Upload
romangaidar
View
719
Download
9
Embed Size (px)
DESCRIPTION
INTRODUCEREŞansa României de a deveni partener activ al Uniunii Europene se regăseşte printre altele şi în potenţialul material şi uman al spaţiului rural, în marile rezerve nevalorificate care se află pe teritoriul românesc. O şansă pentru dezvoltarea mediului rural constă în extinderea organizată a agroturismului care este modalitatea cea mai eficientă de valorificare superioară a resurselor materiale şi umane. În aceste condiţii, în căutarea soluţiilor alternative de redresare a situaţiei economice, agroturismul prezintă avantaje de necontestat.În primul rând asigură locuri de muncă şi obţinerea unor venituri rezonabile pentru populaţia din zona rurală, aflată în prezent într-o situaţie dificilă din punct de vedere financiar datorită reculului înregistrat în activitatea economică.Permite apoi revigorarea activităţilor complementare, care se pot extinde proporţional cu dezvoltarea agroturismului, constituind surse de venituri pentru alte categorii din populaţia activă: ghizi, instructori, mici meşteşugari, comercianţiAgroturismul asigură posibilitatea valorificării superioare a surplusului din gospodăriile ţărăneşti, care de multe ori se degradează prin neîntrebuinţare. Acest lucru este cu atât mai important, cu cât produsele naturale sunt mai naturale, realizate fără folosirea pesticidelor, deci de cea mai bună calitate. Practicarea agroturismului constituie un element benefic şi pentru populaţia autohtonă, care doreşte să-şi petreacă vacanţele în alte zone decât cele cotidiene, dar veniturile modeste nu le permite itinerarii costisitoare; preţurile practicate în agroturism sunt mai mult accesibile decât în turismul clasic, favorizând dezvoltarea unui turism de masă.Alegerea acestei teme constituie prezentare unei alternative la turismul tradiţional deoarece prin agroturism se pot dezvolta o serie de zone a căror grad de activitate economică, la această oră, este limitat. Totodată agroturismul reprezintă o şansă de afirmare pentru tinerii absolvenţi deoarece promovarea proiectelor concepute în acest domeniu de către aceştia, poate conduce la dezvoltarea societăţii în ansambluLucrarea este structurată în patru capitole majore ce formează structural două părți și anume: prima parte cea teoretică alcătuită din capitolul 1 prezintă câteva noțiuni cu referire la modul de practicare a agroturismului în mediul rural din România.În partea a II-a a lucrării, mai precis în capitolul 2 am realizat o prezentare a zonei Cașin - Onești, a modului de promovare a agroturismului în zonă, am identificat întreaga reţea agroturistică a zonei precum şi promovarea unor politici de stimulare a agroturismului.Capitolul 3 prezintă pensiunea și câteva detalii cu referire la aceasta, începând cu structura organizatorică și terminând cu indicatori agroturistici aplicați pensiunii. Ultimul capitol va prezenta indicatori economici ce vor contura situația actuală a pensiunii, pe departamente de activitate, și vor da detalii cu privire la potențialul de dezvoltare și perspectivele pe viitor ale pensiunii. La finalul lucrării vom desprinde câteva concluzii cu referire la proiectul de față și vom sugera câteva aspecte de natură să îmbunătățească activitatea pensiunii pe termen mediu și lung.
Citation preview
LUCRARE DE DIPLOMĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
STUDENT,
2012
UNIVERSITATEA
ORGANIZAREA ȘI EFICIENȚA PENSIUNII
AGROTURISTICE "LA CHERRY" DIN
MICROZONA CAȘIN-ONEȘTI
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
ABSOLVENT,
IAȘI
2012
CUPRINS
LISTA TABELELOR...............................................................................................................6
LISTA FIGURILOR.................................................................................................................7
INTRODUCERE.......................................................................................................................8
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1 - DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL ȘI A AGROTURISMULUI ÎN
ROMÂNIA ..............................................................................................................................10
1.1. Conceptul de agroturism........................................................................................10
1.2. Organizarea agroturismului la nivelul unei gospodării..........................................12
1.3. Avantaje economice din practicarea agroturismului..............................................15
1.4. Efectele sociale determinate de practicarea agroturismului...................................16
CAPITOLUL 2 - ASPECTE TEORETICE PRIVIND EFICIENȚA ECONOMICĂ..........19
2.1. Analiza rezultatelor tehnico-economice în unităţile furnizoare de servicii............19
2.2. Eficiența economică în turismul rural....................................................................22
PARTEA A II-A – CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3 - MATERIALELE ȘI METODELE DE CERCETARE............................23
3.1. Scopul cercetărilor și obiectivele urmărite...........................................................23
3.2. Metode de cercetare, prelucrare și interpretare a datelor......................................23
CAPITOLUL 4 - POTENŢIALUL TURISTIC ȘI AGROTURISTIC AL MICROZONEI
CAȘIN – ONEȘTI, JUDEȚUL BACĂU..............................................................................25
4.1. Potențialul natural.................................................................................................25
4.1.1. Așezarea geografică...............................................................................25
4.1.2. Relieful ..................................................................................................25
4.1.3. Condițiile climatice ...............................................................................25
4.1.4. Hidrografia și hidrologia........................................................................26
4.1.5. Solurile....................................................................................................26
4.1.6. Vegetația și fauna...................................................................................27
4.2. Resursele turistice din microzona Cașin – Onești.................................................27
4.3. Tipuri de turism rural practicate în zona Cașin – Onești.......................................29
4.4. Potențialul economico-social și al dotărilor tehnico-edilitare ..............................30
4.5. Agroturismul în microzona Cașin-Onești..............................................................30
4.6. Analiza SWOT a agroturismului din microzona Cașin-Onești…..........................32
CAPITOLUL 5 - ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA PENSIUNII...........................35
5.1. Prezentarea pensiunii agroturistice "La Cherry"..................................................35
5.2. Activitatea desfășurată la pensiunea "La Cherry"................................................36
5.2.1. Activitatea turistică................................................................................36
5.2.2. Activitatea agro-zootehnică...................................................................36
5.3. Circulaţia turistică în cadrul pensiunii "La Cherry"................................................39
5.3.1. Evoluția numărului turiștilor în cadrul pensiunii "La Cherry"...............39
5.3.2. Utilizarea spațiului de cazare.................................................................42
5.3.3. Indicatorul "număr zile turist" ...............................................................45
CAPITOLUL 6 - ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE CADRUL PENSIUNII „LA
CHERRY” .............................................................................................................................43
6.1. Structura veniturilor în cadrul pensiunii „La Cherry” .............................................43
6.1.1. Venituri din activitatea vegetală............................................................43
6.1.2. Venituri din activitatea zootehnică........................................................44
6.1.3. Venituri din activitatea turistică.............................................................46
6.2. Cheltuielile rezultate din activitatea agroturistică.....................................................47
6.2.1. Cheltuielile din activitatea vegetală.......................................................47
6.2.2. Cheltuielile din activitatea zootehnică...................................................49
6.2.3. Cheltuielile din activitatea turistică........................................................51
6.3. Indicatori privind profitabilitatea activității...............................................................52
6.3.1. Profitul activității desfășurate ................................................................52
6.3.2. Rentabilitatea economică a activității desfășurate .................................53
CONCLUZI ȘI RECOMANDĂRI........................................................................................56
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................58
LISTA TABELELOR
Tabelul 2.1 - Evoluţia indicatorului “Număr turişti” în zona Cașin – Onești...........................31
Tabelul 5.1 - Efectivele de animale la Pensiunea La Cherry....................................................37
Tabelul 5.2 - Structura culturilor la pensiunea La Cherry între anii 2009-2011......................38
Tabelul 5.3 - Evoluția numărului turiștilor în agropensiunile din zonă și în pensiunea La
Cherry între anii 2009-2011................................................................................39
Tabelul 5.4 - Utilizarea spațiului de cazare la pensiunea La Cherry între 2009-2011.............41
Tabelul 5.5- Evoluţia indicatorului "număr zile turist" în cadrul pensiunii La Cherry............42
Tabelul 6.1 - Veniturile obținute din practicarea activităților legumicole...............................44
Tabelul 6.2 - Veniturile obținute din practicarea activităților zootehnice...............................45
Tabelul 6.3 - Veniturile turistice la pensiunea La Cherry între 2009-2011.............................46
Tabelul 6.4 - Structura cheltuielilor de producţie pe culturi în perioada 2009-2011...............48
Tabelul 6.5 - Structura cheltuielilor cu producţia zootehnică în perioada 2009-2011 la
pensiunea La Cherry...........................................................................................50
Tabelul 6.6. - Cheltuielile din activitatea turistică la pensiunea La Cherry.............................51
Tabelul 6.7 - Nivelul profitului la pensiunea „La Cherry” între anii 2009-2011.....................52
Tabelul 6.8 - Rata rentabilității economice la Pensiunea „La Cherry” între 2009-2011.........54
LISTA FIGURILOR
Figura 4.1 - Evoluţia grafică a creşterii numărului turiştilor....................................................31
Figura 5.1 - Structura efectivului de animale pe categorii în perioada 2009-2011..................37
Figura 5.2 - Structura culturilor la pensiunea La Cherry între anii 2009-2011........................38Figura 5.3 - Dinamica turiștilor în agropensiunile din zonă și în pensiunea La Cherry între anii
2009-2011.............................................................................................................40
Figura 5.4 - Utilizarea spațiului de cazare la pensiunea La Cherry între 2009-2011 în funcție
de numărul de înnoptări........................................................................................41
Figura 5.5 - Evoluția grafică a indicatorului "număr zile turist" în perioada 2009-2011........42
Figura 6.1 - Dinamica veniturile obținute din activitatea legumicolă......................................44
Figura 6.2 - Dinamica veniturilor obținute din practicarea activităților zootehnice................45
Figura 6.3 – Dinamica veniturilor rezultate din activitatea turistică la pensiunea La Cherry
între 2009-2011....................................................................................................46
Figura 6.4 - Dinamica cheltuielilor de producţie pe culturi în perioada 2009-2011...............47
Figura 6.5 - Dinamica cheltuielilor cu producţia zootehnică în perioada 2009-2011 la
pensiunea La Cherry ............................................................................................49
Figura 6.6 - Nivelul grafic al profitului la pensiunea La Cherry între anii 2009-2011..........51
Figura 6.7 - Evoluția ratei rentabilității la pensiunea La Cherry între 2009-2011..................55
INTRODUCERE
Şansa României de a deveni partener activ al Uniunii Europene se regăseşte printre
altele şi în potenţialul material şi uman al spaţiului rural, în marile rezerve nevalorificate care
se află pe teritoriul românesc.
O şansă pentru dezvoltarea mediului rural constă în extinderea organizată a
agroturismului care este modalitatea cea mai eficientă de valorificare superioară a resurselor
materiale şi umane. În aceste condiţii, în căutarea soluţiilor alternative de redresare a situaţiei
economice, agroturismul prezintă avantaje de necontestat.
În primul rând asigură locuri de muncă şi obţinerea unor venituri rezonabile pentru
populaţia din zona rurală, aflată în prezent într-o situaţie dificilă din punct de vedere financiar
datorită reculului înregistrat în activitatea economică.
Permite apoi revigorarea activităţilor complementare, care se pot extinde proporţional
cu dezvoltarea agroturismului, constituind surse de venituri pentru alte categorii din populaţia
activă: ghizi, instructori, mici meşteşugari, comercianţi
Agroturismul asigură posibilitatea valorificării superioare a surplusului din
gospodăriile ţărăneşti, care de multe ori se degradează prin neîntrebuinţare. Acest lucru este
cu atât mai important, cu cât produsele naturale sunt mai naturale, realizate fără folosirea
pesticidelor, deci de cea mai bună calitate.
Practicarea agroturismului constituie un element benefic şi pentru populaţia autohtonă,
care doreşte să-şi petreacă vacanţele în alte zone decât cele cotidiene, dar veniturile modeste
nu le permite itinerarii costisitoare; preţurile practicate în agroturism sunt mai mult accesibile
decât în turismul clasic, favorizând dezvoltarea unui turism de masă.
Alegerea acestei teme constituie prezentare unei alternative la turismul tradiţional
deoarece prin agroturism se pot dezvolta o serie de zone a căror grad de activitate economică,
la această oră, este limitat. Totodată agroturismul reprezintă o şansă de afirmare pentru tinerii
8
absolvenţi deoarece promovarea proiectelor concepute în acest domeniu de către aceştia,
poate conduce la dezvoltarea societăţii în ansamblu
Lucrarea este structurată în patru capitole majore ce formează structural două părți și
anume: prima parte cea teoretică alcătuită din capitolul 1 prezintă câteva noțiuni cu referire la
modul de practicare a agroturismului în mediul rural din România.
În partea a II-a a lucrării, mai precis în capitolul 2 am realizat o prezentare a zonei
Cașin - Onești, a modului de promovare a agroturismului în zonă, am identificat întreaga reţea
agroturistică a zonei precum şi promovarea unor politici de stimulare a agroturismului.
Capitolul 3 prezintă pensiunea și câteva detalii cu referire la aceasta, începând cu
structura organizatorică și terminând cu indicatori agroturistici aplicați pensiunii.
Ultimul capitol va prezenta indicatori economici ce vor contura situația actuală a
pensiunii, pe departamente de activitate, și vor da detalii cu privire la potențialul de dezvoltare
și perspectivele pe viitor ale pensiunii.
La finalul lucrării vom desprinde câteva concluzii cu referire la proiectul de față și
vom sugera câteva aspecte de natură să îmbunătățească activitatea pensiunii pe termen mediu
și lung.
9
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1
DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL ȘI A AGROTURISMULUI ÎN
ROMÂNIA
1.1. Conceptul de agroturism
La fel ca și turismul rural, agroturismul este o activitate economică complexă, cu o
largă sferă de cuprindere, care pune în evidență, printr-un mecanism propriu, circulația
turistică rurală.
Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea
mesei numai pensiunile turistice şi fermele agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi
pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de tradiţiile şi
obiceiurile prezente în mediul rural.
Agroturismul este un concept relativ de dată recentă care face referire la diferitele
forme de turism aflate în legătură directă cu activităţile agricole şi/sau cu construcţiile având
destinaţii, rol, funcţiuni în domeniul agriculturii. Această formă specifică de agroturism este
bazată pe asigurarea în cadrul gospodăriei ţărăneşti, a serviciilor de cazare, masă, agrement şi
altele complementare acestora. Această formă de agroturism este practicată de micii
proprietari din zonele rurale, de obicei ca activitate secundară; activitatea desfăşurată în
gospodăria/ferma proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit1.
În România nu putem vorbi de o tradiţie în domeniul agroturismului acesta luând
amploare după 1989. În prezent, cauza majoră în dezvoltarea agroturismului este dată de
multitudinea de avantaje care le poate prezenta aceasta nouă ramură.
1 Bran F., Istrate I., 1995 - Turismul rural, Editura Economică, București, pagina 47.
10
Agroturismul este o activitate complexă, incluzând două genuri de activităţi: una pur
turistică, iar alta economică, cel mai adesea agricolă dar şi de altă natură care o deserveşte pe
prima, o complectează şi întregeşte.
Tocmai pentru că presupune o suită de activităţi bine corelate, agroturismul este mult
mai apreciat atât de turişti; care beneficiază de o gamă mai largă, mai cuprinzătoare şi mai
satisfăcătoare de servicii cât şi de iniţiatorii activităţii, care au posibilităţi mai complexe de
valorificare a resurselor materiale şi umane din zona rurală. Există o interdependeţă între
agroturism şi celelalte ramuri economice săteşti, pentru că practicarea agroturismului
determină dezvoltarea acestora (olărit, legumicultură, cultivarea fructelor de pădure şi
prelucrarea lor, pescuitul, etc.), iar acestea la rândul lor creează noi posibilităţi de dezvoltare
şi expansiune a agroturismului.
Agroturismul are câteva particularităţi care îl deosebesc de turismul clasic:
Spaţiul în care se desfăşoară această activitate este spaţiul rural. Mediul turistic
este deci total diferit de cel cu care turistul este familiarizat. Acesta pentru că
de regulă el vine din mediul urban şi de cele mai multe ori mediul rural se află
în zona montană sau premontană;
Persoanele care se ocupă de aceste activităţi au grade diferite de pregătire. În
activitatea agroturistică locuitorul rural este cel care găzduieşte turiştii, el
neavând o pregătire deosebită în domeniul turistic. Are o ţinută populară şi
atrage turiştii prin specificul popular. Spre deosebire de aceştia, în turismul
clasic, persoanele care practică această activitate sunt pregătiţi şi specializaţi în
domeniul turistic.
Produsul turistic este diferit în agroturism faţă de turismul clasic. Astfel
cazarea este diferită, în agroturism camera turistică fiind rustică, cu elemente
decorative populare, individualizată şi extrem de diversificată. Alimentaţia
este, de asemenea diferită, fiind preparată în serie mică , cu produse din
gospodăria ţărănească, după reţete tradiţionale. Aspectul pozitiv este întregit de
existenţa produselor proaspete şi nepoluate. Serviciile oferite de agroturism
sunt şi ele diferite, se fac vizite la atelierele meşteşugăreşti, se observă
activităţile rurale obişnuite, se practică sporturi sau activităţi recreative specific
rurale.
Agroturismul constituie o importantă sursă de creştere a veniturilor membrilor
comunităţii rurale, iar pentru întregul mediu rural o alternativă de dezvoltare economico-
11
socială. Desfăşurat ca o activitate complementară el nu rupe echilibrul vieţii ţărăneşti, nu
determină dispariţia sau decăderea unor activităţi existente până atunci, ci dimpotrivă permite
valorificarea superioară a produselor obţinute în aceste ramuri şi implicit revigorarea şi
dezvoltarea lor, concomitent cu apariţia altora.
Agroturismul este practic determinat de nevoia de a completa veniturile agricole,
foarte mici, cu veniturile neagricole, valorificând în acelaşi timp importante resurse naturale,
antropice, umane şi introducându-le în circuitul turistic intern şi internaţional.
Întrucât nu necesită investiţii imense şi nu produce aglomerări ca în cazul turismului
clasic (care ar putea determina dezechilibre ecologice), agroturismul poate deveni un factor
determinant în reamenajarea spaţiului rural, în condiţiile îmbinării optime a tradiţionalismului
şi modernismului.
Prin dezvoltarea serviciilor de găzduire și valorificare a produselor proprii și locale
agroturismul oferă o soluție pentru gospodăriile rurale. El este capabil să valorifice excedentul
de cazare existent în gospodăria țărănească, pregătit și amenajat special pentru primirea de
oaspeți și să ofere o serie de activități care gravitează în jurul gospodăriei țărănești spre
consumul persoanelor care, pe o perioadă determinată, vin în mediul rural pentru relaxare,
odihnă și agrement, cure terapeutice, tranzacții sau afaceri pentru satisfacerea unui hobby,
inițierea în arta meșteșugurilor tradiționale, pentru studii documentare precum și alte activități
specifice.
1.2. Organizarea agroturismului la nivelul unei gospodării
Agroturismul poate reprezenta o bună ocazie pentru a începe o nouă activitate,
paralelă cu cea pe care deja locuitorii rurali o realizează, utilizând pentru creşterea
rentabilităţii, infrastructura de care deja dispun. Motivele care stau la baza deciziei de a
practica agroturismul sunt:
Piaţa este în expansiune - dezvoltarea cererii turistice este estimată printr-o
creştere anuală de 3,5 %, pentru turismul internaţional, iar pentru turismul rural
o creştere anuală de 4 %.
Investiţiile sunt mult mai mici decât în turismul clasic. Aceasta pentru că ele
presupun doar modernizări, reamenajări şi dotări adecvate primirii turiştilor.
12
Nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate greu de dobândit. La nivelul unei
gospodării, obţinerea cunoştinţelor minime necesare sunt posibile în urma
efectuării unor cursuri de scurtă durată.
Activitatea este complementară, ea nu presupune întreruperea activităţilor
obişnuite (agricole).
Se pot valorifica superior produsele obţinute din gospodăria agroturistică.
Legea prevede în mod expres posibilitatea de a vinde produse din propria
gospodărie şi valorificarea lor mai eficientă.
Este o afacere de familie, putându-se realiza de toţi membrii familiei, precum
şi prin rotaţie, după posibilităţile existente.
Statul încurajează această activitate acordând numeroase înlesniri financiare.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un locuitor rural pentru a putea practica
această activitate sunt:
- Locuitorul rural trebuie să fie agricultor. Conform legii pot face agroturism
numai cei care sunt agricultori şi obţin mai mult de 51 % din venitul propriu
din activităţi agricole.
- Trebuie să dispună de o proprietate pe care să o poată folosi în scopul
activităţii agroturistice.
- Spaţiul de cazare şi masă trebuie să fie adecvate primirii turiştilor; întreaga
proprietate trebuie să fie accesibilă turiştilor, pentru că aceştia trebuie să se
simtă confortabil şi în curte şi în împrejurimi.
- Trebuie oferite servicii de calitate, în condiţii de igienă şi confort.
- Oferta agroturistică trebuie să fie diferită de cea de pe piaţa turistică; trebuie
bine valorificate, obiceiurile, gastronomia specifică zonei.
O pensiune agroturistică poate oferi mai multe servicii turiştilor, numărul şi tipul lor
depinzând de mărimea şi localizarea pensiunii, potenţialul turistic din zonă, creativitatea
gospodarului, etc. iar principalele elemente sunt:
1. Cazarea
Aceasta constituie elementul central al activităţii agroturistice. Suprafaţa unei camere
este bine să fie cuprinsă între 8 – 16 mp., iar înălţimea de minimum 2,5 m. Amplasarea poate
fi atât la parter, cât şi la etaj şi orientată pe cât posibil spre o privelişte plăcută.
13
Conform legii, camera trebuie să conţină, în mod obligatoriu un pat simplu sau dublu,
cu saltea corespunzătoare; un dulap gol, o masă de mici dimensiuni şi două scaune. Camera
trebuie dotată cu instalaţie electrică şi prize pentru aparatură electronică: televizor, uscător de
păr, radio. Pardoseala trebuie să permită curăţirea rapidă şi eficientă. În cameră trebuie să mai
existe un număr de noptiere egal cu numărul paturilor şi lămpi pentru citit. Acest mobilier
poate fi şi rustic, deci tradiţional, dar trebuie să cuprindă elementele obligatorii menţionate.
Grupul sanitar trebuie să fie bine amenajat, el trebuie să fie, conform legii, doar
destinat turiştilor. Grupul sanitar trebuie să cuprindă apă caldă şi rece în permanenţă, vas WC,
chiuvetă. Pentru atingerea acestui obiectiv se pot folosi module – grup sanitar, care conţin
cele trei piese şi pot fi montate pe o podea supra – înălţată. Aceste piese sunt prevăzute cu
racorduri speciale pentru apă rece, apă caldă şi scurgere. Racordurile permit legarea la
instalaţia existentă în gospodărie, precum şi legarea de un modul similar, poziţionat într-o
cameră alăturată. Prin această modalitate există posibilitatea creării unor puncte sanitare în
fiecare cameră. Acest punct sanitar poate fi departajat de restul camerei printr-un perete
despărţitor realizat din panouri celulare din mase plastice (PVC, policarbonat), şi se poate
amplasa în orice încăpere, prevăzută cu orice tip de pardoseală.
2. Servitul mesei
Servitul mesei este o problemă foarte importantă în activitatea de agroturism de aceea,
amenajările respective trebuie făcute cu mare grijă. Bucătăria, trebuie conform legii să aibă un
necesar considerat obişnuit: maşină de gătit, frigider (ladă frigorifică), o masă de lemn, veselă,
tacâmuri, chiuvetă, spaţiu de depozitare a gunoiului. Masa trebuie servită într-o încăpere
spaţioasă, iar poziţia mesei trebuie să permită celui care serveşte masa să ajungă în spatele
fiecărui oaspete, pentru a-l servi. Membrii familiei trebuie să servească masa separat.
3. Servicii suplimentare
Fiecare întreprinzător agroturistic trebuie să poată oferi clienţilor săi şi posibilităţi de
a-şi petrece timpul liber într-un mod plăcut. De aceea el trebuie să se gândească la câteva
servicii pe care să le poată pune la dispoziţia turiştilor. Cele mai des întâlnite astfel de condiţii
în mediile rurale sunt: închirierea de biciclete, bărci, organizarea de excursii călare, însoţirea
turiştilor în drumeţii, excursii, plimbări, însoţirea la diferite ateliere meşteşugăreşti din sat,
etc. Prin intermediul acestor activităţi se realizează o mai apropiată comunicare şi apropiere
între oaspeţi şi gazdă şi se permite fidelizarea clienţilor, prin anumite legături sentimentale.
14
1.3. Avantaje economice din practicarea agroturismului
Practicarea agroturismului poate întregi venitul agricultorilor, cu implicaţii asupra
dezvoltării întregii regiuni. Deşi există din totdeauna la nivelul rural, economia de piaţă
impune realizarea acestei activităţi în mod organizat, continuu, ca o şansă de dezvoltare a
zonelor rurale, influenţând toate domeniile vieţii rurale: social, economic, familial, cultural.
Fundamentarea activităţii de implementare a agroturismului trebuie să aibă punct de
plecare stabilirea eficienţei acestei activităţi, evaluarea randamentului său.
În general, începerea acestei activităţi presupune în prealabil investiţii mai mult sau
mai puţin costisitoare. Aceste investiţii trebuie atent fundamentate pentru a fi în măsură să
aducă beneficii gospodăriei agroturistice.
În al doilea rând, activitatea agroturistică, ca orice activitate economică, este pe o parte
consumatoare de resurse, iar pe de altă parte producătoare de efecte. Este necesară deci,
compararea atentă a celor două laturi şi cuantificarea cât mai exactă a rezultatului. Această
cuantificare nu exprimă întotdeauna fidel realitatea, întrucât există şi elemente cum sunt
structura resurselor şi rezultatelor, timpul care poate acţiona diferit asupra elementelor din
structură, calitatea efectelor, care influenţează în mod indirect rezultatele concrete ale
activităţii.
În activitatea agroturistică, problema cuantificării avantajelor materiale este mai
complexă şi mai relativă decât în alte domenii de activitate. Aceasta pentru că de multe ori
activităţile agroturistice nu pot fi desprinse clar de cele cotidiene. De exemplu, preţul mesei
servite nu poate fi desprins corect atâta timp cât şi membrii familiei consumă din respectiva
mâncare, deci o parte din resurse este destinată autoconsumului. Sau în ceea ce priveşte
investiţiile realizate pentru îmbunătăţirea gradului de confort care se recuperează prin
amortizare, de ele beneficiază în egală măsură şi familia agroturistică (apă caldă, apă curentă,
dotări sanitare, televiziune prin cablu, etc.)2.
În cadrul activităţilor cazarea ocupă primul loc, cu circa 40 – 45 % din volumul total al
realizărilor economice. Indicatorii calculaţi pentru cazare sunt în primul rând cei evidenţiaţi ca
fiind indicatori generali: volumul încasărilor, cheltuieli totale, profit, etc.
În alimentaţie, sistemul de indicatori devine mai imprecis şi mai dificil de calculat.
Există o mare varietate de produse care sunt culese din gospodăria ţărănească, iar altele
2 Crăciun St.,1997- Agroturism – organizare – eficienţă, Editura Mirton, Timişoara, pagina 126.
15
trebuie achiziţionate de pe piaţa ţărănească. De asemenea, o parte din hrană este folosită
pentru autoconsum, alta pentru turişti. Sunt totuşi situaţii mai clare: produsele provenite direct
din gospodăria agroturistică (lapte, sucuri, fructe, legume, miere, dulceţuri, gemuri) care sunt
uşor evaluate de gospodar, acesta ţinând cont de preţul pieţei agricole, şi produsele care
necesită aprovizionări, pentru prepararea lor ulterioară. Pentru simplificarea calculelor,
gospodarul poate calcula aceste preţuri prin aplicarea unui procent de adaos la cheltuielile
efectuate (de exemplu: 40 %).
Activităţile distractive sunt uşor de evaluat, fiind suficient un mod clar de diferenţiere
a tarifelor, şi o evidenţiere a lor.
În stabilire indicatorilor de eficienţă, şi, în general în analiza activităţii agroturistice
sub aspectul rentabilităţii, trebuie avută în vedere diversificarea activităţii, elasticitatea ei,
complexitatea şi lipsa unui şablon agroturistic în care aceasta să se încadreze. De asemenea,
este ştiută slaba preocupare a locuitorilor rurali pentru activităţi de gestiune, de evidenţiere
sistematică şi analitică a cheltuielilor, dată fiind multitudinea preocupărilor sale, agroturismul
fiind doar o activitate complementară. De aceea este necesară simplificarea maximă a
evidenţelor primare, abordarea acestor aspecte cu o oarecare aproximaţie. Totuşi, este absolut
necesară, evidenţierea, chiar primară a principalelor categorii de cheltuieli, precum şi a
principalelor tarife utilizate în gospodărie, precum şi impunerea unui sistem comod, de
evidenţiere paralelă, a cheltuielilor şi veniturilor rezultate din activitatea agroturistică.
1.4. Efectele sociale determinate de practicarea agroturismului
Agroturismul generează şi efecte sociale, prin valorificarea resurselor materiale
naturale, umane, financiare existente la nivelul arealului rural respectiv. Aceste efecte
reprezintă un important factor de creştere economică, de progres, de evoluţie socială şi
civilizaţie. De aceea, pentru aprecierea corectă a agroturismului, trebuie luată în calcul şi
această latură a eficienţei, care exprimă efortul comunităţii la dezvoltarea economică şi
socială a judeţului, şi, implicit, a ţării.
Eficienţa socială a agroturismului se exprimă cel mai evident prin petrecerea plăcută a
timpului liber de un număr cât mai mare de cetăţeni, refacerea şi reconfortarea oamenilor,
refacerea capacităţii de muncă, crearea şi sudarea legăturilor de prietenie şi toleranţă între
naţiuni.
16
Fenomenul turistic în general, şi cel agroturistic în special este într-o legătură de
interdependenţă cu actul de cultură şi civilizaţie, primul determinând propagarea celui de-al
doilea, iar celălalt determinând dezvoltarea şi evoluţia primului. Ultimul deceniu al tranziţiei
româneşti reliefează necesitatea tot mai pregnantă de a dezvolta turismul social, adică aceea
parte a activităţii turistice care nu se plăteşte integral de beneficiarul serviciilor respective,
diferenţa fiind suportată de stat, organizaţii sindicale, întreprinderi, etc.
Categoriile care beneficiază de turism social sunt lucrătorii cu venituri modeste,
tinerii, persoanele cu mulţi copii, pensionarii. Evoluţia societăţii umane a modificat substratul
social al turismului, acesta ne mai fiind considerat de lux, ci o necesitate obiectivă,
determinată de necesitatea individului de a petrece o parte din viaţa sa în mijlocul naturii din
care a apărut. Pe măsură ce dezvoltarea societăţii a izolat un număr tot mai mare de indivizi în
betoanele şi cimentul urban, apariţia unor boli specifice a demonstrat că omul nu poate fi rupt
de natură, nu poate trăi în afara ei. Ultimele decenii arată creşterea numărului de turişti, astfel
încât, în literatura de specialitate se vorbeşte despre turism de masă, turism social, turism
popular, turism pentru toţi, etc.
Agroturismul este cea mai potrivită formă care se poate dezvolta luând în considerare
factorul social. Prin tarifele sale rezonabile, ea permite unor categorii foarte largi şi
diversificate de indivizi să-şi petreacă timpul liber şi vacanţele în locuri pitoreşti şi atrăgătoare
atât sub aspect peisagistic cât şi antropic.
Concomitent, întreaga viaţă rurală se animă, devine mai atractivă şi mai interesantă în
special pentru adolescenţi şi tineri care sunt interesaţi în mod special, datorită vârstei de
contactele umane, de înnoiri, de legarea unor prietenii cât se poate de diversificate. Acesta
poate fi şi unul din motivele stabilizării acestei categorii sociale, ştiut fiind faptul că, în
prezent, aceasta este cea mai fluctuantă, monotonia şi lipsa perspectivelor îndepărtându-i de
aceste meleaguri. Se stopează astfel migraţia şi se îmbunătăţesc indicatorii legaţi de
demografie, îmbătrânirea populaţiei rurale, etc.
Totodată printr-o activitate susţinută agroturistic, se dezvoltă adiacent alte activităţi,
care presupun noi locuri de muncă, iar în timp calificarea forţei de muncă, profesionalizarea
ei, cu consecinţe benefice atât pentru individ cât şi pentru colectivitate.
Este foarte important şi menţinerea în actualitate, perpetuarea folclorului, tradiţiilor,
întregului patrimoniu cultural şi istoric naţional şi regional. În prezent, este tot mai evidentă
tendinţa de înlocuire a dreptului naţional cu dreptul comunitar sau internaţionale.
17
Un alt efect însemnat al practicării agroturismului se materializează prin îmbunătăţirea
substanţială a aspectului estetic al comunităţii rurale, printr-o modernizare atentă la păstrarea
arhitecturii tradiţionale, specifice, printr-o păstrare a curăţeniei, înfrumuseţare a spaţiului
rural, evidenţierea particularităţilor regionale. Practic, se încearcă amortizarea relaţiilor dintre
om şi natură, dezvoltarea unor activităţi care să echilibreze viaţa umană şi viaţa mediului în
care omul trăieşte, succesul acestei activităţi reprezentând, evident, atingerea acestui deziderat
pe care omenirea şi-l doreşte de mult.
Toate aceste aspecte, extrem de importante la nivel local şi naţional, sunt greu de
cuantificat, dacă nu chiar imposibil cel puţin în ceea ce priveşte exactitatea. Există, în
literatura de specialitate, criterii de apreciere a eficienţei sociale a agroturismului, care se
referă în special la gradul de satisfacere a turismului, de refacere a forţei de muncă, de
protejare a mediului ambiant, etc.
Dezvoltarea agroturismului determină însă, prin efectul său multiplicativ şi consecinţe
indirecte, imposibil de evidenţiat concret, prin stimularea altor activităţi, în special agicultura,
industria alimentară şi transporturilor, dar nu sunt de neglijat nici activităţile micilor
meşteşugari, a artizanalelor şi micilor întreprinzători locali.
Aceste aspecte sunt importante pentru dezvoltarea unei comunităţi locale, în special a
uneia defavorizată, cum este cea montană. De aceea, atunci când se analizează eficienţa
economică a acestei activităţi, ea trebuie să fie corelată şi cu eficienţa socială pentru că
petrecerea plăcută şi utilă a timpului liber, îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe, refacerea
capacităţii de muncă, satisfacţiile spirituale posibile, emoţionale sunt, în ultimă instanţă,
scopul vacanţelor, ale vieţii în general.
Aşadar, eficienţa socială presupune reflectarea eficienţei economice pe plan social,
uman şi ecologic.
18
CAPITOLUL 2
ASPECTE TEORETICE PRIVIND EFICIENȚA ECONOMICĂ
2.1. Analiza rezultatelor tehnico-economice în unităţile furnizoare de servicii
Cuantificarea rezultatelor tehnico-economice în activităţile furnizoare de servicii
presupune atingerea următoarelor obiective:
cuantificarea dimensiunii şi structurii capacităţii furnizoare de servicii disponibile;
determinarea cantităţii de serviciilor furnizate;
stabilirea valorii de piaţa a serviciilor;
determinarea volumului imput-urilor financiare;
determinarea volumului rezultatelor economice nete.
Indicatori de cuantificare a dimensiunii capacităţii furnizoare de servicii
1. Capacitatea furnizoare de servicii sau capacitatea de servire (Cs) este
reprezentată de nivelul maxim de unităţi de servicii ce poate fi pus la dispoziţia
consumatorului de către furnizor.
Acest indicator economic este necesar pentru:
realizarea şi fundamentarea planului organizaţiei;
dimensionarea unităţilor de servire;
descoperirea capacităţii de servicii neutilizare sau posibil de utilizat;
alegerea strategiilor serviciilor;
fundamentarea variantelor de dezvoltare a punctelor de servire şi a
organizaţiei;
compararea rezultatelor obţinute de diferite unităţi de servire.
19
Capacitatea de servicii poate lua forma capacităţii curente de servire şi capacităţii
anuale de servire.
Capacitatea curent ă de servire exprimă cantitatea de servicii pe care o poate furniza o
unitate la un moment dat. De exemplu, pentru o unitate de cazare capacitatea
operaţională de servire este dată de numărul total de locuri de cazare iar pentru un
depozit de cereale de volumul total de depozitare.
Capacitatea anual ă de servire reprezintă cantitatea de servicii ce poate fi furnizată în
decursul unui an calendaristic.
Acest indicator se determină diferit în funcţie de tipul de servicii. În cazul serviciilor
de cazare capacitatea anuală de servire se determină cu ajutorul relaţiei:
Cs = Ne x 365 zile – Dr, unde:
Ne - numărul locurilor de cazare,
Dr - timpul necesar lucrărilor de reparaţii şi
întreţinere
Indicele de structură a capacităţii de servire exprimă ponderea pe care o deţine fiecare
componentă în cadrul capacităţii de servire curente sau anuale. Relaţia de calcul este comună
tuturor indicilor de structură:
în care:
Is - indicele de structură a capacităţii de servire (%),
Cs; - capacitatea de servire din categoria de servicii „i"
Cst - capacitatea de servire totală Ia care se raportează
categoria de folosinţă „i".
Indicele de bonitate a potenţialului de servicii are drept scop evaluarea impactului
mediului extern asupra serviciilor. Cel mai întâlnită utilizare a acestui concept se regăseşte în
turism unde ia forma potenţialului turistic.
Acesta se determină ca medie a caracteristicilor mediului extern ponderată cu
importanţa fiecărei caracteristici.
Relaţia generală de calcul este:
20
, unde:
Ki - caracteristica de mediu (1- 100 puncte)Pi - ponderea caracteristicii după importanţă (%
sau punctaj alocat în cadrul unei grile prestabilite, ex: 1-10, 1 - 100,etc.)
Alegerea caracteristicilor presupune determinarea tuturor factorilor de mediu (naturali,
demografici, sociali, economici, culturali) care pot influenţa ramura de servicii vizată.
Aprecierea eficienţei economice se face pe baza unui sistem de indicatori grupaţi
astfel:
A. indicatori tehnici: suprafaţa cultivată, producţia medie, producţia totală şi
producţia marfă;
B. indicatori economici: costul de producţie, valoarea adăugată, producţia finală,
venitul, cheltuielile de producţie, marja brută, profitul şi rata profitului,
productivitatea muncii, rentabilitatea economică, cheltuieli la 1 unitate valorică
venituri.
2.2. Eficiența economică în turismul rural
Eficienţa economică reflectă legătura dintre resursele alocate pentru desfăşurarea unei
acţiuni şi rezultatele obţinute de pe urma acesteia, concept care determină orientarea
resurselor spre acele domenii de activitate unde se asigură folosirea cu eficienţă maximă a
acestora în condiţiile unei dezvoltări raţionale, armonioase a gospodăriilor.
Dezvoltarea continuă pe care cunoaşte agroturismul se datorează în mare parte
eficienţei activităţii economice şi sociale înregistrate în acest domeniu de activitate.
Concepută din perspective raportării efectului la efort, eficienţa trebuie înţeleasă ca un proces,
o acţiune sau rezultatul unui ansamblu de evenimente. Eficienţa activităţii economice în
agroturism trebuie apreciată atât prin reflectarea şi comensurarea afectelor economice, cât şi a
celor sociale, perspectiva socială fiind luată în considerare complementar în decizia
21
macroeconomică de alocare a resurselor pentru dezvoltarea ramurii şi în politica tarifelor
pentru serviciile prestate.
Latura economică a eficienţei agroturismului este relevată de datele furnizate de
analiza economico – financiară.
Sistemul de indicatori ai eficienţei activităţii de agroturism se bazează pe principiile
generale ale eficienţei, pe structura resurselor utilizate şi pe componentele efortului şi
efectului.
Structura resurselor utilizate cuprinde: forţa de muncă, baza materială, mijloacele
circulante, resursele naturale şi antropice. Forţa de muncă, privită ca resursă a activităţii
desfăşurate în domeniul agroturismului poate fi exprimată valoric şi fizic cu ajutorul
următorilor indicatori: numărul mediu de personal muncitor, numărul mediu de personal
operativ, fond total de timp de muncă.
Baza materială poate fi analizată ca resursă a activităţii de agroturism pe baza
următorilor indicatori: capacitate de prestaţie şi valoare medie a ctivelor fixe. Soldul mediu al
mijloacelor circulante este un alt indicator a resurselor utilizate.
Resursele naturale şi antropice sunt exprimate fizic prin indicatori ca: suprafaţa totală
a amenajărilor în mediul rural în agroturism, suprafaţa totală a zonelor rurale cu resurse
turistice naturale.
22
PARTEA A II-A – CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3
MATERIALELE ȘI METODELE DE CERCETARE
3.1. Scopul cercetărilor și obiectivele urmărite
Cercetările din cadrul lucrării au fost efectuate în microzona Cașin-Onești, mai precis
în cadrul pensiunii agroturistice „La Cherry” și a avut ca scop poziționarea acestei pensiuni în
cadrul general al agroturismului din zonă.
Pentru o mai bună analiză s-au urmărit o serie de obiective, care printr-un studiu
amănunțit ne pot da detalii cu privire la:
perspectivele de dezvoltare a acestei activități a turismului în zonă;
prognozele pe termen scurt și lung privind resursele din zonă
potențialul turistic al zonei
potențialul economic din zonă
Cercetarea are drept scop descrierea funcţionării şi a tendinţelor de evoluţie a
activităţii pensiunii, luând în considerare mediul dinamic în care acesta îşi desfăşoară
activitatea şi factorii perturbatori interni sau externi.
Analiza realizată trebuie să aibă ca finalitate descrierea celei mai probabile traiectorii
de evoluţie a entităţii (pensiunii), cu punerea în evidenţă a parametrilor de bază ce
influenţează evoluția.
Cercetarea poate avea grade diferite de detaliere, se poate referi la perioade de timp
diferite (pe termen scurt, mediu sau lung) şi poate avea finalităţi diferite dar în cazul nostru
acestea sunt:
23
constatarea deficientelor de funcţionare şi a cauzelor acestora (puncte slabe),
minimizarea riscurilor la care este supusă pensiunea;
constatarea avantajelor competitive ale pensiunii (puncte tari), utilizarea acestor
avantaje, fructificarea oportunităţilor oferite de mediul societăţii comerciale
identificarea direcţiilor de creştere a profitabilităţii;
orientarea strategica a dezvoltării;
estimarea impactului modificărilor din întreprindere.
3.2. Metode de cercetare, prelucrare și interpretare a datelor
Metoda de cercetare va fi cea prin evaluare indicatorilor urmăriți și cea a comparației
cu alte pensiuni din zonă iar uneori raportarea se va face la întregul sector de activitate.
Datele vor fi furnizate de către pensiunea în cauză și vor fi interpretate conform
interpretării indicatorilor urmăriți iar rezultatele se vor centraliza la elaborarea concluziilor și
propunerilor.
Cunoscând datele referitoare la activitatea pensiunii se stabilesc premisele valorii şi un
set de valori ale acesteia, în funcţie de diferite scenarii sau stadii de dezvoltare.
Concluziile cercetărilor nu au ca scop acordarea de consultanţă managerială celui ce
posedă pensiunea ci au scop fundamentarea cât mai precisă a evoluţiei viitoare a fenomenului,
respectiv a previziunii diferitelor forme de dezvoltare a acestuia.
Concluziile acestei cercetări, realizată prin evaluare stau la baza fundamentării
previziunilor de evoluţie a societăţii în diferite scenarii sau stadii.
24
CAPITOLUL 4
POTENŢIALUL TURISTIC ȘI AGROTURISTIC AL MICROZONEI
CAȘIN – ONEȘTI, JUDEȚUL BACĂU
Una dintre zonele cele mai atractive din punct de vedere al turismului rural și a
agroturismului o constituie microzona Cașin-Onești, care prin caracteristicile ei unice în
peisajul turistic al României oferă un potențial agroturistic imens ce așteaptă doar a fi
exploatat.
4.1. Potențialul natural
Având o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, regiunea înfățisează tabloul
îmbinării tradiției cu modernul, a trecutului cu prezentul, pentru valorificarea potențialului
resurselor umane, infrastructurii industriale și a agroturismului.
4.1.1. Așezarea geografică
Coordonatele geografice ale zonei Cașin-Onești sunt: 26°47´ longitudine estică și
46°13´ latitudine nordică.
Județele învecinate sunt: Neamț în nord, Harghita și Covasna în vest, Vrancea în sud și
Vaslui în est. Se poate considera că este una din cele mai tipice regiuni subcarpatice, deoarece
atât depresiunile de la contactul cu unitatea montană, cât și culmile înalte ce le închid la
exterior, forme de relief caracteristice pentru Subcarpați, au aici o dezvoltare aproape ideală.
4.1.2. Relieful
25
Atât în Carpaţi cât şi Subcarpaţi relieful este alcătuit din câteva tipuri de forme care se
impun în peisaj printr-o fizionomie aparte. Mai întâi sunt culmile ce aparţin munţilor Tarcău,
Goşmanu, Berzunţ, Nemira şi Vrancea care se caracterizează prin înălţimi de 800-1400 m,
versanţi în trepte dar cu pante accentuate, interfluvii rotunjite cu unele vârfuri golaşe ce
constituie locuri de belvedere şi culmi colinare subcarpatice (300-700 m înălţime, platouri
separate de văi cu versanţi intens afectaţi de alunecări şi ravenări). Între acestea sunt culoarele
văilor mari (în primul rând a Trotuşului) cu lunci şi terase largi pe care se află cele mai multe
aşezări, apoi depresiunile Dărmăneşti, Tazlău-Caşin şi mai multe bazine depresionare separate
de îngustări (defilee) tăiate în straturi groase de gresii.
4.1.3. Condițiile climatice
Climatul este puternic influenţat de dezvoltarea în altitudine (impune etajarea) şi
desfăşurarea culoarelor de vale (permite o rapidă circulaţie a maselor de aer din vest şi est cu
caracteristici de ordin termic şi pluvial diferite). Se diferenţiază topo-climate de culoar de vale
şi depresiuni (deosebiri evidente de la un anotimp la altul, mai ales în Subcarpaţi) şi topo-
climate de munţi joşi (răcoros şi cu precipitaţii cu valori anuale de 800-900mm, concentrate
primăvara şi vara).
Temperatura medie anuală este de 8-9°C, -2 sau -3°C în ianuarie și 19-20°C în iulie.
Cantitatea anuală de precipitații se apropie de cea a depresiunilor intracarpatice
(550-650 mm), apar uneori și secete, fercvente în regiunea subcarpatică Onești - Târgu Ocna.
4.1.4. Hidrografia și hidrologia
Reteaua hidrografică în zona aceasta este mai rară 0,5-0,7 km/km², permanentă, dar cu
un ritm al scurgerii mai neregulat dat de mulţimea izvoarelor minerale (la Slănic Moldova și
Poiana Sărată).
Toate apele curgatoare sunt tributare Siretului, fiind în totalitate în bazinul hidrografic
al acestuia. Poluarea urbană și agricolă, în cazul tuturor râurilor prezintă un pericol mai redus,
cele mai curate ape, cu proprietăți potabile le au afluienții montani ai Trotușului: Ciobanașu,
Uzul, Dofteana, Slănic, Oituz și Cașin.
Lacul de acumulare Poiana Uzului cu un volum de 98000000 m³, cel mai mare din
zonă este destinat și alimentării cu apă potabilă și industrială. Fiind așezat într-o zonă
26
montană foarte pitorească, în fața defileului Uzului este unul din punctele turistice importante
ale zonei Cașin-Onești.
4.1.5. Solurile
Solul este de tip cernoziom calcaric slab erodat cu o textură mijlocie, structură
glomerulară bine dezvoltată conferind o permeabilitate bună pentru apă şi valori medii ale
indicilor hidrofizici (capacitatea de apă în câmp şi capacitatea de apă utilă). Conţinutul în
humus este mijlociu (3 - 4 %) și de bună calitate de tip mull calcic, iar gradul de saturaţie în
baze depăşeşte 85 %.
4.1.6. Vegetația și fauna
În munţi sunt răspândite pădurile de fag şi de amestec ce acoperă cea mai mare parte a
culmilor excepţie făcând treimea inferioară a versanţilor (fâneţe) şi vatra depresiunilor
(aşezări, unele culturi). În Subcarpaţi există mai întâi pâlcuri de păduri de stejar pe versanţii
cu pantă mare şi pe platourile interfluviale înalte iar apoi în culoarele devale şi depresiuni
suprafeţe cu pajişti, livezi, localităţi.
4.2. Resursele turistice din microzona Cașin – Onești
Este aproape în egală măsură asigurat de elementele date de componentele cadrului
natural cât şi de cele legate de multiplele activităţi antropice desfăşurate milenar.
Oneștiul constituie centrul turistic cel mai însemnat, caracteristică determinată de
câţiva factori. Are mai multe obiective turistice (biserica din Borzeşti - ctitorie a lui Ştefan cel
Mare la 1494, în stil tipic moldovenesc, lângă care se află stejarul secular şi un muzeu istoric;
rezervaţia naturală de pe dealul Perchiu pe care se află crucea - monument al eroilor si un
important punct de belvedere etc.).
Din oraş se ramifică numeroase drumuri ce constituie axe turistice (pe Trotuş,
Uz,Tazlău, Slănic etc.).
Pe o rază de circa 30 km de Onești, se află foarte multe puncte turistice:
valea Cașinului, cu punctele Scutaru, Mănăstirea Cașin;
valea Oituzului cu punctul Poiana Sărată, apoi Bogdănești, dealul Măgura de
lângă Târgul Ocna;27
complexul de la Poiana Uzului, stațiunea Slănic Moldova și Parcul
Dendrologic de la Dofetana.
Târgu Ocna este al doilea centru turistic important. În sălile salinei vechi s-a amenajat
un complex de tratament balnear, pe o culme sudică se află mânăstirea din secolul 17 şi
Monumentul Eroilor (mausoleu din primul război mondial) şi loc de belvedere important. Se
adaugă pădurile bogate de fag, gorun şi conifere, mai multe izvoare minerale cu ape
clorosodice, bicarbonatate şi magneziene indicate în tratamente, dotări pentru activităţi
turistice de odihnă, recreere, tratament; în amonte un sector de vale îngust.
Slănic Moldova – aici există peste 25 de izvoare minerale (ape clorosodice,
bicarbonatate, carbogazoase, slab sulfuroase şi feruginoase), un microclimat tonifiant răcoros
dar ferit de vânturi, un parc cu arbori ocrotiţi, hoteluri, vile, un cazinou şi poteci cu marcaje pe
culmile limitrofe.
Între munţii Berzunţ, Ciuc şi Nemira, de origine tectonică şi cu un relief de terase
există mai multe localităţi agroturistice importante:
Dofteana – aici se găsește:
o colecţie muzeistică etnografică;
un conac din secolul al XIX – lea;
Parcul Dendrologic cu o suprafaţă de 26 ha;
bogate tradiţii etnnofolclorice;
Asău și satele învecinate :
elemente etnofolclorice tradiţionale.
tradiţii şi meşteşuguri
- Brusturoasa - renumit pentru cusături, ţesături, cojocărit şi
dulgherit;
- Palanca - biserică din lemn din secolul al XIX - lea, instalaţii
tehnice populare;
- Ghimeş - Făget - ruinele unei cetăţi din secolul XVIII şi obeliscul
Emil Rebreanu;
- Lunca de Jos - prelucrare artistică a lemnului şi colecţie
muzeistică).
Oituz și satele învecinate :
elemente etnofolclorice tradiţionale:
- Oituz – muzeu etnografic;
28
- Caşin - (vestigii dacice, ruine de cetate medievală) şi
Mânăstirea Caşin (biserica de la 1665, hram şi sărbători
folclorice).
tradiţii şi meşteşuguri
- Ferăstrău - olărit, ţesături, costume, instalaţii tehnice
populare;
izvoare minerale:
- Poiana Sărată aici există şi un mausoleu al eroilor din
primul război mondial) şi un defileu.
În bazinul hidrografic Slănic funcționează 12 pensiuni agroturistice iar in bazinul
hidrografic Cașin nu este înființată nici o pensiune de acest tip. În bazinul hidrografic Oituz,
situația este intermediară, funcționând trei pensiuni agroturistice, un popas și un han
agroturistic.
În bazinul hidrografic Slănic, pensiunile agroturistice identificate au fost: Liana-
Simona; Margareta 1; Rodica Avădanei; Casa albă; Excelsior, Carmen Dumitruc; La bârlogul
ursului; Montana; Cristal, Alex, Cerbul.
În bazinul hidrografic Oituz, pensiunile identificate sunt Leurdis; Oky și Erica;
Margareta 2, alături de Popasul Poiana-Sărată și hanul turistic Codreanu.
4.3. Tipuri de turism rural practicate în zona Cașin – Onești
A. Turismul rural Este dat de acele servicii de cazare şi servire a mesei, caracterizată
printr-o ofertă localizată în mici centre rurale. Clădirile au capacitate redusă şi prezintă
interes arhitectonic (tradiţional sau artistic), fiind decorate în stil rustic care aminteşte
de locuinţele tradiţionale. Ca şi caracteristici: se acordă o atenţie specială
gastronomiei, sunt conduse în general în sistem familial.
B. Turism ecologic, turism în natură Aceşti termeni sunt utilizaţi pentru a denumi acel
tip de turism care se desfăşoară în zone naturale cu valoare ecologică ridicată. În mod
normal este nevoie ca turistul să aibă un interes deosebit pentru natură, estetic şi
peisaj.
29
C. Turism de aventură, turism alternativ Aceste denumiri sunt folosite pentru a ne
referi la un gen de turism care utilizează zone naturale cu caracteristici concrete pentru
practicarea unor sporturi riscante sau de aventură.
D. Agroturismul Necesită zone rurale modificate de om în care sectorul primar
(agricultura, creşterea animalelor, activităţi forestiere) este foarte evident. Acest tip de
turism include cazare, administrare de alimente şi băuturi şi ale servicii suplimentare
oferite de un agricultor sau un ţăran.
4.4. Potențialul economico-social și al dotărilor tehnico-edilitare
Infrastructura turistică este alcătuită din toate dotările tehnice necesare asigurării
serviciilor reclamate de buna desfăşurare a turismului. Ea însumează totalitatea bunurilor şi
mijloacelor prin care resursele atractive ale unui teritoriu sunt exploatate turistic.
Aşezările turistice
Asocierea diferitelor baze de cazare şi unităţi de servire turistică în plan teritorial
generează o formă de habitat caracteristică. Pentru ca o aşezare oarecare să poată fi inclusă în
categoria habitatelor turistice este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:
- prezenta în vatră sau în vecinătatea ei a unor resurse atractive;
- infrastructura de profil complexă şi diversificată;
- beneficiile obţinute din practicarea turismului să depăşească eficienţa altor ramuri;
Căile şi mijloacele de transport
Asigură efectuarea călătoriei, adică a acelui segment al actului recreativ fără de care
turismul, ca fenomen, este de neconceput. Din această cauză între diferitele componente ale
infrastructurii se nasc inter-relaţii cauzale.
Căile şi mijloacele de transport joacă un rol deosebit de important în buna
desfăşurare a agroturismului, acestea fiind îndeosebi cele rutiere şi feroviare.
Dotările pentru agrement şi cură îmbracă forme şi funcţii dintre cele mai complexe.
Prin intermediul lor agrementul tinde să se realizeze polivalent. Funcţionarea acestor dotări
are uneori, ca suport, elemente de ordin natural existente în zonă, dar în numeroase cazuri
sunt create şi susţinute.
Dotările auxiliare reprezintă totalitatea mijloacelor şi instituţiilor care sprijină
desfăşurarea activităţilor turistice.
30
4.5. Agroturismul în microzona Cașin-Onești
Dezvoltarea turismului rural și a agroturismului din microzona cuprinsă în bazinele
râurilor Slănic, Oituz și Cașin cu un potențial agroturistic foarte puțin pus în valoare, se poate
realiza printr-o creștere economică și socială care să producă un impact pozitiv.
Creșterea economică și îmbunătățirea stării sociale poate fi realizată doar dacă pașii de
dezvoltare vor fi urmați îndeaproape, se vor urma procedurile elementare care să pună în
valoare potențialul zonei și nu în ultimul rând dacă calitatea serviciului agroturistic va fi
perfecționat.
Indicatorul “Număr Turişti” arată potențialul microzonei și se obţine din cumularea
informaţiilor cuprinse în diferite documente statistice calculându-se efectiv la sfârşitul anului
calendaristic dar şi pe perioade mai mici în funcţie de nevoile utilizatorului. Acest indicator
poate determina pe total circulaţie turistică sau pe zonă turistică.
Tabelul 4.1Evoluţia indicatorului “Număr turişti” în zona Cașin – Onești
- persoane -
Indicator/Anul2009 2010 2011
Dinamica %
2010-2009 2011-2009
Total număr turişti 3106 3694 4011 + 18,9 % + 29,1 %
Străini 916 1258 1405 + 37,3 % + 53,3 %
Români 2190 2436 2606 + 11,2 % +18,9 %
Sursa: ANTREC Bacău
Observăm o evoluţie crescătoare a numărului de turişti care au vizitat această zonă din
anul 2009 până în anul 2011. De la nivelul anului 2009 până la nivelul anului 2010 numărul
de turişti a crescut cu 588 totalizând un număr de 3694 turişti urmând apoi o creştere în anul
2011 cu 905 turişti mai mult decât în 2009 totalizând un număr de 4011 turişti.
31
Figura 4.1 - Evoluţia grafică a creşterii numărului turiştilor
Această zonă poate și trebuie să devină zonă turistică de sejur, cu destinație pentru
petrecerea concediului tot timpul anului, căci ea răspunde nu numai motivației agroturismului
cultural și de cunoaștere, ci și dorința de a petrece timpului liber în natură, într-un peisaj
deosebit unde factorul antropic nu l-a influențat mai deloc.
4.6. Analiza SWOT a agroturismului în microzona Cașin-Onești
Analiza SWOT este un instrument de analiză strategică, flexibilă și usor de aplicat pe
care o firmă o foloseste pentru a identifica cele mai potrivite direcţii de acţiune sau strategii
de dezvoltare.
Vom face o analiză de acest tip în următoarele rânduri vom analiza fiecare element ce
intră în studiu acestui tip de analiză:
Analiza SWOT își propune o prezentare a punctelor tari, slabe, oportunităților și
amenințărilor care determină spațiul geografic și socio-uman al zonei Cașin - Onești.
Analiza concentrează următoarele aspecte:
punctele forte (S = strengths)
punctele slabe (W = weaknesses)
oportunitățile (O = opportunities)
amenințările (T = threats
Tabelul 4.2
Analiza SWOT a agroturismului în microzona Cașin-Onești
Puncte forte Pondere %
32
1. Potențialul turistic 27
2. Stabilitatea sistemului turistic 15
3. Calitate ridicată a produselor 24
4. Management performant 15
5. Tradițiile locale 14
6. Legea protecţiei mediului 5
Puncte slabe Pondere %
1. O piaţă locala slabă 27
2. Capacitate de cazare redusă 21
3. Dobânda ridicată la creditare 23
4. Valorificare slabă a potențialului turistic 29
Oportunități Pondere %
1. Programele de dezvoltare rurală 40
2. Stilul de viaţă al locuitorilor 18
3. Atitudinea pentru muncă a populaţiei 19
4. Fidelitatea turiștilor 23
Amenințări Pondere %
1. Număr redus de pensiuni 12
2. Nivelul de viață al locuitorilor 16
3. Regulile autorităților locale 20
4. Bugetul central şi taxele locale 13
5. Urbanizarea accelerată 12
6. Pierderea tradițiilor 18
7. Fluctuaţia preturilor 9
Punctele tari și cele slabe țin exclusiv de mediul intern al comunității, de resursele
acesteia. Oportunitățile și amenințările vin din mediul extern și țin de cadrul legal, de actorii
externi ce pot avea o influență pozitivă sau dimpotrivă negativă asupra comunității.
33
CAPITOLUL 5
ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA PENSIUNII
5.1. Prezentarea pensiunii agrotustice "La Cherry"
Pensiunea "La Cherry" a fost înființată în anul 2002 și este situată în Onești, județul
Bacău. Având 4 de angajați (soțul, soția și doi angajați din afară), firma efectuează servicii de
cazare, servicii agroturistice – aici existând un salon de prezentare cu exponate privind arta
meștesugăritului cu tradiții din zonă iar ca scară ierarhică unitatea este clasificată cu 2
margarete.
Pensiunea cuprinde în structura sa:
unitate de cazare – 8 camere;
micro-fermă zootehnică;
micro-fermă legumicolă
Capacitatea de cazare este de 8 camere structurate astfel: 5 camere duble cu paturi
separate, 2 camere single şi 1 apartament cu pat matrimonial.
34
Micro-ferma zootehnică, are rolul alături de alimenta pensiunea cu produse de origine
animală, destinate consumului clienților și are în componența sa:
3 vaci de lapte;
35 păsări (20 găini și 15 pui);
2 viței;
1 porc
4 oi
Micro-ferma legumicolă, are rolul de a oferi pensiunii produsele legumicole de care
are nevoie și cuprinde un complex de 3 solarii și o suprafață de teren deschisă de 1,5
ha pe care se cultivă:
cartof – 0,5 ha
plante furajere – 1 ha
cele trei solarii au în componența lor legume diverse ca: ceapă, morcov, varză,
roșii și castraveți – 0,4 ha.
5.2. Activitatea desfășurată la pensiunea "La Cherry"
În cadrul pensiunii se desfășoara două tipuri de activități: cea de bază - agricultura
vegetală (legumicolă și furajeră) și zootehnia (păsări, ovine, porcine și bovine) și o activitate
anexă - activitatea turistică:
5.2.1. Activitatea turistică
Pensiunea agroturistică "La Cherry" oferă servicii de cazare în 8 de camere iar fiecare
cameră are în dotare televizor, frigider, baie cu duș, aer condiționat, apă caldă.
Spațiile de cazare sunt astfel structurate:
- camere cu pat dublu și grup sanitar: 5 x 2 locuri = 10 locuri;
- camere cu două paturi și grup sanitar: 2 x 2 locuri = 4 locuri;
- apartament cu pat matrimonial: 1 x 2 locuri = 2 locuri.
5.2.2. Activitatea agro-zootehnică
Sectorul zootehnic
35
În anul 2012 s-a mers pe efective de animale de la care se pot obține produse constante
și imediate (lapte, ouă, carne) ce pot susține fie prin comercializarea lor, fie prin intrarea lor în
capitalul pensiunii, activitatea financiară a pensiunii.
De asemenea se urmărește modernizarea acestui sector și aducerea condițiilor la
standardele impuse de Uniunea Europeană, pentru a se putea înscrie în pensiunile a căror
condiții sunt dintre cele mai bune.
S-a dezvoltat în mod progresiv din 2002, ajungând la nivelul anului 2011 să cuprindă
un efectiv de 44 animale însă mai mic decât în 2010 după cum putea vedea și în tabelul 5.1.
Tabelul 5.1Efectivele de animale la Pensiunea La Cherry
- bucăți -
Nr.crt.
Specia 2009 2010 2011Dinamica (%)
2011/2009 2011/2010
1. Bovine 3 4 5 +66 +252. Porcine 1 1 1 - -3. Ovine 2 4 4 +50 -4. Păsări 29 31 35 +20,6 +12,9Total 35 40 44 +14,2 +8,1
Structura efectivului de animale este una în general constantă, și a fost alcătuită în
general pentru a acoperi necesarul de alimente de origine animală din cadrul pensiunii
agroturistice.
Figura 5.1 - Structura efectivului de animale pe categorii în perioada 2009-2011
36
Din acest motiv pensiunea s-a axat pe creșterea aceluiași efectiv de animale a căror
costuri de întreținere nu sunt foarte costisitoare și care se pot acoperi parțial din produsele de
care se va beneficia în urma creșterii acestora.
Sectorul vegetal
Spre deosebire de sectorul zootehnic, sectorul vegetal este unul mult mai stabil, având
în vedere că majoritatea culturilor se realizează în spații închise (solarii), singurele culturi de
câmp fiind cele furajere, destinate hranei animalelor, și cea a cartofului.
Trebuie să urmărim structura sectorului vegetal, bine definitivată, cu rolul précis de a
acoperi toate carențele existente în cadrul aprovizionării pensiunii cu legume sau produse de
origine animală.
Structura culturilor se prezintă sub următoarea componență în perioada analizată.
Tabelul 5.2Structura culturilor la pensiunea La Cherry între anii 2009-2011 (ha)
Nr. ctr.
Cultura 2009 2010 2011Dinamică (%)
2011/2009 2011/2010
1. Cartof 0,4 0,41 0,5 +25 +21,9
2. Ceapă 0,1 0,1 0,1 - -
3. Varză 0,1 0,1 0,2 +100 +100
4. Tomate 0,05 0,04 0,05 - +25
5. Castraveți 0,03 0,02 0,03 - +50
6. Morcov 0,02 0,03 0,02 - -50
7. Plante furajere 1,1 1,15 1 -10 15
Total 1,8 1,85 1,9 +5,5 +2,7
În anul 2011 s-a diminuat suprafețele destinate culturilor furajere, iar în compensație
s-au mărit suprafețele destinate culturii cartofului (cu 25% față de 2009 și cu 21,9 % față de
2010), a varzei sau castraveților
37
Figura 5.2 - Structura culturilor la pensiunea La Cherry între anii 2009-2011
Deși aceste creșteri nu au fost foarte mari dacă ne referim la suprafețe, însă și-au adus
aportul la producțiile finale destinate în mod direct sau indirect în buna funcționare a
pensiunii La Cherry.
5.3. Circulaţia turistică în cadrul pensiunii "La Cherry"
Obiectivul măsurării turismului este acela de a culege informaţii financiare care să
descrie turismul ca fenomen economic, în scopul redării acestei activități în valori măsurabile
ce pot fi comparate.
5.3.1. Evoluția numărului turiștilor în cadrul pensiunii "La Cherry"
Numărul turiştilor este unu dintre cei mai reprezentativi şi importanţi indicatori ai
circulaţiei turistice. El este un indicator fizic, cantitativ şi poate lua forma:
Sosiri/plecări de turişti: pentru turismul internaţional şi se obţine din statisticile
înregistrărilor la frontieră;
Persoane cazate: utilizat atât pentru turismul intern, cât şi pentru cel
internaţional, dedus din statisticile unităţilor de cazare;
Participanţi la acţiuni turistice (turişti şi excursionişti): specific turismului
intern, rezultat din centralizarea activităţii agenţiilor de voiaj.
38
Tabelul 5.3
Evoluția numărului turiștilor în agropensiunile din zonă și în pensiunea La Cherry
între anii 2009-2011 - persoane -
An Tip cazare Români % Străini %Total turişti
%
2009Pensiuni agroturistice 1987 60,1 1316 39,9 3303 100
Pensiunea La Cherry 150 80,9 35 19,1 185 100
2010Pensiuni agroturistice 2031 56,7 1548 43,3 3579 100
Pensiunea La Cherry 139 81,9 32 18,1 171 100
2011Pensiuni agroturistice 2214 57,7 1624 42,3 3838 100
Pensiunea La Cherry 134 82,5 29 17,5 163 100Sursa: ANTREC Bacău
Indicatorul „număr de turişti” se determină pentru întreaga activitate şi pentru fiecare
dintre componentele sale, se detaliază pe zone turistice, motive de călătorie, mijloace de
transport, perioade de timp (lună, an calendaristic).
În tabelul 3.3 prezentăm situaţia statistică a turiştilor cazaţi în pensiunea agroturistică
"La Cherry", pentru a ilustra dinamica numărului lor, în paralel cu totalul turiștilor cazați în
pensiunile de acest tip din zonă pentru servicii de cazare şi masă.
Figura 5.3 - Dinamica turiștilor în agropensiunile din zonă și în pensiunea La Cherry
între anii 2009-2011
39
Și acest indicator reflectă în mod realist situația actuală a pensiunii, una deloc
promițătoare, cu multe carențe în organizarea și atragerea turiștilor, dar mai ales în
valorificarea potențialului existent. Administratorul pensiunii trebuie să găsească soluții în
aceste direcții, deoarece situația negativă din ultimii ani nu se reflectă și la nivelul general al
celorlalte pensiuni, aici existând creșteri pe total și pe turiștii români, creșteri cu 276 de
persoane în 2010 și 535 de persoane în 2011 dacă ne raportăm la anul 2009.
Evoluția negativă a numărului de turiști străini la nivelul total al pensiunilor în ultimul
an după o creștere spectaculoasă în 2010 poate fi pusă pe seama recesiunii economice tot mai
accentuată în 2011.
5.3.2. Utilizarea spațiului de cazare
Zona în care își desfășoară activitatea pensiunea este una foarte atracivă, ce oferă un
mediu natural curat și foarte propice relaxării turiștilor. Acest lucru a făcut posibil dezvoltarea
zonei Cașin-Onești ca un perimetru turistic de sine stătător în care agroturismul se practică în
mod organizat la nivelul pensiunilor de acest tip.
Pensiunea La Cherry dispune de 8 camere în ceea ce privește spațiile de cazare,
organizate în trei moduri de prezentare. Varietatea ofertei face ca atracția turistică să fie una
mai mare, ceea ce ar duce în mod normal la creșterea parametrilor de utilizare a spațiilor de
cazare.
Tabelul 5.4
Utilizarea spațiului de cazare la pensiunea La Cherry între 2009-2011
- persoane -
2009 2010 2011Dinamica
2011/2009 2011/2010
Număr înnoptări turist 362 312 341 -5,8 + 9,2
Număr locuri de cazare 16 16 16 0 0
Utilizarea spațiului de cazare 22,6 19,5 21,6 -4,4 +10,7 Sursa: Pensiunea La Cherry
Dacă ne referim la pensiunea La Cherry utilizarea spațiului de cazare se încadrează la
limitele inferioare, iar situația este una în declin continuu din 2009 până astăzi, coborând de la
un procentaj de 42 % la unul de 19,6 % în anul 2011.
40
Figura 5.4 - Utilizarea spațiului de cazare la pensiunea La Cherry între 2009-2011 în
funcție de numărul de înnoptări
În analiza indicatorului trebuie să avem în vedere că numărul locurilor de cazare a
rămas constant pe toată perioada, factorul fluctuant fiind cel al numărului de înnoptări.
Tendința tuturor indicatorilor este aceea de regres aceasta datorită numărului din ce în ce mai
mic de turiști ce frecventează pensiunea La Cherry.
5.3.3. Indicatorul "număr zile turist"
Indicatorul "număr zile turist" se obţine din înregistrările în spaţiile de cazare, prin
însumarea numărului de zile de şedere ale fiecărui turist și se poate determina pe tipuri de
unităţi de cazare, pe tipuri de acţiuni sau pe zone de provenienţă ale turiştilor.
Evoluţia indicatorului "număr zile turist" în perioada 2009-2011 în cadrul pensiunii La
Cherry este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 5.5
Evoluţia indicatorului "număr zile turist" în cadrul pensiunii La Cherry
- persoane -
Indicator/Anul 2009 2010 2011
Total număr zile turist 362 319 341
Străini 132 113 118
Români 230 206 223
Sursa: Pensiunea La Cherry
41
Indicatoul ne arată situația actuală a numărului de zile e revine unui turist, rezultatele
arătându-ne o ușoară creștere în cazul turiștilor străini, cu 17 zile în 2011, însă insuficient
pentru a acoperi scăderea la nivel total.
Figura 5.5 - Evoluția grafică a indicatorului "număr zile turist" în perioada 2009-2011
CAPITOLUL 6
ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE CADRUL PENSIUNII
„LA CHERRY”
Pentru conducerea oricărei firme este esenţial să cunoască în permanenţă situaţia
economico-financiară a firmei. Doar aşa este posibil un management eficient, care să
asigure rezolvarea cât mai rapidă a problemelor ce apar în cadrul organizației.
6.1. Structura veniturilor în cadrul pensiunii „La Cherry”
Veniturile totale ale pensiunii agroturistice se stabilesc prin însumarea veniturilor
realizate în cele trei sectoare de activitate. Suma încasărilor sintetizează rezultatele
activităţilor multiple care se desfăşoară în cadrul pensiunii agroturistice.
42
6.1.1. Venituri din activitatea vegetală
Producțiile obținute în sfera vegetală sunt destinate în special vânzării pe piaţă în cea
mai mare parte, urmat de autoconsum şi într-o proporţie mai mică furajării animalelor şi
pentru sămânţă.
Dinamica veniturilor din această sursă nu este una foarte spectaculoasă, deoarece
există o constanță la nivelul sectorului, suprafețele nu oscilează foarte mult, mergându-se pe
aceleași proporții, astfel încât să acopere și necesarul intern dar și să se ducă spre vânzare cu
scopul de a obține beneficii.
Dintre produsele obținute în cultura vegetală se observă că furajele nu se scot la
vânzare acestea rămânând să servească la hrana animalelor. Tot acum putem observa în figura
6.1 o creștere a veniturilor din activitatea legumicolă.
Tabelul 6.1
Veniturile obținute din practicarea activităților legumicole
Nr. ctr.
CulturaProducția totală - kg Producția vândută - kg Venit - lei
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
1. Cartof 7500 7400 7600 4800 4900 5000 11000 12280 13200
2. Ceapă 780 700 810 460 450 480 780 840 890
3. Varză 10850 11000 11280 7000 7500 7980 4700 4780 5200
4. Tomate 1100 980 1220 850 780 870 1000 10200 10800
5. Castraveți 933 950 970 910 915 928 650 670 680
6. Morcov 260 268 276 240 244 248 360 380 390
7.Plante furajere
25000 24250 20800 - - - - - -
Total 46423 45548 42956 14260 14789 15506 18490 29150 31160
43
Figura 6.1 - Dinamica veniturile obținute din activitatea legumicolă
6.1.2. Venituri din activitatea zootehnică
Activitatea zootehnică nu a suferit multe transformări în ceea ce privește structura
sectorului la nivelul anului 2012, astfel încât și veniturile sunt diferite din oscilațiile prețurilor,
atât ca valoare cât și ca distribuire a acestuia.
Tabelul 6.2
Veniturile obținute din practicarea activităților zootehnice
Nr. ctr.
ProducțiaProducția totală - kg Producția vândută - kg Venit - lei
2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011
1. Lapte 3500 7000 10600 1200 2000 3100 2160 4000 6820
2. Carne vițel 180 200 210 50 55 65 550 660 815
3. Carne porc 240 240 240 50 72 70 750 1150 1200
4. Carne pasăre 45 98 136 10 20 25 60 135 160
5. Ouă 433 450 710 200 250 340 70 100 135
Total 3590 6045 9130
Veniturile cunosc un trend ascendent în anul 2012, aceasta datorită creșterii numărului
de vaci de lapte și mai ales datorită creșterii prețurilor la acest tip de alimente, în mod special
la carne.
44
Figura 6.2 - Dinamica veniturilor obținute din practicarea activităților zootehnice
Rezultatele pozitive sunt imediate, deoarece laptele și ouăle aduc beneficii zilnice, sunt
produse foarte căutate, mai ales de cei din mediul urban. Evoluția pozitivă a acestei
perspective este dată întocmai de nivelul veniturilor, care urcă de la o valoare de 3590 lei în
anul 2009 la una de 7930 în 2012.
Veniturile includ doar valori obținute din vânzarea acestora nu și din întroducerea lor
în sistemul de servicii turistice, acestea regăsindu-se în valorile veniturilor obținute din
activitatea turistică după cum vom vedea în continuare.
6.1.3. Venituri din activitatea turistică
Principalul obiect de activitate al pensiunii agroturistice La Cherry este turismul rural,
fapt demonstrat și de nivelul veniturilor înregistrate din această activitate. Deși din punct de
vedere al numărului turiștilor, situația este în descreștere după cum arată și numărul zile/turist
totale sau gradul de ocupare, cei din conducerea pensiunii și-au îmbunătățit serviciile, au făcut
schibări în organizarea structurală a acestora, fapt ce a putut susține și creșterea prețurilor cu 3
respectiv 4 lei de la an la an, ajungând astăzi la o valoare de 52 lei/ pe zi un loc.
Tabelul 6.3
Veniturile turistice la pensiunea La Cherry între 2009-2011- - lei -
2009 2010 2011
Tarif Venit total2009 2010 2011 2009 2010 2011
45
Total număr
zile turist1010 969 941 45 48 52 45450 46512 48932
Figura 6.3 – Dinamica veniturilor rezultate din activitatea turistică la pensiunea La
Cherry între 2009-2011
6.2. Cheltuielile rezultate din activitatea agroturistică
Cheltuielile la nivelul pensiunii sunt repartizate, la fel ca şi veniturile, pe categorii:
cheltuieli cu producţia zootehnică, cheltuieli cu producţia vegetalăă şi cheltuieli cu activitatea
de turism.
6.2.1. Cheltuielile din activitatea vegetală
Sectorul vegetal închis reprezentat de cele trei solarii este unul activ pe tot parcursul
anului, fapt ce determină costuri de întreținere permanente a culturilor, în timp ce pentru
culturile deschise (cartof și plante furajere) cheltuielile sunt structurate în mod temporar pe
etape.
În componența cheltuielilor pentru susținerea activităților din sectorul vegetal avem
atât input-urile cu materia primă necesară, cât și volumul de muncă și efectivul de utilaje
necesare în diferite etape, după cum urmează:
46
1. Cheltuieli privind lucrările mecanice ale solului – cuprind toate costurile
necesare pregătirii terenului (mobilizarea solului). Se va practica arătura de toamnă
la 25-30 cm iar primăvara se va aplica o simplă trecere cu discul pentru a fărmița
crusta formată.
2. Cheltuieli cu sămânța și îngrășămintele – îngrășămintele se aplică odată cu
arătura de toamnă pentru a se încorpora mai bine în sol iar impulsul lor nutritiv este
folosit pentru 2-3 culturi pe parcursul unui an. Semințele trebuie să fie de cea mai
bună calitate pentru ca vigoarea și rezistența răsadurilor să ofere dezvoltarea unor
plante a căror producție să aducă rezultate economice dintre cele mai bune.
3. Cheltuielile cu forța de muncă – aici nu există o fluctuație, deoarece de
îngrijirea terenurilor și aplicarea metodelor agrotehnice adecvate pentru orice fel de
cultură se ocupă două persoane.
4. Taxe și impozite – sunt cheltuieli ce variază în funcție de suprafața pe care
pensiunea agroturistică o are în exploatare, acestea crescând însă nu într-o măsură
foarte mare odată cu dimensiunea.
O detaliere a acestor date pe ani și pe culturile practicate se prezintă în tabelul 6.4,
unde se obțin următoarele valori:
Tabelul 6.4
Structura cheltuielilor de producţie pe culturi în perioada 2009-2011
– lei
SpecificarePlante
furajereCartof Ceapă Varză Tomate Castraveți Morcov Total
2009Îngrăşăminte
şi sământă530 370 45 270 15 45 10 1285
Lucrări mecanice
450 175 20 230 15 10 10 910
Forţă de muncă
370 450 100 220 60 60 50 1310
Taxe și impozite
150 100 20 75 10 65 25 445
Total cheltuieli
1500 1095 185 795 100 180 95 3950
2010Îngrăşăminte
şi sământă485 380 45 270 10 40 10 1240
Lucrări 410 180 20 230 10 10 15 875
47
mecaniceForţă de muncă
370 450 100 220 60 60 50 1310
Taxe și impozite
140 110 20 75 5 60 30 440
Total cheltuieli
1405 1120 185 795 85 170 105 3865
2011Îngrăşăminte
şi sământă470 390 45 280 15 45 10 1255
Lucrări mecanice
380 185 20 240 15 10 10 860
Forţă de muncă
370 450 100 235 60 60 50 1325
Taxe și impozite
130 115 20 85 10 65 25 450
Total cheltuieli
1350 1140 185 840 100 180 95 3890
Cheltuielile de producție au o evoluție interesantă, cu oscilații de la an la an, chiar
dacă valoric nu foarte mari, însă cu un impact vizibil în structura cheltuielilor totale de la
nivelul pensiunii „La Cherry”. Reducerea de la nivelul anului 2010 se poate datora fie
reducerii terenului destinat culturilor furajere, culturi ce implică cele mai mari costuri, fie
reducerii numărului turiștilor, astfel încât necesarul de alimente de această natură a fost una
mai redusă.
Figura 6.4 - Dinamica cheltuielilor de producţie pe culturi în perioada 2009-2011
48
Se observă o scăderea accentuată a cheltuielilor la plantele furajere, direct
proporțională cu scăderea suprafeței, și o creștere pe același principiu la cultura cartofului și la
cea de varză de toamnă.
6.2.2. Cheltuielile din activitatea zootehnică
Cheltuielile cu producţia zootehnică cuprind: cheltuielile cu furajele, cu carburanţii şi
energia electică, costuri veterinar, reparaţii curente (acele reparaţii ce trebuie realizate la
construcţiile pentru animale şi la mijloacele de transport), cheltuieli cu vânzarea produselor
(cheltuieli de marketing) şi cheltuieli cu salariile forţei de muncă (două persoane ce se ocupă
de organizarea întregului sector).
Dinamica cheltuielilor zootehnice în cadrul pensiunii „La Cherry” este foarte diferită,
neexistând o constanță așa cum s-a întâmplat în cazul cheltuielilor din sectorul vegetal, ci este
dată de creșterea sau scăderea efectivelor de animale pe care pensiunea le are sub exploatare.
Cheltuielile cele mai mari sunt cele întreprinse cu creșterea și întreținerea vacilor de
lapte, însă acest lucru trebuie pus în balanță cu valoarea veniturilor, tocmai pe acest
raționament au fost achiziționate vacile de lapte, animale ce aduc venituri mai mari și mai
dese pentru balanța economică a pensiunii la care efectuăm studiul de caz.
Tabelul 6.5
Structura cheltuielilor cu producţia zootehnică în perioada 2009-2011 la
pensiunea „La Cherry”
- lei -
Specificare Vaci lapte Ovine Porcine Găini Pui Total
2009
Costul furajelor 1950 565 290 225 55 3085
Energie electrică 420 250 126 146 120 1062
Costuri veterinar 400 120 65 15 10 610
Reparaţii curente 205 40 25 15 10 295
Alte cheltuieli 3165 1040 507 386 175 5273
Total cheltuieli 6140 2015 1013 787 370 10325
49
2010
Costul furajelor 2860 255 290 235 55 3695
Energie electrică 1000 130 126 170 120 1546
Costuri veterinar 600 60 65 20 10 755
Reparaţii curente 310 30 25 15 15 395
Alte cheltuieli 5200 540 507 420 175 6842
Total cheltuieli 9970 1015 1013 860 375 13233
2011
Costul furajelor 3680 565 290 250 55 3985
Energie electrică 1350 250 126 185 120 1655
Costuri veterinar 820 120 65 15 15 850
Reparaţii curente 300 40 25 15 10 325
Alte cheltuieli 6100 1040 507 435 175 6710
Total cheltuieli 12250 2015 1013 900 375 13525
Valorile cresc de la an la an mai accentuat din 2009 spre 2010, adică cu 2908 lei,
aceasta deoarece s-a achiziționat o vacă de lapte și s-au menținut efectivul celorlalte animale
din sectorul zootehnic.
În 2011 valoarea rămâne oarecum constantă, diferența dintre cheltuielile din 2011 și
2010 în activitatea zootehnică la pensiunea „La Cherry” fiind de doar 292 lei, fapt datorat în
mare parte achiziționării în cadrul efectivelor de animale a vacilor de lapte.
Figura 6.5 - Dinamica cheltuielilor cu producţia zootehnică în perioada 2009-2011 la
pensiunea „La Cherry”50
Mai mult de 80 % din valoarea cheltuielilor este generată la nivelul anului 2012 de
creșterea vacilor de lapte, acest lucru fiind arătat și în graficul de mai sus, unde valoarea
totală la această specie se ridică la 12250 lei, în timp ce valoarea totală este de 13525.
6.2.3. Cheltuielile din activitatea turistică
În ceea ce privește activitatea turistică cheltuielile se reduc la acele mijloacele de
promovare a pensiunii în cadrul mijloacelor de comunicare locale, dar și pe anumite site-uri
de specialitate și la cheltuielile curente de întreținere a unei astfel de locatii.
Aceste cheltuieli au următoarea structură în perioada analizată:
Tabelul 6.6.
Cheltuielile din activitatea turistică la pensiunea „La Cherry”
- lei -
Nr.ctr.
Activitatea întreprinsă
2009 2010 2011
1. Promovare media 120 125 130
2. Pliante și broșuri 50 50 50
3.Cheltuieli de
întreținere și utilități18000 20500 24600
6.3. Indicatori privind profitabilitatea activității
Esenţa oricărei societăţi comerciale este de a maximixa profitul. Realizarea acestui
obiectiv este posibilă numai prin desfăşurarea unei activităţi rentabile care să reflecte legătura
dintre resursele alocate pentru desfăşurarea unei acţiuni şi rezultatele obţinute de pe urma
acesteia, concept care determină orientarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se
asigură folosirea cu eficienţă maximă a acestora în condiţiile unei dezvoltări raţionale,
armonioase a activității.
6.3.1. Profitul activității desfășurate
51
Profitabilitatea activităţii economice în agroturism trebuie apreciată atât prin
reflectarea şi comensurarea afectelor economice, cât şi a celor sociale, perspectiva socială
fiind luată în considerare complementar în decizia macroeconomică de alocare a resurselor
pentru dezvoltarea ramurii şi în politica tarifelor pentru serviciile prestate.
Profitul activității este dat de diferența dintre veniturile și cheltuielile obținute în cele
trei laturi de activitate pe parcursul perioadei analizate și poate fi structurate:
Tabelul 6.7
Nivelul profitului la pensiunea „La Cherry” între anii 2009-2011
- lei -
Nr.crt. Specificarea 2009 2010 2011
1. Venituri obținute - total 67530 81707 88022
activitatea vegetală 18490 29150 31160
activitatea zootehnică 3590 6045 7930
activitatea turistică 45450 46512 48932
2. Cheltuieli efectuate - total 32275 37598 42015
activitatea vegetală 3950 3865 3890
activitatea zootehnică 10325 13233 13525
activitatea turistică 18000 20500 24600
3. Profit - total 35255 44109 46007
activitatea vegetală 14540 25285 27270
activitatea zootehnică -6735 -7188 -5595
activitatea turistică 27450 26012 24332
52
Figura 6.6 - Nivelul grafic al profitului la pensiunea „La Cherry” între anii 2009-2011
Nivelul valoric negativ al profitului activității zootehnice nu este relevant deoarece o
bună parte a valorilor încasate de pe urma acestei activități se regăsește în nivelul activității de
turism, mai bine zis produsele animaliere destinate pensiunii sunt trecute ca venituri în cadrul
activității turistice.
În ciuda unui an 2010 mai puțin bun din punct de vedere al circulației turistice și al
ocupării locurilor de cazare la nivelul regiunii și al pensiunii unde facem studiul de caz,
profitul are valori pozitive, mai mari chiar decât la nivelul anului 2009, aceasta în special
datorită creșterilor veniturilor prin achiziționarea vacilor de lapte.
Tabelul 6.8
Rata de creștere a profitului
- lei -
Anul U.M. Profitul brutCifra de afaceri
(venituri)Rata profitului
2009 lei 35255 67530 52,2
2010 lei 44109 81707 53,9
2011 lei 46007 88022 52,2
6.3.2. Rentabilitatea economică a activității desfășurate
Analiza rentabilităţii are ca scop descoperirea şi mobilizarea rezervelor de creştere şi
întărire a profitului în dezvoltarea activităţii societăţii. Măsura rentabilităţii este dată de un
sistem de rate de eficienţă care evidenţiază caraceristicile economice şi financiare ale
societății, permiţând compararea performanţelor productive şi comerciale ale acesteia.
Rentabilitatea economică reflectă eficiența capitalului economic alocat activității
productive a pensiunii, mai precis se determină raportând profitul brut al pensiunii la capitalul
permanent din același an.
x100
Rentabilitatea economică evidențiată procentual prin acest raport are rolul de a ne
indica eficiența utilizării capitalului permanent, iar valoarea acesteia este indicat să
depășească 25 de procente.
Tabelul 6.9
Rata rentabilității economice la Pensiunea „La Cherry” între 2009-2011
53
- lei -
Anul U.M. Profitul brutCapitalul
permanentRata rentabilității
economice (%)2009 lei 35255 142560 24,7
2010 lei 44109 221580 19,9
2011 lei 46007 180026 25,5
În cadrul pensiunii „La Cherry” rentabilitatea economică are o valoare foarte bună la
nivelul anului 2009, dar scade vizibil anul următor, când situația pensiunii este una destul de
dificilă prin prisma lipsei turiștilor, și crește puțin peste limita corectă în anul 2011.
Figura 6.7 - Evoluția ratei rentabilității economice la pensiunea „La Cherry”
între 2009-2011
În anul 2011 pensiunea are o evoluţie bună, înregistrează o creștere de profit, iar rata
de rentabilitate economică se redresează după declinul din 2010, în special datorită
reorganizării sectorului zootehnic.
Menținerea rezultatelor prezentate va reprezenta un factor cheie în evoluția viitoare a
pensiunii, de aceea administratorul pensiunii dorește implementarea unor obiective strategice
viitoare care să urmărească aplicarea și punerea în practică a următoarelor direcții:
îmbunătăţirea poziţei competitive a firmei
promovarea sa mai intensă pe piaţa
creşterea competitivităţii produselor realizate în cadrul sectoarelor zootehnic
și vegetal
îmbunătăţirea productivităţii muncii prin asimilarea continuă de noi
tehnologii și tehnici de producție.
54
CONCLUZII
1. Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea
mesei numai pensiunile turistice şi fermele agroturistice, beneficiind de un mediu
55
nepoluat şi pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de
tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural.
2. Potenţialul turistic și agroturistic în microzona Cașin – Onești este aproape în egală
măsură asigurat de elementele date de componentele cadrului natural cât şi de cele
legate de multiplele activităţi antropice desfăşurate milenar.
3. În bazinul hidrografic Slănic funcționează 12 pensiuni agroturistice iar in bazinul
hidrografic Cașin nu este înființată nici o pensiune de acest tip. În bazinul hidrografic
Oituz, situația este intermediară, funcționând trei pensiuni agroturistice, un popas și un
han agroturistic.
4. Pensiunea "La Cherry" a fost înființată în anul 2002 și este situată în Onești, județul
Bacău. În cadrul pensiunii există o activitatea turistică și o activitatea productivă:
vegetală (legumicolă și furajeră) și zootehnică (păsări, oi, porci și bovine).
5. Sectorul zootehnic s-a dezvoltat în mod progresiv din 2002, ajungând la nivelul anului
2012 să cuprindă un efectiv de 40 animale.
6. Sectorul vegetal este unul mult mai stabil, având în vedere că majoritatea culturilor se
realizează în spații închise (solare), singurele culturi de câmp fiind cele furajere,
destinate hranei animalelor, și cea a cartofului.
7. În anul 2011 s-a diminuat suprafețele destinate culturilor furajere, iar în compensație
s-au mărit suprafețele destinate culturii cartofului (cu 25% față de 2009 și cu 21,9 %
față de 2010), a varzei sau castraveților.
8. Evoluția negativă a numărului de turiști străini la nivelul total al pensiunilor în ultimul
an după o creștere spectaculoasă în 2010 poate fi pusă pe seama recesiunii economice
tot mai accentuată în 2011.
9. La pensiunea La Cherry utilizarea spațiului de cazare se încadrează la limitele
inferioare, iar situația este una în declin continuu din 2009 până astăzi, coborând de la
un procentaj de 42 % la unul de 19,6 % în anul 2011.
10. Deși din punct de vedere al numărului turiștilor, situația este în descreștere după cum
arată și numărul zile/turist totale sau gradul de ocupare, cei din conducerea pensiunii
și-au îmbunătățit serviciile, au făcut schibări în organizarea structurală a acestora, fapt
ce a putut susține și creșterea prețurilor cu 3 respectiv 4 lei de la an la an, ajungând
astăzi la o valoare de 52 lei/ pe zi un loc.
56
11. Cheltuielile cresc de la an la an mai accentuat din 2009 spre 2010, adică cu 2908 lei,
aceasta deoarece s-a achiziționat o vacă de lapte și s-au menținut efectivul celorlalte
animale din sectorul zootehnic.
12. Mai mult de 80 % din valoarea cheltuielilor este generată la nivelul anului 2012 de
creșterea vacilor de lapte, acest lucru fiind arătat și în figura 6.5 , unde valoarea totală
la această specie se ridică la 12250 lei, în timp ce valoarea totală este de 13525 lei.
13. Menținerea rezultatelor prezentate va reprezenta un factor cheie în evoluția viitoare a
pensiunii, de aceea administratorul pensiunii dorește implementarea unor obiective
strategice viitoare care să urmărească aplicarea și punerea în practică a următoarelor
direcții:
îmbunătăţirea poziţei competitive a firmei
promovarea sa mai intensă pe piaţa
creşterea competitivităţii produselor realizate în cadrul sectoarelor zootehnic
și vegetal
îmbunătăţirea productivităţii muncii prin asimilarea continuă de noi
tehnologii și tehnici de producție.
BIBLIOGRAFIE
1. Bran F., Istrate I., 1995 - Turismul rural, Editura Economică, București.
57
2. Brezuleanu, S, 2005 - Management agricol – teorie şi practică, Editura Performantica,
Iaşi.
3. Burloiu P., 1990 - Economia şi organizarea economică a muncii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
4. Cârste, Gh., Pârvu F., 2009, - Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Tribuna
Economică, București.
5. Chiran, A. şi colab., 2004 - Piaţa produselor agricole şi agroalimentare, abordare teoretică şi
practică. Editura Ceres, Bucureşti.
6. Chiriţă V., 2003 - Depresiunea Oituz – studiu fizico-geografic, Editura Universitară din
Suceava, Suceava
7. Chișu V. A., 1997 - Manualul specialistului în Resurse Umane, Editura Economică,
Bucureşti.
8. Ciangă N., 1997 - Turismul din Carpaţii Orientali, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca
9. Constantin M şi colab., 1989 - Conducerea, organizarea şi planificarea activităţii
unităţilor agricole, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
10. Corneliu Russu, Ileana Gheorghe, - Managementul resurselor umane, Editura Tribuna
Economică București 2004.
11. Cosmescu I., 1998 - Turismul, Editura Economică, Bucureşti
12. Crăciun St.,1997- Agroturism – organizare – eficienţă, Editura Mirton, Timişoara.
13. Deaconu Alexandrina, 1998 - Economia întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
14. Jivan Al., 1995 - Economia turismului, Editura Universitatea de Vest, Timişoara.
15. Negruţ C., 1997 - Iniţiere în marketing, Editura Augusta, Timişoara.
16. Nistoreanu P., 1999 - Turismul rural – O Afacere mică cu perspective mari, Editura
Didactică și Pedagogică, Bucureşti.
17. Pârjol F., 1997 - Marketing turistic, Editura Mirton, Timişoara.
18. Verboncu I., Zalman M., 2005 - Management și performanțe, Editura Universitară,
București.
19. Voicu M., - Conlucrarea interumană în economia de piaţă, Editura Danubis, Brăila,
1995.
20. Zorlenţan T., Burdus E., Căprescu G., 1998 - Managementul organizaţiei, Editura
Economică, Bucureşti.
58