareacerintelor europene si americane, anecesitat investiþii de circa 30 milioa-

ne de euro, în perioada anilor 2000-2010. Practic, au fost eforturi financia-re importante, pentru care Antibioticea trebuit sã reinvesteascã în permanen-þã o parte din profit.

Iar mesajul pe care doresc sã-l trimiteste cã în continuare vom avea nevoiede susþinerea acþionarilor pentru inve-stirea periodicã a profiturilor, deoare-

ce industria farma este extrem de com-petitivã, iar schimbãrile apar cu ofrecvenþã impresionantã.

Încã din anii 2000 ne-am pus pro-blema internaþionalizãrii afacerii, astaºi deoarece Antibiotice a avut exporturichiar de la începuturile sale. În 1972compania era vizitatã de Food andDrug Administration, iar prima certifi-

care a exportului a fost pentru substan-þa activã streptomicinã. În prezent,Antibiotice este perceputã ca o com-panie ce exportã în principalele pieþeinternaþionale, fiind lider mondial înproducþia de nistatinã.

Între 2010 ºi 2020, principala orien-tare a Antibiotice a fost diversificareaportofoliului de produse, concomitent

cu diversificarea pieþelor de desfacere,compania investind în aceastã perioa-dã peste 70 de milioane de euro. Amconsolidat structuri de produse, centrede cercetare ºi de studii clinice. Amconsolidat relaþiile cu partenerii inter-naþionali, atât în ceea ce priveºte im-porturile de substanþe active cât ºi par-teneriatele în “teritoriile ATB”, adicã

teritoriile unde Antibiotice are deschi-se reprezentanþe ºi ºi-a adaptatprodusele pentru a fi înregistrate. Dejaavem peste 100 de produse înregistrateîn aceste pieþe.

A CONSEMNAT

ANDREI IACOMI

(continuare în pagina 2)

Antibiotice este o afacere maturã,

care se consolideazã ºi se concentre-

azã pe dezvoltarea business-ului, în

urmãtorii opt ani, ne-a spus Ioan

Nani, director general al producãtorului de

medicamente din Iaºi, care a avut amabilita-

tea sã ne acorde un interviu despre etapa de

dezvoltare la care a ajuns compania, planurile

pentru urmãtorii opt-zece ani ºi impactul

pandemiei Covid-19 asupra operaþiunilor so-

cietãþii.

Domnia sa puncteazã cã Antibiotice þinteºte

dublarea activitãþii pânã în 2028, ceea ce, pe

lângã creºterea afacerilor ºi profitului, impli-

cã ºi dublarea veniturilor angajaþilor compa-

niei, adicã a celor care practic creeazã viitorul

producãtorului de medicamente.

Pe de altã parte, Ioan Nani afirmã cã piaþa in-

ternã nu poate sã susþinã în totalitate þintele

companiei, unul dintre motive fiind existenþa

taxei de clawback. “Suntem prezenþi la licita-

þiile din spitale ºi nuînþelegde ce trebuie plãti-

tãotaxãcânddefaptrãspundemuneisolicitãri

de achiziþii din partea sistemului”, ne-a spus

directorul Antibiotice.

n Parcursul

Antibiotice Iaºi

la Bursa de Valori

Bucureºti

PAGINA 3

Randament de 21%, din2019 pânã în prezentl Sorin Trandafir, Interfinbrok: “ATB este o acþiune de portofoliu cu o ratãconstantã de distribuþie a dividendului, dar sub media pieþei, de unde ºivolatilitatea scãzutã”lMarcel Murgoci, Estinvest: “Cred cã Antibiotice varãmâne un titlu cu un randament mai scãzut, dar ºi cu un risc mai redus”

Acþiunile Antibiotice (ATB) auavut, în ultimii aproape doi aniºi jumãtate, o evoluþie lateralã,spre deosebire de cea a pieþei

care, în ansamblu, a avut o traiectorieascendentã dar cu o volatilitate multmai mare decât cea a preþului titlurilorproducãtorului de medicamente.

Brokerii considerã cã free-float-ulrelativ redus al acþiunilor Antibioticereprezintã unul dintre elementele denaturã sã explice evoluþia acþiunilorcompaniei care, între 31 decembrie2018 ºi 6 mai 2021, au avut un randa-ment de circa 13%, respectiv de 21,1%cu tot cu dividende, în timp ce indicelecompozit BETPlus a urcat cu circa55%, în perioada analizatã.

Marcel Murgoci, director de opera-þiuni în cadrul societãþii de brokerajEstinvest, ne-a spus: “Din punctulmeu de vedere, una dintre explicaþiieste datã de free-float-ul destul de mical acþiunii, ceea ce nu permite tranzac-þii de valori mari. Nu trebuie sã uitãmcã Antibiotice este o societate deþinutã

majoritar de stat, iar statul nu a folositpiaþa de capital pentru finanþare saualte operaþiuni care sã creascã intere-sul investitorilor pentru acþiunileATB”.

Profitabilitatea Antibiotice, con-form datelor pe care ni le-a pus la di-spoziþie compania, este masiv afectatãde taxa de clawback, care în 2015 afost aproape egalã cu profitul obþinut,în timp ce în 2019 a fost cu o treimemai mare decât rezultatul net.

“Totuºi, trebuie remarcat faptul cãîn ultima perioadã SIF Oltenia ºi-amajorat deþinerea în Antibiotice.Practic, de la sub 15% în urmã cu doiani ºi jumãtate, societatea a ajunsacum sã aibã circa 23% din Antibio-tice. Iar prezenþa unui fond de inve-stiþii de calibrul SIF Oltenia în acþio-nariatul societãþii poate sã sporeascãîncrederea investitorilor în compa-nie”, a adãugat directorul de la Estin-vest.

Sorin Trandafir, broker în cadrul so-cietãþii Interfinbrok Corporation, ne-a

transmis cã evoluþia lateralã a acþiuni-lor companiei a apãrut pe fondul faptu-lui cã sectorul farmaceutic, cu une-le excepþii, nu a fost în atenþia investi-torilor în perioada decembrie 2018 -aprilie 2021.

“De asemenea, observãm un volumde tranzacþionare redus, atât în cazulinvestitorilor de retail/persoane fizi-ce cât ºi al fondurile de pensii ºi socie-tãþilor de investiþii financiare care, cuo singurã excepþie, nu ºi-au majo-rat deþinerile, aºa cum rezultã din ra-portãrile curente ale companiei”, aprecizat Sorin Trandafir, adãugând:“ATB este o acþiune de portofoliu cuo ratã constantã de distribuþie a divi-dendului, dar sub media pieþei, deunde ºi volatilitatea scãzutã spre deo-sebire de cea a unor companii din sec-toare unde randamentele dividende-lor în perioada analizatã aufost între 8-10%”.

ANDREI IACOMI

(continuare în pagina 3)

De la internaþionalizarea afacerii laadaptarea strategicã a resursei umanelDublarea cifrei de afaceri ºi a profitului - þinte pentru producãtorul demedicamente pânã în 2028lAtingerea unui salariu mediu net lunar încompanie de 7.500 de lei este un alt obiectiv al Antibiotice

Antibiotice Iaºi, companie listatãla Bursa de Valori Bucureºti deaproape un sfert de secol, ºi-aredefinit recent direcþiile de

dezvoltare strategicã, producãtorul demedicamente urmând ca, în urmãtoriiºapte-opt ani, sã se concentreze îndeo-sebi pe adaptarea resursei umane lamodficãrile din piaþã ºi pe orientareaculturii organizaþionale spre inovareºi performanþã, dupã cum reiese dinPlanul de Organizare ºi DezvoltareStrategicã (PODS) al societãþii.

În perioada 2016 - 2020, producãto-rul de medicamente s-a concentrat, în

principal, pe internaþionalizarea aface-rii, ceea ce bineînþeles cã a presupusadaptarea portofoliului de produse,precum ºi eficientizarea activitãþiloroperaþionale, financiare ºi investiþio-nale. (vezi schema în continuare)

Antibiotice ºi-a dublatexporturile ca pondereîn cifra de afaceri, în ultimii20 de ani

De fapt, a fost o direcþie pe care com-pania s-a înscris încã din anul 2000,Antibiotice reuºind ca, în ultimii aproa-

pe 20 de ani, sã îºi dubleze exporturileca pondere în cifra de afaceri, dupã cumse aratã în datele pe care ni le-a pus ladispoziþie producãtorul de medicamen-te. (vezi tabelul).

Practic, dinamica creºterii exportu-rilor a fost mai acceleratã faþã de cea aafacerilor. Astfel, dacã în anul 2000Antibiotice avea o cifrã de afaceri de62 milioane de lei, din care 12 milioa-ne de lei, echivalentul a 19%, erauvânzãri la export, în 2010 companiaajusese la afaceri de aproape 244 mi-lioane lei, 22% fiind exporturi. Ten-dinþa a continuat ºi în anii urmãtoriastfel încât, în 2019, compania ajunse-se la afaceri de aproape 391 milioanede lei, din care 39%, adicã 153 milioa-ne de lei, erau exporturi.

În toatã aceastã perioadã, au fostdeschise reprezentanþe comerciale înRepublica Moldova, Ucraina, Serbiaºi Vietnam - unde Antibiotice este celmai mare exportator român de medi-camente.

A.I.

(continuare în pagina 4)

Luni, 10 mai 2021, nr. 88 (6868), 4 pagini

Evoluþia exportului în perioada 2000 - 2019

Indicatori2000 2005

2005/2000

20102010/2005

20152015/2010

20192019/2015

Mil. lei Mil. lei % Mil. lei % Mil. lei % Mil. lei %

Cifra de afaceri 62,2 163,5 262,90% 243,6 148,90% 331,7 136,20% 390,6 117,80%

-vânzãri export 12,1 20,4 168,60% 53,6 262,70% 91,5 170,70% 152,7 166,90%

Vânzãri export înCifra de afaceri(%)

19% 12% 22% 28% 39%

Sursa : Antibiotice Iaºi

PAGINA 2 Luni, 10 mai 2021 SUPLIMENT ANTIBIOTICE IAªI / BURSA, NR. 88

INTERVIUIOAN NANI, DIRECTOR GENERAL:

“Afacere maturã, care seconcentreazã pe dezvoltare”(urmare din pagina 1)

Ioan Nani: Bineînþeles cã toateacestea se reflectã ºi în evoluþia ex-porturilor, care în ultimii opt-zece aniau crescut de câteva ori, astãzi circa47% din cifra de afaceri fiind reali-zatã în pieþele internaþionale. Edifi-catoare pentru imaginea de ansamblua exporturilor Antibiotice sunt celedin Statele Unite ºi Vietnam, þãri ºipieþe diferite. În primul caz este vor-ba despre o democraþie puternicã cu opiaþã maturã, iar în celãlat vorbim de-spre o piaþã în creºtere, cu un poten-þial fantastic de absorbþie ºi de con-sum.

Reporter: În toatã aceastã perioa-dã, acþiunile Antibiotice s-au tran-zacþionat la Bursa de Valori Bucu-reºti. Ce influenþã consideraþi cã aavut asupra activitãþii companiei pre-zenþa în piaþa de capital?

Ioan Nani: Antibiotice este în pia-þa de capital încã din aprilie 1997 ºi,aºa cum am spus de mai multe ori,tranzacþionarea la bursã a crescut ni-velul de transparenþã al companiei,precum ºi seriozitatea implicãrii noa-stre în activitãþile ºi în deciziile pecare le-am luat în favoarea acþionari-lor. De asemenea, internaþionalizareaafacerilor Antibiotice a fost ºi esteputernic influenþatã de prezenþa înpiaþa de capital. Partenerii de afacericautã informaþii legate de o compa-nie, iar faptul cã acestea sunt prezentepe site-ul bursei, la brokeri, etc. încu-rajeazã relaþiile internaþionale.

În opinia mea, principala datorie aunui manager responsabil este de aconsolida activul net al companiei pecare o conduce, ceea ce se reflectã învaloarea acþiunilor la bursã. Pânã laurmã, consolidarea preþului acþiunilorreprezintã o anumitã maturizare a afa-cerii. Este îmbucurãtor cã SIF Oltenia,unul dintre acþionarii noºtri semnifi-cativi, a cumpãrat recent încã 4% dinacþiunile companiei. Este un semn deîncredere, care aratã cã cel puþin cã oparte din planurile noastre se bucurãde sprijinul pieþei de capital.

Reporter: Care sunt perspectivelecompaniei pentru urmãtorii cin-ci-zece ani?

Ioan Nani: În primul rând, dorescsã transmit acþionarilor ºi întregii pie-þe de capital cã Antibiotice este o afa-cere maturã, care se consolideazã ºise concentreazã pe dezvoltarea orga-nicã, în urmãtorii ani. În Planul deOrganizare ºi Dezvoltare Strategicã(PODS) am anunþat cã ne dorim du-blarea afacerilor, diversificarea por-tofoliului ºi implementarea unei stra-tegii puternice de internaþionalizare,ceea ce înseamnã creºterea exportu-lui la 50%, pânã la 60% din business,în urmãtorii opt-zece ani.

Intenþia dublãrii afacerilor reflec-tã, pânã la urmã, ambiþia celor peste850 de tineri angajaþi în ultimii zeceani în aceastã companie, care acum se

regãsesc în centrele de cercetare, destudii clinice, în centrele de marke-ting, în cele pentru asigurarea ºi con-trolul calitãþii, adicã activitãþi ce ne-cesitã un nivel înalt de dedicare ºispecializare. Este practic o dublare aactivitãþii care, pe lângã cifra de afa-ceri ºi profiturile companiei, implicãºi dublarea veniturilor oamenilorcare participã la crearea viitoruluiAntibiotice.

Planul de Organizare ºi DezvoltareStrategicã este alcãtuit din câþiva pilo-ni strategici – baza dezvoltãrii com-paniei în anii urmãtori. Pe primul locse aflã adaptarea resursei umane, ur-matã de adaptarea portofoliului deproduse ºi, aºa cum am menþionat, in-ternaþionalizarea afacerii. De aseme-nea, dezvoltarea platformei indu-striale prin investiþii, consolidarea Si-stemului de Management Integrat(calitate, mediu, sãnãtate ºi securitateîn muncã), sunt principalele aspectepe care actuala generaþie construieºteperspectiva companiei.

În ultima perioadã, au fost diversi-ficate activitãþile de managementmedical. Managerii medicali sunt

persoanele care avizeazã politicile dedezvoltare a portofoliului pe care oa-menii de marketing le doresc, totulbineînþeles cu acordul acþionarilor. Înfelul acesta, încercãm sã punemîmpreunã ceea ce vrea piaþa cu evolu-þia terapeuticii, îndeosebi a terapeuti-cii pe bazã de produse generice, pen-tru cã Antibiotice este, în principal,producãtor de medicamente generi-ce. De asemenea, portofoliul produ-selor sterile pentru spitale este unsegment pe care compania doreºtesã-l dezvolte, ceea ce implicã investi-þia într-un nou site de produse injec-tabile.

Pentru anul acesta, dezvoltarea di-viziei de produse topice reprezintãprincipala orientare a companiei. Înluna septembrie vom pune în funcþiu-ne un nou site pentru dezvoltareaunor astfel de produse, investiþie pecare am derulat-o în ultimii trei-patruani. A fost o perioadã în care s-au fã-cut reconfigurãri de resurse umane,reconfigurãri tehnologice, iar capaci-tatea de producþie s-a dublat, fiindacum de circa 450-500 de tone (n.r.pe an). De asemenea, compania îºipropune dezvoltarea portofoliuluidestinat sãnãtãþii femeii. Criza de sã-nãtate pe care o traversãm a demon-strat cã trebuie sã ne schimbãm, atâtca atitudine cât ºi ca nomenclator deproduse.

Reporter: Spuneþi cã, pentru atin-gerea obiectivelor cantitative pentruurmãtorii opt ani, aveþi în vederecreºterea exporturilor. Nu oferã piaþadin þara noastrã suficiente posibilitãþiastfel încât Antibiotice sã îºi atingãþintele?

Ioan Nani: Piaþa internã nu poatesã susþinã în totalitate þinta de dublarea cifrei de afaceri, deoarece viteza decreºtere a pieþei din România este di-feritã pentru anumite clase terapeuti-ce. În plus, existã ºi aceastã taxã declawback, care-i afecteazã pe cei careproduc în România, Antibiotice fiindcel mai mare producãtor român carese dezvoltã în aceastã piaþã. Noi nusuntem o multinaþionalã, ci un produ-cãtor naþional care ºi-a definit o stra-tegie de internaþionalizare bazatã peun portofoliu de produse care sã nepermitã o creºtere deosebitã.

Reporter: Anul trecut taxa declawback a fost plafonatã ºi diferen-þiatã pe categorii de medicamente.Consideraþi cã este insuficient?

Ioan Nani: Este adevãrat cã taxa afost îndulcitã ºi ne-am bucura sã rãm-ânã aºa, dar totuºi este greu de supor-tat. Antibiotice vinde medicamentepentru spitale, fiind principalul furni-zor de produse beta-lactamice injec-tabile. Suntem prezenþi la licitaþiiledin spitale ºi nu înþelegem de ce tre-buie sã plãtim o taxã când de fapt rã-spundem unei solicitãri de achiziþiidin partea sistemului de sãnãtate.

Este o taxã injustã ºi sper sã ajun-gem la o anumitã maturitate ºi dinacest punct de vedere. Produsele noa-stre injectabile se gãsesc în multe pie-þe. În Statele Unite livrãm deja dezece ani ºi nu se plãteºte o astfel detaxã. În majoritatea þãrilor din Comu-nitatea Europeanã am câºtigat licita-þia pentru unul sau douã produsebeta-lactamice injectabile ºi nu seplãteºte aceastã taxã. Toatã zona Eu-ropei de Nord cumpãrã produse de lanoi prin firme de distribuþie, care nuînþeleg rolul acestei taxe.

Reporter: Ce investiþii preconiza-þi sã faceþi în urmãtorii opt ani, careeste valoarea lor ºi pe ce surse de fi-nanþare vã bazaþi?

Ioan Nani: Valoarea investiþiilorpreconizate, menite sã asigure dubla-rea ºi internaþionalizarea afacerii,este de cel puþin 100 milioane deeuro. Sunt investiþii pe care nu le vomputea susþine numai din fonduri pro-prii. De aceea dorim sã vedem dacãputem atrage fonduri europene, maiales pentru înfiinþarea ºi construireacentrului de cercetare ºi transfer teh-nologic pentru produse sterile lichideinjectabile. Plecând de la aceastã in-vestiþie, ulterior vom dezvolta un sitede producþie care sã aibã mai multeposibilitãþi de obþinere ºi divizare asoluþiilor sterile injectabile, mai mul-te tipuri ºi mãrimi de ambalaje, etc.De asemenea, dorim sã ne consoli-dãm prin achiziþii de licenþe de fabri-caþie. Sigur cã este o metodã mai ra-pidã, dar este extrem de scumpã. Dar,totodatã, vom dezvolta ºi activitãþi decercetare proprie. Diversificarea pro-ducþiei este, de asemenea, o cale im-portantã prin care dorim sã dezvol-tãm compania.

Revenind la partea de finanþare,adaug cã aºteptãm cu interes reluareadiscuþiilor cu BERD-ul, bancã euro-penã cu tradiþie în investiþiile dinRomânia, în ultimii 20 de ani. Încura-jez discuþiile cu Guvernul României,

cu Ministerul Sãnãtãþii, pentru a ve-dea împreunã cum putem consolidaprincipalul producãtor farmaceutic alþãrii. Interesul nostru este sã dezvol-tãm o afacere în România, cu oamenidin România, în zona de Nord-Est aþãrii, unde din pãcate investiþiile suntmai puþine.

Reporter: Care este stadiul activi-tãþilor din Vietnam ºi ce planuri arecompania pe care o conduceþi în aceazonã?

Ioan Nani: Antibiotice a ajuns cuprodusele sale în Vietnam în 2006, iarultimii trei-patru ani au reprezentat oconsolidare a poziþiei noastre acolo.Am deschis o reprezentanþã la Hanoi,avem deja înregistrate 20 de produsepentru consumul în spitale ºi acumsuntem în proceduri de înregistrare aunor alte segmente de produse – pro-duse topice ºi produse pentru sãnã-tatea femeii. Anul trecut, am avutvânzãri de zece milioane de dolari înVietnam ºi am consolidat relaþia cuprincipalul nostru distribuitor.

Sigur cã nu este o piaþã uºoarã,fiind asemãnãtoare cu cea din Rom-ânia din perioada 1996-1997, careîncerca sã îºi consolideze legislaþia,sã atragã producãtori din toatã lumea.În Vietnam aceste lucruri seîntâmplã, dar cu o vitezã mult maimare. Subliniez cã nu am renunþat laideea ca, pe lângã distribuþie, sã iden-tificãm site-uri în care sã producem înVietnam, împreunã cu localnicii.

Aºa cum am spus de mai multe ori,Vietnamul trebuie sã fie o punte princare noi sã ne extindem în zonele li-mitrofe. Suntem în proceduri de înre-gistrare în Filipine, care este o piaþãfoarte bine protejatã legislativ. Prac-tic, suntem în discuþii cu cel mai maredistribuitor din zonã, care are sute deproduse în portofoliu, iar unele vor fide la noi. Dar este un proces de duratãºi anevoios pentru cã distanþele suntmari, existã diferenþa mari de legisla-þie, de mentalitate, iar oamenii sunt

greu de gãsit ºi format.Reporter: Care au fost provocãri-

le pe care pandemia le-a adus pentruAntibiotice?

Ioan Nani: Cea mai mare provoca-re adusã de pandemie a fost sã neadaptãm la situaþie, pentru cã nune-am mai întâlnit cu aºa ceva pânãacum. Practic, sã gãsim acea formãde organizare prin care sã menþinemsãnãtatea oamenilor, astfel încât sãcontinuãm producþia, sã exportãm, sãmenþinem parteneriatele în ceea cepriveºte achiziþiile de materii primeetc. Trecând peste ºocul iniþial, a tre-buit sã vedem cu ce putem sã fim utilisistemului de sãnãtate. Iar utilitateanoastrã s-a demonstrat imediat prinprodusele antiinfecþioase. De aseme-nea, ne-am putut adapta imediat pro-filul de activitate pentru forme solideorale, de la vitamine ºi suplimentepânã la tratamentele de anduranþã ba-zate pe paracetamol sau pe algocal-min, care de regulã devin uzualeatunci când nu existã alte forme detratament. De altfel, vrem sã dezvol-tãm segmentul de produse antivirale,care au fost folosite ºi s-au doveditextrem de eficiente în tratamentulCovid-19.

Reporter: Cum credeþi cã a fãcutfaþã þara noastrã situaþiei provocatede pandemia Covid-19? Cu ce rãmâ-nem dupã aceastã perioadã?

Ioan Nani: Cred cã ne-am descur-cat mai bine decât majoritatea þãrilordin Europa ºi mãrturisesc cã sunt ui-mit cã un sistem de sãnãtate critcat demulte ori a reuºit ca, printr-o bunã or-ganizare, sã facã faþã situaþiei. Sigurcã au ieºit la ivealã o serie de carenþe,dar pânã la urmã sistemul s-a adaptat.Criza de sãnãtate va aduce schimbãriradicale în comportamentul oameni-lor. Nu vom mai socializa oricum,vom învãþa sã trãim mai îngrjit, re-spectând pânã la urmã viaþa.

Cred cã solidaritatea trebuie sã fiepe primul loc. Sã nu uitãm cã în primaparte a anului trecut, în lunile martie,

aprilie sau mai, solidaritatea dintrenaþiuni cam dispãruse, fiecare dorindsã îºi rezolve propriile probleme.Atunci s-a vãzut cât de multã nevoieeste de industrie farmaceuticã. Credcã România are industrie farmaceuti-cã. A avut dintotdeauna, doar cã nus-a vorbit despre industria farmaceu-ticã, ci s-a vorbit despre industria chi-micã, din care face parte. Consider cãeste timpul sã constatãm cã avem in-dustrie farmaceuticã ºi sã o susþinem.Trebuie sã vedem cum îmbunãtãþimmediul de afaceri astfel încât sã aparãinvestitori mai importanþi în aceastãindustrie. Sã gândim ºi sã implemen-tãm politci de încurajare, aºa cumexistã în majoritatea þãrilor din Euro-pa. Chiar cred cã industria farmaceu-ticã din þara noastrã are potenþial, dardin pãcate acest aspect este ignorat ºinici nu sunt politici guvernamentaleîn acest sens.

Reporter: Vã mulþumesc! n

Cea mai mare provocare adusã de pandemie afost sã ne adaptãm la situaþie, pentru cã nune-am mai întâlnit cu aºa ceva pânã acum.Practic, sã gãsim acea formã de organizareprin care sã menþinem sãnãtatea oamenilor,astfel încât sã continuãm producþia, sãexportãm, sã menþinem parteneriatele în ceeace priveºte achiziþiile de materii prime etc".

Valoarea investiþiilor preconizate, menite sãasigure dublarea ºi internaþionalizareaafacerii, este de cel puþin 100 milioane de euro.Sunt investiþii pe care nu le vom putea susþinenumai din fonduri proprii. De aceea dorim sãvedem dacã putem atrage fonduri europene,mai ales pentru înfiinþarea ºi construireacentrului de cercetare ºi transfer tehnologicpentru produse sterile lichide injectabile".

În Planul deOrganizare ºiDezvoltare Strategicã(PODS) am anunþatcã ne dorim dublareaafacerilor,diversificareaportofoliului ºiimplementarea uneistrategii puternice deinternaþionalizare,ceea ce înseamnãcreºterea exportuluila 50%, pânã la60% din business,în urmãtoriiopt-zece ani".

PAGINA 3 Luni, 10 mai 2021SUPLIMENT ANTIBIOTICE IAªI / BURSA, NR. 88

BROKERI

Parcursul Antibiotice Iaºi laBursa de Valori BucureºtiAcþiunile Antibiotice Iaºi (simbol ATB) au intrat la tranzacþionare la Bursa de Va-lori Bucureºti (BVB) în data de 16 aprilie 1997, numãrându-se în rândul prime-lor companii tranzacþionate la cota bursei dupã redeschiderea din 1995. În ace-laºi an, acþiunile companiei au fost incluse în componenþa indicelui BET.

În anul 2000, capitalul social al emitentului era de 68.836.310 de lei, fiecareacþiune având o valoare nominalã de 1.000 de ROL. În urma unei majorãri decapital întreprinse în 2001, capitalul social al societãþii a ajuns sã fie în valoarede 344.181.550 de milioane de lei, divizat în tot atâtea acþiuni, fiecare cu o va-loare nominalã de 1.000 de ROL, participaþia Statului fiind de 53,01% (deþine-re menþinutã încã de la listare), respectiv 182.475.680 de acþiuni. Un alt pachet,de 161.705.870 de acþiuni, respectiv 46,98% din companie, a ajuns sã fie de-þinut de investitori persoane fizice ºi juridice în urma ofertei publice iniþiale.

Primul ordin ºi-a gãsit contrapartea la un preþ de referinþã de 0,35 lei/acþiune,iar maximul istoric a fost atins în data de 10 iulie 2007, la preþul de 2,17 lei/ac-þiune, în timp ce minimul istoric de 0,065 lei/acþiune a fost consemnat la finalulºedinþei din 8 iunie 2000. În prezent, acþiunile companiei sunt incluse în com-ponenþa indicelui BETPlus, al celor mai lichide 40 de titluri ºi a indicelui BET-BK.

De-a lungul anilor, compania a consfinþit o practicã de a oferi dividende cãtreacþionari, inclusiv prin emisiune de noi acþiuni în urma majorãrilor de capital cuvaloarea dividendelor nete aferente acelor ani. Astfel de operaþiuni au fostefectuate în anii 2002-2004, 2009 ºi 2010, potrivit datelor companiei.

În primele luni de la finalizarea listãrii, preþul a crescut pe fondul unor volumeconsistente, în special avute în primele douã luni ºi jumãtate de tranzacþionare.În intervalul 1997-1999, economia României s-a confruntat cu mari problemeeconomice, Statul Român fiind la un pas de încetarea de plãþi. Pe acest fond,titlurile ATB s-au tranzacþionat pânã în anul 2000 sub preþul de la startul tran-zacþionãrii.

De menþionat cã în 1999 compania a obþinut primul certificat GMP (good ma-nufacturing practice) din þara noastrã. În 2000, þara noastrã, prin Traian Bãses-cu, ministru pe vremea aceea ºi negociator ºef al României cu Banca Mondialãpentru programul PSAL, introducea societatea în programul de privatizãri.Dupã mai multe încercãri eºuate de vânzare compania a scãpat de privatizare,directorul general Ioan Nani opunându-se public procesului. Potrivit acestuia,francezii de la Societe Generale voiau la începutul anilor 2000 sã plãteascãpentru majoritatea acþiunilor ATB doar 2 milioane de dolari, plus alte 5 milioanede dolari în investiþii ulterioare.

Discuþiile despre privatizare au mai apãrut sporadic în anii urmãtori, cel mai no-tabil în 2004 ºi 2006 - în 2004 senatorul Varujan Vosganian, atunci preºedin-tele Comisiei de buget-finanþe din Senat declarase cã va purta discuþii în acestsens cu Ministerul Sãnãtãþii, acþionarul majoritar, iar în 2006 chiar s-a realizatun anunþ preliminar privind intenþia de privatizare care a fost blocat de împotri-virea angajaþilor companiei. Liderii sindicali au cerut în 2006 AVAS un pachetde 10% din companie pentru angajaþi, la preþ preferenþial, încercând sã bloche-ze procesul, la îndemnul conducerii executive (potrivit lui Teodor Atanasiu).

În perioada 2000-2005, compania s-a eficientizat crescând vânzãrile, produc-þia ºi profitabilitatea afacerii, Antibiotice ajungând de la 0,5 milioane de dolariprofit la aproape 10 milioane de dolari în 2007. Compania a început un pro-gram ambiþios de investiþii în retehnologizare ºi profesionalizarea personalului,societatea marcând creºteri ale afacerilor. Societatea a operat mai multe majo-rãri de capital în perioada aceasta. Trecerea la RON ºi majorarea capitalului aînsemnat cã societatea avea un capital social de 45.489.729,1 lei în 2005.

În 2004, conducerea a luat decizia de a se concentra pe producþia de nistatinã,în contextul anumitor reglementãri europene privind utilizarea antibioticelor ºi in-vadarea pieþei europene de cãtre producãtorii chinezi competitori, ce realizauaceleaºi substanþe produse ºi de Antibiotice. La nivelul anilor 2000, producþia denistatinã reprezenta doar circa 10% din producþia ATB. Compania a investit ma-siv în tehnologie ºi personal, ajungând sã dezvolte activitãþi de cercetare. În de-cembrie 2005, Antibiotice a aniversat 50 de ani de existenþã.

De menþionat ºi faptul cã în 2005 acþiunile ATB au intrat în structura indiceluiROTX (Romanian Traded Index) al Bursei din Viena, iar în 2007 în cea a indice-lui Dow Jones Wilshire Global Total Market Index al Bursei din New York. În2007, compania a obþinut recunoaºterea implementãrii unui sis-tem de mana-gement-integrat (calitate, mediu, sãnãtate ºi securitate în muncã) conformstandardelor internaþionale, dupã ce în 2006 înfiinþase propriul Centru de Eva-luare a Medicamentului (CEM), ce efectueazã studii clinice ºi studii de bioechi-valenþã.

Eficientizarea companiei pe parcursul anilor 2000-2007 se observã în graficulpe termen lung al cotaþiei ATB, care a atins în aceastã perioadã maxim dupãmaxim, ultimul fiind înregistrat în iulie 2007, la fel ca precedentul maxim alindicelui BET. Prãbuºirea cotaþiei ATB din maxime a fost subitã ºi abruptã.Întregul an 2008 este definit de vânzãri constante, pe fondul înrãutãþirii per-spectivei economice dat fiind debutul crizei financiare globale, iar cotaþia aatins un “bottom” în jurul intervalului descendent de 0,3 - 0,2 lei, la finalullunii decembrie a anului 2008.

Primii ani post-crizã financiarã

Deprecierile severe în cazul cotaþiei ATB au început iniþial pe seama factorilor in-terni, însã s-au accentuat pe fondul crizei economice ºi financiare ce era pe calesã înceapã. Au fost totuºi douã luni de creºteri în aprilie ºi mai pentru ATB, pe vo-lume scãzute, determinate de menþinerea unor rezultate financiare pozitive.

MIHAI GONGOROI

(continuare în pagina 4)

Randament de 21%, din2019 pânã în prezent

(urmare din pagina 1)Pentru viitor, pe termen mediu ºi

lung, Sorin Trandafir considerã cãmenþinerea unui nivel ridi-cat al vânzãrilor interne ºi exter-ne, eventuale noi contracte adapta-te la cerinþele actuale ale pieþei sauvalorificarea oportunitãþilor econo-mice aduse de pandemie sunt ele-mente care pot oferi perspectiveatractive investitorilor cu influenþã

asupra preþului acþiunii ATB.“În acelaºi timp, creºterea ratei de

profitabilitate, ce se va reflecta în ra-poartele periodice ale companiei,eventuale distribuþii de dividendepeste media pieþei ºi vânzarea unorpachete de acþiuni vor atrage intere-sul investitorilor”, a adãugat broke-rul de la Interfinbrok.

Marcel Murgoci, ce conduce ope-raþiunile de la Estinvest, considerã

Antibiotice o acþiune care se miºcãîn direcþia trendului general al pieþei,farã amplificãri ale fluctuaþiilor înfuncþie de cele din piaþã.

“Este o acþiune cu o evoluþie«liniºtitã» în sensul indicat de piaþãºi cred cã, probabil, îºi va pãstra ca-racteristicile de pânã acum, adicã untitlu cu un randament mai scãzut (n.r.faþã de cel al companiilor cu distri-buþii de dividende mai mari), dar ºicu un risc mai redus”, ne-a spus bro-kerul, care a conchis: “În opinia mea,rezultatele financiare reprezintãprincipalul element care ar putea im-prima acþiunii Antibiotice o evoluþie

diferitã faþã de cea de pânã acum”.Ministerul Sãnãtãþii deþine

53,02% din producãtorul de medica-mente din Iaºi, în timp ce SIF Olte-nia avea, la data de 12 aprilie,23,07% din companie. La fineleanului trecut, SIF Transilvania deþi-nea 3,26% din totalul acþiunilorAntibiotice, în timp ce fondul Bro-adhurst Investments Limited avea3,2% din producãtorul de medica-mente.

Faþã de preþul acþiunii ATB dindata de 6 mai, de 0,55 lei, valorea depiaþã a companiei era de circa 370milioane de lei. n

Pentru viitor, pe termen mediu ºi lung, SorinTrandafir, broker în cadrul societãþii InterfinbrokCorporation, considerã cã menþinerea unui nivelridicat al vânzãrilor interne ºi externe, eventuale

noi contracte adap-tate la cerinþele actualeale pieþei sau valori-ficarea oportunitãþiloreconomice aduse depandemie sunt elementecare pot oferi perspec-tive atractive investito-rilor cu influenþã asuprapreþului acþiunii ATB.

Marcel Murgoci, ceconduce operaþiunile dela Estinvest, considerãAntibiotice o acþiunecare se miºcã îndirecþia trenduluigeneral al pieþei, farãamplificãri alefluctuaþiilor în funcþiede cele din piaþã.

PAGINA 4 Luni, 10 mai 2021 SUPLIMENT ANTIBIOTICE IAªI / BURSA, NR. 88

ANALIZA

De la internaþionalizareaafacerii la adaptareastrategicã a resursei umane

(urmare din pagina 1)În plus, compania este de ºapte ani li-

der mondial în producþia de Nistatinã,iar din 2017, United States Pharmaco-pedia (USP) acordã Antibiotice stan-dardul de referinþã la nivel internaþionalpentru substanþa activã.

Taxa clawback a fost cu otreime mai mare decâtprofitul companiei, în 2019

Pe de altã parte, cu toate cã a avut otendinþã pozitivã, profitabilitatea com-paniei a fost puternic erodatã de taxaclawback. Astfel, dacã în 2010, taxaclawback era un milion de lei, repre-zentând aprox. 7% din profitul Anti-biotice, în 2015 taxa ajunsese sã fieaproape egalã cu profitul net al compa-niei. În 2019 taxa clawback a ajuns la42 milioane de lei, cu circa o treime maimare decât profitul obþinut de Antibio-tice (31 mil. lei) consolidând împreunã(taxa + profit) o valoare de 73 mil.leiadicã aproape 20% rentabilitate pentruafacerea Antibiotice. (vezi grafic 1)

Resursa umanã - pilonulprincipal pe care Antibioticeîºi bazeazã dezvoltarea, înurmãtorii opt ani

Începând de anul acesta, având învedere faza de consolidare ºi de maturi-zare a afacerii, dar ºi a provocãriloraduse de pandemie, pilonul principalpe care Antibiotice îºi bazeazã dezvol-tarea este resursa umanã.

Planul de Organizare ºi DezvoltareStrategicã al companiei pentru perioa-da 2021-2028 sintetizeazã direcþiileAntibiotice pentru urmãtorii opt ani, ceinclud adaptarea strategicã a resurseiumane ºi a portofoliului de produse,perfecþionarea Sistemului de Manage-ment Integrat, Planificarea strategicã ºimanagementul performanþei precum ºiperfecþionarea Sistemului de Guver-nanþã Corporativã. Fiecare dintre pilonisunt însoþiþi de planuri managerialespecifice, dupã cum ne-au spus repre-zentanþii companiei.

Continuarea demersurilorde internaþionalizare aafacerii, astfel încât 50% dincifra de afaceri sã fiereprezentatã de exporturi -obiectiv al companiei

Planul are asociate obiective cantita-tive, care în esenþã þintesc creºtereacompetitivitãþii ºi profitabilitãþii aface-rii pe termen lung, cât ºi asigurarea dez-voltãrii sustenabile a companiei.

Obiectivele Planului de Organizareºi Dezvoltare Strategicã sunt:

- dublarea cifrei de afaceri a Antibio-tice, pânã la 700 milioane lei;

- obþinerea unui profit brut de 70 mi-lioane lei, de circa douã ori ºi jumãtatemai mare decât cel de anul trecut;

- continuarea demersurilor de inter-naþionalizare a afacerii, astfel încât50% din cifra de afaceri sã fie reprezen-tatã de exporturi;

- pãstrarea poziþiei de lider mondialîn producþia substanþei active Nistati-nã;

- 800-1000 de salariaþi, cu un salariumediu net lunar de 7000 - 7.500 lei;

- atingerea unei valori adãugate de300 milioane de lei.

(vezi grafic 2)Planul va fi adaptat periodic ºi moni-

torizat prin indicatori de performanþã,care sã asigure obþinerea datelor în timpreal, referitoare la aportul fiecãrei divi-zii executive ca formã de organizare, alfiecãrui angajat ca mod de implicare ºial fiecãrui produs ca rezultat al activitã-þilor, la:

-creºterea cifrei de afaceri ºi a profi-tului;

-creºterea valorii acþiunilor pe piaþade capital;

-creºterea activului net ºi capitaluri-lor proprii ale acþionarilor;

-realizarea obiectivelor de protecþiea mediului;

-realizarea principalelor obiective deresponsabilitate socialã.

În esenþã, planul va determina: su-stenabilitatea ºi durabilitatea afaceriiAntibiotice; standardizarea ºi eficienti-zarea proceselor; maximizarea poten-þialului de piaþã; optimizarea structuriide vânzare în "teritorii ATB"; maximi-zarea profitabilitãþii, eficientizareacheltuielilor generale ale companiei;precum ºi o politicã ºi un managementjudicios al sistemului de finanþare ºi alechilibrului financiar.

Conform prognozelor companiei,în 2025, Antibiotice va atinge o cifrãde afaceri de 500 mil. de lei, în timp ceprofitul brut se va ridica la 46 mil. lei,iar taxa clawback va fi de 33 milioanelei. Pentru 2028, compania estimeazãun profit brut de 70 mil. lei ºi o taxãclawback de 40 mil. lei sau de 110mil. lei fãrã taxa clawback. (vezi gra-fic 3) n

Parcursul Antibiotice Iaºi laBursa de Valori Bucureºti(urmare din pagina 1)

Anul 2008 a fost încheiat pe profit de com-panie, în ciuda îngheþãrii preþurilor medica-mentelor, creºterea continuã a costurilorcu materiile prime ºi utilitãþi, devalorizarealeului spre sfârºit de an (ce a ajutat compe-titivitatea companiei) ºi scãderea consu-mului de medicamente generice.

Primi ani post-crizã financiarã ai cotaþieiAntibiotice a adus o revenire iniþialã, însãuna destul de micã, urmatã de o nouã evo-luþie descendentã multianualã în condiþiiledeteriorãrii situaþiei macroeconomice aRomâniei, care a semnat în 24 martie 2009un acord de împrumut cu Fondul MonetarInternaþional, Comisia Europeanã, BancaMondialã ºi BERD în valoare de 19,95 mi-

liarde de euro. Tot în martie 2009 statul, prin AVAS, suspendã demersurile de pri-vatizare a Antibiotice Iaºi.

Evoluþia descendentã multianualã a þinut pânã în 2012, iar ulterior compania nua reuºit revenirea cãtre vechile maxime. ATB a marcat o revenire scurtã de la unbottom-ul de circa 0,33 lei atins în finalul lui 2008, la aproximativ 0,80 de lei înluna august 2009, în contextul în care acþiunile ATB erau catalogate de brokeridrept acþiuni defensive ºi compania raportase rezultate pozitive dupã primele 3luni din an. Nici nivelul maxim din august 2009 nu a mai fost atins în perioadascursã de atunci ºi pânã în prezent. A urmat o nouã perioadã de scãderi, însã dedata asta în disonanþã cu evoluþia pieþei, pe fondul rezultatelor mai slabe pe pri-mele ºase luni din an, evoluþie descendentã ce s-a prelungit pânã în finalul anu-lui, în contextul scãderii profitabilitãþii ºi a creºterii afacerilor sub aºteptãri.

La finalul lui 2009 a fost introdusã ºi taxa de clawback, aplicatã producãtilor demedicamente, numitã atunci drept o soluþie temporarã la nivel european, în con-textul crizei financiare. Producãtorii de medicamente erau obligaþi sã plãteascã otaxã de 5 - 11% din valoarea cifrei de afaceri realizatã într-un trimestru. Preþulþintã pentru acþiunile producãtorilor de medicamente a fost redus semnificativde analiºtii din piaþa de capital.

Evoluþia cotaþiei a continuat trendul preponderent negativ în urmãtorii ani, ca-racterizat de volatilitate. Parcursul a fost totuºi în corelaþie cu piaþa. În iunie2010 compania a livrat ºi primele produse finite pe piaþa Statelor Unite, piaþã pecare compania era prezentã pânã în 2010 doar cu substanþe active. În anii2011-2012 compania obþine mai multe certificãri ºi îºi duce la îndeplinire planulde afaceri pe timpul recesiunii, ce se concentra ca primã prioritate pe extindereacotei exporturilor. Compania îºi continuã majorarea cifrei de afaceri ºi a profitu-lui, deºi marja profitului operaþional se deterioreazã.

Cotaþia atinge un nou minim post-crizã în iunie 2012, evoluþia fiind în ton cu pia-þa, de unde demareazã apoi un parcurs ascendent susþinut ca sã atingã maximulanilor 2010 în ianuarie 2014, dupã un episod de consolidare al cotaþiei în lunadecembrie 2013, dupã o perioadã de creºtere puternicã în luna noiembrie. Com-pania estimase în decembrie 2012 exporturi de 70 milioane de lei în acel an, de2,7 ori mai mari decât în 2008. În ianuarie 2013, Food & Drug Administration(FDA), agenþia americanã a medicamentelor, desfãºoarã la ATB o inspecþie, cepermitea, potrivit companiei, extinderea pe pieþele extrem de reglementate caAustralia, America de Sud, Canada sau Africa de Sud.

Perioada de consolidare începutã în ianuarie 2014 ºi petrecutã în intervalul 0,54 -0,6 lei s-a încheiat în august 2015 odatã cu debutul corecþiei îndelungate a cota-þiei ATB, corecþie în ton cu evoluþia indicelui BET pânã în ianuarie 2016 însã înche-iatã complet în iunie 2016 odatã cu atingerea minimului multianual de 0,44 lei. Unefect negativ asupra cotaþiei l-a avut creºterea taxei de clawback din 2015.

Un alt element negativ în 2015 a fost scãderea preþurilor interne la 21 de medi-camente ale ATB, impusã de Ministerul Sãnãtãþii, care deºi nu a afectat severprofitabilitatea (profit net de 14,56 milioane de lei la 9 luni, cu 5,71 milioane delei mai puþin decât în perioada similarã a anului anterior), a planat ca o ameninþa-re asupra companiei. De menþionat cã volumele tranzacþionate pe emitent s-auredus în 2014 ºi 2015 în comparaþie cu anii anteriori, o tendinþã de scãdere a ru-lajelor ce s-a amplificat în anii ce au urmat, având un efect de muþenie asuprafluctuaþiilor cotaþiei.

Redresarea puternicã a cotaþiei din a doua jumãtate a lui 2016ºi revenirea din 2017 în evoluþia descendentã pe termen lung

Luna iunie 2016 aduce totuºi ºi debutul unei reveniri a cotaþiei înapoi în intervalulde consolidare menþionat anterior, revenire impulsionatã de anunþul privindvânzãrile din Statele Unite. Totodatã, în 7 august, compania a raportat cã venitu-rile din vânzãri din primul semestru au crescut cu 9% faþã de perioada similarã aanului anterior, un alt element ce a fost de naturã sã creeze reacþii la cumpãrarepentru titlurile ATB. Cotaþia a intrat apoi într-o nouã perioadã scurtã de evoluþie la-teralã, din care cotaþia a ieºit, tot pe termen scurt, în luna ianuarie 2017, evoluþiapozitivã fiind în ton cu sentimentul pozitiv ce domina piaþa. Cumpãrãrile, ce au an-grenat volume peste media precedentei luni, au fost în majoritate ale SIF Oltenia.

Deciziile de a nu acorda dividende suplimentare din rezerve a companiilor con-trolate de stat au rupt tendinþa puternic ascendentã ce a dominat piaþa în prime-le ºase luni ale anului 2017, trãgând uºor în jos acþiunile ATB din stagnare. Re-zultatele financiare pozitive din 16 august au impulsionat pentru un numãr redusde ºedinþe cotaþia, urmând astfel o perioadã scurtã de creºtere, întreruptã însãde corecþia ex-dividend din finalul lunii august 2017.

De aici a urmat înscrierea pe o nouã tendinþã descendentã multianualã, mai întâi încorelaþie cu piaþa. Revenirea indicilor bursieri de la bursa localã, începutã la mijlo-cul lunii decembrie 2017, nu a însemnat tractarea acþiunilor emitentului la miºca-rea generalã de creºtere, iar cotaþia ATB ºi-a continuat scãderea, în ciuda creºteriiprofitului ºi a cifrei de afaceri la export, atât în 2017, cât ºi în 2018. Totuºi, deºi

cotaþia nu a marcat o evoluþie po-zitivã în 2017, volumele tranzac-þionate au marcat o îmbunãtãþirefaþã de ultimii doi ani. De notat cã,în septembrie 2017, companiaobþine, din partea United StatesPharmacopeia (USP), titulatura destandard de referinþã la nivel inter-naþional pentru substanþa activãnistatinã.

Cum cotaþia era deja la nivelurifoarte scãzute în decembrie

2018 prãbuºirea pieþei adusã de adoptarea OUG 114 în ultima lunã din an nu aavut un impact ultrasever asupra cotaþiei ATB. Cotaþia a marcat o revenire rapi-dã la nivelurile pre-OUG114, urmatã de o consolidare scurtã ºi ulterior o conti-nuare a scãderii spre minime ultima datã atinse în 2016.

Tendinþa descendentã multianualã s-a încheiat în primã fazã în luna mai a anu-lui 2019, revenirea fiind demaratã în contextul evoluþiei pozitive a întregii pieþepe fondul îndulcirii mãsurilor din OUG 114/2018, care a lovit puternic iniþialpiaþa bursierã localã. Revenirea a fost totuºi curmatã în februarie 2020 odatãcu prãbuºirea generalã a cotaþiilor ºi a pieþei provocatã de debutul crizei sanita-re ºi economice Covid-19. ATB a gãsit suport la nivelul de 0,43 lei/acþiune încrahul Covid-19, precedentul minim post-crizã atins în iunie 2016. Minimul in-traday în luna martie a fost de 0,413 lei/acþiune (12 martie). Fiind consideratão acþiune defensivã ºi fiind o companie producãtoare de medicamente, cotaþiaATB a “beneficiat” într-o anumitã mãsurã de natura crizei ºi a recuperat com-plet ºi chiar mai mult plonjonul cauzat de crahul Covid încã din debutul luniiaprilie 2020, evoluþie urmatã de o perioadã de consolidare ºi de corecþie în lunaseptembrie, corecþie în corelare ºi tandem cu cea a indicelui BET ºi a pieþelorinternaþionale.

Cotaþia ATB, aproape de ieºirea din canaluldescendent pe termen lung

Finalul corecþiei pe indici nu a însemnat ºi finalul corecþiei ATB, care abia înluna ianuarie a anului 2021 a revenit pe creºtere ºi a atins un nivel de 0,53lei/acþiune, nivel de preþ de la care cotaþia a corectat în februarie-martie pentrua stabili un “higher low” (conform teoriei lui Dow). De menþionat cã volumeletranzacþionate pe ATB au cunoscut o îmbunãtãþire semnificativã începând cufinalul lui 2020 ºi mai ales începutul lui 2021. Luna ianuarie 2021 a fost luna

cu cele mai multe tranzacþii lacumpãrare pe ATB cel puþin dinultimii cinci ani.

În anul 2020 compania a realizatun profit de circa 26,4 milioane delei, cu aproape 20% sub cel din2019, din care doar 2,22 milioaneurmeazã sã meargã cãtre distri-buirea de dividend aprobatã de in-vestitori ºi restul cãtre rezerve.

De asemenea, în 2020 companiaºi-a dublat investiþiile în cercetare

de produse noi, echipamente pentru asigurarea calitãþii, modernizarea tehnolo-giilor de fabricaþie ºi digitalizarea activitãþilor. Potrivit companiei, pânã în anul2028, Antibiotice urmãreºte dublarea cifrei de afaceri, a exportului, precum ºiobþinerea unui profit de 2,5 ori mai mare.

De menþionat cã în data de 12 aprilie SIF Oltenia (SIF5) a raportat ajungerea la odeþinere de 23,07% din Antibiotice. În acea zi, în piaþa “deal” au fost realizatedouã tranzacþii cu 26,46 milioane de acþiuni ale producãtorului de medicamen-te, echivalentul a 3,94% din companie. Raportarea cu privire la deþinerea SIFOltenia a generat un nou raliu pe termen scurt pânã la 0,55 lei, uºor sub maxime-le ultimilor ani atinse pentru scurt timp în august 2020.

În prezent, cotaþia ATB se aflã pe un trend ascendent pe termen mediu ºi gata sãiasã din canalul descendent pe termen lung, configuraþie tehnicã relevantã pen-tru posibila evoluþie viitoare a preþului acþunii. n