SUPORT METODIC

PENTRU

ORA DE DIRIGENŢIE

20întrebări

şi

răspunsuri

Realizat de către Nicolae Griţco, director

adjunct instruire şi educaţie Şcoala

Profesională nr.7

“Educăm ţintind spre adevăr,

spre bine,

spre frumos...”(V. de Landsheere)

Ora de dirigenţie reprezintă o activitate educativă, inclusă în

cadrul planului de învăţământ, proiectată de profesorul-diriginte

cu un rol de agent educaţional central al clasei de elevi şi a

parteneriatului familie-şcoală-societate.

1. Ce este ora de dirigenţie?

Ora de dirigenţie are menirea de a le oferi elevilor ambianţa

necesară exersării cunoştinţelor, aptitudinilor şi atitudinilor, de

ale forma abilităţi de comportament civilizat în diferite siitruaţii

de viaţă, de a-i motiva pentru autodepăşire şi actualizare.

2. Care este rolul

orei educative?

“Omul nu e o insulă de sine stătătoare.

Fiecare e o fărîmă din continentul uman. “

(J. Donne)

Formarea şi dezvoltarea la elevi a capacităţilor integratoare ale personalităţii contemporane, definită în contextul problemelor şi valorilor individuale, ale comunităţii naţionale şi mondiale.

Nu închideţi opera de educaţie în clasă!

3. Care sînt funcţiile

profesorului-diriginte?

Urmăreşte frecvenţa elevilor, cerecetează cauzele absenţelor unor elevi şi ia măsurile corespunzătoare pentru îmbunătăţirea frecvenţei;

Analizează periodic situaţia şcolară a elevilor şi ia măsuri pentru mobilizarea acestora la îndeplinirea cu succes a îndatoriilor lor şcolare;

Ţine legătura cu toţi profesorii care predau la clasa pe care o conduce, în vederea coordonării eforturilor pentru obţinerea unor rezultate optime în instruirea şi educarea elvilor;

Se ocupă de educaţia igieno-sanitară a elevilor;

Organizează şi conduce activitatea clasei, ţinînd seama de probelemele educative pe car eridică viaţa, colectivul de elevi şi de sarcinile educative ale liceului;

Sprijină, împreună cu ceilalţi profesori, organizează şi defăşură activităţile extraşcolare;

Ţine legătura cu părinţii elevilor, îi informează despre rezultatele obţinute de elevi la învăţătură şi purtare;

Calculează media generală a fiecărui elev, stabileşte clasificarea elevilor la sfîrşitul anului şcolar;

Completează catalogul clasei cu datele personale ale elevilor, alte formulare şi acte de şcolarizare;

Informează consiliul profesoral despre activitatea desfăşurată în clasa pe care o conduce;

Răspunde de baza materială a clasei pusă la dispoziţie.

4. Ce cuprinde dirigenţia?

✓ Organizarea grupei şi a colectivului de elevi ca microgrup cu particularităţi

distincte;

✓ Organizarea estetică a grupei , pregătirea, menţinerea ordinii şi curăţeniei;

✓ Organizarea comitetului de părinţi, atragerea acestora spre a sprijini

activitatea clasei şi aşcolii;

✓ Acţiuni educative directe în planificarea, organizarea şi desfăşurarea unor

teme şi activităţi specifice;

✓ Îndrumarea părinţilor şi elevilor în cazuri de: criză de personalitate, afecţiuni

diverse, abandon şcolar, insucces şcolar, abateri grave, stări conflicttuale etc.

✓ Armonizarea influenţelor educative la nivelul colectivului pedagogic al

clasei, părinţilor şi altor factori educativi;

✓ Cunoaşeterea personalităţi fiecărui elev şi întocmirea fişei psihopedagogice;

✓ Asigurarea unităţii relaţiei elev-părinte-profesor.

5. Care sînt obiectivele

activităţii de diriginţie?

Obiectivele-cadru:

Formarea conceptului de sine;

Formarea nevoilor/trebuinţelor de autorealizare/actualizare

permanentă şi continuă a propiei finţe;

Formarea abilităţilor de automanagement al propiei formări fizice,

intelectuale şi spirituale;

Dezvoltarea culturii comportamentale;

Formarea culturii dorinţelor;

Formarea axei valorice personale.

6. Cum este ghidată

ora de dirigenţie?

Activitatea de diriginţie se constituie pe principiile:

➢ Respectarea particularităţilor de vîrstă;

➢ Continuitate;

➢ Flexibilitate;

➢ Valori naţionale şi general umane;

➢ Caracterul pozitiv al educaţiei.

7. Ce vizează activitatea de diriginţie?

Managementul clasei ca grup

Educaţia pentru sănătate

Educaţia bunului cetăţean

Educaţia prin şi pentru valori

Educaţia pentru timpul liber

Educaţia pentru familie

Educaţia pentru mediu

Educaţia pentru protecţia civilă

Educaţia pentru cariera profesională

Educaţia pentru protecţia consumatorului

8. Cum se planifică

activitatea educativă?

“Există o pregătire a artei prin ştiinţă; o pregătire a inteligenţei şi inimii, care preced practica educativă.”

(Herbart)

“ Aş scrie cu pensula mare pe pereţii odăii tale o poruncă: iubeşte-ţi meseria”

(Tudor Arghezi)

◼ Se precizează locul în contextul general al activităţii dirigintelui ca demers prospectiv - anticipativ, continuat firesc prin realizarea propriu-zisă a activităţii şi finalizat prin autoevaluarea dirigintelui.

◼ Activitatea dirigintelui trebuie să treacă dincolo de memorie, dincolo de intelegenţă – “în regiunea sufletului în care se formează principiile care dau naştere voinţei şi acţiuni.”

9. De ce sînt importante metodele

(preponderent interactive)?

Tehnicile interactive au o acţiune consonantă-dezvoltă procesele decogniţie: creativitatea, memoria, gîndirea, percepţia .

După funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicileinteractive de grup astfel:

Metode de predare-învăţare interactivă în grup;Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi deverificare;Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii;Metode de cercetare în grup.

Învăţămîntul modern preconizează o metodologie axată peacţiune, operatorie, deci pe promovarea metodelor interactivecare să solicite mecanismele gîndirii, ale intelegenţei, aleimaginaţiei şi creativităţii.

10. Ce tehnici pot fi aplicate în

cadrul orei de diriginţie?

T-1: Recenzia prin rotaţie

1. Se scriu 6-8 întrebări pe foi de hîrtie mari, numerotate, care se

lipesc pe diferite mese din clasă;

2. Fiecare întrebare revine unui grup de 3-4 elevi. Ei se duc lîngă foaia

de hîrtie care are numărul lor pe ea, o discută cîteva minute şi

scriu apoi răspunsul pe acea foaie;

3. La semnalul profesorului, grupurile se mută la foaia următoare,

citesc întrebarea şi răspunsul care a fost scris pe ea, adăugînd

propriile comentari;

4. Procesul se repetă, pe cît de posibil, pînă cînd grupurile revin la

foaia iniţială.

T-2: Linia valorilor

1. Profesorul pune o întrebare care permite o gradare a răspunsurilor între două extreme;

2. Elevii se gîndesc la întrebare singuri şi pot să-şi noteze răspunsul pe hîrtie;

3. Elevii încearcă apoi să se alinieze într-o ordine care să refelecte punctul lor de veder. Pentru a face asta, trebuie să discute cu alţi elevi;

4. După ce şi-au găsit locul în linie, elevii continuă discuţia cu vecinii;

5. Facultativ, după ce se formează, linia se poate “îndoi” la mijloc, astfel încît elevii cu puncte de veder divergente să şi le poată discuta.

T-3: Eu + colegii de clasă

1. Elevii vor confecţiona timp de 15 minute un turn care va

reprezenta “Eu + colegii mei”:

2. Se vor utiliza: 10 foi, 10 clame, 1metru de scotch, 5 fişe color;

3. Prezentaţi şi analizaţi activitatea din perspectiva rolurilor

exercitate.

T-4: Schimbul de mesaje

◼ Pregătiţi un mesaj adresat elvului vecin de bancă;

◼ Mesajul va vea la bază cinci criterii:

◼ Clar – mesajul clar de regulă nu trezeşte alte interpretări decît ceea ce are în veder emiţătorul;

◼ Concis – mesajul trebuie să conţină o idee principală expusă în cel mult 3 propoziţii, completate de cîteva detalii de concretizare, după cum e cazul;

◼ Convingător – emiţătorul mesajului trebuie să fie convins cu adevărta de ideea pe care vrea să o transmită;

◼ Contrastant – este important ca în mesajsă fie prezentate două imagini: aspectul negativ al stării de lucruri în problema abordată şi aspectele pozitive la care se poate ajunge în aceeaşi problemă.;

◼ Conectat – cel mai important criteriu: mesajul trebuie să atingă prin ceva motivaţia persoanei căreia este adresată.

◼ Elevii îşi discută mesajele. Este necesar să existe o conexiune vie

între emiţător şi destinatar.

T-5: Muzeul nasturilor

Profesorul aduce în clasă o colecţie de nasturi.

Fiecare elev îşi alege unul şi apoi scrie istoria lui ipotetică: cui i-a

aparţinut, cum arăta îmbrăcămintea la care a fost utilizat, cît de

mult a fost purtat, în ce împrejurare a fost peirdut. În

continuare, nasturii sînt ataşaţi la fişele cu descrierea lorşi sînt

fixaţi pe tablă. Este selectată cea mai interesantă povestire,

precum şi compunerea cu cele mai puţine greşeli.

T-6: Cheia democraţiei

1. Repartizaţi fiecărui elev cîte o fişă “Cheia democraţiei” şi

sugeraţi-le să completeze, în mod individual, cei opt “zimţişori”,

notînd în fiecare cîte un principiu pe care se bazează democraţia;

2. După 5-7 minute, împărţiţi elevii în 5-6 grupuri şi repartizaţi

fiecărui grup o altă fişă cu Cheia democraţiei. De data aceasta,

echipele vor trebui să completeze împreună “zimţişorii”, ajungînd

la un consens;

3. Peste 10 minute, cîte un reprezentat de la fiecare echipă va

comunica rezultatele.

T-7: 3B (Batelle-Bildmappen-Brainwriting)

1. Se citeşte problema în faţa clasei. Purjarea;

2. Asaltul de idei (brainstorming);

3. Se prezintă clasei o imagine;

4. Brainstorming indivudual (în tăcere ) inspirat de imagini, prin care

se îmbunătăţesc ideile din brainstormingul anterior sau se

propun alte idei. Fiecare elev scrie în caietul său;

5. Cîţiva elevi vor citi cu voce tare ideile lor;

6. Clasa discută pentru a găsi şi alte variante.

T-8: PĂIANJEN + BRAINSTORMING

1. Elevilor li se propune să realizeze un păianjen colectiv

în jurul cuvîntului pace;

2. Elevii vor reprezenta noţiunea de pace prin:

a) simbol

b) vers

c) slogan

d) schemă

3. Se demonstrează păianjenul şi se stabilesc nişte

concluzii comune pentru toată clasa.

11. Cum vom evalua ora de dirigenţie?

❖ Autocorectarea sau corectarea reciprocă;

❖ Autoapreciarea vegheată;

❖ Estimarea personalităţii;

❖ Testul sociometric (Moreno);

❖ Metoda chestionarului, etc.

12. Care sînt regulele în arta

managementului clasei?✓ Eroarea elevului poate avea valoare pedagogică; acesta depinde de educator;

✓ Pentru a stimula gîndirea elevului nu trebuie nici să dormini, nici să ameninţi; prezentaţi-i doar exemplul viu, dacă se poate, cel personal;

✓ Coerciţia paralizaează imaginaţia; dar nu orice imaginaţie duce la comportamentul dorit;

✓ Coborîţi între elevi, dar nu vă confundaţi cu ei; contrariul produce confuzie, dezorientare;

✓ Fiţi răbdător şi dovediţi stăpînire de sine; acestea mai cu seamă în momente de criză;

✓ Atitudinea îngăduitoare a dirigintelui nu trebuie să izvorască din indiferenţă, ci din înţelepciune, competenţă şi pasiune;

✓ Evitaţi ca vînătoarea de greşeli şi imperfecţiuni să vă devină o profesiune de credinţă; ceea ce nu vă îndreptăţeşte să nu le vedeţi;

✓ Nu ridiculizaţi în public nereuşita elevilor; pot fi împrejurări în care ei vă pot depăşi; acordaţi-le şansa!

✓ Cînd elevii au idei valoroase, stimulaţi-i; nu vă faceţi că nu le pricepeţi sau, şi mai rău, că nu vă privesc;

✓ Manifestaţi admiraţie pentru valorile autentice; idolii dumnevoastră pot deveni idolii elevilor dumneavoastră.

13. Care sînt motivele pentru care

şcoala şi familia

se străduie să colaboreze?

Responsabilitatea părinţilor de educaţia copiilor nu este

asigurată de legislaţia în vigoare;

Învăţămîntul nu este decît o parte din educaţia copilului; o

bună parte din educaţie se realizează în afara şcolii;

Cercetările pun în evidenţă influenţa atitudinii parentale

asupra rezultatelor şcolare ale elevilor (motivaţia

învăţării);

Grupurile sociale implicate în educaţia copiilor (în special

părinţii şi profesorii) au dreptul să influenţeze gestiunea

şcolară.

14. Ce criterii sînt la baza evaluării

activităţii dirigintelui?

Proiectarea activităţii dirigintelui;

Cunoaşterea elevilor;

Ambianţa şi climatul clasei;

Activităţi extraşcolare;

Colaborarea cu familia;

Activitatea de perfecţionare metodică şi

ştiinţifică;

Colaborarea cu alţi factori.

15. Care este codul deontologic

al dirigintelui?Orice zi din activitatea ta să înceapă cu un zîmbet şi o formulă de salut caldă la adresa clasei;

Să fii zîmbitor, recptiv, deschis spre orice problemă a discipolului tău;

Prin vestimentaţie proprie şi comportament, fii un exemplu pozitiv;

Zilnic adu o informaţie nouă elevilor tăi: un eveniment, un ziar, o carte, o idee;

Petrece cît mai mult timp extracurricular cu ei pentru a-ţi crea impresii clare despre aspiraţiile lor;

Nu fi dictator în relaţii, propune, dar nu şi impune;

Facilitează participarea fiecărui copil în cadrul activităţilor planificate, ai grijă să nu rămînă cineva în umbră, acesta crează complexul inferiorităţii;

Fii prieten cu părinţii, cooperarea cu ei are un efect magnific în educaţia copilului;

Învaţă prin exemplu propriu, prin fapte – nu prin morală şi doar vorbe;

Organizează o dată pe lună poşta anonimă pentru a înţelege mai bine dificultăţile cotidiene;

Organizează cît mai multe întîlniri cu oameni deosebiţi, acesta contribuie la crearea idealurilor;

Nu te jena să vorbeşti despre probleme TABU, lipsa de informaţie crează probleme şi mai complicate;

Petrece cît mai multe activităţi în clasă, asta îi apropie pe copii, îi face mai sinceri, îi eliberează de complexe;

Ajută fiecare copil în parte să descopere în sine ceva frumos;

Familiarizeauă-l că “Tu eşti prima minune a lumii”, ca să-şi simtă importanţa lor în spaţiu şi în timp.

16. Ce acte sînt necesare

în activitatea educativă?

❑ Documentele ce trebuie completate de diriginte sînt:

✓ Catalogul clasei;

✓ Fişa psihopedagogică a fiecărui elev;

✓ Caracterizarea finală;

✓ Caietul dirigintelui.

❑ Documentele ce trebuie consultate de diriginte:

✓ Legea învăţămîntului

✓ Statutul cadrelor didactice;

✓ Regulamentul şcolar;

✓ Convenţia cu privire la drepturile omului;

✓ Convenţia cu privire la drepturile copilului.

17. În ce mod familia copilului este

sprijinită de către şcoală?

Intervenţia specifică aşcolii realizează o triplă funcţiune:

▪ Informare

▪ Formare

▪ Orientare

Dimensiunile activităţilor se referă la:

▪ Prevenirea situaţiilor de risc ale copilăriei;

▪ Rezolvarea problemelor familiei legate de creşterea şi educarea copiilor;

▪ Dezvoltarea competenţelor de parteneriat educaţional între instituţiile sociale care au funcţii educative, familie, şcoală, comunitate.

Caracteristica principală a abordării activităţilor cu familia este

parteneriatul educaţional!

18. Care sînt formele de colaborare

ale dirigintelui cu familia?

“ Familia este prima instituţie socială care se ocupă de educarea copiilor şi tinerilor, iar de calitatea acestet ducaţii depinde deseori întreaga evoluţie interioară a tînărului.”

1. Comitetul de părinţi;

2. Adunările cu părinţii;

3. Lectoratele cu părinţii;

4. Vizitele la domiciliu;

5. Consilierea părinţilor;

6. Corespondenţa cu părinţii.

19. Ce stiluri educative

predomină în familie?

1. Stilul parental de respingere sau neglijare – acest stil presupune atît

dragoste scăzută cît şi limite scăzute;

2. Stilul parental autoritarist – presupune limite înalte şi dragoste

scăzută;

3. Stilul parental autoritar – înseamnă a lăsa copiii să fie ei înşişi şi să

înveţe despre lumea înconjurătoare, în mod independent;

4. Stilul parental permisiv – constă în dragoste ridicată (disciplină

relaţională) şi limite scăzute (disciplina acţiunii);

5. Stilul parental democratic sau echilibrat – aceasta înseamnă atît

dragoste ridicată, cît şi limite înalte.

20. Care sînt avantajele relaţiei

familie-şcoală- comunitate?

Dezvoltarea abilităţilor parentale;

Accentul pe comunicare;

Volunariatul;

Implicarea comunităţii;

Conducerea şi susţinerea comitetelor şcolii;

Srategie colaborativă;

Iniţiative eficiente.

Repere bibliografice

1. ACHIRI, I., CARA, A. Proiectarea didactică: orientări metodologice, Ed. Lyceum, Chişinău-2004, 167 p;

2. BĂRAN-PESCARU, A. Parteneriat în educaţie familie-şcoală-comunitate, Ed. Aramis, Bucureşti-2004, 80 p.;

3. CALOTĂ, R., et.al. Ghid pentru activitatea educativă. Programa Activităţii Educative în Învăţămîntul preuniversitar, Bucureşti-1995, 201 p.

4. CERCHEZ, N., MATEESCU, E. Elemente de management şcolar, Ed. Spiru Haret, Iaşi-1995, 179 p.

5. CIDDC, Educaţie pentru dezvoltare, Chişinău-20001, 191 p.;

6. CRISTEA, S. Dicţionar de pedagogie, Ed. Litera Internaţional, Chişinău -2002, 302 p.;

7. DODU, V. Cunoaşterea de sine. Chişinău -2005, 120 p.

8. DOLEAN, I., DOLEAN, D. Meseria de părinte, Ed. Aramis, Bucureşti-2002, 96 p.;

9. MARINESCU, S., DINESCU, R. Invitaţie la educaţie, Ed. Carminis, Piteşti -2003, 240 p.;

10. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Agenda dirigintelui, Ed. Univers Pedagogic, Chişinău -2005, 100 p;

11. OPREA, C. Pedagogie. Alternative metodologice interactive. Ed. Universităţii, Bucureşti-2003, 130 p.

12. SCLIFOS, L., UZICOV, N. Consiliere educaţională profesională, Chişinău – 2006, 68 p.;

13. UZICOV, N., OLARU, V. Cunoaşterea drepturilor refugiaţilor pentru educaţia toleranţei,Chişinău – 2003, 45 p.

14. VRASMAS, E. Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. Aramis, Bucureşti-2002, 176 p.

www.didactic.ro