INDRUMAR DE AFACERI

PENTRU IRAK

- 2013 -

1

C U P R I N S

I. Date generaleII. Stadiul de dezvoltare al sectoarelor economiei irakieneIII. Informatii utile

I. Descriere generala

a) Scurt istoric al perioadei moderneCa parte a Imperiului Otoman, Irakul a fost ocupat, in timpul Primului Razboi

Mondial (1914 -1918) de Marea Britanie. In 1920, i-a fost impusa administratia britanica, sub mandatul Ligii Natiunilor.

Si-a dobandit independenta in anul 1932, ca regat. In 1958, a fost proclamata Republica dar, ulterior, tara a cunoscut regimuri totalitare succesive, pana in 2003 cand a fost inlaturat ultimul dictator, Saddam Hussein.

Disputele teritoriale cu Iranul au degenerat, in perioada 1980 - 1988 intr-un razboi costisitor, in care au murit peste un milion de persoane, de ambele parti.

In august 1990, Irakul a invadat Kuweitul, determinand izbucnirea Primului Razboi din Golf (ianuarie–februarie 1991), cand alaturi de fortele coalitiei internationale, sub comanda militara a SUA, au fostt si state arabe si islamice.

Dupa eliberarea Kuweitului, Consiliul de Securitate ONU a impus Irakului programul de renuntare la armele de distrugere in masa, inclusiv vectorii de transport. Timp de 12 ani, au avut loc numeroase incidente legate de accesul inspectorilor ONU in obiective strategice irakiene.

In martie 2003, Coalitia internationala condusa de SUA a invadat Irakul, dar nu au mai reusit sa atraga in coalitie statele arabe. Operatiunile militare, de scurta durata, au condus la rasturnarea regimului Saddam Hussein.

Autoritatea Provizorie a Coalitiei a administrat temporar tara, dupa invazie, si a transferat prerogativele puterii administrative, la 28 iunie 2004, Guvernului Interimar Irakian, care a functionat in baza Legii Administrative de Tranzitie. La 30 ianuarie 2005, urmare alegerilor organizate, a fost constituita Adunarea Nationala de Tranzitie, a carei principala atributie a fost adoptarea noii Constitutii irakiene. Aceasta a fost supusa referendumului national, la 15 octombrie 2005. La 15 decembrie 2005, au fost alesi cei 275 membri ai Consiliului Reprezentantilor. La 20 mai 2006, noul guvern, primul executiv constitutional in ultima jumatate de secol, a preluat prerogativele puterii.

La 31 ianuarie 2009, in Irak s-au desfasurat alegeri locale (pentru consiliile provinciale, mai putin in cele 3 provincii din Kurdistan), iar la 7 martie 2010 s-au desfasurat alegeril generale.

La 7 martie 2010 s-au desfasurat alegeril generale. Principalele coalitii parlamentare au fost Al-Iraqiya, Statul de Drept, Alianta Kurdistanului. Negocierile pentru formarea guvernului au durat mai mult de 7 luni, premierul Nuri al-Maliki anuntand cabinetul la 18.12.2010.

La aprox. 9 ani de la demararea razboiului, trupele americane au parasit Irakul la mijlocul lunii decembrie 2011.

b) Coordonate geografice Repere: 33o latitudine nordica, 44o longitudine estica. Suprafata: 438.317 kmp; pamant arabil – 13,12%; irigatii – 35.250 kmp.

2

Granite: 352 km cu Turcia (NV, V), 605 km cu Siria (NV) 1.458 km cu Iran (NE, E), 181 km cu Iordania (V), 814 km cu Arabia Saudita (V, SV), 240 km cu Kuweit (S), 58 km de coasta la Golful Persic (S).

Relief: lanturi muntoase inalte (varfuri de peste 3.500 m) de-alungul granitelor cu Turcia si Iran, campii (si cu zone inundabile) in centru si sud, desert in vest.

Ape: fluviul Eufrat – 2.815 km, fluviul Tigru – 1.899 km, raul Al Trei-lea – 565 km. Clima: ierni aspre, cu masive caderi de zapada, in zonele muntoase, dar blande

in rest; veri excesive, uscate. Resurse naturale: petrol, gaze naturale, fosfati, sulf

c) Locuitori Populatie: 31.129.225 (estimare in iulie 2012); structura pe varsta: 0–14: 37%,

15–64: 58,9%, peste 65: 3,1%; rata cresterii demografice: 2,34%; speranta de viata: barbati – 69 ani, femei – 72 ani

Populatia marilor orase: BAGHDAD (capitala) 5,751 loc; Mosul 1,447 mil.loc; Erbil 1,2 mil.loc; Basra 923.000 loc; Sulaymaniyah 900.000 loc.

Grupuri etnice: arabi: 75-80%, kurzi: 15-20%, turkmeni, asirieni, altii: 5% Religii: Islam 97% (Shiiti: 60-65%, Sunniti: 32-37%), Crestini, altii: 3% Limba oficiala: araba. Alte limbi vorbite: kurda, turcomana, asiriana, armeana Alfabetizare: barbati – 84%, femei – 64% Prefix telefonic +964

d) Guvernare Numele tarii: local – Al Jumhuriyah al Iraqiyah, engleza – Republic of Iraq Forma de guvernamant: democratie parlamentara Capitala: Bagdad Fus orar (ora oficiala): GMT + 3 Unitati administrative: 18 guvernorate (muhafazat, singular - muhafazah) intre

care 3 formeaza o regiune – Al Anbar, Al Basrah, Al Muthanna, Al Qadisiyah (Ad Diwaniyah), An Najaf, Babil, Baghdad, Dhi Qar, Diyala, Karbala, Kirkuk, Maysan, Ninawa, Salah ad Din, Wasit, Regiunea Autonoma Kurdistan (Kurdistan Regional Government) – compusa din Arbil (Erbil), Duhok, As Sulaymaniyah.

Ziua Independentei: 3 Octombrie 1932 Ziua Nationala: 14 Iulie 1958 – rasturnarea monarhiei si proclamarea republicii

(actualul guvern urmeaza sa declare o noua Zi nationala) Constitutia: ratificata la 15 octombrie 2005 Sistemul legislativ: bazat pe legi europene civile si Islam Sufragiul: universal, varsta minima – 18 ani Presedintele: Jalal TALABANI (din 6 aprilie 2005, reales in decembrie 2010); Primul Ministru: Nuri al-MALIKI (din 20 mai 2006, re-confirmat in functie la

21.12.2010); vice-premieri ROSCH NURI SHAWAYS, HUSAIN AL-SHAHRISTANI si SALEH AL-MUTLAQ;

Cabinetul: format din premier si ministri propusi de acesta; aprobati prin majoritate absoluta de Consiliul Reprezentantilor (Parlament);

Legislativul: Consiliul Reprezentantilor, unicameral, perioada de 4 ani; 325 membri (317 alesi pe liste si 8 rezervate pentru minoritati), in sistem de reprezentare proportionala. Rezultatele alegerilor generale din 07.03.2010 pentru Consiliul Reprezentantilor (engleza): Iraqi National Movement – 25,9%, State of Law Coalition – 25,8%, Iraqi National Alliance – 19,4%, Kurdistan Alliance –

3

15,3%, Change List – 4.4%, Tawafuq Front – 2,7%, Iraqi Unity Alliance – 2,9%, Kurdiatan Islamic Union – 2,3%, Kurdistan Islamic Group – 1,4%;

Autoritatea Judiciara: Inaltul Consiliu Judiciar, Curtea Suprema Federala de Justitie, Curtea Federala de Casatie, Departamentul Procurorului Public, Comisia Judiciara de Supraveghere, alte curti judiciare federale

Partidele politice si lideri: (engleza): Badr Organization [Hadi al-AMIRI]; Da'wa Party [Prime Minister Nuri al-MALIKI]; Da'wa Tanzim [Hashim al-MUSAWI branch]; Da-wa Tanzim [Abd al-Karim al-ANZI branch]; Fadilah Party [Hasan al-SHAMMARI and Ammar TUAMA]; Goran (Change) List [Nushirwan MUSTAFA]; Hadba Gathering [Athil al-NUJAYFI]; Iraqi Covenant Gathering [Ahmad Abd al-Ghafur al-SAMARRAI]; Iraqi Constitutional Party [Jawad al-BULANI]; Iraqi Front for National Dialogue [Deputy Prime Minister Salih al-MUTLAQ]; Iraqi Islamic Party or IIP [Usama al-TIKRITI]; Iraqi Justice and Reform Movement [Shaykh Abdallah al-YAWR]; Iraqi National Congress or INC [Ahmad CHALABI]; Iraqi National Accord or INA [Ayad ALLAWI]; Islamic Supreme Council of Iraq or ISCI [Ammar al-HAKIM]; Kurdistan Democratic Party or KDP [Presedintele Kurdistan Regional Government Masud BARZANI]; Future National Gathering [Finance Minister Rafi al-ISSAWI]; National Iraqiyun Gathering [Usama al-NUJAYFI]; National Movement for Reform and Development [Jamal al-KARBULI]; National Reform Trend [former Prime Minister Ibrahim al-JAFARI]; Patriotic Union of Kurdistan or PUK [President Jalal TALABANI]; Renewal List [Vice President Tariq al-HASHIMI]; Sadrist Trend [Muqtada al-SADR]; Sahawa al-Iraq [Ahmad al-RISHAWI].

Participarea la organizatii internationale: (acronime in engleza) ABEDA, AFESD, AMF, CAEU, CICA, FAO, G-77, IAEA, IBRD, ICAO, ICRM, IDA, IDB, IFAD, IFC, IFRCS, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IPU, ISO, ITSO, ITU, LAS, MIGA, NAM, OAPEC, OIC, OPCW, OPEC, PCA, UN, UNCTAD, UNESCO, UNIDO, UNWTO, UPU, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO (observator).

e) Economie Scăderea numarului atacurilor insurgente şi un mediu de securitate îmbunătăţit a

contrbuit la impulsionarea activitatii economice, în special în sectorul energiei, constructiilor, comerţului cu amănuntul. Potenţialii investitori straini au inceput sa priveasca Irakul cu mult mai mult interes, dar se plang de dificultăţi în dobândirea de terenuri pentru proiecte şi de alte obstacole “reglementate”. Economia Irakului este dominata de sectorul petrolier, care furnizeaza peste 90% din veniturile guvernamentale şi 80% din devizele straine. Abia la mijlocul lui 2009, productia de petrol a atins nivelul de dinaintea invaziei. Contractele semnate cu companiile internationale petroliere au potentialul de crestere a productiei, dar Irakul are nevoie de modernizarea instalatiilor petroliere, conductelor si infrastructurii de export.Irakul face progrese modeste în construirea instituţiilor necesare punerii în aplicare a politicii economice. In 2010, Bagdadul a semnat acorduri cu FMI şi cu Banca Mondială pentru demararea de noi programe care sa contribuie la consolidarea instituţiilor economice ale Irakului. Se urmareste in continuare crearea unui pachet de legi, un cadru juridic modern pentru sectorul petrolier şi un mecanism pentru împartirea echitabila a veniturilor din petrol în cadrul naţiunii. Contractele recente incheiate de autoritatile irakiene cu marile companii petroliere au ca scop cresterea veniturilor din petrol. Irakul va trebui să

4

modernizeze capacitatile de rafinare şi infrastructura de export pentru a maximiza rezultatele exploatarii petrolului. Guvernul doreste implementarea unei strategii pentru atragerea investiţiilor străine în economia Irakului. Consiliile provinciale isi utilizeaza propriile bugete pentru a promova şi facilita investiţii la nivel local. Banca Centrală mentine cu succes un curs de schimb stabil la aproximativ 1190 dinari irakieni/USD. Progresele macroeconomice nu se regasesc inca in nivelul de trai al irakienilor. Implementarea reformelor cum sunt restructurarea bancilor si dezvoltarea sectorului privat constituie pasi importanti pentru dezvoltarea viitoare a tarii.

Moneda: dinarul irakian IQD; 1 USD = 1190 IQD PIB (Produsul Intern Brut): 112,6 mld.dolari SUA (estimare pentru 2011, la rata

oficiala de schimb); PIB – rata de crestere: 8,9%; PIB – compozitie: industrie – 60,5%, servicii – 29,8%, agricultura – 9,7%

Forta de munca: cca. 8,9 mil. persoane (est. 2011); rata somajului: 15% (estimare oficiala in 2010).

Rata inflatiei: 5,6% estimare pentru 2011. Rata oficiala de schimb valutar: 1.170 dinari/dolar Produse agricole: grâu, orz, orez, legume, curmale, bumbac, bovine, ovine,

păsări de curte; Produse industriale: petrol, chimicale, textile, piele, materiale de constructii,

alimente, fertilizatori, confectii metalice; Productie electricitate: 48,96 mld.KWh; consum: 55,66 mld.KWh; Productie petrol: 2,95 mil.barili/zi; Export: 2,6 mil.barili/zi Rezerve certe gaze naturale: 3,17 trilioane mc; Exporturi totale: 79,68 mld.USD (est. 2011) Produse exportate: petrol – 84%, materii prime, alimente, animale; Parteneri export: India 22.5%, SUA 22.3%, China 13.4%, Korea 11.7%, Japonia

4.8%, Olanda 4.3% (2011) Importuri totale: 47,8 mld.USD (est. 2011) Produse importate: produse alimentare, medicamente, produse manufacturate; Parteneri import: Turcia 25.3%, Siria 18.3%, China 11.7%, SUA 7.4%, Korea

4.7% (2011) Telecomunicatii: telefonie: fixa – 1,8 mil. linii (2011); mobila – 25,5 mil.utilizatori

(3 retele GSM) ; cod tara Internet – ".iq"; Aeroporturi: 104 (75 cu pista betonata: peste 3047 m – 20; 2,438 la 3,047 m –

36; 1,524 la 2,437 m – 5; 914 la 1,523 m – 6; sub 914 m – 8); Heliporturi: 20 Conducte: petrol – 5104 km; gaze naturale – 2447 km; GPL – 918 km; produse

rafinate – 1.637 km; exista doua magistrale de transport: una spre nord (Ceyhan, Turcia) si una spre sud (Basrah).

Cai ferate: 2.272 km, in mare parte dezafectate si neutilizate Cai rutiere: total – 44.900 km, din care pavate – 37.851 km Porturi si terminale: Al Basrah, Khawr az Zubayr, Umm Qasr

5

II. STADIUL DE DEZVOLTARE AL SECTOARELOR ECONOMIEI IRAKIENE

Hidrocarburile, sectorul energetic, agricultura si infrastructura reprezinta principalele sectoare generatoare de oportunitati investitionale si de afaceri. Irakul dispune de resurse umane educate si calificate; beneficiaza de resurse hidrologice si de 11% din rezervele confirmate de titei ale planetei.

Razboaiele purtate de fostul regim, sanctiunile economice si embargoul impus au ruinat economia nationala. In prezent, sectorul industrial din Irak intampina numeroase dificultati generate de distrugerile suferite in timpul razboiului la majoritatea facilitatilor de productie, precum si de uzura morala a instalatiilor, echipamentelor si utilajelor ramase in stare de functionare. Potentialul este foarte mare, iar interesul autoritatilor este foarte ridicat in special pentru anumite domenii cum sunt: industria materialelor de constructii, industria chimica si petrochimica.

II.1 HidrocarburileTiteiul a dominat si domina economia irakiana, avand in vedere ca veniturile

rezultate din vanzarile acestei materii prime au constituit 75% din PIB si peste 90% din incasarile valutare. Rezervele confirmate, de 145 mld. barili, situeaza tara pe locul 4 in lume. Specialistii in domeniu considera ca rezervele reale de titei ale tarii le-ar putea depasi pe cele saudite.

Rezervele de gaze sunt evaluate, conform unor aprecieri primare, la 3,2 trilioane metri cubi.

Sectorul a fost afectat de utilizarea, in ultimii 20 ani, a unor tehnici rudimentare de intretinere a instalatiilor si folosirea unor echipamente intregi pe post de piese de schimb pentru cele care functionau (in special in industria petrochimica).

Sectoarele upstream si downstream ale infrastructurii titeiului si gazelor sunt uzate fizic si moral, necesitand investitii considerabile pentru reparatii, reabilitari si modernizari. Investitii impresionante sunt, de asemenea, necesare si pentru dezvoltarea campurilor petroliere.

In acest proces de elaborare a legislatiei ce va reglementa sectorul petrolier irakian, un aspect important, este cel legat de statutul campurilor de extractie a titeiului. Astfel, conform actiunilor intreprinse pana in prezent, autoritatile irakiene preconizeaza elaborarea unui pachet de legi care sa creeze un cadru modern de dezvoltare al sectorului petrolier.

Irakul are 80 campuri petroliere cunoscute. Doar 17 campuri sunt exploatate in prezent (au rezerve estimate la 40 miliarde barili de titei). Exista zacaminte de titei neprospectate, care ar putea creste rezerva de titei irakiana cu 100 - 200 miliarde barili.

II.2 EnergiaEste unul din sectoarele cele mai afectate de razboaie, lipsa de intretinere, lipsa

de piese de schimb si vandalizarea liniilor de transport. Intreruperile curentului ating 16-18 de ore/zi in centrul Irakului, 12 ore/zi in sudul Irakului si 2 ore/zi in Regiunea Autonoma Kurdistan.

In contextul imbunatatirii situatiei de securitate, sectorul va prezenta cele mai importante oportunitati de afaceri dupa cel al hidrocarburilor.

Ministerul irakian al Electricitatii a formulat strategii privind constructia unor centrale cu ciclu combinat, extinderi ale liniilor de transport, finalizarea centralelor termice demarate in perioada derularii programului “titei contra hrana” si organizarea unor programe de pregatire a personalului irakian. Impedimentele majore in

6

concretizarea solicitarilor formulate sunt riscurile de securitate si vandalizarea permanenta a instalatiilor.

Informatiile referitoare la sectorul electric irakian pot fi gasite pe site-ul Ministerului Electricitatii din Irak prezentat la sectiunea de Informatii Utile.

II.3 Sectorul produselor textile Industrie: imbracaminte, bumbac (vata) de uz medicinal, tesaturi, pielarie Fabrici: 34 unitati de productie dintre care 8 in proprietatea statului

Sectorul textile este un sector consacrat in Irak; ofera urmatoarele produse: imbracaminte, tesaturi, pielarie, textile pentru uz medical. Sectorul, desi gestionat defectuos si dotat cu utilaje invechite, are un real potential de relansare in cazul identificarii unor surse de finantare corespunzatoare. Este reprezentat de 8 intreprinderi de stat:

Intreprinderea de stat pentru industria lanii, State Company for Woolen Industries Intreprinderea de stat pentru industria bumbacului, State Company for Cotton

Industries Intreprinderea de stat pentru industria de pielarie, State Company for Leather

Industries Intreprinderea de stat pentru imbracaminte, State Company for Ready-made

Clothing Intreprinderea de stat pentru industria textila, State Company for Textile

Industries – situata in provincia Wasit Intreprinderea de stat pentru industria bumbacului, State Company for Textile

Industries – situata in Hilla Intreprinderea de stat pentru covoare manufacturate, State Company for

Handmade Carpets Baghdad Factory for furniture

II.4 Sectorul materialelor de constructii Industrie: ciment, materiale de constructie, sticlarie, produse refractare, produse

de ceramica, tevi, prelucrare materii prime Fabrici: 45 unitati de productie dintre care 8 in proprietatea statului

Sectorul constructiilor, este cel mai mare sector administrat de Ministerul irakian al Industriilor si Mineralelor. Are trei domenii majore de productie: productia de ciment, materiale de constructii, produse de sticla si ceramice.

Industria cimentului are potentialul de a deveni una dintre cele mai profitabile ramuri industriale din economia irakiana. In Irak exista 14 fabrici de ciment, care au o capacitate de productie proiectata de 17,8 milioane tone/an. Datorita problemelor legate de intreruperile in furnizarea curentului electric, lipsei pieselor de schimb, capacitatea de productie actuala este de 4 milioane tone/an. Nevoia de ciment pe piata interna este acoperita preponderent din import. Principalul investitor in industria cimentului din Irak este LAFARGE.Pe langa fabricile de ciment exista si facilitati de productie pentru:

Caramizi si boltari: 8 fabrici, cu o capacitate initiala de productie proiectata de 320 milioane buc/an, capacitatea de productie actuala este estimata la 60 millioane buc/an.

Tevi plastic pentru sistemul de apa si canalizare: (12mm-400mm): 3 fabrici cu o capacitate de productie proiectata de 25.000 tone/an, capacitatea de productie actuala este estimata la 3,000 tone/an.

7

Cadre beton armat (Concrete portal frames and pre-stressed poles): 2 fabrici, cu o capacitate de productie proiectata de 22.000 tone/an; capacitatea de productie actuala este estimata la 10.000 tone/an.

Nisip si pietris: 2 balastiere, cu o capacitate de productie proiectata de 2.8 millioane m³/an; capacitatea de productie actuala este estimata la 1.5 millioane m³/an.

Materiale refractare: 1 fabrica cu o capacitate de productie de 17,000 tone/an; capacitatea de productie actuala este estimata la 6.000 tone/an.

Sticla: 1 fabrica cu o capacitate de productie de 15,000 tone/an; capacitatea de productie actuala este estimata la 6.000 tone/an.

Ceramica: 2 fabrici, cu o capacitate de productie proiectata de of 2.2 milioane m²/an; capacitatea de productie actuala este estimata la 0,75 milioane m²/an.

Saruri industriale: 2 unitati de productie, cu o capacitate de productie de 750.000 tone/an; capacitatea de productie actuala este estimata la 250.000 tone/an.

Var: 1 fabrica cu o capacitate de productie proiectata de 200.000 tone/an; capacitatea de productie actuala este estimata la 40.000 tone/an

II.5 Sectorul de inginerie industriala Industrie: Produse mecanice/electrice, produse de otel, aparate electrocasnice,

automobile Fabrici: 99 companii dintre care 21 in proprietatea statului

Intre companiile representative pentru acest sector se regasesc urmatoarele intreprinderi de stat:

State Company for Iron and Steel: 4 fabrici. Produce cabluri de otel, tevi de fier de marime medie. Capacitatea de productie proiectata - 490.000 tone/an. Investitii termen scurt/mediu estimate la 220/300 mil.USD.

State Company for Electrical Industries: 6 fabrici. Specializata in productia de ventilatoare electrice, motoare electrice, echipament de iluminat, pompe de apa si aparate de aer conditionat. Investitii termen scurt/mediu estimate la 10/37 mil.USD.

State Company for Mechanical Industries: 5 fabrici. Specializata in productia de echipamente agricole, sisteme de irigatii, structuri metalice, piese de schimb. Investitii termen scurt estimate la 88 mil.USD.

State Company for Heavy Engineering Equipment: 3 fabrici. Specializata in productia de cazane de presiune. Investitii termen scurt estimate la 20 mil.USD.

State Company of Automotive Industry: 8 fabrici. Specializata in asamblarea de autobuze, camioane 14-16t si autotrenuri. Capacitatea de productie proiectata este de: 1500 autobuze, 1750 camioane si 300 autotrenuri. Capacitatea actuala: 33 autobuze, 185 camioane, 61 autotrenuri. Investitii termen scurt/mediu estimate la 10/46 mil. USD.

Diyala State Company for Electrical Industries: 8 fabrici. Specializata in productia de transformatoare electrice, prize, ventilatoare, fiare de calcat, oxigen, argon. Produsele principale sunt transformatoarele, iar pentru acestea capacitatea de productie proiectata este 6.400 MVA, capacitatea de productie actuala este estimata la 1.600 MVA. Investitii termen scurt estimate la 25 mil.USD.

Al-Faris State Company: 3 fabrici. Specializata in productia de instalatii de purificare a apei, structuri metalice, vase de presiune, boilere, sisteme de

8

tratament al apei si de canalizare. Investitii termen scurt estimate la 11,5 mil.USD.

Ur State Company for Engineering Industries: 14 fabrici. Specializata in productia de cabluri de joasa tensiune si a produselor din aluminium. Capacitatea de productie proiectata este de 26.697 tone/an la cablurile de joasa tensiune si 29.945 tone/an la produsele din aluminiu. Capacitatea de productie actuala este estimata la 1083 tone/an la cabluri de joasa tensiune si 822 de tone/an la produse de aluminiu. Investitii termen scurt/mediu estimate la 25/35 mil.USD.

Nassr State Company for Mechanical Industries: 4 fabrici. Specializata in productia de structuri metalice, produse turnate si masini unelte. Capacitatea de productie proiectata este de 16.000 tone/an productie produse turnate si 61.400 tone/an structuri de otel. Capacitatea de productie actuala este estimata la 153 tone la produse turnate si 4000 tone la structuri de otel. Investitii termen scurt/mediu estimate la 56,5 mil.USD.

Al Sumood State Company for Steel Industries: 6 fabrici. Specializata in productia de structuri metalice, stalpi de iluminat, macarale suspendate, stalpi de inalta tensiune si de telecomunicatii. Capacitate de productie proiectata 100 de macarale si 10.000 de stalpi de iluminat. Investitii termen scurt/mediu estimate la 75/100 mil.USD.

  II.6 Sectorul farmaceutic si cel alimentar Industrie: produse farmaceutice, ulei vegetal, produse lactate, zahar si produse

conexe, tigari si tutun. Fabrici: 19 unitati de productie

Acest sector are nevoie de investitii directe pentru dotarea unitatilor de productie cu utilajele corespunzatoare. Majoritatea acestora au fost distruse sau furate in timpul razboiului.Intreprinderile de stat din acest sector sunt:

State Company for Pharmaceutical Industries / Samara State Company for Pharmaceutical Industries / Mosul State Company for Vegetable Oil State Company for Dairy Products State Company for Sugar Industries State Company for Cigarettes and Tobacco

II.7 Servicii industriale Industrie: Proiectare/Cercetare/Dezvoltare produse industriale Fabrici: 5 unitati

Acest sector ofera consultanta tehnica si servicii tehnice sectorului industrial irakian.Intreprinderile de stat din acest sector sunt:

State Industrial Design & Consultation CompanyFirma de inginerie, specializata in proiectarea, procurarea si construirea de proiecte din sectorul chimic si petrochimic irakian, rafinarii si centrale electrice.

State Company for Industrial Design & ConstructionIntreprindere specializata in implementarea proiectelor de constructii industriale. Pana in prezent, a participat la implementarea a 800 de proiecte si linii de productie in Irak.

State Company for Information SystemsIntreprindere specializata pe tehnologie IT si elaborare de soft-uri specializate.

9

General Commission for Industrial Research & DevelopmentSpecializata in cercetare/dezvoltare, are 11 centre de cercetare pe probleme legate de structuri, sticla, agricultura, alimente, farmaceutice, chimie si petrochimie si ingrasaminte.

General Systems CompanySpecializata in tehnologia IT, implementarea de sisteme de control, de comunicatii, sisteme SCADA.

II.8 Sectorul chimic si petrochimic Industrie: produse petrochimice, fibre de sticla, fosfati, ingrasaminte, cauciuc,

clor si soda caustica, sulf si acid sulfuric, hartie si baterii Fabrici: 25 unitati de productie Sectorul chimic si petrochimic din Irak poate fi unul foarte profitabil date fiind

rezervele uriase de titei. Ca si in celelate sectoare, majoritatea unitatilor de productie necesita sau sunt in proces de reabilitare. Acest sector include si fertilizatorii pe baza de de azot si fosfati, o sursa importanta la veniturile din exportul in perioada lui Saddam Hussein.

Intreprinderile de stat din acest sector sunt: Furat State Company: Produce clor si soda caustica. Capacitatea de productie

actuala este estimata la 50.000 tone/an clor/soda caustica. State Company for Tires: Produce cauciucuri pentru masini si alte produse din

cauciuc. Capacitatea de productie proiectata este de 600.000 cauciucuri / an. Nu se cunoaste productia actuala.

Northern & Southern Fertilizer State Company: Produce uree. Capacitatea de produstie proiectata este de 1,5 milioane tone/an. Capacitatea de productie actuala este estimata la 400.000 tone/an.

Petrochemical State Company: Produce polietilena cu densitate inalta si joasa, clor si hidroxid de sodiu. Capacitatea de productie proiectata este de 60.000 tone/an (polietilena cu densitate redusa), 30.000 tone/an (polietilena cu densitate ridicata). Capacitatea de productie actuala este estimata la 36.000 tone/an (polietilena cu densitate redusa), 19.000 tone/an (polietilena, cu densitate ridicata).

Al-Mishraq Sulfur State Company: Produce sulf si acid sulfuric. Capacitatea de productie proiectata este de 820.000 tone/an de sulf si 400.000 tone/an acid sulfuric. Nu este cunoscuta capacitatea de productie actuala.

Phosphate State Company: Produce sulf si acid fosforic. State Company for Paper Industries: Produce hartie, planse si cartoane. State Company for Batteries: Produce baterii State Company for Rubber Industries: Produces caucicuri, anvelope si alte

produse din cauciuc. Ibn Sina State Company: Produce diverse tipuri de acid. That-al-Sawari State Company: Produce barci, materiale izolatoare, insulation

material and resins.

II.9 Transporturia. Transportul aerian

Aeroporturile din Basrah, Erbil, Sulaimaniyah si Bagdad sunt internationale. Printre operatorii de zboruri civile in Irak se numara Iraqi Airways, Turkish Airlines, Royal Jordanian, Austrian Airlines. Exista zboruri regulate pe rutele interne (Basrah-Bagdad, Bagdad-Erbil-Sulaimnaiyah) cat si pe rutele externe spre Damasc (Siria),

10

Amman (Iordania), Teheran (Iran), Abu Dhabi (Emirate Arabe Unite), Istanbul (Turcia). Din Erbil sunt operate zboruri directe pe rute europene.

b. Transportul maritimPorturile fluviale si maritime, in special Umm Qasr, Basra si Al Baker, au fost

reabilitate intr-o mare masura pentru a permite legatura (cu ferry-boatul) cu portul Dubai si reluarea livrarilor titeiului.

c. Transportul feroviarCaile ferate insumeaza circa 2400 km. Intretinerea liniilor si sistemelor de

semnalizare este insa precara. Materialul rulant, care mai poate fi utilizat, cuprinde 150 locomotive, 150 vagoane de pasageri si circa 8000 de vagoane-platforma sau de marfa, insa datorita starii cailor de rulare cat si a situatiei de securitate acest tip de transport este folosit doar pe ruta Bagdad-Basra.

Exista un Master Plan pentru modernizarea cailor ferate irakiene; s-a semnat un precontract cu firma franceza ALSTOM si se doreste construirea unei linii duble Basra-Bagdad-Erbil care sa permita rularea cu o viteza de 250 km/h.

d. Transportul rutierDatorita perpetuarii situatiei de insecuritate din Irak, serviciile de transport marfa

pe caile rutiere din Irak sunt prestate in cea mai mare parte de firme irakiene de transport sau de firme din tarile invecinate cu personal irakian.

Rutele interne cele mai uzitate pentru transportul bunurilor sunt: Baghdad – Mosul – Kirkuk – Dohuk; Baghdad – Kirkuk – Erbil – Mosul; Baghdad – Kut – Amara – Basrah; Baghdad – Ramadi – Rutba; Baghdad – Hilla – Diwanya – Samawa – Nasiriya – Basrah; Kut – Nasiriya – Basrah.

Rutele spre exterior: Baghdad – Ramadi – Trebil – granita cu Iordania  Baghdad – Ramadi - Rutba – granita cu Siria Baghdad – Mosul – Zakho - granita cu Turcia Baghdad – Baquba – Khanaqin – Mundhiriya - granita cu Iranul Basrah - Safwan

Cantitatile de bunuri si marfuri importate sunt introduse in Irak prin sud, porturile Umm Qasr si Al Zubayr, iar de aici sunt transportate rutier pe tot

cuprinsul tarii, prin nord, prin Turcia sau Iran. Zona centrala a Irakului este evitata datorita

atacurilor teroriste.

e. Punctele de trecere a frontierei spre Irak sunt:Din Turcia: Ibrahim al-Khalil (Turcia)

Silopi, Turcia / Zakho, Irak

Din Arabia Saudita: Ar’ar, Saudi Arabia / Ar’ar, Irak

Din Iordania: Karameh, Iordania / Trebil, Irak

Din Kuwait: Abdali, Kuwait / Safwan, Irak Umm Qasr, Kuwait / Tampa Gate (ruta militara, accesul este limitat)

Din Iran: 5 puncte de trecere a frontierei (2 in nordul Irakului – in RAK, 1

11

in partea centrala a Irakului si 2 in sudul Irakului)

Din Siria: Al-Tanf, Siria / Al Walid, Irak Abu Kamal, Siria / Al-Qaim, Irak Al-Yaroubiyeh, Siria / Rabiah, Irak

II.10 AgriculturaContribuie cu aprox. 9% la crearea PIB si asigura locuri de munca pentru 20%

din forta de munca autohtona.Sectorul a inregistrat un recul puternic incepand cu anul 1990 (rata medie anuala

negativa de crestere a fost de -2,6%), in special ca urmare a demobilizarii productiei interne provocata de consecintele programului “titei contra hrana”. Pentru peste 50% din populatia tarii nu sunt asigurate conditii de securitate alimentara. Jumatate din necesarul irakian de alimente provine din importuri, iar supravietuirea unei parti importante a populatiei depinde de ratiile alimentare finantate de guvern.

Nevoile primare ale sectorului se refera la activitati de cercetare si pregatire a personalului care sa se familiarizeze cu liberalizarea pietei si infiintarea unor culturi competitive. Sectorul se confrunta cu lipsa acuta a utilajelor agricole necesare exploatarii eficiente a terenurilor.

II.11 TelecomunicatiiRestabilirea functionalitatii sectorului telecomunicatiilor este o prioritate

economica majora. Primele licente de telefonie mobila au fost acordate in decembrie 2003 firmelor

Asia-Cell pentru nordul tarii (o firma kurda irakiana), Orascom – Egipt pentru regiunile centrale si Atheer – Kuwait pentru sudul tarii.

Aceste licente au fost reinoite in 2007 urmare unei licitatii a Ministerului Comunicatiilor. Astfel, din 2008, operatorii de telefonie activi pe piata irakiana sunt Asia Cell, KOREK (in nord) Zain (firma kuwaitiana care a cumparat afacerea de la Orascom pentru centrul si sudul Irakului).

Retelele de acces la internet si echipamentele aferente se afla in atentia Ministerului Telecomunicatiilor. Conexiunile utilizatorilor se realizeaza wireless din cauza atentatelor teroriste care pot distruge oricand cablurile.

12

III – INFORMAŢII UTILE

III.1 Regimul de vize

Pentru cetatenii romani:.

- conditii de intrare si regim de sedere: in baza vizei acordate de sectiile consulare din cadrul ambasadelor irakiene, nu sunt impuse restrictii de intrare si de sedere in Irak. Situatia deosebit de complexa si starea qvasi-permanenta de insecuritate personala constituie elemente de descurajare a oricaror actiuni riscante precum vizitarea pe cont propriu a tarii. Viza de intrare in Irak – se eliberează în scop de afaceri, de la Ambasada Irakului in Romania, iar perioada normala de asteptare pana la primirea vizei cu o singura intrare este de 3 saptamani. Vizele cu intrari multiple se elibereaza numai prin Ministerul Afacerilor Externe irakian, cu sediul in Bagdad.

Paşaportul solicitantului trebuie să fie valabil cel puţin 6 luni de la data intrării în Irak.

In cazul vizei de afaceri se solicită date privind scopul vizitei, durata şederii, responsabilitatea financiară, date de contact în Irak. Detalii suplimentare privind aplicarea pentru viza se pot obţine prin intermediul Ambasadei Republicii Irak la Bucureşti;

- amenintarile teroriste sunt permanente, nici o locatie din capitala irakiana nu este sigura, atacurile fiind surprinzatoare, frecvente, iar tintele fiind, in afara fortelor militare, si cetatenii straini (in vederea obtinerii de rascumparari).

- siguranta si criminalitate: sub umbrela violentelor sectare au proliferat si gruparile de crima organizata in toate cartierele Bagdadului si in mare parte a guvernoratelor, grupari care organizeaza asasinate si rapiri de persoane in schimbul rascumpararilor; strainii sunt vizati, cu deosebire, intrucat pot fi predati, contra unor importante sume de bani, gruparilor insurgent-teroriste. Penuria de combustibil a generat cresterea exploziva a pietei negre a produselor petroliere si, in general, a majoritatii produselor, mai ales cele de prima necesitate (carburanti, apa, alimente, medicamente, etc.).

- transportul public: nu este disponibil strainilor datorita riscului rapirii; desi exista linii de autobuze si microbuze, cu trasee definite, transportul public se bazeaza pe taxiuri.

- sistemul medical: exista mici clinici de medicina generala si cabinete dentare private, dar aprovizionarea cu materiale si produse sanitare este minima. Conditiile de igiena si sanitare sunt sub limita minima admisibila.

- conditii privind traficul auto: parcul auto, in cea mai mare parte invechit, este afectat de penuria de combustibil si lipsa pieselor de schimb. Aglomeratiile afecteaza majoritatea cartierelor centrale ale capitalei.

- permisul de conducere: deocamdata, autoritatile irakiene admit, pentru o perioada nedefinita, valabilitatea documentelor internationale si nationale.

- informatii privind cazurile de accidente de circulatie: Ministerul irakian de interne dispune, teoretic, de un serviciu specializat pentru informarea ambasadelor asupra accidentelor rutiere in care sunt implicati cetateni straini. Practic, datorita situatiei existente, sistemul este qvasi-inoperant.

- reglementari vamale: autoritatile irakiene aplica criterii apropiate de cele impuse de majoritatea statelor: fiecarei persoane i se permite accesul in punctul vamal cu 200 tigarete (10 pachete standard), 2 litri de vin, 1 litru de bautura spirtoasa; nu sunt

13

mentionate restrictii privind bijuteriile personale; suma maxima de valuta forte este de 10.000 (zece-mii) dolari SUA.

- regimul medicamentelor: nu sunt impuse restrictii asupra medicamentelor de uz personal, este insa recomandabil sa fie insotite de retete autorizate de administrare, pentru fiecare caz in parte. Substantele psihotrope, stupefiantele si derivatele acestora sunt interzise, iar pedepsele sunt foarte severe.

- regimul animalelor de companie: nu sunt impuse restrictii de intrare sau carantine animalelor de companie aduse din strainatate. Asistenta veterinara este deficitara, datorita lipsei acute a cadrelor cu pregatire superioara, medicamentelor si instrumentarului necesare.

Pentru oamenii de afaceri irakieni in procesul de obtinere a vizelor de intrare in Romania trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

Aprobarea solicitarilor de viza de intrare in Romania este de competenta MAI-ORI (Ministerul Administratiei si Internelor – Oficiul Roman pentru Imigratie).

Procesarea cererilor de viza se efectueaza, in sistem informatizat, la CNV (Centrul National de Vize), sub coordonarea MAE-DGAC (Ministerul Afacerilor Externe – Directia Generala Afaceri Consulare).

Pentru urgentarea unui raspuns favorabil, este de dorit sa se transmita la MAI-ORI si MAE-DGAC, adresa oficiala a celui care face invitatia (cu semnatura, stampila) de sustinere a cererilor de viza pentru partenerii irakieni de afaceri. In cadrul adresei, se va mentiona asigurarea cazarii (hotelul ori adresa apartamentului aflat la dispozitia companiei), precum si suportarea eventualelor cheltuieli de repatriere, daca situatia o va impune.

Partenerul irakian de afaceri se va prezenta la Ambasada Romaniei la Bagdad (Program cu publicul: DUMINICA, LUNI si MIERCURI, orele 10.00 – 14.00) cu urmatoarele documente:

INVITATIA OFICIALA din partea firmei din Romania (invitatie tip obtinuta si completata la ORI)

FORMULARUL DE VIZA (Visa Application Form) completat la toate rubricile PASAPORT (original si copie – paginile cu date personale, fotografie si

mentiunea valabilitatii) 2 FOTOGRAFII COLOR (4/3 cm) CERTIFICAT MEDICAL, tradus in limba engleza (original si copie), eliberat

de autoritatile medicale irakiene; ASIGURARE MEDICALA (original si copie); DOVADA ca dispune de MIJLOACE FINANCIARE suficiente pentru sejur

(extras cont bancar)

AMBASADA RETINE DOAR COPIILE documentelor prezentate de solicitant la ghiseu.

Termenul legal de raspuns la solicitarea de viza este de 30 (treizeci) zile lucratoare de la inregistrarea cererii la Ambasada Romaniei.

Invitatia nu asigura avizul favorabil din partea ORI, iar viza acordata (aplicata in pasaport) nu garanteaza intrarea cetateanului strain in Romania, decizia finala apartinand reprezentantilor autoritatii de frontiera.

La intrarea in Romania, cetateanul strain trebuie sa fie in masura sa faca dovada ca dispune de suma de 100 (una suta) euro/zi, pentru intreaga durata a sejurului in tara noastra.

14

III.2 Restricţii impuse la vamă cu privire la intrarea – ieşirea din ţară cu valoriExistă restricţii cu privire la sumele în valută cu care o persoană fizică intră sau

iese din Irak. Sumele mai mari de 10.000 de dolari SUA trebuiesc declarate, iar la iesirea din tara trebuie justificata provenienta banilor.

III.3 Programul de lucru in IrakOra oficiala a Irakului este GMT+3 ore.Program de lucru oficial – zilnic, mai putin vinerea. Angajatii firmelor de stat au

liber si sambata. In timpul saptamanii programul de lucru este între orele 08.00-14.00. In general magazinele sunt deschise pana la ora 16.00, unele chiar pana la ora 18.00. În perioada sarbatorii de “Ramadan” activităţile, în general, se reduc, iar la incheierea Ramadanului, 4 - 6 zile nu se lucreaza, majoritatea institutiilor de stat si a firmelor fiind inchise in aceasta perioada.

Băncile au program în zilele lucrătoare (exclusiv vineri si sambata) între orele 08.00 – 14.00.

Pentru sarbatorile musulmane se va avea în vedere ca, intrucat anul musulman este mai scurt cu 11 zile faţă de calendarul internaţional, sărbătorile nu sunt tinute la aceiasi data ci la momente diferite în fiecare an.

III.4 Uzanţe comerciale şi financiare localeLegislatia si reglementarile comerciale irakiene, infrastructura precara si riscurile

considerabile de securitate constituie tot atatea obstacole pentru comunitatile de afaceri care urmaresc initierea si derularea unor tranzactii in aceasta tara.

Cu toate acestea, pe piata irakiana se cristalizeaza o serie de oportunitati de afaceri.

Contractele finantate de bugetul statului sau de cele provinciale sunt oportunitati importante de afaceri in Irak si sunt legate, in principal, de reabilitarea infrastructurii tarii.

Alte oportunitati de afaceri sunt constituite de proiectele pe termen scurt, mediu si lung anuntate de ministerele irakiene cu finantarea asigurata din incasarile rezultate din vanzarea titeiului.

O a treia sursa de oportunitati de afaceri este subcontractarea de la principalii contractori care au obtinut proiectele de interes. Firmele interesate sa obtina calitatea de subcontractor trebuie sa stabileasca contacte directe cu contractorii principali, singurii autorizati sa-si aleaga partenerii de afaceri.

In viitorul aporpiat cea mai importanta oportunitate de afaceri va fi colaborarea cu firmele irakiene din sectorul privat. Avantajul acestei colaborari este dat de cercul de relatii si cunoasterea foarte buna a mediului de afaceri.

III.4.1 Regimul investitionalEste reglementat de Legea Investitiilor nr. 13 din 2006. Prin aceasta lege s-a hotarat

si infiintarea Comisiei Nationale de Investitii (CNI) cu rol de organism integrator al proiectelor de pe teritoriul tarii si de punte de legatura intre comisiile provinciale de investitii si structura de supraveghere a proiectelor strategice federale. Prin proiecte strategice, in acceptiunea statului irakian, sunt definite proiectele care indeplinesc una sau mai multe dintre urmatoarele cerinte:

se desfasoara pe teritoriul mai multor provincii; sunt legate de extractia resurselor naturale; au ca obiect dezvoltarea siturilor istorice si arheologice; vizeaza domeniul telecomunicatiilor; una dintre partile participante la proiect este statul irakian;

15

privesc infrastructura si presupun un cost mai mare de 50 mil.USD; se refera la industria extractiei si prelucrarii mineralelor, petrochimica, medicala,

productiei de echipamente si vehicule, proiecte presupunand un cost mai mare de 50 mil.USD;

privesc domeniul transporturilor (drumuri, cai ferate, porturi, aeroporturi) cu un cost mai mare de 30 mil.USD;

se refera la constructia de facilitati de productie a energiei electrice cu capacitatea mai mare de 30 MW;

diguri, rezervoare, irigatii pe suprafete de peste 50 mil.mp (5000 ha); orice alt proiect cu un cost mai mare de 1 mld.USD; orice proiect indicat de Guvern ca fiind de importanta federala sau strategica.

Proiectele care nu indeplinesc niciuna dintre conditiile de mai sus se gestioneaza de catre comisiile de investitii provinciale.In scopul reducerii birocratiei, CNI a infiintat “biroul unic” (one stop shop) pentru acordarea licentei de investitor. Biroul furnizeaza, de asemnea, informatiile necesare desfasurarii activitatilor legate de investitii. Se are in vedere ca, in viitorul apropiat, biroul unic sa furnizeze suport logistic si analize de piata.Principalele avantaje oferite investitorilor straini (prevazute in Legea Investitiilor nr. 13 din 2006) sunt:

10 ani scutire de plata taxelor si impozitelor, perioada fiind extinsa la 15 ani pentru proiectele detinute 50% de cetateni irakieni;

scutirea de plata taxelor de import pentru activele si materialele necesare implementarii proiectelor si care sunt importate in termen de 3 ani de la demararea implementarii acestora;

protejarea proiectelor fata de actiunile de nationalizare din partea Guvernului irakian;

posibilitatea de repatriere a capitalului investit si a profiturilor, dupa plata taxelor in vigoare;

posibilitatea listarii companiilor investitoare la Bursa de Valori irakiana; investitorul devine proprietar al terenului in cazul proiectelor privind constructia

de locuinte.

In ceea ce priveste domeniile vizate de autoritatile irakiene pentru atragerea de investitii straine, potrivit Legii Investitiilor nr. 13 din 2006, sunt mentionate: agricultura; productia de electricitate; sanatatea (construirea de spitale); constructia de locuinte (cca. 2 milioane in urmatorii 5 ani); industria de petrol si gaze (construirea a 4 rafinarii); telecomunicatii; turism; transporturi. In ceea ce priveste constructia de locuinte, pentru a fi competitive, companiile straine trebuie sa contruiasca la un pret mediu pe metru patrat de aprox. 500 USD. Realizarea locuintelor in regim de investitii presupune recuperarea sumelor investite intr-o perioada de 5-7 ani (nu exista reguli stricte deoarece fiecare proiect se negociaza independent). In domeniul electricitatii, productia Irakului (8000 MW) nu asigura cererea actuala (15000 MW, in crestere cu 10% anual) si se doreste construirea a cel putin 8 centrale electrice pe gaze naturale (IPP-Independent Power Project).

In Regiunea Autonoma Kurda a fost promulgata Legea Investitiilor nr. 4/2006.

III.4.2 Reglementari comerciale Directiva CPA nr. 19 din 19 septembrie 2003 a suspendat, initial pana la

31.12.2003, tariful vamal, taxele si impozitele asupra marfurilor exportate sau importate

16

(suspendarea este in vigoare si in prezent). Documentul interzice exportul multor produse alimentare si al pieselor de schimb.

Directivele nr. 38 si 47 reglementeaza regimul comercial. Incepand cu 31 mai 2004 a fost introdusa o taxa pentru reconstructie in cuantum de 5% aplicabila tuturor importurilor irakiene. Exceptiile de la aceasta taxa se refera la importurile de alimente, medicamente, imbracaminte, asistenta umanitara.

Un nou tarif vamal, care stabilea taxe cuprinse intre 5-80%, trebuia sa intre in vigoare in martie 2011. Aplicarea acestuia a fost amanata pe termen nedefinit.

III.4.3 Fiscalitatea Este reglementata de Comisia pentru Taxe din cadrul Ministerului de Finante

irakian. Impozitarea veniturilor si profiturilor a fost stabilita la 15% incepand cu 1 martie 2004. Mai sunt in vigoare taxele instituite de fostul regim pentru serviciile prestate de hoteluri si restaurante, la vanzarea terenurilor, imobilelor si autovehiculelor precum si accizele la titei.

III.5 AsigurariIn general, casele de asigurari nu acopera riscurile cu care pot fi confruntate

tranzactiile desfasurate in Irak. Anumite societati private de asigurari presteaza aceste servicii, dar la costuri prohibitive. OPIC (The Overseas Private Investment Corporation) emite trei feluri de polite asociate riscurilor politice din Irak: riscul de neconvertibilitate a valutei locale, riscul de expropriere si riscul de violenta politica.

III.6 Sistemul bancarBancile din Irak ofera servicii de depozit si de creditare cum sunt carduri de debit

si de credit, facilitati de schimb si de transfer, produse pentru finantarea comertului (scrisori de credit).

In prezent, 43 de banci au licenta de operare in Irak; 36 dintre acestea sunt banci private (inclusiv cele 8 banci islamice si filialele unor banci straine).

Bancile de stat sunt: Rafidain, Rasheed, Banca Comerciala a Irakului, Banca Socialista a Irakului, Banca Agricola, Banca Imobiliara, Banca Industriala. Primele trei banci de stat detin in total 85% din activele bancare irakiene. Banca Comerciala a Irakului a fost infiintata special pentru a gestiona importurile statului.

Capitalul minim necesar pentru infiintarea unei banci in Irak este de 100 mld.IQD, aprox. 85 mil.USD. Investitiile in banci se supun Legii Bancii Centrale a Irakului nr. 56/2004 si Legii Bancilor nr. 94/2004.

In octombrie 2003, Banca Centrala a Irakului a autorizat bancile private locale sa prelucreze plati internationale, transferuri si acreditive in devize. Din 2008, Ministerul Finantelor a permis bancilor private sa emita scrisori de credit de pana la 2 mil.USD.

In realitate majoritatea transferurilor si platilor internationale se fac prin bancile de stat: Rafidain Bank, Rasheed Bank si Trade Bank of Iraq. Bancile private sunt conduse in marea lor majoritate de persoane care au lucrat la Banca Centrala a Irakului, Rafidain Bank, Rasheed Bank.

BANCI DE STAT

Nr.  Denumire Adrese Date contact:Telefoane/E-mail Observatii

1 Central Bank Of

Baghdad - Al-Rasheed

Tel: (+ 964-1) 8165170Fax: (+964-1) 8166802

Are urmatoarele atributii:-elaboreaza si implementeaza

17

Iraq Street cbi@cbiraq.org

politica monetara a Irakului;-gestioneaza rezerva de aur a statului;-gestioneaza platiile externe;-se ocupa cu autorizarea functionarii bancilor pe teritoriul Irakului si cu controlul activitatii acestora conform legislatiei bancare in vigoare;

2 Rafidain Bank

Baghdad /Banks Street user3001@ rafidain-bank.org

3 Rasheed Bank

Baghdad / Al-Rasheed Street

natbank@uruklink.net

4 Socialist Bank

Karadat Mariem / 28 Nissan Compound

Nu exista date

5 Agriculture Bank

Baghdad / Al-Rasheed St./ Al-Sink

Nu exista date

6 Real Estate Bank

Baghdad / Karadat Mariem

Nu exista date

7 Industrial Bank

Baghdad / Al-Sinak bank2004@maktoob.com

8 Trade Bank Of Iraq

608 Al- Yarmouk district, St.No.1 , Building No.20Baghdad - Iraq

Tel:(+964 -1) 5433561/2/3Fax:(+964 -1) 5433560info@tbiraq.comWeb: www.tbiraq.com

Banca a fost creata in 2003, fiind administrarata de un consortiu condus de JP Morgan Chase si format din :- JP Morgan Chase - Standard Chartered Bank - Australia & New Zealand Bank - Bank Millennium SA - National Bank of KuwaitCapitalul bancii este de 100 milioane de dolari SUA.Majoritatea clientilor sunt din interoiorul Irakului, ministere si firme de stat.Banca pretinde ca are contracte de colaborare cu cele mai mari agentii de credite pentru export din lume. Auditul bancii este realizat de Ernst & Young

BANCI PRIVATE

18

1 Bank Of Baghdad

Baghdad / Karada Kharge / District 902

Tel: (+ 964-1) 822-7083 info@bankofbaghdad.net 

Participare straina 49% United Gulf Bank (Bahrain)

2 Commercial bank Of Iraq

Baghdad / Al-wehda area / Kawla Bint Al-azwar Street

commerce.iraq@hotmail.com 

Participare straina 49% Ahlli United Bank (Bahrain)

3 Investment Bank Of Iraq

Baghdad / Al-wehda area / district 902 / Str.No.2 / Building No.12

Tel: (+ 964-1)360-4243investmentiraq@yahoo.com

4Iraq Middle East Investment Bank

Baghdad /Babil area/ Arasat Alhindia

mdlestiraq@uruklike.net

5 Islamic Bank Of Iraq

Baghdad / Almedan square Nu exista date

6Basra Private Bank For Investment

Baghdad / Jmala Nu exista date

7 National Bank Of Iraq

Baghdad / Alwehda area / Al wathiq square / District 902 /Building No.66/ St.No.14

Tel: (+ 964-1) 360-2345nationalbankiraq@yahoo.com

Participare straina 49% Capital Bank (Jordan)

8 Credit Bank Of Iraq

Baghdad / Alsadoon /Alelwia Building

creditbkiq@yahoo.com

Participare straina 75% National Bank of Kuwait

9United Investment Bank

Baghdad / Alwathiq square / united@uruklink.net

10Dar El-Slaam Investment Bank

Baghdad / Tunis street / Distict 101 St. No. 23 / Building No.39/1

Tel: (+ 964-1) 360-4646info@daressalam.net

Participare straina 70% HSBC

11 Babylon Bank

Baghdad / Alsadoon street / District 101/ St.No. 91 / Building No. 91/ on 91

 Babylon-m@uruklink.net

12 Economic Bank Baghdad / Al-Klfaa street / Shorrga Nu exista date

13Sumer Commercial Bank

Baghdad / Alwehda area / Khaled ibn Al- waleed street / District 906 /St.No.1/Building No. 87

 sumerbank99@hotmail.com

19

14Gulf Commercial Bank

Baghdad /Alsadoon street / St. No. 102 /District 9 / Building No.95

 gulfbank1@yahoo.com

15Al-Warkaa Investment Bank

Baghadad / Alwhda area / District 902 St. No.14/ building No.50

Tel: 360-4286  warkabank@hotmail.com

16 Al-Baraka Bank

Baghdad / Alwahda area/ District 902 /St.No. 99/ Building No.14

 albaraka@uruklink.net

17 Mousl BankMousle / Sahil Al-aisar /Almarqaz street

Nu exista date

18 North Bank

Baghdad / Alfath square / District 903 / St. No. 99 / Building No. 51

Info@northbkiq.com

19Ashur International Bank For Invest.

Baghdad / Akaba Bn Nafa'a Square/ Ghsan Al Tfaaha building

finance@althuraya-group.com

Banci cu participare straina

Nume banca Participare straina Website, emailCommercial Bank of Iraq

49% Ahli United Bank (Bahrain)

www.ahliunited.com

Bank of Baghdad 49% United Gulf Bank (Bahrain)

www.bankofbaghdad.org

National Bank of Iraq 49% Capital Bank (Jordan) www.nbirq.com Dar Es-Salam Bank 70% HSBC www.desiraq.com Credit Bank of Iraq 75% National Bank of Kuwait www.kubba-group.net/

creditbank AI-Mansour Bank 23.2% National Bank of

Qatarinfo@mansurbank.com

Majoritatea bancilor sunt conectate la Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication (SWIFT). Toate bancile sunt conectate la Iraq Payments System (IPS) operat de Banca Centrala a Irakului si capabil sa tranzactioneze plati interne.

Irakul are 9 banci capabile EFT (Electronic Funds Transfer), sistem ce include SWIFT, IPS si alte servicii bancare de baza. Bancile capabile EFT au aprox. 200 de filiale in tara.

Banci cu capabilitati EFT

Nume banca Website

20

Commercial Bank of Iraq www.ahliunited.com Bank of Baghdad www.bankofbaghdad.orgAl Warka Investment Bank www.warka-bank.comDar Es-Salam Bank www.desiraq.comTrade Bank of Iraq www.tbiraq.comAshur International Bank www.ashurbank.comCredit Bank of Iraq www.kubba-group.net/creditbankIraqi Middle East Investment Bank www.imeib.comTigris and Euphrates Bank www.dfdi-bank.com

La 15 ianuarie 2004 a fost introdus in circulatie noul Dinar Irakian (IQD). Rata de schimb oficiala este de 1USD=1170 IQD (neoficial 1190-1220 IQD). BCI aplica o politica de apreciere a monedei nationale. Cea mai utilizata deviza straina este dolarul american (USD).

In Irak exista foarte putine ATM instalate si utilizarea cardurilor nu este raspandita.

Banci irakiene ce emit carduri de credit/debitBanca Mastercard VisaBank of Baghdad Yes YesCommercial Bank of Iraq Yes NoAl Warka Investment Bank Yes NoAshur International Bank Yes NoTrade Bank of Iraq No JP Morgan Visa

Sistemul financiar irakian s-a dezvoltat odata cu stabilizarea tarii. Restructurarea celor mai mari banci de stat este in desfasurare. Banca Centrala a Irakului se concentreaza pe stabilitatea Dinarului Irakian si performantele cu privire la inflatie. In conditiile in care economia Irakului este bazata in prezent pe fluxurile cash, veniturile bancilor sunt obtinute in majoritate din taxele pentru transferuri.

Cererea pentru servicii bancare depaseste capacitatea actuala a bancilor. Potentialul este enorm, penetrarea serviciilor bancare in randul populatiei fiind sub 5% si majoritatea tranzactiilor desfasurandu-se cash. Irakul se deschide catre comertul international si investitii, cererea pentru serviciile bancare fiind in crestere.

III.7 Modul de contactare a Ambasadei României la BagdadProgram de lucru: D-J, 09.00-15.00Tel: 009641-7782860; 7782904;E-mail: bagdad@mae.ro Biroul Consilierului Economic la Bagdad (în sediul Ambasadei)E-mail: bpce.bagdad@yahoo.comAdresă: Arasat Al Hindia, Hay Babel, Zukak 31, nr.452/ Mahala 929, Bagdad

III.8 Link-uri utile In tabelul urmator sunt link-uri catre website-urile unor institutii publice şi

organizatii neguvernamentale unde se pot gasi informaţii privind politica interna/externa si activitatile economice si comerciale din Irak:

Guvernul irakian http://www.cabinet.iq/default.aspx

21

Presedintie http://www.iraqipresidency.net/index.php?language=arabic

MINISTEREConstructii si Locuinte http://www.moch.gov.iq/eindex.htm Educatie www.moedu.gov.iqElectricitate http://www.moelc.gov.iq/en/ Afaceri Externe http://www.mofa.gov.iq/english/home.aspx Sanatate http://moh.gov.iq/english/ Industrii si MInerale http://www.industry.gov.iq/en/ Interne http://www.iraqinationality.gov.iq/index_en.htm Petrol http://www.oil.gov.iq/moo/index.php?lang=en Planificare http://www.mop.gov.iq/mop/index.jsp?sid=8&lng=en Comert www.mot.gov.iqResurse de Apa http://www.mowr.gov.iq:81/english/ Transport http://www.motrans.gov.iq/english/ Compania de Stat pentru Cai Ferate http://www.iraqrailways.com/ Consiliul Irakian de Investitii Straine http://www.ishtargate.org/ Compania Irakiana pentru Garantii Bancare

http://www.icbg-iq.com/

Consiliul Suprem de Audit http://www.bsairaq.net/page/e_home.htmSTRUCTURI REGIONALE, LOCALEGuvern Regiunea Kurdistan http://www.krg.org/?lngnr=12&smap=01010000 Consiliul pentru Investitii in Regiunea Kurdistan

http://www.kurdistaninvestment.org/

Biroul de Statistica al RAK http://www.krso.net/default1.aspx Ministerul Planificarii - RAK http://www.mop-krg.org/ ALTE ORGANIZATII Centrul de Dezvoltare Economica Babylon http://www.bced-iq.org/ Centrul de Dezvoltare a Afacerilor Hilla http://www.hbdciraq.com/ Centrul de Dezvoltare a Afacerilor Mici http://www.sbdc-iraq.com/ CENTRUL DE AFACERI BAGDAD http://www.baghdadbusinesscenter.org/

Ultima actualizare: Robert Rosulescu, consilier economicReprezentantul MECMA la Bagdad (25.11.2012)

22