„Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi” - Miron Costin

Anul VII / Nr. 75 / Noiembrie 2010 – www.primaria-mizil.ro – Fondator Emil PROŞCAN

Publicaţie lunară a Primăriei şi Consiliului Local Mizil u Se distribuie gratuit

POŞTALIONULEditorial

Ea este în linia aceea unde cerul se contopeşte cu pământul în-tr-o luptă frăţească. Altfel n-ar fi liniştea. Şi nici linia.

Cerul de deasupra liniştei din linia aceea e o mare cu valuri desenin sau, în alte zile, o mare cu valuri de nori. Uneori cerul e nemăr-ginirea din care răsare soare. Alteori o barieră roşie de corali în freamă-tul căreia naufragiază lumina. Apoi cerul şi pământul devin o mare cu va-

luri de întuneric. Şi vine noaptea cu visele mele în care simt fărădepăca-tul fericirii. Fericireaeste stare de graţie a celor care navighează prin univers. Nefericirea este orbire celor ce nuvăd marea cu valuri de senin din linia aceea unde cerul se uneşte cu pământul. Nefericirea eun păcat. Un mare păcat. Linia unde cerul se uneşte cu pământul e pentru noi. Nu e pusă acolodegeaba. Trebuie să o vedem. Trebuie să o simţim...

Nu ştiu la alţii cum e pentru că eu sunt în mine mereu. Mereu. Linia liniştei dintre cerşi pământ e întotdeauna la depărtare egală faţă de mine atunci când mă răsucesc în jur.

Eu merg tot timpul. Merg. La început credeam că am să ajung la linia aceea de liniş-te dintre cer şi pământ. Ea este acolo. Ştiu că este acolo. Şi mergeam tot timpul spre ea darpaşii mei o depărtau.

Prietenul meu care nu există râdea. Eşti un prost spune prietenul meu care nu există.Eu nu folosesc ghilimele. Doar un punct. Eşti un prost. Aşa spunea prietenul meu. Şi râdea.Atunci mă opream şi priveam linia de linişte dintre cer şi pământ din stânga mea. Din dreap-ta mea. Din spatele meu. Eu nu folosesc virgule. Doar un punct. Linia de linişte dintre cer şipămâmt e la fel de departe de jur împrejurul meu.

Râdea prietenul meu care nu există. Eu zâmbeam. După mult timp am înţeles. Amînţeles că eu trebuie să fiu la distanţă egală de linia de linişte dintre cer şi pământ. Un fel decentru. Măreţia neatingerii. Frumoasa măreţie a neatigerii. Pentru că linia aceea trebuie să fietotdeauna de jur împrejurul meu. Ca un cerc.

E foarte bine să ai un prieten care nu există. E chiar grozav. Ştiam că ea este acolo înlinia aceea de linişte dintre cer şi pământ. Ştiam şi mă întristam. Pentru ea. Era condamnatăsă fie meru în linia aceea de linişte. Între cer şi pământ. Aş fi vrut să mă mir de ce paşii meio depărtau de mine. Sau de ce stă acolo. Sau până când. Dar eu nu folosesc semnul mirării.

Am înţeles că ea trebuie să fie de jur împrejurul meu. Mereu. Ca un cerc. Totdeaunala distanţă egală de mine. De ce trebuie să fie un cerc. Nu întreb. Eu nu folosesc semne de în-trebare. Eu folosesc doar un punct. În mod sigur cercul vine din linia aceea de linişte dintrecer şi pământ. Sau poate chiar ea este. Liniştea este cercul. Sau liniştea este ea. Doar un punct.Şi sunt liniştit. Îmi este bine. Sunt chiar fericit. Dacă există fericire. Trebuie să existe fericire!

Nu mai râde. Ai vrea tu să ai nopţile mele. Ai vrea tu să ai visele mele. Eu sunt cu eatot timpul. Ea îmi dă starea de bine. Ea îmi dă zâmbetul. Atingerea ei mă face să simt cloco-tul acela înnebunitor. Primesc mereu liniştea şi tot ce nu pot să ating în linia dintre cer şipământ. Nu râde. Nu numai noaptea e cu mine. Şi ziua. Eu înţelg. Şi-mi ajunge atăt ca să trăi-esc. Trăiesc pentru ea.

Oamenii nu pot trăi singuri. Nici eu nu aş putea. Aş fi nimic fără ea. Totul ar fi nimicfără ea. Cu siguranţă va veni într-o zi. Pentru fiecare există o zi. O zi în care totul sau ceva sesfârşeşte. Am văzut împrejurul meu. E un cerc în care mergi mereu. Şi o poţi lua de la capăt.Sigur că e frumoasă. Are chipul acela dintre toate felurile de chipuri. Şi ochii îi are dintre toatefelurile de ochi. La fel şi mâinile. Şi picioarele. Şi sânii. Şi buzele. Şi tot ce e zâmbet. Şi totce e zbucium. E din toate zbuciumurile acelea. Va veni cu chipul acela. Va veni cu ochii aceiadin valurile de senin ale mării dintre cer şi pămănt.

Eşti tâmpit. Aşa îmi spune prietenul meu care nu există. El nu ştie că eu nu folosescsemnul exclamării şi tâmpit fără acest semn e altceva. Eşti tămpit băieţaş. Ziua întâlneşti oa-meni. Copaci. Munţi. Ape. Sunt reale. Te poţi bucura de ele dacă laşi bazaconiile. Aşa îmi spu-ne la nesfărşit prietenul meu care nu există.

Eu zâmbesc pentru că el nu ştie. Îmi e milă de el. Săracul. Nu ştie că acolo în viselemele am toate astea. Nu ştie că ea îmi aduce toate astea în mine. Eu simt oamenii. Simt co-pacii. Simt munţii. Simt apele. Şi nu e păcat. Pentru că eu nu folosesc semnele de ortografie.Doar un punct.

Emil PROŞCAN

Cerul de deasupra linişteiDIN CUPRINSDIN CUPRINS

Semnale culturalePag. 4

CULTUL EROILOR ŞI LA MIZILCULTUL EROILOR ŞI LA MIZILPag. 3

Remedii naturiste pentru oRemedii naturiste pentru oviaţă sănătoasăviaţă sănătoasă

Pag. 7

Ziua Armatei RomâneZiua Armatei RomânePag. 11

De la Mizil la BruxellesPag. 4

La adio tu...

Adrian PĂUNESCU cel din sufletele noastre

Pag. 12

Nr. 75 / Noiembrie 2010 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru şi agricultură interior 29 Registratura şi arhiva interior 16Caserie buget-contabilitate interior 26Impozite şi taxe - persoane juridice interior 21 ( 250 390)- persoane fizice interior 24- caserie interior 19Poliţist comunitar de serviciu interior 23

ETAJUL 1

Investiţii, integrare europeană, achiziţii publice şi marketing interior 18 (251 373)Administrare patrimoniu şi mediu interior 30Stare civilă interior 28 Resurse umane şi audit public intern interior 38Administraţie şi gospodărire comunală interior 34Informatică interior 37Administraţie publică interior 13Buget-contabilitate interior 22 (251 230)Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMĂRIEI

Relaţii cu presa - ,,Poştalionul,, - (252 722)Poliţia comunitară -poliţist comunitar de serviciu interior 31Serviciul public de asistenţă socială interior 20 ( 250 020)

Piaţa, obor - (250 132)Casa de cultură - (250 026)Biblioteca - (250 897)Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor - ( 253 309)Serviciul public de gospodărire comunală interior 32 (250 885)Cantina interior 35Serviciul public de producere şi furnizare a energiei termice - (253 335)

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 09.30, mai puţin Registratura, Impozite şi taxeşicare au program până la 13.30

Audienţe

Primar - luni: 10.00 - 14.00

Viceprimar - marti: 10.00 - 14.00

Secretar - joi: 10.00 - 12.00

Dir. Executiv - joi: 10.00 - 12.00

ÎN SLUJBA TA, OMULE !

(Urmare din numărul 74)

În situaţia în care procuranotarială prevazută la lit. c, a fost în-tocmită pe teritoriul altui stat, estenecesar ca aceasta să îndeplineascăurmătoarele condiţii :

a) să fie tradusă în limbaromână şi legalizată;

b) să fie apostilată de auto-rităţile competente ale statului pe alcărui teritoriu a fost întocmită.

În vederea eliberării aposti-lei, solicitantul are obligaţia de a pre-zenta actul de identitate şi de a de-pune la biroul de apostilă al institu-ţiei prefectului următoarele docu-mente :

a) o cerere, indiferent de nu-mărul actelor aparţinând aceluiaşititular pentru care se solicită elibe-rarea apostilei;

b) actul pentru care se soli-cită eliberarea apostilei, în original;

c) dovada achitării taxelorlegale;

În cazul în care se solicităeliberarea apostilei pentru acte apar-ţinând mai multor titulari sau pentruacte care urmează a fi folosite în maimulte state, solicitantul trebuie sacompleteze câte o cerere pentru fie-care titular de act sau pentru fiecarestat în care urmează a fi folosit. Încazul în care solicitantul nu este titu-larul actului pentru care se solicităeliberarea apostilei, acesta trebuie săprezinte, după caz, şi următoarele:

a) actul de identitate;b) documente care atestă ca-

litatea de soţ/soţie, ori rudă până lagradul II cu titularul, dacă aceasta nurezultă din actul de identitate aflateîn termen de valabilitate;

c) procura notarială împut-ernicirea avocaţială sau delegaţiacerută.

În lipsa actului de identitateemis de autorităţile române, solici-tantul poate prezenta un documentsimilar, emis de autorităţi publice dinstatul în care are domiciliul sau reşe-dinţa, ori paşaportul.

Solicitanţii pot depune do-

cumentele şi prin corespondenţă, da-că sunt îndeplinite următoarele con-diţii:

a) actul pentru care se solici-tă eliberarea apostilei este însoţit dedocumentele cerute de prezentele in-strucţiuni pentru eliberarea apostilei ;

b) documentele sunt trans-mise printr-un serviciu de curieratrapid, cu confirmare de primire.La primirea documentelor, trebuie

să se verifice dacă:a) actul pentru care se solicită elib-

erarea apostilei este de natura celorprevazute la art. 3 alin. (1) lit. a);

b) este îndeplinit unul dintre urmă-toarele criterii:

1. persoanele prevăzute la art. 6alin. (2) lit. a) şi b) audomiciliul/ultimul domiciliu în jude-tul în care îşi are sediul instituţiaprefectului sesizată, sau

2. sediul emitentului actului se aflăîn judeţul în care îşi are sediul insti-tuţia prefectului sesizată.

Considerarea unui criteriu sau aaltuia trebuie să se facă în favoareasolicitantului.Fără aplicarea criteriilor prevăzute

la alin. (1) lit. b) documentele prelu-ate de misiunile diplomatice şi ofici-ile consulare ale Romaniei de lasolicitanţi aflaţi în afara graniţelorstatului român se transmit InstituţieiPrefectului Municipiului Bucureşti,care, după eliberarea apostilei, leremite misiunii diplomatice ori ofici-ului consular.Operaţiunile privind transmiterea şi

restituirea documentelor se real-izează prin Ministerul AfacerilorExterne.

Jr. MIRELA Bonciog

La dispoziţia cetăţenilorAveţi probleme cu autorităţile locale sau altfel de probleme?Vreţi să-mi semnalaţi un abuz comis de un funcţionar public al

instituţiei?Nu aţi fost tratat cu respectul cuvenit de vreun angajat al Pri-

măriei?Doriţi să mă sesizaţi în legătură cu o problemă serioasă, cu im-

plicaţii deosebite în viaţa oraşului sau a dumneavoastră?Vreţi să propuneţi o anumită soluţie pentru rezolvarea unor

probleme ale colectivităţii?

Telefonaţi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653 808,scrieţi-mi pe adresa Bulevardul Unirii, nr. 14 – Mizil, sau utilizaţi adresade e-mail leonidacondeescu@yahoo.com.

Instituţia Primăriei trebuie să fie: „În slujba ta, omule!”

Emil PROŞCAN,Primarul oraşului Mizil

Ghid legislativ

Procedura de eliberare Procedura de eliberare a apostileia apostilei

Pagina 3 Nr. 75 / Noiembrie 2010

Numele nostru este A.M.I.G.O.S. şi sun-tem un grup format din tineri liceelor mizilene.

Începând cu 1 iulie 2010, am desfăşu-rat un proiect intitulat „Împreună pentru unviitor mai bun!”, proiect finanţat în cadrulProgramului „Tineret în acţiune”.

În acest proiect am învăţat: Să lucrămîn echipă; Să ne cunoaştem mai bine unii pe alţiişi să ne respectăm; Să ne întelegem pe noi şi pecei din jurul nostru; Am intrat în interacţiuneculturală cu exponenţi ai unui mediu multicul-tural în timpul excursiei în Dobrogea; Am avutşansa să intrăm în contact cu lucruri pe care nule puteam găsi în nici un manual şcolar;Ne-amfacut utili încercând să-i bucuram pe alţii cu„produsele” muncii noastre: reprezentaţii stra-dale cu dramatizări scrise sau adaptate de noi,am modelat baloane pentru copiii întâlniţi pestradă şi le-am oferit mici cadouri; Am reuşit săne dezvoltăm creativitatea şi imaginaţia, să nedezvoltăm din punct de vedere personal şi sădevenim mai toleranţi.

Iată câteva din cele mai importanteacţiuni ale noastre:

La început de august, am plecat în ma-rea „aventura” a grupului A.M.I.G.O.S, înDobrogea, pentru a prezenta iniţiativele noastreoamenilor dintre Dunăre şi Mare. Am organizatreprezentaţii stradale atât în Brăila, cât şi în Că-lăraşi, primind încurajări, cuvinte de laudă şibinemeritate apaluze. Pentru noi au însemnatmult primele reuşite, care ne-au determinat săurmărim cu şi mai multă abnegaţie scopul pro-iectului nostru, acela de a ne folosi în mod con-structiv creativitatea.

Am mers în Dogrogea şi pentru a des-coperi ce înseamnă diversitate culturală dar amavut şansa să ne bucurăm şi de alte lucruri: săsimţim briza mării, să ne scăldam în valurile în-spumate, să modelăm nisipul umed… să urcămtreptele edificiului TROPAEUM TRAIANI dela Adamclisi, să vedem peştera Sfântului ApostolAndrei, în care tradiţia spune că a locuit creşti-nătorul neamului românesc....

Au fost momente unice pe care nu levom uita niciodata…

După ce am colindat Dobrogea, dupăce am susţinut primele reprezentaţii stradale,după ce am început să acţionăm ca un grup şidupă ce am căpătat ceva experienţă, ne-am gân-

dit că a venit vremea să le arătăm şi celor dinoraşul nostru ce am lucrat, ce am reuşit să rea-lizăm şi să-i bucurăm pe cei mici cu darurilenoastre.

Am plecat în drumeţie în satele dinpreajma Mizilului… am întâlnit oameni săritorişi drăguţi care ne-au sprijinit ca spectacolulprezentat de noi să se desfăşoare în cele mai bu-ne condiţii…

De asemenea, cu ocazia Zilelor Ora-şului Mizil (Zilele Toamnei) am considerat opor-tun să prezentăm celor care au venit la aceastămanifestare publică realizările noastre din ca-drul proiectului. Am vorbit cu oamenii pe stra-dă, le-am arătat poze din timpul activităţilor,le-am dat pliante cu cartea de identitate a gru-pului, le-am prezentat blogul nostru etc.

Şi voi puteţi să ne urmaţi exemplul; tre-buie doar să aveţi între 13 şi 30 de ani, să doriţisă schimbaţi ceva în viaţa voastră, să deveniţiVOLUNTARI în rezolvarea problemelor careapar în comunitatea locală din care faceţi parte.

Nu mai ramâneţi simpli spectatori, în-cercaţi sa vă implicaţi! Pentru informaţii supli-mentare contactati-ne pe blogul nostru

http://muschetarii.wordpress.comsau pe adresa

toti_pt_unu_unu_pt_toti@yahoo.com

Începând din aprilie 2006,mai mult de 2,5 milioane deeuropeni au ales „.eu” pentrufinalul adreselor lor de internet.Prin „eu”, Europa este acumprezentă şi vizibilă pe internet.

Ce comnunică adresa deinternet despre dumneavoastră?Sunteţi un „.com” sau un „.org”?Sunteţi un „.de”, un „.es” sau un„.uk”? Sau poate sunteţi un„.biz”. Dar aţi auzit vreodată de„.eu”? Acest domeniu a fostcreat cu un scop special: acela dea promova Europa pe internet. Şice succes a reputat!

O marcă europeană – pen-tru cetăţeni şi companii

Cu „.eu”, îţi poţi proclamaapartenenţa europeană! Poţi să-ţiînregistrezi site-ul web personal,sau cel al şcolii, al asociaţiei saual întreprinderii. Un alt avantajenorm este protecţia furnizată delegislaţia europeană a drepturilortale în calitate de consumator şide persoană – mai ales în ceea cepriveşte confidenţialitatea şi pro-tecţia datelor cu caracter person-al.

Pentru companiileeuropene, domeniul reprezintă osursă reală de profit. Cu „.eu”,acestea îşi pot lărgi perspectiveleşi creşte cota de piaţă. Domeniuleste util mai ales organizaţiilorcare operează la nivel european,

cum ar fi companiile care folos-esc avantajul pieţei uniceeuropene. Până în prezent, com-paniile de acest tip îşi construiauprezenţa pe internet într-o sin-gură ţară, fie dezvoltau câte unsite pentru fiecare ţară din UE încare derulau operaţiuni – de aicinevoia de a crea site-uri web îndomeniile „.uk”, „.es”, „.de” şimulte altele. Folosind „.eu”,companiile pot avea un singurnume de domeniu web de top,care este o veritabilă marcă euro-peană. Acest lucru este din ce înce mai folositor în contextul încare tot mai multe adrese deinternet sunt văzute şi promovateatât ca mărci, cât şi ca logouri.

Mai mult „.eu” ca nicio-dată

Înregistrarea unui noudomeniu „.eu” se poate realizacu ajutorul unui specialist care sepoate ocupa de acest aspect pen-tru dumneavoastră. Lista organ-ismelor de înregistrare acreditatesă efectueze acest lucru estedisponibilă pe internet. Există oscurtă perioadă de instalare, darpresupunând că vă aflaţi pe teri-toriul Uniunii Europene şi cănumele ales este disponibil(acest lucru se poate verificaonline), plătiţi doar o mică taxăşi domeniul este al dumneavoas-tră!

IDENTITATEA EUROPEANĂ PE INTERNET

TIPOGRAFIE

Executăm la comandă ziare, reviste, agende,broşuri, postere, calendare, tipizate, formulare

financiar contabile.Informaţii suplimentare la telefonul: 0766 272 950.

Mirela STOICA Tiberiu RÂNCEANU

Prima conflagra-ţie mondială a pricinuitjertfe uriaşe, pe câm-purile de luptă pier-zându-şi viaţapeste 9.700.000de combatan-

ţi, numărulrăniţilor depă-

şind cifra de 20.000.000, la care se

adaugă pierderi ma-teriale estimate la 278

miliarde de dolari.Acest lucru a sensibilizat

opinia publică , comemorarea celorcăzuţi pe front pentru ţară (circa350.000 de români morţi) fiindreglementată jurudic. Astfel că înRomânia, pe data de 12 septembrie1919 a fost înfiinţată Societatea„Mormintele eroilor căzuţi înrăzboi”, sub înalta ocrotire a Re-ginei Maria. În 1927 prin Legeaasupra regimului juridic al mor-mintelor de război din România,instituţia şi-a schimbat denumireaîn Societatea „Cultul Eroilor”, în1940 devenind Aşezământul Na-ţional „Regina Maria” pentruCultul Eroilor.

Astăzi, o regăsim sub nu-mele de Asociaţia Cultul Eroiloriar începând cu data de 22 oc-tom-brie a.c. a luat fiinţă la Mizil filiala

„Cultul Eroilor”, parte componen-tă a Asociaţiei Judeţene cu acelaşinume.

Asociaţia este apolitică şiprincipalul său scop este acela de acultiva patriotismul în rândul popu-laţiei şi mai ales al tinerilor. Ceialeşi să coordoneze aceste activităţisunt următorii: colonel în rezervă –Ion Cristea – preşedinte; profesorViorel Şoldea – primvicepreşedin-te; colonel Gheorghe Rotariu şi plt.mj. Florentina Alexe – vicepreşe-dinţi; plt. mj. Eugen Grigore – sec-retar şi domnul primar EmilProşcan – preşedinte de onoare.

*Pe data de 25 octombrie,

Ziua Armatei Române, Asociaţiapensionarilor militari în rezervă şiretragere „Aurel Vlaicu” filialaMizil împreună cu Asociaţia„Cultul Eroilor” au depus la monu-mentul eroilor din centrul oraşuluio coroană de flori. Ulterior o dele-gaţie din cei mai sus amintiţi aufăcut acelaşi lucru în satul Spătarudin comuna Costeşti, la monumen-tul gen. ing. erou Guşă Ştefan,evenimentul încheindu-se la cimi-tirul eroilor din oraş unde au fostaprinse lumânări la capetele celorce s-au jertfit pentru ţară, pentru canoi să fim dar mai ales să fim liberi.

Gabriela Negoiţă

CULT

UL ER

OILOR

Grupul A.M.I.G.O.S. lansează o invitaţie pentru tineri:IMPLICAŢI-VĂ !IMPLICAŢI-VĂ !

Nr. 75 / Noiembrie 2010 Pagina 4

Ecorile recent încheiatei ediţii (a patra) aConcursului Naţional de Literatură„Agatha Grigorescu Bacovia”, confir-

mă aprecierea de care se ocupă manifestareaorganizată la Mizil.

Un premiant din Noua Zeelandă

În numărul 63 al revistei Pagini Româ-neşti în Noua Zeelandă, redactorul şef al publi-caţiei, dl. Cristi Dumitrache, notează, la rubricaSuccese artistice: „La cea de a patra ediţie aConcursului Naţional de Literatură «AgathaGrigorescu Bacovia» - Mizil, octombrie 2010,Constantin Roşu-Pucu a obtinut Premiul specialal juriului, cu lucrarea «Colivarul». FelicitariPucu!”

O fereastră spre cultură

În revista Timpul.MD, scriitoarea dinRepiblica Moldova Mihaela Perciun semneazăun articol din care cităm: „Sfârşit de septembrie2010. Mizil, orăşel liniştit din judeţul Prahova.O întâmplare fericită a făcut să descopăr acestorăşel patriarhal cu oameni deosebiţi, uniţi înfapte şi în spirit, fiindcă ei nu ţin cont de crizacare, chipurile, face ravagii prin lume. Con-tin-uându-şi tradiţia, au lansat cea de-a IV-a ediţiea Concursului de literatură naţională, la careşi-au propus lucrările peste patru sute de par-ticipanţi din ţară, din alte colţuri ale lumii,chiar şi din Noua Zeelandă. S-a constatat extin-derea concursului de la an la an!

Uite că la Mizil se poate. Da, fiindcăedilul oraşului, primarul Emil Proşcan, preşe-dintele Asociaţiei culturale „Agatha GrigorescuBacovia”, împreună cu sensibilul poet LucianMănăilescu, n-au luat în seamă criza, au igno-rat-o şi ea s-a retras din Mizil. Iar ei au continu-at să editeze revista Fereastra cu o periodicitatede invidiat. O fereastră spre cultură, o deschi-dere spre literatura din provincie, care nicide-cum nu este una provincială, ba mai mult, sur-prinde prin autenticitate şi nerv. Te captează şio citeşti filă cu filă.

Tema sugerată de poetul Ion Gheorghepentru colocviu a fost „Trista soartă a litera-turii actuale în spaţiul romanesc”. Inclusiv înR. Moldova, zic eu. Păi nu mai este chiar atât detristă această soartă, dacă lumea mai creează.Şi să creeze, a răsunat îndemnul actorului DanPuric. Caut şi nu găsesc un epitet potrivit aces-tui nume. Ba nu, este suficient doar atât: actorulDan Puric. Pentru a-l asculta merită să facidrumul nu doar până la Mizil, unde mereu esteoaspetele aşteptat. Fericit cu duhul acel publiccare a avut posibilitatea să-i asculte discur-surile în sala arhiplină a Casei de cultură, carese transformase, pentru moment, într-un PalatSpiritual al Culturii, unde am avut posibilitateasă-l auzim prin telefon şi pe Fănuş Neagu, depe un pat de spital, iar pe regizorul Dan Pizza -de pe platoul de filmare. La manifestare am avutprilejul să-i cunosc pe Gheorghe Neagu, redac-tor-şef al revistei din Focşani Oglinda Literară,o revistă de cultură, civilizaţie şi atitudine, pepoetul premiat şi el la acest concurs - VirgilDiaconu, director al revistei piteşteneCafeneaua Literară, pe Florentin Popescu,redactor-şef adjunct al revistei culturale Sud dinBolintin Vale, Giurgiu.

Şi am fost tentată să-mi exprim grati-tudinea şi plecăciunile mele reiterând ideea căspiritualitatea neamului, chiar dacă este inun-dată de jocurile agresive de pe calculator, deinternetul, nociv în mare parte, de telenovele

sterile sau talk-show-uri TV (idei împărtăşite şide Dan Puric), de jocurile politice care au seg-regat populaţia în ai noştri şi ai lor, spirituali-tatea, deci, chiar de este sugrumată pe alocuride criză, evoluează totuşi. Or, poate criza a de-venit motoul prin care se motivează refuzul sub-venţionărilor culturale inedite, căci de multe oricultura este confundată cu subcultura, iar ceicare o finanţează nici nu-şi pun problema valo-rilor inedite. Revistele apar şi nu se închid înŢară, aşa cum se întâmplă la noi, în R.Moldova. Mai constatat că spiritualitatea liter-ară se află într-o ascensiune, se dezvoltă şi tre-buie promovată în provincie, dar şi din provin-cie, căci nu numai în metropolă se scrie...”

Un pic din sufletul lor

Ziarista şi inginera Monica Rădulescuîşi încheie astfel rândurile dedicate evenimentu-lui de la Mizil: „Cei de la Mizil dăruiesc un picdin sufletul lor de dragul literaturii române.Sunt vorbe mari, ştiu. Dar mai ştiu că efortuldomniilor lor va fi răsplătit. Au găsit resursepentru a organiza acest eveniment în ultimii 4ani. M-au convins să descopăr oraşul Mizil, re-vista Fereastra şi bucuria unor oameni care ausperanţa că vor schimba ceva în bine. Am avut oîntâlnire plăcută, aproape 240 de minute deMizil, şi-l contrazic pe Geo Bogza: la Mizil seîntâmplă ceva!”

O fereastră spre cultură

D-l Virgil Diaconu, redactor-şef al re-vistei Cafeneaua literară – Piteşti comentează înrevista pe care o conduce:

Mizil, locul în care se întâmplă ceva

„Un concurs literar la Mizil mi-a sunatmai întâi straniu, ca dovadă că încă nu am scă-pat de ideile preconcepute. Dar calitatea eveni-mentului cultural de la Mizil avea să mă spelede îndoieli şi să-mi spună că în orice loc dinţara asta se pot întâmpla lucruri memorabile.La urma-urmei, nici Păltinişul nu a fost, înaintede Noica, decât o staţiune de odihnă.

În fine, Concursul Naţional de Lite-ratură „Agatha Grigorescu Bacovia”, organizatexcelent de Primăria oraşului Mizil, revista Fe-reastra şi Asociaţia culturală ce poartă numelesoţiei lui Bacovia, în ziua de 1 octombrie, a fost,fără îndoială, un eveniment reuşit. Calitateainvitaţilor – Dan Puric, grupul muzical Ama-deus, cântăreţii de folk –, discursurile lui DanPuric, Gheorghe Neagu, Florentin Popescu şial primarului Emil PROŞCAN au fost câtevadintre elementele care au dat coerenţă şi greu-tate evenimentului. S-au acordat treisprezecepremii şi tot atâtea menţiuni. Creaţiile literarepremiate au fost publicate în revista Fereastra,admirabil redactată de poetul Lucian MĂNĂI-LESCU, cel care a dus pe umerii şi nervii săi şipovara organizării evenimentului. Dacă GeoBogza şi-ar putea rescrie tableta dedicatăMizilului, el ar transforma „locul în care nu seîntâmplă nimic” în locul în care, de patru ani,se întâmplă ceva.

O fereastră spre cultură

La 15 ianuarie 2010, Primăria OraşuluiMizil primea invitaţia de a participa la concursulintitulat Discover each other through water(Să ne descoperim prin intermediul apei), orga-nizat de Ixelles Municipality, cu susţinerea Co-misiei Europene. Erau invitaţi să participe ar-

tişti, amatori sau profesionişti, din 8 oraşe euro-pene, africane şi din Orientul Mijlociu: Ixellesdin Belgia, Biarritz din Franţa, Kalamu dinRepublica Democrată Congo, Megido din Is-rael, Cascais din Portugalia, Zacharo din Gre-cia, Zababdeh din Palestina şi Mizil din Ro-mânia. Fiecare oraş avea dreptul să trimită, du-pă desfăşurarea fazei locale, trei lucrări în Bel-gia, unde urma să fie făcută o nouă selecţie a lu-crărilor, pentru jurizarea finală. De organizareaconcursului, la nivelul oraşului nostru, s-a ocu-pat doamna Daniela Toader, inspector în cadrulPrimăriei şi, în urma jurizării au fost trimise laIxelles: filmul stop-motion de scurt metraj Cas-tele de apă – obiecte memorial, realizat deAndrei Florin Muşat (student al Univerităţii deArtă Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şiDesign, secţia de Artă Murală, clasa Prof. Univ.Dr. Lisandru Neamţu), pictura Mama Pământ,semnată de Bianca Firescu (elevă la Liceul Te-oretic „Grigore Tocilescu”) şi tapiseria Fântâ-na, realizată de artista Georgeta Procopie. Amavut surpriza, deosebit de plăcută, să aflăm cătoate cele 3 lucrări ale artiştilor mizileni au fostreţinute pentru etapa finală, Mizilul fiind – dinacest punct de vedere – alături de Palestina „in-tegraliste”.

La jumătatea lunii octombrie finaliştiiau fost invitaţi la Ixelles (una din cele 19 comu-ne din Regiunea capitalei belgiene - Bruxelles,cu o populaţie de peste 70 000 de locuitori), un-de, timp de 5 zile, tinerii artişti au avut ocazia săse cunoască, să schimbe impresii şi idei despreartă, să vadă spectacole organizate special pen-tru ei de gazdele acestei manifestări organizateireproşabil (şi aici trebuiesc amintiţi Olivia Sy-warcburt şi Axel Zeiliger),

O zi a fost rezervată vizitării Bruxelle-sului, incluzând un tur al oraşului cu autocarul şivizitarea - sub îndrumarea unui ghid - a princi-palelor clădiri şi monumente, (Grand Place,Manneken Pis - statuia unui baieţel care face pi-pi, devenită în mod misterios unul dintre celemai vizitate obiective turistice şi un simbol alBruxelles-ului, Catedralele importante, Primăria(o superbă clădire în stil gotic), Palatul Regal,Muzeul Artei Moderne etc.

În sfârşit, a venit şi mult aşteptata searăa decernării premiilor. După anunţarea premiu-lui I, obţinut de o artistă din Ixeeles, a fost rostitnumele artistului mizilean Andrei Florin Mu-şat, care a ocupat locul II. Bucuria noastră a fostcu atât mai mare cu cât premiantul a primit, lafestivitate, felicitările ambasadorului Românieila Bruxelles, transmise prin doamna consilierGianina Vodă. Un gest elegant, care îi face cin-ste domnului ambasador.

Acum, cele 24 de lucrări au pornit înperiplu prin toate cele 8 oraşe menţionate, pânăîn luna mai 2011. (La Mizil expoziţia va fi ver-nisată în luna ianuarie a anului viitor). De ase-menea se va edita un album de artă ce va in-clude lucrările, tipărit într-un tiraj semnificativ,fiecare participant la concurs urmând să pri-mească câte un exemplar, din partea Municipali-tăţii din Ixelles.

Desigur, ar fi multe, foarte multe lucruride spus, despre acest eveniment, asupra căruiavom reveni în „Almanahul cultural 2011”.

Lucian Mănăilescu

SEMNALE CULTURALE v SEMNALE CULTURALE

Pagina 5 Nr. 75 / Noiembrie 2010

NOIEMBRIENoiembrie este 11-a lună a anului în calen-

darul Gregorian şi una dintre cele patru luni gre-goriene cu o durată de 30 de zile.

Numele lunii noiembrie (latină: November)vine de la cuvântul latinesc novem, nouă, pentru căluna noiembrie era a noua lună în calendarul ro-man. Grecii numeau luna noiembrie Maimakteri-on. În România, luna noiembrie, popular, se nu-meşte Brumar. Este timpul brumei, sunt însămân-ţate toate grânele de toamnă şi totul este gata pen-tru iernat

I.L.Caragiale spunea în Calendar despreluna noiembrie: Monşerii fac ce fac şi se împalto-nează până în călcâie. Dispar cele 16 ziare cotidi-ane precum şi una veche. Opinia publică regretăabonamentele plătite înainte.

Calendarul lunii noiembrie:

Sărbători religioase ortodoxe:

D Luni, 8 noiembrie – Soborul Sf. ArhangheliMihail şi Gavriil tuturor cereştilor şi fără-de-trupputeri. D Duminică, 14 noiembrie – Sf. Ap. Filip; Sf.Gridorie Palama (Lăsatul secului pentru PostulCrăciunului).D Marţi, 16 noiembrie – Sfântul Apostol şiEvanghelist Matei.D Duminică, 21 noiembrie – Intrarea în Bisericăa Maicii Domnului (dezlegare la peşte).D Marţi, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei,ocrotitorul României (Dezlegare la peşte).

Sărbători laice:h 1 noiembrie – Ziua Radioului Naţionalh 9 noiembrie - Ziua internaţională de luptăîmpotriva rasismului şi antisemitismului.

Aniversări şi comemorări:

f 2 noiembrie - 60 de ani de la moartea lui G.BERNARD SHAW (1856-1950), dramaturg şi cri-tic literar britanic; Premiul Nobel pentru literaturãîn anul 1925. f 5 noiembrie - 130 de ani de la naşterea luiMIHAIL SADOVEANU (1880-1961), prozator;membru al Academiei Române.f 7 (20) noiembrie - 100 de ani de la moarteamarelui scriitor rus LEV TOLSTOI (1828-1910).f 12 noiembrie – 170 de ani de la naşterea sculp-torului francez. AUGUSTE RODIN (1840-1917).24 noiembrie – 90 de ani de la moartea luiALEXANDRU MACEDONSKI. f 27 noiembrie – 70 de ani de la moartea luiNICOLAE IORGA (1871-1940) ;f 27 noiembrie – 125 de ani de la naşterea mare-lui scriitor român Liviu Rebreanu (1885-1944)

Zile naţionale:

k Algeria (1 noiembrie); k Angola (11 noiem-brie); k Polonia (Ziua Independenţei) şi Letonia(18 noiembrie); k Albania (28 noiembrie); kYugoslavia (29 noiembrie); k Scoţia (30 noiem-brie)

CASETA LUNII

L 1 8 15 22 29

M 2 9 16 23 30

M 3 10 17 24

J 4 11 18 25

V 5 12 19 26

S 6 13 20 27

D 7 14 21 28

În data de 29 septembrie a.c. a avutloc cea de a 5-a şedinţă a Comisiei pentrupolitică economică şi socială, din cadrulComitetului Regiunilor. Cum era şi firesc,principalele subiecte abordate au vizat actualacriză economică şi financiară, Comitetul apre-ciind că: „Economia europeană se află în mij-locul celei mai grave recesiuni din 1930 în-coace” şi că: „Această criză, care durează dedoi ani, nu este nici pe departe depăşită şi vortrece ani până se vor recupera diminuărilecreşterii economice şi ale bunăstării, precumşi locurile de mună pierdute.”

În context, legat de supravegherea şireglementarea sectorului bancar, s-a apreciatcă este necesară o ameliorare a supravegheriifinanciare a UE: „Noua structură europeană asupravegherii pieţei financiare – se afirmă înraportul repretentantului plenipotenţiar al lan-ului Renania-Palatinat, dr. Karl-Heinz Klar –ar trebui creată la sfârşitul lui 2010. Aceastareprezintă un pas esenţial spre o supraveghe-re financiară armonizată şi integrată dinpunct de vedere organizatoric în cadrul pieţeiinterne. Acest concept de bată ar trebui să fo-losească şi ca model la nivel internaţional.Drepturile de intervenţie proprii şi extinsesunt problematice atâta vreme cât nu este cla-rificată problema repartizării poverilor finan-ciare în ceea ce priveşte impactul asupra bu-getelor statelor membre şi ale autorităţilor re-gionale ale acestora.”

Iată o remarcă interesantă a raporto-rului: „Asigurarea în caz de încetare a credi-tării pe baza unor instrumente derivate de ti-pul swap pe risc de credit (CDS) reprezintă înîntreaga lume o afacere de sute de miliarde deeuro şi, în mare parte, o farsă. Dacă va veniziua în care guvernul Statelor Unite nu va maiachita obligaţiunile de stat, niciun CDS vizatnu va mai avea nici o valoare. Sectorul de a-faceri cu CDS trebuie limitat în mare parteprin reglementare şi trebuie să devină obliga-torie cotarea la bursă a acestuia. Simpla insti-tuire a caselor de compensare nu este sufici-entă, aceasta generează numai concentrare încadrul sectorului financiar şi astfel apare pe-ricolul de tipul prea mare pentru a eşua sauprea interconectat pentru a eşua. Regula tre-buie să fie: asigurare da, speculaţii nu”

Dintre propunerile făcute pentru vii-toarele reglementări am reţinut: Intericerea în-fiinţării organismelor financiare de intermedi-ere (bănci fantomă, în afara bilanţurilor şi ne-acoperite de capital propriu); înfiinţarea uneiagenţii publice de rating a UE, astfel încât au-torităţile locale şi regionale să cunoască pro-dusele în care pot avea deplină încredere şi ce-le pe care ar trebui să le evite; îmbunătăţirea şisimplificarea procedurilor de cerere de daunede către clienţii înşelaţi ş.a.m.d. Pe scurt estevorba de reabilitarea supremaţiei politicii culegitimitate democratică asupra sectorului fi-nanciar şi de instituirea supremaţiei legii în fa-

ţa „justiţiei” proprii a actorilor pieţei financia-re. „Locuitorii din statele membre – men-ţionadr. Karl-Heinz – cărora salvarea sectorului fi-nanciar de la faliment li s-a părut şi li se paresuspectă, nu trebuie să dobândească impre-sia, întemeiată de altfel, că interesele lor cacetăţeni, producători şi consumatori au o im-portanţă mai mică pentru lumea politică”. Înconsecinţă, raportorul a criticat politica Comi-siei Europene, care a favorizat în repetate rân-duri megalomania sectorului bancar (să neamintim de unele condiţii puse recent de Ban-ca Mondială României) considerând că actu-ala combinaţie formată din dereglementare,privatizare şi liberalizare reprezintă o exager-are gravă şi nesănătoasă.

Critic a fost, în raportul său privindconsolidarea coordonării politicilor economi-ce, şi d-l Konstantinos Tatsis (preşedinteleautorităţii departamentale din Drama, Kavalaşi Xanthi – Grecia), exprimându-şi dezacordulcu propunerea Comisiei Europene de a san-cţiona statele membre care nu se conformeazădeciziilor sale în acest domeniu, prin suspen-darea fondurilor acordate în cadrul politicii decoeziune, al politicii agricole comune şi al po-liticii comune în domeniul pescuitului, avândîn vedere că un astfel de demers reprezintă „osfidare a principiului proporţionalităţii, afec-tând în principal regiunile care au rămas înurmă în ceea ce priveşte dezvoltarea şi careau absolută nevoie de aceste programe cofi-nanţate pentru a face faţă handicapurilor lorstructurale.” Totodată, politicianul grec consi-deră că suspendarea sau invalidarea fonduri-lor europene, prevăzute pentru sancţionareaderapajelor, va avea ca efect transferarea po-verii de la administraţia centrală a ţării vizatela autorităţile ei locale, astfel că cetăţenii, lu-crătorii şi întreprinderile vor trebui să-şi asu-me în mod colectiv responsabilitatea erorilorpolitice ale guvernului lor naţional.

Din aceste două exemple rezultă,clar, o poziţie ofensivă a Comitetului Regiu-nilor, prin care acest organism, pe care mulţilideri din UE îl consideră incomod pentru sce-nariile din spatele uşilor închise, încearcă săatragă atenţia asupra nevoii de măsuri concre-te, eficiente şi echitabile pentru ieşirea din cri-ză a Uniunii Europene în ansamblu şi nu con-form principiului „Scapă cine poate!”

Emil PROŞCAN

De la Bruxelles la MizilDe la Bruxelles la Mizil

Scapă cine poate ?Scapă cine poate ?

kReamintim cetăţenilor că documentul de identitate expiră în termen de 10 ani de la emi-tere (în ziua şi luna în care s-a născut titularul). Cetăţenii arondaţi la S.P.C.L.E.P. Mizil(strada Ştefan cel Mare, nr.1 - Poliţia Oraşului Mizil)care au cărţi de identitate expirate tre-buie să se prezinte pentru a le preschimba. Program de lucru cu publicul: zilnic, între orele8-12 pentru primiri acte şi 14-16 pentru eliberări.kActele necesare la preschimbare, sunt următoarele:3cerere tip (se distribuie gratuit laghişeu) 3certificat de naştere, original şi copie; 3certificat de căsătorie, original şi copie;3hotărâre de divorţ (dacă este cazul), original şi copie; -certificat deces soţ/sotie (dacă estecazul), original şi copie 3actul de spaţiu, original şi copie (este obligatorie prezenţa pro-prietarului la ghişeu) 3taxa de timbru 4 lei 3taxa reprezentând contravaloarea actului deidentitate, 7 lei 3 cartea de alegător. Taxele se plătesc la caseria Primăriei oraşului Mizil.

Nr. 75 / Noiembrie 2010 Pagina 6

Traversând aceste vremuri de criză observămcă, pe lângă greutăţile induse traiului de zi cu zi, auajuns să fie afectate şi aspecte ce definesc în parte totceea ce înseamnă muncă Să reflectăm puţin asupraprestărilor de servicii, unele dintre ele veritabile meş-teşuguri, cele care au constituit şi constituie şi constitu-ie încă un indispensabil sprijin pentru problemele co-tidiene ale oamenilor.

Mizilul menţine încă o strânsă legătură cu mul-te din aceste servicii, care au stat la baza dezvoltăriioraşului. Cândva, şcolile aveau o importantă contribuţiela dezvoltarea activităţilor practice: fetele învăţau să tri-coteze, să croşeteze, să facă diferite ţesături din lână, săîmplească, etc... băieţii la rândul lor intrau într-un ate-lier unde învăţau cum să bată un cui, să şlefuiască, săfolosească traforajul, să facă diferite piese din lemn, saudin fier.

Acum astfel de „ore” lipsc cu desăvârşire dinsistemul educaţional românesc. Despre toate aceste lu-cruri am stat de vorbă cu d-l Păşcălău George reprezen-tant al cooperaţiei meşteşugăreşti:

Cristina COLŢ

„Oraşul nostru a fost vestit în meşteşuguri tra-diţionale de-a lungul timpului. La început era un oraşde negustori şi mici meseriaşi (tâmplari, cismari cro-itori, cojocari, tinichigii, marochinari, potcovari etc.)Societatea cooperativă meşteşugărească are o vechimede peste 55 de ani. A fost înfiinţată în 1948, dar maibine a început să-i meargă după 1952. S-a dovedit be-nefică, atât pentru membrii cooperaţiei, cât şi pentruoraşul nostru, prin modernizarea prestărilor de serviciişi continuarea tradiţiilor meşteşugăreşti. Acum întâmpi-năm unele greutăţi, deoarece multe din mesteşuguri audispărut de pe piaţa muncii. Unii meseriaşi s-au priva-tizat între timp, alţii au renunţat la activitate şi s-au re-tras pur şi simplu, din lipsa comenzilor.

În timpurile vechi meşteşugarii - negustoriierau solidari şi se uneau pentru a strânge un capital, învederea unei bune şi rentabile dezvoltări, dar şi pentrucă-i unea dragostea pentru meseriile pe care le făceau.La noi în familie profesia de geamgiu a fost o tradiţie,pe care am dus-o din tată-n fiu. Eu am preluat „ştafe-ta” meseriei de la tatăl meu, în 1954 şi am dus-o maideparte... Nu oricine rezistă în această meserie, asta efoarte important de ştiut.

Am avut şi multe pierderi, fiecare complex dis-părut a fost o mare pierdere pentru angajaţi, dar şi pen-tru oraş. Aş fi vrut să le menţin pe toate, dar Mizilul numai este cum a fost; nu mai există fabrici, dorinţă demuncă, (în special forţă de muncă tânără), iar oameniinu mai au bani. Sunt mulţi şomeri. Şi... aproape că numai există mestesugari-negustori autentici!

În prezent am mai rămas în jur de 18-20 de an-gajaţi cu care lucrăm, iar ca secţii, mai avem, o maro-chinărie, o cismărie, complexul din piaţă (coaforul) şidouă frizerii. Dar marochinăria se confruntă deja cugreutăţi mari în principal din lipsa comenzilor de ex-port. Şi cismăria este ameninţată, tot din această cauză.Nu mai avem lanţurile de magazine pe care le aveamodată.

Sper totuşi, de fapt acest ţel îl am, să reînfiinţeznoi ateliere, cu meşteşugari autentici, dar pentru astatrebuie mai întâi să le descoperim pe cele care merg şicare pot rezista pe viitor. Condiţiile impuse de scumpi-rea materiilor prime şi concurenţa foarte mare a pro-duselor de fabrică duc la pierderea acestor obiceiuri”.

Berbec

Cu Venus (stăpâ-na casei cuplului) retrgra-dă şi aflată într-o poziţieincomodă, relaţiile în

cuplu sunt un subiect greu.Nu e momentul să-ţi demonstrezi

vitejia şi să-ţi forţezi şanşa. În noiembrieva trebui să recunoşti că nu te afli în ceamai bună „formă”.

Sfat: Evită deciziile relaţionalecategorice şi lasă loc „de întors”, fiindcămai târziu va trebui să reconsideri situaţia.

Taur

Noiembrie 2010 este o lună demare implicare profesională, în care îţi poţipune în valoare talentele, spiritul organiza-toric şi creativitatea. Ai idei bune, iei de-cizii corecte.

Sfat: Fă mai des apel la logica re-ce şi încearcă să vezi situaţiile şi cu ochiiceluilalt!

Gemeni

Cu Marte şi Venus (retrogradă) încasa muncii, în noiembrie ai responsabili-tăţi multe sau dificile, care te încarcă pânăpeste cap.

Sfat: Nu cumpara haine şi podoa-be noi! Mai bine curăţă-le şi repară-le pecele vechi. Plusează pe mişcare, diete şi în-grijire estetică.

Rac

Venus şi Marte îţi incită în contin-uare avântul sentimental însuflându-ţi dozanecesară de curaj pentru a transforma fan-teziile în realitate.

Noiembrie este fără îndoială o lu-nă foarte favorabilă pentru Raci, o perioadăexcelentă şi pentru promovare, pentru val-orificarea talentelor şi pentru activităţi cre-ativ-artistice.

Sfat: Nu lăsa pe maine ce poţiface azi! Luna viitoare va fi destul de aglo-merată.

Leu

Este important să-ţi evaluezi şan-sele, să te pregăteşti temeinic şi să te înar-mezi cu răbdare, fiindcă pot interveni per-turbări nescontate.

Sfat: Dacă vrei să cumperi cevapentru casă, asigură-te că nu plăteşti maimult decât face!

Fecioară

Pentru nativii zodiei luna aceastareprezintă o perioadă excelentă din punctde vedere lucrativ. Eforturile le sunt rec-ompensate pe măsură. Veniturile cresc, atâtgraţie hărniciei şi responsabilităţii cu caremuncesc, cât şi datorită relaţiilor, colabo-rărilor şi contractelor pe care le stabilesc.

Sfatuli: Încearcaţi să nu vorbiţimai mult decât trebuie şi să nu vă pripiţi îndecizii!

Balanţă

Venus tranzitează zodia Scorpi-onului în mişcare retrogradă, din 9 noiem-brie intră în Balanţă, iar din 19 noiembrieintră în mişcare directă. În prima parte aintervalului relaţia cu partenerul de viaţă

va funcţiona destul de rău şi pot aparea dis-cuţii şi certuri. În ultima perioadă veţi aveaunele momente de satisfacţie sentimentală.

În profesie lucrurile se prezintăstaţionar; la nivel financiar situaţia se prez-intă destul de bine. Prezenţa Soarelui şi alui Venus în casa a 2-a, indică o creştere aveniturilor ceea ce va rezolva multe dinproblemele voastre financiare.

Sfat: Ar fi bine să nu vă enervaţideoarece Jupiter şi Uranus din casa a 6-a văpot aduce neplăceri la nivel psihic

Scorpion

În noiembrie, conjuncţia Jupiter-Uranus şi, mai ales, activul Marte te ajutăsă îţi poţi specula şansele cu succes. Ştii săte pui în valoare. Financiar, sunt posibilerezolvări sau chiar caştiguri nesperate.

Sfat: Nu lăsa să treacă situaţiilefavorabile! Cine nu riscă nu câstigă.

Săgetător

Cu Mercur (stăpânul casei cuplu-lui) traversănd Balanţa (semnul însoţirii)este limpede că viaţa relaţională capătă maimult relief. Dar nu numai atât: se pare că seiau decizii şi se fac unele planuri de viitor.

Munca de rutină decurge greoi şi-ţi trebuie multă răbdare şi perseverenţă casă te achiţi de sarcini.

Sfat: Nu îţi forţa limitele! Du oviaţă cât se poate de sănătoasă şi echilibra-tă, măcar în următoarele 6-7 săptămâni.

Capricorn

Ambiţiile ating apogeul, iar iniţia-tiva dă în clocot. Cum altfel, când în casacarierei tronează Soarele. Ai decis să câş-tigi şi pui toate armele în joc.

Focalizarea pe obiectivele pro-puse este atât de mare, încât efectiv organ-ismul îşi mobilizează resursele, iar adrena-lina pompează în forţă.

Sfat: Nu te baza pe promisiunilealtora de susţinere!

Vărsător

Primeşti veşti bune de departe, fa-ci o călătorie în doi sau cu scop sentimen-tal, eventual trăieşti o experienţă care îţilărgeşte orizontul ori te îmbogăteşte spiri-tual.

Ai o bună rezistenţă la efort, darnu excelezi la capitolul tonus. Adică nu tedau afară din casă nici energia fizică şi nicioptimismul.

Sfat: Nu face compromisuri pen-tru a reuşi, fiindcă vei regreta mai târziu!

Peşti

S-ar fi putut şi mai bine, dar astaeste, ne mulţumim cu ce avem. Stăpânulcasei relaţiilor nu este într-o poziţie con-fortabilă, aşa că nici relaţia probabil că nuva fi prea confortabilă.

Conjuncţia Jupiter-Uranus este celmai prielnic vânt care ţi-ar putea sufla înpânze vreodată. Îti dă energie, curaj, idei,iniţiativă şi dorinţă de a face mai mult.Preocupările financiare sunt foarte accen-tuate, iar Soarele şi Mercur îţi promit veni-turi din colaborări sau din surse adiacente.

Sfat: Uneori oportunităţile potpica pur şi simplu din cer, pe neanunţate.Fii pe fază şi prinde-le din zbor!

Cooperaţia Meşteşugărească din Mizil

L a limita suprav ieţu iriiHoroscopul lunii noiembrieHoroscopul lunii noiembrie

Pagina 7 Nr. 75 / Noiembrie 2010

Auzim peste tot că este indicat să du-cem un stil de viaţă sănătos - să avem o alimen-taţie echilibrată, să facem mişcare, însă înlumea în care trăim suntem expuşi zilnic la zecide factori nocivi. Tocmai de aceea sănătatea artrebui să devină un subiect de interes generalpentru fiecare dintre noi, iar o modalitate foartesimplă şi lipsită de efecte secundare de a ne îm-bunătăţi starea de sănătate este aceea de a folositratamentele naturiste.

În acest context, vă vom prezenta înfiecare număr al publicaţiei noastre remedii na-turiste - o sursă de sănătate la îndemâna tuturor.

GUTUIACompoziţia chimică: apă, zaharuri,

acizi organici, pectide, protide, tanin, mici can-tităţi de grăsime, vitaminele A, B, C, PP, săruriminerale, fier, potasiu, fosfor.

Propietăţi farmaceutice: fructele,seminţele şi florile sunt astringente, aperitive,fortifiante ale ficatului. Acidul malic contribuiela neutralizarea sângelui, pectina ajută la coa-gularea sângelui. Este utilă în afecţiunile pul-monare şi de asemenea la afecţiunile intestinaleca diareea sau chiar dizenteria. Este tonică pen-tru întreg organismul şi conţine vitamina careajută la refacerea celulară. Extern se mai poatefolosi chiar la prolapsul rectal sau uterin. Se facclisme şi spălături în acest caz. Se vor folosifructele ca atare sau în diferite forme ca: sirop,dulceţuri, sucuri.

Extern fructele au acţiune astringentă,seminţele sunt emoilente, mucilaginoase, pulpafructului este tonică.

Se utilizează în următoarele afecţiuni:afte, bronşite, conjunctivite, degerături, diaree,eczeme, faringite, gingivite, infecţii respira-torii, hemoragii uterine, inapetenţă, tuse, ulce-

raţii, tuse, riduri, iritaţii ale pielii.Preparare: uz intern – se consumă

fructul crud, suc din fruct, compoturi, jeleuri,sirop.

z Se taie o gutie în felii subţiri şi sefierbe într-un litru de apă, până se reduce apa lajumătate şi se strecoară prin presare. Se adaugă50 g. de zahăr. Se foloseşte contra enteriteloracute, a digestiilor anevoioase.

z Fruct uscat 40 g la 1 litru de apă sefierbe în clocote 10 minute.

z Lichior de fructe cu alcool şi zahăr:suc de gutuie 1,5 litri; rachiu 0,500 litri; scor-ţişoară 2 g; cuişoare 0,80 g. Lăsăm să se mace-reze timp de două luni. Facem un sirop de za-hăr, îl lăsăm să se răcească şi-l adăugăm. Fil-trăm şi-l punem în sticlă. Se foloseşte contraindigestiilor şi a hiperacidităţii gastrice.

z Uz extern – emulsie muculaginoasăcalmantă: o mână de sâmburi de gutuie pisaţi,maceraţi la ½ pahar de apă caldă, contra dege-răturilor, hemoroizilor, arsurilor, a iritaţiilor di-verse.

z Cosmetică: contra ridurilor – lăsămsă se macereze timp de 15 zile cojile de gutui înpuţin rachiu, pentru loţiuni cosmetice.

z Infuzia florilor 30 de grame la litrusau ale frunzei 50 de grame la litru, calmeazătusea convulsivă. Cu puţină apă de flori de por-tocal favorizează somnul.

Sub genericul de mai sus încercăm să văprezentăm o parte din problemele cetăţe-nilor oraşului Mizil, evidenţiate în cursul

vizitelor pe care le fac la domiciliu, prin ro-taţie, cei 35 de salariaţi ai Primăriei, nominali-zaţi să desfăşoare această activitate de dl pri-mar, Emil Proşcan. Iată un fragment din docu-mentul constatator încheiat de d-na PetrescuSimona, referent SPAS Mizil:

Cristina COLŢ

În baza dispoziţiei de primar, nr. 771 /12.06.2009, mi-au fost repartizate patru străzi:Str. Fdt. Soarelui, Str. Eroilor, Str. Mircea Vodăşi Str. Ghica Vodă. M-am deplasat pe acestesrăzi pentru a cunoaşte direct problemele cucare se confruntă cetăţenii din zonă:

Prima stradă pe care am vizitat-o afost Fundătura Soarelui, pentru că am conside-rat că acolo sunt cele mai multe probleme. Peaceastă stradă locuiesc 15 familii. Toate fami-liile care locuiesc pe această stradă au ridicatproblema vechimii străzii, care este construităîn urmă cu 100 de ani.

De reţinut este faptul că strada nu aputut fi racordată în totalitate la reţeaua de ca-nalizare datorită structurii acesteia şi pentru căpartea vestică a străzii este sub nivelul reţelei.Oamenii au înţeles în principiu acest lucru, darracordarea la canalizare rămâne cea mai arză-toare dorinţă a lor, deoarece atunci când plouăse circulă foarte greu şi aproape imposibil deintrat cu autovehicole. Deasemenea locuitoriireclamă faptul că nu au fost racordaţi la con-ducta nouă (principală), introdusă în 2008, şiau solicitat în mod repetat ca strada să fie ba-lastrată, fiind una din cele mai puţin aspectoa-se străzi din cartier.

O altă problemă ridicată de cetăţenieste cea a locurilor de casă. Le-am explicat căla nivelul oraşului s-au acordat foarte multe lo-curi de casă iar în prezent nu mai există aceas-tă posibilitate.

Problema bătrânilor singuri, cu pensiimici, care de-abia reuşesc să-şi ducă bătrâneţi-le, deja o cunoaştem şi încercăm să-i ajutăm,vizitându-i şi acordându-le, atunci când esteposibil, un mic dar.

Pe str. Mircea Vodă locuiesc 30 de fa-milii, majoritatea fiind familii de rromi care sedeosebesc însă de celelalte cartiere din oraş. Însensul că au locuinţe destul de bune, au veni-turi din pensii, lucrează - cu contracte sau fară,şi cel mai important este faptul că se ocupă decopii şi îi trimit la şcoală sau la grădiniţă.

O problemă ridicată de o pensionară,care m-a primit cu reticenţă şi neîncredere, darcare a înţeles scopul vizitei mele, ar fi ca în po-liclinică să se redeschidă cabinetul de oftalmo-logie, pentru a nu mai fi nevoită să meargă laPloieşti, pentru consultaţii. Lucru care i-aravantaja şi pe ceilalţi pensionari din oraş.

Strada nu este asfaltată, dar oameniisunt mulţumiţi că a fost înlocuită conducta deapă, au fost racordaţi la canal şi strada a fostbalastrată în toamna anului 2009.

Pe str. Ghica Vodă locuiesc 20 de fa-milii, unele cu probleme mari. Majoritatea lo-cuitorilor acestei străzi ridică problema locu-rilor de muncă şi solicită ca strada să fie măcarbalastrată.

Pe str. Eroilor locuiesc 68 de familii.Majoritatea locuitorilor sunt mulţumiţi de sta-rea edilitară a zonei, singurele nemulţumiri fi-ind cele legate de costul mare al taxei de salu-britate şi lipsa locurilor de muncă.Cetăţenii au solicitat ca şi consilierii locali săse deplaseze periodic în teren pentru a cu-noaşte mai bine problemele lor.

În direct cu cetăţenii

RREEGGUULLAAMMEENNTTUULL CCOONNCCUURRSSUULLUUII NNAAŢŢIIOONNAALL„„RROOMMEEOO ŞŞII JJUULLIIEETTAA LLAA MMIIZZIILL”” EEDD.. AA IIVV--AA

SECŢIUNILE CONCURSULUI: POEZIE – maxim patru poezii; EPIGRAME – maxim patruepigrame.ÎNSCRIERE: 30.07.2010 – 30.12.2010. Înscrierea pe www.romeojulietalamizil.ro sau prinpoştă. TAXA DE PARTICIPARE: 20 Lei

Toţi participanţii şi profesorii îndrumători primesc diplome. După premiere editămAntologia cu textele selectate ale concursului şi o trimitem prin poştă. Taxa va fi trimisă prinmandat poştal pe adresa liceului: prof. Bădicioiu Laurenţiu, Liceul Teoretic „Grigore Toci-lescu”, str. N.Bălcescu, nr.131, Mizil, Prahova, cod 105800; cu menţiunea: pentru Concursul„Romeo şi Julieta la Mizil”, ed. a IV-a.

O epigramă are ca temă impusă MIZILUL (Spre a destinde rigida regulă a folosirii celorpatru cuvinte obligatorii doar într-o epigramă, Ranetti, Romeo, Julieta şi Mizil, valabilă invariabilla primele ediţii, oferim la această ediţie o perpectivă mai atractivă, păstrând totuşi Mizilul, cumera şi firesc, expus „tirului” epigramiştilor.). Sugestii beletristice: Geo Bogza, 175 de minute laMizil, I.L Caragiale, O zi solemnă, George Ranetti, Romeoşi Julieta la Mizil. Textele sunt pe www.romeojulieta-lamizil.ro Celelalte trei epigrame au teme libere.

Poeziile/epigramele nu trebuie să fi fost publicatepână la data premierii, adică 30 ia-nuarie 2011. Un moto tre-buie adăugat în FIŞA DE ÎNSCRIERE pentru ca, numai ul-terior jurizării, concurentul să poată fi identificat.

Precizăm că, pentru cei care nu au internet, mate-rialele pot fi trimise prin poştă (adresa este mai sus), sem-nate cu un moto, în acelaşi plic introducându-se încă un plicînchis, pe care va fi scris acelaşi moto, în interiorul căruiava fi fişa de înscriere cu toate datele de identificare ale au-torului. Nu uitaţi telefonul!

Coordonator proiect: prof. Laurenţiu Bădicioiu,

tel. 0744438247 Mail: badicioiu_laurentiu@yahoo.fr www.romeojulietalamizil.ro

Remedii naturiste

Pentru o viaţă sănătoasăPentru o viaţă sănătoasă

Nr. 75 / Noiembrie 2010 Pagina 8

Prin OUG nr. 86/2010 a fost modificat modul de acordare a ajutoarelor de încălzire astfelîncât, familiile şi persoanele singure care, deşi obţin venituri mai mici de 615 lei lunar pe membrude familie, au în proprietate unele mijloace precum microbuz, autobuz, autoturisme care depăşesc1.600 cmc sau familiile şi persoanele care, pe lângă imobilul în care locuiesc, deţin şi casă devacanţă, nu vor beneficia de astfel de ajutoare.

Potrivit normelor, ajutorul pentru încălzirea locuinţei se acordă pe baza cererii titularului,însoţită de declaraţia pe propria raspundere privind componenţa familiei, veniturile acesteia, încare se specifică şi numărul de camere aferent locuinţei.

Pentru verificarea îndeplinirii de către solicitant a condiţiilor de acordare a ajutorului, cer-erea şi de-claraţia pe propria răspundere sunt însoţite de documente doveditoare privind compo-nenţa familiei şi veniturile realizate de aceştia.

Componenţa familiei se dovedeşte cu actele de identitate ale solicitantului şi ale mem-brilor familiei. Veniturile realizate de membrii familiei sau de persoana singură, înscrise în cerereaşi declaraţia pe propria raspundere, se dovedesc prin documentele eliberate de angajator sau alteautorităţi competente.

Noi condiţii pentru obţinerea ajutorului de încăzire

La stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie şi, după caz, al persoanei sin-gure, se iau în calcul toate veniturile realizate de membrii acesteia în luna anterioară depuneriicererii. În cererea şi declaraţia pe propria raspundere solicitantul ajutorului are obligaţia de amenţiona bunurile deţinute. Plata ajutorului pentru încalzirea locuinţei se acordă o singură dată,pentru toată perioada sezonului rece. Pentru verificarea situaţiei ce rezultă din datele înscrise îndeclaraţiile pe propria răspundere privind componenţa familiei şi veniturile acesteia, primarii dis-pun efectuarea prin sondaj de anchete sociale la domiciliu sau, du-pă caz, la reşedinţa solicitantu-lui, pe perioada sezonului rece.

Serviciul Public de Asistenţă Socială Mizil va începe procedura de preluare a cererilorîncepând cu data de 14.10.2010 .

Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei

BUNURI IMOBILE:

u Clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu sau alte imobile aflate înproprietate, cu excepţia locuinţei de domiciliu.

BUNURI MOBILE:

u Mijloace de transport*): autoturisme care depăşesc 1.600 cmc, autoutilitare, auto-camioane de orice fel şi remorci, şalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi, autobuze,microbuze;

u Utilaje agricole: tractor, combină autopropulsată;u Utilaje de prelucrare agricolă: presă de ulei, moară de cereale;u Utilaje de prelucrat lemnul: gater, drujbă sau alte utilaje de prelucrat lemnul acţionate

hidraulic, mecanic sau electric;u Depozite bancare cu valoare de peste 3.000 lei.

CATEGORII DE ANIMALE/PĂSĂRI:

u Peste 3 bovine;u Peste 5 porcine;u Peste 20 de ovine/caprine;u Peste 15 familii de albine.

NOTĂ: Familiile şi persoanele singure care au în proprietate cel puţin unul dintre bunurilecuprinse în această listă nu beneficiază de ajutor pentru încălzirea locuinţei.

Informaţii de interes publicInformaţii de interes public

Acordarea ajutoarelor de încălzireAcordarea ajutoarelor de încălzire

TERENURI Familii 1 - 3 persoane Familii cu peste 3 persoane

1. Terenuri de împrejmuire a locuinţei şi curtea aferentă (intravilan), care depăşesc1.000 m2 în zona urbană şi 2.000 m2 în zona rurală

2. TERENURI ÎN ZONA COLINARĂ ŞI DE ŞES

Arabil şi fâneaţă 2 ha. 2 ha.

Forestier 2 ha. 3 ha

Vii, livezi, grădini de legumeşi flori 1 ha. 1,5 ha.

2. TERENURI ÎN ZONA MONTANĂ

Forestier 2 ha. 3 ha

Vii, livezi 1,5 ha. 2 ha.

păşuni şi fâneţe 4 ha. 5 ha.

Dincolo de uşile...nedeschise!

După cum v-am obişnuit, în fieca-re număr vă prezentăm, pe scurt, o po-veste de viaţă. Povestea oamenilor caretot mai greu reuşesc să facă faţă gre-utăţilor, bătrâni singuri, cu nevoi, culipsuri... oameni care-şi doresc o viaţămai bună şi mai liniştită. De data aceas-ta vă vom prezenta povestea a doi fraţi,Dl Spătarul Octavian (68 de ani) şisora acestuia, dna Diaconu Aurica (75de ani). Iatăm pe scurt, ce ne-a povestitdna Aurica:

„Eu am locuit şi am fost căsătorităîn Bucureşti, am doi copii, care sunt lacasele lor, au greutăţi şi ei, deaceea nupot sta cu mine. Am rămas văduvă demai bine de 15 ani, când mi-a ars casadin Bucureşti; atunci am venit aici, lafratele meu, să am grijă de el. El nu afost căsătorit nici copii nu are. Fiindsingur, m-am simţit datoare să fiu ală-turi de el, în bătălia asta cu viaţa. Întinereţe am lucrat la un Restaurant înBucureşti, am lucrat ani puţini, şi deaceea am o pensie mai mult decât mo-destă. Viaţa a fost foarte dură cu noi,mai ales în ceea ce priveşte sănătatea.

Suntem bolnavi, ne trebuie multemedicamente, regim, ca să nu mai vor-bim de alimente, care sunt foarte scum-pe. Ne descurcăm din ce în ce mai greu.Viaţa mi se pare că este foarte nedreap-tă cu bătrânii în general. Ne simţim sin-guri, dar unde să cerem ajutor? Din pă-cate copii nu ne sunt alături în ultimultimp, dar nu-i putem condamna! Aşa eviaţa! Purtând cu noi trecul, tot ce amagonisit în viaţa noastră, bucuriile, su-părările, dar şi recunoştiinţa faţă deDumnezeu că încă mai trăim, cu toateacestea şi cu speranţa zilei de mâine,mergem înainte! Aici lângă noi stă o so-ră de-a noastră care ne mai viziteză şicare ne mai ajută cu puţinul care poate.

Bătrâneţea este grea atunci cândeşti şi bolnav şi nu poţi să te descurcimăcar cât să ai o bătrâneţe liniştită.”

Cristina Colţ

PE SCURTg Iubitorii de şah şi table aduc mulţu-

miri conducerii Primăriei Mizil, pentru înţe-legerea acordată, privind continuarea acestorjocuri în condiţii optime pe timpul sezonuluirece, în incinta Casei de Cultură.

g Primăria şi Consiliul Local din co-muna Baba-Ana şi Fundaţia „Sfântul Sava”condusă de prof. preot Mihai Milea, vor ridi-ca în această comună un Cămin pentru bătrânişi persoane cu dizabilităţi. Vom reveni cu de-talii în numărul viitor.

g În perioada 29-30 octombrie dl. prof.Laurenţiu Bădicioiu a participat, la Chişinău,la conferinţa ştiinţifică internaţională cugenericul „Personalitatea integrală –Undeziderat al educaţiei moderne”.

În cadrul conferinţei, dl. prof. a susţinutpreelegerea „Cenaclul literar–Un teritoriu allibertăţii spiritului juvenil?”, o pledoarie plinăde sensibilitate „a prieteniei fără vârstă întruliteratură şi estetic” aşa, cum chiar dumnealuimenţiona în prelegerea amintită..

Pagina 9 Nr. 75 / Noiembrie 2010

CC aa ss ăă dd ee pp ii aa tt rr ăă !!

Viaţa de zi cu zi este din ce în mai soli-citantă, oamenii fiind preocupaţi, în primul rând,de grijile cotidiene şi uitând adesea adevăratelevalori ale unei societăţi. Credinţa, care este pia-tră de temelie a oricărei comunităţi este, de mul-te ori, trecută pe planul doi sau chiar abandonatăîn favoarea lucrurilor efemere ale „lumi moder-ne”. În încercarea de a afla ce putem face şi cumputem readuce credinţa la statrutul de axă mo-rală a societăţii, am stat de vorbă cu preotulCroitoru Gheorghe de la Parohia „ArdormireaMaicii Domnului” din Mizil.

Reporter: Pentru început am dori săne spuneţi câte ceva despre dumneavoastră.

Pr. Croitoru Gheorghe: Sunt preot laaceastă biserică din anul 1995, sunt mizilean şiam crescut religios în această Biserică. Am ur-mat Seminarul Tehnologic din Bucureşti (1978-1983) şi Institutul Teologic de grad Universitardin Bucureşti (1984-1988) fiind licenţiat în Teo-logie, promoţia 1988. Alte lucruri despre minecontează mai puţin. Importante sunt faptele carene caracterizează şi cu care ne vom prezenta îna-intea lui Dumnezeu la sfârşitul vieţii noastre.

R.: Câţi enoriaşi aveţi în parohie? Şicâţi dintre ei vin consecvent la slujbele religioa-se, care au menirea de a ne apropria spiritualde Dumnezeu?

Pr. C.G.: Cât priveşte enoriaşii Parohieinoastre, nu ne putem baza pe un număr fix.Mulţi sunt peste hotare, mulţi îşi petrec timpulpe la ţară (satele de unde provin), mulţi nu vor săaibă legături cu Biserica. Aşa cum a spus Mân-tuitorul în pilda Semănătorului (Ev. Luca. Cap.8): „Numai a patra parte de seminţe a găsit pă-mânt bun şi roditor.” Din păcate numai a patraparte din oameni se pot socoti creştini cu ade-vărat (de multe ori nici atât). Oamenii nu cunoscacest lucru, dar cuvântul Mântuitorului din pildaSemănătorului îi demască şi le arată adevărataviaţă.

R: În timpul comunismului religia eraîngrădită; acum se predă în şcoli şi există le-giferată libertatea exprimării religioase. Actulde credinţă este mai profund acum faţă de aceeaperioadă?

Pr. C.G.: Cât priveşte „actul de credin-ţă”, criteriul de măsură peste societatea noastrăde astăzi, o privim, o analizăm şi ne dăm seamadacă facem act de credinţă sau nu. Dacă spunemunul sau altul ceva, s-ar putea să fim mincinoşisau demagogi.

Biserica vine în ajutorul societăţii pro-

movând dragostea, prietenia, pacea, înţelegerea,întrajutorarea şi cooperarea între oameni. Unadin căile Bisericii pentru acestea o constituieeducaţia religioasă introdusă în şcoală după 50de ani de comunism.

Acea perioadă a despărţint total Biseri-ca de şcoală, şi nu numai, a întunecat foarte mul-te minţi şi suflete, încât, iată, după 20 de ani nureuşim să ne luminăm. În ultimul timp se încear-că o sinteză frumoasă între misiunea Bisericii şimisiunea şcolii. Predarea religiei în şcoală con-stituie un act misionar - sacramental, dar totoda-tă are conotaţii educaţionale profunde. Educaţiareligioasă invită la reflecţie, la autocunoaştere, lao convertire la lumea valorilor. Ultimii ani audovedit că prezenţa religiei în şcoală este nece-sară nu numai pentru Biserică, ci şi pentru în-treaga societate românească, care a câştigat prinacest act de dreptate atât accesul la propria-i spi-ritualitate, cât şi un instrument esenţial în proce-sul de educaţie al tinerei generaţii.

R.: Biserica se poate implica în proce-sul de educaţie? (pentru tineri în special, aicisunt destule probleme)?

Pr. C.G.: Răspunsul categoric este DA.Educaţia însă, nu se poate face oricum, oriundeşi oricând. Ea se începe de la cea mai fragedăvârstă, în familie şi se continuă în şcoală, înBiserică şi în alte instituţii ale societăţii. Astfelavem şi zicala: „Cei şapte ani de-acasă”. În pro-cesul de educaţie, Biserica are o contribuţie foar-te importantă, fiind chiar una din calităţile ei debază - de învăţătoare. De reţinut este că numaiîmpreună, Biserica şi şcoala au reuşit să formezeoameni adevăraţi, cu caracter, normali, patrioţidevotaţi ţării şi poporului nostru. De când s-arupt această legătură, şi spun „s-a rupt” deoareceacesta este adevărul din păcate (din cauza ambi-ţiilor, mândriei, orgoliului, în general a împu-ţinării credinţei, sau chiar a necredinţei), a înce-put şi dezastrul moral al omenirii.

Rodul amar şi otrăvitor al acestei sepa-raţii în timp se vede... astăzi mai mult ca oricând.Un părinte inimos al zilelor noastre (pr. MihailMilea), spunea că am ajuns vremuri apocalip-tice. Tinerii nu mai ascultă învăţătura cea bună,pentru că de multe ori cei care îi învaţă (părinţi,profesori, autorităţi) ei înşişi nu ascultă, nu maiştiu să asculte, în primul rând de Tatăl nostru CelCeresc. Astfel, luând pildă rea de la cei mai mari,ba uneori chiar întrecându-i, cel mai des păcatîntâlnit la tinerii din vremea noastră este desfrâulsub toate formele lui, alimentat din belşug cuatâtea mijloace moderne (filme, reviste, internet,

emisiuni TV) care împreună cu fumatul, alcoo-lul, drogurile, duc la alienarea prezentului şi vi-itorului neamului românesc.

R.: V-aţi gândit la nişte prelegeri sau -să le spunem - întâlniri cu tinerii, prin care săîncercaţi să-i apropiaţi de Biserică şi să încura-jaţi procesul educaţional?

Pr. C.G.: Am încercat de multe ori săcolaborăm cu instituţiile educaţionale, să ţin câ-teva ore de religie chiar eu, lucru pe care l-am fă-cut până acum un an la Şcoala nr 3 „Sfânta Ma-ria” dar, din pricina acestei rupturi între Bisericăşi şcoală, n-am putut face prea multe. Însă, înfaţa acestor triste realităţi nu trebuie să stăm pa-sivi, nici ca părinte, nici ca educatori, nici castat, nici ca Biserică. Trebuie să facem un frontcomun pentru a-i salva. Nădejdea Patriei şi aBisericii sunt tinerii. Trebuie schimbat modul deviaţă şi de gândire.

La baza multor neajunsuri stă printre al-tele lipsa de responsabilitate la nivel personal şicomunitar, lipsa unei educaţii religioase, lipsaunor atitudini responsabile, lipsa unor reperemorale. Societatea noastră riscă să scape de subcontrol anumite fenomene sociale şi morale cumar fi: asumarea responsabilităţii (pentru tineri înspecial), egoismul, indiferenţa şi mai ales co-rupţia. Urmările actelor de corupţie au repercu-siuni negative, nu doar în plan economic cât şi înplan spiritual. Iată câteva motive, prezentate delectorul universitar dr. Vasile Timiş, referitor lafolosul şi necesitatea religei în şcoală: „Educa-ţiei religioase trebuie să i se acorde un loc în-semnat în cadrul sistemului educaţional, conşti-entizând cu toţii că adevăratele soluţii pentruproblemele societăţii româneşti nu pot fi des-coperite fără regenerarea morală, şi mai alesfără o educaţie a tinerilor care să se raporteze laprincipiile şi valorile creştine. Tratarea curespect, cu seriozitate, cu consideraţie a edu-caţiei religioase în şcoli, este primul pas salva-tor, iar al doilea, mai imporant ca primul, estelegătura cu Biserica, instituţia divină-umană ca-re păstrează şi transmite nealterată adevărataeducaţie religioasă. Biserica desăvârşeşte lu-crarea educaţională prin puterea ei, pricepereaei de conducătoare, învăţătoare şi sfinţitoare.Fără unirea acestor trei însuşiri dumnezeieşti,nu există reuşită a procesului educaţional şideci, nici a procesului de tranformare a omuluişi a societăţii sau mai bine zis, a salvării acesto-ra”.

A consemnatCristina COLŢ

Interviu cu preotul Croitoru Gheorghe de la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Mizil

Problemele societăţii româneşti nu pot fi descoperite fără regenerarea morală

În această săptămână şi-au unit destinele, spunând Da în faţaofiţerului stării civile, următorii tineri:

k Iordache Iulian cu Ştefănescu Mihaela

k Lambă Laurian-Mugurel cu Apostol Florentina-Mihaela

k Zoia Claudiu-Ştefan cu Stan Georgiana-Ramona

k Ghiţă Iulian-Daniel cu Ilie Eugenia-Mihaela

k Costache Ştefan cu Burghel Elena

k Olteanu Valentin-Costin cu Ion Andreea-Valentina

k Merezeanu Romulus-Bogdancu Tudoroiu Claudia-Petronela

k Tincă Dan Constantin cu Drăghici Mădălina Ionela

Bogăţia din sufletBogăţia din suflet

Vrând-nevrând a venit toamna!Anii trec, înaintăm în vârsta, privim cudrag înapoi, la primăvară, şi rămânem cunostalgia faptelor noastre, cu împlinirilevieţii, cu satisfacţiile meseriei pe carene-am ales-o şi cu familiile care ne dă-ruiesc acum şi bucuria de a avea nepoţi...O sărbatoare în plus a fost ziua de marţi,26 octombrie, când vocile noastre, aleeducatoarelor din Mizil, s-au unit pentrua cânta „Mulţi ani trăiască!”.

Doamna Madi Merezeanu a do-rit să marcheze vârsta pensionării prin-tr-o întâlnire cu noi, fostele colege. Toateurechile din locul sărbătoririi erau ciu-lite, toate linguriţele şi furculiţele au ră-mas suspendate când s-au auzit glasuri-le noastre tinere, căci doar suntem la gră-diniţă. De-acum avem şi dirijor - tot oproaspătă pensionară - doamna VioricaMănescu.

Da, a venit toamna. Acum, cândse număra bobocii, noi numărăm gene-raţiile de copii care au carierele lor, darcare au ajuns ce sunt şi datorită nouă.Depănăm amintiri. O felicităm pe doam-na Madi Merezeanu pentru ţinuta ei ver-ticală, pentru tenacitatea cu care a luptatîn viaţă, pentru bucuriile şi împliniriledumneaei. Ne aducem aminte întâmplărihazlii, privim la satisfacţiile şi realizariledoamnei Madi Merezeanu în GrădiniţaNumărul 2 unde a fost mulţi ani educa-toare şi directoare. O admirăm pentrumodul în care şi-a crescut copiii, pentrucăsnicia în care s-a dăruit, ajutandu-şisoţul să treacă peste o grea încercare. Oapreciem pentru modul în care a păstratprieteniile şi pentru că a ales să sărbă-torească acest moment cu noi, colegelede altădată, prietenele de acum.

Îi dorim din suflet viaţă lungă,bucurii, împliniri şi „La mulţi ani!”

Ioana Minculescu

Nr. 75 / Noiembrie 2010 Pagina 10

Al doilea praznic închinat Sf. FecioareMaria, din cuprinsul anului Bisericesc - ce în-cepe la 1 Septembrie - este Intrarea în Bisericăa Maicii Domnului, pe care îl prăznuiesc deo-potrivă atât Biserica Ortodoxă cât şi cea roma-no-catolică în fiecare an la 21 Noiembrie. Prăz-nuirea a început să se generalizeze încă din sec.al VIII-lea, odată cu însăşi cristalizarea slujbei,care s-a alcătuit pe temeiul Sfintei Tradiţii şimărturiilor sfinţilor părinţi.

Sfintele Evanghelii nu ne istorisesc ni-mic despre naşterea şi copilăria Maicii Dom-nului, ci ne-o prezintă pe Sf. Fecioară doar înmomentul în care îngerul Gavriil, la Buna Ves-tire, îi aduce la cunoştinţă faptul că a fost aleasăde Dumnezeu ca să fie Maică a lui HristosDumnezeu (Luca 1,31). Din Tradiţia Sfântă cu-noaştem însă că după ce s-a născut, ca rod al ru-găciunii, din dumnezeieştii părinţi Ioachim şiAna, Sf. Fecioară Maria, la vârsta de 3 ani, afost adusă în Templul din Ierusalim şi afierositălui Dumnezeu. În templul din Ierusalim a fostadusă ca să crească şi să fie educată în duhulcredinţei în Adevăratul Dumnezeu, al evlavieişi fricii de Dumnezeu, al rugăciunii, al munciicinstite şi al celor mai frumoase deprinderi, casă se formeze, să se desăvârşească, să se sfin-ţească, spre a primi apoi la sânul ei pe Domnullumii şi Mântuitorul sufletelor noastre. Con-dusă de Sfinţii ei părinţi, de cete de fecioare cufăclii aprinse în mâini, cum vedem reprezentată

această scenă în icoana praznicului, prunca Ma-ria a fost adusă în Templu şi încredinţată mare-lui arhiereu Zaharia care, după ce a primit-o -ne spune tot tradiţia, a aşezat-o pe Maria înSfânta Sfintelor, acolo unde numai arhiereul şinumai o dată pe an avea voie să intre (Evrei9,7). Sf. Fecioară este cea mai aleasă, cea maicurată şi mai vrednică fiinţă născută din mij-locul poporului evreu, ca o expresie a tuturorbucuriilor, durerilor, speranţelor, căderilor şiînălţărilor lui. De aceea prin ea Templul din Ie-rusalim îşi îndeplineşte cu adevărat menirea sade casă a Domnului, în care Dumnezeu locu-ieşte împreună cu oameni pe pământ. Aici, laTemplul din Ierusalim, Sf. Fecioară Maria a ră-mas în rugăciune şi apropiere de Dumnezeuvreme de 12 ani. A ieşit iarăşi în lume, ca o fe-cioară neprihănită şi ca un vas ales doar în clipaîn care a sosit „plinirea vremii” (Galateni 4,4),când avea să aibă loc întruparea Mântuitorului.

Fecioara Maria, prin viaţa sa aleasă şisfântă, s-a învrednicit să fie „Biserică nefăcutăde mână a Împăratului Ceresc”, „cortul cel ce-resc” şi „cămara cea de mult preţ”, cum o nu-mesc cântările liturgice din această zi.

Prin viaţa ei de ascultare şi smerenie,Sf. Fecioară Maria rămâne de-a pururi o icoanăvie a sfinţeniei şi a curăţiei spirituale, un modelviu de urmat şi întruchipat.

Şi noi suntem chemaţi să fim următoriai Mântuitorului Ceresc, „cel care ne-a mântu-it şi ne-a dat o chemare sfântă” (II Timotei; 1,9) şi mai ales să fim împlinitori cu cuvântul şicu fapta a poruncilor evanghelice.

Şi noi suntem chemaţi să intrăm în fie-care zi a vieţii noastre în Biserică, unde să neadăpăm sufletul din apa cea vie a învăţăturii luiHristos şi din „verdeaţa dumnezeieştilor SaleTaine”, unde să ne bucurăm de prezenţa Sf. Tre-imi, a Sf. Fecioare Maria şi a tuturor sfinţilor şisă trăim cu Hristos şi în Hristos în zările veşni-ciei.

Diac. Ardeleanu ŞtefanParohia Fefelei–Mizil

Vând 2 geamantanemari şi 2 mici pe rotile; 3 bu-toaie de 100 litri de metal, 5 ta-burete mici (tip Relaxa); 2 tele-foane fixe (tip vechi cu tasta-tură); geamuri - tâmplărie lemn

(3 bucăţi), toate la preţ negociabil. Informaţiisuplimentare la telefonul: 0244 251 381.

*Vând apartament în zona centrală, etaj

II, cu trei camere decomandat, două balcoane,două băi, garaj şi beci. Relaţii suplimentare latelefonul 0720 258 029.

*Vând butelie şi două arzătoare de ga-

ze. Informaţii la telefonul 0244 251 578.*

Vând apartament cu două camere, si-tuat la parter, str. M. Bravu, nr. 191. Relaţiisuplimentare la numerele de telefon: 0724 551079 sau 0762 625 442.

*Vând 1 pogon – viţă de vie - situat în

comuna Tohani; vând 1 hectar de pământ la şo-sea în zona Relaxa. Relaţii suplimentare la tele-fonul: 0764 396 964.

*Vând casă cu trei camere, bucătărie,

magazie în suprafaţă totală de 280 metri pă-traţi, posibilitate de racordare la gaze. Relaţiisuplimentare la telefonul: 0733 352 581.

*Vând cort de şase persoane, nou –

preţ: 450 lei. Informaţii suplimentare la tele-fonul: 0734 546 308.

*Vând furtun de aragaz + butelie şi o

maşină de cusut rusească, la preţ convenabil.Relaţii la telefonul: 0244 252 215.

*Vând apartament în zona M.F.A.,

relaţii suplimentare la telefonul: 0724 041 821.*

Vând casă, teren (apă, canalizare), si-tuată pe strada Spiru Haret, nr. 5. – preţ nego-ciabil. Relaţii la telefonul 0244 250 695 sau0744 210 203.

*Vând în zona Teilor, apartament cu

două camere, etajul 4, preţ avantajos. Relaţii latelefonul 0745 858 176.

*Vând maşină de cusut Veronica, tip mobilă.Informaţii suplimentare la telefon 0761656514

9 IANCU MARIA (1949)9 PETRE TUDOR (1934)9 SUDITU ADRIAN-DUMITRU

1975)9 BAICU ANASTASE (1943)9 CHIRBEA CONSTANTIN

(1938)9 BĂDICIOIU MARIA (1935)9 CATRINOIU ELENA (1928)9 RADU GHEORGHE (1937)9 ILIE ENE (1924)9 PREDA ION (1930)

Mica publicitateMica publicitate

Dumnezeu Dumnezeu să-i odihnească să-i odihnească

în pace!în pace!

IInnttrraarreeaa îînn BBiisseerriiccăă aa MMaaiiccii iiDDoommnnuulluuii ((2211 NNooiieemmbbrriiee))

Pe data de 3 iulie, salade consiliu a Primăriei a găz-duit conferinţa de presă ce aavut ca subiect demararea con-tractului de execuţie în cadrulproiectului „Reabilitarea şiModernizarea Reţelei StrăziUrbane, Oraş Mizil”. La con-ferinţă au fost prezenţi: dl. pri-mar Emil Proşcan; dl. DoruMladin - manager proiect;funcţionari publici ai primă-riei; dl. Cătălin Laslău - re-prezentat al S.C. TEHNOLO-GIA RADION S.R.L. Bucu-reşti (antreprenor) dl. HoriaBarnaure - reprezentant S.C.ROMAIR CONSULTINGS.R.L. Bucureşti (supervizoral contractului); dl. DanielLazăr - ziarist „InformaţiaPrahovei” şi reprezentanţi aipresei locale.

Prin acest proiect se ur-măreşte: îmbunătăţirea condi-ţiilor de circulaţie; atragereatraseului în circuitul turisticnaţional, prin creşterea numă-

rului de furnizori de turism şiturişti; diminuarea costurilorde transport; creşterea ariei şisuprafeţelor de dezvoltare;crearea unor locuri de muncădirecte şi indirecte în sectoa-rele conexe.

În cuvântul său, dl. pri-mar Emil Proşcan a spus print-re altele: „Ca urmare a lipseide profesionalim a unor firmece au câştigat licitaţii în trecutşi care din dorinţa de a acu-mula un câştig mai mare aufăcut diferite compromisuri înceea ce priveşte calitatea lu-crării, cel mai adesea umblân-du-se la infrastructura subte-rană interesul Primăriei a fostacela de a iniţia o licitaţie exi-gentă. În acest context, dorescca această investiţie să fie dereferinţă şi să primeze cali-tatea. Atenţionez că voi verifi-ca personal tot ce se întâmplăpe parcursul derulării acestuiproiect.”.

Din prezentarea domu-

lui Laslău am aflat că firma pecare o reprezintă a efectuat înjur de 1000 de lucrări de re-abilitare (în special de dru-muri), că resursele materialesunt proprii iar dotarea este deultimă generaţie. Şi domnulHoria Barnaure a dorit să sub-linieze profesionalismul de ca-re dă dovadă firma pe care oreprezintă spunând: „Avem oexperienţă de 10 ani şi întot-deauna am lucrat în proiecteimportante iar rezultatele aufost din cele mai bune”.

Despre acest subiect,vom reveni în diferite numereale publicaţiei noastre.

Cu această ocazie facemun apel către cetăţeni să sebranşeze rapid la utilităţi, de-oarece străzile odată moderni-zate nu vor mai fi accesibileunor intervenţii pentru utilităţiparticulare.

A consemnat Gabriela NEGOIŢĂ

Conferinţă de presă

Reabilitarea şi Modernizarea Reţelei de Străzi din oraşul Mizil

Pagina 11 Nr. 75 / Noiembrie 2010

La operaţiunile militare pentru eliberareapărţii de nord-vest a ţării armata română a partici-pat cu 28 de divizii, 1 corp aerian, 2 brigăzi de arti-lerie antiaeriană cu alte unităţi şi formaţiuni, însu-mând un efectiv de circa 275.000 militari. Pierde-rile suferite de trupele române, între 1 septembrie şi25 octombrie 1944, s-au ridicat la 49.744 oameni(morţi, răniţi şi dispăruţi), iar cele provocate inami-cului au fost de 21.434 militari.

Ofensiva propriu-zisă pentru eliberareapărţii de nord-vest a României a fost declanşată la9 octombrie 1944, acţiunile militare încadrându-seîn operaţia Debreţin, concepută şi executată deÎnaltul comandament sovietic. Armata 4 română,încadrată iniţial la flancul drept de Armata 7 de gar-dă sovietică, apoi de Armata 40 sovietică, iar laflancul stâng de Armata 27 sovietică, a acţionat pedirecţia generală Luduş, Bonţida, Jibou, Carei.

Prin operatiunea Debreţin trebuiau elibe-rate regiunile din estul Ungariei, până la râul Tisa.Actiunile ofensive s-au desfăsurat în trei etape. Pri-ma dintre acestea a durat din 9 până în 13 octom-brie 1944, când trupele româneşti au rupt apărareainamică de pe linia de contact, au avansat pe valeaSomeşului Mic şi au cucerit înalţimile de la vest derâu. Marile unităţi române au continuat ofensivaîmpreună cu Corpul Sovietic de Armată 104, aju-tând la eliberarea oraşului Cluj.

În a doua etapă, între 14 şi 20 octombrie,rezistenţa inamică a fost zdrobită în Munţii Făget şiMeseş. Obiectivul ofensivei a fost atins în etapa atreia, între 21 şi 25 octombrie, când inamicul a fostalungat din oraşele Carei şi Satu Mare, dincolo degraniţa româno-ungară, pe 25 octombrie 1944.

Pentru a treia etapa, comandantul Armateia 4-a, generalul Gheorghe Avramescu, a hotărât săîndrepte eforturile cu prioritate pentru eliberareaoraşului Carei şi cu o parte din forţe să eliberezeoraşul Satu Mare. Misiunea trupelor române a fostextrem de grea deoarece inamicul se afla în avan-taj, el structurându-şi limita dinaintea apărării pepuncte de sprijin şi noduri de apărare în special înoraşe.

Pentru eliberarea oraşului Carei a fost con-cepută o mare manevră de învăluire, cu patru divi-zii din Corpul 6 Armată, care urma să nimiceascăinamicul din zona oraşului, în timp ce Corpul 2Armată împreuna cu Divizia 11 Infanterie aveau săatace de la sud rezistenţa inamicului din Satu Mare.Atacul a început în seara zilei de 24 octombrie, iarîn dimineaţa zilei de 25 octombrie a fost eliberatultimul oraş românesc de la graniţa de vest.

Ziua de 25 octombrie va deveni astfel unsimbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului ro-mânesc şi a fost consfinţită, ulterior, ca Zi a Arma-tei Române.

În general, armatele din Occident nu săr-bătoresc o dată anume ca zi a armatei. În aceeaşitradiţie se încadra şi armata română în perioada in-terbelică. Excepţie de la această regulă fac Franţa,Germania şi Italia.

În ţara noastră, pe data de 20 iulie 1951,Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis Decretulnr. 125 în vederea declarării zilei de 2 octombrie,pentru prima oară, ca „Ziua Forţelor Armate aleR.P.R.”. Motivul acestei alegeri îl constituia faptulcă, la 2 octombrie 1943, Stalin aprobase organi-zarea Diviziei „Tudor Vladimirescu” din prizonieride război români, care, alături de cei constituiţi înDivizia „Horia, Cloşca şi Crişan” vor forma nucle-ul viitoarei armate „populare” din România.

În anul următor retragerii trupelor sovieti-ce din ţara noastră, prin Decretul nr. 381 din 01.10.1959 ziua de 25 octombrie devine Ziua Armatei.Motivul acestei opţiuni trebuie căutat în faptele dearme ale Armatei Române şi în rezultatul acestora:reîntregirea graniţei de Vest a României şi anularea,de facto, a prevederilor Dictatului de la Viena.Acesta a fost singurul obiectiv strategic naţional,realizat efectiv de Armata Română pe câmpul deluptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului depace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate,încheiat la 10 februarie 1947.

Deci, 25 octombrie 1944 semnifică dataeliberării totale a nord-vestului Transilvaniei de subocupaţia şi administraţia străină. Chiar dacă acestteritoriu a fost preluat iniţial de administraţia sovie-tică, fiind retrocedat României pe 9 martie 1945 (lacâteva zile după instalarea guvernului Groza, pe06.03.1945), în ziua de 25 octombrie 1944 ArmataRomână a trăit un moment înălţător, prin atingereahotarului firesc al patriei sale.

plt. mj. Eugen Grigore

25 OCTOMBRIE25 OCTOMBRIE

Ziua Armatei RomâneZiua Armatei RomâneNemulţumirile din învăţământ

persistăNemulţumirile profesorilor cresc

de la o zi la alta. Starea de incertitudineîn care se află sistemul educaţional pro-voacă nu numai revendicări salariale,dar şi îngrijorarea tuturor celor impli-caţi (cadre didactice, părinţi, elevi etc)vis-a-vis de condiţiile de pregătire şinivelul educaţional. Am înţeles multelucruri, discutând - în timpul unei man-ifestări spontane de protest la Liceul„Grigore Tocilescu - cu dl. Oprea Ro-meo Alexandru, lider de sindicat.

Deocamdată vom consemna opi-niile câtorva cadre didactice din oraşulnostru, care au binevoit să răspundăunui set de întrebări, vizând actualasituaţie din domeniu.

Iată, pe scurt, care au fost punc-tele de vedere ale celor intervievaţi, re-zumate în câteva concluzii:

Majoritatea profesorilor cred căguvernul manifestă indiferenţă faţă decadrele didactice şi faţă de învăţământîn general. Se reproşează lipsa de vizi-une cu care e tratat viitorul tinerei ge-neraţii, conţinutul programelor şcolare,reforma aiuristică, grilele de salarizareşi nivelul pensiilor care îi aşteaptă.

Deciziile guvernanţilor sunt con-siderate incompetente, chiar irespons-abile, cu afectarea gravă a celor cu ven-ituri mici. Programul actual de învă-ţământ a condus, în timp, la o scădereevidentă a gradului de pregătire al ele-vilor, ca o consecinţă firească a gradu-lui inutil de încărcare prea mare a pro-gramei de învăţământ precum şi de lip-sa de consecvenţă a examenelor naţi-onale. În consecinţă, trebuie gândit pe operioadă mai lungă iar reforma să fieadptată nevoilor acuale şi studiului dedezvoltare al României.

În general nivelul de dezvoltareşi de cunoştinţe al elevilor este consi-derat insuficient, chiar submediocru.Până şi interesul copiilor este conside-rabil mai scăzut, lucru care conduce lalipsa de preocupare în domeniu şiaduce grave prejudicii gradului de pre-gătire al generaţiilor următoare.

Deşi părerea generală este căgrevele nu au un grad de eficienţă ridi-cat şi nu conduc la rezultate concrete înfavoarea profesorilor, totuşi acesteasunt considerate ca singura armă via-bilă prin care ei se pot exprima în pre-zent, chiar dacă se aduc unele preju-dicii desfăşurării procesului de învăţă-mânt.

Se poate concluziona că educaţiaşi învăţământul în general traversează operioadă de mari tulburări şi dis-funcţionalităţi ca rezultat al lipsei deviziune şi al ineficienţei guvernelor şipoliticienilor aflaţi la putere în ultimii20 de ani.

Cristina COLŢ

Pe data de 20 octombrie,la Liceul Teoretic „Grigore To-cilescu”, s-au desfăşurat alegeripentru Consiliul elevilor, o primălecţie de democraţie pentru aceş-tia, după cum ne spunea domni-şoara profesor Aura Frusinoiu,cea care ne-a oferit informaţiileprivitoare la eveniment.

Din peste 600 de eleviau avut drept de vot aproximativ500 (de la clasa a V-a până la aXIII-a seral) şi şi-au exercitatacest drept 477 de elevi.

Alegerile au fost câşti-gate de Rusoiu Martha, caredevine astfel preşedinte al Con-siliului elevilor, reprezentant alliceului în Consiliul Judeţean al

elevilor; Coşciug Carmen ur-mând să fie vicepreşedinte, la felca şi Pătraşcu Irina.

Aceste alegeri au fostimportante şi datorită faptului căpreşedintele Consiliului elevilorva face parte din Consiliul profe-soral şi din Consiliul de adminis-traţie al şcolii, astfel elevii avândposibilitatea să-şi spună punctulde vedere asupra problemelorşcolii.

Organizarea alegerilorşi derularea întregii activităţi sedatorează unei echipe formatedin directorii instituţiei, profeso-rilor: Aura Frusinoiu – coordona-tor proiecte, Valentina Cernat,Adina Cochirleanu, Laura Şer-

ban, Galeş Livia; doamnei secre-tare Maria Buzu; domnului Şer-ban Cătălin - analist programa-tor; elevilor: Gheorghe Loreda-na şi Grigore Ştefan – reprezen-tanţi ai liceului, CălugăreanuGeorgiana şi Gresoiu Dorian -reprezentanţi ai gimnaziului.

Activitatea s-a desfăşu-rat de la ora 8 la ora 17, seriozi-tatea cu care elevii au tratatalegerile demonstrând că au cu-rajul responsabilităţii.

Ei sunt de fapt tinerii încare ne punem speranţa că vorreuşi să construiască o societatebazată pe valori autentice. Felicitări şi mult succes!

a consemnat Gabriela Negoiţă

Lecţia de democraţieLecţia de democraţie

Nr. 75 / Noiembrie 2010 Pagina 12

Colegiul Director

PrimarEmil PROŞCAN

ViceprimarNicolai PAŞOL

ADRESA PRIMĂRIEI

B-dul Unirii nr. 14 MizilJudeţul Prahova

Cod Poştal: 105 800Telefoane: 0244 250 027

0244 250 028Fax: 0244 251 120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro

REDACŢIAGabriela Andreea NEGOIŢĂCristina COLŢ (colaborator)Lucian MĂNĂILESCU - secretarde redacţie

ADRESA REDACŢIEI:

Str. Mihai Bravu, nr. 58Tel./fax: 0244 252 722; e-mail:postalionul_mizilean@yahoo.com

TEHNOREDACTARE

Gheorghe ANGHELe-mail:

office@excelltipo.roTel. 0788 181 648

SC EXCELLTIPO SRL MIZIL

ISSN 1548 - 6903ISSN 1548 - 6903

„E timpul, Doamne, vara a fostlungă” (Rainer Maria Rilke)

În octombrie 2009, prezent la cea de atreia ediţie a Concursului Naţional de Literaturăde la Mizil, Adrian Păunescu a spus câtevalucruri care, citite azi, devin o mărturie tulbură-toare şi premonitorie:

„Obligaţiile de fiecare zi şi restanţe din-tr-un trecut ce nu se lasă dus m-ar obliga să fiuîn altă parte. Dar dragostea de dumneavoastră şipreţuirea pe care o acord lui Emil Proşcan m-auadus aici. Sunt nedormit, dar aşa cum mai spu-neam probabil că o să-mi fac toate porţiile desomn şi toate părţile de concediu după moarte.

Anul trecut eram mai mulţi, eram maimulţi mai ales prin valorile care erau lângă noi şinu realizam întru totul că sunt lângă noi. Aşa efăcută fiinţa noastră, să înţeleagă nişte valori,nişte evenimente, abia după ce ele nu se mai potrepeta. Este incredibil că anul trecut erau Gri-gore Vieru şi Tatiana Stepa în această scenă, iarîn ianuarie a trebuit să-l lăsăm pământului peGrigore Vieru. Ce să mai zic despre moartea la46 de ani a Tatianei.(...)

Şi băiatul acela care cântă, Raul Cârs-tea, este unul dintre oamenii de bază ai Cena-clului Flacăra şi, deşi ne-am văzut rar, el nu m-aocolit din lichelism, cum au făcut-o alţii.

E o senzaţie cu totul excepţională sămergi prin ţara ta şi s-arunci ochii-n stânga, săîntorci ochii în dreapta şi să vezi recoltele la careai contribuit. Este o chestiune colosală. Parcă-ţipare şi rău să mori când vezi că răsar, nu imedi-at, mereu răsărirea este de durată, răsar acele va-lori în care-ai crezut, pe care le-ai descoperit, pecare le-ai ocrotit, pe care le-ai afirmat - chiardacă unele te-au trădat s-au întors la tine după untimp – dar să observi că viaţa valorilor esteinfinită.

Domnul Proşcan mă îndemna la reflec-ţii cu privire la cultură. Am crezut că s-a pierdutsimţul culturii. M-am gândit că apăsaţi de atâteanevoi numai de cultură nu au nevoie oameniinecăjiţi. M-am înşelat. Iar una din definiţiile cul-turii ar fi asta: puterea de a semăna azi şi de a aş-tepta recolta cine ştie când. Plecarea, atât de tim-

purie a unor oameni, de cele mai multe ori maitineri decât noi, trebuie să ne pună probleme declasament al valorilor. Trebuie să vedem cumarată ele, în ce credem, ce le lăsăm tinerilor săînveţe.(...)

Fac precizarea că înţeleg capitalismulca societate a competiţiei, dar nu-l înţeleg ca peo întoarcere la feudalism. Ceea ce se întâmplă,din păcate, în capitalismul românesc asta este,întoarcere la feudalism. Nu se pun problemeleaşa cum o pretinde epoca modernă. E greu de totde trăit astăzi şi cu atât mai greu e de gândit pen-tru viitor. Observăm în jurul nostru paragină, iarRomânia este la erată; undeva la erata cărţii deistorie a continentului. Poate face orice derbedeuplanuri pe harta nostră, poate hotărî orice ticăloscă nu suntem un stat naţional unitar...

Cu toate aceste griji am venit în faţadumneavoastră – nu acuz pe nimeni, n-am nicirăceala de cuget să fac analize neiertătoare, suntdoar profund mâhnit că între timp trece viaţa. Şi,vorba lui Beniuc într-o poezie teribilă a lui:„Nimeni nu ştie, până mâine / Ce s-o mai alegeşi de mine...”

Nu ştiu când ne vom revedea, de aceeatrebuie trăite clipele împreună cu sinceritate şiprofunzime şi, poate, trebuie introdus un regimsever de comunicare între oameni. Cred că astane-a mai rămas.”

Cu el moare o lume şi moare un timp

Au spus mulţi, în ziua plecării Poetuluiîn eternitate, că poporul român i-a cerut iertare.Eu nu cred asta! Poporul român, pe care AdrianPăunescu l-a iubit necondiţionat, n-a învăţat încăpovara repetabilă a lacrimilor.

Durerea profundă şi adevărată nu este,se pare, vocaţia noastră. Cu puţine excepţii, înaceste zile am auzit doar corul bocitoarelor pro-fesioniste, înghesuindu-se să prindă o mână dincoliva gloriei.

De aceea au fost cu atât mai preţioase,pentru mine, cele scrise de Cleopatra Lorinţiu,în numărul 11 al revistei Vatra veche: „Puţiniiubitori totali de literatură am cunoscut, puţinipoeţi făcuţi din lut pur poetic există, puţine geniirisipite printre noi. Într-un timp al unei modepoetice, Adrian Păunescu a aruncat peste bordtoate facilităţile poeziei moderne şi „s-a riscat”să fie clasic. Un Rembrandt rătăcit între impre-sionişti. Dar ce răsuflare, ce forţă, ce capacitatede a crea perle rare şi cânturi uriaşe.

A ştiut să ajungă la public. Când se în-treba ce iarbă va creşte pe mormântul său, sevede treaba că se temea de judecata pripită saurăutăcioasă a istoriei.

Istoria pe care o scriu…învingătorii. Pecând, vai, acum poporul român pare învins… Eucred că numai pare. După cum cred că noi, ro-mânii, înţelegem greu nuanţele, că vrem să ju-decăm numai în alb şi negru, în tuşe mai groase,

în judecăţi tranşante şi care se sustrag de multeori subtilului. În rest, rămânem la fel : împărţiţiîn două.

Alt Adrian Păunescu nu va mai fi, cu elmoare o lume şi moare un timp. Încheierea ro-mantismului românesc se face prin Adrian Pău-nescu. O încheiere târzie dar ca un strigăt ade-vărat, ca un apel la conştiinţă şi solidaritate.Oare, un strigăt în van ? Cine poate şti…”

Înapoi la casele noastreAida HANCER

Aştept să treacă ziua a treia şi să vorbimdespre o moarte care nu dovedeşte nimic. Defapt orice capac negru poartă în el o oglindă. Câ-te şanse am să nu mă găsesc pe mine în imaginealui? Aici a locuit şi a creat poetul Adrian Pău-nescu, mi se pare că o să scrie pe colţul de blocsau de casă a lui, aşa cum i-au scris şi lui Nichita- poate chiar la scara vecină sau aiurea, simbo-lic, lângă un chioşc unde se vând covrigi calzidimineţile. Pentru că poeţii nu locuiesc niciundeşi creează peste tot.

Astăzi mergeam tristă pe Calea Vic-toriei. Astăzi nimeni nu câştigă nimic, şi florăre-sele, ca nişte poeme vesele şi nelalocul lor stri-gau: Haideşi la flori! Flori pentru Adrian. Celemai triste şi mai urâte flori din lume s-au vândutastăzi de la Universitate până la Academie.

Şi acum am să mă întorc la poezie... A fost o dată ca niciodată un împărat în

mijlocul unei împărăţii de pământ. Cei trei fii auplecat să se lupte pentru iubire şi pentru alte ju-mătăţi de împărăţii, iar el- tatăl- a rămas singur,cu un ochi plângând şi altul zâmbind.

Se numea Adrian, ferecase în numelelui cea mai frumoasă pasăre albastră. Împărăţialui era întinsă, oamenii tineri, femeile nemachia-te şi neobosite. Bărbații în general se judecaudin când în când pentru câte-o chitară. Alte prob-leme nu se iviseră până atunci, şi duşmanii seînsuraseră şi-şi creşteau pe la graniţi copiii.

Totul era bine, şi toţi ştiau despre plân-sul stâng şi zâmbetul drept ale împăratului. Îiaduceau batiste şi câte-o cană de vin fiert, dan-sau în faţa lui iar el le spăla întotdeauna pi-cioarele obosite, cu ultimile puteri ale dimineţii.

Într-o zi însă liniştea împărăţiei s-a lovitde un colţ de piatră şi a căzut sfărâmată. Împă-ratul Adrian a plecat să caute leac pentru ochiilui şi nimeni n-a îndrăznit să-l însoţească.

Nu-şi face probleme însă, şi caiii suntmorţi şi trăsura e moartă. O să se lase ajuns dinurmă, ochii lui nu se vor vindeca niciodată. Îi vaascunde în pene de păun şi nouă ni se va păreacă-i vedem albaştri, liniştiţi, poate un pic obosiţişi apatici. Acesta este poetul, ca un soldat: viaţalui personală e praf şi pulbere.

Iar moartea lui ne strânge pe toţi într-unpumn cald, ne sărută scurt şi ne fugăreşte înapoipe la casele noastre.

AADDIIOO,, AADDIICCĂĂ RRĂĂMMÂÂII......