Upload
others
View
12
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
ORDIN
Nr.__________din_________
privind aprobarea Planului Naţional de acţiune pentru conservarea
raţei roşii
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 169683/FU/31.01.2013 al
Direcţiei Biodiversitate,
În baza prevederilor art. 4 alin. (1) din Acordul privind conservarea păsărilor de
apă migratoare african-eurasiatice, ratificat prin Legea nr. 89/2000 pentru
ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-
eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995,
În temeiul:
- prevederilor art. 31 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 49/2011 şi al
- prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi
pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor
climatice,
ministru mediului şi schimbărilor climatice emite următorul
ORDIN:
Art. 1 Se aprobă Planul Naţional de acţiune pentru conservarea raţei roşii,
prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
MINISTRU
Rovana PLUMB
Anexa
Planului Naţional de acţiune pentru conservarea raţei roşii - Aythya nyroca
CUPRINS
1. Scurt istoric al cercetărilor efectuate în România
2. Informaţii despre specie
2.1. Ecologie
2.2. Hrănire
2.3. Reproducere
3. Distribuţie generală şi naţională
4. Statutul speciei în România
5. Măsuri de conservare
6. Bibliografie
1. Scurt istoric al cercetărilor efectuate în România
În prima jumătate a secolului al XX-lea, precizări asupra speciei raţa roşie
- Aythya nyroca au apărut în studiile efectuate de R.R. von Dombrowski, în
1912 şi G. P. Dementiev, în 1915, când au fost observate aglomerări de peste
500 de indivizi pe iezerele din apropiere de Hârşova. Raţa roşie a început să fie
mai mult studiată din a doua jumătate a secolului al XX-lea, când s-a descoperit
că populaţia acestei specii este în scădere.
Majoritatea precizărilor asupra parametrilor populaţionali şi asupra
biologiei specie, au fost făcute din observaţiile ornitologilor, după 1950.
În 1965, D. Munteanu a obsevat indivizi solitari în perioada ianuarie-
februarie.
În 1968, L. Hensel şi M. Tălpeanu au indicat prezenţa a “sute” de indivizi
în zona lacului Murighiol.
De asemenea, câteva sute de perechi de raţă roşie au fost observate de J.
van Impe, în 1977, în zona lagunară Razelm-Sinoe.
G. von Hargens, în 1983, a desfăşurat numărători asupra speciei, în zona
Canalului Crişan-Sulina, înregistrându-se peste 200 de perechi.
În 1984, M. Paspaleva şi colaboratorii au prezentat observaţiile efectuate
în 6 zone din Delta Dunării, acoperind aproximativ 20% din suprafaţa
teritoriului, menţionând scăderea populaţiei, la numărătorile din luna august ale
speciei, de la 979 indivizi, în 1979, la 89 indivizi, în 1982.
Tot în 1984, J. B. Kiss şi colaboratorii au descris utilizarea habitatelor de
către raţa roşie, pentru cuibărit şi hrănire.
Observaţii asupra unor aglomerări de raţe roşii în zona lagunară Razelm –
Sinoe, au fost desfăşurate de P. Weber şi J. Szabo, în perioada iulie– septembrie
1985.
În 1992, V. Ciochia, a făcut o descriere scurtă a morfologiei şi biologiei
speciei, în primul atlas al păsărilor clocitoare din România.
J. Szabo, în 1993, a menţionat alte caracteristici ale speciei în zonele
umede din apropierea localităţii Săcele.
În 1994, P. Weber a descris distribuţia şi repartizarea speciei pe teritoriul
României, precizând existenţa a 6000– 10000 de perechi cuibăritoare, înainte
de 1990.
În 1996, J. B. Kiss a contribuit la Planul European de Acţiune pentru
conservarea raţei roşii, precizând statutul speciei în România, factorii de risc şi
evoluţia populaţiilor.
În 2002, D. Munteanu şi colaboratorii au estimat numărul perechilor de
raţă roşie existente în România, în perioada 1976–1996 şi numărul de indivizi
necuibăritori, din perioada 1992 -1993.
Contribuţii la cunoaşterea statutului raţei roşii au adus, de asemenea, J.
Szabo şi A. Sandor, în 2003.
Prezenţa şi dinamica raţei roşii de-a lungul râurilor Prut, Olt, Dunăre şi
alţi afluenţi, precum şi în Delta Dunării, au fost îndeaproape studiate de
colaboratorii Societăţii Ornitologice Române, precum şi de cercetătorii din
cadrul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare „Delta Dunării”.
În prezent, se încearcă prin diverse măsuri de conservare şi proiecte
multinaţionale, menţinerea populaţiei de raţă roşie la un nivel stabil şi
reabilitarea habitatului său din trecut.
2. Informaţii despre specie
2.1. Comportament şi morfologie
Comportamentul diurn al speciei Aythya nyroca este dominat într-o
roporţie mare de odihnă 60-70%, hrănire 16-17%, curăţarea penajului 6-14%,
zbor: 1-3%.
În comportamentul nocturn, cea mai mare pondere o are activitatea de
hrănire, peste 60% - J. Moussa & B. Samraoui 2008.
Morfologie
Lungime 38-42cm - anvergura: 60-67 cm
Greutatea Medie 410-650g
Mascul 500-650g
Femel` 410-600g
Cap
Adult Cioc Mascul Gri cu vârful negru, delimitat de o linie
deschisă la culoare
Variaţii Femela: gri cu vârful negru fără a fi
delimitat de o linie
Ochi
-Iris
Mascul Alb
Variaţii Maroniu
Juvenil Cioc Gri
Ochi
-Iris
Gri-maroniu
Picioare
Adult Mascul Gri-verzui
Variaţii
Juvenil Gri-albastru
Penaj
Adult Mascul Capul, gâtul, pieptul, flancuri: castaniu închis
-flancurile puţin mai deschise, abdomen: alb,
penele rectale: albe mărginite de o linie neagră,
spatele şi coada: negru maroniu, aripi: penele
acoperitoare de culoare negru-maroniu,
remigele albe cu vârful negru.
Variatii Femela: penaj mai şters.
Juvenil Similar femelei dar mai deschis la culoare
Pui recent eclozaţi
Spatele, capul: de culoare gri închis-maroniu, regiunea auriculară de
culoare galbenă.
Cioc: maroniu deschis
Picioare: maroniu închis
2.2. Ecologie
Raţa roşie preferă apele stătătoare, fiind foarte rar întâlnită pe cursurile
râurilor sau apelor curgătoare –D.W. Snow & C. M. Perrins, 1998; N. Petkov,
2008. Este specifică apelor limpezi şi puţin adânci de 30 – 100 cm adâncime, în
apropierea vegetaţiei submerse şi emerse, pentru a avea hrană şi locuri de
cuibărit, evitând în general, zonele larg deschise – J. del Hoyo et al., 1992; D.
Scott & J. D. Rose, 1996.
În România, raţa roşie este observată, în principal, în fermele piscicole cu
piscicultură extensivă şi lacurile salmastre, de obicei la altitudini de până la 450
m – J. Szabo şi A. Sandor, 2003.
De-a lungul Dunării şi râurilor mari, raţa roşie preferă zonele inundabile
care se formează în foste meandre, eleştee şi iezere puţin adânci. Pe cursul
inferior al Dunării şi în perimetrul Deltei Dunării, zonele umede saline,
salmastre şi alcaline sunt folosite preponderent pentru cuibărit – P. Weber,
1994.
În afara Deltei Dunării, cele mai importante habitate pentru hrănirea şi
cuibărirea raţelor roşii sunt fermele piscicole cu management extensiv – J.
Szabo şi A. Sandor, 2003.
În urma definitivării raportului asupra acţiunii A.2. -Stabilirea
necesităţilor ecologice ale Phalacrocorax pygmeus şi Aythya nyroca în zone
cheie de cuibărit şi elaborarea unor măsuri de management din cadrul
proiectului LIFE07NAT/RO/000681 „Cross-border conservation of
Phalacrocorax pygmeus and Aythya nyroca at key sites in Romania and
Bulgaria”, au fost identificate necesităţile ecologice ale speciei în Ariile de
Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0011 Blahniţa, ROSPA0046 Gruia-
Gârla Mare, ROSPA0010 Bistreţ, ROSPA0024 confluenţa Olt-Dunăre şi
ROSPA0103 Suhaia.
Astfel, conform raportului, specia prezintă preferinţe de habitat
accentuate pentru zonele mozaicate, bogate în vegetaţie emergentă şi vegetaţie
plutitoare/submergentă. S-au observat existenţa unor corelaţii între raţa roşie şi
următoarele specii de plante: Typha, Phragmites, Nymphaea, Utricularia,
Ceratophyllum, Potamogeton, Lemna şi Salvinia. În mod analog studiului
desfăşurat în Grecia de Zogaris et al. în 2002, o relaţie directă se poate observa
în special faţă de Nymphaea, asociaţie pe care specia o foloseşte pentru odihnă
şi roost.
Pentru hrănire, majoritatea indivizilor de Aythya nyroca au fost observaţi
la o distanţă de 0,5 – 1,5 m de vegetaţia plutitoare, acolo unde vegetaţia
submersă este abundentă.
Există, de asemenea, corelaţii între numărul de raţe roşii şi următoarele
caracteristici hidrologice: procentul de luciu de apă, claritatea şi adâncimea
apei. În zonele studiate, adâncimea apei a variat în limite mici de 1,0 – 2,0 m,
iar majoritatea indivizilor de Aythya nyroca au fost observaţi în zone cu
claritatea de 0,7 – 0,8 m.
De asemenea, cei mai mulţi indivizi preferă habitate cu suprafeţe de până
la 30% luciu de apă. Alte caracteristice hidrologice, precum viteza apei, nu au
fost testate, fiind cunoscut faptul că specia nu foloseşte decât rar cursurile de
apă.
2.3. Hrănire
Hrănirea se face preponderent în zone cu ape puţin adânci, 30-150 cm,
acoperite într-o proporţie mare de plante acvatice plutitoare şi submerse precum:
Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Ceratophyllum ssp., Potamogeton ssp.,
Polygonum amphibium, Juncus ssp., Salvinia natans, Lemna minor, Polygonum
hydropiper şi Algae. Hrănirea se face şi spre centrul lacurilor, unde adâncimea
apei este de până la 3,0 m, fiind bogată în nevertebrate –N. Petkov, 2003.
Din analiza dietei la Aythya nyroca s-a evidenţiat o proporţie de 22%
insecte acvatice şi 78% materie vegetală constituită din seminţe şi părţi ale
plantelor acvatice, ponderea materiei vegetale variind în funcţie de condiţiile
locale. Cantitatea de hrană zilnică necesară unui individ a fost estimată la
aproximativ 100 g - Robinson, J.A. & Hughes, B., 2003.
Hrănirea se face la suprafaţă, prin înot cu capul scufundat sau prin
scufundare, până la 1,5 – 2,0 m, într-un timp de sub 40 secunde – R.E. Green,
1998.
Din observaţiile efectuate în teren, raţa roşie preferă habitatele cu asociaţii
vegetale, ce includ genurile Utricularia, Ceratophyllum, Potamogeton, Lemna
şi Salvinia, hrănindu-se cu diverse părţi ale acestora, îndeosebi cu frunze şi părţi
din tulpină.
În 2010, în amenajarea piscicolă Gârla Mare, au fost observate cazuri ale
unor indivizi capturând şi ingerând larve sau pupe, aparţinând Ordinelor
Odonata, Diptera şi Nematocera.
2.4. Reproducere
Indivizii din specia Aythya nyroca formează, începând cu luna februarie,
perechi monogame pe parcursul unui an. Sosirea din cartierele de iernat a
populaţiei est europene se face în prima jumătate a lunii martie, în sudul
arealului de cuibărire şi până în luna mai, în partea de nord.
Cuibul este construit pe sol, aproape de apă sau pe vegetaţie plutitoare, în
zone cu stufăriş dens. Raţa roşie îşi amplasează cuibul în colonii de pescăruşi,
chirighiţe sau împreună cu alte specii din genul Aythya – J. Szabo & A. Sandor
2003. Depune o singură pontă pe an, cu aproximativ 7-10 ouă şi doar
excepţional, 2 ponte, în cazul în care prima este distrusă. Eclozarea are loc după
25-28 zile la sfârşitul lunii iunie, în sudul arealului de cuibărire est-european şi
până la o lună, mai târziu, în nord.
Puii nidifugi sunt independenţi după 8-9 săptămâni -Ciochia, 2002. Din
ponta depusă, eclozează în medie 6-8 pui – D. Radovic et al., 1998, Kreuzberg-
E. Mukhina, 2003.
În bazinele de creştere ale fermelor piscicole din cadrul ROSPA0046
Gruia – Gârla Mare şi respectiv ROSPA0011 Blahniţa, precum şi în regiunea
nordică a ROSPA0103 Suhaia, în perioada mai-iulie 2010-2012, au fost
identificate cele mai multe perechi de raţă roşie din cele 5 situri Natura 2000,
incluse în proiectul LIFE 07 NAT/RO/000681. Numărul total al perechilor de
raţă roşie pentru toate siturile proiectului, a fost estimat la 160, în 2012, din
totalul de 224, estimate în aceste arii, în Formularele Standard Natura 2000.
Substratul folosit pentru amplasarea cuibului, în zonele studiate, este format în
proporţie de 70-80% din Nymphaea şi Salvinia dar au fost observate cuiburi şi
pe resturi vegetale aparţinând genurilor Typha şi Phragmites.
În 2010, datorită nivelului crescut al apelor Dunării şi temperaturilor
crescute din perioada mai-iunie, eclozarea puilor a avut loc până la sfârşitul
lunii iunie, spre deosebire de anul 2012, când cuibăritul nu a început până la
jumătatea lunii iunie.
Pe toată perioada studiului, nu au fost observate femele având mai mult
de 7 pui, numărul minim fiind de 3 - SOR, 2012.
3. Distribuţie generală şi naţională
Populaţiile de Aythya nyroca au scăzut la nivel global cu 30-50%, în
ultimii 20 ani -Wetlands International, 2002. Se estimează o populaţie globală
de 33.000 – 63.000 indivizi, calculat după metoda: populaţia totală =perechile
reproducătoare X 3 –Meininger P. et al., 1995. La nivel mondial, populaţia
reproducătoare este de 11000 – 21000 perechi.
Recentele numărători de iarnă din Bangladesh, Turkmenistan, Mongolia,
Pakistan şi Mali redau o populaţie totală de peste 70.000 de indivizi -Robinson,
J.A. & Hughes, B., 2003.
Aythya nyroca cuibăreşte în 42 de ţări, dintre care cele mai importante
sunt redate în tabelul 1şi reprezentate pe Harta 2.
Tabel 1
BirdLife International, 2004
Perioadă de cuibărit Perioadă de iernat
Ţară Nr. perechi Nr. indivizi
România 2000 - 6000 -
Azerbaijan 3000 1000 – 9000
Croaţia 1000 - 3000 -
Ucraina 1000 -
Bangladesh - 70000
Mongolia - >30000
Turkmenistan - 21000
Mali - <14300
Kazahstan - >7500
Uzbekistan - >7000
Sudan - 5000
Egipt - 7500
În funcţie de distribuţia lor de-a lungul unui ciclu anual, au fost identificate 4
mari populaţii – J. del Hoyo et al. 2002 -Harta 2:
1. Populaţia vest-mediteraneană, cuibăritoare–nord-vest africană
necuibăritoare, estimată la 2.000–3.000 de indivizi,Wetlands International,
2002.
2. Populaţia est-europeană cuibăritoare, est- mediteraneană, pontică şi sub-
sahariană necuibăritoare , estimată la 40.000 – 65.000 indivizi, aflată într-
un puternic declin, în ultimii 10 ani -Wetlands International, 2002.
3. Populaţia din Asia de sud-vest, nord-est africană cuibăritoare, vest şi
sud-vest asiatică necuibăritoare, estimată la 25.000 – 100.000 de indivizi -
C. Perennou et al. 1994. După ultimele estimări făcute în Turkmenistan,
este posibil ca numărul de indivizi să fie mai mare. – Capper D., 1999.
4. Populaţia central asiatică – vest mongolă cuibăritoare – sud-est asiatică
necuibăritoare, estimată la 10 000 indivizi. Această estimare este însă
contrazisă de observarea în Bangladesh, în 2002, a unui număr de 70.000
de exemplare la iernat -Ul Haque & R. Halder, 2002.
După anul 2004, singurele observaţii sunt cele ale ornitologilor care nu au
fost cumulate deocamdată şi nu permit o aproximare exactă a efectivului
populaţional, deoarece nu acoperă toate zonele umede, posibile areale de
hrănire şi cuibărire pentru specie.
O estimare a efectivului de raţă roşie din România se poate face, pentru
moment, din datele obţinute în 2008, pentru declararea Ariilor Speciale de
Protecţie Avifaunistică, cu ajutorul datelor din volumul editat de
Societatea Ornitologică Română, Ariile de Importanţă Avifaunistică din
România, din 2008.
Astfel, numărul perechilor cuibăritoare din România este estimat la
aproximativ 6500, iar indivizii care iernează la aproximativ 250.
Harta 2: Distribuţia raţei roşii -Aythya nyroca
în Europa-BirdLife International, 2004
Harta 1: Distribuţia geografică a raţei roşii - Aythya nyroca -BirdLife
International, 2008
Specia Aythya nyroca este în mare parte migratoare, deşi o parte din
populaţia cuibăritoare din sudul Europei este rezidentă.
Cea mai mare parte a populaţiei europene de raţă roşie are cartierele de
iernat în Orientul Mijlociu şi Africa.
În Africa, specia iernează în regiunea subsahariană, cu efective mai mari
în bazinul Nigerului, zonele umede din Mali, bazinul Ciadului, zonele umede
costiere din Egipt, Israel şi zonele umede din interiorul Sudanului.
Specia iernează şi în România, numărătorile sincron de iarnă a păsărilor
acvatice din ultimii ani indicând 5-50 indivizi, SOR.
Harta 3: Zonele de cuibărit şi de iernat pentru populaţia sud-est europeană de
raţă roşie - Aythya nyroca,după del Hoyo J. et al., 1992
Începutul migraţiei are loc după perioada de năpârlire, la sfârşitul lunii
august, însă vârful migraţiei este în luna octombrie. Raţa roşie migrează în
stoluri mici de circa 30-50 indivizi sau solitar.
Întoarcerea în zonele de cuibărit se face începând cu prima jumătate a
lunii martie, Birdlife Database.
În timpul migraţiei în România, zonele cele mai importante pentru specie
sunt Delta Dunării, cursul inferior al Dunării, Oltul Inferior şi Câmpia de Vest-
Cefa.
Singurele date referitoare la rutele de migraţie, au fost obţinute în 1992 de
del Hoyo J. et al. - Harta 4.
4. Statutul speciei în România
În 1996, au fost create Planuri Europene de Acţiune pentru toate speciile
vulnerabile şi periclitate care cuibăresc în Europa, inclusiv pentru raţa roşie. În
România, specia era protejată prin Legea nr. 82/1993 privind constituirea
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
În prezent, raţa roşie este o specie strict protejată în România, prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 49 /2011 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
154/2008, Tabelul 2.
Harta 4: Migraţia şi rutele de migraţie ale raţei roşii -Aythya niroca -după del
Hoyo J. et al.,1992
În Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 aprobată
cu modificările şi completările ulterioare, este inclusă pe lista speciilor „a căror
vânătoare este interzisă”.
De asemenea, specia este strict protejată prin legile care ratifică convenţii
internaţionale, cele mai relevante fiind: Legea nr. 13/1993, care ratifică
Convenţia de la Berna, Legea nr. 13/1998, care ratifică Convenţia de la Bonn,
Legea nr. 89/2000, care ratifică Acordul privind conservarea păsărilor de apă
migratoare african-eurasiatice.
Tabel 2. Legi naţionale şi internaţionale prin care este asigurat statutul de specie
protejată pentru Aythya nyroca
Nr.crt. Legi naţionale Legi internaţionale
1. OUG nr. 57/2007
Legea nr. 49 /2011
1. Directiva Consiliului Europei
79/409 EEC „Păsări”
2. Directiva Consiliului Europei
92/43 EEC „Habitate”
2. Legea nr. 407/ 2006 privind
vânătoarea şi protecţia fondului
cinegetic, cu modificările şi
completările ulterioare
-
3. Legea nr. 13 /1993 Convenţia de la Berna
4. Legea nr. 13 /1998 Convenţia de la Bonn
5. Legea nr. 89 / 2000 Acordul privind conservarea
păsărilor de apă migratoare
african-eurasiatice
În România, au fost identificate 67 de Arii de Importanţă Avifaunistică –
AIA, care găzduiesc exemplare numeroase de raţe roşii, SOR, 2008. Cu toate
acestea, consultând formularele standard Natura 2000 pentru toate Ariile
Speciale de Protecţie Avifaunistică, s-a găsit un număr mai mare de situri în
care specia cuibăreşte, iernează sau este în pasaj. În Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării, au fost înregistrate cele mai multe perechi cuibăritoare,de raţă roşie
precum şi cel mai mare număr de indivizi în migraţie şi care iernează. Numere
semnificative de raţe roşii au fost înregistrate în 73 de situri, care au îndeplinit
pentru raţa roşie diferite criterii, folosite pentru identificarea Ariilor de
Importanţă Avifaunistică -C2 şi C6.
Definiţiile criteriilor folosite pentru desemnarea siturilor ca Arii de
Importanţă Avifaunistică pentru raţa roşie sunt:
C1 – Specii periclitate la nivel global
Situl găzduieşte cu regularitate, un număr semnificativ de specii
ameninţate sau alte specii, a căror conservare este de interes global.
C2 – Concentraţii de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene Situl găzduieşte cu regularitate cel puţin 1% din populaţia unei specii
migratoare, aparţinând unei căi de migraţie sau din populaţia existentă la nivelul
Uniunii Europene, a unei specii ameninţate la nivelul U.E., inclusă în anexa I şi
la care se face referire în art. 4.1 a Directivei Păsări a Consiliului Europei.
C6 – Specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene Situl este unul dintre cele mai importante 5 în euro-regiunea în discuţie -
regiunea NUTS, nivelul 1, pentru o specie sau subspecie, considerată
ameninţată în Uniunea Europeană, inclusă în anexa I a Directivei Păsări a
Consiliului Europei.
Tabel 3: Concentrări importante de raţe roşii în AIA şi SPA din România, în
2011
Codul
AIA
Codul SPA Denumirea AIA/ASPA Cuibărire –
perechi-
Iernare
-indivizi-
Migraţie
-indivizi-
Criteriu
RO001 ROSPA0068 Lunca Inferioară a
Turului
4 - 8 C1
RO004 ROSPA0110 Acumulările Rogojeşti
- Bucecea
5 - 45 C1
RO006 ROSPA0049 Iazurile de pe Văile
Ibănesei – Başeului –
Podrigăi
25 - 30 120 - 150 C1
RO007 ROSPA0058 Lacul Stânca -
Costeşti
35 - 60 600 - 1200 C1, C2
RO008 ROSPA0016 Câmpia Nirului –
Valea Ierului
10 - 15 C1
RO012 ROSPA0064 Lacurile Fălticeni 200 - 350 C1
RO013 ROSPA0109 Acumulările Belceşti 3 -5 350 - 500 C1
RO014 ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi
Miletinului
20 - 30 2000 - 2700 C1, C2
RO015 ROSPA0097 Pescăria Cefa –
Pădurea Rădvani
80 - 160 800 - 1600 C1
RO016 ROSPA0103 Valea Alceului 1 - 2 10 - 30 C1
RO017 ROSPA0123 Lacurile de acumulare
de pe Criş
20 - 30 C1
RO019 ROSPA0104 Bazinul Fizeşului 4 - 6 C1
RO028 ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb
şi Crişului Negru
18 - 22 70 – 100 C1
RO029 ROSPA0014 Câmpia Cermeiului 20 - 22 50 – 80 C1
RO032 ROSPA0050 Iazurile Miheşu de
Câmpie - Tăureni
10 - 15 C1
RO033 ROSPA0041 Eleşteele Iernut -
Cipău
2 -3 30 - 50 C1
RO038 ROSPA0063 Lacurile de acumulare
Buhuşi – Bacău -
Tătărăşti
4 - 12 50 - 200 C1
RO039 ROSPA0069 Lunca Mureşului
Inferior
4 - 8 60 – 80 C1
RO040 ROSPA0078 Mlaştina Satchinez 3 - 5 C1
RO044 ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului 8 - 10 100 - 250 C1
RO049 ROSPA0128 Lunca Timişului 1 - 3 50 - 100 C1
RO056 ROSPA0037 Dumbrăviţa – Rotbav
–
Măgura Codlei
22 - 26 150 C1
RO057 ROSPA0082 Munţii Bodoc -
Baraolt
5 - 20 C1
RO060 ROSPA0071 Lunca Siretului
Inferior
20 - 25 100 - 150 C1
RO061 ROSPA0130 Maţa – Cârja – 40 – 60 C1
Rădeanu
RO062 ROSPA0070 Lunca Prutului –
Vlădeşti - Frumuşiţa
32 - 40 C1
RO063 ROSPA0026 Cursul Dunării –
Baziaş – Porţile de
Fier
156 850 - 900 C1, C2
RO070 ROSPA0062 Lacurile de acumulare
de pe Argeş
35 - 60 C1
RO071 ROSPA0124 Lacurile de pe Valea
Ilfovului
800 - 1200 C1, C2
RO074 ROSPA0004 Balta Albă – Amara -
Jirlău
22 - 33 800 - 1000 C1, C2
RO075 ROSPA0077 Măxineni 20 - 40 550 - 720 C1, C6
RO076 ROSPA0048 Ianca – Plopu - Sărat 5 - 8 80 – 200 C1
RO078 ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei 50 - 70 C1
RO079 ROSPA0040 Dunărea Veche -
Braţul Măcin
30 - 50 C1
RO081 ROSPA0031 Delta Dunării şi
Complexul Razelm –
Sinoe
3800 - 4200 C1, C2,
C6
RO084 ROSPA0052 Lacul Beibugeac -
Plopu
120 - 163 C1
RO085 ROSPA0011 Blahniţa 100 - 120 C1, C6
RO086 ROSPA0046 Gruia – Gârla Mare 30 - 50 C1, C6
RO087 ROSPA0074 Maglavit 40 - 60 C1
RO088 ROSPA0137 Pădurea Radomir P
RO089 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior 30 - 50 C1
RO090 ROSPA0044 Grădiştea –
Căldăruşani - Dridu
25 - 28 C1
RO091 ROSPA0112 Câmpia Gherghiţei 28 - 32 C1
RO092 ROSPA0065 Lacurile Fundata -
Amara
5 - 10 30 - 50 C1
RO093 ROSPA0006 Balta Tătaru 8 - 10 C1
RO094 ROSPA0059 Lacul Strachina 5 - 10 C1
RO102 ROSPA0022 Comana 50 - 100 C1, C6
RO103 ROSPA0105 Valea Mostiştei 10 - 24 C1
RO104 ROSPA0055 Lacul Gălăţui 40 - 50 C1
RO105 ROSPA0051 Iezer Călăraşi 80 - 120 130 - 240 C1, C6
RO106 ROSPA0012 Braţul Borcea 100 - 120 300 - 400 C1, C6
RO109 ROSPA0060 Lacurile Taşaul -
Corbu
24 C1
RO110 ROSPA0057 Lacul Siutghiol 2 - 4 80 - 200 C1
RO111 ROSPA0013 Calafat – Ciuperceni -
Dunăre
200 - 250 700 - 800 C1, C2,
C6
RO112 ROSPA0010 Bistreţ 25 – 34 75 15 C1
RO114 ROSPA0135 Nisipurile de la
Dăbuleni
24 - 31 130 - 240 C1
RO116 ROSPA0102 Suhaia 10 - 20 200 - 300 C1, C6
RO117 ROSPA0108 Vedea - Dunăre 25 - 34 300 - 400 C1
RO118 ROSPA0090 Ostrovu Lung -
Gostinu
8 - 10 60 – 80 C1
RO119 ROSPA0038 Dunăre - Olteniţa 25 - 30 130 - 240 C1
RO120 ROSPA0136 Olteniţa - Ulmeni 12 - 14 130 - 240 C1
RO121 ROSPA0039 Dunăre - Ostroave 50 - 70 300 - 400 C1
RO122 ROSPA0021 Ciocăneşti - Dunăre 24 - 31 130 - 240 C1
RO123 ROSPA0053 Lacul Bugeac 24 - 35 163 C1
RO124 ROSPA0056 Lacul Oltina 24 - 35 216 - 344 C1
RO125 ROSPA0054 Lacul Dunăreni 54 - 75 550 - 700 C1, C2,
C6
RO126 ROSPA0007 Balta Vederoasa 23 - 45 120 - 200 C1
ROSPA0122 Lacul şi Pădurea
Cernica
5 - 15 70 - 100 C1
ROSPA0125 Lacurile Vaduri şi
Pângăraţi
36 - 72 C1
ROSPA0127 Lunca Bârzavei 10 - 15 C1
ROSPA0140 Scroviştea 5 - 10 30 - 50 C1
ROSPA0143 Tisa Superioară 50 - 60 C1
ROSPA0146 Valea Câlniştei 20 - 30 C1
Harta 5: Distribuţia raţei roşii -Aythya nyroca, în SPA-urile din România, în
2011, SOR, 2012
În perioada 2009 - 2012, Societatea Ornitologică Române a efectuat noi estimări
asupra populaţiei de raţă roşie din arealul proiectului LIFE 07NAT/RO/000681
Green Borders. În Tabelul 4, sunt redate valorile estimate ale perechilor
cuibăritoare şi la iernat ale raţei roşii în arealul proiectului.
Tabel 4. Valorile estimate ale perechilor cuibăritoare şi la iernat de raţă roşie, în
arealul proiectului LIFE07NAT/RO/000681 Green Borders, SOR, 2012
Raţă roşie - Aythya nyroca
Sit NATURA 2000 2009 2010 2011 2012
N W N W N W N W
Blahniţa 100-120 0 10-12 2 14 3 20 -
Gruia-Gârla Mare 100-120 0 18-20 2 28 4 45-55 -
Bistreţ 25-34 75 2-4 0 12 0 15-20 -
Confluenţa Olt-
Dunăre
0 0 12-14 1 17 2 12-15 -
Suhaia 0 0 13-15 1 36 0 40-50 -
La nivelul anului 2009, efectivele de raţă sunt cele din Formularele Standard
Natura 2000
Efectivele de raţă roşie înregistrate în perioada 2010- 2012
N – Perechi cuibăritoare de raţă roşie
W – Indivizi care iernează în siturile Natura 2000 precizate.
Pentru anul 2012 nu există date.
Tabel 5. Date generale privind Ariile de Importanţă Avifaunistică în care a fost identificată raţa roşie, în anul 2011, după
Formularele Standard Natura 2000
Date generale Ameninţări pe sit
Codul SPA Denumirea
AIA/ASPA
Tipul
protecţiei
Sup. An decl. Reg. SA PM a b c d e f g h i j k l m n o p q r s
ROSPA0068 Lunca
Inferioară a
Turului
IBA,
SPA,
ANPIN
20241
ha
2007 V
Timişoara
X X X X X X X X X X X X
ROSPA0110 Acumulările
Rogojeşti -
Bucecea
IBA,
SPA,
ANPIN
2106
ha
Propus în
2011
NE Bacău X X X X X X X X X X X
ROSPA0049 Iazurile de
pe Văile
Ibănesei –
Başeului –
Podrigăi
IBA,
SPA,
ANPIN
2705
ha
2007 NE Bacău X X X X X X X X
ROSPA0058 Lacul Stânca
Costeşti
IBA,
SPA,
ANPIN
2161
ha
2007 NE Bacău X X X X X
ROSPA0016 Câmpia
Nirului –
Valea Ierului
IBA,
SPA,
ANPIN
38564
ha
2007 NV X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
ROSPA0064 Lacurile
Fălticeni
IBA,
SPA
727 ha 2007 NE Bacău X X X X X X X
ROSPA0109 Acumulările
Belceşti
IBA,
SPA
ROSPA0042 Eleşteele IBA, 18990 2007 NE Bacău X X X
Jijiei şi
Miletinului
SPA,
ANPIN
ha
ROSPA0097 Pescăria
Cefa –
Pădurea
Rădvani
IBA,
SPA,
ANPIN
12254
ha
2007 NV X X X X X X X X X X X
ROSPA0103 Valea
Alceului
IBA,
SPA
3634
ha
2007 V
Timişoara
X X X X X X X X X X X X X X
ROSPA0123 Lacurile de IBA, 1818 Propus V X X X X X
Codul SPA Denumirea
AIA/SPA
Tipul
protecţiei
Sup. An decl. Reg. SA PM a b c d e f g h i j k l m n o p q r s
acumulare
de pe Criş
SPA ha în 2011 Timişoara
ROSPA0104 Bazinul
Fizeşului
IBA,
SPA,
ANPIN
1627
ha
2007 NV X X X X X X X X X X X X
ROSPA0015 Câmpia
Crişului Alb
şi Crişului
Negru
IBA,
SPA,
ANPIN
39499
ha
2007 NV X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
ROSPA0014 Câmpia
Cermeiului
IBA,
SPA
24424
ha
2007 V
Timişoara
X X X X X X X X X X X X X X X X X
ROSPA0050 Iazurile
Miheşu de
Câmpie -
Tăureni
IBA,
SPA
1209
ha
2007 Centru
Sibiu
X X X X X X X X X X
ROSPA0041 Eleşteele
Iernut –
Cipău
IBA,
SPA
454 ha 2007 Centru
Sibiu
X X X X X X X X X X X X
ROSPA0063 Lacurile de
acumulare
Buhuşi –
Bacău -
Tătărăşti
IBA,
SPA,
ANPIN
5576
ha
2007 NE Bacău X X X X X X X X X X X X X
ROSPA0069 Lunca
Mureşului
Inferior
IBA,
SPA,
ANPIN
17428
ha
2007 V
Timişoara
X X X X X X X X X X X X X X
ROSPA0078 Mlaştina
Satchinez
IBA,
SPA,
ANPIN
268 ha 2007 V
Timişoara
X X X X X X X X X X X X X
ROSPA0099 Podişul
Hârtibaciului
IBA,
SPA,
ANPIN
237515
ha
2007 Centru
Sibiu
X X X X X X X X X X X
ROSPA0128 Lunca IBA, 13404 Propus V X X X X X X X
Codul
ASPA
Denumirea
AIA/SPA
Tipul
protecţiei
Sup. An decl. Reg. SA PM a b c d e f g h i j k l m n o p q r s
Timişului SPA,
ANPIN
ha în 2011 Timişoara
ROSPA0037 Dumbrăviţa
– Rotbav –
Măgura
Codlei
IBA,
SPA,
ANPIN
4536
ha
2007 Centru
Sibiu
X X X X X X X X X X
ROSPA0082 Munţii
Bodoc -
Baraolt
IBA,
SPA,
ANPIN
56657
ha
2007 NE Bacău X X X X X X X X X X X
ROSPA0071 Lunca
Siretului
Inferior
IBA,
SPA
36492
ha
2007 SE Galaţi X X X X X X
ROSPA0130 Maţa – Cârja
– Rădeanu
IBA,
SPA
5735
ha
Propus în
2011
SE Galaţi X X X X X X X X
ROSPA0070 Lunca
Prutului –
Vlădeşti -
Frumuşiţa
IBA,
SPA,
ANPIN
14389
ha
2007 SE Galaţi X X X X X X X X X
ROSPA0026 Cursul
Dunării –
Baziaş –
Porţile de
Fier
IBA,
SPA
9904
ha
2007 V
Timişoara
X X X X X X X X
ROSPA0062 Lacurile de
acumulare
de pe Argeş
IBA,
SPA,
ANPIN
2260
ha
2007 S
Muntenia
X X X X X X X
ROSPA0124 Lacurile de
pe Valea
Ilfovului
IBA,
SPA
597 ha Propus în
2011
S
Muntenia
X X X X X
ROSPA0004 Balta Albă –
Amara -
Jirlău
IBA,
SPA,
ANPIN
2023
ha
2007 SE Galaţi X X X X X X X X X X X X
Codul SPA Denumirea
AIA/SPA
Tipul
protecţiei
Sup. An decl. Reg. SA PM a b c d e f g h i j k l m n o p q r s
ROSPA0077 Măxineni IBA,
SPA
1504
ha
2007 SE Galaţi X X X X
ROSPA0048 Ianca –
Plopu - Sărat
IBA,
SPA
1982
ha
2007 SE Galaţi X X X X
ROSPA0005 Balta Mică a
Brăilei
IBA,
SPA,
ANPIN
25856
ha
2007 SE Galaţi X X X X X X X X X X X X X X
ROSPA0040 Dunărea
Veche –
Braţul
IBA,
SPA
18759
ha
2007 SE Galaţi X X X X X X X X X X X X
Măcin
ROSPA0031 Delta
Dunării şi
Complexul
Razelm -
Sinoe
IBA,
SPA,
ANPIN
512820
ha
Ca SPA în
2007 şi
Rezervaţia
Biosferei
Delta
Dunării în 1990
SE Galaţi X X X X X X X X X X X X
ROSPA0052 Lacul
Beibugeac -
Plopu
IBA,
SPA
470 ha 2007 SE Galaţi X X X X X X X X X X
ROSPA0011 Blahniţa IBA,
SPA,
ANPIN
43711
ha
2007 SV
Oltenia
X X X X X X X X X
ROSPA0046 Gruia –
Gârla Mare
IBA,
SPA
2756
ha
2007 SV
Oltenia
X X X X X X X X X
ROSPA0074 Maglavit IBA,
SPA,
ANPIN
3661
ha
2007 SV
Oltenia
X X X X X X X X
ROSPA0137 Pădurea
Radomir
IBA,
SPA,
ANPIN
1233
ha
Propus în
2011
SV
Oltenia
X X X X X X X X
ROSPA0106 Valea
Oltului
Inferior
IBA,
SPA,
52786
ha
2007 SV
Oltenia, S
X X X X X X
Codul SPA Denumirea
AIA/SPA
Tipul
protecţiei
Sup. An decl. Reg. SA PM a b c d e f g h i j k l m n o p q r s
ANPIN Muntenia
ROSPA0044 Grădiştea –
Căldăruşani
- Dridu
IBA,
SPA
6442
ha
2007 Bucureşti-
Ilfov şi S
Muntenia
X X X X X X X X X X X X X X
ROSPA0112 Câmpia
Gherghiţei
IBA,
SPA
7588
ha
Propus în
2011
S
Muntenia
X X X
ROSPA0065 Lacurile
Fundata -
Amara
IBA,
SPA,
ANPIN
2036
ha
2007 S
Muntenia
X X X X X X X X X X X
ROSPA0006 Balta Tătaru IBA,
SPA,
ANPIN
9981
ha
2007 SE Galaţi X X X X X X X
ROSPA0059 Lacul
Strachina
IBA,
SPA,
ANPIN
2014
ha
2007 S
Muntenia
X X X X X X
ROSPA0022 Comana IBA,
SPA,
ANPIN
24956
ha
2007 S
Muntenia
X X X X X X X X X X X
ROSPA0105 Valea
Mostiştei
IBA,
SPA
6578
ha
2007 S
Muntenia
X X X X X X X X X X
ROSPA0055 Lacul
Gălăţui
IBA,
SPA
813 ha 2007 S
Muntenia
X X X X X
ROSPA0051 Iezer
Călăraşi
IBA,
SPA,
ANPIN
5001
ha
2007 S
Muntenia
X X X X X X
ROSPA0012 Braţul
Borcea
IBA,
SPA,
ANPIN
13097
ha
2007 S
Muntenia
X X X X X X X X
ROSPA0060 Lacurile
Taşaul -
Corbu
IBA,
SPA
2701
ha
2007 SE Galaţi X X X X X X
ROSPA0057 Lacul IBA, 1849 2007 SE Galaţi X X X X X
Codul SPA Denumirea
AIA/SPA
Tipul
protecţiei
Sup. An decl. Reg. SA PM a b c d e f g h i j k l m n o p q r s
Siutghiol SPA ha
ROSPA0013 Calafat – IBA, 29206 2007 SV X X X X X X X X X
Ciuperceni -
Dunăre
SPA,
ANPIN
ha Oltenia
ROSPA0010 Bistreţ IBA,
SPA
1916
ha
2007 SV
Oltenia
X X X X X X X X X X
ROSPA0135 Nisipurile de
la Dăbuleni
IBA,
SPA,
ANPIN
11035
ha
Propus în
2011
SV
Oltenia
X X X X X X X
ROSPA0024 Confluenţa
Olt - Dunăre
IBA,
SPA
20960
ha
2007 SV
Oltenia
X X X X X X X X
ROSPA0102 Suhaia IBA,
SPA,
ANPIN
4473
ha
2007 S
Muntenia
X X X X X X X
ROSPA0108 Vedea -
Dunăre
IBA,
SPA,
ANPIN
22472
ha
2007 S
Muntenia
X X X X X X X
ROSPA0090 Ostrovu
Lung -
Gostinu
IBA,
SPA
2489
ha
2007 S
Muntenia
X X X X X
ROSPA0038 Dunăre -
Olteniţa
IBA,
SPA
6022
ha
2007 S
Muntenia
X X X X X X
ROSPA0136 Olteniţa -
Ulmeni
IBA,
SPA
12351
ha
Propus în
2011
S
Muntenia
X X X X X X
ROSPA0039 Dunăre -
Ostroave
IBA,
SPA,
ANPIN
16224
ha
2007 S
Muntenia
X X X X X X X X
ROSPA0021 Ciocăneşti -
Dunăre
IBA,
SPA,
ANPIN
904 ha 2007 S
Muntenia
X X X X X
ROSPA0053 Lacul
Bugeac
IBA,
SPA,
1392
ha
2007 SE Galaţi X X X X X X X
Codul SPA Denumirea
AIA/SPA
Tipul
protecţiei
Sup. An decl. Reg. SA PM a b c d e f g h i j k l m n o p q r s
ANPIN
ROSPA0056 Lacul Oltina IBA,
SPA,
ANPIN
3303
ha
2007 SE Galaţi X X X X X X
ROSPA0054 Lacul
Dunăreni
IBA,
SPA,
ANPIN
1261
ha
2007 SE Galaţi X X X X X X X
ROSPA0007 Balta
Vederoasa
IBA,
SPA,
ANPIN
2144
ha
2007 SE Galaţi X X X X X X X
ROSPA0122 Lacul şi
Pădurea
Cernica
IBA,
SPA
3744
ha
Propus în
2011
Bucureşti
– Ilfov
X X X X X X X
ROSPA0125 Lacurile
Vaduri şi
Pângăraţi
IBA,
SPA
452 ha Propus în
2011
NE Bacău X X X X X
ROSPA0127 Lunca
Bârzavei
IBA,
SPA,
ANPIN
2393
ha
Propus în
2011
V
Timiţoara
X X X X X X X X X X X X
ROSPA0140 Scroviştea IBA,
SPA,
ANPIN
3356
ha
Propus în
2011
Bucureşti
– Ilfov
X X X X
ROSPA0143 Tisa
Superioară
IBA,
SPA,
ANPIN
2832
ha
Propus în
2011
NV X X X
ROSPA0146 Valea
Câlniştei
IBA,
SPA
2538
ha
Propus în
2011
S
Muntenia
X X X X X X X X
Legendă: Sup. – Suprafaţă; An decl. – An de declarare a ariei; Reg. – Regiune; SA – Structură de administrare; PM – Plan
de Management; a – Agricultură intensivă şi păşunat necontrolat; b - Braconaj; c – Desecarea zonelor umede; d –
Industrializare şi creşterea zonelor urbane; e – Distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; f – Deranjarea păsărilor în
timpul cuibăritului; g – Incendierea stufului şi vegetaţiei; h – Scoaterea puilor pentru comerţ ilegal; i – Reglarea cursurilor
râurilor; j – Prinderea păsărilor cu capcane; k – Fenomene naturale neprevăzute; l – Înmulţirea necontrolată a speciilor
invazive; m – Amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate; n – Vânătoare în timpul cuibăritului;
o – Schimbarea majoră a habitatului acvatic şi terestru; p – Electrocutare şi coliziune cu linii electrice; q – Pescuitul
sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate, activităţi de piscicultură intensivă şi îndepărtarea păsărilor
ihtiofage prin metode neconvenţionale; r – Turism necontrolat; s – Folosirea pesticidelor, metalelor grele şi altor poluanţi;
IBA – Arie de Importanţă Avifaunistică; SPA – Arie Specială de Protecţie Avifaunistică; ANPIN – Arie naturală protejată
de interes naţional.
5. Măsuri de conservare
65% din efectivul de raţă roşie din România este inclus în zonele de
protecţie integrală din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, conform
Formularului Standard Natura 2000.
Ameninţări identificate
Tabel 6. Categoriile de ameninţări identificate şi prioritatea acestora
Categoria Ameninţare Prioritate
Păsări adulte Braconaj critică
Pescuitul în imediata vecinătate a
coloniilor şi îndepărtarea păsărilor
ihtiofage prin metode neconvenţionale
Electrocutarea şi coliziunea cu linii
electrice
scăzută
Succes
reproductiv
scăzut
Deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului critică
Vânătoare în timpul cuibăritului ridicată
Distrugerea cuiburilor, a pontei sau a
puilor
medie
Prinderea păsărilor cu capcane scăzută
Scoaterea puilor pentru comerţ ilegal localizată
Deteriorarea
habitatului
Incendierea stufului şi vegetaţiei critică
Fenomene naturale neprevăzute scăzută
Schimbarea majoră a habitatului acvatic
şi terestru
Regularizarea cursurilor râurilor localizată
Pierderea
habitatului
Înmulţirea necontrolată a speciilor
vegetale invazive
critică
Pierderea
habitatului
Industrializarea şi creşterea zonelor
urbane
ridicată
Restrângerea activităţilor de acvacultură
şi piscicultură
medie
Desecarea zonelor umede scăzută
Amenajări forestiere şi tăierea sălcetelor
în timpul cuibăritului
Dezinteres
public
Agricultură intensivă şi păşunat
necontrolat
medie
Turism necontrolat
Rata de
supravieţuire
scăzută
Folosirea pesticidelor şi altor poluanţi scăzută
Măsuri specifice de conservare
Acţiunile desfăşurate cu regularitate au inclus estimări periodice
ale populaţiei, monitorizarea succesului reproductiv şi restricţionarea
activităţilor umane, în apropierea locurilor de cuibărit şi hrănire ale
raţelor roşii.
În perioada 2009-2012 a fost implementat un proiect de conservare
pentru raţa roşie şi cormoranul mic, finanţat prin programul LIFE Nature
al Comisiei Europene, în vederea asigurării habitatelor prielnice de
cuibărire şi hrănire ale celor două specii şi mărirea efectivelor acestora în
România şi Bulgaria. Proiectul s-a desfăşurat printr-un parteneriat între
organizaţii guvernamentale şi non-guvernamentale din România şi
Bulgaria: WWF Programul Dunăre-Carpaţi România care este beneficiar,
Societatea Ornitologică Română-BirdLife România, Agenţia pentru
Protecţia Mediului Teleorman, Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt,
S.C. Mediator S.R.L, WWF Programul Dunăre-Carpaţi Bulgaria şi Parcul
Natural Persina. Proiectul a inclus 6 arii naturale protejate din lunca
Dunării: ROSPA0011 Blahniţa, ROSPA0046 Gruia-Gârla Mare,
ROSPA0010 Bistreţ, ROSPA0024 confluenţa Olt-Dunăre, ROSPA0102
Suhaia şi ROSPA0051 Iezer Călăraşi şi 5 arii naturale protejate din
Bulgaria, situate în paralel cu cele din România.
Un program de monitorizare este în desfăşurare pentru colectarea
informaţiilor privind necesităţile, dimensiunile, deplasările populaţiei de
raţă roşie şi efectele măsurilor de conservare. În cadrul acestui proiect a
fost luată în custodie Aria Specială de Protecţie Avifaunistică Blahniţa,
de către WWF şi Societatea Ornitologică Română, iar un Plan Naţional
de Acţiune a fost finalizat până la încheierea proiectului.
Măsurile de conservare din cadrul proiectului au inclus: reabilitarea
ecologică a unei zone umede colmatate care să permită cuibărirea raţei
roşii, plantarea puieţilor de salcie în perimetrul unei amenajări piscicole
pentru formarea de noi colonii de păsări, promovarea turismului ecologic
prin amenajarea unor poteci tematice şi observatoare ornitologice, în
perimetrul unor arii speciale de protecţie avifaunistică.
Măsuri de conservare specifice adecvate Ariilor Speciale de
Protecţie Avifaunistică din România
A Recensarea şi monitorizarea anuală a populaţiilor cuibăritoare şi de
iernare de Aythya nyroca, din zonele cu statut de protecţie din lunca
Dunării, cu scopul de a stabili noi măsuri de conservare, în funcţie de
ameninţările identificate.
B Introducerea în planurile de management al siturilor Natura 2000
importante pentru Aythya nyroca a măsurilor de conservare specifice,
pentru speciile de păsări acvatice migratoare.
C Legislaţie efectivă pentru protecţia speciei şi a habitatului ei împotriva
vânătorii, deranjului şi presiunii antropice.
D Dezvoltarea şi implementarea unor planuri naţionale de acţiune pentru
conservarea zonelor umede, în care cuibăreşte raţa roşie.
E Campanie de conştientizare a populaţiei cu privire la declinul numeric
al speciei şi importanţa ei vitală pentru ecosisteme, îndreptată spre
vânători, piscicultori, comunităţi locale, politicieni şi funcţionari publici.
F Monitorizarea nivelului apelor şi a calităţii lor, în ecosistemele ocupate
de raţe roşii.
G Menţinerea vegetaţiei palustre prin evitarea incendierii şi recoltării
acesteia, în zonele imediat învecinate arealului de cuibărit şi hrănire ale
raţei roşii.
H Implicarea factorilor interesaţi în refacerea stării de conservare a
populaţiei, prin reducerea declinului numeric al speciei şi în reconstrucţia
ecologică a zonelor umede din lunca Dunării.
Scop şi obiective generale
Scop: Asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru raţa
roşie -Aythya nyroca în România
Obiective generale ale Planului Naţional de Acţiune pentru
conservarea raţei roşii:
1. Adoptarea măsurilor de reglementare necesare pentru conservarea
speciei şi a habitatelor în care se întâlneşte.
2. Monitorizarea şi cercetarea speciei şi a habitatelor naturale pentru
menţinerea sau restaurarea lor la o stare favorabilă de conservare.
3. Protecţia speciei şi a habitatelor.
4. Conştientizare şi instruire publică.
Indicatori:
a) Habitatele actuale folosite de raţa roşie pentru cuibărit şi hrănire
menţinute în stare naturală şi protejate.
b) Creşterea populaţională faţă de populaţia actuală.
c) Îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la biologia şi ecologia speciei.
d) Materiale informative cu privire la ecologia, biologia, habitatul şi
măsurile de conservare ale speciei.
Interval de implementare a Planului Naţional de Acţiune: 2013 –
2022
Obiective specifice/acţiuni propuse
Obiectiv 1.
Reducerea mortalităţii accidentale cauzate de vânătoare şi braconaj
Indicator: Sporirea numărului de perechi cuibăritoare ale speciei în
siturile NATURA 2000.
Prioritate: Esenţială
Durată de desfăşurare: Termen scurt.
1.1. Aplicarea sancţiunilor referitoare la deranjul prin pescuit şi vânătoare
ilegale, din apropierea arealelor de cuibărit şi habitatelor de hrănire.
Responsabili de implementare: GNM, administratorii şi custozii naturale
ariilor protejate.
1.2. Eficientizarea sistemului de patrulare şi pază în locaţiile esenţiale
pentru cuibărit şi hrănire, în perioada aprilie – august.
Responsabili de implementare: GNM, administratorii şi custozii naturale
ariilor protejate.
1.3. Armonizarea normelor legislaţiei naţionale privind protecţia speciei
şi a habitatului acesteia, cu măsurile de conservare propuse.
Responsabili de implementare: MMSC, administratorii şi custozii ariilor
naturale protejate.
1.4. Stabilirea unor zone în care nu este permis accesul în jurul coloniilor
din lunca şi Delta Dunării, specificate în Planurile de Management ale
siturilor Natura 2000 şi marcate corespunzător prin borne sau panouri de
atenţionare.
Responsabili de implementare: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării, INCDDD, administratorii şi custozii ariilor naturale protejate,
ANPM/APM
1.5. Interzicerea prin lege a vânatului oricărei specii de păsări în zonele
care reprezintă areal de hrănire sau cuibărire pentru raţă roşie, în perioada
aprilie – august.
Responsabili de implementare: MMSC, administratorii şi custozii ariilor
naturale protejate.
Obiectiv 2.
Protejarea păsărilor în arealele de cuibărit şi hrănire.
Indicator: Toate siturile în care cuibăreşte şi iernează specia sunt
protejate şi menţinute în parametri naturali.
Prioritate: Esenţială
Durată de desfăşurare: Termen lung.
1.1. Eficientizarea sistemului de patrulare şi pază în locaţiile esenţiale
pentru cuibărit şi hrănire, în perioada aprilie – august.
Responsabili de implementare: GNM, administratorii şi custozii ariilor
naturale protejate
1.2. Armonizarea normelor legislaţiei naţionale privind protecţia speciei
şi habitatului acesteia, cu măsurile de conservare propuse.
Responsabili de implementare: MMSC
1.3. Stabilirea unor zone în care accesul nu este permis în jurul arealelor
de cuibărire existente în lunca şi Delta Dunării, specificate în planurile de
management ale siturilor NATURA 2000 şi marcate corespunzător prin
borne sau panouri de atenţionare.
Responsabili de implementare: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,
INCDDD, MMSC, administratorii şi custozii ariilor naturale protejate,
ANPM/APM
1.4. Reglementarea activităţilor turistice în planurile de management, cu
referire specifică la evitarea deranjului în toate siturile Natura 2000.
Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, administratorii şi
custozii ariilor naturale protejate
1.5. Dezvoltarea şi implementarea unui Plan Naţional de Acţiune pentru
conservarea zonelor umede.
Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, ONG-uri,
administratorii şi custozii ariilor naturale protejate
1.6. Interzicerea prin lege a dezvoltărilor oricărui tip de investiţii
industriale sau comerciale extra- sau intravilane, pe o rază mai mică de
300 de metri, faţă de orice zonă umedă ce reprezintă areal de hrănire sau
cuibărire pentru specii de păsări periclitate.
Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, GNM,
administratorii şi custozii ariilor protejate
1.7. Aplicarea sancţiunilor referitoare la deranjul prin pescuit şi vânătoare
ilegale, din apropierea arealelor de cuibărit şi habitatelor de hrănire.
Responsabili de implementare: GNM, ANPM/APM, administratorii şi
custozii ariilor naturale protejate
1.8. Aplicarea sancţiunilor referitoare la folosirea pesticidelor şi a altor
poluanţi interzişi în agricultură, ce afectează solul şi stratul acvifer.
Responsabili de implementare: GNM, ANPM/APM, administratorii şi
custozii ariilor naturale protejate
Obiectiv 3.
Conştientizarea publică asupra importanţei echilibrului natural
menţinut de existenţa habitatelor specifice raţei roşii.
Indicator: Reducerea numărului persoanelor sancţionate de
autorităţile competente pentru nerespectarea legislaţiei în ariile
naturale protejate.
Prioritate: Ridicată
Durată de desfăşurare: Termen lung
Acţiuni:
1.1. Amplasarea panourilor informative în toate siturile Natura 2000 în
care este identificată prezenţa speciei.
Responsabili de implementare: administratorii şi custozii ariilor naturale
protejate, ANPM/APM, ONG-uri
1.2. Crearea unei pagini electronice online, care să fie actualizată
permanent şi care să includă o bază de date privind situaţia tuturor
siturilor Natura 2000 în care este identificată raţa roşie şi legislaţia din
domeniul ariilor naturale protejate.
Responsabili de implementare: ANPM/APM, administratorii şi custozii
ariilor naturale protejate, ONG-uri
1.3. Organizarea de dezbateri publice cu efect informal asupra populaţiei
din diverse regiuni ale ţării, în care specia este ameninţată direct de
diverşi factori antropici sau naturali.
Responsabili de implementare: ANPM/APM, GNM, ONG-uri,
administratorii şi custozii ariilor naturale protejate, universităţi, institute
de cercetare
1.4. Plasarea în cadrul instituţiilor a materialelor informative cu privire la
importanţa speciei în asigurarea echilibrului natural.
Responsabili de implementare: ANPM/APM, ONG-uri, administratorii şi
custozii ariilor naturale protejate, instituţii, universităţi
1.5. Lobby adresat piscicultorilor pentru renunţarea transformării fostelor
bazine piscicole în terenuri agricole şi aducerea lor la stadiul natural
iniţial.
Responsabili de implementare: ONG-uri, ANPA, APM, administratorii şi
custozii ariilor naturale protejate
1.6. Oferirea unor informaţii necesare persoanelor interesate de reducerea
daunelor asupra speciei, prin editarea unui „Ghid de bune practici”.
Responsabili de implementare: MMSC, ONG-uri, ANPM/APM, GNM,
ANPA
Obiectiv 4.
Prevenirea degradării şi dispariţiei habitatelor.
Indicator: Toate siturile în care cuibăreşte şi iernează specia sunt
protejate şi menţinute în parametri naturali.
Prioritate: Esenţială
Durată de desfăşurare: Termen lung.
1.1. Stabilirea unui management adecvat pentru vegetaţia din zonele de
cuibărit ale speciei şi aplicarea sancţiunilor împotriva incendierii stufului.
Responsabili de implementare: ONG-uri, administratorii şi custozii ariilor
naturale protejate, ANPA
1.2. Analiza şi monitorizarea stării de conservare actuale a habitatelor
specifice.
Responsabili de implementare: administratorii şi custozii ariilor naturale
protejate, ANPM/APM, ONG-uri
1.3. Stabilirea unui management adecvat al vegetaţiei din jurul zonelor de
cuibărit conform necesităţilor ecologice ale speciei şi aplicarea
sancţiunilor împotriva incendierii stufului.
Responsabili de implementare: administratorii şi custozii ariilor naturale
protejate, ANPA, ONG-uri
1.4. Promovarea unui management adecvat al apei în zonele umede
reprezentând areal de hrănire al speciei.
Responsabili de implementare: administratorii şi custozii ariilor naturale
protejate, ANPA, ANPM/APM, ONG-uri
1.6. Inundarea şi transformarea bazinelor fostelor amenajări piscicole în
zone umede destinate conservării speciei.
Responsabili de implementare: ANPA, administratorii şi custozii ariilor
naturale protejate, ONG-uri
1.7. Eficientizarea pisciculturii şi acvaculturii, care să nu afecteze specia
şi habitatul ei în siturile Natura 2000
Responsabili de implementare: MMSC, ANPA
1.8. Păstrarea unei perdele de stuf de 2-3 m lăţime în jurul bazinelor
piscicole din cadrul tuturor amenajărilor piscicole incluse în ariile de
protecţie specială avifaunistică.
Responsabili de implementare: administratorii şi custozii ariilor naturale
protejate, ANPA, ONG-uri
1.9. Menţinerea unei adâncimi permanente a apei de 0,5 - 2,0 m, în
bazinele de creştere şi iernare ale amenajărilor piscicole administrate şi a
ariilor protejate aflate în custodie.
Responsabili de implementare: ANPM/APM, ANPA, AGVPS,
administratorii şi custozii ariilor naturale protejate, ONG-uri
Obiectiv 5.
Reducerea mortalităţii speciei generată de pescuit.
Indicator: Toate siturile în care cuibăreşte şi iernează specia sunt
protejate şi menţinute în parametri naturali.
Prioritate: Esenţială
Durată de desfăşurare: Termen lung.
1.1. Stabilirea unor zone în care nu este permis accesul în jurul arealelor
de cuibărit din lunca şi Delta Dunării, specificată în planurile de
management ale siturilor Natura 2000 şi marcate corespunzător prin
borne sau panouri de atenţionare.
Responsabili de implementare: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,
INCDDD, ONG-uri, administratorii şi custozii ariilor naturale protejate,
ANPM/APM, GNM
1.2. Interzicerea prin lege a metodelor de îndepărtare a păsărilor
ihtiofage, manifestate prin tunuri cu gaz, focuri de armă sau alte zgomote
puternice.
Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, GNM, ANPA
1.3. Interzicerea prin lege a pescuitului cu plase pescăreşti în arealele de
hrănire a speciilor de păsări ihtiofage, în perioada aprilie – august.
Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, GNM, ANPA
1.4. Dezvoltarea unui sistem de plăţi compensatorii Natura 2000, în
vederea trecerii de la un management intensiv la unul extensiv şi al
susţinerii activităţilor în cadrul pescăriilor.
Responsabili de implementare: MMSC, ANPA, ONG-uri, AGVPS
1.5. Înlocuirea prin regulament, a procedeului de populare a bazinelor
piscicole cu puiet de peşte fitofag -Ctenopharingodon, cu populare cu
crap autohton, Cyprinus, în amenajările piscicole identificate ca fiind
habitate de hrănire pentru raţă roşie.
Responsabili de implementare: ANPA, ANPM/APM, administratorii şi
custozii ariilor naturale protejate, AGVPS, ONG-uri
Obiectiv 6.
Reducerea/evitarea deranjului asupra păsărilor acvatice periclitate
produs prin industrializare şi dezvoltarea zonelor urbane.
Indicator: Toate siturile în care cuibăreşte şi iernează specia sunt
protejate şi menţinute în parametri naturali.
Prioritate: Esenţială
Durată de desfăşurare: Termen lung.
1.1. Armonizarea normelor legislaţiei naţionale privind protecţia speciei
şi a habitatului acesteia, cu măsurile de conservare propuse.
Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, GNM
1.2. Dezvoltarea şi implementarea unui Plan Naţional de Acţiune pentru
conservarea zonelor umede.
Responsabili de implementare: MMSC, ONG-uri, administratorii şi
custozii ariilor naturale protejate
1.3. Interzicerea prin lege a dezvoltării oricărui tip de investiţii pe o rază
mai mică de 300 de metri faţă de orice zonă umedă ce reprezintă areal de
hrănire sau cuibărire pentru specii de păsări periclitate.
Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, GNM,
administratorii şi custozii ariilor protejate
Obiectiv 7.
Reducerea/evitarea deranjului asupra păsărilor acvatice periclitate
produs prin păşunat necontrolat.
Indicator: Toate siturile în care cuibăreşte şi iernează specia sunt
protejate şi menţinute în parametri naturali.
Prioritate: Esenţială
Durată de desfăşurare: Termen lung.
1.1. Interzicerea prin lege a păşunatului la mai puţin de 100 de metri de
orice areal de hrănire şi cuibărire identificat şi marcat corespunzător al
speciilor de păsări acvatice periclitate.
Responsabili de implementare: MMSC, ANPM/APM, GNM,
administratorii şi custozii ariilor naturale protejate
Obiectiv 8.
Reducerea mortalităţii cauzate de distrugerea cuiburilor, a pontei
sau comercializarea ilegală a puilor.
Indicator: Toate siturile în care cuibăreşte şi iernează specia sunt
protejate şi menţinute în parametri naturali.
Prioritate: Esenţială
Durată de desfăşurare: Termen lung.
1.1. Aplicarea sancţiunilor referitoare la deranjul arealelor de cuibărit.
Responsabili de implementare: GNM, administratorii şi custozii ariilor
naturale protejate
1.2. Monitorizare video a arealelor de cuibărit.
Responsabili de implementare: administratorii şi custozii ariilor naturale
protejate, ONG-uri, institute de cercetare
1.3. Armonizarea normelor legislaţiei naţionale privind protecţia raţei
roşii precum şi a habitatului acesteia, cu măsurile de conservare propuse.
Responsabili de implementare: MMSC
Obiectiv 9.
Refacerea habitatelor.
Indicator: Toate siturile în care cuibăreşte şi iernează specia sunt
protejate şi menţinute în parametri naturali.
Prioritate: Esenţială
Durată de desfăşurare: Termen lung.
1.1. Efectuarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică în zonele umede
desecate şi abandonate, în vederea transformării acestora în habitate
prielnice pentru hrănirea şi cuibăritul speciilor de păsări acvatice
periclitate.
Responsabili de implementare: administratorii şi custozii ariilor naturale
protejate, ONG-uri, institute de cercetare, ANPM/APM
1.2. Înălţarea digurilor de separaţie dintre bazinele amenajărilor piscicole
cu 0,5 m, pentru reducerea riscului de inundare neprevăzută şi distrugerea
habitatului natural de hrănire şi cuibărire al raţei roşii.
Responsabili de implementare: ANPM/APM, administratorii şi custozii
ariilor naturale protejate, ANAR, ANPA, ONG-uri
1.3. Refacerea zonelor umede ce reprezentau areale de hrănire pentru raţa
roşie, afectate în urma activităţilor de regularizare a cursurilor râurilor.
Responsabili de implementare: administratorii şi custozii ariilor naturale
protejate, ANAR, ANPM/APM, ANPA, ONG-uri
Obiectiv 10.
Sporirea nivelului de cunoştinţe referitoare la cerinţele speciei prin
activităţi de monitorizare/cercetare.
Indicator: Lipsurile de cunoştinţe esenţiale acoperite până în 2022.
Prioritate: Esenţială
Durată de desfăşurare: În derulare
Acţiuni:
1.1. Creearea unei baze de date cu observaţii, studii, documentaţii
referitoare la raţa roşie, din literatura şi monografia existentă în România
şi la nivel mondial.
Responsabili de implementare: institute de cercetare, universităţi, ONG-
uri
1.2. Elaborarea proiectelor pentru sprijinirea financiară a custozilor în
editarea şi aprobarea Planurilor de Management ale siturilor Natura 2000.
Responsabili de implementare: ONG-uri, administratorii şi custozii ariilor
naturale protejate, institute de cercetare, universităţi
1.3. Recenzarea coloniilor şi monitorizarea populaţiei de raţă roşie în
reţeaua Natura 2000
Responsabili de implementare: ONG-uri, institute de cercetare,
universităţi
1.4. Monitoringul de iarnă al populaţiei.
Responsabili de implementare: ONG-uri, institute de cercetare,
universităţi
1.5. Evaluarea efectului substanţelor poluante, respectiv a pesticidelor şi
metalelor grele asupra populaţiei de raţă roşie.
Responsabili de implementare: ONG-uri, institute de cercetare,
universităţi
1.6. Crearea unei hărţi de distribuţie a speciei în perioadele de cuibărit şi
iernare şi a unei hărţi cu aglomerările de păsări, la nivel naţional.
Responsabili de implementare: ONG-uri, institute de cercetare,
universităţi
1.7. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale speciei.
Responsabili de implementare: ONG-uri, insititute de cercetare,
universităţi
1.8. Studii asupra accesibilităţii resurselor trofice, interrelaţii şi
necesităţile ecologice ale speciei.
Responsabili de implementare: ONG-uri, institute de cercetare,
universităţi
Tabel 7. Măsurile de conservare şi activităţile propuse pentru combaterea ameninţărilor identificate în siturile Natura 2000
din România - conform Formularelor Standard Natura 2000 şi Proiectului LIFE 07 NAT/RO/000681 „Cross-border
conservation of Phalacrocorax pygmeus and Aythya nyroca at key sites in Romania and Bulgaria”
Nr.
crt. Ameninţare/
Presiune Localizare Intensitate
impact Măsură/Obiectiv
specific Acţiune de
conservare/
Activitate
Perioadă de
desfăşurare Prioritate
activităţi Responsabili Resurse
financiare
1.
Braconaj În SPA-
urile care
nu sunt
preluate în
custodie
din lunca
Dunării
Critică Reducerea
mortalităţii
accidentale
cauzate de
vânătoare şi
braconaj
Aplicarea
sancţiunilor
referitoare la
deranjul prin
pescuit şi
vânătoare
ilegale din
apropierea
arealelor de
cuibărit şi
habitatelor
de hrănire.
2013 - 2022 Ridicată GNM,
administratorii
şi custozii
naturale ariilor
protejate
Fonduri
guvernamentale
Eficientizare
a sistemului
de patrulare
şi pază în
locaţiile
esenţiale
pentru
cuibărit şi
hrănire în
perioada
aprilie –
august.
2013 - 2022 Ridicată GNM,
administratorii
şi custozii
naturale ariilor
protejate
Fonduri
guvernamentale
Armonizarea
normelor
legislaţiei
naţionale
privind
protecţia
speciei şi
habitatului
acesteia cu
măsurile de
conservare
propuse.
2013 - 2014 Esenţială MMSC,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate
Fonduri
guvernamentale
Stabilirea
unor zone în
care nu este
permis
accesul în
jurul
coloniilor
din lunca şi
Delta
Dunării,
specificate
în Planurile
de
Managemen
t ale
siturilor
Natura 2000
şi marcate
2013 - 2014 Esenţială Administraţia
Rezervaţiei
Biosferei Delta
Dunării,
INCDDD,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANPM/APM
POS Mediu LIFE+ Natura
corespunzăt
or prin
borne sau
panouri de
atenţionare.
Interzicerea
prin lege a
vânatului
oricărei
specii de
păsări în
zonele care
reprezintă
areal de
hrănire sau
cuibărire
pentru raţă
roşie, în
perioada
aprilie –
august.
2013 - 2014 Esenţială MMSC,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate
POS Mediu Fonduri
guvernamentale
Conştientizarea
publică asupra
importanţei
echilibrului
natural menţinut
de existenţa
habitatelor
specifice raţei
Amplasarea
panourilor
informative
în toate
siturile
Natura 2000
în care este
prezentă
2013 - 2022 Ridicată administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANPM/APM,
ONG-uri
LIFE+ Natura POS Mediu Granturi Fundaţia pentru
Parteneriat Fondul pentru
Mediu
roşii specia spre
atenţionarea
publicului
2. Deranjarea
păsărilor în
timpul
cuibăritului
Pe
ostroavele
Dunării şi
în
amenajările
piscicole
Critică Protejarea
păsărilor în
arealele de
cuibărit şi hrănire
Eficientizare
a sistemului
de patrulare
şi pază în
locaţiile
esenţiale
pentru
cuibărit şi
hrănire între
lunile aprilie
- august
2013 - 2022 Ridicată GNM,
administratorii
şi custozii
naturale ariilor
protejate
Fonduri
guvernamentale
Armonizarea
normelor
legislaţiei
naţională
interne
privind
protecţia
speciei şi
habitatului
acesteia cu
măsurile de
conservare
propuse
2013 - 2014 Esenţială MMSC,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate
Fonduri
guvernamentale
Stabilirea
unor zone în
care nu este
permis
2013 - 2014 Ridicată Administraţia
Rezervaţiei
Biosferei Delta
Dunării,
POS Mediu LIFE+ Natura
accesul în
jurul
coloniilor din
lunca şi
Delta
Dunării,
specificate în
Planurile de
Management
ale siturilor
Natura 2000
şi marcate
corespunzăto
r prin borne
sau panouri
de
atenţionare.
INCDDD,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANPM/APM
Conştientizarea
publică asupra
importanţei
echilibrului
natural menţinut
de existenţa
habitatelor
specifice raţei
roşii
Amplasarea
panourilor
informative
în toate
siturile
Natura 2000
în care este
identificată
prezenţa
speciei.
2013 - 2022 Ridicată administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANPM/APM,
ONG-uri
LIFE+ Natura POS Mediu Granturi Fundaţia pentru
Parteneriat Fondul pentru
Mediu
Plasarea în
cadrul
instituţiilor a
2013 - 2022 Esenţială ANPM/APM,
ONG-uri,
administratorii
LIFE+ Natura POS Mediu Granturi
materialelor
informative
cu privire la
importanţa
speciei în
asigurarea
echilibrului
natural.
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
instituţii,
universităţi
Fundaţia pentru
Parteneriat Fondul pentru
Mediu
3. Incendierea
vegetaţiei
palustre
În
amenajările
piscicole şi
SPA-urile
din lunca
Dunării
Critică Prevenirea
degradării şi
dispariţiei
habitatelor
Stabilirea
unui
management
adecvat
pentru
vegetaţia din
zonele de
cuibărit ale
speciei şi
aplicarea
sancţiunilor
împotriva
incendierii
stufului.
2013 - 2022 Ridicată ONG-uri,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANPA
POS Mediu Fonduri
guvernamentale
Păstrarea
unei perdele
de stuf de 2-
3 m lăţime în
jurul
bazinelor
piscicole din
cadrul
tuturor
2013 - 2022 Esenţială administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANPA, ONG-
uri
POS Mediu LIFE+ Natura
amenajărilor
piscicole
incluse în
ariile de
protecţie
specială
avifaunistică. Protejarea
păsărilor în
arealele de
cuibărit şi hrănire
Eficientizare
a sistemului
de patrulare
şi pază în
locaţiile
esenţiale
pentru
cuibărit şi
hrănire între
lunile aprilie
– august.
2013 - 2022 Ridicată GNM,
administratorii
şi custozii
naturale ariilor
protejate
Fonduri
guvernamentale
4. Înmulţirea
necontrolată
a speciilor
vegetale
invazive
Pe
ostroavele
Dunării şi
amenajările
silvice din
lunca
Dunării
Critică Prevenirea
degradării şi
dispariţiei
habitatelor
Analiza şi
monitorizare
a stării de
conservare
actuale a
habitatelor
specifice
2013 - 2016 Esenţială administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANPM/APM,
ONG-uri
LIFE+ Natura POS DRU
Stabilirea
unui
management
adecvat
pentru
vegetaţia din
2013 - 2022 Ridicată ONG-uri,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANPA
POS Mediu Fonduri
guvernamentale
zonele de
cuibărit ale
speciei şi
aplicarea
sancţiunilor
împotriva
incendierii
stufului.
5. Pescuitul în
imediata
vecinătate a
coloniilor şi
îndepărtarea
păsărilor
ihtiofage prin
metode
neconvenţion
ale
În
amenajările
piscicole şi
cursul
inferior al
Dunării
Critică Reducerea
mortalităţii
generată de
pescuit
Stabilirea
unor zone în
care nu este
permis
accesul în
jurul
coloniilor din
lunca şi
Delta
Dunării,
specificate în
Planurile de
Management
ale siturilor
Natura 2000
şi marcate
corespunzăto
r prin borne
sau panouri
de
atenţionare.
2013 - 2014 Ridicată Administraţia
Rezervaţiei
Biosferei Delta
Dunării,
INCDDD,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANPM/APM
POS Mediu LIFE+ Natura
Interzicerea
prin lege a
2013-2014 Ridicată MMSC,
ANPM/APM,
Fonduri
guvernamentale
metodelor de
îndepărtare a
păsărilor
ihtiofage,
manifestate
prin tunuri cu
gaz, focuri
de armă sau
alte zgomote
puternice.
GNM, ANPA
Dezvoltarea
unui sistem
de plăţi
compensatori
i Natura
2000 în
vederea
trecerii de la
un
management
intensiv la
unul extensiv
şi al
susţinerii
activităţilor
în cadrul
pescăriilor
2013 - 2022 Esenţială MMSC,
ANPA, ONG-
uri, AGVPS
POS Mediu Fonduri
guvernamentale
Înlocuirea,
prin
regulament, a
procedeului
de populare a
2013 - 2016 Ridicată ANPA,
ANPM/APM,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
POS Mediu LIFE+ Natura
bazinelor
piscicole cu
puiet de
peşte fitofag
-
Ctenopharin
godon. , cu
populare cu
crap
autohton -
Cyprinus , în
amenajările
piscicole
identificate
ca fiind
habitate de
hrănire
pentru raţă
roşie.
protejate,
AGVPS,
ONG-uri
Interzicerea
prin lege a
pescuitului
cu plase
pescăreşti în
arealele de
hrănire a
speciilor de
păsări
ihtiofage
între lunile
aprilie -
august
2013 - 2022 Ridicată MMSC,
ANPM/APM,
GNM, ANPA
Fonduri
guvernamentale
6. Industrializar
e şi creşterea
zonelor
urbane
În SPA-
urile care
încadrează
sau se află
în
apropierea
localităţilor
rurale sau
urbane
Ridicată Reducerea/evitare
a deranjului
asupra păsărilor
acvatice
periclitate produs
prin
industrializare şi
dezvoltarea
zonelor urbane.
Armonizarea
normelor
legislaţiei
naţionale
privind
protecţia
speciei şi a
habitatului
acesteia, cu
măsurile de
conservare
propuse.
2013 - 2014 Esenţială MMSC,
ANPM/APM,
GNM
Fonduri
guvernamentale
Dezvoltarea
şi
implementar
ea unui Plan
Naţional de
Acţiune
pentru
conservarea
zonelor
umede.
2013 - 2016 Ridicată MMSC, ONG-
uri,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate
LIFE+ Nature POS Mediu
Interzicerea
prin lege a
dezvoltării
oricărui tip
de investiţii
pe o rază mai
mică de 300
de metri faţă
de orice zonă
2013 - 2014 Esenţială MMSC,
ANPM/APM,
GNM,
administratorii
şi custozii
ariilor
protejate
POS Mediu Fonduri
guvernamentale
umedă ce
reprezintă
areal de
hrănire sau
cuibărire
pentru specii
de păsări
periclitate.
7. Păşunat
necontrolat În imediata
vecinătatea
a
amenajărilo
r piscicole
şi pe
ostroavele
Dunării
Medie Reducerea/evitare
a deranjului
asupra păsărilor
acvatice
periclitate produs
prin păşunat
necontrolat
Interzicerea
prin lege a
păşunatului
la mai puţin
de 100 de
metri de
orice areal de
hrănire şi
cuibărire
identificat şi
marcat
corespunzăto
r al speciilor
de păsări
acvatice
periclitate.
2013 - 2014 Ridicată MMSC,
ANPM/APM,
GNM,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate
Fonduri
guvernamentale
Prevenirea
degradării şi
dispariţiei
habitatelor
Promovarea
unui
management
adecvat al
apei în
zonele
umede
2013 - 2022 Esenţială administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANPA,
ANPM/APM,
ONG-uri
POS Mediu Granturi Fundaţia pentru
Parteneriat
reprezentând
areal de
hrănire al
speciei. Inundarea şi
transformare
a bazinelor
fostelor
amenajări
piscicole în
zone umede
destinate
conservării
speciei
2013 - 2017 Ridicată ANPA,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ONG-uri
LIFE+ Natura
Menţinerea
unei
adâncimi
permanente a
apei de 0,5 -
2,0 m, în
bazinele de
creştere şi
iernare ale
amenajărilor
piscicole
administrate
şi a ariilor
protejate
aflate în
custodie.
2013 - 2022 Ridicată ANPM/APM,
ANPA,
AGVPS,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ONG-uri
LIFE+ Natura
Conştientizarea
publică asupra
Lobby
adresat
2013 - 2022 Esenţială ONG-uri,
ANPA, APM,
POS Mediu LIFE+ Natura
importanţei
echilibrului
natural menţinut
de existenţa
habitatelor
specifice raţei
roşii
piscicultorilo
r pentru
renunţarea
transformării
fostelor
bazine
piscicole în
terenuri
agricole şi
aducerea lor
la stadiul
natural
iniţial.
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate
Granturi Fundaţia
pentru Parteneriat Fondul pentru
Mediu
8. Restrângerea
activităţilor
de
acvacultură
şi
piscicultură
În amenajări
piscicole -
ROSPA0077
Măxineni
Medie Prevenirea
degradării şi
dispariţiei
habitatelor
Inundarea şi
transformare
a bazinelor
fostelor
amenajări
piscicole în
zone umede
destinate
conservării
speciei
2013 - 2017 Ridicată ANPA,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ONG-uri
LIFE+ Natura
Menţinerea
unei
adâncimi
permanente a
apei de 0,5 -
2,0 m, în
bazinele de
creştere şi
2013 - 2022 Ridicată ANPM/APM,
ANPA,
AGVPS,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ONG-uri
LIFE+ Natura
iernare ale
amenajărilor
piscicole
administrate
şi a ariilor
protejate
aflate în
custodie. Eficientizare
a
pisciculturii
şi
acvaculturii,
care să nu
afecteze
specia şi
habitatul ei
în siturile
Natura 2000
2013 - 2016 Esenţială MMSC,
ANPA FEP -Fondul
European pentru
Piscicultură POP -Programul
Operaţional
pentru Pescuit
9. Distrugerea
cuiburilor, a
pontei sau
scoaterea
puilor pentru
comerţ
ilegal.
În colonii
situate în
interiorul sau
vecinătatea
amenajărilor
piscicole
Medie Reducerea
piederilor cauzate
de distrugerea
cuiburilor, a
pontei sau
comercializarea
ilegală a puilor
Aplicarea
sancţiunilor
referitoare la
deranjul
arealelor de
cuibărit
2013 - 2022 Ridicată GNM,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate
Fonduri
guvernamentale
Monitorizare
video a
arealelor de
cuibărit
2013 - 2022 Esenţială administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ONG-uri,
institute de
LIFE+ Natura Granturi Fundaţia pentru
Parteneriat
cercetare
10. Turism
necontrolat În SPA-uri
administrat
e ineficient
Medie Protejarea
păsărilor în
arealele de
cuibărit şi hrănire
Reglementar
ea
activităţilor
turistice în
planurile de
management,
cu referire
specifică la
evitarea
deranjului în
toate siturile
Natura 2000.
2013 - 2014 Ridicată MMSC,
ANPM/APM,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate
POS Mediu PNDR
Stabilirea
unor zone în
care nu este
permis
accesul în
jurul
coloniilor din
lunca şi
Delta
Dunării,
specificate în
Planurile de
Management
ale siturilor
Natura 2000
şi marcate
corespunzăto
r prin borne
2013 - 2014 Esenţială Administraţia
Rezervaţiei
Biosferei Delta
Dunării,
INCDDD,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANPM/APM
POS Mediu LIFE+ Natura
sau panouri
de
atenţionare. Dezvoltarea
şi
implementar
ea unui Plan
Naţional de
Acţiune
pentru
conservarea
zonelor
umede.
2013 - 2016 Ridicată MMSC,
ANPM/APM,
ONG-uri,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate
LIFE+ Nature POS Mediu
11. Desecarea
zonelor
umede
În
ostroavele
Dunării -
ex., Insula
Mare a
Brăilei şi
în
vecinătatea
SPA-urilor
Scăzută Refacerea
habitatelor Efectuarea
lucrărilor de
reconstrucţie
ecologică în
zonele
umede
desecate şi
abandonate,
în vederea
transformării
acestora în
habitate
prielnice
pentru
hrănirea şi
cuibăritul
speciilor de
păsări
2013 - 2022 Esenţială administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ONG-uri,
institute de
cercetare,
ANPM/APM
POS Mediu LIFE+ Natura
acvatice
periclitate. Protejarea
păsărilor în
arealele de
cuibărit şi hrănire
Interzicerea
prin lege a
dezvoltării
oricărui tip
de investiţii
pe o rază mai
mică de 300
de metri faţă
de orice zonă
umedă ce
reprezintă
areal de
hrănire sau
cuibărire
pentru specii
de păsări
periclitate.
2013 - 2014 Esenţială MMSC,
ANPM/APM,
GNM,
administratorii
şi custozii
ariilor
protejate
POS Mediu Fonduri
guvernamentale
12. Prinderea
păsărilor cu
capcane
În lunca
Dunării şi
zone umede
neadministr
ate
Scăzută Protejarea
păsărilor în
arealele de
cuibărit şi hrănire
Armonizarea
normelor
legislaţiei
naţională
interne
privind
protecţia
speciei şi
habitatului
acesteia cu
măsurile de
conservare
2013 - 2014 Esenţială MMSC,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate
Fonduri
guvernamentale
propuse Aplicarea
sancţiunilor
referitoare la
deranjul prin
pescuit şi
vânătoare
ilegale din
apropierea
arealelor de
cuibărit şi
habitatelor
de hrănire.
2013 - 2022 Ridicată GNM,
administratorii
şi custozii
naturale ariilor
protejate
Fonduri
guvernamentale
Eficientizare
a sistemului
de patrulare
şi pază în
locaţiile
esenţiale
pentru
cuibărit şi
hrănire între
lunile Aprilie
– August.
2013 - 2022 Ridicată GNM,
administratorii
şi custozii
naturale ariilor
protejate
Fonduri
guvernamentale
13. Fenomene
naturale
neprevăzute
În toate
SPA-urile
şi lunca
Dunării
Scăzută Refacerea
habitatelor Înălţarea
digurilor de
separaţie
dintre
bazinele
amenajărilor
piscicole cu
2013 - 2022 Esenţială ANPM/APM,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANAR,
ANPA, ONG-
POS Mediu LIFE+ Natura
0,5 m pentru
reducerea
riscului de
inundare
neprevăzută
şi distrugere
a habitatului
natural de
hrănire şi
cuibărire al
raţei roşii.
uri
14. Schimbarea
majoră a
habitatului
acvatic şi
terestru
Pe
ostroavele
Dunării şi
amenajările
piscicole
din lunca
Dunării
Scăzută Sporirea nivelului
de cunoştinţe
referitoare la
cerinţele speciei
prin activităţi de
monitorizare
şi/sau cercetare
Creearea
unei hărţi de
distribuţie a
speciei pe
perioadele de
cuibărit şi
iernare şi a
unei hărţi cu
aglomerările
de păsări la
nivel
naţional
2013 - 2014 Esenţială ONG-uri,
institute de
cercetare,
universităţi
LIFE+ Natura POS DRU
Motivele
tendinţelor
evoluţiei
numerice a
efectivelor
speciei
2013 - 2018 Esenţială ONG-uri,
institute de
cercetare,
universităţi
LIFE+ Natura POS DRU
Monitorizare
a deplasărilor
2013 - 2022 Esenţială ONG-uri,
institute de
LIFE+ Natura POS DRU
sezoniere ale
speciei cercetare,
universităţi Recenzarea
perechilor
cuibăritoare
şi
monitorizare
a populaţiei
în reţeaua
Natura 2000
2013 - 2022 Esenţială ONG-uri,
institute de
cercetare,
universităţi
LIFE+ Natura POS DRU
15. Electrocutare
şi coliziune
cu linii
electrice
În locurile
unde liniile
electrice nu
sunt izolate
corespunzăt
or
Scăzută Reducerea
mortalităţii
speciei
Armonizarea
normelor
legislaţiei
naţională
interne
privind
protecţia
speciei şi
habitatului
acesteia cu
măsurile de
conservare
propuse
2013 - 2014 Esenţială MMSC,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate
Fonduri
guvernamentale
Conştientizarea
publică asupra
importanţei
echilibrului
natural menţinut
de existenţa
habitatelor
specifice raţei
Organizarea
de dezbateri
publice cu
efect
informal
asupra
populaţiei
din diverse
2013 - 2016 Esenţială ANPM/APM,
GNM, ONG-
uri,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
universităţi,
LIFE+ Natura POS Mediu Granturi Fundaţia pentru
Parteneriat Fondul pentru
Mediu
roşii. regiuni ale
ţării, în care
specia este
ameninţată
direct de
diverşi
factori
antropici sau
naturali.
institute de
cercetare
16. Folosirea
pesticidelor
şi altor
poluanţi
Pe pajiştile
şi terenurile
agricole din
vecinătatea
sau
interiorul
SPA-urilor,
precum şi
zonele
industriale
intra- sau
extravilane
Scăzută Sporirea nivelului
de cunoştinţe
referitoare la
cerinţele speciei
prin activităţi de
monitorizare
şi/sau cercetare
Evaluarea
efectului
substanţelor
poluante,
respectiv a
pesticidelor
şi metalelor
grele asupra
populaţiei de
raţă roşie.
2013 - 2016 Ridicată ONG-uri,
institute de
cercetare,
universităţi
POS DRU LIFE+ Natura
Protejarea
păsărilor în
arealele de
cuibărit şi hrănire
Aplicarea
sancţiunilor
referitoare la
folosirea
pesticidelor
şi a altor
poluanţi
interzişi în
agricultură,
ce afectează
solul şi
stratul
2013 - 2022 Ridicată GNM,
ANPM/APM,
administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate
Fonduri
guvernamentale
acvifer.
17. Regularizare
a cursurilor
râurilor
ROSPA006
8,
ROSPA001
6,
ROSPA001
5,
ROSPA001
4,
ROSPA006
3,
ROSPA007
8,
ROSPA000
4,
ROSPA000
5,
ROSPA010
6, ROSPA004
4
Localizată Refacerea
habitatului Refacerea
zonelor
umede ce
reprezentau
areale de
hrănire
pentru raţa
roşie,
afectate în
urma
activităţilor
de
regularizare
a cursurilor
râurilor.
2013 - 2022 Ridicată administratorii
şi custozii
ariilor naturale
protejate,
ANAR,
ANPM/APM,
ANPA, ONG-
uri
POS Mediu LIFE+ Natura
Bibliografie
1. BirdLife International,2004, Birds in Europe: population estimates,
trends and conservation status. Cambridge UK: BirdLife International -
BirdLife Conservation, Series No. 12
2. Crivelli, A.J., Nazirides, T., Jerrentrup, H. compilers, 1996 , Action Plan
for the Ferruginous Duck -Aythya nyroca in Europe
3. , IUCN Red List of Threatened Species, 2011, version 2011.1.
www.iucnredlist.org
4. Societatea Ornitologică Română,2009, Planul Naţional de Acţiune pentru
pelicanul creţ
5. Snow, D.W. and Perrins, C.M. -Eds., 1998 , The Birds of the Western
Palearctic, Concise Edition, Oxford University Press, New York
6. Hughes, B., Robinson, J.A., Green, A.J., Li, Z.W.D. & Mundkur, T. –
Compilers, 2006, International Single Species Action Plan for the
Conservation of the White – headed Duck -Oxyura leucocephala, CMS
Technical Series No. 13 & AEWA Technical Series No. 8, Bonn,
Germany
7. Schaffer, N. and Gallo-Orsi, U. Eds., 2001, European Union action plans
for eight priority bird species, Office for Official Publications of the
European Communities, Luxembourg
8. Wetlands International, 2005, AEWA Conservation Guidelines No.1,
Guidelines on the preparation of National Single Species Action Plans for
migratory waterbirds, Technical Series No. 15, Germany
9. Petkov, N., Hughes, B., Umberto, G.O., 2003, Ferruginous Duck: From
Research to Conservation, Conservation Series No. 6, BirdLife
International – BSPB – TWSG, Sofia
10. Ciochia, V., 1992, Păsările clocitoare din România. Atlas., Ed.
Ştiinţifică, Bucureşti
11. Papp, T., Fântână, C. 2008, Ariile de Importanţă Avifaunistică din
România, Editura Societăţii Ornitologice Române, Bucureşti
12. Delany, S., Scott, D. 2006, Waterbird population estimates, Fourth
Edition, Wetlands International, Bonn
13. OUG nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a flolrei şi faunei sălbatice aprobată prin
Legea nr. 49 din 2011
14. Legea nr. 407 din 2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic
cu modificările şi completările ulterioare
15. Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea
habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice adoptată la 21 Mai 1992
16. Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea păsărilor
sălbatice adoptată la 2 Aprilie 1979
17. ****Formularele standard ale siturilor Natura 2000 în România
18. ****http://avibase.bsc-eoc.org/
19. ****http://www.wetlands.org/
20. ****Baza de date SOR
21. **** http://www.seen-net.eu/
22. Rapoartele A.2 şi A.3 elaborate în cadrul proiectului LIFE07
NAT/RO/000681 „Cross-border conservation of Phalacrocorax pygmeus
and Aythya nyroca at key sites in Romania and Bulgaria”
23. Zogaris S., Kardakari N. & Brown D.W.C., 2002, Assesing habitat use
by the ferruginous duck, Aythya nyroca at the Louros river floodplain,
Amvrakikos, Greece, Book of abstracts, 9th International Congress on the
Zoogeography and Ecology of Greece and adjacent regions.
Thessaloniki, 22-25.5.2002. p. 171.