Embed Size (px)
Citation preview
1
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.5 „Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării” Titlul proiectului: „Parteneriat interuniversitar pentru excelență în inginerie - PARTING” Cod Contract: POSDRU/159/1.5/S/137516 Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Partener: Universitatea Transilvania din Brașov
Universitatea Transilvania din Brașov
Școala Doctorală Interdisciplinară
Departament: M.T.S.A.I.
OPRIȘ G. Mădălina Adina căs. STĂNILĂ
TITLU (română): POLITICI ȘI STRATEGII DE MARKETING
UTILIZATE ÎN INDUSTRIA TEXTILĂ DIN ROMÂNIA
TITLU (engleză): MARKETING STRATEGIES AND POLICIES FOR
PROMOTING TEXTILE INDUSTRY IN ROMANIA
Domeniul de doctorat: MARKETING
Conducător științific
Prof. univ. dr. Gabriel BRĂTUCU
BRAȘOV, 2016
2
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
Universitatea Transilvania din Braşov
Bd. Eroilor 29, 500036, Brașov Tel/Fax. +40 268 410525, +40 268 412088
www.unitbv.ro
D-lui (D-nei) .......................................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universității Transilvania din Brașov
Nr. 8093 din 27.07.2016
PREŞEDINTE: Conf. univ. dr. Ioana Bianca CHIŢU
PRODECAN - Facultatea de Științe Economice și
Administrarea Afacerilor
Universitatea Transilvania din Brașov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Gabriel BRĂTUCU
Universitatea Transilvania din Brașov
REFERENŢI: Prof. univ. dr. Carmen BĂLAN
Academia de Studii Economice din București
Prof. univ. dr. Călin Petrică VEGHEŞ
Academia de Studii Economice din București
Prof. univ. dr. Gheorghe EPURAN
Universitatea Transilvania din Brașov
Data, ora și locul susținerii publice a tezei de doctorat: 29.09.2016, ora 11:00,
sala U II 3.
Eventualele aprecieri sau observații asupra conținutului lucrării vă rugăm să le
transmiteți în timp util, pe adresa [email protected] .
Totodată vă invităm să luați parte la ședința publică de susținere a tezei de
doctorat.
Vă mulțumim.
3
Cuprins
Pag.
rez.
Pag.
teză.
Introducere 9 8
Capitolul 1 Analiza și interpretarea conceptelor specifice marketingului pentru
industria textilă
13 12
1.1. Industria textilă și de îmbrăcăminte 13 12
1.2. Analiza literaturii de specialitate în domeniul sustenabilității industriei textile 13 15
1.3. Marketingul sustenabil aplicat în industria textilă 14 20
1.4. Textile organice 14 24
1.5. Concluzii 26
Capitolul 2 Piața industriei textile 15 28
2.1. Evoluția industriei textile 15 28
2.1.1. Evoluția industriei textile la nivel internațional 28
2.1.2. Evoluția industriei textile la nivel național 31
2.2. Lohn-ul în industria textilelor și confecțiilor din România 16 40
2.3. Abordări strategice ale mixului de marketing sustenabil în industria textilă 17 43
2.3.1. Abordări ale politicilor și strategiilor de produs în industria textilă
sustenabilă
44
2.3.2. Abordări ale politicilor și strategiilor de preț în industria textilă
sustenabilă
49
2.3.3. Abordări ale politicilor și strategiilor de distribuție în industria textilă
sustenabilă
50
2.3.4. Abordări ale politicilor și strategiilor de promovare în industria textilă
sustenabilă
53
2.4. Concluzii 55
Capitolul 3 Comportamentul consumatorului de produse textile sustenabile 19 57
3.1. Comportamentul consumatorului de produse textile sustenabile 19 58
3.2. Decizia de cumpărare a produselor textile sustenabile 20 67
3.3. Comportamentul post-achiziție a cumpărătorilor de produse textile 21 69
4
sustenabile
3.4. Comportamentul consumatorului organizațional (B2B) pe piața textilelor
sustenabile
21 71
3.5. Concluzii 73
Capitolul 4 Cercetare exploratorie cu privire la politicile sustenabile ale
companiilor din industria textilă
22 75
4.1. Noutatea și importanța cercetării calitative de marketing în domeniul
produselor textile sustenabile
22 75
4.2. Metodologia cercetării 22 76
4.3. Rezultatele obținute 22 78
4.4. Analiza frecvențelor cuvintelor 23 99
4.5. Limitele cercetării 23 101
4.6. Concluzii 101
Capitolul 5 Cercetare cantitativă opiniile, atitudinile şi comportamentele
românilor cu privire la achiziționarea de produse vestimentare sustenabile
24 103
5.1. Stadiul actual al cercetărilor cantitative din industria textilă sustenabilă 24 103
5.2. Proiectarea şi testarea chestionarului destinat cercetării descriptive 24 103
5.2.1. Formularea ipotezelor 104
5.2.2. Ipoteze statistice 105
5.2.3. Stabilirea obiectivelor cercetării 106
5.2.4. Prezentarea aspectelor care au stat la baza conceperii şi structurării
chestionarului
108
5.2.5. Pretestarea chestionarului 110
5.3. Consideraţii metodologice privind eşantionarea 24 111
5.3.1. Populaţia cercetată şi mărimea acesteia 111
5.3.2. Stabilirea mărimii eşantionului și alegerea metodei de eşantionare 112
5.3.3. Culegerea datelor 114
5.4. Rezultatele cercetării cantitative 24 115
5.4.1. Testarea ipotezelor cercetării 115
5.4.2. Analiza întrebărilor 122
5.4.3. Analiza legăturii dintre două variabile 128
5
5.5. Concluziile cercetării 135
5.6. Limitele cercetării 26 139
5.7. Compararea rezultatelor prezentei cercetări cu rezultatele altor cercetări
similar
26 140
Capitolul 6 Politici și strategii de marketing utilizate în industria textilă
sustenabilă
27 143
6.1. Politica de produs 27 143
6.2. Politica de preț 27 149
6.3. Politica de distribuție 28 152
6.4. Politica de promovare 28 155
6.4.1. Program de marketing “Ce este haina sustenabilă?” 162
6.5. Concluzii 181
Concluzii generale 30 184
Contribuții personale 34 188
Direcții viitoare de cercetare 35 189
Bibliografie 37 191
Anexa 1 – Chestionar 208
Anexa 2- Cercetarea exploratory 212
Anexa 3 – Standarde de calitate 213
Anexa 4 - Statistica întrebărilor 214
Anexa 5 - Corelații 249
Rezumat 42
Curriculum Vitae (lb. română) 43
Curriculum Vitae (lb. engleză) 44
6
TABLE OF CONTENT
Pg.
ab.
Pg.
thes.
Introduction 9 8
Chapter 1 Analysis and interpretation of specific marketing concepts for the textile
industry
13 12
1.1. Textile and clothing industry 13 12
1.2. The current state of knowledge in sustainability of the textile industry 13 15
1.3. Sustainable marketing applied in textile industry 14 20
1.4. Organic Textiles 14 24
1.5. Conclusions 26
Chapter 2 Textile industry market 15 28
2.1. Evolution of textile industry 15 28
2.1.1. The evolution of textile industry at an international level 28
2.1.2. The evolution of textile industry at a national level 31
2.2. Lohn in textiles and clothing industry in Romania 16 40
2.3. Strategic approach of sustainable marketing mix in the textile industry 17 43
2.3.1. Approaches of product policies and strategies in the sustainable textile
industry
44
2.3.2. Approaches of price policies and strategies in the sustainable textile
industry
49
2.3.3. Approaches of distribution policies and strategies in the sustainable
textile industry
50
2.3.4. Approaches of promotion policies and strategies in the sustainable
textile industry
53
2.4. Conclusions 55
Chapter 3 Consumer behavior of sustainable textiles 19 57
3.1. Consumer behavior of sustainable textiles 19 58
3.2. Purchasing behavior 20 67
3.3. Buyers after purchasing behavior of sustainable textiles 21 69
7
3.4. Organizational consumer behavior (B2B) on sustainable textile market 21 71
3.5. Conclusions 73
Chapter 4 Exploratory research on sustainable policies of companies in the textile
industry
22 75
4.1. The novelty and importance of qualitative marketing research in the field of
sustainable textiles
22 75
4.2. Research methodology 22 76
4.3. Results obtained 22 78
4.4. Analysis keywords frequencies 23 99
4.5. Research limitations 23 101
4.6. Conclusions 101
Chapter 5 Quantitative research on: Quantitative research opinions, attitudes and
behaviors of Romanians on buying sustainable clothing
24 103
5.1. The current state of knowledge in quantitative research in sustainable of the
textile industry
24 103
5.2. Design and testing of the questionnaire 24 103
5.2.1. Elaborating the hypothesis 104
5.2.2. Research hypothesis 105
5.2.3. Research objectives 106
5.2.4. Presentation of the aspects which were the basis for designing and
structuring the questionnaire
108
5.2.5. Questionnaire pretesting 110
5.3. Methodological considerations for sampling 24 111
5.3.1. Researched population 111
5.3.2. Determining the sample size and choosing the sampling method 112
5.3.3. Data collection 114
5.4. Quantitative research results 24 115
5.4.1. Testing hypotheses 115
5.4.2. Synthesis of research results 122
5.4.3. Analysis of the link between the two variables 128
5.5. Conclusions 135
8
5.6. Research limitations 26 139
5.7. Research results compared to the results obtained in similar researches 26 140
Chapter 6 Marketing policies and strategies recommended to promote textile
industry sustainability
27 143
6.1. The product policy 27 143
6.2. The price policy 27 149
6.3. The distribution policy 28 152
6.4. The promotional policy 28 155
6.4.1. Marketing plan “What is sustainable clothing?” 162
6.5. Conclusions 181
General conclusions 30 184
Personal contributions 34 188
Future research directions 35 189
References 37 191
Appendix 1 - The questionnaire of the quantitative research 208
Appendix 2- Exploratory research 212
Appendix 3 – Quality standards 213
Appendix 4 - Descriptive statistics of the responses 214
Appendix 5 - Correlations 249
Summary of the thesis 42
Curriculum Vitae (Romanian) 43
Curriculum Vitae (English) 44
9
INTRODUCERE
Industria textilă reprezintă una dintre cele mai mari forțe industriale din lume, iar prin
activitatea sa, produce un impact puternic negativ asupra mediului înconjurător, pe toată durata
vieții produsului, plecând de la activitățile de cultivare a plantelor textile, vopsire și curățare,
procesul de producție propriu-zis, distribuție, dar și după ce produsul ajunge la consumatorul
final, prin procesele de curățare și întreținere, până în momentul în care produsul ajunge la
groapa de gunoi, la sfârșitul vieții 1.
În contextul globalizării și industrializării economice, consumul sustenabil devine o
problemă importantă pentru existență. Astfel Raportul Living Planet, din anul 2012, arată că în
actualele condiții de consum, în anul 2030 locuitorii de pe Pământ vor mai avea nevoie de încă o
planetă pentru a putea exista. În acest moment consumul depășește potențialul planetei cu 50%2.
Existența omenirii este centrată pe principiile consumerismului, reflectat în toate
domeniile și activitățile. Industria textilă este guvernată, în ultimii ani, de principiile “fast
fashion”, conform cărora consumatorii sunt încurajați să cumpere cât mai mult, la prețuri cât mai
mici, de cele mai multe ori cu reduceri substanțiale, produse concepute într-un timp foarte scurt,
de o calitate îndoielnică, menite să satisfacă nevoile consumatorului pentru o perioadă scurtă de
timp.
Adam Smith susține ipoteza conform căreia consumul reprezintă unica finalitate și unicul
scop al producției. Totodată Peter Druker spune că doar clientul hotărăște care sunt direcțiile
principale de urmat pentru o companie. Drept urmare trecerea către producția sustenabilă va fi
hotărâtă de clientul dispus să investească mai mult într-un produs realizat în condiții sociale și
ecologice speciale, astfel încât să asigure consumul generațiilor următoare.
Odată cu liberalizarea comerțului mondial în domeniul produselor textile și confecțiilor,
concurența în cadrul acestei piețe, a devenit acerbă datorită apariției producătorilor din Asia. În
aceste condiții, producătorii din industria textilă din România trebuie să găsească noi metode
menite să diferențieze produsele proprii de produsele venite din Asia.
Migrarea marilor producători din industria textilă către Asia unde forța de muncă este
mai ieftină și legislația mai puțin dură decât în țările Uniunii Europene, a determinat și mutarea
problemelor legate de mediu spre această zonă mai puțin reglementată. Totuși nu trebuie
neglijate nici problemele de mediu existente deja în Uniunea Europeană și chiar dacă poluarea,
1 Opris, M., Brătucu, G., Palade, A. Distribution policies and strategies for sustainable textile products. Bulletin of
the Transilvania University of Brasov. Economic Sciences. Series V. 2015; 8(1), p 65. 2 Korpysa, J. Buyer behaviour in the context of sustainable consumption policy pursued in Poland. Amfiteatru
economic .2013; 15(7), p.703.
10
sub orice formă, nu se va mai realiza în țările UE prin actul de producție, ea va afecta negreșit
întreaga planetă.
Aceasta lucrare tratează concepte precum sustenabilitatea industriei textile din România,
moda eco sau slow-fashion, moda etică, concepte noi pentru industria textilă din România, țară
în care producția în lohn, și nu construirea unui brand, guvernează domeniul.
Tema sustenabilității a fost aleasă pentru că este o problemă contemporană, la care
trebuie găsită o soluție, în cel mai scurt timp posibil. Dacă producătorii nu pot fi constrânși să
respecte principii de bază ale sustenabilității (respectare angajați și colaboratori, respectare
clienți prin oferirea de produse de o calitate ridicată, folosirea de materie primă sustenabilă,
reciclare deșeuri și produse uzate, folosire utilaje prietenoase cu mediul înconjurător, practicarea
unor prețuri corecte etc.), consumatorii pot impune, pe termen lung, anumite caracteristici ale
produselor pe care ar prefera să le consume. Drept urmare, politicile și strategiile din prezenta
lucrare sunt îndreptate atât înspre producător, cât și înspre consumator, având ca scop educarea și
informarea acestora. Mai mult, programul de marketing propus în ultimul capitol este centrat pe
informarea consumatorului de haine.
Subiectul tezei vizează promovarea hainelor românești obținute într-un mod sustenabil,
folosind mijloace de comunicare online, dar și offline.
Obiectivul tezei este identificarea celor mai eficiente politici și strategii de marketing
pentru actorii din industria textilă din România, având la bază cercetările deja realizate,
experiența internațională a marilor companii, dar și cercetările realizate în cadrul tezei.
Lucrarea este structurată în șase capitole, primele trei având caracter teoretic, iar
următoarele se bazează pe cercetări de ordin cantitativ și calitativ, ultimul capitol fiind
construirea politicilor și strategiilor de marketing. Metodologia folosită se bazează pe literatura
de specialitate, în primele trei capitole. În scopul realizării prezentei lucrări au fost utilizate o
serie de studii de caz și baze de date secundare, utilizate cu preponderență în realizarea
capitolului 4. Principalul canal de informare a fost internetul, acesta reprezintă și canalul propus
de comunicare pentru consumatorii de haine sustenabile. Culegerea datelor pentru cercetarea
calitativă, și anume Rapoartele de sustenabilitate ale companiilor, dar și obținerea datelor pentru
cercetarea cantitativă, au fost realizate folosind internetul și mijloacele de social media.
În cadrul primului capitol este realizată o analiză a conceptelor de marketing industrial
textil, punând accent pe componenta de sustenabilitate a industriei, urmată de o trecere în revistă
a literaturii de specialitate. Capitolul se încheie cu o caracterizare a materiei prime organice, în
calitate de componentă esențială a proceselor de producție ale hainelor sustenabile.
11
Capitolul 2 cuprinde o analiză a pieței textilelor, prezentându-se evoluția la nivel
internațional și național al acestei industrii. La finalul capitolului este realizat mixul de
marketing folosit în industria textilă.
În capitolul 3 este discutat comportamentul consumatorului de produse textile
sustenabile, având la bază studiul cercetărilor desfășurate anterior. Pe lângă comportamentul de
cumpărare și decizia de achiziție, este studiat și ce se întâmplă cu produsul după achiziționare și
care sunt politicile de comunicare post-achiziție recomandate.
Un caz aparte analizat în cadrul acestui capitol este reprezentat de consumatorul
organizațional și procedura prin care se ia decizia de cumpărare pe această piață.
Sunt remarcați factorii speciali de care țin cont consumatorii atunci când achiziționează
produse. În majoritatea cazurilor, pe piața tradițională, decizia de achiziție este luată pe baza
prețului totuși, în cazul consumatorilor care doresc să achiziționeze un produs textil sustenabil,
se iau în considerare o serie de elemente esențiale precum condițiile de fabricare ale produsului,
materia primă folosită, logistica furnizorului etc.
În cadrul capitolul 4 se realizează o cercetare calitativă, utilizând date secundare, preluate
din Rapoartele de sustenabilitate ale marilor companii de pe piața internațională a textilelor.
Informațiile relevante identificate în rapoarte vor fi structurate pe teme și apoi analizate. Această
analiză are în vedere identificarea politicilor și strategiilor practicate de către mari jucători de pe
piața mondială a textilelor și reprezintă punctul de plecare pentru conturarea mixului de
marketing recomandat în industria textilă din România.
Capitolul 5 are la bază o cercetare cantitativă cu privire la opiniile, atitudinile și
comportamentul românilor referitoare la produsele textile sustenabile. Cercetarea se desfășoară
în mediul online, fiind utilizată ca metodă de eșantionare, cota parte.
Rezultatele cercetării vor crea o viziune de ansamblu, asupra așteptărilor consumatorilor
cu privire la hainele sustenabile, și se va realiza profilul consumatorului interesat de
achiziționarea de haine sustenabile.
Capitolul 6 are ca scop definirea unor strategii și politici de marketing aplicabile în
industria hainelor din România. Conturarea mixului de marketing se face pe baza cercetărilor
efectuate în cadrul prezentei teze, dar și pe baza altor cercetări similare. Se propune realizarea un
program de marketing, desfășurat în mediul online, pe patru canale principale de comunicare, și
anume pagină web de informare, blog asociat, pagină Facebook, cont Instagram și canal
Youtube. Toate aceste platforme sunt interconectate și folosite în promovarea a cinci campanii
principale, având ca obiectiv informarea consumatorilor și creșterea notorietății conceptului de
sustenabilitate aplicat în industria textilă.
12
Trebuie subliniat că programul de marketing propus este orientativ, el reprezintă o
viziune personală, el putând fi adaptat cu ușurință în funcție de gradul de implicare a
consumatorilor vizați.
Teza este structurată în șase capitole, completate de cinci anexe. Corpul lucrării cuprinde
25 tabele, 36 figuri și imagini. Au fost consultate 291 de surse bibliografice, dintre care 202 cărți
și articole publicate, 44 rapoarte de sustenabilitate, dar și 45 pagini Web.
Realizarea prezentei lucrări nu ar fi fost posibilă fără sprijinul domnului
prof.univ.dr.ec.Gabriel Brătucu, alături de care am lucrat în toți acești ani de studiu, care m-a
susținut în îndeplinirea obiectivelor propuse și mi-a oferit soluții concrete la toate problemele
întâmpinate în timpul anilor de studiu. Le aduc mulțumiri și domnilor profesori din cadrul
Facultății de Științe Economice și Administrarea Afacerilor, cu care am colaborat, precum și
colegilor mei doctoranzi, alături de care am realizat o serie de activități educaționale, precum
colaborare la proiecte de cercetare, realizarea de articole și participări la manifestări științifice. În
egală măsură, aș dori să mulțumesc tuturor celor care au făcut contribuit la desfășurarea
programului POSDRU 137.516.
13
CAPITOLUL 1. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA CONCEPTELOR SPECIFICE
MARKETINGULUI INDUSTRIAL TEXTIL
Conform Dicționarului explicativ al limbii romane, termenul de industrie semnifică
“ramură a producției materiale și a economiei naționale, în cadrul căreia au loc, pe scară largă,
activitățile de exploatare a bunurilor naturale și de transformare a acestora, precum și a altora, în
mijloace de producție și în bunuri de consum.” 3
1.1. Industria textilă și de îmbrăcăminte
Comisia Europeană definește industria textilă și de îmbrăcăminte ca fiind o industrie
diversă și eterogenă, care acoperă o gamă largă de activități de la transformarea fibrelor în fire și
țesături și din acestea în haine.4
Printre principalele caracteristici ale pieţei5:
- este utilizată intensiv munca umană, în special în industria confecţiilor de îmbrăcăminte;
- costul forței de muncă este scăzut;
- este un domeniu în care majoritatea persoanelor angrenate în procesul de producție sunt
de sex feminin;
- costul forţei de muncă influenţează decisiv competitivitatea produselor;
- saturația pieței;
- coeficientul de elasticitate al cererii faţă de venit este redus;
- concurența acerbă, mai ales pe piețele țărilor dezvoltate;
- intensificarea procesului de globalizare al producţiei şi comerţului.
1.2. Analiza literaturii de specialitate în domeniul sustenabilității industriei textile
Comisia mondială pentru mediu și dezvoltare definește sustenabilitatea ca fiind dezvoltarea
care îndeplinește nevoile actualei generații fără să pună în pericol îndeplinea nevoilor
generațiilor următoare (Raportul Brundtland).
Conceptul de sustenabilitate integrează acțiunea factorilor de mediu, economici și sociali,
asupra oamenilor și a altor specii astfel încât ei să co-existe la nivel mondial, atât în prezent cât și
în viitor.6
3DEX 2009.
4European Commission. Enterprise and Industry Textiles and Clothing: External Dimension
www.ec.europa.eu/enterprise/sectors/textiles/external-dimension/index_en.htm Accesat 12 Februarie 2015 5Folcut, O., et al. Romanian textiles and clothing industry–present and perspectives. Annals-Economy. 2009, p. 246.
6 Tham M. , Fashion and Sustainability , Dare ; 2011 http://daremag.de/2011/11/fashion-and-sustainability/ Accesat
4 Februarie 2015.
14
În ultimii ani, problemele legate de sustenabilitate și de comportamentul etic au stârnit
discuții și în domeniul produselor textile7, companiile din domeniu au început să realizeze că
hainele cu prețuri bune, în trend, deși profitabile, ridică importante probleme etice8.
Consumatorii sunt cei care trebuie să-și schimbe comportamentul și să devină responsabili.
Responsabilitatea consumatorului nu trebuie să se oprească doar la achiziția produsului, ci
trebuie să se reflecte în procesele de purtare, curățare, întreținere și reciclare a produsului.
Beneficiile dezvoltării durabile se văd pe termen mediu și lung, fiind un subiect sensibil
pentru consumatorii români, datorită prețului mai ridicat al produselor realizate în condiții
speciale, sociale și de mediu. Totuși, există și consumatori care sunt interesați să cunoască
povestea din spatele produsului, deocamdată produsele realizate în cadrul sectorului textile
sustenabil sunt produse de nișă, dar se observă o creștere a interesului consumatorilor români
față de produsele etice.
1.3. Marketingul sustenabil aplicat în industria textilă
Kotler definește sustenabilitatea mediului înconjurător ca fiind răspunzătoare pentru
dezvoltarea de strategii și practici menite să creeze o economie mondială care poate să fie
tolerată de planetă, pe termen nelimitat9.
Sustenabilitatea susține extinderea activităților companiilor în afara sferei economice,
constituind o premisă pentru creșterea inteligentă10
, având în vedere dezvoltarea activității ținând
cont de impactul asupra mediului înconjurător și asupra societății.
Dezvoltarea sustenabilă a companiilor devine extrem de importantă în obținerea de
avantaje economice și devansare a concurenței, prin creșterea reputației în rândul factorilor de
interes11
, adică al colaboratorilor, investitorilor și, nu în ultimul rând, al consumatorilor.
1.4. Textile organice
Pentru a avea o ținută echilibrată din punct de vedere fiziologic, dar și în concordanță cu
principiile sustenabilității, companiile producătoare trebuie să plece de la alegerea materialelor
adecvate. Pentru ca un produs să poată fi denumit organic, trebuie să aibă în componență cel
puțin 95% bumbac organic sau orice alt fel de fibră organică, iar procesul de producție trebuie să
respecte standardele în domeniu.
7 Moisander, J., Personen, S. Narratives of Sustainable Ways of Living: Constructing the Self and Others as a Green
Consumer. Management Decision. 2002; 40(4), p.329–342. 8 Aspers, P., Skov, L. Encounters in the Global Fashion Business.Current Sociology. 2006; 54, p.745–63
9 Kotler, Ph., Armstrong, G., Principles of marketing. Pearson Education. 2010, p.105
10 Epuran, G., Dovleac, L., Ivasciuc, I. S. Sustenabilitatea și marketingul creșterii organice: o abordare exploratorie
privind valorificarea principiilor dezvoltării durabile în turism. Amfiteatru Economic. 2015; 17(40), p.594. 11
Dinu, V. Commercial activity and the sustainable development. The Amfiteatru Economic Journal. 2010; 12(27),
p.5-7.
15
CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII A PIEȚEI INDUSTRIEI
TEXTILE
Industria hainelor reprezintă al doilea mare poluator la nivel global. Din acest motiv atât
producătorii de haine cât și consumatorii au atât responsabilitatea, cât și oportunitatea de a lua
decizii importante, cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător12
.
2.1. Evoluția industriei textile
La nivel mondial, consumatorii alocă peste 1 trilion de dolari în fiecare an, iar sectorul
industrial oferă locuri de muncă pentru 26 de milioane de oameni.13
Totuși acest sector este
complice la criza ecologică, plecând de la faza de producție și ajungând până la faza consumului
efectiv de produse textile, afectând prin activitatea sa atât mediul înconjurător cât și bunăstarea
omenirii.
Consumul global de produse textile este estimat la peste 30 milioane tone anual14
, acest
consum ridicat cauzează probleme majore de mediu și sociale pe întreg lanțul de aprovizionare.
Principalii exportatori de confecții textile, la nivel mondial sunt China, Turcia, India,
Bangladesh, Maroc, Tunisia. Până nu demult, România ocupa un loc fruntaș în rândul
exportatorilor de produse textile la nivelul Uniunii Europene, dar acum ocupă locul 7 în acest
clasament.
La nivelul Uniunii Europene, industria de textile și confecții este concentrată în 5 state
membre și anume: Italia, Germania, Franța, Spania și Marea Britanie, acestea dețin 75% din
acest sector industrial la nivelul Uniunii Europene.
Industria confecțiilor reprezintă unul din cele mai importante sectoare industriale din
România, asigurând o importantă parte din consumul intern de produse textile, dar și o parte din
produsele textile existente la nivel mondial.
România rămâne un furnizor important de mână de lucru pentru industria textilă din
Europa, datorită tradiției existente în domeniu, salariilor relativ mici, forță de muncă calificată și
o poziționare geografică favorabilă, în raport cu piețele de consum.
Criza economică din ultimii ani a avut rolul de selecție a companiilor competitive. Astfel
după o perioadă de declin, în care vânzările companiilor au scăzut (cu 15%), multe companii au
12
Ethical Fashion Forum. Consumer Behaviour & Ethics ; 2010
http://source.ethicalfashionforum.com/article/consumer-behaviour-ethics. Accesat 6 Octombrie 2015 13
Allwood, J.M., Laursen, S.E., Malvido de Rodríguez, C., Bocken, N.M.P. Well Dressed? The Present and Future
Sustainability of Clothing and Textiles in the United Kingdom. Cambridge, UK: University of Cambridge, Institute
for Manufacturing; 2006. 14
Shen, B. Sustainable Fashion Supply Chain: Lessons from H&M. Sustainability. 2014; 6(9), p.6236.
16
avut pierderi majore (în 2009 companiile din domeniu au pierdut 11 milioane de euro),
companiile rămase pe piață au putut să revină rapid, crescând cifra de afaceri cu 4,7% în 2011 și
17,3% în 2012, având o profitabilitate de 2-2,5%. Gradul de îndatorare al sectorului nu este
foarte ridicat, aproximativ 56%, problema ramurii industriale fiind reprezentată de numărul mare
de insolvențe, și anume 14,7%.
Criza economică a adus scăderi importante și în ceea ce privește locurile de muncă din cele
două sectoare economice fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, respectiv fabricarea produselor
textile. La nivel de economie românească, insolvența companiilor a adus 100.000 de locuri de
muncă pierdute, o parte importantă din această cifră se regăsește în industria textilă.
În perioada 2008-2014, numărul locurilor de muncă, la nivelul industriei textile, a scăzut cu
30%.
Principala țară, la nivelul Uniunii Europene, spre care s-au îndreptat exporturile firmelor
producătoare de textile din România este Italia, urmată la o distanță considerabilă de Germania,
Regatul Unit și Franța.
La nivelul anului 2014, sectorul textil reprezenta al patrulea cel mai important produs de
export al României, după contribuția sa la balanța comercială. Totuși, în urmă cu 10 ani,
industria textilă ocupa primul loc, pierdut datorită mutării furnizorilor și investitorilor către piețe
cu costuri de producție mai mici.
Țările din Uniunea Europeană din care se realizează importul de produse textile pentru
România, la nivelul anului 2014 sunt: Italia, Germania, Regatul Unit și Franța.
Ani de-a rândul problema cercetării și inovării a fost ignorată de către jucătorii din
industria textilă. Activitatea de lohn nu a contribuit la dezvoltarea de noi produse și tehnologii,
singurele produse noi au apărut datorită imaginației producătorilor și nu au avut în spate studii de
piață. Drept urmare acest sector nu este tocmai dezvoltat.15
2.2. Lohn-ul în industria textilelor și confecțiilor din România
Concurența acerbă la nivelul Uniunii Europene a contribuit la apariția fenomenului de
delocalizare a producției dinspre țările industrializate către țările în curs de dezvoltare, acolo
unde costurile forței de muncă sunt reduse și legislația mai permisivă.
România se află în rolul prestatorului sau ,,croitorului Europei", deoarece 80% din exportul
fabricilor de confecții se realizează prin lohn.
15
Folcut, O., et al. Romanian textiles and clothing industry–present and perspectives. Annals-Economy. 2009, p.252.
17
O mare parte din producătorii din industria textilă care lucrează în lohn colaborează cu
branduri internaționale de masă sau de lux. Chiar dacă la început companiile din România
veneau doar cu mâna de lucru calificată, la ora actuală există producători care oferă și alte
facilități, precum designul (care trebuie aprobat de retailer), aleg materialele şi accesoriile, astfel
încât produsele sunt realizate integral în România sub umbrela brandurilor internaționale.16
Poziționarea geografică strategică a României reprezintă un important avantaj competitiv,
deoarece de aici se poate face livrarea rapidă a produselor către orice țară europeană, într-un
timp scurt. România se poate dezvolta ca un centru logistic pentru industria textilă și de confecții
din estul Europei.17
2.3. Abordări strategice ale mixului de marketing sustenabil în industria textilă
La acest moment, obiectivul strategic al industriei textile reprezintă creșterea
competitivității, respectând condițiile pieței, cu costuri materiale și sociale minime,
productivitate maximă, investiții eficiente și durabile, respectând condițiile de mediu.18
Sustenabilitatea strategică reprezintă implicarea activă a managementului superior în
realizarea unor produse, depășind condițiile generale de eficiență, având ca scop final reducerea
sau chiar eliminarea riscului și diminuarea costurilor19
.
Companiile care doresc să se dezvolte și să crească atât la nivelul imaginii cât și la nivelul
dezvoltării activității, trebuie să țină cont de impactul activității proprii asupra mediului
înconjurător și asupra societății.20
Produsele sustenabile sunt rezultatul unui proces de producție integrat, respectând cerințele
sustenabilității încă din faza de design, urmărite și în întreg procesul de producție, distribuție și
comercializare, până în momentul în care produsul ajunge la clientul final, în consum, dar și
după, prin identificarea unor modalități eficiente de reciclare. Produsul sustenabil este mai
scump decât un produs de masă, deoarece presupune cheltuieli suplimentare și producție mai
dificilă, fiind lucrat în cantități mult mai mici21
.
16
Ziarul Financiar. România, ţara unde croitoria este a zecea cea mai „populară“ meserie: cei mai mari 15
producători au aproape 10.000 de angajaţi; 2014 http://www.zf.ro/profesii/romania-tara-unde-croitoria-este-a-zecea-
cea-mai-populara-meserie-cei-mai-mari-15-producatori-au-aproape-10-000-de-angajati-12810790 Accesat 11
Decembrie 2014 17
Dialogtextil.ro . Revista Dialog textil, nr.10 ; 2006. http://www.dialogtextil.ro/arhiva-revista Accesat 20 Ianuarie
2015 18
Visileanu, E. Direcții strategice de dezvoltare a sectorului textile-pielărie. Buletinul AGIR. 2008; 4, p.138 19
Raderbauer, M. Strategic Sustainability-Strategic implementation of Sustainable Business practice in Viennese
Accomodation; 2011. 20
Epuran, G., Dovleac, L., Ivasciuc, I. S. Sustenabilitatea și marketingul creșterii organice: o abordare exploratorie
privind valorificarea principiilor dezvoltării durabile în turism. Amfiteatru Economic. 2015; 17(40), p.594. 21
Opris, M., Brătucu, G., Palade, A. Distribution policies and strategies for sustainable textile products. Bulletin of
the Transilvania University of Brasov. Economic Sciences. Series V. 2015; 8(1), p.66.
18
Prețurile din industria sustenabilă sunt mai mari datorită costurilor suplimentare datorate
folosirii materiei prime sustenabile, a eforturilor companiilor de a produce și distribui sustenabil,
a taxelor de mediu, a investițiilor în cercetare-dezvoltare în vederea obținerii unor tehnologii
inovative, nepoluante, a forței de muncă mai bine plătită, etc.
În cazul industriei sustenabile textile și de confecții, vorbim de un canal de distribuție scurt,
cu un număr redus de intermediari preferându-se, în multe cazuri, distribuția directă, proces prin
care mărfurile sunt livrate direct de la producător la consumator final22
, fără a utiliza
intermediari.
Pentru ca sistemul de distribuție să fie sustenabil vor trebui respectate condițiile de
transport, manipulare, împachetare și depozitare, astfel încât procesele să fie optim efectuate și
totodată să nu afecteze politicile sociale, de mediu și economice23
.
Un lucru foarte important pentru formarea consumatorului de produse sustenabile este
educarea şi informarea sa. Acțiunea colectivă a companiilor și a organizațiilor de informare și
educare a publicului, reprezintă principala modalitate de reducere a scepticismului
consumatorilor cu privire la consumul sustenabil. Argumentele ecologice trebuie să fie adevărate
şi să existe posibilitatea de a fi verificate obiectiv. Îmbunătăţirea imaginii firmei este un element
cheie în strategia de marketing.
Strategiile utilizate pun mare accent pe produs și pe lumea din spatele produsului, pe
transparența informațiilor care îi dau un plus de veridicitate și valoare. Consumatorii încep să
ceară transparență, produse de calitate, materiale naturale, toate acestea converg înspre formarea
unei opinii a consumatorului despre produsele textile sustenabile și crearea unei piețe din ce în ce
mai importante.
22
Opris, M., Brătucu, G., Palade, A. Distribution policies and strategies for sustainable textile products. Bulletin of
the Transilvania University of Brasov. Economic Sciences. Series V. 2015; 8(1), p.67. 23
Op.cit. 22, p.68.
19
CAPITOLUL 3. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE PRODUSE
TEXTILE SUSTENABILE
Orientarea consumatorilor spre consumerism, coroborată cu creșterea numărului populației
duce la apariția și dezvoltarea a numeroase probleme de sustenabilitate. Se spune că civilizația se
îndepărtează mai rapid decât s-a înregistrat vreodată în istoria omenirii, de principiile dezvoltării
sustenabile24
.
3.1. Comportamentul consumatorului de produse textile sustenabile
Consumul de produse sustenabile este definit ca fiind folosirea bunurilor și serviciilor care
corespund nevoilor de bază și cresc calitatea vieții, în timp ce minimizează folosirea resurselor
naturale, materialele toxice, emisiile de gaze toxice și poluare pe durata întregului ciclu de viață
al produsului astfel încât să nu fie pusă în pericol satisfacerea nevoilor generațiilor viitoare.25
Consumul de produse sustenabile susține reducerea și echilibrarea consumului pe trei
planuri, și anume: pe plan social, de mediu și economic, având impact asupra achiziționării,
folosirii, îngrijirii, reparării și reciclării hainelor26
.
Există diferențe majore între consumatorul de produse sustenabile și consumatorul
tradițional. Consumatorul de produse sustenabile ține cont de condițiile în care produsul a fost
realizat și plasat în magazine, urmărind legătura existentă între produsul propriu-zis și mediul
sustenabil în care a fost realizat.
Principalele ținte ale consumului de produse sustenabile sunt satisfacerea nevoilor
consumatorilor, creșterea standardului de viață al acestora și, în același timp, reducerea
deșeurilor, poluării, dar și încurajarea consumatorilor să aleagă bunuri și servicii care întrunesc
criteriile etice, sociale și de mediu27
.
Studiul “METACONSUMER* – Sustainability in Global Consumer’s View” realizat de
Grupul Ebeltoft, asociație internațională de experți în consultanță în retail, realizat în 17 țări, pe
un eșantion de 8.500 persoane, situează România pe locul 5 în clasament, românii se numără
printre consumatorii cei mai preocupați de sustenabilitate. Rezultatele studiului în ceea ce
24
Ehrlich, P., Kareiva, P., Gretchen, D. Securing natural capital and expanding equity to rescale civilization. Nature.
2012; 486, p.68–73. 25
Ministrul Norvegian al mediului. Raportul Conferinței Ministeriale de la Oslo. Sustainable Production and
Consumption ; 1994 www.iisd.ca/consume/oslo004.html Accesat 4 Octombrie 2015 26
Gwozdz, W., Netter, S., Bjartmarz, T., Reisch, L.A. REPORT Survey Results on Fashion Consumption and
Sustainability among Young Swedes. Mistra Future Fashion. Proiect 7: Sustainable Consumption and Consumer
Behaviour; 2012., p.14. 27
Barth, M., Fisher, D., Michelsen, G., Nemnich, C., Rode, H.. Tackling the Knowledge–Action Gap in Sustainable
Consumption: Insights from a Participatory School Programme. Journal of Education for Sustainable Development.
2012; 6, p.301.
20
privește România, sunt surprinzătoare, mai ales că acesta relevă că 26% dintre români sunt
dispuși să plătească cu până la 10% mai mult pentru un produs eco (un procent mai mare decât
media globală de 24%). Totuși preocupările românilor pentru sustenabilitate, nu sunt neapărat
traduse în comportamentul de consum, România ocupând ultimul loc în topul țărilor care adoptă
practici sustenabile în mod normal.
Persoanele tinere sunt cele interesate să achiziționeze produse textile sustenabile, de obicei
femeile, cu venituri ridicate și cu un nivel înalt de educație28
.
Analiza atentă a consumatorilor arată că sunt preocupați de stil și calitate, văzând
sustenabilitatea ca fiind aducătoare de plăcere și de bunăstare.
3.2. Decizia de cumpărare a produselor textile sustenabile
Odată ce consumatorul identifică o nevoie, acesta începe să strângă informații din piață, să
le proceseze și să le interpreteze, cu scopul de a identifica produsul potrivit.
Cercetările anterioare au relevat că, deși consumatorii arată un anumit grad de interes față
de moda sustenabilă, de multe ori se lovesc de o informare insuficientă cu privire la prețurile sau
calitatea produselor. În cele mai multe cazuri, decizia de cumpărare se ia în funcție de designul
bunurilor.
Atunci când consumatorul are un atașament față de un anumit produs, așa cum se întâmplă
în rândul consumatorilor de modă sustenabilă, decizia de cumpărare este mult mai complexă. Ea
începe cu o informare riguroasă legată de caracteristicile produsului, dar și legată de producător
și comerciant, o analiză a ofertei de pe piață și doar apoi consumatorul ia o decizie, ținând cont
de informațiile adunate, dar și de modul în care produsul satisface propriile nevoi și principii.
Consumatorul va alege, în final, brandul care cel mai probabil îi va satisface cel mai bine
dorințele.29
Cercetările anterioare susțin că, în majoritatea cazurilor, consumatorul român alege
magazinele din care dorește să achiziționeze bunurile, bazându-se pe criterii de timp și buget.30
Consumatorii aleg de multe ori locațiile analizând atât produsele comercializate, cât și atmosfera
existentă în magazin31
.
28
Sima, V. Green Behaviour of the Romanian Consumers. Economic Insights – Trends and Challenges. 2014;
3(66), p.85. 29
Gabriel, Y., Lang, T. The unmanageable consumer. Ediția a doua. London Sage. 2006. 30
Bălan, C. Consumer Buying Behavior under the Impact of New Retail Formats in Romania. Journal of Economics
& Management. 2012; 9, p.31. 31
Op.cit.30, p.29.
21
Consumatorii trebuie să perceapă eticheta, să o înțeleagă și să și-o traducă32
. Pentru unii
consumatori, faptul că un produs este ecologic poate să însemne foarte mult, pentru alții locul de
proveniență poate să fie mai important, drept urmare etichetele produselor sustenabile ar trebui
să conțină cât mai multe detalii referitoare la caracteristicile de sustenabilitate ale produsului,
astfel încât consumatorul să ia decizia de achiziție în deplină cunoștință de cauză.
3.3. Comportamentul post-achiziție a cumpărătorilor de produse textile sustenabile
În cazul cumpărăturilor sustenabile, comportamentul post-cumpărare trebuie analizat în
detaliu, din următoarele motive:
Se urmărește satisfacția post-cumpărare a produsului, se analizează dacă acesta
îndeplinește cerințele așteptate.
Comunicarea de marketing post-cumpărare trebuie să continue, se remarcă o scădere a
numărului de retururi atunci când se comunică eficient și chiar se constată o reîntoarcere a
consumatorilor la brandurile care nu încheie procesul de comunicare după achiziție.
Se urmărește respectarea principiilor de sustenabilitate și de către consumator, se au în
vedere modul de folosire, întreținere și reciclare a produselor achiziționate.
3.4. Comportamentul consumatorului organizațional (B2B) pe piața textilelor
sustenabile
În industria de produse textile sustenabile, procesul de cumpărare organizațională începe cu
recunoașterea problemei, fie că este vorba de materie primă pentru noi produse, fie materie
primă performantă din punct de vedere sustenabil, fie că vorbim de o piesă de schimb pentru
producție. Se trece, mai departe, la descrierea caracteristicilor generale ale produselor și
cantitatea în care vor fi achiziționate. La elaborarea specificației produsului se va face o descriere
exactă asupra caracteristicilor de sustenabilitate pe care acesta va trebui să le îndeplinească. Se
vor căuta furnizori compatibili cărora li se vor solicita oferte. După primirea produselor se va
face o analiză atentă a procesului de cumpărare și a satisfacției obținută din relația cu respectivul
furnizor, în urma căreia se va decide dacă se va continua sau nu relația cu acel furnizor.
În companiile care doresc să atingă indici de sustenabilitate cât mai înalți, este esențială
relația cu furnizorul de materie primă și de servicii, se merge pe relații de lungă durată, pe
încredere, dar și pe inovare. Un aspect foarte important pentru consumatorul de produse textile
sustenabile este ca procesul de producție, distribuție și comercializare să poată să fie ușor
urmărit.
32
Grunert, K.G. Sustainability in the Food Sector: A Consumer Behaviour Perspective, Int. J. Food System
Dynamics 2(3). 2011, p. 208.
22
CAPITOLUL 4. CERCETARE EXPLORATORIE CU PRIVIRE LA POLITICILE
SUSTENABILE ALE COMPANIILOR DIN INDUSTRIA TEXTILĂ
A fost realizată o cercetare exploratorie pe baza analizei Rapoartelor de sustenabilitate.
Această cercetare are menirea de a înțelege ce fac marile companii din industria textilă, de a
selecta principalele teme abordate în cadrul acestor rapoarte, constituind și teme de interes,
având drept scop conturarea unui plan cu privire la dezvoltarea companiilor din industria textilă
din România.
4.1. Noutatea și importanța cercetării calitative de marketing în domeniul produselor
textile sustenabile
Caracterul de noutate al prezentului capitol este reprezentat de faptul că acest tip de analiză
nu a mai fost efectuat la nivelul industriei textile din România, și nici la nivel internațional, din
cunoștințele actuale. La nivel mondial, a mai efectuat acest gen de analiză, dar nu pe acest
domeniu de activitate, ci la nivel general, pe un număr mare de domenii de activitate.
4.2. Metodologia cercetării
Au fost secționate un număr de 44 de Rapoarte de sustenabilitate, conținând un număr de
aproximativ 3.500 de pagini, a unor mari companii din industria textilă, în funcție de relevanța
datelor declarate, de sectorul de activitate și de disponibilitatea lor publică.
Informațiile regăsite au fost prelucrate cu ajutorul softului NVIVO 11, un soft de analiză
cantitativă a datelor. Acest soft permite prelucrarea datelor, sortarea acestora și, ulterior, analiza
datelor obținute. După colectarea datelor secundare, respectiv Rapoartele de sustenabilitate,
acestea au fost parcurse, iar informațiile au fost împărțite în 12 noduri principale.
4.3. Rezultatele obținute
Un aspect foarte important și care este în curs de îmbunătățire este politica cu privire la
angajați, în ultimii zece ani optica cu privire la resursele umane a fost schimbată total. Având în
vedere că producția de textile se desfășoară, în cele mai multe cazuri în Asia, unde acum 10-15
ani angajații munceau și 18 ore pe zi, erau copii angajați, iar femeile nu puteau să ocupe poziții
de management deoarece, pe de-o parte, nu le era permisă ascensiunea, dar nici nu erau pregătite,
din punct de vedere educațional.
Un punct de cotitură îl reprezintă incendiul din aprilie 2013, din Bangladesh, unde au murit
1.100 de oameni. Se pare că acest incident a schimbat modul normal, de până atunci, de
funcționare a unităților de producție. După acest punct companiile naționale au început să ia
23
măsuri de remediere dar, mai mult, aceste măsuri au fost impuse de marile companii mondiale
din industria textilă.
Au fost făcute progrese și pe segmentul materialelor folosite, multe companii introducând
bumbacul ecologic în linia lor de produse. Certificările produselor au devenit esențiale pentru
companiile mondiale care își bazează, de multe ori, deciziile pe respectarea acestor standarde.
Reciclarea materialelor devine un subiect important al acestor rapoarte, cantitatea dar mai ales
calitatea reciclării sunt aduse în discuție.
Problemele de mediu, măsura în care companiile din industria textilă poluează mediul
înconjurător, prin apa folosită, prin agenții chimici, emisiile de CO2 și risipa de energie, au fost
teme abordate de un număr important de rapoarte de sustenabilitate. O temă relativ nouă o
reprezintă sustenabilitatea furnizorilor, companiile fiind conștiente că fără niște furnizori
sustenabili nu pot livra pe piață produse cu adevărat sustenabile.
4.4. Analiza frecvențelor cuvintelor
Analiza frecvențelor arată că cel mai folosit cuvânt în cele 44 de Rapoarte de
sustenabilitate, este Grup, fiind menționat de 4.000 de ori. Acest cuvânt se găsește, de multe ori,
alături de cuvântul companie, sugerând că organizațiile analizate au mai multe firme în cadrul
grupului. Structura grupului de firme este diversă, fie că vorbim de companii care se ocupă doar
de partea de producție, iar alte companii din același grup se ocupă de partea de vânzare, sau pur
și simplu există mai multe branduri sub umbrela companiei mamă.
Raport este următorul cel mai folosit cuvânt, și este normal ca acest cuvânt să apară în
primele cuvinte, deoarece analiza a fost efectuată pe rapoartele de sustenabilitate. Un loc fruntaș
este ocupat de termenul de sustenabilitate, fiind și tema principală discutată în cadrul rapoartelor
analizate. De interes sunt principalele teme identificate din analiza frecvențelor, de aici pot fi
determinate și principalele preocupări ale managementului companiilor. Astfel frecvențe mari au
avut cuvintele angajați, mediu înconjurător, apă, furnizori, performanță, social și energie.
4.5. Limitele cercetării
Cercetarea efectuată a avut în vedere cele mai recente rapoarte de sustenabilitate publicate
în limba engleză. Au fost identificate și câteva rapoarte, în alte limbi străine, care nu au putut fi
incluse. Totuși, în majoritatea cazurilor, pe lângă limba țării de proveniență, companiile publică
și rapoarte în limba engleză, tocmai pentru a putea fi înțelese de cât mai multe persoane.
A fost analizat un număr limitat de rapoarte, cele deja publicate. Cu siguranță există
companii care nu-și publică aceste rapoarte. Există companii care deși au practici sustenabile, nu
întocmesc rapoarte de sustenabilitate, și nu au fost luate în considerare.
24
CAPITOLUL 5. CERCETARE CANTITATIVĂ
OPINIILE, ATITUDINILE ŞI COMPORTAMENTELE ROMÂNILOR CU PRIVIRE LA
ACHIZIȚIONAREA DE PRODUSE VESTIMENTARE SUSTENABILE
Acest capitol studiază opiniile, atitudinile şi comportamentele românilor cu privire la
achiziționarea de produse vestimentare sustenabile, apelând la o cercetare cantitativă realizată în
mediul online, vizând populația României.
5.1. Stadiul actual al cercetărilor cantitative din industria textilă sustenabilă
Cercetările anterioare, la nivel mondial, scot la iveală faptul că există o diferență
semnificativă între intenția de consum de produse sustenabile și cumpărarea sau consumul
efectiv de produse sustenabile. Aceleași cercetări, deja studiate în capitolele anterioare, remarcă
faptul că există o serie de obstacole în consumul sustenabil, printre care prețul și designul
produsului sunt cele mai des amintite.
5.2. Proiectarea şi testarea chestionarului destinat cercetării descriptive
Cercetarea de marketing are ca scop adunarea de informații în vederea adoptării deciziilor
de marketing, având rolul de a identifica și evalua oportunitățile pieței și de a fi și punctul de
plecare în luarea deciziilor de marketing, de a stabili politicile și strategiile viitoare.
Plecând de la definirea temei de cercetat se vor formula o serie de ipoteze cu privire la
problemele care urmează a fi analizate. După definirea ipotezelor generale se va trece la
formularea obiectivelor cercetării și la conceperea chestionarului.
5.3. Consideraţii metodologice privind eşantionarea
În prezentul subcapitol este adusă în discuție procedura prin care se stabilește populația
cercetată, mărimea acesteia, dar și metoda de eșantionare aleasă.
Luând în considerare limitările logistice și financiare ale cercetării, și dimensiunea mare a
populației de analizat, s-a ales o metodă nealeatoare de eșantionare. Ca metodă de eșantionare
nealeatoare este aleasă eșantionarea cotă-parte. Fiecare parametru al populației este o mărime
necunoscută, iar reprezentativitatea va depinde de volumul informațiilor și de calitatea structurii
populației. Au fost selecționate două variabile de control și anume, regiunea din care face parte
respondentul și sexul acestuia.
5.4. Rezultatele cercetării cantitative
În prima parte a cercetării s-a urmărit stabilirea principalelor caracteristici ale consumului
de produse textile. Din rezultatele cercetării a reieșit că cei mai mulți respondenți își
25
achiziționează haine cel puțin o dată pe sezon cumpărând, în medie, trei produse într-o sesiune
de cumpărături. Suma medie alocată lunar pentru achiziționarea de haine este de aproximativ
260 lei. Cel mai frecvent criteriu de achiziție identificat de către subiecții cercetării a fost
reprezentat de caracteristicile produsului, răspunsul fiind ales de 83,2% din total respondenți,
urmat de preț și de brand. Sub 10%, din total respondenți, au identificat sustenabilitatea ca un
important criteriu în achiziționarea de haine.
Persoanele chestionate declară că, de cele mai multe ori, cumpără din impuls, astfel 55,9%
din total subiecți declară că își cumpără imediat produsele care le sunt pe plac, 12,4% preferă să
se informeze înainte de a merge la cumpărături, cumpărând în deplină cunoștință de cauză.
A fost măsurată și notorietatea conceptului de sustenabilitate, și s-a arătat că mai mult de
jumătate din persoanele intervievate au auzit de acest concept. Consumatorii asociază
sustenabilitate, în cele mai multe cazuri, cu materia primă folosită în procesul de producție.
Persoanele intervievate au intenția să achiziționeze un produs textil produs în condiții
sustenabile, 87% din totalul subiecților au declarat acest lucru. Principalele motive pentru care
respondenții ar achiziționa o haină sustenabilă sunt calitatea produsului sau a materialului, grija
față de mediul înconjurător, urmat îndeaproape de asigurarea resurselor necesare unor condiții de
viață corecte pentru generațiile viitoare.
Cei mai mulți respondenți, 43,2%, consideră că prețul mare reprezintă un impediment
major în achiziționarea de produse textile sustenabile.
Materialul folosit în procesul de producție, reprezentat, în acest caz, de bumbacul ecologic,
reprezintă tema identificată de cei mai mulți respondenți, 73,8% oferind acest răspuns. Peste
43% din total persoane intervievate consideră că tema producției în condiții eco-eficiente sau
tema reciclării pot fi considerate eficiente în promovarea obiectelor vestimentare sustenabile.
Consumatorii chestionați au fost întrebați după cât timp de la achiziționarea unei haine
uzuale, renunță la aceasta. Cei mai mulți respondenți, 37,2% au declarat că renunță în primii trei
ani. Principalele motive pentru care subiecții cercetării renunță la haine sunt uzura, urmată de
repulsia față de produs și apoi de achiziționarea de haine noi. Aproape jumătate din persoanele
intervievate obișnuiesc să doneze hainele care nu le mai folosesc unei persoane care are nevoie
de ele. Foarte puține persoane duc produsul înapoi de unde a fost cumpărat, pentru a primi un
discount pentru următoarele achiziții, sub 1% (probabil există puține branduri care oferă acest
serviciu, sau nu sunt bine promovate aceste campanii).
Se poate afirma că persoanele intervievate care au auzit de conceptul de sustenabilitate sunt
mai responsabile în procesul de întreținere și curățare haine.
26
5.6. Limitele cercetării
Lucrarea de față are și o serie de limitări, printre care vor fi evidențiate:
Eșantionarea folosită este nealeatoare, drept urmare rezultatele nu pot fi extrapolate la
nivelul populației României, dar pot fi folosite în dezvoltarea viitoarelor campanii.
Nu se cunoaște mărimea populației cercetate și caracteristicile demografice.
Nu s-a folosit un operator de interviu care să poată să dea explicații la nevoie, totuși s-a
oferit asistență online în vederea completării chestionarului.
Nu a putut fi controlată structura participanților, din toate punctele de vedere.
La întrebările deschise s-au obținut și răspunsuri fără sens, lucru care ar fi putut fi
împiedicat dacă interviurile s-ar fi desfășurat în prezența unui operator de interviu.
Nu este permisă estimarea parametrilor printr-un interval de încredere.
Un număr redus de participanți, 524 chestionare la nivel național.
5.7. Compararea rezultatelor prezentei cercetări cu rezultatele altor cercetări similare
Chiar dacă principiile sustenabilității sunt aplicate în diverse domenii, nu au existat foarte
multe cercetări în domeniul hainelor, principiile sustenabilității în industria textilă fiind studiate
în mică măsură. Totuși, o mare parte din cercetările realizate până în acest moment, au confirmat
rezultatele cercetării realizate de către doctorandă.
Consumatorii de produse sustenabile, conform unui studiu realizat de Bly et all, în anul
2015, sunt văzuți ca persoane informate, curioase, care simt presiunea socială de a consuma și
pun sustenabilitatea în antiteză cu procesul de consum33
. Aceste aspecte pot constitui și punctul
de plecare în vederea formulării viitoarelor direcții de acțiune pentru politicile și strategiile de
marketing utilizate în industria textilă sustenabilă.
33
Davies, I. The values and motivations behind sustainable fashion consumption. Journal of Consumer Behaviour.
Octombrie 2015, p. 6.
27
CAPITOLUL 6. POLITICI ȘI STRATEGII DE MARKETING UTILIZATE ÎN
INDUSTRIA TEXTILĂ SUSTENABILĂ
Marketingul sustenabil analizează fiecare verigă a lanțului valoric, controlând fiecare
proces în parte, cu scopul eliminării sau reducerii risipei de orice natură34
.
În cazul industriei textile sustenabile, companiile trebuie să-și găsească strategia de
poziționare adecvată concentrându-se, în primul rând, pe produsul obținut în condiții sustenabile,
pe calitatea maximă oferită consumatorului iar, doar apoi, pe preț mai ridicat, dar justificat prin
trăsăturile speciale ale produsului.
6.1. Politica de produs
Locul produsului sustenabil în mixul de marketing este foarte important. Pe lângă
argumentele privind necesitatea achiziționării acestui bun, în scopul satisfacerii nevoii de se
încălzi și proteja, individul achiziționează haine pentru componenta hedonică a modei. Trecând
peste aceste caracteristici ale hainelor, sunt remarcate atributele sociale și ecologice ale
produsului textil sustenabil. Produsul înglobează, pe lângă componenta fizică, imaginea
produsului, imaginea brandului de la care se face achiziția, promisiunile pe care le face brandul,
angajamentele retailerului, toate contribuind, în proporții diferite, la produsul final.
În cazul produselor textile sustenabile, foarte importante sunt caracteristicile fizice ale
produsului precum materia primă, designul și calitatea.
Este propus un concept nou de etichetă sustenabilă, menită să ofere informații suplimentare
referitoare la gradul de sustenabilitate al produsului, la mijloacele de comunicare și verificare a
sustenabilității. Clasificarea produselor textile sustenabile este realizată în funcție de o serie de
criterii ce urmează să fie îndeplinite cu scopul de a atinge o clasă de culoare. Principalele clase
de criterii propuse sunt: proveniența bunului, principii etice și respectarea legislației în vigoare,
echitate socială, managementul calității și standarde de mediu, reciclare și managementul
deșeurilor, materia primă folosită, sustenabilitate furnizori și campanii de responsabilitate
socială.
6.2. Politica de preț
Prețul produsului ecologic este, în majoritatea cazurilor, mai mare decât prețul produselor
obișnuite, dar acesta nu poate constitui un obstacol pentru consumatorii de produse sustenabile,
34
Bahr, R., Otten, D., Roesch, Kristina, Thien, J. Green Marketing-A New Trend in International Marketing.
Hochschule Bremenhaven; 2012. https://labormum.files.wordpress.com/2012/05/9492_handout-green-
marketing.pdf Accesat 6 Octobrie 2015
28
deoarece diferența de preț este văzută ca o investiție în sănătatea consumatorului și a mediului
înconjurător.35
Produsele textile sustenabile sunt produse de mai bună calitate, având o viață mai lungă
decât produsele obișnuite. Acest lucru se traduce printr-un cost per purtare mai mic pentru
produsele textile sustenabile, chiar dacă la prima vedere par mai scumpe, în valoarea lor
absolută, în comparație cu produsele obișnuite.
Piața acceptă produse cu prețuri mai mari, față de concurență, atât timp cât există o
justificare credibilă a diferenței de preț, precum costuri suplimentare generate de cheltuieli
pentru conservarea mediului înconjurător.
6.3. Politica de distribuție
Departamentul logistic, prin activitatea desfășurată reprezintă a doua cea mai dăunătoare
activitate în cadrul companiei, conform rezultatelor cercetării calitative realizate în prezenta
lucrare.
În scopul oferirii de valoare clientului, producătorii lucrează în strânsă legătură cu
distribuitorii. Astfel, comunicarea la nivelul canalului trebuie să fie eficientă și frecventă, în
ambele sensuri, informația trebuie să circule atât dinspre producător spre client, cât și dinspre
client spre producător. În cazul industriei textile sustenabile, producătorii trebuie să fie în
permanent dialog cu persoanele care consumă haine sustenabile, pe de-o parte producătorii
trebuie să ofere clientului povestea din spatele produsului, în timp ce clientul trebuie să-i
comunice producătorului cerințele referitoare la produsele textile sustenabile.
Distribuția inversă are în vedere recuperarea și valorificarea deșeurilor din piață, fie că
vorbim de ambalaje sau de haine uzate, toate acestea fiind produse deteriorate, nedorite sau
returnate de către client. Distribuția inversă poate constitui un element de plecare pentru
viitoarele campanii de promovare.
6.4. Politica de promovare
Politica de promovare propusă pentru industria de produse textile sustenabile este formată
dintr-un mix de instrumente precum publicitatea, promovarea vânzărilor și relațiile publice.
Principalul obiectiv al campaniilor de comunicare este informarea publicului țintă. Piața
hainelor sustenabile este încă în formare, chiar și cercetarea realizată a scos la iveală necesitatea
demarării unei campanii de informare a consumatorilor cu privire la conceptul de sustenabilitate
în industria hainelor din România.
35
Stoian, M. Ecomarketing. Editura ASE Bucureşti; 2003, p.97.
29
În cadrul capitolului șase este construit un program de marketing online, în cea mai mare
parte a lui, denumit “Ce este haina sustenabilă?”, având ca public țintă consumatorul de haine și
ca obiective principale educarea și informarea consumatorului final.
Folosind datele colectate și analizate în capitolul cinci, se poate defini publicul țintă,
interesat de achiziționarea de haine sustenabile. Consumatorii vizați sunt, majoritatea, de sex
feminin, au vârsta cuprinsă între 18-35 ani, majoritatea au venitul între 1.901 și 3.000 lei, fiind
constituit din persoane educate.
Este important să fie cunoscut și comportamentul de achiziționare al hainelor, dar și cel de
consum. Publicul țintă definit cumpără haine cel puțin o dată pe sezon, fiind interesat de calitatea
produsului și doar apoi de preț. Consumatorii de haine, în cea mai mare parte a lor, preferă
mallurile. Sunt dispuși să plătească 10% în plus pentru o haină lucrată în condiții sustenabile.
Perioada pentru care se va realiza campania este de un an, perioadă în care se vor pune la
punct lansarea paginii web, lansarea lui propriu-zisă, conturile de social media, etc.
Programul de marketing conține cinci campanii majore online, precum:
Ce este haina sustenabilă?
Etichetă sustenabilă.
Cum să dăm o viață nouă hainelor?
Blana are viață!
Produs cu mândrie în țara mea!
Bugetul prevăzut este în funcție de obiectivele programului. Se întreprind o serie de
activități menite să determine atingerea obiectivelor propuse. Bugetul este calculat pe fiecare
activitate în parte iar, per total, bugetul estimat pentru primul an de funcționare al organizației
privind consumul de haine sustenabile, este de 20.000 lei.
Se are în vedere permanenta monitorizare a statisticilor de online marketing, având ca scop
eficientizarea campaniilor și atragerea de noi consumatori, raportul de monitorizare va fi efectuat
lunar. Monitorizarea efectuată va fi atât de ordin cantitativ (număr de apariții, numărul de
persoane care urmăresc campaniile, numărul de evenimente organizate, estimare trafic per
eveniment), cât și de ordin calitativ (analiza tonului, impactul, analiza comentariilor).
30
CONCLUZII GENERALE
Lucrarea pleacă de la definirea conceptului de industrie textilă și apoi se concentrează pe o
componentă a acestei industrii, o nișă de piață, și anume industria textilă sustenabilă. Se remarcă
identificarea mai multor termeni, cu trăsături similare care definesc moda sustenabilă, precum
slow fashion, modă etică, modă organică. În cadrul aceluiași capitol este studiată și literatura de
specialitate, identificându-se un număr mic de autori care abordează acest subiect al
sustenabilității în industria textilă. Un punct important în primul capitol este definirea materiei
prime organice și a materialelor recomandate a fi utilizate în industria textilă sustenabilă.
Al doilea capitol studiază piața textilă atât la nivel internațional cât și național. Industria
textilă este un complice al crize ecologice actuale, fiind a doua mare industrie poluatoare la nivel
mondial. Consumatorii alocă peste 1 trilion de dolari anual într-o industrie textilă în care
lucrează aproximativ 26 de milioane de oameni. Primele probleme identificate sunt cele ale
salariaților din domeniul textilelor. Este cunoscut faptul că majoritatea persoanelor care lucrează
în industria textilă producătoare au salarii extrem de mici.
Producătorii internaționali de textile obișnuiesc să realizeze o mare parte din producție,
departe de locul de proveniență. Drept urmare principalii exportatori de textile, la nivel mondial,
sunt China, Turcia, India, Bangladesh, Maroc, Tunisia.
La nivelul Uniunii Europene România ocupă locul șapte în rândul exportatorilor de
confecții textile. La nivel european, această ramură industrială este concentrată în cinci state, și
anume: Italia, Germania, Franța, Spania și Marea Britanie.
La nivel național, industria confecțiilor reprezintă unul din cele mai importante sectoare
industriale. Principalele avantaje competitive ale României sunt salariile relativ mici, forță de
muncă calificată, poziționare geografică strategică și tradiția.
Criza economică a afectat grav industria textilă din România, în această perioadă a scăzut
drastic numărul companiilor prezente pe piață, rămânând doar cele cu adevărat competitive.
Exporturile din industria textilă și de confecții contribuie major la balanța comercială a
României, principala țară spre care se îndreaptă produsele este Italia.
Cele mai mari probleme cu care se confruntă industria textilă din România, la ora actuală,
sunt relocarea producătorilor în țări cu costuri mai mici de producție și număr mare de companii
care lucrează în lohn.
Prin politicile și strategiile de marketing propuse, se încearcă transformarea companiilor
producătoare care lucrează în lohn în producători sub brand propriu sustenabil. Totuși, acest
lucru nu este ușor de realizat, deoarece un număr mare de companii care lucrează în lohn, sunt
31
companii mici, fără forță pe piață. Pentru a deveni producătoare de bunuri textile sustenabile, ele
vor trebui să se unească în asociații și să se promoveze împreună.
Capitolul trei studiază comportamentul consumatorului, din perspectiva sustenabilității.
Pentru a construi profilul consumatorului de produse textile sustenabile, s-a apelat la cercetările
anterioare existente în domeniu. Cei mai mulți autori au adus în discuție motivele pentru care
consumatorii nu ar achiziționa produse textile sustenabile. Cel mai frecvent motiv invocat de
către consumatori este prețul mai mare al hainelor produse într-un mod sustenabil. Totuși clienții
sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru un produs textil sustenabil, cel puțin la nivel
declarativ. Totuși, intenția de cumpărare a unui bun mai scump, chiar dacă are caracteristici
speciale, nu se traduce întotdeauna în achiziții efective.
A fost realizat și un profil al consumatorului de produse textile sustenabile. Persoanele
tinere, de sex feminin, sunt cele interesate să achiziționeze haine sustenabile, cu venituri ridicate
și cu un nivel înalt de educație.
A fost identificată o singură cercetare având ca respondenți consumatori de produse textile
sustenabile, aceasta a fost realizată pe 10 bloguri. Consumatorii de produse textile sustenabile
sunt caracterizați ca fiind persoane curioase, dornice de informații și consideră procesul de
consum, în antiteză cu cel al sustenabilității.
Consumatorii de produse sustenabile sunt mult mai atașați de produsele achiziționate,
datorită efortului pe care l-au depus înaintea achiziției. Decizia, în acest caz, se ia mult mai greu,
având la bază un proces de informare legat de caracteristicile produsului, producător, salariați
implicați în procesul de producție, amprenta asupra mediului înconjurător, etc.
Un subiect important este legat de politica post achiziție care ține, pe de-o parte de
comunicarea companiilor după ce produsul a ajuns la client, dar și de ce se întâmplă în mod real
cu produsul după ce a fost cumpărat.
În capitolul 4 se studiază rezultatele cercetării calitative, care a avut la bază date secundare,
adică 44 de rapoarte de sustenabilitate, ale marilor jucători din industria textilă mondială.
Metodologia a constat în analiza rapoartelor de sustenabilitate, folosind programul NVIVO
11. Datele au fost împărțite în 12 teme principale, realizând astfel și o analiză a pieței industriei
textile sustenabile, dar și a principalelor campanii desfășurate de către aceste companii.
Simpla existență a acestor rapoarte de sustenabilitate dovedește că, producătorii din
industria textilă, sunt din ce în ce mai interesați de subiectul sustenabilității. La ora actuală,
există companii care depun eforturi majore în scopul adoptării unor principii sustenabile.
32
Accentul pus de majoritatea companiilor a fost pe îmbunătățirea condițiilor de muncă a
angajaților din domeniul producției de haine. Punctul de cotitură este reprezentat de incendiul
din aprilie 2013, din Bangladesh, incident care a dus la moartea a 1.100 de oameni.
Drept urmare, în acest moment, politicile privind angajații sunt în curs de îmbunătățire,
chiar dacă multe companii încă refuză să reducă profitul companiilor prin creșterea nivelului de
trai al angajaților la nivel salarial și prin reducerea programului de muncă.
Un alt subiect abordat de către companiile producătoare a fost cel al materialelor folosite în
producție, mulți producători introducând materiale sustenabile precum bumbacul ecologic.
Important este și subiectul reciclării, punându-se accent atât pe cantitatea de produse și materie
primă reciclate, dar și pe calitatea produselor obținute în urma reciclării.
Temele de mediu au fost abordate sub diverse forme, de către companii, în rapoartele de
sustenabilitate. Principala problemă adusă în discuție este legată de activitatea intens poluantă a
procesului de producție prin agenții chimici folosiți, emisiile de CO2, risipa de energie și de apă.
Noutatea rapoartelor este reprezentată de apariția indicatorilor cu privire la gradul de
sustenabilitate la nivelul furnizorilor. Companiile sunt conștiente că, fără furnizori sustenabili, nu
sunt capabile să livreze produse cu adevărat sustenabile pe piață.
În cadrul capitolului 5 este realizată o cercetare cantitativă privind opiniile, atitudinile și
comportamentul românilor cu privire la produsele textile sustenabile. Cercetarea s-a desfășurat
online, iar datele colectate au fost analizate cu programul SPSS. Eșantionarea folosită a fost cotă-
parte, nefiind un tip de eșantionare aleatoare, rezultatele cercetării nu pot fi extrapolate la nivelul
populației României, dar includ opiniile celor 524 de persoane intervievate și pot constitui un
punct de plecare pentru stabilirea politicilor și strategiilor ce urmează a fi adoptate de către
companii, dar și pentru cercetările viitoare.
În prima parte a cercetării s-a definit obiceiul de consum al respondenților. Cei mai mulți
respondenți obișnuiesc să achiziționeze haine cel puțin o dată pe sezon, cumpără în medie trei
produse la sesiunile de cumpărături, cheltuind în medie 260 lei lunar pe haine. Cei mai mulți
respondenți declară că cel mai frecvent criteriu de achiziție haine îl reprezintă caracteristicile
hainelor, și doar apoi prețul.
Respondenții au declarat, într-un procentaj mare, de 87%, că ar achiziționa o haină
sustenabilă. Principalele motive pentru care subiecții ar achiziționa o haină sustenabilă sunt
calitatea produsului, grija față de mediul înconjurător și asigurarea resurselor necesare unor
condiții de viață corecte pentru generațiile viitoare.
Cele mai multe persoane intervievate au declarat că nu ar achiziționa o haină sustenabilă
din cauza prețului mai mare, dar au existat și alte motive aduse în discuție precum lipsa de
33
informații legată de acest subiect. Majoritatea membrilor eșantionului nu sunt dispuși să aloce
mai mult de 50% în plus, în scopul achiziționării de produse textile sustenabile.
Respondenți care declară că ar achiziționa produse textile sustenabile sunt persoane
educate, cu venitul mediu sau ridicat, în cele mai multe cazuri de sex feminin.
Cercetarea cantitativă reprezintă punctul de plecare al programului de marketing din
capitolul următor. Capitolul 6 cuprinde un mix de marketing realizat în concordanță cu dorințele
consumatorilor, exprimate în cadrul cercetării cantitative.
De remarcat este realizarea unei etichete speciale pentru produse sustenabile, menită să
traducă gradul de sustenabilitate al produsului textil vizat. Apariția acestui element în mixul de
marketing propus furnizorilor, este corelată cu promovarea acesteia în cadrul programului de
marketing.
Programul de marketing se focusează pe promovarea în mediul online, în principiu, a
conceptului de sustenabilitate având ca scop informarea și educarea consumatorilor. Programul
online are la bază cinci campanii online, promovate prin social media, având următoarele teme:
Ce este haina sustenabilă?, Etichetă sustenabilă, Cum să dăm o viață nouă hainelor?, Blana are
viață! și Produs cu mândrie în țara mea!.
Se folosesc mijloace de comunicare online precum pagina web însoțită de un blog, pagină
de Facebook, cont de Instagram și canal de Youtube. Se realizează o parte din campania online
plătită, apelându-se la Facebook Ads și Instagram, dar se mizează și pe creșterea organică.
Monitorizarea campaniilor se va realiza periodic, cu scopul determinării acțiunilor
eficiente, canalelor de comunicare performante și răspunsurile pozitive sau negative ale
publicului țintă. Drept urmare, campaniile pot fi dinamice, ușor de actualizat în scopul
eficientizării lor.
Construirea unei baze de fani a produselor textile sustenabile poate reprezenta punctul de
plecare pentru cercetări viitoare, având deja un public sustenabil care poate fi intervievat.
Programul de marketing se încheie cu o analiză amănunțită, în care se determină gradul de
realizare al activităților propuse și de îndeplinire a obiectivelor. Raportul final va constitui și
baza de plecare pentru programele următoare.
Politicile și strategiile sunt menite să contribuie la informarea, educarea și
responsabilizarea consumatorilor în general, indiferent de produsele pe care doresc să le
achiziționeze. Așa cum Lockie preciza într-unul din articolele sale, sustenabilitatea poate deveni
parte din bunul simț colectiv36
.
36
Lockie, S. Beyond resilience and systems theory: reclaiming justice in sustainability discourse. Environmental
Sociology.2016; 2(2), p.115.
34
CONTRIBUȚII PERSONALE
Dezvoltarea unui program de marketing având la bază o serie de cercetări cantitative și
calitative, pe o nișă de piață, și anume industria hainelor sustenabile din România, reprezintă
principalul element de noutate al prezentei lucrări.
Principalele contribuții ale tezei la dezvoltarea temei sustenabilității în industria textilă din
România sunt:
Analiza și centralizarea conceptelor teoretice specifice marketingului sustenabil aplicat în
industria textilă din România.
Adaptarea conceptelor teoretice ale marketingului sustenabil la specificul pieței textilelor
din România. Majoritatea lucrărilor existente la ora actuală abordează principiile
marketingului la nivelul industriei textile, existând un număr redus de lucrări care să
abordeze această nișă de piață, sustenabilitatea textilelor românești. Majoritatea studiilor
existente nu sunt realizate pe piața din România, ci pe piețe internaționale, cu o concentrare
pe piața țărilor nordice.
Analiza evoluției pieței textilelor la nivel național, având la bază statisticile INSSE, dar și
la nivel internațional, folosind statisticile EUROSTAT și a rapoartelor de sustenabilitate ale
companiilor din industria textilă.
Analiza particularităților consumatorului de produse textile, în general, și analiza
consumatorului de haine sustenabile. În plus, a fost dezvoltat un profil al consumatorului
de haine sustenabile, acest portret fiind folosit în programul de marketing propus în
capitolul al șaselea.
Analiza recomandărilor specialiștilor privind stabilirea politicilor și strategiilor aplicabile
în industria textilă sustenabilă.
Realizarea unei cercetări calitative, având la bază date secundare, și anume rapoartele de
sustenabilitate ale companiilor. Genul acesta de cercetare nu a mai fost realizată pe piața
textilelor, contribuind la o mai bună cunoaștere a pieței, studierea politicilor și strategiilor
aplicate de către companii în domeniul sustenabilității și analiza campaniilor de
sustenabilitate deja realizate.
Realizarea unei cercetări cantitative, la nivel național, având ca scop determinarea
opiniilor, atitudinilor și comportamentelor consumatorilor cu privire produsele textile
sustenabile. Rezultatele prezentei cercetări au fost comparate și cu alte cercetări similare,
realizate la nivel internațional, iar rezultatele au fost destul de apropiate.
35
Adaptarea elementelor mixului de marketing la specificul pieței hainelor produse într-un
mod sustenabil. Mixul de marketing realizat a fost adaptat în funcție de cerințele pieței, ce
reies din cercetarea cantitativă desfășurată.
Crearea și implementarea unui sistem de etichetare pentru hainele sustenabile. Prin acest
element consumatorii pot identifica mai ușor produsele sustenabile, pot determina gradul
de sustenabilitate și pot verifica “povestea din spatele produsului”, prin introducerea
codului binar de pe eticheta sustenabilă propusă, pe pagina web a organizației.
Dezvoltarea unui program de marketing privind informarea și educarea consumatorului de
haine sustenabile, folosind, în proporție mare, mijloacele de social media.
Analiza valorii comunicării prin social media, fiind o componentă extrem de importantă de
promovare a activității de responsabilitate socială.
Oportunitatea creării unui baze de date cu clienții care sunt interesați de achiziționarea de
haine sustenabile. Această bază de date este extrem de valoroasă pentru companiile care
doresc să-și promoveze hainele sustenabile exact pe nișa de piață vizată, dar este la fel de
importantă și pentru viitoarele cercetări.
Diseminarea informațiilor analizate în cadrul conferințelor de specialitate, a manifestărilor
științifice, precum și prin publicarea de articole în reviste de specialitate.
DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE
Prezenta lucrare a oferit răspunsuri și soluții la o serie de întrebări, atingându-și obiectivele
stabilite. Totuși munca de cercetare a identificat noi probleme, care nu au putut fi abordate la
momentul respectiv, dar pot constitui puncte de plecare pentru alte lucrări de specialitate.
În urma cercetărilor realizate au fost descoperite o serie de alte direcții de acțiune, care nu
au putut fi aici detaliate. Drept urmare rezultatele cercetărilor pot genera noi politici și strategii și
noi teme de discuție.
Marketingul sustenabil este prezentat sub multe alte forme în literatura de specialitate,
precum marketingul etic sau ecologic. Se dorește realizarea legăturii dintre acești termeni, prin
stabilirea criteriilor specifice fiecărui termen.
Au fost identificați o mulțime de termeni specifici sustenabilității modei, fără a putea fi
analizați în detaliu și a determina notorietatea fiecărui termen în parte (slow fashion, modă etică,
modă organică etc.).
36
Realizarea unei cercetări cantitative la nivelul României, pe un eșantion reprezentativ,
pentru a determina opiniile, atitudinile și comportamentele românilor cu privire la achiziționarea
de produse textile. Cercetarea descrisă în prezenta lucrare, este realizată online, drept urmare nu
este reprezentativă. Totuși ea constituie un punct de plecare pentru conceperea programului de
marketing și bază pentru viitoarele cercetări.
Realizarea unei cercetări calitative la nivelul companiilor producătoare de haine din
România. Lucrarea de față include și o cercetare calitativă, bazată pe rapoartele de sustenabilitate
ale marilor companii internaționale, totuși ar fi interesant pe viitor să existe o cercetare realizată
pe plan național.
Realizarea unei cercetări calitative la nivelul consumatorilor români de produse textile
sustenabile. Acest obiectiv este unul important, dar greu de realizat, deoarece la ora actuală nu
există o bază de date cu consumatori de produse textile sustenabile, dar prin realizarea
programului de marketing, se va crea. Genul acesta de cercetare nu a mai fost realizat la acest
nivel, drept urmare îndeplinirea acestui obiectiv ar fi un pas foarte important în domeniul
sustenabilității. Cunoașterea consumatorului interesat de produse textile sustenabile, identificarea
dorințelor și așteptărilor, ar putea contribui decisiv la orientarea producătorilor de haine și spre
acest segment.
Realizarea mixului de marketing pentru industria hainelor sustenabile, având două noi
componente, și anume politica de personal și politica de mediu. Propunerea privind înglobarea
celor două concepte în mixul de marketing, vine din rezultatele cercetării calitative, unde s-a
constatat importanța celor două politici propuse.
Dezvoltarea programului conceput în capitolul 6, în funcție de rezultatele din primul an. De
asemenea, se pot stabili noi direcții de acțiune și noi canale de comunicare.
Dezvoltarea unei platforme de întâlnire, informare și colaborare pentru furnizorii de
materie primă, producători, distribuitori, astfel încât să se creeze relații de colaborare, bazându-
se pe transparență, crescând astfel gradul de sustenabilitate al produsului. Consumatorii de
produse sustenabile doresc să cunoască povestea din spatele produselor textile achiziționate,
drept urmare crearea unor parteneriate de acest gen, la diferite niveluri, sporește credibilitatea și
transparența produsului oferit. O altă variantă bună de lucru ar fi crearea acestor parteneriate în
scopul promovării conceptului de sustenabilitate.
Diseminarea rezultatelor cercetărilor realizate în cadrul acestei lucrări, nepublicate încă,
prin intermediul publicării de articole de specialitate, precum și participarea la conferințe și alte
manifestări științifice.
37
Bibliografie selectivă:
1. Allwood, J.M., Laursen, S.E., Malvido de Rodríguez, C., Bocken, N.M.P. Well Dressed?
The Present and Future Sustainability of Clothing and Textiles in the United Kingdom.
Cambridge, UK: University of Cambridge, Institute for Manufacturing; 2006.
2. Armstrong, C. M., LeHew, M.L.A. Sustainable apparel product development: in search of
a new dominant social paradigm for the field using sustainable approaches. Fashion
Practice: The Journal of Design, Creative Process & Fashion.2011; 3:29-62.
3. Austrian Institute of Economic Research, European Commission, DG Enterprise and
Industry. The development of productive structures of EU Member States and their
international competitiveness”– Noiembrie 2012, WIFI.
4. Barth, M., Fisher, D., Michelsen, G., Nemnich, C., Rode, H. Tackling the Knowledge–
Action Gap in Sustainable Consumption: Insights from a Participatory School Programme.
Journal of Education for Sustainable Development. 2012; 6: 301-312.
5. Bălan, C. Carbon-footprint policy of the top ten global retailers: contribution to sustainable
development. The Amfiteatru Economic journal.2010;12(27):52-65.
6. Bălan, C. Consumer Buying Behavior under the Impact of New Retail Formats in
Romania. Journal of Economics & Management. 2012; 9: 23-40.
7. Bly, S., Gwozdz, W., Reisch, L. A. Exit from the high street: an exploratory study of
sustainable fashion consumption pioneers. International Journal of Consumer Studies.
2015; 39(2):125-135.
8. Brătucu, G., Brătucu, T.A. Analiza sistemului de factori care influenţează comportamentul
consumatorului individual. Revista de Management&Marketing. 2007; 6:11-26.
9. Brenton, S. The political motivations of ethical consumers. International Journal of
Consumer Studies. 2013; 37(5):490–497.
10. Brown, L. Plan B 2.0: Rescuing a Planet Under Stress and a Civilization in Trouble. Earth
Policy Institute; 2006.
11. Carrigan, M., Moraes, C., McEachern, M. From conspicuous to considered fashion: A
harm-chain approach to the responsibilities of luxury-fashion businesses. Journal of
Marketing Management. 2013; 29(11-12):1277-1307.
12. Carter, C., Rogers, D. A framework of sustainable supply chain management: moving
toward new theory. International Journal of Physical Distribution & Logistics
Management. 2008; 38(5):360-387.
13. Catoiu I., Vrânceanu D., Filip A. Stabilirea de prețuri juste–principiu fundamental al
marketingului durabil. Amfiteatru Economic. 2010; 12(27):117-131.
14. Cavagnaro, E., Curiel, G. The Three Levels of Sustainability. Greenleaf Publishing.
Sheffield, UK; 2012.
15. Cernova, A. Dinamica pieţei textilelor. Referinţe analitice. Economie şi sociologie. 2013;
4:143-151.
16. Cervellon, M.C., Wernerfelt, A.S. Knowledge sharing among green fashion communities
online. Journal of Fashion Marketing & Management. 2012; 16(2):176-192.
17. Chahal, H., Sharma, R.D. Implications of corporate social responsibility on marketing
performance: a conceptual framework. Journal of Services Research. 2006; 6(1):205-216.
38
18. Chan, T.Y., Wong, C.W. The consumption side of sustainable fashion supply chain:
Understanding fashion consumer eco-fashion consumption decision. Journal of Fashion
Marketing and Management. 2012; 16(2):193-215.
19. Charter, M., Peattie, K., Ottman, J., Polonsky, M.J. Marketing and sustainability. Social
and Sustainability; 2006.
20. Connell, K. Y. H. Internal and external barriers to eco‐conscious apparel acquisition.
International Journal of Consumer Studies. 2010; 34(3):279-286.
21. Connell, K., Kozar, J. Environmentally Sustainable Clothing Consumption: Knowledge,
Attitudes and Behavior. Roadmap to Sustainable Textiles and Clothing; 2014: 41-61.
22. Dabbagh, N., et al. Social Media. Learning Technologies and Globalization. Springer
International Publishing. 2016: 21-26.
23. Danciu, V. Marketingul viitorului, răspunsul adecvat la schimbările mediului. Economie
teoretică şi aplicat. 2013; 20(5):27-48.
24. Davies, I., Lee, Z., Ahonkhai, I. Do consumers care about ethical-luxury? Journal of
Business Ethics. 2012; 106: 37-51.
25. Davies, I.The values and motivations behind sustainable fashion consumption. Journal of
Consumer Behaviour. 2015:1-38.
26. Di Giulio, A., Fischer, D., Schäfer, M., Blätter-Mink, B. Conceptualizing sustainable
consumption: toward ad integrative framework. Sustainability: Science, Practice & Policy.
2014; 10(1):45–61.
27. Dickson, M.A. Utility of no sweat labels for apparel consumers: profiling label users and
predicting their purchases. The Journal of Consumer Affairs. 2001; 35(1): 96-120.
28. Dinu, V. Commercial activity and the sustainable development. The Amfiteatru Economic
Journal. 2010; 12(27):5-7.
29. Dombek-Keith, K., Loker, S. Sustainable Clothing Care by Design; 2011 în Gwilt, A
Rissanen, T. Shaping Sustainable Fashion: Changing the Way We Make and UseClothes.
London: Earthscan; 2011.
30. Dombek-Keith, K., Loker, S. Sustainable Clothing Care by Design; 2011, în Gwilt, A.,
Rissanen, T. Shaping Sustainable Fashion: Changing the Way We Make and Use Clothes
.London: Earthscan.
31. Doppelt, B. Leading Change toward Sustainability. Sheffield, UK: Greenleaf Publishing;
2010.
32. Dovleac, L., Epuran G., Micu, A.E.. The influence of sustainable development principles
on shaping the companies' marketing policy. Risk in Contemporary Economy;2015:560-
565.
33. Draper, S., Murray, V., Weissbrod, I. Fashioning Sustainability: A Review of Sustainability
Impacts of the Clothing Industry. London: Forum for the Future and Marks & Spencer;
2007.
34. Epuran, G., Gârdan, I. P., Gârdan, D. A., Bumbas, F. Hedonic value of clothing
products. Industria Textila . 2015; 66(3):164-168.
35. Ertekin, Z.O., Atik D. Sustainable markets: motivating factors, barriers and remedies for
mobilization of slow fashion. Journal of Macromarketing. 2015; 35: 53-69.
39
36. Fergus, A. H. T., Rowney, J. I. A. Sustainable Development: Lost Meaning and
Opportunity? Journal of Business Ethics. 2005; 60(1):17-27.
37. Fletcher, K. Durability, fashion, sustainability: The processes and practices of use. Fashion
Practice. 2012; 4(2):221-238.
38. Fletcher, K. Sustainable fashion and textiles design journeys. London: Earthscan; 2008.
39. Fletcher, K. Systems change for sustainability in textiles; 2009 în Blackburn, R.,
ed. Sustainable textiles: life cycle and environmental impact. Elsevier; 2009.
40. Folcut, O., et al. Romanian textiles and clothing industry–present and perspectives. Annals-
Economy. 2009; 3:239-256.
41. Frankel, Carl. In earth's company: business, environment, and the challenge of
sustainability. New Society Pub; 1998.
42. Freestone, O.M., McGoldrick, P.J. Motivations of the ethical consumer. Journal of
Business Ethics. 2008; 79: 445-467.
43. Gardetti, M., Torres, A.L. Sustainability in Fashion and Textiles:Values, Design,
Production and Consumption. Greenleaf Publishing Limited; 2013.
44. Gill, A., Lopes, A.M., Kaye-Smith, H. Practicing sustainability: Illuminating'use'in
wearing clothes. Cultural Studies Review. 2016; 22(1):32.
45. Gwozdz, W., Netter, S., Bjartmarz, T., Reisch, L.A. REPORT Survey Results on
Fashion Consumption and Sustainability among Young Swedes. Mistra Future Fashion.
Proiect 7: Sustainable Consumption and Consumer Behaviour; 2012.
46. Ha-Brookshire, J., Hodges, N. Socially responsible consumer behavior?: exploring used
clothing donation behavior. Clothing and Textiles Research Journal. 2009; 27:179-196.
47. Jabareen, Y. 2008. A new conceptual framework for sustainable development.
Environment, development and sustainability. 2008; 10(2):179–192.
48. Joergens, C. Ethical fashion: Myth of future trend? Journal of Fashion Marketing and
Management. 2006; 10(3):360-371.
49. Korpysa, J. Buyer behaviour in the context of sustainable consumption policy pursued in
Poland. Amfiteatru economic. 2013; 15(7):702-713.
50. Kotler, P., Keller, K. Marketing Management. Ediția a 14-a. London Pearson Education;
2011.
51. Markkula, A., Moisander, J. Discursive confusion over sustainable consumption: a
discursive perspective on the perplexity of marketplace knowledge. Journal of Consumer
Policy. 2012; 35(1):105-125.
52. Niinimäki, K. Consumer values and ecofashion in the future, Proceedings of the
Conference“Future of the Consumer Society”. Tampere, Finlanda. 2009:125-134.
53. Niinimäki, K. Eco-clothing, consumer identity and ideology. Sustainable Development.
2010; 18:150-162.
54. Opris, M., Brătucu, G. Visual merchandising window display. Bulletin of the Transilvania
University of Brasov. Economic Sciences. Series V. 2013; 6(55) 2:51-56.
55. Opris, M., Brătucu, G., Palade, A. Distribution policies and strategies for sustainable
textile products. Bulletin of the Transilvania University of Brasov. Economic Sciences.
Series V. 2015; 8(1): 65-70.
40
56. Opriş, M., Brătucu, G., Palade, A. The Impact of Eco-Marketing-A Quantitative Research
on the Brasov’s Adult Population. International Journal of Economic Practices and
Theories. 2014; 4(5):711-717.
57. Popescu, D. Industria ușoară din România: Integrare economică europeană, Editura
ASE. București; 2005.
58. Popescu, I. C., Dumitru, I., Vegheș, C., Kailani, C.. Marketing communication as a vector
of the Romanian small businesses sustainable development. Amfiteatru Economic. 2013;
15(7):493-509.
59. Răducanu I. The ecological textiles in relationship with consumer’s safety. Amfiteatru
Economic. 2007; Număr special online:162-165.
60. Salonen, A. Responsible Consumption; 2013. în Idowu, S., Capaldi, N., Zu, L., Das Gupta,
A. Encyclopedia of Corporate Social Responsibility. Berlin.Springer; 2013:2051.
61. Santos, A., et al. A design framework for enabling sustainability in the clothing sector;
2015.
62. Shaw, D., Shui, E., Hogg, G., Wilson, E., Hassan, L. Fashion Victim: The Impact of Fair
Trade Concerns on Clothing Choice. Journal of Strategic Marketing. 2006; 14:427-440.
63. Shen, B. Sustainable Fashion Supply Chain: Lessons from H&M. Sustainability. 2014;
6(9):6236-6249.
64. Shen, B., Wang, Y., Lo CKY, Shum, M. The impact of ethical fashion on consumer
purchase behavior. Journal of Fashion Marketing and Management. 2012; 16(2):234-245.
65. Slater, K. Environmental Impact of Textiles: Production, Processes and Protection.
Woodhead Publishing Limited/The Textile Institute. Cambridge UK; 2000.
66. Stan, L.C. Marketing mix adopted by companies in textiles and leather industry. Annals of
the University of Oradea, Fascicle of Textiles, Leatherwork. 2012; 13(2):32-38.
67. Stivers, R.L. The sustainable society: ethics and economic growth. Philadelphia:
Westminster Press;1976.
68. Stoian, M. Ecomarketing. Editura ASE Bucureşti; 2003.
69. Thogersen, J. Knowledge barriers to sustainable consumption în Bone, P.F.,France, K.R.,
Wiener, J. Marketing and public policy conference proceedings. American Marketing
Association, Chicago; 2000:29–39.
70. Townsend, J., Barrett, J. Exploring the applications of carbon footprinting towards
sustainability at a UK university: reporting and decision making. Journal of Cleaner
Production. 2013; 107:164-176.
71. Uusitalo, O., Oksanen, R. Ethical consumerism: a view from Finland. International
Journal of Consumer Studies. 2005; 28(3):214–221.
Pagini web și surse online
1. ADR Centru. Analiza Industriei textile și de confecții
http://www.adrcentru.ro/Document_Fi
les/Analiza%20industriei%20textile%20si%20de%20confectii_ha1mf9.pdf Accesat 21
Februarie 2015
41
2. Asociației American Marketing Association
http://www.marketingpower.com/_layouts/Dictionary.aspx?dLetter=I Accesat 21 Ianuarie
2015
3. Bahr, R., Otten, D., Roesch, Kristina, Thien, J. Green Marketing-A New Trend in
International Marketing. Hochschule Bremenhaven; 2012.
https://labormum.files.wordpress.com/2012/05/9492_handout-green-marketing.pdf
Accesat 6 Octobrie 2015
4. Dialogtextil.ro . Revista Dialog textil, nr.10 ; 2006. http://www.dialogtextil.ro/arhiva-
revista Accesat 20 Ianuarie 2015
5. EURATEX- Raport anual 2011 ; 2012 http://euratex.eu/library/reports/annual-reports/
Accesat 8 Februarie 2015
6. EURATEX- Raport anual 2014 ; 2015
http://euratex.eu/fileadmin/user_upload/documents/Library/Annual_Report/new-euratex-
annual-report-2014-LR.pdf Accesat 04 Iunie 2016
7. European Commission . Statistics Eurostat
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do Accesat 3 Februarie
2015
8. European Commission. Enterprise and Industry Textiles and Clothing: External Dimension
www.ec.europa.eu/enterprise/sectors/textiles/external-dimension/index_en.htm Accesat 12
Februarie 2015
9. Institutului Naţional de Statistică şi Studii Economice. http://www.insse.ro Accesat 4 Iunie
2016
10. Institutului Român pentru Dezvoltare Sustenabilă http://www.irds.ro/
Accesat 4 Februarie 2015
11. Ministrul Norvegian al mediului. Raportul Conferinței Ministeriale de la Oslo. Sustainable
Production and Consumption ; 1994 www.iisd.ca/consume/oslo004.html Accesat 4
Octombrie 2015
12. Negrea, A. Marketing și comunicare pe Facebook în 2015
http://www.novateca.md/phocadownload/resource_center/promote_your_library/marketing
%20si%20comunicare%20pe%20facebook.pdf Accesat 4 Mai 2016
13. Report of the World Commission on Environment and Development, Our Common Future,
Chapter 2: Towards Sustainable Development http://www.un-documents.net/ocf-02.htm
Accesat 18 Februarie 2015
14. Tham M. , Fashion and Sustainability , Dare ; 2011
http://daremag.de/2011/11/fashion-and-sustainability/ Accesat 4 Februarie 2015
42
Rezumat
Industria textilă este un complice al crize ecologice actuale, fiind a doua mare industrie
poluatoare la nivel mondial, drept urmare s-a încercat identificarea strategiilor și politicilor de
marketing menite să sprijine industria producătoare de textile sustenabile.
Teza de doctorat, cu titlul „Politici și strategii de marketing utilizate în industria textilă
din România” abordează domeniul industriei textile, punând accent pe principiile sustenabilității,
dintr-o perspectivă de marketing. Principalul scop este identificarea principalelor tehnici și
instrumente de marketing utilizate în domeniu, în vederea eficientizării campaniilor de marketing
sustenabil utilizate în domeniul industriei textile. Lucrarea pune accent pe construirea unor
campanii de informare și educare a consumatorilor cu privire la produsele textile sustenabile.
Folosind cercetările de marketing (calitative și cantitative) au fost determinate politicile și
strategiile aplicate de către marile companii din industria textilă sustenabilă, dar și gradul de
informare și de educare al consumatorilor cu privire la acest tip de produse textile sustenabile.
Aceste cercetări au fost punctul de plecare în elaborarea mixului de marketing pentru produsele
textile sustenabile, dar și pentru construirea unui program de marketing, cu scopul informării și
educării consumatorilor de produse textile.
Abstract
The textile industry is an accomplice of the current environmental crisis, being the second
largest polluting industry worldwide, therefore it was important to identify marketing strategies
and policies to support the sustainable textile manufacturing industry.
The PhD thesis, entitled „Marketing strategies and policies for promoting textile industry
in Romania”, addresses the textile industry, focusing on the principles of sustainability, from a
marketing perspective. The main purpose is to identify the main marketing tools and techniques
used in the field, in order to improve sustainable marketing campaigns used in the textile
industry. The paper focuses on building campaigns that inform and educate consumers about
sustainable textile products.
Using marketing research (qualitative and quantitative), it was determined the policies
and strategies implemented by large companies in the sustainable textile industry and also the
awareness among consumers about this type of sustainable textile products. This research was
the starting point in developing the marketing mix for sustainable textile products, but also for
building a marketing program with the aim of informing and educating consumers of textile
products.
43
CURRICULUM VITAE
Nume și prenume: OPRIȘ Mădălina Adina căs. STĂNILĂ
Data și locul nașterii: 21 Iulie 1985, Făgăraș, Județul Brașov
Date de contact: tel. 0729 23 24 96
E-mail: [email protected]; [email protected]
Studii
2013 – 2016 Doctorand cu frecvență în domeniul Marketing, în cadrul Universității Transilvania
din Brașov, Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor;
2008 – 2010 Masterat Sisteme de marketing, Facultatea de Științe Economice, Universitatea
Transilvania din Brașov;
2005 – 2009 Licență în Drept, Facultatea de Drept și Sociologie, Specializarea Drept,
Universitatea Transilvania din Brașov;
2006- septembrie - decembrie Bursa Erasmus – Letterkenny Institute of Tehnology Irlanda -
Marketing Stream;
2004 – 2008 Licență în Științe Economice, Specializarea Marketing, Facultatea de Științe Eco
nomice, Universitatea Transilvania din Brașov.
Experiență profesională și didactică
Competențe lingvistice: engleză (avansat), franceză (mediu), spaniolă (începător).
Competențe tehnice: Cunoștințe operare PC: Microsoft Office, Google Analytisc, SPSS,
NVIVO ,Pascal, C++, FoxPro, Photoshop
Perioada 2009 2010-2011 2012-
prezent
2013 –
2016
2013 – 2016
Funcția Practică RU ASISTANT
MANAGER
Marketing
Manager
Doctorand
cu
frecvență
Cadru didactic asociat Discipline:
Comportamentul
consumatorului
Comunicare în afaceri
internaționale
Relații publice
Marketing strategic
Tehnici comerciale
Tranzacții
internaționale(lb.engleză)
Instituția Schaeffler
Romania
Eren Cons
SRL
Maiac
Grup SRL
Universitat
ea
Transilvani
a
Universitatea Transilvania
Localitatea Brașov Brașov Brașov Brașov Brașov
44
CURRICULUM VITAE
Name and Surname: OPRIȘ Mădălina Adina (STĂNILĂ)
Date and place of birth: 21st of July 1985, Făgăraș, Brașov County
Contact details: Phone no.0729 23 24 96
E-mail: [email protected]; [email protected]
Education
2013 – 2016 PhD Student in Marketing, Transilvania University of Brasov, Faculty of Economic
Science and Business Administration;
2008 – 2010 Master studies. Program of studies: Marketing systems, Faculty of Economic
Sciences Transilvania University of Brasov;
2005 – 2009 Bachelor in Law, Transilvania University of Brașov, Faculty of Law and Sociology,
Brașov;
2006- Erasmus Programme – Letterkenny Institute of Tehnology Irlanda - Marketing Stream;
2004 – 2008 Bachelor in Economics, Field of study: Marketing, Faculty of Economics,
Transilvania University of Brasov.
Experiență profesională și didactică
Language skills: English (advanced), French (intermediate), Spanish (beginner).
Computer skills: Microsoft office suite, Google Analytisc, SPSS, NVIVO ,Pascal, C++,
FoxPro, Photoshop
Period 2009 2010-2011 2012-
present
2013 –
2016
2013 – 2016
Position HR Practice ASISTANT
MANAGER
Marketing
Manager
PhD
Student
Assistant Lecturer Subjects:
Consumer behavior;
International business
communication;
PR;
Strategic Marketing;
Commercial Techniques;
International transactions
(lb.engleză).
Institution Schaeffler
Romania
Eren Cons
SRL
Maiac
Grup SRL
Transilvani
a
University
Transilvania
University
Place Brașov Brașov Brașov Brașov Brașov
