OPERELE - · PDF filelimb'a romana ; inse neputéndu-se atunci typari, se si uitase, ba nici se mai gasia traducerea romana, candu mitropolitulu de atunci din Bucuresci, Gregoriu,

OPERELEPRINGIPELUI

DEMETRIU CANTEMII1U

TYPARITE DE SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA

Pr-

TOMU II.

DESCRIEREA MOLDAVIEI

TRADUSA DIN TEXTULU ORIGINALE LATINESCU AFLATU IN MUSEULU ASIATICU ALITACADEMLEI IMPER. SCIENTIFICE DE LA ST. PETROPOLE,

CU CHART'A GEOGRAPHICA A MOLDAVIEI SI UNU FAC-SIMILE

13tICURESCI

TYPOGRAFIk CURTII (LUCRATORII ASSOCIATI)

12, PASSAGIULU ROBIANU, 12

MDCCCLXXV.

<VaEr...Z., 11:c

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA STATULUIMOLDANIEI

-A. C07S Irmcsvcr em a c=1.a..-ax, sromrCOMMA LATINESCE DE

DEMETRIU CANTEMIRUDOMNU ALU MOLDAVIEI

TRAMIEL DIVA 'CENTIME ORIGINALS LATINESCU AFLATII IN MUSEULE ASIATICE ALEACADEMIEI IMPER. SCIENTIFICE DELA ST. PETROPOLE.

www.dacoromanica.ro

FREFATIUNEA EDITORIULUIMM....P.

Inainte cu patru ani Societatea Academica Romana in-sarcinase pe commembrulu seu d. A. Papiu Ilarianu cueditarea opereloru. principelui Demetriu Cantemiru, ode-nióra Domnu alu Moldaviei, cumu si cu traducerea Des-crierei Moldaviei dupa textulu originale , d'in care numai fusese tradusa nici una-data inainte de acésta. D-nuPapiu lovitu de unu morbu greu si indelungatu, apucasea traduce numai cele de antai doue cole in romanes ce.In anulu trecutu Societatea Acad. Rom. insarcina cu con-tinuarea traducerei pe d-nu dr. Iosifu Hodosiu , carele osi termina asia precumu se vede in editiunea de facia.

Istoriculu acestei carti de importantia invederata pen-tru trecutulu si viéti'a nationale a romaniloru prestetotu, dara mai virtosu a romaniloru moldoveni, se póteafla dein :prefatiunea alaturata la textulu latinescu, pu-blicatu in a. 1872. Acea prefatiune se reproduce si cuacdsta traducere.

www.dacoromanica.ro

FREFATIUNE

Engel, pre la 1804, observa, co sunt,tierri inaintate incultura, cari nu se bucura de descrieri statistice atatude essacte, precumu sunt scrierile lui Raicevich si Sulzerasupra Romaniei si Moldaviei (1). Totu cu atku, déca nucu mai multu cuventu, putea ellu se mentionedie la a-cestu locu si Descriptio Moldavix lucrata de Cantemir,atAtu de bine, cu cate-va decennie mai inainte.

Cantemir in chroniculu seu spune co acésta descriereo facusse cu doui anni mai inainte, la repetitele indem-na.ri alle amiciloru sei de la academi'a sciintieloru d'inBerlinu, si chiaru cu a acestei luminate academie pof-tire:(2). Pre candu scriea ellu acestea, Caro lu allu Sve-

(t) Engel, Literatur der Wal. und Mold. Geschichte. p. 48. Raicevich, Osserva-zioni storiche naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia. Napoli, 1788.Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens. Wien, 1781-1782.

(2) RIm p insi si poftiti flindu de la unii prieteni straini. si mai cu de adinsu de lainsoçirea nostra, carea este academra sciintieloru de Berolinu, nu numai odata séude doue ori, ce de multe ori indemnati si rugati flindu, pentru ca de incepetur'a,némulu si vechimea Moldoveniloru, pre mitu adeverulu poftesce, macar Mau de prescurtu se-i insciintikmu. Asisi-derea de lucrurile carile in vremile stapanitoriloru dindescallecatuln tierni Moldovii cellu vechiu, peno la vremile nostre s'aru fi tdmplatude starea si pusulu locului ei, de asiediamentulu aerului, bisiugulu pamentului, oco-(Ruh" hotareloru, si de altele . . . inca si obiceele, legea, ceremoniele politicesci sibesericesci . . . pre cittu in putinti'a slabei nostre sciintie va fl, se-i adeverimu. Cu

www.dacoromanica.ro

vnj PREFATIUNE

diei murisse (1). Urmédia dar co descrierea Moldaviei efacuta pre la a. 1716. Adnotatorulu germanu se amagescecrediênclu co e facuta pre la 1712 séu 1713 (2).

Principele Demetriu Cantemiru era in adeveru mern-bru alu academiei sciintieloru din Berlin. Diplom'a seae d'in 11 Iuliu 1714 (3). Dupa primirea diplomei se vedea fi lucratu descrierea Molclaviei.

D'in loculu citatu allu chronicului resulta co , atatuchroniculu catu si Descriptio Moldaviw, au fostu lucratemai antaiu in limb'a latina, Descriptio pre la 1716, chro-niculu pre la 1717 (4), ér pre la 17181e traducea in limb'aromana.

a pomenitiloru dara prieteni indemnare si CU a academiei in invetiaturi Mum-late.dicu, a Berolinului poftire , cautata-ne-an a plini invetiatur'a lui Platon : Non so-

him nobis, sed et patrim et amicis vivendum . . Cu doui anni mai deinainte, totah )tarirea tierrii Moldova cu tibia geografica , cu cata osArdia si truda s'au pututu,deplinu, precumu ni se pare, s'an sirultu. Asisi-derea in annula de curdndu, chroni-culti vechilnei ndmului moldovenescu [in carelesi totu numele Vlachiloru se cuprindebde la vremile lui Artgustu Cesar, si mai pre urma, de la Traianu, pen la inturnarealui Dragosiu voda din Ardélu !a loculu si la mosi'a sea, pre cdtu Indn'a si vremeane au datu, desevirsitu l'arnu istorisitu. Era intr'acestu annu, cullessu-am chroniculuMoldovei, de la pomenitulu Dragosiu voda, peno la donntra lui Stefanitia voda, fe-ciorulu lui Vasile voda . . . Inse aceste bite flindu de not in limb'a latindsca sorissesi alcatuite , socotitu-amu co cu strirnbetate, inca si cu pecatu va fi, de lucrurilenostre, de cia inainte mai multu strainii, de cdtu ai nostri ce scia. De care lucru a-cumu de isnova ostenintia ludndu. din limb'a latindsca érasi pre cea a nostra roma-ndsca le prifaceinuo3 Cantemir, Chronicu, torn. I. pag. 223-227.

(1) Cantemir, Chronicu, Iassi, 1835. tom. I, 219.Voltaire, Histoire de Charles XII.(7) Kantemirs Beschreibung der Moldan. Frankfurt und Leipzig. 1771. La pag. 60.

adnotatorulu intiellege reu testulu lui Canternir : nostris temporibus regis Svecia, re-ceptaculum, (editiunea nostra p. II), co-ci nostris temporibus nu va se dica co Ca-rolu se ail& la Benderu pre candu scrim Cantemir. Nu mai pucinu se amagesceadnotatorulu si la pag. 129, unde pretinde co Michaiu Racovitia, sub a carui domniascriea Cantemir, ar II domnitu la 1713. Ellu. dupa chronicari, domnia de la 1716.

(3) Vedi diplom'a la Beer, Norio. Kniaza Konstantina Kantemira . . . i rodosloviakniazei Kantemirov. Moskv. 1783. p. 315.

(4) Beer p. 313, dice co chroniculu e scrissu in Petroburgu en inceputuln annului1717. Acdsta se potrivesce cu cella disse de Cantemir insusi la loculu citatu.

.

www.dacoromanica.ro

PREFATIUNR

Dem. Cantemir more la 1723.La 1732, fiiu-seu Antiochu, in etate de 23 anni, numitu

resiedinte (peste pucinu, ambasadoru si ministru pleni-potentiariu) allu Russiei la Londra , luà cu sene , intreallele, si Ms. Descriptio Moldaviw, si trecéndu prin HagaOlandei, insarcinA pe unu librariu de acollo cu tiparireaacestei scrieri (1). Cartea inse nu se vede a fi essitu lalumina (2).

Observarriu co, totu pre a cestu timpu procura. in Vienn'aepiscopulu. Innocentiu Klein Ms. romanu allu chroni-cului (3).

Consiliariulu G. F. Muller scrie din Petroburgu la1764 (4) co elu cunoscea de vr'o 40 anni acésta scrierea lui Cantemir, adeca de pre la a. 1724. Pre atunci stu-

Antiochu la academi'a sciintieloru din Petroburgu.Muller crede co Dem. Cantemir o aru fi scrissu mai An-taiu românesce, si co Ilinski, secretariulu lui Antiochu,o aru fi traclussu in limb'a latina. Dar e in erróre, pre-cumu se vede atku din loculu mai susu citatu allu chro-nicului, catu si din Ms. Cantemirianu, despre care vomuvorbcindata. Totu Muller assicura, precumu attinsseramusi mai susu, co Descriptio Moldavix in Oland'a nu s'atiparitu.

Antiochu Cantemir murindu ca ambasadoru in Parisla 1744 (6), averea-i remasa se vendit prin licitatiune. Co-

(t) Beer, p. 337.(2) Muller in Kantemirs Beschreibung der Moldau , p, 29, dice co nu s'a tiparitu

nimicu in Oland'a, contra lui Beer care la p. 314 pretinde co s'ar 9 tiparitu Ms. inOland'a in 4-o.

(3) Papiu Ilarianu, Viéti'a liii Sincai, p. 9. Engel, Literatur der Wal. und Mold.Gesch. p. 26.

Kanlemirs Beschreibung der Moldau. Vorrede p. 29.(5) Beer, p. 348.A. Cantemir, Satyres, Vie d'Antioehus Cantemir, p. CXX.(4)

did

www.dacoromanica.ro

X PREFAT1UNE

mitele Thomson, ginerele lui Bcerhave, aflandu-se atunciin Paris , cumpera , precumu ne spune Muller,, anu-scriptele betranului Cantemir. Dupa mórtea lui Thomsonveduv'a lui contessa le dona veru-seu Avramu R. Bcer-have, professor la academf a sciintieloru din Petroburgu.De la acesta trecura in ereditate la consiliariulu si me-diculu imperiale Kruse. De la Kruse primi Ms. Descri-plio Moldavix Muller, cu voia de a-lu intrebuintia cumuva gasi cu calle (1).

In fine , Muller communica manuscriptulu , lui B u-sching, care-lu dete lui IoanLud. Redslob , professor lacorpulu cadetiloru din Berlinu, de-lu tradusse in limb'agermana. Bitsching revediêndu traducerea, o publica la1769-70 in Magazin far die neue Historie und Geogra-phie, partea III si IV, impreuna cu chart'a geographica aMoldaviei ce se afla pre langa acellu Ms.

La 1.771 se scósse in Francfurtu si Lipsia o a dou'aeditiune germana, mai correcta, impreuna cu portretulusi viéti'a. lui Dem. Cantemir. Unu ore-care V. mai adaussela acesta editiune si cate-va note de pucina importantia (2).

Afara de Miculu, Sincai si Maior, pucini Romani cun-noscea acésta traducere germana pin la 1806, candu ne -uitatulu mitropolitu Veniaminu fadi a se traduce inlimb'a romana ; inse neputéndu-se atunci typari , se siuitase, ba nici se mai gasia traducerea romana , candumitropolitulu de atunci din Bucuresci, Gregoriu, care opastrasse, o tramise parintelui Veniamu la Iassi , care

(1) Kantemirs Beschreibun;gder Moldau, Vorrede, p. 29-30.(2) Tit1ula cartii este : Demetrii Kantemirs ehemaligen Fursten in der Moldau,

historisch-geographisch-und politische Beschreibuug der Moldau, nebst dem Lebendes Verfassers und einer Landkarte. Frankfurt und Leipzig, 1771 8-o, 341 pag.

www.dacoromanica.ro

PREFATIUNE Ii

apoi ordina se se tiparésca la monastirea Némtiu la1825 (1).

Ieromonachulu Gerontie are o scurta precuventare infruntea acestei traduceri , ér la testu nu adause de catuo singura nota, calugerésca, despre introducerea litere-loru cyrilliane la Romani.

In Archiect Romanésca de Cogalniceanu (2) aflamu coacésta traducere e facuta de banulu Vasile Varnavu.

La 1851, C. Negruzzi scósse o a dou'a editiune, in Iassi,in tipographi'a francezo-romana.

In fine, la 1868 , D. Boldur Latiescu publica a trei'aeditiune a traducerei romane de la Némtiu.

Testulu originale latinu nu era cunoscutu peno astadipublicului literatu.

In vér'a annului 1869 , presäntf a sea parintele epis-copulu Melchisedecu faciii mai antaiu attenta societateaacademica romana, co in bibliotec'a academiei de theo-logia din Moscua, lavr'a S. Sergiu, se afla Ms. in limb'alatina allu operei lui Cantemir, sub titlulu DescrzptioMoldavix.

Delegatiunea societatei academice , prin adress'a seadin 24 sept. 1.869, ruga pre ministrulu nostru allu affa-ceriloru straine, ca se intervina prin guvernulu russescupentru imprumutarea acestui, precumu si a altoru mspte.

(1) Eca titlulu acestei traduceri roman : Scrissori'a Moldovei, de Dimitrie Can-temir Domnulu ei , carea acumu antiliu s'a tiparitu in dillele bine credinciosului side Chr. iubitoriului Domnului nostru loan Sandulu Sturza Voevodu. Cu blagoslo-veni'a Prdo sfintitului archiepiscopu si mitropolitula Kyrio Kyrio Veniaminu alu Mold.Pe vremea précuviosululu staretiu allu sfinteloru monastiri Némtiului Si Secului,Kyr Dometianu. In glint'a monastire Néintiula la annulu I 825. Avgustru in 19, in4-o, 344 pag. cu litere cyrillice bisericesci.

(2) Edit. 2, tom. 2, p. 208 in nota.

www.dacoromanica.ro

PREFATIUNE

Ministrulu pre langa adress'a sea din 4 aprilie 1870, facecunoscutu delegatiunei coprinsulu adressei consuleluigenerale russescu din Bucuresci, co a primitu de la pre-siedintele academiei de sciintie in Russia, doue Ms. allelui Cantemir, cari stau la dispositiunea delegatiunei incancellari'a onorabilelui consulatu.

In vér'a annului 1870 se scósse apoi o copia, catu s'apututu mai esacta , sub priveghiarea D-lui professoruMaximu si a subscrissului.

La 14 Iuniu acellasi annu, delegatiunea addusse mul-tiamita formate consulelui generale din Bucuresci , sipresiedentelui academiei din Petroburgu, pentru bunavointi'a cu care ne imprumutara msptele cerute. (i)

Msptele sunt doue : unulu in 40 cu titlulu : DemetriiCantemirii, principis Moldavix , Descriptio antiqui ethodierni status Moldavix , descripta ex apographo ,

quod ejus filius mecum communicavit. Petropoli, 1727.Pre scórti'a acestui Ms. sta insemnatu. No. .28, No. 55;apoi : ex Museo Asiatico Araclemix imp. scient. Petrop.Are 293 pagine, si alte trei pagine scar'a. Acestu Ms. estecompletu, dar are errori , omissiuni, anume cuventelegrecesci sunt omisse.

Allu douile Ms. e in folio. Pre scórtia sta insemnatuNo. 27, 54 ; apoi : ex Museo Asiatico Academix imp.scient. Metropol. Titlulu este : Demetrii Cantemiri Prin-cipis Moldauix Descriptio Moldauix. Autographumauctoris passim in margine. In locu de Descriptio, erascrissu, dar e stersu, Historia. Acestu Ms. are 184 pa-gine. Inceputulu lipsesce peno la Caput 11. Lipsescu apoi

(1) Se pote ved6 tota correspondenti'a in dossariu in archivulu societatei.

xii

www.dacoromanica.ro

PRIVATITJNE xlij

celle siesse capete din urma, se termina adeca msptulucu Caput. XVIII, allu carui capu cella din urma cuventueste : acceclit.

Chart'a geographica lipsesce in aceste Mspte.Societatea academica romana , sectiunea istorica-ar-

cheologica, in siedinti'a sa din 21 Augustu 1871 , insar-cina pre subscrissulu cu publicarea msptului DescriptioMoldaviw in testulu latinu , punendu in frunte portre-tulu lui Dern. Cantemir, chart'a Moldaviei de Cantemirdupa editiunea Dischingiana, si o notitia asupra Ms. dela Moscua (1).

Conformu acestei decisiuni , am onóre de a presentasocietatei academice si publicului literatu , prim'a edi-tiune a acestei lucrari importante , impreuna si chart'adupa Busching, ér portretulu gasescu ca e mai cu callede a-lu pune in fruntea lucrarei ce cugetu a publica maiin urma sub titlulu : Viéti'a si faptele Cantemiriloru.

A. Papiu Ilarianu.

13QCORESCI, 10 AUGUSTE', 1872.

(1) Annal. Societ. Acad. Tom. IV, p. 145.

www.dacoromanica.ro

SUMMARIULU PARTILORU SI ALLU CAPETELORU OPEREI

-.41.01119:130.6

PARTEA. I GEOGRAPHICA

CAPU I. Despre numirile vechi si cea de asta-di a Moldaviei. . . 1

CAPU U. Despre situatiunea Moldaviei, despre marginile ei celle

vechi si celle de asta-di, si despre clim'a ei 3

CAPU III. Despre apele Moldaviei 6

CAPU iv. Despre tinuturile si tergurile celle de acumu alle Mol-daviei 10

CAPU v. Despre muntii si minerele Moldaviei 23

CAPU 1/1. Despre campiele si padurile Moldaviei 27

CAPU VII. Despre animalele selbatice si domestice 9 0

PARTEA II POLITICA

CAPU 1. Despre form'a de gtwernu a statului Moldaviei 35

CAPU II. Despre alegerea Domnilont Moldaviei 40

CAPU III. Despre datinele vechi si nóue la punerea DomniloruMolda viei 49

CAPU Iv. Despre confirmarea Domniloru 51

CAPU V. Despre scóterea Domniloru d'in scaunu. 55

CAPU vr. Despre boiarii moldoveni si despre rangurile loru. . . 63

CAPU vli. Despre Ostea Moldaviei 92

CAPU vm. Despre ceremoniele curtiei domnesei 96

CAPU ix. Despre venatulu Domnioru. . 102

CAPU 3E. Despre immonnentarea Domniloru cand moru in scaunu 105

CAPU XI. Despre legile tierrei Moldaviei 107

CAPU mt. Despre scaunulu de judecata alu Domniloru si alu Bo-

iariloru. 108

.

www.dacoromanica.ro

XVi STIAIBIAR1ULIJ PARTILORU S1 ALLU CAPETELORU OPERE1

CAPTJ X1II. Despre veniturile Moldaviei in vechiu si asta-di 114

CART xtv. Despre tributulu si darnrile ce da Mold. Portei ottomane 117

CAPU XV. Despre nobilimea d'in Moldavi'a 121

CAPU xvi. Despre ceialalti locuitori ai Moldaviei 129

CAPTJ xvu. Despre datinele Moldoveniloru 136

CAPU XVIII. Despre datinele la incredintiari si ospetie 143

CAPU xix. bespre ceremoniele de ingropatiune la Moldoveni. . 148

PARTEA III. ECCLESIASTICA SI LITTERARIA.

CAPU 1. Despre religiunea Moldoveniloru 151

CAPU 11. Despre Hierarchi'a bisericésca 157

CAPU ni. Despre Mbastirile d'in Moldavi'a 162

CAPU iv. Despre limb'a Moldovéna 163

CAPU V. Despre litterele Moldoveniloru 168

-Airs-

. .

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

GEOGRAPHICA

CAPU I.

DESPRE NUMIRILE VECIII SI CEA DE ASTADI A AfOLDAVIEI.

TOta ti6rr'a pre care o nurnimu astadi Moldavia , impreuna cu re-giunile invecinate de co tra apusu, le tineau dintru inceputu cuceri-torii celloru trei phrti alle lurnei , Scythii , dar fara se aiba locuintiestabili, ci stramu tandu-se, dupa datin'a loru, dintr'unu locutulu. Dupo mai multe numiri ce detera acestoru tierri hOrdele lorucari urrnau unele dupo allele, Grecii chiarnara pre locuitorii tierrei,cdndu Geti, candu Daci; in fine, sub guvernulu Romaniloru, le dis-sera Daci preste total. Er dupo ce Decebalu , regele acestora , fu in-vinsu prin virtuLea lui Nerva T raianu, Dacii flindu toti, parte stinsi,parte respanditi in tote laturile, tOta tierea care o possedeau, fu pre-facuta in provincia romana , distribuita cetatianiloru romani , si im-partita in trei parti, num ite : Ripense, Mediterrana si Alpestre. De cea de

dn tdiu se tined o parte a tierrei unguresci si a tierrei romanesci, Transil-

vani'a se numid Mediterrana, si in fine, partea cea mai mare a Moldaviei

nóstre dintre Dunare si Prutu, impreuna cu marginile invecinatei tierriromdnesci, Alpestre. Er dupo ce mai la urma incepir se scada domni'aRomaniloru, Moldavi'a fu adesea calcata de barbari, de Sarmati, Hunni

si Goti , si coloniele romane so vediura nevoite a se trage la munti ,

si a-si cautd scaparea in contra furiei barbariloru in partea muntOsa,in Marawuresiu. Apera Li ad prin greutatea locuriloru in cursu de

./.......N.s,...

inteal-

1

www.dacoromanica.ro

2 DEMEtruu CANTEMIRU

cate-va secle, traindu sub legile si domnii loru, in fine, pre la an-nulu Domnului [ 3, vediOndu cAtu crescusse numerulu locuitoriloru,Dragosiu, fiiul u lui Bogdanu, 'si propuse se treca muntii spre resa-ritu sub chipu de vdnatOria, insoçitu numai de vro 300 Omeni. In aces-ta calletoria dete din intemplare presto unu bou selbaticu, caruia Mol-dovenii i dicu bouru, si luandu-lu in g6na, descinse la p6lele mun-tiloru. Er o ténera catiea de vdnatu ce avea, , pre care o iubiá forte ,

si-i dicea Molda, repedindu-se asupra ferrei, acésta se aruncà in va-lurile unei ape curgetOrie, unde venatorii o ucisera cu sagetile loru,er catieo'a ce o urmaria cu fug'a si in apa, se innec a. in rapidele eiunde.

In memori'a acestei intemplari, Dragosiu numf riulu Moldavia ; lo-cului unde se intemplasse acOsta, dete numele gintei sale Romanu;Cr capulu bourului voi se remâna semnu allu noului principatu. Cer-cetandu apoilocurile cello mai apropiate, si descoperindu acolo cftm-

pun man6se, cu rturi adapate , orasie, cetAti intarite, dar lipsite delocuitori, spune tOte acestea patriotiloru sei, si-i invita se occupe unupamentu atatu de fecundu. Nu fara multa voia buna urmeza junimearomana pre Domnulu seu, trece muntii in cete numerOse, se assie-dia in seaunele aflate cu acestu chipu minunatu , si se inchina luiDragosiu afla toriului, ca celui Antaiu Domnu allu acestor noue scaune.

Astu-felu, acOsta tierra intrându Crasi in puterea vechiloru ei posses-sori, perdiendu domni'a Romei, perdg si numele romanu si dacicu,si de la riulu Moldava se numf Moldavia; 'atku de straini, catu si deindigeni. Dara numirea acesta inca nu remase pretutinde. Ca-ciTurcii, intrandu adese ori in Moldavi'a pentru tierrele vecine ce oc-cupara in Europ'a, pre Moldoveni i numira la inceputu Alc. Ulach (1).Er dupa ce Bogdanu, inchinä tierea conformu ultimei voin tie a pa-rintelui seu, Stefanu cellu Mare, Otomanii, dupo datin'a ce au de adá tierriloru numele domnitoriloru sei, numira pre Moldoveni Bog-danli, dr vechi'a numire remase Ono astadi in limb'a Tatariloru. Dealta parte , vecinii Poloni i Russi numescu pre Moldoveni Volachi,adeco Italiani, dr pre Romani, Munteni, adeco Omeni de presto munte.

(1) In essemplariulu dupo care s'a facutu traductiunea germane se afla urmatori'anota, care o traducernu dupo editiunea germane : eMai bine Ak adeco Romanitalbi, in oppositiune cu Kara Illak (Vlach), Romkni negri, cari sunt locuitorii tierreioromanesci.4 Essemplariulu nostru nu are acesta note., Ed.

Mak,

www.dacoromanica.ro

DESCRIERE,1 MOLDAVIEI

CAPU IL

DESPRE SITUATIONEA MOLDAVIEI, DESPRE MARGINILE EI CELLE yEan

SI CELLE DE ASTADI, SI DESPRE CLIM'A

Moldavi'a se intinde in latu de la gradulu 44°54', pên la 48° si 51'.Lungimea ei nu este determinata, dar cei mai multi geographi par-tea ei occidentale care a ttinge Transilvani'a, o assiddia la 45°. 39', 6rcealalta estremitate, care formédia unu anghiu ascutitu langa Alba-Julia, ski Cetatea Alba, cumu o numescu locuitorii, la 53°. 22', pre-cumu din charta se pOte vedé. Dealtmintrea, fiindu co o parte a tier-rei, cea despre Transilvani'a, e muntOsa, ér ceea ce se intinde spreUcrain'a Poloniei , spre Bassarabi'a si spre Dunare, e siessu, clirn'anu pretutindene este aceeasi. In partea muntelui suffla vemtu rnairece, dar si mai sanetosu, ér in partea câmpului, mai caldu, dar maipucinu priinciosu sanetatii. Cu tote acestea inseMoldavi'a nu cumiscemulte bOle, dIcu acesta in asseménare cu alte tierri mai caldurOse;cate odata, dara raru, e cercata de pestilentia si de friguri relle. Espe-rienti'a a aretatu co pestilenti'a nu se nasce din corruptiunea aerului,ci observftmu co ea resbate in tierrile nOstre , une ori din Poloni'a,unde mai aspru domnesce , alte ori prin vasele egiptene si constan-tinopolitane cari desbarca la portulu Galati. Frigurile relle de aicisunt de o alta natura ca in celle alte parti alle Europei. In generesunt forte tari si aprope pestilentiali , asia incatu cei prinsi de fri-guH mai toti moru a trei'a di, rari o ducu siepte dflle, si pré pucini sereinsanetosieza. Si atatu este de lipiciOsa acesta bOla , incatu locui-torii mai multu se ternu de ddns'a de cat de ciurna, si se ferescu si deamicii cei mai intimi prinsi de acOsta bOla. Daca locuitorii nu ajungula addnci betranetie, caus'a nu pO te ii alra, de catu ori repedile scram-bari alle temperaturei, ori traiulu vietii, ori vreo slabitiune firésca aputeriloru. Prea-raru vei gasi onau de siepte-dieci de anni, de abiavre unulu de optu-dieci.'`Dar viétra si-o petrecu mai multu cu sane-tate, si ast-feliu scurtimea vietii ii e compensata prin aceea co, atatucatu au de traitu, traiescu multiamiti si nesuperati de Mole cari ra-

El.

www.dacoromanica.ro

4 DEMETR1U CANTEIHRU

pescu cea mai mare parte a fericirei ominesci (1). Afara de acesta,tierranii ajungu la o etate mai inaintata , de catu nobilii si cei cres-cuti in desfetari si in mollitiune. Cutremurile de pamêntu , cari tur-bura placerile mai tuturoru tierreloru caldurOse, se simtu arare ori,si nici co s'a auditu vre odata, ea vre unu orasiu séu munte se se firesipitu sou cufundatu din caus'a cutremurului.

Moldavi'a n'a avutu totu de a un'a acellesi margini, ci candu maiintinse candu mai strimte, dupo cum si tierea crescea seu scadea:cIn fine, Stefanu Voda numitu cellu Mare, pre la a. mantuyei [ ], apusu tierrei marginile pre cari le pastreza peua si astad?. Spre me-dia-di totu de a un'a s'a intinsu pen la Dunare, cea mai mare apa aEuropei, si mai departe pen la gur'a ei, undo aprOpe de Chilia (Ly-costomulu celloru vechip, seu dupa unii Achillea) se versa in Marea-Negra. Spre resaritu, marginea cea vechia a tierrei era marea negra,dar in timpii din urma, dupo ce Turcii luara cu arm'a Bassarabi'a siBenderulu , tierea fu impuginata de acesta parte. Astadi rnargineaMoldaviei o formeza Prutulu de la gur'a sa pen la satulu lui Traianu,Or de ad, valulu lui Traianu, care e dussu prin ap'a Botnet si in liniadrepta pen la gur'a Bicului, unde acesla se versa in Nistru, precumuse vede claru pre charta. Spre média-nOpte si resaritu, riulu Nistrulu(Tyras), caruia Turcii i dim Turla, desparte Moldavi'a dePoloni'a side Tatarii de Ociacovu. Mai inainte tiermurii Nistrului numai pen laHutinu erau ai Moldoveniloru, si de acolo o linia drepta trassa prinriurile Prutu si Cirimusiu forma, rnarginea tierrei in acea parte; darin urma provinci'a ce zace despre Podoli'a pen la gur'a riului Sera-phinesci, fu suppusa Moldaviei prin virtutea lui Stephanu cellu Mare,si astu-feliu astadi aceste ape unite intre sine, adeco Nistrulu, Sera_phinescii, Colacinulu si Cirimusiula inchiclu Moldavi'a despre medianOpte, unde este Campulu lungu ruthenu (2). Despre apusu Moldavi'aastadi e cu multu mai intinsa de catu era odini6ra. Pentru co inainte

(I) Dupa opiniunea lui Sulehnanu, primulu imperatu allu Turciloru, nu este in lamefericire mai mare de ciltu o singura respiratiune sanetOsa. (Acdsta nota marginale etrassa cu crucea in essemplariulu nostru). Ed.

(2) Se chiama ruthenu, pentru co odinidra aru ii fostu allu Rutheniloru suppusi airegatului Poloniei.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA MOLDAVIE1 5

de timpurile lui Stephanu cellu mare, toti muntii de cari e incinsa,erau ai Transilvaniei, si tierr'a era Augusta despre acesta parte. Darprin puterea acestui Domnu, care batusse in cate-va randuri pe re-gele Matthia allu Ungariei); Transilvanii respinsi se vediura nevoitia-si cautd in invoieli scaparea de loviri mai grelle. Dupo aceste in-voieli, to tu strulu muntiloru carii despartu aceste doue tierri s'au datusub puterea Moldaviei , adecio tOta partea de locu ce zace intre vaileapeloru cari curgu in Moldavi'a. Se trasse deci o linia de la sorginteaapei Cirimusiului prin sorgintea rturiloru Suciavei, Moldavei, Bistri-tiei si a Trotusiului pen' la riulu Milcovu , si acesta linia s'a decisua fi marginea despartitória a acestoru doue tierri. Mai inainte Sire-tulu si Trotusiulu despartia Moldavi'a de tierea romanesca, dar' apoiprin virtutea lui Stephanu cellu Mare , judegiu1u Putnei se adausseMoldaviei, asiaincatu astadi riuletiulu Milcovulu si Siretulu desparteaceste doue tierri. La partea despre media-di sta margine Dunarea.In intrulu acestoru margini Moldavi'a coprinde o calla de 237 Or&séu 711 milliarie italiane, calculu ce vercine usioru pOte face consul-Vandu allaturat'a charta geographica. Era mai nainte, pen a nu fi Bas-sarabi'a occupata de ostire turcesca si tataresca, coprinderea Molda-viei era de 217 ore, si 822 mil. Moldavi'a se invecinesce la apusu cuTransilvanii si cu Romanii, la media-nOptecu Polonii, la media-di cuTurcii. Cu toti acestia aveau a se luptá ageru Moldovenii, pre candu'si aperau inca libertatea, despre cari lupte eta cumu vorbesce unuscriitoriu polonu demnu de crecthatia : «Acesti Moldoveni prin na-«tur'a, datinele si limb'a loru, nu multu differu de Italiani, sunt«meni ferosi, dar de mare virtute, nici este vreo alta ginte, care a-«vendu o tierra asia de mica, se se lupte pentrifglori'a resbellului cu«atata virtute, cu atati inimici de odata, ori co acestia i facu resbellu,«ori co se apera asupr'a loru.» Mai adauge apoi dicendu : cEi sunt«asia de viteji, in catu cu tOte aceste ginti cu cari se rnarginescu in«acellasi timpu batura resbelu neincetatu si esstra invingetori, pen-« tru co Stepbanu care pre timpulu parintiloru nostri domnia in Daci'a,

«batii si invinse in resbellu mare, mai in aceeasi vara , pa Baiazetu

«Turculu, pe Matthia Ungurulu si pre Ioanu Albertu Polonulu. Or i-«choviu Annal. 5 1a an. 1552. Dar mai in nrma,dupo ce tierea Moldaviei

C-

www.dacoromanica.ro

6 DEMETRIU CANTEM1RU

cadhl sub puterea Turciloru, nu mai fu cercata de alte resbelle, a-fara de acellea indreptate incontra Tgrciloru, avéndu cu acestia ace-iasi amici si aceiasi inimici. Numai Tatarii Nogai carora Turcii lededessera Bassarabi'a spre locuire, devastara Moldavi'a prin deseleloru incurse si in midi-loculu pacei, aducendu-o in miseri'a intro carese affla si astadi.

CAPU III.

DESPRE APELE MOLDAVIEI.

De abii vei gasf in vreo alta tierra atâtu de Marginita, precumu eMoldavi'a, gale ape impodobite cu atAte jocuri alle naturei cd aces-tea. Moldavi'a numera patru ape mai mari si navigabili : Dunarea,.Vistrulu, Prutulu si Sdretulu. Dunarea , de si spala numai o micaparte a tierrei suppusa astadi Domnului Moldaviei, dar totu adducetierrei cello mai mari folOse. Co-ci afara de aceea co vasele negutia-toresci a mai multoru ginti potu se vina pre Dunare si se desbarce laGalati, adduce Moldoveniloru indemkarea de a-si tramite marfa (i)pe Prutu la Constantinopole si la alte cetati de pre langa Marea-Negra,de unde nu scotu puginu folosu. Despre undele si bunurile ei celleascunse, tacemu intr'adinsu, find-co au vorbitu pre largu despre a-cestea acei ce au descrissu Germani'a si Ungari'a mai inainte de noiIn Dunare se versa Prutulu, odinióra Hierasu4la Ptolomeu Gerasus,la Ammianu Porota, la Grecii vechi Pyretus; ellu vine din muntiiTransilvaniei, Carpatii celloru vechi, carii despartu acesta tierra dePoloni'a, si taia tóta Moldavi'a prin midi-loculu ei. Ap'a Prutului estecea mai sanetósa din eke cumiscemu, inse cam tulbure din caus'aarinei ce pOrta cu sine; en puind'o intr'unu vasu de sticla, arin'a seassiedia la fundu, si ap'a remke limpede si curata. Cându eram inMoldavi'a, am facutu insumi cercare, si am aflatu co o mesura de

(I) Si mai cu stima sare, miere, untu, cera, si multu lemnu, care se transpOrta nunumai la Constantinopole, dar péno si in E5iptu si in Mric'a Turciloru, pentru a con-strui navi si case,

,

www.dacoromanica.ro

DESCR1EREA MOLDAVIE1 7

100 drame apa de acesta, este cu 30 drame mai usióra de catu o can-titate egale de apa luata din alte riu.ri.

Siretulu, riu propriu allu Moldaviei, se nasce din cello mai departatemargini alle tierrei despre Poloni'a, si curgéndu intro acelleasi spremedia-di, se versa in Dunare pre doue gure. Riu destullu de latu siprofundu, dar flindu pretutindene incongiuratu de paduri si de munti,dr in unele locuri impedecatu de vaduri, inca nu e pretutindene na-vigabile. Spre media-di mare parte a Moldaviei e adapata de Nistru,odiniora Tyras, Grecii moderni i (lieu Dinastris, Turcii Turla, riu asiade cunoscutu, incatu gasescu de prisosu a mai vorbi de dénsulu. Cautainse se add ucu arninte c Turcii pre acestu riu transpOrta tóta pro-visiunea si apparatulu bellicu din Constantinopole prin Marea-Négrala Benderu, odinióra-si la Camenitia, astadi la Chotinu. Ap'a Nistru-lui e limpede , dar grea , si sanetatii fOrte stricatiOsa. La Cetatea-Alba se versa in Marea-Negra.

Pre ranga acestea mai sunt si alte ape mai mici cari adapa Mol-davi'a: Barladulu carele curge in ttnutulu Tecuciloru, despre resa-ritu spre apusu, si se unesce cu Seretulu la satulu Sierbanesci. N'ampututu afld vechiulu nume allu acestui riu. Suciav'a, care dete numeSuciavei, odiniora capitale a tierrei. Moldov'a, a carui nume origineo arretaramu mai susu, Capu I. Bistriti'a curge din alpii Transilva-Mei, si este atatu de repede, in catu celle mai mari pietre le surpadin munte si le duce cu sine. Trotusiulu, cu apa totu atatu de repede;sorgintea lui nu e departe de a Bistritiei. In Prutu se versa Cirimu-siulu, care formédia margine intro Moldavi'a si Poloni'a. Mai giosude acesta se versa Jiji'a. Er in Nistru se versa riulu Reutulu, carelanga Orchei formedia o pre frumOsa insula, si Botn'a, care pre jume-tate este a Tatariloru de Budjacu.

Peraie are Moldavi'a nenumerate. Vomu insemni ad numai cellemai insemnate, alle caroru nume le-amu pututu afld.

Se versa in Seretu, Banira, Molniti'a., Siomusiulu cellu mare sicellu micu, Vallea négra, Faraon, Racatdu, Oerulu Sohului, Milco-vulu si Putn'a, cari aceste doue din urma unindu-se, pOrta numelede Seretiellu.X

Pre Suciav'a o rnarescu Saceviti'a, Solc'a si Solonetiu,

www.dacoromanica.ro

8 DEMETRIU CANTENI1RU

In Moldav'a so versa : Homorutu, Slatin'a, Risc'a, Ndmtiulw, Topo-

lite a, Vallea-alba, S. a.Cu Bistriti'a se unesce Cracdulu.In Trotusiu so versa Taslitulu saratu si cellu-altu Oita-

zulu, Casinulu, Vallea sdca si Vallea rea.Bftrladulu se adauge cu Barladetiulu, Sacovetiutu , Viln'a, Rebri-

cea, Vasluiutu, Vasluetiulu, Racov'a, Crasn'a, Lohanulu, Docolin'a,Horiat'a, Smil'a, Tutoy'a, Berheciulu, Zeletinulu, Corodulu.

Cirimusiulu se nasce din Cirimusiutu albu sinegru si din Putill'a.In Jiji'a se versa Siuban'a, Sitn'a, Miletinulu, Bachluiulu, Bac&-

luiettulu,Prutulu duce cu sine, Colacinulu, Cosmanulu, Cuciurulu, Ciuliu-

rulu, Basieulu, Corovi'a, Caminc' a, Caldarusi'a, Ji ji'a, Gicrl'a mare,Dele, Yallea mare, Vallea Bratuleni, Mojn'a, Nirnov'a, Ccamatiuiu,Lapusn'a, Strimb'a, Sarat'a cea despre resaritu si cea despre apusu,Chighieciu, Larg'a si Ilanulu.

In Nistru se versa Serafinetiulu, a cdrui gura formédia cella maidin urma dnghiu allu Moldaviei despre media di, Ciorn'a,Bicovetiutu, Isnovetiulu, Ratau.

In Reutu se versa, Soloneliulu, Ciulucutu cellu mare, celu micu,si cellu de midi-locu, Dobrulist, Cula si Cogalniculu.

Acestea in Moldavi'a.In Bassarabi'a, Cahululu, Salcea si Ialpuchulu marescu Dunarea ;

Cogalniculu, Nis tr ul.Din acestea , numai Ialpuchulu curge necontenitu , dr celle-alte

Uwe sunt ape mai multu statatórie de cdtu curgelOrie ; de assemi-nea si Cogalniculu nu are sorginti , ci numai atunci se pOte numiperlu, cdndu se implo de plouile de tómna, er preste Vita ver'a estesecu si uscatu si cd unu siantiu la vedere, pentru aceea vitele Tata-riloru de Budjacu adesea se usuca pentru lips'a de apa.

precumu riuri, de asseminea nu lipsescu lacuri (balti) in Moldavi'a.Dintre mai multe lacuri parte naturali , parte artificiali , merita a fiinsemnato mai cu sema urmatóriele cinci.

Laculu Bratesiu (1), intro Prutu si Soretu , Ihnga Galati; latimea

(I Pare a se trage de la vechiulu num Brylkolagi, mentionatu la Bonhnut dee,hbr I.

Molds

I

Sirea.

Ichiellutu,

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA MOLDANTIEI 9

lui este de unu milliariu si jumetate italianu, lungimea de doue mil-liarie. Nu are sorginti, ci numai o garla mica si nu pre atlfinca, nu-mita Prittetiv, careatunci canduPrutulu cresce prin plouia, se adapadin teinsulu. Alta data garl'a remane uscata si adduce lacului putre-june. Er primaver'a candu Dunarea cresce prin topirea ometului, nunumai impinge Prutulu inapol, ci imple si laculu cu apa prOspeta sicu pesce, pre care locuitorii 'lu prindu fara ostenella, dupa ce ap'ascade.Laculu Orchetiü, langa urbea Orcheiu, se formedia din apele Reutu

siCula, siesse milliarie de lungu, si doue de latu. Lungimea si hat-..mea lui o maresce unu iezu, facutu de Vasilie voevodu Albanitulu;cu scopu de a opri ap'a si a face mori, cari adducu mari venituri. Inmidi-loculu lacului este o insula , nu prea mare , dar care odinióraera impodobita cu vii frurncise si alte deosebite fructe.

Laculu Dorohoiului , numitu asia de la urbea veeina de acellasinume, nu departe de sorgintea Jijiei, demnu de memoratu pentrumultimea pesciloru ce are.

Laculu Colacinula, la marginile Polonioi, demnu de a fi insemna tumai cu sem pen tru aceoa, co din laturea lui boreale si eea australocurgu (Mile riuri, Colacinula si Seralinetitclu, care formedia margi-nile Moldaviei si Poloniei in tre NisLru si intro Prutu.

Cellu din urma si cellu mai celebru este laculu lui Ovidiu, numitudo locuitori Laculu Ovidului (1) , aprOpe de A.chermanu, odinióraAlba-Iulia, in Bassarabi'a, illustratu cu acestu nume, pontru co inapropiarea lui se dice a II fostu essilatu prea-cunoscutulu poetu ro-manu Ovidiu (2). Ella se versa in Nistru , nu departe de gur'a aces-

(1) Nu numai Moldovenii tinu co acestu lacu be numesce asia de la poetulu Ovi-dar si vecinii Polonii sunt de acésta parerc , si anume Sarniciu in descrierea

Poloniei. Ellu dice co laculu lui Ovidiu este intre Ilypanu (dupo altii, Axiacu) si Nis-tru, aprOpe de gurele acestuia. Acolo se vede unu muru legatu cu plumint care seintindc pen la mare, calle de o jumetate mill. Vedi Capu IV.

2]. Cum co Ovidiu a fostu essilatu in Sarmatia si urbea Tomi, spune ellu insusicaludu dice: No mea Sarmalicum contegat ossa solum. De assenainea si pdtea demornu3ntu afllata de unu Polonu la Isaccea :

Ilic situs est vales, quem diri Ctesaris iraAugusti patria cederp jussit humo.

Stope miser voluit patriis occumbere ters,Sad frustra ; hunc illi rata dedere locum.

warnic. Annal. 1. 2. c. IV et ultimo.

dish

www.dacoromanica.ro

to DEMETRIU CANTEMIRU

tuia, pre o garla strinata, dar impresurata de atatea si atatu de in-tinso mlascini, incatu preste doue milliarie italiane in latu nu potitrece cu piciorulu. Are unu podu preste dens'a, de o structura fOrtevechia, precumu arata indestulu atatu tari'a lucrului, catu si mari-mea pietriloru din cari e facutu.

Tote aceste pen ael descrisse ape curgetOrie si statetOrie sunt plinede pesci frumosi, si mai allessu peraiele ce curgu din munti, au pas-travii cei mai cu gustu, lostOtie si lipeni. Acestu pesce la dillele depostu se adduce totu de a un'a viu pre cai, pentru mes'a domnesca.

BM, ape acids si minerali, Moldavi'a ori nu are, ori nu le a desco-peritu inca, pOte pentru co credo co ap'a Prutului este destulla dof .toria contra tuturoru bOleloru.

CAPU IV.

DESPRE TINUTURILE SI TERGURILE CELLE DE ACUMU ALLE MOLDAVIEI.

OdiniOra Moldavi'a se impartia in trei parti : in tidrr'a de josutidrea de susu, si ktssarabi'a, in cari se numerau preste to tu 23 tt-nuturi mai mici. Pr dupo ce a cadiutu Bassarabi'a prin tradarea luiAron voda, au remasu DomniloriiMoldaviei numai 19 linuturi, si niciacestea intregi.

Tidrea de josu coprinde 12 tinuturi mai mici.In midi-locu esteTinutulu Iassiloru. Aici este urbea Iassi, longa ap'a Bachluiu, cu

patru milliarie mai susu de versarea lui in Prutu. Aid e scaunulutierrei pre care l'a mutatu Stephanu voevodu din Suciav'a, pentruea se pOta apera, tierr'a mai bine din midi-loculu ei contra navalireiTurciloru si a Tatariloru, observandu co i venii mai cu greu a faceacésta din Suciav'a, atatu de departata de marginilebarbariloru. Mainainte de acesta era unu satu prostu , in care abia se assiediasseravreo trei séu patru tierrani; avea, si o mOra, in care era unu morariubetranu, numitu Ioanu, caruia i dicea si Iassi. Numele acestui omua voitu Domnulu se pastredie urbea ce a facutu densulu , in care aziditu mai antaiu o besereca care astadi e cathedrale , inchinata S.

www.dacoromanica.ro

DESCR1EREA MOLDAVIEI 11

Nicolau , si dupo aceea , si alte palate pentru sine si pentru boiariisei. ra Radulu Voda a incongiuratu Iassii cu muri , altii l'au infru-musetiatu cu alte ornamente si edificie publice, asia incatu si astadinumera mai multu de 40 de beserici , atätu de pétra Cita si delemnu , cea mai mare parte prea frumosu lucrate. Mai nainte cu 50de anni , numerandu-se , s'au gasitu 12 mii case private , ér apoi ,ardiêndu mai de multe ori si pustiindu-se prin incursele Tatarilorusi alle Poloniloru, de abia a remasu a trei'a parte nemistuitu?(Ose-bitu de curtea domnésca, care trage la sine veniturile din tóta tiérr'a,siede acolo si mitropolitulu tierrei, macaru-co nu are numele de mi-tropolitu allu lassiloru, ci allu Suciavei, vechiulu scaunu allu tierrei,ér in lassi nu e in adeveru de cAtu protopopia , precumu mai josuse va arretá mai pre largu.

Cu acestu ttnutu se marginesce la média-di2. TiNUTULU CARLIGATUREI, in care nu e nimicu de insemnatu, a-,

fara de Tdrgulu frumosu , optu ore de la Iassi spre Suciav'a , totulonga ap'a Bachluiu. In acestu targu se affla o casa domnésca, prestecare e pusu unu parcalabu.

Mai incolo spre apusu se intinde3. TiNUTULU ROMANULUI, cellu d'Antaiu in care s'au assiediatu ce-

tele Romaniloru carii s'au intorsu din Transilvani'a in urin'a incur-siuniloru lui Bathie, dandu-i numele loru cellu vechiu. Aici e Roma-nulu, Bonfiniu lu numesce Forum Romanorum, Vargu si scaunu ar-chiepiscopalu, la conflussulu Moldovei si Seretului. Doui parcalabise rânduescu de la domnia asupra acestui tArgu. Multi sustinu coaici s'aru fi assiediatu mai Ant'aiu pamentenii nostri reintorsi. Darnu toti sunt de acésta parere, pentru co nu departe de acolo se vedealtu locu, pre malulu resariténu ailu Seretului, numitu de locuitoriSmedorova, si ad credu unii co aru fi fostu intemeiata cea de intaiusi mai mare urbe. Adeverulu este, co acesta a fostu innoita mai tar-diu de Stefanu cellu mare si pusa érasi in vechi'a ei splendOre, dardupo clte-va dieci de anni Petru Voda Raresiu , nu se scie din cecausa, a resipit'o érasi, si pre locuitori i-a stramutatu la Romanu.

Cu acesta se margin esce spre resaritu sub tinutulu Iassiloru si allu

Carligaturei,

www.dacoromanica.ro

12 DEMETRIU CANTEMIRU

4. TtNUTULU VASLUIULUI. In acestu tinutu este Vasluiulu, 12 Ore

de la Iassi , pre drumulu Dunarei , la gur'a apei Vasluiu , unde seversa in liarladu ; era cate odata scaunu domnescu, unde si acumusunt casele de fac,ia. Dupo ce domni'a s'a assiediatu in Iassi, la Vas-luiu se randuesce unu parcalabu.

Spre media-di se intinde de a lungulu

5. TINUTULU TUTOVEI, numitu asia de la ap'a Tulov'a, care curge

prin midi-loculu lui. Scaunulu tinutului este Barladula longa ap'acu acellasi nume. Barladulu era odata mare, er acumu e cadiutu silipsitu de teite frumusetiele. Acesta e scaunulu vornicului de tiereade josu, dar fiindu ellu de a pururea pre longa curte, se randuescuin locu-i doui alti vornici mai mid.

Unu milliariu de locu mai josu la acellasi malu se vedu remasi-tiele unei cetati fOrte vechi, ce se dice astadi Cetate de pamentu. Darnu s'a aflatu nici o temelia de casa, nici vre unu altu monumentu,din care se se póta cuneisceluminatu de eine se fi fostu zidita, co nueste alta de catu unu zidu de paméntu, de unde pOte nu fora cuvéntucredemu, co acelle zidiri voru fi fostu facute in timpurile vechi decotra locuitorii tierrei, spre a respinge incursiunile Tatariloru.

6. TiNUTULU TECUCIULUI, se marginesce despre a pusu cu Barladulu ;

tinutu mare, dar nu are altu nimicu de insemnatu, de catu miculutergu Tecuciu, longa ap'a Barladulu, optu Ore de la Barladu pre dru-mulu Galatiloru. Nu are muri; aici siedu doui parcalabi

In malulu Seretului spre apusu este

7. TINUTULU PUTNEI, se vede co-si are numele de la ap'a Putnei (1).

Aid este Focsianii, têrgusioru longa riulu Milcovu la marginile tier-roi romanesci. Starostele de aici administra tinutulu. Adjudv,/u, tkr-gusioru pucinu insemnatu, pre Seretu in susu. La piciorulu munte-lui Vrancei, nu de parte de Mira, monastire intemeiata de principeleConstantinu Cantemiru de fericita memoria , se vedu ruinele uneicetati fOrte vechi, dar nu s'a pututu afllá vreo urma, nici de timpuluzidirei nici alu ziditoriului. Loculu se chiama astadi Craciuna.

I Se vedu Inca urmele unui vechiu Wrgu cu acestu numc, totu in partca undese pane Poloda Lamm antice.

www.dacoromanica.ro


La cellu-l-altu malu allu Seretului, la midi-locu intre Seretu, Du-nare si Prutu, este

8. TiNUTUTU CovraLumLui , care se chiama asia de la siantiulaCovurluiu , care de si se intinde pre unu spatlu de optu 6re , e maimultu uscatu decatu cu apa. Aci merita mentiune tOrgulu Galatii ,

care de si e de o structura si marime pucinu insemnata, dar e pia-ti'a cea mai celebra pre tote. Dunarea. Ad desbarca, de doue si detrei ori pre fia-care annu, vase, nu numai din locurile vecine alle Ma-rei negre, din Crime'a, Trapezuntu, Sinope, Constantinopole, dar sidin Egiptu si din insasi Barbari'a, si se intorcu incarcate cu lemnude la Moldov'a, stejaru, cornu, bradu, cumu si cu miere, céra, sare,untu, nitru si bucate, din care nu pucinu folosu scotu toti locuitoriiMoldaviei. Nu departe de Galati, la gur'a Seretului despre resaritu,se vedu ruinele unei celAti vechi, care astadi locuitorii o numescuGiergina. Cumu co acOsta cetate a fostu intemeiata pre timpulu luiTraianu, ne incredintiéza monetele descoperite acolo in timpulu no-stru, dar si o marmura cu urmatOri'a inscriptiune :

IMP. C/ESARI. DIV. FILIO. NERVE. TRAIANO.AUGUSTO. GERM. DA.CICO. PONT. MAX. FEL. B. DICT.

XVI. IMP. VI. CONS. VII. P. P. CAL-PURNIO. PUBLIO. MARCO. C. AURELIO. RUFO. (i)

De asupr'a acestuia pre Prutu esteQ. TiNUTULU FALCIILORU, in care este Falai, tergu frumosu longa

Prutu. Cumu-co aici au siediutu odini6ra Taifalii , me incredintiédiaurmele unei cetitti vechi, ce am descoperitu eu insumi nu departe deacolo. Ceteam odata intr'o istoria manuscripta a lui Erodotu, cumu-co bellicOs'a gin te a Taifaliloru locuik la Prutu, calle de trei dile dela Dunare, siar fi ziditu si o cetate mare. Neputêndu eu gasi urmeleei nicaiurea la ciimpu, am trimisu vro cati-va Omeni cunoscetori ai

(I) Traianu n'a purtatu allu VII consulatu. Asia dar in locu de FEL. etc. (pentruco Fel. B. Dict. nu insemnódia nimicu) cetesce: TRIBVNIC. POT. XVI. IMP. VI.CONS. VI. : asia se potrivesce.

Acésta nota marginale e a copiatoriului Ms. 4o.In giurulu acestui locu se pune invechi'a descriere a Daciei, Zuszdava.

www.dacoromanica.ro

14 DgMETRIU CANTEM1RU

locuriloru, ci se cerceleze in padurele celle de pre longa Prutu, dOrvoru puté affli niscaiva semne din cari se se póta stabili cu Ore-car ecertitudine adeveratulu locu allu acellei cetati. Si viindu inapoi, eispusera co, in padurele cello mai dese, despre apusu, in coprinsulude cinci milliarie ital. de a lungulu ap3i , au gasitu fundamente demuri si de turnuri, zidite cu p6tra arsa, earl, de si nu se mai vedualto urme in campurile de la midi-locu, au form'a unui cercu lun-garetiu. Afara de acésta, opiniunea mea se mai intaresee si prin nu-mirea de astadi a acestui tfnutu , pen tru co clupa assemenarea nu-melui e probabile co Falcii vine de la Taifali'a. ,

Mai susu in laintrulu tfnutului este Hussii, unu têrgusioru micu,dar seaunu episcopescu , insemnatu numai prin resbellulu in carePetru cellu mare, autocratorulu Russiei, cu o mica ostire a sustfnutusi respinsu cu taria patru dde de a randulu, mai adesu repetitele at-tacuri alio Turciloru, la annulu 1711. Nu departe de acestu locu sevede o movila mare facuta de maim de omu, care o numescu TatariiChan Tepesi, ér locuitorii movil' a Rabaii. In catu pentru originea ei,sunt varie opiniuni. Unii dicu co Moldovenii aru fi stinsu aci preunu Ore-care chanu allu Tatariloru cu tOta ostirea sa, si co intru a-ducere a minte s'ar fi ridicatu acésta movila; altii spunu co o reginaa Scythiloru, anume Rabaia, scullandu-se contr'a Scythiloru ce lo-cuiau atuuei in Moldavi'a, si ajungêndu cu Ostea pen ad, ar fi peritu,si ad o aru fi ingropatu ai soi Care este adeverulu, nu potu spuneintr'o istoria atatu de in tunecata.

Cu acestu tfnutu se marginesce la m6dia-nOpte10. TiNUTULIS LAPUSNEI. De acesta se tinea odiniOra Tighinea, Tur-

cii i dicu Benderu, care mai inainte inca era forte intarita, er Turciio intarira acumu si mai multu la Nistru; in timpurile nOstre a fostuloculu de scapare a regelui Sveciei in fug'a sea dupo batai'a de laPultav'a. Turcii pen a nu li se suppune, adesu dar indesiertu baturaacésta cetate, dar ceea ce nu putura cu forti'a, castigara in urma prinfraud'a si perfidi'a lui Aron voda, caruia Moldovenii, dissera tirannu,pentru co acesta fiindu scossu din tierra pentru crudimea si tiranni'acu care se purti cotra Moldoveni, a fugitu la imperatulu turcescu si-'ipromise co, de-lu va restitui in doninia, va (la Tighinea cea de a-

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA MOLDAVIEI 15

tate oH ceruta impreuna cu 12 sate si i-o va don& in possessiuneperpetua. Placêndu Sultanului acestu daru, pe Aron lu puse 6rasi indomnia, ér pentru pretiulu ostenellei salle lua cea de antaiu cetatea tierrei si mai mare intaritura a ei contr'a Poloniloru si contr'a Ta-tariloru (1).

Ast-feliu astadi Lapusn'a este loculu cellu mai de frunte allu tt-nutului, la riulu de acellasi nuthe. Doui parcalabi randuiti de Dorn-nulu ingrigescu de trebile tinutului. Apoi Chisineulu, la ap'a Bicu lu,targuletiu de pucina importantia. Nu departe de ad se vede unu strude pietre forte mari, assiediate in linia drépta, cá si cumu aru fi puseinadinsu de maim de omu. Inse atatu marimea pietriloru , catu silungimea seriei, nu ne lassa a crede acésta. Pentru co unele dintein-sele sunt in patru coltiuri de cate trei si patru coti de mari, si se-riea lora se intinde presto Nistru pen in Crime'a. In limb'a tierreiserchiarna chieile Bicului, si prostimea crede co este o lucrare a cel-loru necurati, carii aru fi conjurati se astupe ap'a Bicului. Cu adeve-ratu este co, mai multi Domni au cercatu se astupe albi'a acesteape, care curge o buna bucata printre munti , vrênclu a preface inbalta locurile de acolo, cad nu sunt bune de catu pentru fkatie ,

dar acestu lucra nici odata nu s'a pututu adduce la calle.Din susu de acesta pe Nistru zace11. TiNUTULU ORCHEIULL1l. POrta acestu nume dela tergulu Orchei,

langa ap'a Reutulu, tergu nu mare, dar frumosu, si avéndu cu indes-tullare tote cello necessarie vietii ominesci. Nutrimentu de ajunsui da laculu Orcheiului, nu departe de térgu spre resaritu, si frumOs'ainsula ce e formata inteinsulu , si despre care vorbiramu mai prelargu mai susu la Capu III (2).

Tinutulu cellu mai de pre urma ce este pre malulu Nistrului , obuccata buna de calle, e :

(1) In vechi'a descriere a Daciei se vede in loculu unde a fostu Zargidava , de sil'ighinea séu Elenderulu e pusu la malulu apusanu allu Nistrului, ér Zargidava la cellaresarittinu allu Prutului (pdte din err6rea tipariului s6u a autorului).

(2) Pre malulu apusenu allu lacului se vedu in midi-loculu paduriloru celloru desseurmele unei vechi cetiti, pe care locuitorii o numescu Orchei. Judecilndu dupe positiu.nea locului, ea respunde cu Petrodava vechei Daciel(

www.dacoromanica.ro

I f; DEMETIUU CANTENI1RU

12. TiNUTULU SOROCE1. Scaunulu lui este Soroca, (1) odinióra Alchio-

nia, longa Nistru, sub délu, pre unu siessu; Soroc'a e mica, dar dupoLimpulu in care a fostu zidita, forte tare. Are unu muru in patru An_ghiuri, fOrte tare si aperatu de tumuli fOrte inalte, ziditu cu bicasie,de cari sunt pline délurile de prin pregiuru. Partea din susu a aces-tui ttnutu nu se pOte cultiva pentru lips'a de lemne si de apa, si a-cesta e unieulu , dar nu atatu de mare , desiertu allu Moldaviei. Inchartele geographice celle bune e si insemnata acesta parte de locucá desiertu.

Dupo perderea Tighinei, acesta cetate ne fiindu de pucina impor-tantia in contra Poloniloru, Domnulu assiedia acollo doui prefectimilitari.

Tierr'a de susu coprinde siepte ttnuturi mai mici1. TiNUTULU CHOT1NLILLII, care se intinde pre din susu de allu So-

rocei,pre longa Nistru, spre media-nOpte. Aici este Cho tinulu, cetatepe Nistru de cotra Cameniti'a, ce se numera intre celle mai mari ce-tatialle Moldaviei (2). Acésta era mai inainte intarita despre apusuen muri inalti si siantiuri adenci , éro dEspre resaritu natur'ainsasi o intarisse prin rip'a cea repede a Nistrului si prin stan-cue ei , dar in cellu din urma resbellu ce avura RUSSI1 cu Turcii,luftndu acestia cetatea la 1712, dertmara zidurile de partea din dice,er de cea-l-alta parte atata o intarira cu noue lucrftri dupo datin'ade acumu, larginduo mai multu de jumetate. in catu astadi meritaa se numi cea mai frumOsa si mai tare in tre cetatile Moldaviei. Canduera sub ascultarea Dommloru Moldaviei , paz'a ei era incredintiataunui comandante deosebitu , er de candu o au luatu Turcii, o gu-verna unu pasia turcescu contr'a assiediaminteloru de pace ce le-aassera0 cu Polonii, cánici odiniOra in ceta tile Moldaviei se nu se as-siedie ostire turcésca (3).

(I) N'am pututu affla, dc unde Nicol. Coainu, scriitoriu rnoldovdnu, dice co iii ve-chin se numia OlchioniaMn descricrea Daciei se pune acollo unde a fostu odinidraCarsidava. Marginale trassa cu cruce in Ms. Ed.

(2) Pare a fl Triphulum sat Arcobadava Daciei antice, dhca Clcpidava , dupa opi-niunea lui Matt. Pretor, este Cameniti'a , cu tOte co acest'a e in partea nwridionale,ér nu boreale a Nistrului. Marginale trassa cu cruce in Ms. Ed.

(3) Acésta dauna sufferi Moldavi'a din caus'a defectiunei salle. Nola in M. 4o.

www.dacoromanica.ro

DESCHIEREA MOLDAVIE1 17

Spre apusu urmedia2. TiNUTULU DOROCHOIULUI, in care este Doroehoiulu, Vargu puginu

insemnatu, nu departe de sorgintile Jijiei. Aici e scaunulu vornicu-lui de tierr'a de susu, care fiindu pururea occupatu la curte, e inlo-cuitu prin doui vornici mai mici.

Stephaneseii, tkgusioru longa Prutu, in care Turcii , curatinduriulu, se dice co aru fi facutu unu stabilimentu navale si unu maga-zinu pentru ostirea din Chotinu.

Mai in giosu3. TINUTULU HARLAULUI. Aici e Hârlâulu, targusioru micu, pre care

lu administra unu deosebitu parcalabu. Targulu Cotnarii este me-morabile pentru viile sélle cari intrecu pre tOte celle-lalte. Adrninis-tratiunea lui e incredintiata marelui pacharnicu. Locuitorii catholiciau aici beserici de petra pre-frumosu zidite.

Targulu Botosianii, alle carui venituri si alle partiloru lui de itn_pregiuru le trage DOrnn'a. er pen tru stringerea loru e r'an luitu uriudeosebitu camerasiu.

Aceste tinuturi le incinge cá o cor(nia4. TiNUTULU GERNAUTtLORU, care se intinde de a lungulu margini-

loru Polontei. TArgulu cellu mai insemnatu e Cernautii, pre malulude média-nOpte allu Prutului , administratiunea lui e incredintiatamarelui spatariu. AprOpe de satulu Cozminu, longa ap'a Cuciurulu,nu departe de versarea ei in Prutu, se vedu ruinele unei cetati fôrtevechi, dar cu tOte cercetkile ce amu facutu, n'am pututu affla vreourma de intemeiatorii ei.

Pre malulu Seretului despre apusu urmédia5. TtNUTULU SUCIANTEI, in care insemndmu Suciav'a, odinióra capi-

tal'a Moldaviei, scaunulu domniei si allu mitropolitului, er astadimai tOta zace in ruine. Ea e situata longa ap'a Suciav'a, de la caresi orasiulu s'a numitu asia pre unu délu netedu , impresurata cumuri inalti si siantiuri (1). Suciav'a aye& pre vallea délului unu sub-urbiu fOrte intinsu. Mara de curtea domnésca, si casele boiariloru ,

se numerau aici patru-dieci de beserici de petra, mai multe de lemnu,

(1) Dupa positiunea locului si dre care assemenare a numelui 0 asiu crude dreptu.Sanclava vechei Dacie.

2

,

,

www.dacoromanica.ro


14 mii case private , cari tote au cadiutu dupa stramutarea scaunu-lui domnescu. Astadi sta sub ingrigirea Hatmanului.

Nu departe de Suciav'a, longa apele Suciav'a si Seretu, in cotuluSeretului, uncle acesta se intOrce spre média-df, este Radautii, tftrgusi scaunu episcopescu.

AprOpe din giosu este6. TINUTULU ligMTIULUI, care se intinde o bucata buna intre apele

Moldov'a si Bistriti'a. Acf este Némtiulu, cetate pre unu d61u inaltulonga ap'a cu acestu nume , care din fire este asia de tare , in cft.tu

pOte se infrunte cu mftndria ver-ce attacu ostile. Ea a fostu iEnpre-surata de multe ori, dar luatanumai de aOue ori, odata de Turci subimperiulu lui Suleimanu, si odata in timpurile nOstre de Ioanu So-biesky, regale Poloniei, si nici atunci n'ar fi luat'o, d6ca puginii Mol-doveni ce erau inteins'a , dupo o impresurare de mai multe dale,n'aru fi fostu siliti de fOme a o inchinft Poloniloru. Mai nainte eraimpregiurata cu doue ziduri , si avek numai o pOrta, ér dupo aceeaTurcii stricftndu zidulu cellu pre din afara, a remasu acumu Moldo-veniloru numai cellu din laintru. Pftna a nu fi Moldavi'a supusa Tur-ciloru, la ver-ce intémplare de resbellu, Domnii 'si tramittea copiiisi visteri'a acollo cá inteo cetate nebiruita. Inca si acumu este pen-tru locuitori la ori si ce timpu de resmeritia unu locu fOrte sigurude scapare. Pentru aceea si Domnii mai inainte au ziditu intr'ins'acase mari, cari si acumu se potu vedO, dar nu au purtarea de grige celi se cade. Dreptu din collo la ap'a Bistriti'a este tftrgulu Piétea.

In fine,7. TINUTULU BACAULUI, preste care este unu vornicu, cu scaunulu

in BacCui, tftrgu situatu intr'o insula a riului Bistritiei , vestitu pen-tru abundanti'a mereloru si altoru fructe. Are si unu episcopu catho-lieu, care se numesce de Bacãu, pentru co in tinuturile de pre longamunte sunt multi supusi moldoveni, numiti catholici dupo nationa-fitatea si religiunea loru, pre carii i'a assiediatu acollo Stefanu Voda,dupo ce a biruitu pe Matthia regele ungurescu, si i-a impartftu pre-la boiarii sei. Este de insemnatu satulu Cantemiresciloru din tinutuluRomanu, numitu Pharaoni, ai carui locuitori mai bine de 200 fami-lia toti sunt catholici, si au o besereca de pgra fOrte ochia. Ocn'a

www.dacoromanica.ro

1ESCR1EREA MOLbAVIEI 19

si Trotusiulu longa ap'a Trotusiu, targuri memorabili pentru salineleescelente ce se gasescu impregiurululoru. Pre aici e intrarea cea mailarga din Moldavi'a in Transilvani'a.

Bassarabra era odinióra a treia parte a Moldavei. Totu pamén-tulu ei este siessu, nu are déluri nici codri, se adapa numai cu Ial-puchulu, care curge necontenitu ; neavéndu riuri nici Antftni , ca sescape de lipsa de apa, locuitorii sunt nevoiti a sapá putiuri forte a-dOnei, si in locu de lemne se folosescu cu baleg'a viteloru, cu acéstadupa ce o usuca la sOre, 'si incaldiescu colibele.ticesta parte de tierrafu subjugata de Turci inamte de a li se suppune tOta Mo1davi'2As-tadi nu mai sta sub domni'a Moldaviei, cu tote ca orasiele si satelede pre I onga Dunare pOna in dio'a de astadi sunt pline de Moldovenicarii urmeza legea crestina si rabda tirani'a Turciloru si a TatariloruCeilalti locuitori sunt parte Tatari , parte Turci , suppusi asculta.reiSerascherului. Bassarabi'a se imparte astadi in patru Unuturi : alluBudjaculuiAchermanului, allu Chiliei si Ismailului.

In midi-loculu acestei parti de pam'entu este1. BUDJACULU care s'a datu spre locuintia Tatariloru de Nogaia, carii

se (lieu unii de Budjacu , altii de Belgradu , pentru co pe la annuluHegirei 976, adeca 1568 de la nascerea Domnului, chanulu Crimeeicorcandu, din ordinea luiSelirau II, se impreuneze Donulu cu. Volga,mai bine de trei dieci mii familie de Tatari Nogai , din cei ce erausuppusi imperiului russescu, se desfacura de Russi si se retrasserain Crime'a. Dar flindu-co in ac6sta peninsula nu incapeau, li se detealtu locu de assediare in tinutulu Budjacului. In curgerea timpului,mai venindu apoi si alte mai multe familie din Nogaia , asia se im-multira acesti Tatari, incatu Astadi mai co nu sun t mai pucini la nu-meru de catu celle-l-alte Circle scitice. Se impartu in doue spice, Orak-

ugli si Orurnbet-ugli, si-si pastrOza genealogiele cu ingrigire. Dupadatin'a loru parintesca, viétra si-o petrecu pre campu liberu; tArgurinu au, afara de Causiani longa riulu Boma, care attinge prea pucinuacestu pam6ntu. Dar cum co acesta provincia se bucuri odiniOra deorasie destullu de frumOse, se vede luminatu din ruinele vechieloruzidiri ce se gasescu pre ici si pre collea, intre altele ruinele unei preavechi cetAti la malulu Nistrului, care se chiamaastadi Tartairpunar,

www.dacoromanica.ro

20 DEMETRITJ CANTEM1RU

adeca putiulu Tatariloru. Aceste ruine se affla de a supea pre ostanca forte inalta, din allu carei picioru curge o sorginte fOrte Ern-pede. Dar nici o inscriptiune nici alta urma de eine ar fi inteineiata,nu s'a pututu descoperi. Nu departe de gur'a Ialpuchului inca se ga-sescu urmele unei cetati mai vechi, cari de comunu se chiama Tint.Stefanu cellu Mare o ridicasse din ruine, Or dupo aceea Turcii o as-semenara paméntului, incâtu astadi de abia i se pOte arreta loculuuncle a fostu. Din ruinele ei se ridica unu altu targu in dreptulu cel-lui vechiu, care infloresce si astadi si se chiama Tobacu, langa Marea-negra, pOte in loculu unde era vechiulu Aepoliu.

2. TINUTULU ACHERMANULUI. Aici e Achermanuta, locuitorii i dicu

Cetate-Alba, Romanii i dicea Alba-Iulia, Grecii Moncastron, PoloniiBielogradu, pe tiermurii marei negre, cetate destullu de mare si fOrteintarita. Candu se tinea de Moldavi'a, o guvernd marele logofetu;astadi o guverna unu Aga de ianiciari. In timpulu din urma s'a renu-mi tu prin Santulu Ioane cellu nou, care a sufferitu mOrte de martirusub tirani'a turcesca. Remasitiele acestuia faceOrie de minuni im-preuna cu te oclOrele daruite din indurarea Domniloru, le-a luatusi le-a dussu din Moldave a loane Sobiesky, regele Poloniei, pre canduse lauda, co ellu se ostia pentru besereca si pen tru Christa, dandu-iajutOrie banesci pap'a de la Rom'a.

Mai in giosu pre tiermurii Dunarei se intinde3. TiNUTULU CHILIEI. Aici e cetatea cea de frunte Chilia (1), odiniOra

(1). Moldovenii si Turcii dicu Kilia, Grecii de astadi Lycostomon (reu, dupo parereamea, altii Lytrostomon si Lythostroton, vedi Leunclaviu Pand, 116). Bonfiniu cu unitvre s'o chiame Achillea ; Stanislau Sarniciu vr6 se crOda ck ac6sta ar fi cetatea Tomos,celebra prin essiliulu lui Ovidiu Nasone. Care d'in aceste differite opiniuni alle auto-riloru se Ila mai intemeiata, eu unulu nu potu se judecu. AvOndu inse 6re-care cu-noscintia a acestoru locuri, nu ne induoimu a spune ce credemu. Daca cetatea Tomi,faimOsa prin essiliulu poetului Ovidiu, e numai un'a singura, apoi ea negressitu nupote fi aceea care in tabl'a descrierei Mysiei vechi se assi6dia la midi-loculu tierrei'la riulu Naxu, cO-ci istoricii carii facu mentiune de acea cetate, aréta chiaru contra-riulu, si mai cu sérna Ovidiu insusi spune ca e essilatu in paméntulu sarmaticu : Nemea sarmaticum contegat ossa solum. (Nu cumva 6ssele inel se le accoperia pamén-tutu sarmaticu.) Asia-dara si cetatea Tomi era in Sarmati' Acellasi poctu descrieapele Sarmatiei, adeca Tyrate si Boristene, care vede ori-cine, cAtu suntu de departate(le Naxulu Mysiei. Acésta se confirma si prin epitafiulu poetului, taiatu in pétra, ce

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA BIOLDAV1E1 21

Lycostomon, la gur'a septentrionale a Dunarei, numita totuastu-felude corabiarii greci, pentru cb se pare cb-si v6rsa ap'a cá dinteo gurade lupu. Ea nu este asia de mare, dar e o piatia celebra, cercetatanu numai de vasele cetatiloru maritime de prin pregiuru , dar si dealtele mai departate , de la Egiptu , Veneti'a si Ragus'a, can se in-carca de ad eu cOra si cu pei crude de boui.

Locuitorii sunt nu numai Turci, ci si Evrei, erestini, Armeni, sialtii de alte natiuni, pre carii toti administra unu Nasir. Pre tim-pulu imperatiei lui Suleimanu Moldovenii o au prefacutu in cenusia,si de atunci n'a mai pututu ajunge la stralucirea ei de mai inainte.

Pre tiermurii Dunarei din laintru este :4. TINUTULU IsmamuLm. Aci merita a insemna:

caruia Moldovenii dicea odinióra Snzilu, cetate carenu e de despretiuitu, cu Oste turcesca comandata de unu Mutecveli.

Cartalu, la Dunare, undo se versa Talpuchulu, in dreptulu Isaccei,intaritura nu prea insemnata. La 1711, eändu avura Turcii resbellueu Russii, ad facura unu podu preste Dunare spre a trece ostirea in

ni-In Lett cunoscutu Stanislau Sarniciu, spuindu-ne cumin unu nobile polonu desco-peri la Isac o pétra cu urmatOria inscriptiune:

Aci zace poetulu, pre care urgi'a Cesarelui lu scAsse din paméntulupatriei. De cAteori bietulu a vrutu se mOra in pamántulu nascerei, dar in desiertu: eta loculu ce-idete s6rtea. Poetulu mai spune , ce nenorocire e a trai intre Bessi si Geti. De underesults invederatu, co ellu a fostu essilatu in Sarmati'a, la Tyrate sett la Boristene, undeera acea cetate nurnita Tomi. Dar se cercetAmu pe scriitorii vechi. Sozornenu, istor. ec-cies. cartea VI, c. 20, scriindu despre locuinti'a Scitiloru, ac6sta ginte, dice, are maimultc orasie, sate si castelle , dar cea mai de frunte este Tomi. cetate mare si avuta,assiediata la marea ndgra, din vechiu si 'Ana astadi are aici seaunulu sen unu epts-copu, care sta in fruntea besericei intregei ginte. Deci in timpulu de care vorbimu(adeca sub imperiulu lui Valentinianu si Valente) administrtt beseree'a Britannione ;atunci venisse la Tomi si imperatulu Valente, si merg6ndu la besereca, episcopulu nuvoi se se impreune cu densulu cá unu Arianu ce era. deci lassAndu pre imperatulusinguru, ellu treeü cu totu poporulu in alta besereca. ManiAndu-se imperatulu tramisein essiliu pe Britannione, dar nu trech multu si-i dete voia se e reintOrca, pentru cavedi6ndu, credu eu, mAchnirea Scitiloru din caus'a essiliului episcopului, nu puciuttse temea de Sciti, carii era unu poporu tare, si dupa positinnea locului , neeessariu

itnperiului romanu, pentru a irnpedeca si respinge attacurile barbariloru ce locuiau inacelle pkrti de locu. Astfeliu impedecà ince/Tama imperatului acestu Britannione, omuinsemnatu in t6te, si plinu de virtuti, in cAtu '1u laudau Mae Scitii.

www.dacoromanica.ro

22 DEMETR1U CANTEMIRU

Moldavi'a. Pentru paz'a cetatii e randuitu unu comendante numituDizdax.

Reni, cumu i dicea Mc)] dovenii , r Turcii i dtcu Timarova, cetatede aceeasi ordine, nu departe de gur'a Prutului in Dunare. De si stasub puterea turcósca, nu se afla ad nici unu turcu ; ostasii toti suntcrestini, toti Moldoveni, prefectulu loru, totu crestinu, numitu Bes-

Iiagasi,sLa sub pasi'a dela Silistria, care totu de a un'a e seraschieriu:-Acestea era mai tóte cetatile si orasiele Moldaviei, cari infloria pre

candu era libere, si apoi au cadiutu prin tirani'a cea nedrdpta si ini-mica inflorirei lucrului publicu. Despre intemeiatorii loru tacu isto-ricii vechi si noui, inscriptiuni si monuraente inca nu se descopere.Nici o urma din care se se póta vedé timpulu ski poporulu ce le auintemeiatu, nici o inscriptiune pre muri, afara numai candu vre unuprincipe le a restauratu. Numai Suciav'a are in zidurile ei o petra mare,

in care sun t sapate siepte turnuri,'accoperite cu ua corOna imperiale,pe care o tinu doui lei. Afara de acésta, se mai_vede in temeli'a turnu-riloru o pétra, in care stau doui pesci solzosi, cu capetele in josu sicu côdele in susu, si sub densii capulu unui bourn, dr in cOrnele a-cestuia o stea eu siesse radie. Fiindu inse cb capulu de bouru s'a as-siediatu ci sterna a tierrei numai dupo a dOu'a venire a Romaniloruin Moldavi'a , precumu arretaramu la Cap. I, se intiellege co aceapOtra inca arréta mai multu innoirea ziduriloru, de catu intemeiarealoru. Apoi toti istoricii nostri sunt inteunu cuvêntu, cum co Moldo-venii, cându se intOrsera din Mararnuresin in vechi'a lorupatria, augasitu orasie si cetati desierte de locuitori, de unde se vede co inte-meiarea datéza din timpuri mai departate. Acésta se mai probéza siprin modulu structurei ziduriloru in celle mai multe cetati, caH nusémena decatu a architectura romana, afara de prea pucine de cariarretaramu mai susu ca sunt ficute mai in urma spre aperare in con-tra incursiuniloru tatare. Dar prob'a cea mai de frunte sunt martu-Hole celloru mai buni istorici romani, din cari se vede co, impera-tulu Traianu a addusu in Daci'a mari colonie romane, si urmatoriuluseu Adrianu, cedéndu barbariloru mai multe provincie orientali, afostu opritu de a parasl Daei'a numai de frica se nu fia nimicite de

www.dacoromanica.ro


barbari acelle colonie. Adauge apoi monumentulu sempiternu alluacestui lucru, adeca

VALLULU 1MPERATULUI TRAIANU, care pen in dio'a de astadi pastréza

numele intemeiatoriului seu, despre care me miru cumu de nu me-mordza nici unulu din vechii seu nouii istorici. Acesta, dupo cumul'am vediutu eu insuini, incepe cu doue siantiuri de la Petrovaradinuin Ungari'a, si de ad i. pen la muntii Demarca" adeca pen la Pórt'ade ferru, se intinde apoi cá unu simplu siantiu prin tóta Romani'asi Moldavi'a , taia prin Prutu la satulu lui Traianu , prin Botna latargulu Causiani , si trecendu prin t6ta Tatari'a, se termina la ap'aDonului. Pen astadi are o adencime de 12 coti, de unde nu fora cu-vêntu putemu cullege, co spatiulu vallului candu s'a facutu, va fi fostuinca pre atatu de latu si profundu. Care asia fiindu, nu se póte ad-mitte de locu aceea ce voira unii se affirme (i), co orasiele Moldavieiaru fi fostu intemeiate de Genuesi. Pentru ch ostirea romana care dea pururea se affla acollo assiediata in mare numeru , n'ar fi pututustafara orasie si fara acopereméntu, si nici se pole crede co Genuesii,carii numai pentru negotiu venii de se assiedii la mare, aru fi pe-trunsu in interiorulu Moldaviei, si co aru fi intemeiatu orasie in lo-curi ce servescu mai multu pentru agricultura deca.tu pentru comer-ciu. Era daca ar sustine cineva, co elle aru EL intemeiate de Dacii ceivechi, pre candu lucrurile loru infloriau pre timpulu domniei lui De-cebalu, si co dupo aceea le au occupatu Romanii si au assiediatu in-tr'insele colonie, noi unii n'amu cutedia se contradfcemu.

CAPU V.

DESPRE MUNTII SI MINERELE MOLDAVIE1.

Despre appusu , unde Transilvani'a se marginesce cu Romani'a ,

Moldavi'a mai presto totu e impresurata cu munti inalti, de undo

(I) Bietski, p. 239, dice, c6 Pacinatii si Comanii aru fi Litvani, carii dupo ce au es-situ din partite Bosporului Cimmerianu, mai antaiu legara amicitia cu Genuesii carttinea Bosporulu , si có acestia impreuna cu Moldovenii si Bessarabenii aru fi ziditucetatile Mancob, Kerkel, Krim, Azomt, Calra, CharaVoncastrw si Tergoviscea s. c

www.dacoromanica.ro

24 DE METRIC CANTEM1RU

Romanii o numia si Daci'a muntOsa; r cea-lalta parte a ei despreresaritu, are campi forte producetori. Muntii sunt, invescuti din firecu arbori frugiferi, sipomi, cari pre aiurea cauta ai produce prin arte.Printre munti curgu pêraele celle mai limpedi, cari se versa de susucu sunetu desfetatu si assemena aceste parti de locu cu celle maifrumOse gradini. Campii dau cu indestullare semenaturi, pecari ae-rulu rece allu muntelui nu le lassa a cresce.

Muntele cellu mai inaltu este Ciahldulu , care de era cunoscutucelloru vechi, nu era se fia mai pucinu celebru in fabulele loru, deeau Olimpulu, Pindulu sêu Pelia. Elln se affia in tinutulu Nemtiu-lui, nu departe de sorgintea Taslaului; midi-loculu lui totdeauna eacoperitu de nea, er verfulu lui nici odata, pentru cb pare a fi maiinallu de catu nuorii cei de nea. Din pisculu lui, care se inaltia fOrtein forrn'a unui turnu, se versa unu perOu firte limpede, si cu maresunetu se repede presto stanci in Taslau. In midi-loculu ilfltelui

se veclo o statua de pétra, fOrte vechia, de cinci cold malta, care re-presenta o baba incungiurata de 20 oi; dintru a eareia parte firéscacurge necontenitu unu isvoru de apa, si cu greu pOte cineva se in-tiellega, déca natur'a si-a aretatu in acestu monumentu jocurile salle,sell dem s'a lucratu astu-feliu prin maim vreunui maiestru iseusitu.Pentru cb acésta statue nu are o base pre care se fia assiediata, ci eimpreuna crescuta cu restulu stancei, ér pantecele si spatele i suntlibere, si macar de s'ar admitte cb crepaturile s'aru fi unsu cu Orecare varu artificiosu, precumu insine nu negamu co assemini des-eoperiri alle celloru vechi se voru fi perdutu in cursulu timpului, dartotu nu pOte lesne se se intielléga, in ce chipu acellu canallu s'a ad-dussu prin picioru in partea naturei, pentru co prin pregiuru nica-iure nu se vedu urme de fontana seu vre o albia de apa. Se pOte cuadeveratu se fia servitu paganiloru pentru cultulu idoliloru, ai caruiservitori era obicinuiti ori prin midi-lOce firesci, ori prin farmece aface lucruri cari se educe minuni si cugetari de dumnedieire pentrumultimea cea lesne credietOria.

Makin:lea cea mare a muntelui se 'Ate cunOsce din aceea, cb ellutocmai de la Achermanu, care cetate este de 60 Ore departata de den-sulu, candu cerulu e limpede, la apunerea sOrelui, se OW vede Lola

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA. MOLDAV1EI 25

asia de curatu, ca si candu aru fi aprOpe, ceea ce nu sciu daca s'arputó dice si pentru celle mai vestite piscuri. Pre Muffle de prin pre .giuru se gasescu intiparite in pietre, urme de cai, de câni si de pas-seri, asseminea ca candu ar fi trecutu pre acollo vre o callarime mare.Locuitorii spunu multe fabule despre acestu lucru, dar care este a-deverulu, cerceteze scrutatorii naturei cei doritori de sciintia.

Mai este inca si unu altu jugu de munte, ce se numesce de locui-tori Incul, spre mêdia-nOpte, langa ap'a Cirimusiulu , in unghiuluunde se intélnescu marginile Moldaviei cu alle Poloniei si alle Tran-silvaniei, care pentru inaltime nu e de a se assemena cu cellu deäntiliu, dar nu mai puginu e de insemnatu pentru unu altu deosebitujocu allu naturei, care aiurea nu s'a mai vediutu. Adeca : locuitoriicullegu rou'a ce cade pe frundiele erbiloru mai nainte de a resarisOrele, si puindu-o intr'unu vasu, gasescu pre de a supr'a apei plu-tindu cellu mai frurnosu untu,4care nici la mirosu, nici la fl6re, nicila gust u, nu se deosebesce de untulu celu-altu. Dar acésta nu se facepreste totu anulu, ci numai in trei luni, martiu, aprile si maiu, ér incelle-alte luni mai umede séu mai nide nimicu assemineaTnu se affla.Untulu acesta are in sine atala putere nutritiva, in catu ouile suin-du-se la munte spre pasiune in acellu timpu, se innéca de mult'agrassime. Pentru aceea pastorii, carii sciu acésta, 'si oprescu turmelein lunile acellea numai la pOlele muntelui.

Muntiloru nostri nu lipsescu nici acelle daruri cari aducu muntii,adeca minerele metalice. Inse in timpurile vechi, ataluindestullareaDomniloru, catu si lips'a de baiasi, opria saparea loru. Er in timpu-rile nOstre au impedecatu pre Moldoveni sciut'a lacomia a Turciloru,si fric'a co de voru ambli sapandu, voru perde impreuna cu tiérr'asi ostenél'a si fructele ei. Dar cum co muntii nu sunt seraci de acestufeliu de comori subterrane, ne adeveréza paraele ce curgu din tr'insii.Pentru co acellea fiindu anguste, si impléndu-se de multe oricu apade plOia s6u cu topirea ometului, se versa din gtirl'a loru, si dupece scadu érasi retrag8ndu-se in albi'a loru, remane in loculu undes'au versatu, arina, in care se gasescu multime de grauntie de cellumai curatu auru, pre care le stringu ciganii, si curatindu-le, seotuauru dintr'insele, in ca.tu potu se aduca Dómnei, sogiei Domnului, in

www.dacoromanica.ro


totu anulu in locu de tributu patru ocale, cari facu 1600 drame. Premalulu Nistrului, in tinutulu Chotinului, nu departe de cetate, se ga-sescu globuri (ghiulele) de ferru, produse de insasi nature, carisuntasia do rotunde , incatu fara a le mai lucrd, se potu intrebuintia latunuri. lime materi'a loru este atatu de prósta, in catu la nimicu nupito se servésca, péna a nu se topi in focu. Mai inainte pen a nu selui Chotinulu, le caul cu gramad'a la Camenitia. r astadi credueo cu greu voru permitte Turcii, Ca spre stricatiunea loru se le grit-1-ga Polonii, se le aiba cu indestulare la resbellu. In tinutulu Bacaului,nu departe de targulu Trotusiulu, sunt saline kirte avute, pre carilocuitorii le numescu ocne. Acolo nu e trebuintia de nici o maiestriapentru curatitu, ca-ci sapandu pamentulu de unu cola seu doui deadéncu, se gasesce sare prea-curata, care se stravede ca christalulusóu porphirulu, nefiindu amestecata cu pamêntu catu de pininu. Siaceste saline nici odata nu ieau finitu, macaru de si lucréza intern-sole multe sute de Omeni. Pentru co in totu loculu unde se taia ta-blele séu drobii cei de sare, lassa intr'unu locu si intr'altulu, colum-ne de acestu cbrystallu de sare caH se spriginesca pamentulu si bol-titur'a, si se aiba locu de a se lati vinele celle nOue, si asia apoi bol-tele acestea, atata se implu de sare, péna in dóue-dieci de anni, incatu nici se cunoscu ca au fostu desiertate vreodata. Si se gaseseuintr'insele une-ori pesci intregi impreuna crescuti, carii nu se deo-sebescu de locu de pescii cei firesci carii se prindu prin riurile deprin pregiuru.

Si intealte locuri se mai gasescu multe saline de acestea , inseDomnii au opritu se nu se destupe, pentru ea uu fiindu prea-multasare se'i scadia pretiulu, fiindu-co acelle ce se lucrédia , ajungu in-destullu pentru trebuintia. Inca si déluri intregi sunt in Moldavi'a,cerise vedu a'fi pline de sare, luandu-se faci'a pamentului de asupr'aloru?De la acésta sare nu numai domni'a, dar si Vita tierr'a are marefolosu, co osebitu de locuitori, vinu si dela Budjacu, si de la Crimea,ince si din alte tierri mai departate si o cara in toti anii cu cora-biele.

Nitrulu (Silitra) lu facu mai in totu loculu, pen tru ca mai totu pa-mentulu Moldaviei e negru si plinu de nitru.'`

www.dacoromanica.ro


Pre Taslaulusaratu, nu departe de satulu Moinesci, in tinutulu Ba-chului, curge dinteunu isvoru pecura cu apa amestecata cu care seservescu tierranii pentru unsulu caraloru, si di'cu co, d6ca s'ar putéscurge bine de apa, ar fi cu multu mai buna pentru trebuintea casei,de catu aceea ce se scOte din arbori.

CAPU VI.

DESPRE CAMPIELE SI PADUR1LE MOLDAVIEI.

Campii Moldaviei carii sunt laudati pentru fertilitatea loru atatude istoricii cei vechi cfttu si de cei noui, in trecu cu multu bunethtilemuntiloru pentru cari vorbiramu mai susu, cft-ci aceia cari sunt inmidi-loculu celloru mai multe tinuturi ce sunt despartite prin délu-rile si apele Moldaviei, macar ea nu-i mai grigesce nimenea, dar totu'si dau fructele loru la to ti. Semenaturele cari nu se potu semen& lamunte pentru recella, crescu atatu de frumosu pre câmpii acesti ne-tedi, in catu griulu in annii cei bine producétori 'si da sementi'a salocuitoriloru cu dóue-dieci si patru de parti mai multu, secar'a cutrei-dieci de pArti, ordiulu cu siesse-dieci de phrti, 6r meiulu, de nuva yea cineva insusi, cu greu va credo, ch-ci asseminea 'si da se-menti'a sea cu trei sute de parti mai multu de cfttu semenatur'a. Pen-tru ovesu nu este Moldavi'a asia producetOria, ca, pentru celle-laltesemenaturi, si nici este intrelauintiatu pen la atftta, pentru co caii senutrescu cu ordiu in locu de ovesu. Meiulu cresce forte frumosu intierea de josu , de unde si au ai nostri proverbiulu , co meiulu intiérr'a de josu, §i merele in tiérr'a de susu nu au cOja. Pre acestamacinftndu-lu, 'lu frementa si-lu facu pane, si-lu manftnca mai ver-tosu cu untu, cftndu este caldu. Nu livedi se gasescu pre cimpii ace-stia , ci chiaru paduri intregi cu arbori frugiferi. Acestea crescu dinfire la munte, ér la cftmpu se altuescu, si pen tru aceea sunt si maicu gustu; si indestularea pOmeloru este, asia de mare, incatu Poloniiandu aveft in timpurile vechi se merga la oste la Moldov'a, credei conu au trebuintia de alta provisiune, dicéndu co pOmele cari sunt cuindestulare ia tidrra , le ar fi de ajunsu pentru tOta Ostea. Inse prin

www.dacoromanica.ro

28 DEMETR1U CANTEM1RU

asia mare lacomia ce aveau la acestea, 'si causara de multe ori bole,prin cari au cadiutu mai reu de catu prin armele inimiciloru, si apois'au si invetiatu a se pazi mai bine de densele. Dar vfile de frunte cese intindu pre o bucata buna de locu intre Cotnariu ti Dunare, in-trecu pre tOte celle-alte bunetati alletierrei; fecunditatea loru e asiade mare, in catu numai unu pogonu, care e unu spatiu de 24 orgiipatrate , da ate patru si cinci sute vedre de vinu. Cellu mai bunuvinu se face la Cotnariu, unu têrgu tn tinutulu Harlaului ; dar afaradin tiérra nu e cunoscutu, cO-ci daca 'lu scotu din tiérra, si-lu ducupre apa sOu pre uscatu, si nu au vasele buna purtare de grija, 'si per-de puterea. Era eu indrasnescu a-lu socoti de cellu mai bunu decatu tOte celle-lalte vinuri alle Europei , mai bunu chiaru de ratucellu de Tocai'a, co tiindu-lu cine-va in cellariu adencu si boltitu,dupa cum e obiceiulu la noi in tierra, trei anni de Me , apoi intruallu patrule annu capeta atata putere, incatu arde ca, vinarsulu. Cellurnai mare beutoriu de abia pOte se bea trei pachare se nu se imbete,inse nu aduce durere de capu. FlOrea lui este osebita de a altoruvinuri , co-el este verde , si de ce se invechiesce , se si mai inver-diesce. De acolea spre média-nOpte , nu mai sunt alte vii cari sepOta face vinu bunu , asia in catu chiaru in partea muntelui Cotna-riu despre media-nOpte inca nici unu struguru macaru nu se COCO,dupa cumu mai de multe oH s'a facutu incercare. Astfelu se vede conatur'a lipsindu de producerea vinului celle-l-alte ttnuturi despremédia-nópte, si-a aretatu tOte puterile salle numai la acestu lowDupa vinulu acesta se socotesce a fi mai bunu acella care se face laHussi in ttnutulu Falciiloru ; allu treile cellu de Odobesci in tinutuluPutnei pre Milcovu , allu patrule allu Nicoresciloru in ttnutulu Te-cuciului pre Siretu, allu cincile de la Greceni in ttnutulu Tutoveipre Berheciu ; si allu siessele acellu din viiele de la Costesci, totudin acestu ttnutu ; osebitu de alte locuri cu vii mai prOste, pre carile trecu acumu cu vederea. Aceste vii nu servescu numai pentru tre-buinti'a locuitoriloru, ci inoa pretiulu cellu micu allu vinului, tragela sine si pre negutiatorii russesci , poloni , cazaci si ardeliani , bainca si pre cei unguresci, si ducu pre totu annulu in tierrile loru mul-time de vinu , macaru cO nu intrece cu bunetatea pre allu loru.

www.dacoromanica.ro

DESCR1EREA MOLDAVIE1 29

Bassarabi'a mai nainte péna dud era a Moldoveniloru, inca nu aveavii slabe, Or dupa ce a venitu sub puterea Turciloru , hulitorii devinu, au cadiutu si acellea, si acumu numai crestinii carii locuescuin Unutulu Chiliei si allu Ismailului, mai tlnu vreo cate-va vii , din

cari abia scotu atata vinu, catu le este pen tru trebuinti'a loru.Cu codri forte multi se mandresce Moldov'a, atatu lemne de taiatu,

catu si arborii frugiferi. Lucratorii de corabie cauta mai vértosustejarii rnoldovenesci, si-i lauda a fi mai buni pentru corabie , decatu totu cellu-l-altu lemnu, si mai tare in contra cariului. Inse eiau intiellesu la acestu lemnu, co de nu curatia bine coj'a cea albace acopere acesti arbori mai inaintru , si se intempla de remanecatu de pugina, apoi in scurtu timpu causOdia totu lemnului bortede cari, Or din contra, curatindu'i bine peliti'a acOsta, acestulemnuniei preste o suLa de anni nu'lu vatema , nici timpulu , nici aerulu ,nici ap'a. Doui codri au fostu la Moldoveni mai vestiti decatu toticeialalti, adeca allu Cotnariulu i si allu Tigheciului. Allu Cotnariuluieste aprOpe de targulu de acestasi nume, si nu s'a facutu din fire, ciinsasi industri'aumana i-a datu origine, co-ci pre timpurile lui StefanuVoda cellui mare, era acollo nurnai unu campu mare gollu , Or dupo

aceea Polonii cu o Oste mare assiediandu-se cu castrele pre campulusi strimtorindu-i Stefanu voda, i-a batutu, si luandu-le cas-

trele, i-a pusu in fuga, pre mai multi i-a omoritu, si peste doue-diecimii au prinsu, din tre cari cei mai multi nobili. Pentru rescumpera-rea loru indemnandu-lu regele polonu cu o mare suma de bani, n'aprimitu Stefanu, pentru co nu era iubitoriu de argintu, ci a voitumai vertosu se-si faca unu semnu de biruintia, care se-i vestOsca vi-tejiele si in vOcurile viitórie. Spre acestu finitu, a injugatu pre totiPolonii la plugu, si a poroncitu de a aratu totu campulu acella, precare se intémplasse resbellulu , de doue milliarie de lungu, si deunu milliariu de latu, 5i a semenatu pre densulu ghinda, care era pre-parata spre acestu scopu, din care a crescutu aeumu paduri indes-tullu de largi si de frumOse. Moldovenii le numescu astadi Dumbra-vile rosie, pentru co s'au udatu cu sangele Poloniloru. Era Poloniile numescu Bucovina, si nici odata nu memorOdia fara de lacremiacestu locu.

acella,

www.dacoromanica.ro


Altu codru din collo de Prutu, la marginile Bassarabiei, ce se chia-ma Thigheciu, coprinde inlaintru mai la trei-cleci de milliarie italiane,si este pentru Moldoveni aperarea cea mai tare contra Scythiloru ,

cari de multe ori o-au attacatu, dar nici ()data nu o-au luatu. Copa-cii de si sunt forte inalti, dar asia suntu de desi , in catu nici unupedestru nu pOte se strabata, farannmai pre poteci cari sunt sciutenumai de locuitori. Mai inainte se numeri pre acollo preste 12 miide locuitori, cari erau ostasii cei mai viteji in Vita Moldov'a, era a-cumu dupa resbellele si caderile cele multe de abik au remasu douemii. Acesti Omeni au cu tatarii megiesi de la Budjacu , o invoélla ,cá pre totu annulu se le dea o suma de grindi, pentru co in Bassa-rabia mai totu de una e lipsa de lemnu. Ac6sta invoélla o pazescu sipina in dioa de astadi forte; er candu tatarii voiescu se calce prestetocmella sise iea lemnu mai multu, care de multe ofi se si intempla,atunci locuitorii se apera cu mána intrarmata, si de multe oriinvingupe tatari.

CAPU VII.

DESPRE ANIMALELE SELBATICE SI DOMESTICE.

Depsre animalele ce sunt in Moldavi'a de asseminea ci si in celle-l-alte tierri de prin pregiuru, nu e tréb'a nOstra cd se facemu o descri-ere asia de lunga , pentru co noi nu ne amu apucatu ci se aretaxnuturmele cele ce ambla prin codri, adeca cerbi, ciute, capriOre, vulpi,resi si lupi, ci numai se spunemu acea ce amu afflatu cu osebire laanimalele moldovenesci. Si asia 'mi adducu a minte, co la noi sunttrei genuri de oui , aced() de munte, de Soroc'a, si cello selbatece.Dar nu se scie bine, cate si catu de mari turme de oui se affla lamunte , pentru co VIM partile Moldaviei despre apusu cari nu suntasia bune pentru semeuaturi, servescu pentru pasiunea ouiloru, cucare se tinu mai vêrtosu locuitorii de pre acollo.

Pentru aceea negutiatorii greci ducu la Constantinopole pre totuannulu oui de acestea ce se numescu in 1imb'aturc6sca Kyvirclzik,mai multu de 60 mii pentru bucatari'a sultanuluirpentru co carnea

www.dacoromanica.ro

1ESCR1BREA MOLDAVIEI 31

loru se socotesce de turci mai multu de catu tOta alta carne, atatupentru gustulu ei cellu bunu, eatusi pentru usiurinti'a mistuitului.In trei locuri se gasesce deosebitu buna pasiune : in Campulu-lungurussescu pre Putilla , in Campulu-lungu moldovenescu pre Moldo-v'a, si pe muntele Vrancea in tInutulu Putnei. La cAmpu sunt ouilecu multu mai mari, inse mai pucine de eatu la munte , si dintre a-cestea suntu de a se socoti deosebitu acelle ce sunt in tinutulu So-rocei, cO tote au Cate o cOsta mai multu de catu celle-l-alte, si cltutraiescu nu o perdu. Er trecêndu-le in altu tinutu, feta miei la allutreile annu, ne avendu decfttu numai cOstele obicinuite, si assemineasi alte oui de pre aiurea , aducéndu-le in tinutulu Sorocei, mielulula annulu allu treile va intreee pre muma-sea cu o costa. De catu a-cestea mai cu multu deosebite sunt ouile celle selbatice, cari cu greuse voru gasi si pre la alte locuri. Buz'a loru cea de a supra spendiurain josu de doue degete mari, pentru aceea sunt nevoite ci se pascamergêndu inderetu ; si grumazulu loru, forte scurtu, e cepenu, farade incheiatura , pentru aceea nu potu se-si intOrca capulu nici indrept'a nici in stAng'a; si piciOrele loru sunt scurte, inse atAtu deiuti, in catu nici canii cându le gonescu mai nu potu se le ajtmga ;si adulmecarea loru este atAtu de aspra , incatu de unu milliariunemtieseu departe adulnaeca pre venatoriu sett pre fOr'a care vinecu vêntulu asupea loru, si scapa cu fug'a. Er candu vinu asupr'aloru in contra ventului, nu potu sei adulmece ptna candu le prindu.Omenii locuitori de pre langa munte an boi mici , Or cei din parteacarnpului au ciredi mari de boi prea-frumosi, pre cari ducu prinPoloni'a la Danzig, pre totu annulu mai multu de 401 61 de acollo ivendu prin tierrile de prin pregiuru sub nume de boi polonesi"( InMoldavi'a se vinde parechi'a de boi cate cu cinci , si Orn'a inca cuctite 3 taleri nemtiesci, Ora in Danzig 'i vendu si câte cu 40-50 ta-leri, si boii cei mai grassi si mai buni se gasescu pe perfulu Sarat'ain ttnutulu Falciiului, si pe pertulu Basicului in Unutulu Cernauti-loru, pentru co acollo este eampulu Mate saratu, si Orb'a fOrte bunasi ingrasiatOria. Si atatu sunt de multi acollo , in catu nu numai cosunt cu indestullare pentru sustinerea vietii locuitoriloru, ciinca '§ipotu plati cu densii si darile celle grelle cari le ieau turcii dela

www.dacoromanica.ro


densii. Pre amen doue malurile Nistrului se ivescu cate odata bivoliselbateci, dar se vede co nu sun t din locu, ci sunt trecuti din Podoli'asi din tierr'a tataresca preste Nistru candu inghetia, din caus'aventuri-lora despre média-nOpte co batu ern'a in partile acellea. Er pre muntiidespre apussu se affla o ferra care mai co asiu adeveri co este aMoldaviei, si se numesce de Moldoveni Zimbru. La marime se as-semena cu boulu domesticu, inse capulu lui este mai micu si lun-garetiu, grumadiulu, pantecele subtioru, ciolanele mai inalte, cOrnelesubtiri crescute drepte in susu, si vhfurile loru celle forte ascutitesunt puçinu intorse in afara. E o ferra selbateca si iute, si assemeneaca si capriOrele se 'Ate urea, pre stâncele celle mai ale ; pentruaceea cu greu se 'Ate prinde cu altu chipu, fara numai cu pusc'a.Si acesta e férea, alu chrei capu l'a luatu de sterna a tierei Dragosiuvoevodu, Domnulu cellu de an taiu allu Mol doviei. Ri ma torii in tin u tul

Orheiului la satulu Tohatinu , in tre apele Ichilulu si Reutulu , nusunt cu copitele despicate, ci intregi si mai ci si la cai , si rimatO-riele pe cari le adducu acollo din alte parti, allu treileannu inca fetaprasilla CU copitele intregi, si acesta nu se intémpla numai cellorudomestici, ci si celloru selbateci carii se prasescu multime prin stu-churile ce sunt pre langa Nistru. Caii moldovenesci in partea mun-telui sunt midi, si la faptura asseminea celloru russesci , inse fOrtevertosi si rabdatori la lucru, si la copite asia, de tari , in catu nu autrebuintia de a fi potcoviti, aiba macaru a merge ori si la ce dru-muri grelle. Er in partea campului sunt caii mai mari si mai fru-mosi la faptura, potriviti la piciOre, mai iuti si mai duri, si nu suntiubiti numai de Poloni si de Unguri, ci si de turci, carii au si pro-.verbiu : Adzem dilberi Bogdan bargiri messhurdir,, adeca unuteneru persianu, §i unu callu moldovenescu sunt mai laudati de catutoti ceialalti. Impregiurulu marginiloru Moldaviei se mai gasescuinca si herghelii mari de cai Selbatici, carii nu sunt cu nimicu altuosebiti de cei domestici , ci numai co sunt mai mici , si copitele deo palma de late, virtOse si rotunde. Pre acestia cumpera tataride Bugeacu, si-i tinu ori pentru ospetie, ori pentru servitiulu casei.Co-ci despre tOmna cãndu este vre o parte de acellea adapate cuploi necontenite, prefacandu-se ca o mlascina, atunci determina ei

www.dacoromanica.ro


o di si loculu uncle se se adune , si toti câmpii acei de prin pregiu-ru'i implu de chiote si sbierate. Deci caii candu audu chiotele cariresuna din trite partile de pe campi , fugu respanditi intr'o parte sialta, si nu gasescu nici unu locu se fia fara de vuietu ; si cu acestuchipu mena in midi-loculu vre unui siessu de acelle mlasciorOse,pre care 'lu numescu Ghioler, de unde ei pentru copitele loru cellelate nu potu se mai fuga, ci remdnu acollo inglodati ; si ucidu

apoi Tatarii cu sagetile, si cu sulitiele si-i prindu pre o s6ma si vii ;si-i impartiescu intro densii dupe placerea loru.

Pentru alte fere de cari suut plini codrii nostri , flU voiu dice a-cumu nimicu, adeco pentru risi, si pentru jderi (nu acellea cari lenumimu in generalu zibelline) , si pentru vulpi , alle caroru blaneservescu mai cu séma in contra frigului. Er pen tru albine voiu dicemacaru cfitu de puginu, co-ci ceea ce am observatu despre econo-rni'a loru, nu este neplacutu si póte nici este la toti cunoscutu. Lo-cuitorii au dela densele mare dobAnda, pentru co cfunpii plini pre-tutinde de celle mai frumOse si mai desfetate flori , si padurile incale dau neincetatu materia pentru céra si pentru miere; si aru av6si mai mare dobdnda de la densele, ciindu aru cutedid se tina pre totiroii carii roiescu elle in toti annii, inse in legea tierrei este opritu, cd,ori eine se nu tina mai multi stupi decku suffere loculu seu, el nucumva multimea loru se adduca neplacere veciniloru. Osebitu de fa-gurii cei obicinuiti de rniere si de céra, mai facu albinele moldove-nesci inca si altu feliu de cOra, cam négra 5i prea mirositória, dar nupunu miere intr'insa, ci o assiOdia numai contra lucirei scirelui. Pen-tru aceea prisecarii cilndu prindu tate unu roiu cu matc'a lui , apoi

facu in vasulu in care 'lu punu, o borta, si in rnulte locuri crestaturi,si elle mai inainte de a incepe se lucredie altu-ceva, astupa bortelesi crestaturele cu cOra de acésta négra, pentru co elle nu potu se lu-credie, fara numai la intunerecu, si apoi dupo aceea incepu a lucrd.Acésta céra o scotu prisecarii la timpulu seu cu mierea, si o vendumai scumpu, pentru cd mircisa mai cd si ambea, si resiste radie-loru sc5relui. S'a observatu cri roii carii sunt prea-aprOpe unii de altii,

candu se intelnescu in aeru , incepu resbellu cumplitu, si flU ince-tédia pina candu partea tea biruita este nevoita a scapd cu fug'a, si

3

www.dacoromanica.ro

34 DEMETRIU CANTEMIR1J

de acolea inainte partea cea biruitOria nu-si mai stringe miere depre flori, ci merge in tote dillele la sciubeiulu cellei biruite si-i ieamierea cea gatita, pentru co ea nu se pOte apera. Si apoi vediênduprisecariulu co albinele lui lucrëdia cu sirguintia, si totusi sporiu nufacu nimicu, atunci ellu pre tote albinele cari le gasesce in acellusciubeiu, le stropesce cu creta muiata in apa, si a dou'a di merge lavecinulu seu pre alle carui albine are prepusu, si aretdndu-i petelecelle albe, 'lu silesce se-i intOrca pagub'a.

Se mai gassesce inca in Moldavi'a si la marginile Pocutiei, o pas-sere ce se numesce de locuitori Ierulica , si de poloni Glusca, adecasurda, si este asseminea cocosiului de gotca, inse mai mica si defire natiinga si surda ; si dOca gasesce vre unu venatoriu si o sutaintr'unu copaciu , pre tOte le pOte impusca de rându, si celle-l-alteprivescu cumu cade un'a dupo alt'a. Carnea loru este fOrte gingasiasi alba, si intrece cu gustulu ei cellu bunu pe potfirniche, inca si prefasanu.

--425119eVar

www.dacoromanica.ro

PARTEA A DOUA

POLITICA

CAPU I.DESPRE FORM'A GUTERNULUI STATULUI MOLDAVIEl.

Cellu ce vre se dea o descriere politica a Moldaviei, trebue, credueu, se cerceteze mai inainte de tote, form'a guvernului ei , pentruco noi afflamu co si Omenii cei mai invetiati au gressitu in acéstadescriere a ei. Marturiele celle mai luminate alle istoriciloru vechicelloru mai cu autoritate, nu lassa a ne indoi , curn dt in timpurilevechi, Daci'a intrega; dupe ce a fostu prefacuta in provincia romana,a fostu guvernata si de magistrati, si de lcgi roinane. Dupa cadereaimperiului , candu Romanii nu le mai tramittei nici ajutOrie , nici

guverna Lori de tiérra , 6r attacurile nesufferite alle barbariloru nule mai puted sufferf coloniele italiane, lipsite de Oste si conducetorin,miscate de essemplulu natiuniloru vecine, se vede co au datu pute-rea suprerna nnuia dintr'insii.A espune causele mai cu de a menun-tulu, ne impedeca acea nepetrunsa intunecime ce accopere Vita i-stori'a popOraloru de pre acelle timpuri. Dar aceea e certu, co locui-tonii Moldaviei, de origine italiana, carii incalcati de Sciti si alti bar-bari 'si cautassera scaparea la munti; au avutu totu-de-a un'a regiisOu principii sei. De la acestia se trage Ioanu, principele Romanilorucellu atitu de fairnosu la Niceta Choniate, din care s'a nascutu Bog-daqvu, allu carui fiiu Dragosiu, primulu autoru allu intOrcerei parin-

www.dacoromanica.ro


tiloru nostri in vechi'a loru patria, a castigatu aceeasi demnitate dela cei ce l'au petrecutu in Moldavi'a. Successorii sei purtara domni'acdscigata parte prin dreptulu de ereditate, parte prin allegerea boia-riloru, cu atAta autoritate , incdtu daca in privirea puterii si intin-derei tierei nu se puted assemend cu multi principi crestini , darnici unuia dintr'ensii nu erti puterea , si dreptulu ce axed asuprasupusiloru sei. Nu le lipsid nici unulu din drepturile maiestatice, cucari se mandrescu principii cei mai maH. Afara de D-dieu si Aabi'aloru,nu cunosced pe nimene altulu mai mare in tierr'a loru; nici unuiprincipe strainu nu erausuppusi sub titlu de feudu sell de credintia.Resbellulu, pacea, mOrtea si averea tuturoru locuitoriloru depindeade la voin ti'a loru, si despre tote acestea decided dupo buna placerealoru, dreptu seu strembu , fara se contradica cineva. In fine , pretimpulu conciliului florentinu, Ioanu Paleologulu, imperatorele Con-stantinopolei, a datu lui Alexandru cellu bunu si diadema regale sititlulu de despota (Leanclavius , Pand. cap. 71). Candu vre o pute-re inamica provocd pe principe , la ordinea lui totu poporulu e'r(idatoriu se apuce armele si se-si isbandesca asupr'a inimicului. Asiaa statu si a fostu aperala Moldavi'a , nu numai contra injurieloruveciniloru Poloni si Transilvani, dar si contra furOrei Turciloru, bainca sub conducerea lui Stefanu cellu mare (1), invingendu pre inti-

m Despre care principc óta marturi'a lui Dlugosiu istoriculu polonn : 0 barbatu(dice ellu) admirabile, nimicu mai pre josu de ducii croici, pre carii atAtu i admirhmu,carele in timpulu nostru cellu de iinttliu intre principii lumei a castigatu asupra Tur-cului o victoria atzitu de marétia; cella mai demnu dupo judecat'a mea, chruia se seincredintieze principatulu si imperiulu lumci intregi , si mai allessu sarcin'a de im-peratore si duce contr'a Turciloru, si acésta cu consiliulu , consemtimentulu si de-cretulit communu allu Crestiniloru ceilalti principi si regi catholici fiindu desfacutiprin desbinari si imbuibari si prin resbelele lora civili. libr. 13 pag. 513 an. 1474 ;or la pag. 532 numesce pre Stephanu principele si athletulu cellu mai veghiatorin ,illustru si insemnatu. Vedi mai multe elogie alle lui la acestu autoru. Si StanislauOrichoviu, de aseminea scriitoriu polonu. Acestia (vorbindu despre Moldoveni) dice :prin nascere'a, datinele si limb'a loru, nu multu differu de Italiani, suntu dmeni fe-rosi, dar de mare virtute, nici este vre o alta ginte, care avéndu o tiérraasid de mica,se se lupte pentru glori'a resbellului cu MAW virtute , cu atitti inimici de odata . orico acestia i facu resbellu , ori co se apera in contr'a loru. Pentru co Stephanu carepre timpulu parintiloru nostri domnia in Daci'a (Moldavi'a), batit si invinse inresbellumare, mai in aceeasi vara, pre Baiazetu turculu , pre Mathia linguruln si pre loanAlbert Polonulu. Annal. 5. la an. 1552. )'s

,

www.dacoromanica.ro


mici din tote partite, si-a intinsu marginite salle preste tierile ini-mice. Dar de alta parte domni'a lui a fostu periochrlu fatale alu Mol-daviei, cu care a incetatu de a mai cresce, co de ad inainte a ince-putu se scada cu incetulu , pêna te a ajunsu la seraci'a in care seaftla pen astadi. Indata sub fiiu-seu Bogdanu s'a stinsu radi'a cea defrunte a gloriei Moldaviei, puterea absoluta a principelui si dreptu-rile de resbelu si pace, legate cu aceea, legandu-se principele cu ju-ramentu cotra turci , si promiténdu a respunde Sultanului pe fie-care annu ale patru mii galbini in recunOscerea feudului.

Dar o bucata de tirnpu totu a mai remasu inca o umbra a glorieiei cei vechi, si se parei co tièrea nu atatu s'a supusu turciloru ,

catu s'a datu mai multu sub aperarea loru ; prite pentru co Turciinu voiau se turbure inimele inca nu de totu plecate alle nouilorusuppusi, si purti frica, nu cumva voindu a-i face servi, se si-i facainimici si rebelli. Era apoi dupo ce s'a stinsu nómulu cellu vechiuallu Dragosieseiloru, cu Stefanu, fiiulu lui Petra Raresiu, ambitiu-nea celloru mai mari carii se luptau pen tru corOna , a datu Turciloruoccasiune ca, se mai marésca tributulu tierrei, si se o despOie de li-bertatea ce si o mai pastrassera. Si dupo tirnpu au ridicatu de totusi puterea de a mai allege domni, ce mai fusesse lasata boiariloru ,

tramitendu-le in scaunulu tierrei domni straini carii li se parea, loru ;pre cei pusi scoted si apoi érasi i punea, amestecandu tOte astfeliu,incatu la urma au cadiutu sub Otomani puterile cello mai inalte ,

carii le aveau domnii mai nainte. A.cf nu putemu nega, co caus'a ceamai mare a acestei calamitati a fostu ambitiunea a o sOma de stra-ini, carii numai ca se aiba nurne de Domni , socotea intru nimicu apromitte Turciloru ori-ce, si a se lipsf de tau ce avea , si apoi ne-putêndu platf numai din darile cella obicinuite , se affla nevoiti cáse scorn6sca alte chipuri de sarcini si se le arunce asupr'a tierrei. Siintru acestu chipu Moldavi'a care luasse asupra-si ántâiu numai unujugu singuru si nu prea-greu, a fostu silita pre urma se-lu pOrteindoitu, atatu de la Turci catu si de la Dornnii ei cei straini. Si ca, sedim tOte pre scurtu : intielleptii imperati ai Turciloru si-au opritupentru sine in aceste turburari Vote cella ce au socotitu co le sunttrebuintiOse , r tOte acellea de undo nu ma se spere nici unu

'I

www.dacoromanica.ro

38 DEMETR1U CANTEM1EU

folosu, le lassara Domniloru, ci se multiamesca cAtu de pucinu cu-getele ambitiosiloru candidati la domnia. Dreptulu de a face res-bellu, de a inchieiá pace, de a intrá in alliantie, de a tramitte soliin trebile Statului la principii vecini, s'a opritu Domniloru Molda-viei : din contra, li s'a lassatu libertatea intrega si mai totu aceaputere ce avel ei si mai nainte de a face legi, de a pedepsi pe locui-tori, de a face boiari si a le luá boeri'a, de a pune diri, ba.inca si apune archierei, si alte assernenea. Se intinde puterea loru nu numaiasupr'a boierimei si a locuitoriloru Moldaviei, ci inca si asupea Tur-ciloru negutiatori, si altora, ori din ce stare aru fi candu se affla intiérra. Vieti'a si rnOrtea loru este in mânile Domniloru. Judecanduei pre cineva la mOrte, la bataia, la essiliu, sr;r1 la perderea tuturorumosiiloru , macaru si cu strembatate si tirania, apoi cei interessatipotu numai se se róge prin graiu seu scrissOria, dar nimeni nu arevoia de a contradfce, seu de a resiste judecatii domnesei. Din contra,(idea va aye se liberedie pre vre unulu care este judecatu la mOrtede tóta ti6rra, nimene nu póte se se oppuna vointiei lui , si luau-du-lu dornni'a sub aperarea sa, nimeni nu-lu OW duce la mOrte cuviolentia. Tote deregetoriele militarie si civili depindu de hi arbitriuluseu : le da celloru iubiti, le iea celloru urriti. Pentru impartirea loruDomnulu nu are nici o regula prescrisa. Daca ar voi se faea pre unutierranu logofetu mare, care este boiari'a cea mai mare a Moldaviei,nimeni nu cutédia se contradiea in publicu : din contra, candu arvol se lipsésca din postu pre unulu, fia maear si din némulu cellumai de frunte, indata cautaa se suppune arbitriului Domnului seu.Asemene putere are nu numai asupra celloru mai de josu ai eleruluibesericescu, ci inca si asupr'a mitropolitului , episcopiloru, arehi-mandritiloru si egumeniloru, si asupr'a tuturoru celloru ce sunt detagm'a besericésca, si candu facu vreunu ieu, seri dau vre o smin-Villa unui mireanu, seu misca ceva in contra domniei si a tierrei, a-tunci si fara invoéll'a patriarcului de Constantinopole, neimpedecatupote se-i scota din deregatori'a loru, inse nu din cea sacerdo tale, sicerendu trebuinti'a, pote si cu mOrte pedepsesca: Partea biseri-cesca allege singura pre pastorii cei noui , inse numai atunci,candu'i chiama domni'a la acésta, la care se cere si intarirea dom-

'§i

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA. MOLDAVIE1 39

nesca, adeco da Domnulu cellui nou allessu unu toiagu pastorescucuinsasi man'a saf care putere a luatu-o Papii cu maiestria de la hn-peratii romani, si nici unulu din principii crestini nu o are mai multu,afara numai de autoeratorulu Russiei. Acestea sunt puterile domni-loru moldoveni asupr'a supusiloru loru, cari nu numai co li s'auconcessu de la port'a ottomana , ci inca li s'au si confirmatu prindiplomele altoru imperati multi. Dar asupr'a mosiiloru suppusiloru,nu le a datu assemine putere. Co-ci, ori call' de grelle (Uri ar puneasupr'a tierrei, nimene nu le pote nega, seal a se oppune mandatu-lui, fara periclulu vietiei, dar cu tote acestea, curtea ottomana 'lu si-lesce ca, se dea sema de asupririle luine unde urmeza, co de si nue permissa nici o judecata in contr'a lui, dar daca e accusatu la ma-role veziru co a versatu sange innocente, si mai allessu candu seplange Vita tierea de sarcinele celle prea-mari,apoi atunci de multeori, convinsu fiindu de acdsta, se pedepsesce cu essiliu sell cu con-fiscarea averiloru salle. Co-ci pedeps'a mortii si-o cdstiga principiinumai prin rebelliune seu prin negarea tributului annuale.Inseniciacesta incuiatoria nu este indestullu de tare de a nu se pule strica,,co-ci daca s'a facutu ellu prietenu bunu si a imblânditu prin daruripre Vezirulu, Chihaia, Tefterdariulu si alte persona ca, acestea cari sobucura de grati'a imperatului, apoi nu are de ee se se tema de plan-guile boiariloru si nici de alle tierrei intregi, co-ci unu advocatu lacurtea turcesca le iea tote asupr'a sea se-lu apere, daca scie se pro-.beze cu m'anile pline dreptatea phrtii salle. Intru acestu chipu, oricAtu apasa de greu tiranni'a Turciloru asupra Moldaviei, Domnulutotu pote face fara de frica ori ce voiesce, si nitnene nu cutedia seresiste vointiei lui fara a ascepta pedepsa. lira a infrAnge decretelecelloru de mai nainte Domni, seu a adduce Orassi in din nou jude-cata causele deeise de aceiasi, lu opresce mai multu usulu si obice-iulu tierrei, de catu vreo lege ore-care. Pentru aceea, macaru de siau fostu ore-carii Domni in Moldavi'a, carii au trassu Orasi la fiscumosiile daruite de predecessori, sub cuventu co aru fi daruite laomeni nedemni, dar de cotra Cerra nici odata nu s'a tinutu in sernanici s'a intaritu, si omenii cei asupriti totu de a un'a au dobAnditu

www.dacoromanica.ro


dreptate si intórcerea bunuriloru de la succesorulu Domnului celluinedreptu. (1).

CAPU

DESPRE ALLEGEREA DOMNILORU MOLDAVIEI.

Dupo ce amu vorbitu de puterea Domniloru Moldaviei, urmédiase cercetamu mai cu de a meruntulu allegerea loru vechia si ceade astaiji. Negligenti'a celloru ce au fostu mai inainte de noi, carorale sta, mai multu la inima a face fapte bune, de cAtu a le scrie, nea opritu de a putd spune cu de a meruntulu inceputurile ginteimistre ; dr deco este se damu unu locu ore-care coniectureloru, a-tunci pote co vomu putd affirma nu fara calle, cumu-co vechi'adomnia a Moldaviei a fostu ereditari4 si co allegerea n'a avutu locu,fara numai atunci, candu tota viti'a domnesca era stinsa. Mara de a-ceea co tote gintile ce au infloritu pre acellu timpu In Earop'a, auavutu totu acésta datina, mai avemu dreptu proba care nu einsasi seriea pritniloru principi, din care luminatu se vede, co rarus'a pusu in scaunulu Moldaviei altulu strainu, peno candu mai era vreunu surcellu din vechi'a familia principesca. Si ca se se pota vedémai bine acésta, credu co nu va fi de prisosu a areta aici pre randupre toti Domnii Moldaviei peno pre timpurile nostre. Asia-dar, pri-mulu Domnu, care dupo navalirea lui Bathie a restituitu Moldavi'ain stralucirea sea cea de mai nainte, a fostu :

I. Dragosiu; macaru co annalile nostre nu arata genealogi'a lui,dar traditiunea e constante, cumu co ellu se tragea din stirpea ceavechia a regiloru Moldaviei ; a avutu tata pre Bogdanu, fiiulu luiloanu, de la care toti Domnii au inceputu a se semna totu-deaun'ain titulii loru cu numele de Ioanu. Acésta cu atatu e mai de crediutu,co nu se pote presuppune co unu altulu din stare mai de josu ar fipututu esst cu atata céta de omeni la venatu, care a datu occasiune

(I) Aci urrnédia capulu despre stent'a principatulut Moldaviei. Nota trassa cu cru-ce in M.

slam,

11.

www.dacoromanica.ro

DES CR1EREA MOLDAVIRI 41

la descoperirea Moldavioi, si ar fi pututu indemni pre ceilalti pa-trioti ai sei cá se-i urmeze. A. urmatu dupo densulu, fiiu-seu

2. Sam. Dupo acesta3. Lascu, fiiulu lui Sassu ; apoi4. Bogdanu I, cu connumele Musiatu, fiiulu lui Lascu5. Petru I, fiiulu lui Bogdanu Musiatu, chrui, murindu fara copii,

i-a urmatu fratele tatalui seu6. Romanu I , fiiulu lui Lasca, fratele lui Musiatu. Dupo mOrtea

acestuia , ski din caus'a minoritatii fiiului seu Alessandru, sett prinvre o rescolla se allesse

7. Stefanu I, dupo care a urmatu fiiulu seu8. Petra II, dupo care9. Stefanu ii, fratele lui Petru si fiiulu lui Stelana I, pre care10. Iaga l'a scossu din scaunu cu puterea. Dar niei ellu n'a tira-

nitu multu, co-ci inainte de a implini annulu11. Allessanclou I , numitu cella Binu, fiiulu lui Ronianu I , l'a

scossu din scaunulu ce occupasse pre nedreptu, si printr'insulu ye-chi'a stirpe a Dragosianiloru dr se restabilf in vechialu seu dreptu.Acesta este care cellu de an taiu a facutu cunoscutu numele Moldo-veniloru peno atunci pucinu cunoscutu in afara ; trimitendu la con-ciliulu de la Floren ti'a pe mitropolitulu Moldaviei si soli, si aperanducu taria orthodossi'a, a meritatu de a fi daruitu de loanu Paleologuluimperatorele Constantinopolei nu numai cu numele de despotu, dersi cu diadema regale. I-a successu fiiulu seu

12. Ilia I, acestuia frate-seu13. Stefanu Ill, fiiulu lui Alexandra I. Acesta cella de anthiu s'a

facutu Domnu dupo mOrtea frate-sou, in prejudiciulu fiiului princi-pelui, care in urma de multe ori s'a intemplatu la Moldoveni. Cau-s'a acestui lucru nu credemu a fi fostu alea, de eltu co Alexandru I,departatu fiindu din domnia prin allegerea lui Stefanu I, numai prinallegerea boiariloru a pututu se ajunga in vechiulu seudreptu, si dinacellu timpu boiarii Moldaviei au castigatu mai mare libertate de cltuavei ei mai nainte, in allegerea Domniloru ; dar cu acea restringere,ci se nu póta allege siesi Domnu, faranumai din familia domnesca ,

deco mai era cineva, intocmai precumu se urmi odinitira si cu ale-

www.dacoromanica.ro


gerea regiloru Poloniei , si precumu vedemu co se face si astadi cuallegerea Sultaniloru turcesci si a chaniloru tataresci. Dupo acestas'a intorsu domnia la

14. Romanu II, fiiulu lui Ilia 1, er dupo mórtea acestuia, s'a datudomni'a lui

15. Petra III, fiiulu lui Stephanu III, care a avutu urmatoriu preIiiu-seu

16. Stephanu IV, dupo care a urmatu17. Allessandra II, fiiulu lui Ilia I, si fratele lui Rom,anu II, dupo

mcirtea acestui a ajunsu in domnia18. Bogdanu I, fiiu-seu; dupo acesta frate-seu19. Petra IV, numitu Aron, fiiulu lui Alessandra II, care murindu

s'a suitu in scaunu20. Stephanu V, numitu cellu Mare, fliulu lui Bogdanu II, Domnu

mai pre susu de tóta laud'a, si cellu mai vitézu aperatoriu allu pa-triei salle contra nedreptatiloru inimiciloru din tote partile; dupe a-costa a urmatu

21. Bogdanu III , numitu Orbu, pentru o patirna ce avea la ochi.Acesta a inchinatu Moldavi'a Turciloru, si ellu cellu de antaiu a datuoccasiune calamitatii de care e apesata astadi Moldavi'a. Murindua datu domni'a fiiu-seu

22. Stephanu VI, numitu cellu Vneru, care murindu fara eredi ,

a avutu successoriu pre23. Petra V, caruia i diced, Baresiu seu Maja , unu fiiu afara de

cununia allu lui Stephanu V. din a carui allegere luminatu se vede,catu de religiosu observa odinióra boiarii Moldaviei successiuneaereditaria a Domniloru sei. Co-ci nimene nu cunoscea sOrtea nasce-rei acestui Petru, ori pentru-co tata-seu se rusina cu fiiulu seu celluafara de cununia , sell pentru co nu vrea se dea occasiune la nein-tielegeri ce putea se nasca de ad dupo mOrtea sa, apoi insusi Petru,in necunoscintia de nobilitatea originei salle , la atata seracia ajun-sesse , incatu era nevoitu a-si duce vieti'a cu vendiarea de pescecea mai de josu meseria, care la Moldoveni se dice majaria, de unclei s'a datu acestu nume de Maja. Deci, dupo mórtea lui Stephanu VI,crediendu-se stinsa viti'a cea nobile a Dragosiauiloru , si adunan-

,

www.dacoromanica.ro


du-se toti boiarii cá se allega nou Domnu , s'a arretatu atunci mu-m'a acestui Petru si a scossu diplom'a lui Stephanu cella Mare, princare o scutea de dare, si pre fiiu-seu Petru lu marturisea de dreptufiiu allu seu. Cu acesta toti se simara plecati, cá lassandu la o parteori-ce consultatiune , pre acestu Petra , ca pre fiiu allu Domnuluiloru, se-lu faca Domnu , si de la pescaria se-lu chiame la domnia.

Dar dupo vro cati-va anni Suleimanu I imperatulu Turciloru, in-eulpandu-lu co ellu ar fi aprinsu Chili'a, l'a scossu din domnia, si apusu in lOCI1111 1111 pre

24. Stephanu VII care se lauda a fi stranepntulu lui Alessandru IIsi sub acestu nume 'si recomendase dreptulu seu asupra Moldavieisi la sultanu, si la boiari. Dupo o scurta domnia, boiarii conjuratiasupra-i iln ucissora, chiamandu Orasi in scaunu pe Petru V Rai esiu.

Murindu ellu a lassatu domni'a fiiului seu25. Ilia II, si acesta neavéndu copii, i-a urmatu frate-seu26. StepMnu VIII, de assemenea fin alma lui Petra V ; acesta inea

s'a intemplatu de a muritu in dornnia fara copii, si as-feliu a pusucapetu stirpei Dragosiane, atatu cellei legitilne catu si cellei nelegi-time. AeOsta stingere a fostu originea si caus'a prineipale a maitóte calamitatile ce au cadiutu cu timpulu asupra Moldaviei. Co-cine Hindu nici unulu care se intréca pre ceialalti cu demnitatea fami-liei salle, si se pota infrena astfeliu pre autorii turburariloru, tiereaa inceputu a se desbink si a se implé tota de factiuni. Era Turciiprivid cu bucuria aceste discordie intestine, pentru co prevedea comai usioru voru pate guverna dupo aceea in buna placerea loru precei storsi de puteri, de catu pre cei intregi si uniti. Astu-feliu incursu de cate-va luni, se allessera mai multi, carii apoi toti se siscossera, peno ce in fine cu intiellegerea celloru mai intiellepti ,domni'a se dete lui

27. Petru, stolniculu repausatului Domnu Stephanu, care la un-gere primf nurnele Alessandru 111 Lapusneanu. lose partea adversaaddusse in scaunu asupra lui pre x

28. Despota, caruia istoricii nostri i dicu ereticu, omu astutu sipolyglotu, si cu ajutoriulu Turciloru scote din domnia pre Alessan-dru. Acesta sciindu cumu multi avel cugete relle asupra sa, si co in

www.dacoromanica.ro


mai multe randuri au cercatu se-lu si otravesca, s'a facutu co ar fimuritu, si a datu in loculu seu altu chipu assemine lui ca, se-la in-grope, Or ellu a fugitu pre ascunsu in Poloni'a, cl se cunosca mai cude a menuntulu cugetele loru. Dupo departarealui, Moldovenii chia-mara &am in scaunu pre

Alessandru III Lapusnianu, inse acesta bucuria n'a tinutu multu,pentru co Despotic intorcendu-se din Poloni'a, lu gonf usioru dinseaunu cu trupele ce-i remasesera favorabili, intarite si cu ajutoriepolone. Dupo mortea lui Despotu, a appueatu scaunulu cu puterea

29. Stephanu 1X Tomsia, care fusesse mai antaiu hatinanulu lui.Insa Moldovenii urIndu indata nedrept'a lui domni'a , chiama Orasiin scaunu pentru a trei'a ora din Poloni'a, uncle stá ascunsu pe ye-chiulu si legiuitulu loru principe

Alessandru III, care invinge in resbellu pre Stephanu, lu prindesi-i taia capulu. Dupe atate vicissitudini alle sortei, buenrandu-sela urma de odichna , a muritu iu scaunu, lassandu pre fiiulu seueredb allu bunuriloru si allu Domniei.

30. Bogdanu IV. Acesta murindu fara copii, an capetatu domni'aprin allegere

31. loanu, numitu ArmMulu, pentru Ca ellu in postulu SS. Apos-toli mamá carne dupo obiceiulu armenescu ; omu forte invetiatu inlimb'a greca silatina, condiscipulu odiniora allu celebrului grarnaticuallu greciloru, Ioan Lascaris, alle carui epistole cotra densulu stausi acumu in Turco-Graecia lui Crusiu. Acesta voindu se scape desub domni'a turcesca, dorindu a fi liberu , l'au prinsu turcii cufrauda, si l'au ruptu in doue bucati, cu camile, si au pusu in loculului pre

32. Petra VI, numitu Schiopulu, fiiulu lui Mircea, Domnulu Roma-niei. Dar boiarii ne putendu sufferf domni'a strainului, au lucrattide l'au scossu Turcii presto puginu, si au pusu in loculu lui pre

33. Ianculu, de nascere Sassu, nu sciu cu ce maiestria facussepre multi se creda co s'ar trage din nemulu Dragosiesciloru. Facen-du-se uritu tuturoru pentru desfrenariie i crudimile salle, boiariiconjurati asuprai '1u ucissera.

Turcii pusera in loeulu lui a dou'a ora, pre

www.dacoromanica.ro


Petru VI Schiopulu, care vediendu-se agitatu de turburari nein-cetate, iubindu mai multu odichn'a de dtu marirea, de buna voiase lapedà de domnia, si se retrasse in Transilvani'a in viétia pri-vata. Scaunulu parasitu de densulu ilu dobendi prin allegerea bola-riloru

34. Aron,u, omu crudu si selbaticu. Acesta, allungatu de Moldo-veni pentru tirani'a sa, au tradatu Turciloru Benderulu, acestia 'lupusera Orasi in domnia. Dupo mortea lui,

35. Stephanu X , numitu Resvanu , tinti dtu-va timpu scaunuluMoldaviei. Dupo densulu boiarii allessera pre

36. Irimia Movila, si murindu acesta pre frate seu37. Simeon Movila , dupo a. carui morte Moldavi'a a avutu trei

Domni de o data din aceeasi stirpe :38. Michailu I, fliulu lui Simeonu Movila,39. Consteuntinu I si40. Bogdanu V, frati, fii ai lui Irimia Movila, carii toti, cercandu

lucruri noue si voindu se dea tierr'a Poloniloru , boiarii i gonira ,

pentru co li se pare& prea pucinu spriginulu Poloniloru. Pentru a-césta credintia castigara usioru de la Turci intarirea cellui allesu dedensii

41. Stephanu XI Tomsievici, despre care se creded co ar fi din né-mulu lui Stephanu IX. Dupo acesta a urmatu

42. Gasparu, Italiauu de nascere; ellu fussesse mai nain te drago-manu allu pOrtei ottomane. Turcii l'au pusu cu sil'a Domnu alluMoldaviei, dar apoi vrendu ellu se aduva legea catholica in Molda-vi'a, boiarii tierrei '1u scossera, si Turcii i detera successoru pre

43. Radulu, care fussesse mai inainte Domnu allu Tierrei Roma-nesci, si-i diced, Lungulu, dupo a carui morte se allesse de cotra bo-iari,

44. Mironu Barnoviski, polonu de natiune, dar care prin indelun-gatele salle servitie meritasse a fi primitu intro boiarii tierrei. Intinapulu acestuia, allegerea de Domnu, care o avek inca boiarii pen'a tunci, cu insasi voi'a aces tora, trecu deplinu la Turci. Co-ci nascendu-

KPoloni,se resbellu intre Poloni si Turci, acestu Mironu a trecutu la si

prin acésta a causatu o infricosiata navalire a Tatariloru in Vita Mol-

www.dacoromanica.ro


davi'a. Pentru aceea boiarii , pentru cá se nu mai patimesca si altadata una ci acesta, au lassatu la Turci totu dreptulu allegerei Dom-

asifiinse, ca acesta se fia de nemu de Domnu si de lege ortho-dossa. Dupo acesta lege , Turcii taiandu pre Barnovski , precumuvomu spune mai pre largu alta data, trimisera Domnu in Moldavi'apre

45. Alessandru /V, numitu Itiasiu, care se credei a fi din némulului Stephanu V. Acesta murindu, numira Domnu pre

46. Moise, fiiulu lui Simeon Movila, si contra obiceiului ilu onoraracu trei tuiuri. Dar dupe mOrtea acestuia, rumpendu-se tote legatu-rele assiediaminteloru si legiloru, raru s'a mai datu domni'a fiilorude Domni, si mai raru indigeniloru , dar forte desu strainiloru. Cumodulu acesta, contra vointiei boiariloru, cu mare putere de bani aca'stigatu domni'a de la Turci

47. Vasiliu de la Epiru, care numindu-se si de mai nainte Luptclu,la ungere inca asia, a vrutu a fi chiamatu. Jugulu lui ilu purtara su-pusii cu destula rabdare mai multi anni, inse la urma fiindu totusigonitu, au pusu in loculu lui pre

48. Stephanu XII, numitu Burduja, adeca grassu, si castigara dela curtea ottomana intarirea allegerii lui. Acesta trecendu la Poloni,Turcii au datu Domnu Moldaviei pre

49. Georgiu Gica, Albanitu, ce a fostu capuchihaia lui Stephanu lacurtea turcesca. Era acesta fiindu stramutatu in scaunulu Tierei Ro-manesci, Turcii numira in Moldavi'a pre

50. Stephanu XIII , fiiulu lui Vasiliu Albanitulu , dupe a citruimorte boiarii tierrei allessera si Turcii confirmara Domnu pre

51. Eustratiu Dabija. Dupe mOrtea acestuia castigh domni'a cuvoi'a Turciloru

52, Ilia III, fiiulu lui Allessandru IV Iliasiu; fiindu scosu totu deTurci, in loculu lui s'a pusu

53. Duca, Grecu, de origine obscura, dar care prin virtutea sea ameritatu nu numai Domni'a Moldaviei, ci si socia pre fiic'a lui Eus-tratiu Dabija. Dar fiindu scossu dupo a siessea luna a domniei salle,Turcii numira pentru a dou'a ora Domnu allu Moldaviei, pre

Ilia III; acesta a fostu cellu de antaiu pre carele dupo scoterea

nului,

www.dacoromanica.ro

DESCR1RREA MOLDAVOI 47

din domnia , érasi l'au facutu Turcii Domnu, care dupo aceea demulte ori s'a intêrnplatu. Co-ci apoi indata dupo acestu Ilia, a ur-matu

Duca, pentru a doua ora pusu de Turci in domnia; ér dénsulu ;la plangerea Moldoveniloru, fiindu scossu, in espeditiunea de la Ca-meniti'a se allesse de boiari si se confirmA de Turci

54. Stephanu XIV Petriceicu. Acesta la Chotinu in ardorea resbe-lului trecéndu in castrele Poloniei, castigh. domni'a Moldaviei

55. Demetrascu Cantacuzenu, carele gonitu pre atunci din Ro-mani'a facei la Constantinopole negutiatoria cu pietri scumpe; ellua daruitu Sultanului o fontana de argintu lucrata cu multa arta, sia castigatu domni'a Moldaviei. Dupo scoterea lui Demetrascu Turciinumira Domnu pre

56. Antoniu Rossetu, unu boiariu de Constantinopole, carele eraCapuchihaia allu Moldaviei. Dupo acesta a urmatu

Duca, Greculu, pentru a trei'a 6ra pusu de turci in scaunulu Mol-daviei. Acesta fiindu prinsu de Poloni, fu numitu pentru a dou'a Ora

Demetrascu, Cantacuzenu, dar urtndulu boiarii pentru tiranni'a lui,au cascigatu de la pOrl'a ottomana ca se aiba voia de a-si allege eisinguri Domnu. Asia-dar se allesse

57. Constantinu II Cantemiru, dissu cellu Betrcinu. Dupo mOrtealui, au allessu boiarii in scaunu pre fiiulu seu cellu mai téneru

58. Demetriu Cantemiru, si s'a unsu in Iassi de cbtra doui patri-archi, dar neputendu castigfi confirmarea de la curtea ottomana, afostu nevoitu a cede loculu lui

59. Constantin III, fiiulu lui Duca , pre care turcii l'au impusutierrei cu puterea. Acosta fiindu scossu dupo rugamintea boiariloru,turcii au pusu in loculu lui pre

60. Antiochu Cantemiru) fliulu cellu mai mare allului ConstantinuII; fiindu-co frate-seu (caruia Sultanulu destinasse Domni'a) debuna voia, i fact' acésta concessiune. Dar du po cinci anni, Constantinu

Brancovanu cu mare putere de bani imblandindu lacomi'a veziru-lui, lu scote din domnia, si pune in locu-i pentru a dou'a ora inMoldavi'a pre ginerele seu

Conskuntinu fiiulu lui Duca. Dar si acesta de abia stete douiIII,

www.dacoromanica.ro


anni si jumetate in domni'a Moldaviei, si fu scossu la plansorile bo-iariloru. Turcii assédia in loculu lui Domnu pentru a dou'a Ora pre

Antiochu Cantemiru; inse Constantinu Brancovanu, inimiculu demOrte allu nOmului Cantemirescu, erasi a cascigatu de la turci scO-terea lui dupo cAti-va anni, totu cu metodulu seu cunoscutu , cumaH summe de bani. Se tramitte in locu'i

61. Michailu II Racovitia, care avel de sNia pre Elisabet'a ,

lui Constantin Cantemiru. Acesta fiindu accusatu de nesuppunerede citre seraschierulu Silistriei, se scOte de turci pucinu dupo acésta,si se pune in locu-i

62. Nicolae Mavrocordatu, carele pre atunci era Dragomanu marela Curte, in acasta deregetOria, allu parintelui seu , celeberrimuluiAlexandru Mavrocordatu. Dar rumpendu-se pacea intre Russi si Ot-tomani, si socotindu-lu pre dOnsulu a fi mai bunu scriitoriu de catuostasiu, se scOte din domnia si in locu-i se pune pentru a dou'a Ora

Demetriu Cantemiru, carele parasindu pentru unu singurulucru,tote onorile si folOsele, trecendu iu partea Crestiniloru, au avutu desuccessoru pre acella, pre care '1u avusse si antecessoru, pre Nico-lae Mavrocordatu, fOrte iubitu turciloru pentru credinti'a atatu asea, catu si a parintelui seu. Prin acésta credintia dobandindu elluin urma domni'a tierrei romanesci, scaunulu Moldaviei se date pen-tru a dou'a Ora lui

Michailu IlBacovitia, care si astadi se silesce se tina dupo putin-tia in suppunere Moldavi'a cea ruinata si de t6te Ortile atacata.

Ne-amu vediutu nevoiti a tratá mai pre largu acésta materia,co-ci cu unu altu methodu mai scurtu nu ne era totu atAtu deusioru de a pune in vederea binevoitoriului lectoru diversele vicis-situdini si stramutari ale sthrei Moldoveniioru; co-ci daca va caut'amai cu luare a minte descrierea, principiloru patriei nOstre facutade noi, Va, observa fara ostenéla

1. Co de la Dragosiu, reintemeiatoriulu Moldaviei, si pen la Ste-phanu cellu Mare, pre catu timpu Moldavi'a a fostu libera, dreptulusuccessiunei totu de a un'a a fostu observatu.

2. Co acestu usu a remasu si sub turd neatinsu si santu, pen' lastingerea némului Dragosiescu.

Cia

www.dacoromanica.ro


3. Stingéndu-se némulu Dragosiescilora, perm pre timpurile Mo-vilesciloru, turcii au lassatu pre boiarii Moldaviei, cá se'si aléga li-beru pe principele loru.

4. Co Moldovenii totu de a un'a au pazitu acea regula, ca se allegaDomnu pre Ore-care din fiii seu rudele repausatului Domnu.

5. Co dupa caderea lui lonu Arménulu si tradarea lui Aronu, tur-cii si-au insusitu mai antaiu confirmarea Domniloru , dupo aceea sinumirea loru, asia inse, co scaunulu domniei de abia remanea des-chisu pentru altii, de catu numai pentru lii Domniloru; in fine

6. Dupo rebelliunea lui Miron Barnovski, nu numai co acesta legea cadiutu in desvetudine, dar inca si demnitatea domnesca o scoteiturcii in vendiare la mai multi straini. Dar tote acestea le vomutrata mai pre largu, candu ne va fi ertatu se narramu istori'a sor-tiloru patriei nOstre de la intemeiarea sa pen' in timpurile acestea.

CAPU III

DEbPRE DATINELE VECHI SI NOUE LA PUNEREA DOMNILORU MOLDAVIEI.

Dupo ce amu arretatu cine se socotei a fi demnu de domni'aMoldaviei odineOra si astadi, credemu co e de folosu a cauta inscurtu si obiceiurile si cerimoniele, cu care se faceá in vechiu punereaDomniloru in scaunu. Pre timpulu celloru siesse Dornni de Anttriu,peno a nu se sferma allegerea ereditaria prin allegerea lui Stefanula successiunea loru se observa, cerimonii politice pugine, sau niciunele, din causa cà clironomulu domniei, cunoscutu de candu seaft% in viatia tata-seu sau frate-seu, dupa mOrtea Domnulni aveatrebuintia numai de proclamatiune spre a se inaltia la tronu. Maitardin inse, dupa-ce incepuse a se cere voturile boiariloru pen tru cáse ajunga la domnia legitima, au trebuitu se se introduce solenmitatineasemenatu mai multe la alegere si consacrare; pentru cà indatadupo mOrtea lui Romanu I, carele fu alu siesselea domnu dela in-temeiarea Moldaviei, boiarii au judecatu ca trebue mai bine se alegaunu domnu aptu si eminente in sciinti'a resbelului, de catu se punain capulu statului unu pruncu, carele prin nesciinti'a sa se'lu arunce

4

I,

www.dacoromanica.ro


in pericule supreme ; ca-ci adica fiiu-seu Alessandru cellu bunufiinduinca copilu, nu ar fi fostu in stare nici de a purta greutatile admi-nistrarei statului, nici de a respinge pe inernici , cari in acelea tim-puri lovea din tote partile asupra Moldaviei.

Acellu dreptu care pe atunci era allututuroru classeloru de boiari,mai tardiu din caus'a turburariloru escate mai adese ori intre mul-timea alegateriloru , se marginf la cei siepte boieri mari de class'aantaia, cari era marelelogofetu, amendoui mariivornici, hatmanulu,postelniculu , spatariulu si pacharniculu mari, despre allu caroruoficiu vomu scrie mai la vale in capu IV pe largu. Datin'a era, ciacestia se se adune indata dupo mOrtea Domnului in divanu cu scopu,cá statulu se nu rernana multu lipsitu de parinte ; acolo se deschi-dea testamentulu repausatului Domnu , si daca in acela nu era ni-meni numitu de successoru, denumea pe noulu Domnu prin alege-re cu majoritate de voturi, dara nu 'lu proclamá in publicu. Eradaca prin testamentulu parintescu era destinatu vre unulu dintrefiii Domnului de Domnu; atunci alegatorii era obligati a se supunela acea denurnire el la o lege, si dupe aceea alta allegere nu se maipermittea. Dupo acelu actu ingrijea de inmormentarea repausatului,si rernasitiele lui, daca facuse vre o monastire, le astruck in biseric'aaceleia, daca nu, ilu ingropá in vreo biserica ciltedrala. Dupa servi-ciulu inmormentarei, told boiarii si curtenii, cu toti oficiarii militarise intorcea din beserica la curte, in tacere adenca, manifestandu in-tristarea nu numai prin vestmente, ci si pefegiele loru. Boiarii treceaindata in divanulu cellu mare, unde ocupá totu scaunele si locurileavute pre catu fusese Domnulu in viatia, era cetele de ostasi catu seputea mai multe, se punea in linia in curtea pretoriala, cu arinele sicu stegurile int6rse, si astep La inaugurarea noului Domnu. In tr'aceeadaca Domnulu denumitu era dintre fiii repausatului, avea datina dea sta in piciOre, in vestmente de doliu, in apropiarea tronului pa-rin tescu ; érà daca era alesu dintre boiari, sti nemiscatu la tronulucellu vechiu. Dupo acestea dispositiuni, mitropolitulu curmá tacereamai intiiiu, si prin cuventare accomodata enumerá laudele Domnu-lui repausatu, si isi descoperea dorerea in numele tierei pen tru mOr-tea lui. Terminandu mitropolitulu, marele logofetu cetea testamen-

www.dacoromanica.ro

DESCR1EREA 1OLDAV1E1 51

tulu principelui repausatu in audiulu adunarei, cu voce ehiara , maivértosu cu acelu scopu, c daca fiiulu celu mai mare ar fi fostu de-laturatu in favOrea altui mai micu cá successoru, se afle cu totii, eaacésta nu s'a intemplatu prin voi'a allegatoriloru, ci prin a repausa-tului Domnu. Dupo citire, acelasiu loggfetu mergea cellu din taiu laDornnulu denumitu, si daca era din familia de Domnu , mai antaiuilu consola, pen tru mOrtea tata-seu , ori a frate-seu , dupo aceeaarati, ca densulu este denumitu Domnu prin testamentulu repausa-tului, si '1u rogi in numele tuturoru classeloru din Moldavi'a, ea seapuce catu mai curendu sceptrulu moldovenescu, si pe ei ca supusisi servi ai sei , se binevoi6sca a'i guberna cu dreptate si dementia.La acestea noulu Donanu standu in picióre , cu capulu descoperitu ,

avea datin'a se respundia fOrte pe scurtu, acusandu ursit'a, ca-ci alipsitu tièr'a de unu domnu asia de bunu ; ellu , de si cunósceea lipsescu poterile spre a purta greutatile domniei, totusi nu polese nu respecte porunc'a tata-seu sau a frate-seu si voin ti'a tierreiintregi, din acésta causa ellu primesce demnitatea ce i se offere , si

va guberna pe supusil sei cu tOta dreptatea, cu evlavia si dementia. Laacestea se sccila indata intrég'a adunare, apoi cu mitropolitulu si cticlerulu in frunte ilu petrecea la biseric'a catedrala. Mitropolitulu,inaintea caruia se porta, doue faclii, mergea inaintea Domnului carelesta la usi'a santei beserice, si 'lu temild, apoi ii intindea sant'a crucesi sacr'a carte a Evangeliei ea se o sarute, la care inchinandu-se, in-tra in biserica. Dupo acestea Domnulu trebuea so ingenunchie inthysiasteriu in faci'a usiei ce se dice cea imperatósca si se 'si punacapulu pe marginea santului altariu, unde mitropolitulu punendu pecapulu lui omoforulu, recita cu voce inalta rugaliunile usi late a socia la incoronarea inaperatoriloru orthodoxi, si ungea fruntea lui cusantulu miru. Dupo terminarea acestoru rituri, Domnulu se sc616, sisaruta cu devotiune, atatu sacr'a mesa a altariului, dal" si santitelelame. Dupo ce Domnulu se intorcea dela altariu in midiuloculu be-sericei, mitropolitulu ii punea corOna de auru stralucitOria de petriinestimate, ér pre candu psaltii can O. «vrednicu este», to tu mitropoli-tulu luandu'lu de bragiulu dreptu si marele postelnicu (cubiculariulu)de celu stangu, ilu ridica pe tronulu inaltiatu cu trei graduri, asie-

er''i

www.dacoromanica.ro


diatu la paretele dreptu allu bisericei.In acelasiu tempu se descarcatunurile asiediate impregiurulu urbei, si musicantii in armoni'a in-strum en teloru sale anuntia solemni ta tea dilei. Dupa acestea facündu-se apolisea, Domnulu standu in vestibululu bisericei se inbraci cutoga dornnesca; atunci si boiarii desbracandu vestmentele de doliuce portasera pan' atunci, lira, allele mai deschise si mai splendide.Terminandu-se acestea, Domnulu er' incaleca calulu si se reintorceaht curte, petrecutu athtu de mitropolitulu, chtu si de senatulu in tregu,si acolo in trandu in sal'a cea mai mare, se punea pe tronulu domnescu,la care solernnitate Ora vestimentului 'i o tinea de a drepra hat-manulu, sau ducele armatei, din stang'a marele postelnicu. DupaDomnu urma mitropolitulu si toti boiarii, carii dupa ce se asiedia inscaunele loru, mai antaiu mitropolitulu mergea la Domnulu careleocupase tronulu, ii saruta manile, si in o cuventare scurta 'i ora totecele bune si fericite, ii promittea ch va fi rogatoriu la Dumnedieupentru densulu, si totu-odata cerea de la Domnu a'i fi aparatoriulusen si alu clerului. De ad intorcendu-se cotra poporu, da tuturorubinecuventare si le recomenda, fidelitate cotra Domnulu loru. Dupamitropolitu urma episcopii Moldaviei si ceilalti clerici. Dupa-ce ausalutatu acestia pe noulu Domnu, se admittea si marele logofetu cuceilalti boiari la sarutarea maniloru si a vesimentului domnescu inordinea toru. Finindu-se acésta cerimonia, Domnulu se scold, de pretronu, si descoperindu'si capulu multiamea tuturoru pentru buna-vointi'a aratata cotra ellu, si promittea érasi dementia, dreptate siapararea patriei. Dupa acea cuventare spatariulu punea corOn'a pecapulu Domnului, si ellu se retragea in camer'a ce se dice interna,ceilalti toti se ducea pe la casele loru. Nevestele boiariloru facea insal'a apartamentuluiferneiescu aceleasi onoruri DOmnei sociei Dom-nului, den era insuratu, afara de incoronare, care fiendu actu ecle-siasticu, nu se permittea femeiloru. Avea inse si DOmn'a tronu maiinaltisioru in porticulu esterioru (tind'a ?) besericei , cevasi maiscundu dechtu tronulu barbatu-seu, si in sal'a ei (in care tOtefemeileboiariloru isi avea scaunele loru dupa demnitatea barbatiloru) portacorOna de form'a cumu era diadem'a sociului seu, ceea co se p6tecunOsce de ajunsu din vechile loru portrete,

www.dacoromanica.ro

DESCR1EREA MOLDAVIET 53

Eca acesta fusese modulu de a pune Domni in Moldavi'a ; duph-ceinse prin tirani'a turciloru s'au turburatu tóte, si dreptulu boiarilorutierei de a'si alege Domnu s'a luatu, modulu de a da Moldaviei Dornni,differe cu to Lulu. Pen tru-ch indata-ce vezirulu e insciintiatu despremOrtea Domnului, sau ch a decisu cá se'lu destróne, din ura ori din vin'a

propria, cauta intre fiii principelui si intro alti nobili din Constan-tinopole unu altu domnu, si déca sunt tempuri de pace , promittedomni'ala acela care offere bani mai multi, er' de cumu-va se apro-pie vreunu resbelu, celui mai credintiosu si mai renumitu pentruvirtuti bellice. Dupa-ce s'a invoitu cu acestu candidatu despre darurisi despre alte legi ale acestei domnii noue, si dupa-ce ia dela eluobligatiune in scrisu ch'i va plati banii , presenta sultanului opini-unea s'a prin unu actu ce se dice talchis, camu de coprinsulu urma-toriu : N. N. Domnulu de acumu alu Moidaviei, inpila pre supusiiMaiestatiei tale preste mesura, in chtu boierii acelei provincii, vo-indu a scapa de tirani'a lui, sunt sili0 a fugf in tierile vecine , altiiau venitu si aici, cá se céra clementi'a ta imperatésca in contra unuidomnu atatu de crudu (era daca nu i se póto imputa tirania, i sescornesce ch. a denegatu tributulu, ori a fostu lenesiu in essecutareaporunciloru, sau alta ori-ce crima, numai cá se'lu arate demnu de afi destituitu). «Fiendu-ch acesta este cu totulu in contra in teresseloruMaiestatiei tale si ale imperiului, am aflatu a fi necessariu, ea (dense pare asia maiestatiei tale) susu numitulu domnu se fia depusu ,si se i se dea do successoru N. N., pe care l'am cunoscutu de ornudreptu, credintiosu, probu si demnu de acea gratia.» Déca place sul-tanului acea conditiune si déca nici Kyzlar agasi sau alti ministriiai curtiei interne nu se oppunu la planulu vezirului , atunci sulta-nulu subscrie cu mAn'a sa asia : Mudzebinze amel alunh , adeca :se fia dupa cele dise mai susu (se se implinésca). Avendu veziruluacesta resolutiune, cbiama pe candidatulu de domnfa la curte, nOp-tea, deca vre se lucre in secretu, ori dem se terne cà domnulu a-flandu ce desastru '1u astepta, va trece in tierile crestine ; era demnu e tCma de asia cova, ilu chiama dio'a. Acolo;chiehaia-begulu mare-

lui veziru ilu primesce in modu onorificu si'lu conduce in locuinti'asa particularia care este in curtea vezirului, unclear pune se siedia*

www.dacoromanica.ro

t4 DEMETRIU CANTEMIRIJ

Dupa salutatiuni reciproce chiehai'a 'i spune caus'a pentru care l'athiamatu (de si candidatulu o cunósce forte bine, dara acea repeti-tiune o ceru cerimoniile curtiei), adeca 'i arata, ct domnulu seu,vezirulu, a vorbitu sultanului despre servitiele credintióse a le tate-seu, sau de a le lui, facute imper:ului ottonianu, si de acésta i s'apermisu, ch se decida a'lu face Dornnu Moldaviei ; de ad 'lu invétia,ca, se se arate dernnu de acea functiune, si prin servitiele sale fidelise arabe barbati'a sa, se se ferésca, ca nu prin lone sau perfidia sefaca de rusine pe veziru la sultanulu. Dupa-ce a disu acestea, chie-hai'a trece din chilia in camer'a vezirului si 'i spune ca candidatulula domni'a Moldaviei chiamatu fiindu, se afla de facia, intru astep-tarea porunciloru inaltirnei sale. Indata-ce vezirulu scapa de alteafaceri, comitte lui Capudzilar chiehaiasi, adeca prefectului usiari-loru, ch se in troduca pe noulu dornnu. Acesta, inainte de a intra inAroodasi, adeca in sal'a de audientia, astepta pucinu in antecamera(in tinda), péna candu functionarii vezirului si cubicularii sei se punuin ordine de ambele parti ale camerei. Dupa acestea candidatulu eintro dusu la vezirulu, carele siede intro perini, dupa datin'a turciloru,la drepta lui sth chiehai'a; candidatulu saruta man'a vezirului, apoise retrage pucinu si sta. in pitiOre. Atunci vezirulu ridicandu ochd ,saluta pe candidatu cu mare gravitate si solemnitate dicandu :Chosz gieldin beg, adeca, bine ai venitu principe; apoi ii dice : Preastralucitulu, prea dreptulu si prea clementele nostru imperatu , a-flandu co Domnulu care a gubernatu pen' aci Moldavi'a, se pOrta culenevire intru indeplinirea porunciloru si eh asupresce pe supusiisei, a demandatu c6, se fia lipsitu de demnitatea sa. Cunoscéndu-teeu pe tine de omu bunu si onestu, cumu si credintiosu imperiuluiotomanu, m'am rugatu, c6. se fii tu inaltiatu la acea dornnia. Eraprea clementele imperatu ascultandu rugatiun ea mea, si fiendu'imila de tine, ti-a daruitu tie principatulu Moldaviei. De aci este da-tori'a ta, cá prin credintia se ili recunoscatoriu pentru acea maregratia a irnperatului, aratata chtra tine, se ai aceiasi amici si aceiasiinemici, pe cari'i avemu st noi, se guberni pe supusii tei cu blande-tie, se aperi pe cei drepti, se nu erti nimicu celoru nedrepti, se fiiindestulatu cu ceea ce"ti dau legile si usulu din veniturile tiereii

www.dacoromanica.ro


6ra presto aceea se nu rapesci nimica dela supusii tei cu puterea, erimperatului se'i trimiti la terminulu anumitu tributulu si daru-rile pentru curte. Déca vei implinf acestea, to vei bueura de cle-menli'a imperatésca in veci (adeca in tOta viati'a ta); era deca veiface in contra, se stii cä finitulu teu va fi nefericitu. Domnulurespunde vezirului ellu insusi , dem scie turcesce, dem nu scie ,

prin supremulu interprete (dragotnanu) alu eurtiei , tnultiamindupen tru beneficiulu. imperatescu, care i se dk fait cá se'lu merite ,promitte ca va observa cele ce i se inpunu, isi va pune tote puterilesale, chiaru si viati'a in serviciulu maiestatiei sale, si se rOga, caclementi'a imperatésca se nu se intórca dela elu. Acestea dise, ve-zirulu comitte prefectului usiariloru, cá se aduca tog'a ce se dicecaftanu, pe care o intinde mai antaiu Domnului cá so o sarute, dupaaceea 'lu imbraca cu ea preste celelalte vestmente. Asia investitu seapropie de nou spre veziru, ii saruta man'a si pól'a vestmentului ,

apoi ii prosenta pe agentele diplomaticu (capii chiehaiasi) aluseu, carole resiede la curte, si'lu rOga ca se binevoiésea a lua si peacesta sub protectiunea si apararea sa. Déca vezirulu se invoiesce,respunde, ne chosz, adeca, forte bine ; atunci apoi imbraca si pe a-gente cu toga, inse de a dou'a ordine.

Dupa acestea solemnitati, Domnulu saruta man'a vezirului a trei'aOra, si fara a mai dice unu cuventu, esse din sal'a de audientia sitrece in chili'a chiehaiei. Pucinu dupa aceea vine si chiehai'a, gra-tulédia domnului pentru nou'a demnitate, ii dà cafea si sierbetu (careeste facutu din zacharu fertu cu apa) si st a. cu elu de vorba despreafacerile principatului, sau si de alto lucruri intemplatOrie. Pre catutempu Domnulu petrece acolo, mai marele presto grasdurile de caiale vezirului (implahor) prepara unu calu aclornatu forte frumosu,er' prefectulu ceausiloru cu 24 de ceausi si cu patru alergatori pe-destrii de ai vezirului, cumu si cu alti cativa oficiari de rangu maiinaltu (agalari) Si cu oficiari interni (icz agalari) ai vezirului , a-stépta calare esirea Domnului. Dupa-ce afla ca, tOta acea ordine desolemnitate este regulata, chiehai'a dispune a se aduce profumuri,si a profuma pe Domnulu, ceea cela turci e semnu ca. ai iai dio'abuna si se te duci. Dupa acestea Domnulu saruta man'a chiehaiului

sed

www.dacoromanica.ro


si cu patru ceausi de parada (alai ceausiu) inainte, incalecandu caluluese din curtea vezirului in ordinea urmatOria. Atati ceausi cad vo-iesce Domnulu, mergu inainte cu comandan tele loru (ceauslar emini)dupa cari vinu oficiarii mari si oficiarii interni ai vezirului ; dupaacestia urmédia Domnulu incongiuratu de patru alergatori , dintrecarii doui mergu cevasi inaintea calului, doui din doue parti alatureaDomnului si tienu pitiOrele. Indata dupa principe are locu agenteleseu diplomaticu, in fine conductulu se inchiaie cu boierii Moldaviei,cati se va intempla cá se fia acolo, sau cu cativa dintre patricianiigreci din Constantinopole, cu care Domnulu se afla sau in affinitate,sau in amicitia. Cu act:5sta parada Domnulu ese din curtea veziruluiprin pOrt'a Bacheze Kapu , numita odiniOra Chrysopylen, si mergede a dreptulu in Fanaru la beseric'a catedrala a patriarchiei. Ori-cinevede pe Domnulu in trecerea sa, fia turcu, fia crestinu, tocma canduaru si siedea in oficin'a (bolt'a , dughen'a, pravali'a) sa, trebue se sescOle in pitiOre , se'si incrucesca manile pe peptu, si se'si piececapulu ; ba inca de ar trece si prin pOrt'a ieniceriloru, oH-care s'arintempla ca, se fia acolo de paza, comandantii loru iipunu in ordinepen' la trecerea Domnului, pe care '1u saluta, ck si pe veziru, lasanduin josu p61'a de inainte a vestmentului (ceea ce la Turci este semnulucelei mai inalte veneratiuni, cu care arata, ca ei respecta pe prineipeasia de multu, in catu stau cu piti6rele coperite de inaintea lui , si

ca numai la comand'a lui trebue se se misce din locu) si punenduman'a dr6pta la peptu, ilu saluta cu capulu plecatu. Ajungendu cuacestu conductu la beseric'a patriarchala, turcii sunt comandati a stape strada, 6ra Domnulu intra in curtea besericei calare, si descalecala petr'a destinata mai alesu pentru scopulu acesta, intre strigateleceausiloru : «Dumnedieu cell u dreptu si preainaltu se dea imperatului

nostru si domnului principe alu nostru la multi ani viatia, si sotraiesca in fericire.» In pOrt'a din afara ce da spre strada , ii esu in-tru intempinare la petr'a susu numita, clericii seculari (de miru) aibesericei patriarchale, mitropolitii , episcopii si ceilalti clerici, cariso intempla se fia pe atunci de façia, apoi candu ajunge la usra be-sericei, ilu primesce patriarchulu si '1u binecuventa cu semnulu cru-cei. Patriarchulu mergen du inainte, in tre can tarea psaltiloru OIt011 itv

www.dacoromanica.ro


Domnulu intra in beserica si standu in midiuloculu ei , faci'a al-tariului, face semnulu crucei, si dupa-ce a sarutatu santele Wine ,

truce la tronulu destinatu pentru Domnulu Moldaviei, era canducalca pe trept'a lui, protodiaconulu recitédia ecteniile, in care men-tionedia si pe noulu principe cu acesta formula : «Inca ne rugamupentru prea evlaviosulu, prea stralucitulu si prea inaltiatulu nostruDomnu N. N., ci se 'i dea lui putere, invingere, stabilitate, sanetate,salute, si Domnulu Dumnedieulu nostru mai virtosu se 'i ajute si se

indrepte pre emu intru tote, se supuna la pitiOrele lui pe toti ine-micii si reu voitorii.» Dupa ectenii, patriarchulu ornatu cu sacrelevestmente, intra in altariu cu patru sau cu mai multi mitropoliti ;intra apoi si Domnulu, si ingenunchiandu apropie capulu de mar-ginea altariului. Patriarchulu ii acopere capulu cu omoforulu , si

recitandu rugatiunile usitate odiniOra la incoronarea imperatorilorwilu unge cu santulu miru. Dupa acestea Domnulu sculandu-se , seurca erasi pe tronu , or' psaltii canta : «Fa Winne Dumnedieule ,

viatia indelunga, prea evlaviosului, prea stralucitului si prea inal-tiatului nostru principe a tOta Moldovlachi'a , Domnului Domnu N.N., apara'lu DOmne la multi ani. «A.tunci se pune si patriarchulu intronulu seu si comandandu tacere, enumera pe scurtulaudele prin-cipelui, si invetia ca se respecte si se apere beseric'a. Dupa pre-dica urmedia salutarea patriarchului (polychronion) in aceiasi termini,in carii este compusa si a Dornnului. Dupa terminarea actului bese-ricescu principele si patriarchulu mergu in midiuloculu besericei,unde patriarchulu confirma pe Domnu dandu'i binecuventare priusemnulu crucei, Or' Domnulu ii saruta drept'a. De acf patriarchulupetrece pe Domnu dela beserica pen' la susu dis'a petra, unde saru-tandu-se unulu pe altulu, Domnulu Or' incaleca calulu, si afara dincurtea besericei catedrale este primitu de cotra conductulu turcescu,apoi de acolo se reintOrce in palatulu seu intre strigatele repetite siusitate ale ceausiloru, in ordinea in care venise. Sosindu la locuinti'aso, invita la sine numai pe comandantii conductului , caroru le dacafea sau alte confecturi de zacharu si unele presente usitate, dupacare densii poftindu Domnului celui nou successu bunu si fericitu,se reintorcu in curtea vezirului. In urmatOrea di vine patriarchulu

in

www.dacoromanica.ro


cu mitropolitii spre a saluta pe Domnu , dupe acestia vine tOtanobilirnea greciloru cata se afla in Constantinopole, spre a'i gratula.Represen tan tii regiforu si ai republiceloru inca au datin'a de a gratulaprincipelui, in persOna, sau prin interpretii (dragomanii) loru , maialesu déca au avutu mai de inainte cunoscintia cu densulu. In dileleurrnatórie Domnulu se ocupa cu platirile de bani cn care era datoriupen tru castigarea principatului, si cu alte daruri, care se si numescudaruri (ptschi es), in adeveru inse turcii cei nesatiosi de avutii lestorcu dela Domnu. Indata-ce a platitu diumetate din tote acestea,i se transmittu semnele domniei , doue dale de calu, (numite tug)si unu stegu (numitu sandgeacu) si acésta cu parada mai mare de-catu se intempla la denumirea veziriloru cu trei code ; pentru-ca a-cestia primescu semnele potestatiei loru dela prefectulu stéguriloru(miralem aga) fart nici o pompa ; din contra, déca acelea sunt a seda Domniloru Moldaviei sau Valachiei, se pOrta preste tOta urbea ,

cu parada marétia, pen' la casele Domnului. Se aduna adeca in dio'aanumita des' demanetia , la pazitoriulu stegului imperatescu, careeste unu functionariu de frunte la curte, aceiasi ceausi si oficiari aivezirului, carii petrecusera pe Donanu la beserica. Aflandu Domnuluca s'au adunatu cu totii, tramite pe representantii si pe boiarii seicati sunt de facia, cu pompa catu se pOte mai mare si cu parada, ca-lare pe cai adornati, la preainalt'a 'Arta (Babihumaiun), adecala pOrt'a

din afara a palatiului imperatescu. Pe acestia miralem aga primescecu tOta onOrea si c.hiama indata music'a imperatésca (tubulcbaná) des-

tinata Domnului.Pre candu incepe acesta se bata tobele si se cante dinfluiere si din alto instrumento musicali usitate la turci, totu conduc-tulu inaintédia din curtea imperiale in acea ordine. Inainte merguceausii eke duoi, urmédia oficiarii vezirului totu cate duoi, inbracatitotu in uniform'a cu care se presenta in divanu la sultanulu; a-cestora le succedu agentii Domnului cu boiarii Moldaviei , in urm'acarora vine apoi miralem aga cu stegula desfasiuratu si aducenducele doue cOde de calu , era musicantii impresOra pe acesta pe dindosu. Trecéndu asia prin urbe, tote custodiele (sentinele), ori undevoru fi, chiaru si in curtea vezirului , trebue se stea in strata in or-dine, cu pOl'a vestmentului lasata, cu manila incrucite paste peptu,

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA MOLDAV1E1 59

se se inchine la semnele itnperatesci. In fine dupo-ce ajungu la lo-ctinti'a Domnului, acesta cu ai sei curteni ese inain tea stegariului,era miralem aga plecandu capulu, ii dà stegulu si cOdele de calu ,

adaogèndu cuventele : Dumnedieu se dea , ci se 'ti fia spre fericire(Allah teala mubarek eileje). Domnulu luau du stegulu la mana 'lu sa-ruta cu reverentia si 'Ilia. stegariului seu spre pastrare ; dupo aceeachiama pe miralem aga in sal'a de audientia, unde 'i dacafea si dul-cetiuri dupo datin'a turcesca, si pane se 'lu imbrace cu toga captu-sita cu samuru, apoi dandu'i si usitatulu onorariu ilu dimitte. Mid-alem aga se reintOrce cu Omenii curtiei la curtea imperiale , musi-cantii inse remanu la Domnulu, si in táta diu'a facu musica militariasgomotOsa cate trei Ore inainte de apusulu sórelui, care tempu laturci se dice Ikindi. Acestu privilegia inca este lasatu nurnai Dom-niloru Moldavieisi Valachiei ; pentru co nici unui pasia nu'i este per-missa acea musica militaria, pre catu tempu se gra in tre murii Con-stantinopolei. Dupo-ce Domnulu a terminatu tote afacerile cdte leavea cu curtea, si dupo-ee a platitu sumele cate i s'au impusu , an-nuntia pe veziru prin agentele seu, câ acumu!nu'lu mai impedeca nirni-cn de a merge se apace frenele Domniei, ilu rOga ca. se'i rnidiulocOsca

audientia la Sultanulu si facultate de a purcede. La dio'a destinatapentru ceremoni'a aceea, care nu pôte fi de cdtu duminec'a sau mar-ti'a, adeca dile fixate de Sultanulu Suleimanu pentru tienerea diva-nului, marele veziru, Muftiulu si caziulas chierii, cum si ceilalti ve-ziri, ianicer agasi , silahdar agasi si alti cati potu intra in virtuteafunctiunci loru, se aduna inainte de diori, si asculta causele de ju-decata ale litigantiloru, dr' sultanulu stà ascunsu dupo nisce zebreleaurite. Acésta se intinde uneori pen la Or'a a patr'a, péno candu a-deca nu mai remane nimeni care se aiba a se plange asupra altuia.Dupo-ce s'a inchisu divanulu (siedinti'a), Domnului cu boiarii sei ise comanda cd se stea in linia drépta de la pOrt'a porticului din afaraa salei de audientia, péno la usi'a cu care se inchide bolt'a interna numita cubbe. Atunci marele veziru se scOla de la loculu seu si mergela imperatulu impreuna cu ceilalti veziri si cu caziulaschierii, eraDomnulu in trecere 'lu saluta plecandu'si capulu , dandu aceeasi o-nOre si celorulalti veziri. Acestia dupo-ce sun tu admisi la imperatulu,

www.dacoromanica.ro

60 DEMETR1U CANTEM111U

mai antaiu marele veziru Wi sultanului informatiune despre lucru-rile pertractate in consiliu, sau despre altele ce se thm de admini-stratiunea statului , dupo aceea'i spune , ch sierbutu seu DomnuluMoldaviei, cere facultate de a merge in priacipatulu seu. Déca sul-tanulu ii acOrda plecarea, atunci prefectulu usiariloru anuntia Dom-nului vointi'a sultanului , era locotenentele ieniceriloru langa vezi-rulu, comanda CA se puna pe capulu Domnului cucc'a , care este o,crésta facuta din peue de strutbionu, compusa in modu arteficiosurAcesta este unu ornamentu propriu ieniceriloru, si se inpune Dom-niloru, pentru co ei au locu in cét'a ieniceriloru, din care causa ni-meni nu pOte pune Domnului acea cucca, dechtu numai locotenen-tele ieniceriloru (n-mhzuragasi), carele pre chtu tempu stala custodiain curtea vezirului, se considera de locotenentele tuturoru trupelorude ieniceri langa veziru. Domnului adornatu in acestu modu, su-premulu tefterdaru ilu imbraca cu caftanu (toga lunga), imparte si laalti 27 de boiari toge de valOre mai mica. Dupo acestea doui capud-gibasi introducu pe Domnulu cu patru boiari mari din cati se aflapresenti, dar' ilu Unu forte strinsu de braçiu. Trecendu preste pragulusalei de audientia, aceiasi silescu pe Domnu cá se 'si plece capulu penla pamentu, ceea ce se repete dupo alu treilea si alu sieselba pasiu,in fine sth dreptu in midiuloculu salei, pentru ch este strimta. A-tunci sultanulu intorcéndu-se din tronu cotra veziru carele sth de adrept'a cu manile incrucite, ii comanda ceea ce are se dica Domnu-lui , dupa care vezirulu inchinandu-se sultanului pen la pamentu,se a dressédia co tra Domnu camu in aces tea cuvente : «Dupace Dom-nulu nostru imperatu, asilu alu lumei, a cunoscutu credinti'a si pro-bitatea ta, facundu-i-se mila de tine, ti-a datu tie principatulu Mol-daviei. Asia dara si tu trebue se fii constantu de acf incolo in servi-tiu, cu credintia si sinceritale, se asculti de prea santele sale man--date, la care trebue se so s-upuna tOta lumea, si se le inplinesci cureverentia ; se aperi pe supusii imperatului carele se afla in bine sifericire, si se te arati clemente cotre ei; se cercetezi acuratu si cu di-ligentia ceea ce lucra inamicii, si se tramiti despre densii in totu tim-pulu informatiuni essacte, si spre acestu scopu se lucri din tOte pu-terile si cu tOte midiulOcele. Din contra, tu scii (adeca, scii tu ce te

www.dacoromanica.ro


astepta). Era de vei pecatui, in nici unu modu nu te vei potea escu-sa cu respunsuri de nimicu.» Déca Domnulu cunósce limb'a turcésca,respunde elu insusi la acestea pe scurtu cu acésta formula : Promitudin sufletu si pe viati'a mea, co voiu applica tOte poterile eke le am,in servitiulu prea dreptului si prea clementelui meu imperatu, nu-mai se nu 'si in tOrca ochii clementiei si ai maiestatiei sale de cotra nul-

litatea sierbului seu. Aces tea dise, Domnulu este scosu din sal'a de au-dien tia de co tra capudgibasi cu aceleasi ceremonii cu care venise, dara

pasindu inapoi, pentru co este opritu a intórce dosulu cotra impe-ratulu. Intr'aceea prefectulu supremu alu grasduriloru imperiali(buiuc inatrahor) prepara la pórt'a de midiulocu a curtiei unu calu a-rabu, ornatu cu frene de auru si stralucitoriu de petre scumpe, co-peritu cu covoru cnsutu si chindisitu in aura si argintu , la a caruisiea la stang'a aterna sabiia, la drept'a busduganulu militariu (topuz).Calulu e tinutu de doui ductori imperatesci de cai (iedeccif), alatureastau argati cu caciule albe pe capu (akkiuhlali) si totu alâti (=soli(peiki) imbracati in vestmente cusute cu firu de auru si portandu pecapu mitre de argintu si aurite in form'a unui pocalu ( sveccpoL, Acolo

Domnulu incalecandu calulu , astépta pe veziru, era pe boiarii sei iicomanda ci se stea in ordine de a stang'a ; apoi pe marele veziru sipe ceilalti veziri ii saluta in trecerea loru cu capulu plecatu si cu ma-nilepuse pe peptu, er' aceia respundu cu semnu datu din capu.

Dupa ce se ducu acestia pe la palaturile loru , domnulu inca seduce cu aceeasi parada si musica militaria cu care venise, precumusi cu ductorii si cursorii imperatesci din curte dreptu la beseric'acathedrala, unde patriarchulu ilu intempina cu aceleasi cerimonii,si onoruri pe care le-amu memoratu mai in susu. Totusi candu intrain s. beserica, depune cucc'a si nici nu o mai pane pe capu , pen'la esire. De ad trece dreptu la palatulu seu, si acolo este introdusuin sal'a sa de audientia de cotra aceiasi agalari, cari l'au insogitu. A-cestia luanduV presentele usitate, se reintorcu in curte, era ductoriisi cursorii (peiki et akkiulahly) remanu pe langa ellu si'lu petrecupen' la Jassi, care este capital'a si resiedenti'a. A duo'a di supremulucancelariu alu imperiului (Reis effendi) ii transmitte diplom'a scrisacu litere de auru si cu cele mai artificióse semnaturi, si'i comitte ,

www.dacoromanica.ro

DBMETR] U CANTEM1RU

cá se purceda catu mai curéndu in principatulu seu; pen tru ca nicfunui domnu nu'i este permissu a petrece in Constantinopole maimultu de o septemana, dupa ce s'a presentatu la sultanulu.

Candu are se man ece, i se da dela imperatulu iskiemn e agasi, adecadupa etymon alu cuventului, prefectulu tronulut , a carui missiuneeste cá se asiedie pe domnu in tronu. A.cesta functiune se committeunuia dintre demnitarii intirni, prefectului usiariloru, sau antaiuluiprefectu alu grasduriloru imperatesci, ori cellui de al duoilea , une-ori si sihladariului, si ciohodariului, carii tinu gradulu supremu in-tre demnitarii curtiei; acesti doui inse din caus'a multoru afacerigrele cu care sunt insarcinati, nici-odata nu insogescu pe domnu ,

ci tramitu plenipotenti cari se'i represente. Preste ac6sta, mai suntcomandati a merge cu domnulu unu capudgibasf cu patru capugfsimplii (gregari, de rendu), totu atati ceausi, cat() doui conductori,doui alergatori si cate doui cursori imperatesci, cumu si acea bandade musicanti (lubulchana,), care merge si cu vezirulu. Dupace s'auluatu tote acestea dispositiuni, domnulu cu o di inainte de a esfdin Constantinopole , cere dela veziru permissiunea de a '§i lua re-masu bunu, er' dupa-ce i se da, merge cu agentii sei si CU cati-vaboiari la p6rt'a vezirului. Kiechaia 'lu introduce in camer'a vezirului.Acesta 'lu invétia se fia credintiosu, ii repete instructiunile de maiinainte si 'i face cunoscute altele, cerute de impregiurari. Domnulurespunde la acestea dupa natuf a lucruriloru, recomanda pe agentiisei si pe sine in favOrea vezirului si dupa acestea saruta man'a.Acestea implinite, vezirulu ii da licentia de plecare si'i orédia celebune cu formul'a urmat6ria : «Te voiu vedea. Porta-te barbatescesi cu taria. Mergi in pace si sanetosu, er Dumnedieu se'ti usioredielucrarea ta.» Indata apoi pune de'lu imbraca cu toga ce se dice izucaftanu, adeca toga de remasu-bunu. Dupa finitulu acelei cerimoniimerge la chiehaia, de la care inca 'si ia remasu-bunu, apoi incale-candu, sau se reintOrce la palatulu seu, sau merge pe la ceilalti ye-ziri cá se'si ia dio'a buna. Se intempla inse acesta mai rnultu nOpteade catu dio'a, ca nu cumva Domnulu se destepte in veziru prepusulu,ca elu ar avea si alti patroni in imperiu. In urmatOri'a di pléca dincapital'a imperiale in mersu incetu, cu parada si pompa catu se pOte

tkI

www.dacoromanica.ro

DESCRIEBEA MOLDAVIE1 63

mai mare, intro strigatele ceausiloru, cari, precumu s'a memoratumai susu, ori-ctindu domnulu incaleca sau descaleca calulu , totu-deauna striga. In frunte mergu calaretii moldoveni, deca 'i are Dom-nulu, inaintea loru flamur'a lui. Dupa acestia vine music'a crestina,tob'a si trennbiti'a, apoi unu stégu albu, semnu alu pacei si alu su-punerei si in midiulocu doue cOde de calu date Domnului dela curte.Urmédia agentii Domnului si boiarii moldoveni cati se afla inConstantinopole, inprejurulu carora mergu de ambele parti ceausii.Dupa acestia vinu caii de calaritu ai Domnului, de cari póte ducesiepte, el si cei-lalti veziri ; caii sunt coperiti cu tapete si cu pAturicusute cu firu ; impregiurulu acestora, siese alergatori de ai Dom-nului si doui de ai Sultanului. Dupa acestia merge Domnulu inves-titu cu toga domnésca si mem pe capu, capulu calului seu ilu co-pere doui cursori de ai sultanului, si scarile sunt tienute de douiducatori de cai (iedecci). Ceva mai inderaptu, de a stang'a Domnului,care dupa datin'a turciloru este loculu de mai mare onOre, mergeprefectulu tronului, la drept'a custodele stegului. Dela spate Dom-nulu e pazitu de cubicularii sei, dupa care trei locotenenti ai mare-lui stegariu (sandziak agasi) aducu trei stéguri rosii, dintre carii celumidiuloclu are la verfu semilun'a, dr' celelalte numai globuletie ro-tunde si aurae. Dupa acestea urmedia music'a cu tobe mai mari sibuciume (surle), ce resuna forte tare. In fine conductulu intregu seinchide prin Omenii prefectului pen tru tronu si ai marelui stegariu,cumu si alti Orneni de conditiune inferiOra, din cati se compunecet'a.

Precumu s'a disu mai susu, con ductulu merge in acésta ordinemuta, pen' la prinfa statiune, care nu este departe de murii capi-talei. In cursulu caletoriei nu se observa, ce e dreptu, tOte aceleacerimonii, cu atiaa religiositate, totusi, ori-candu ajungu la vreourbe, sau si la vre unu satu, trebue se se repeta atatu strigatele so-lemne ale ceausiloru, ciltu si celelalte cerimonii, si se se audia mu-sic'a. Mai departe la drumu trebue se mai mérga inainte totudeaunadoui ceausi cu vre unulu dintre deregatorii Domnului pen' la statiu-nea a dou'a, care la turci se dice conacu , si se ingrijesca de salasiasi de ale mancarei, care tOte se facu pe placulu si voi'a Domnului.

www.dacoromanica.ro


In acelu tempu adeca li se demanda la toti in numele sultanului,ea se asculte de Domnu intocma c6, si cumu ar fi de facia mareleveziru, si déca vreunulu dintre turci s'ar porta cu nesupunere si nuar voi se asculte de poruncile Domnului, acesta'lupótepedepsI prinbesli-aga alu seu, dupa cumu va merita, sau deca vrea se'lu trac-tedie mai blandu, iluida spre pedépsa prefectului loru. Asia dupa ceDomnulu ajunge la Galati , care este prim'a urbe a Moldaviei pen-tru cei carii vinu de la Constantinopole, este intempinatu de cotratoti boiarii Moldaviei inferiOre si de cati locuescu mai pe aprOpedin cea superiOra. Petrecutu de acestia pureede la Iassi , er' mer-gendu cercetédia despre starea locuitoriloru, asculta plansorilelorusi le judeca causele de processu. Pe unu milu de locu ii essu inaintelocotenentii (caimacami) , pe care 'i denumise densulu prin epistolainca de cându se OA in Constantinopole , insociti de ceilalti bo-iari, ostasi si cetatiani, pe carii Domnulu siediendu calare admitela sarutarea manei si a vestmentului. De acolo intra in urbe cu ace-easi pompa, cu care esise din Constantinopole , si descalica aprOpede beseric'a santului Nicolae. Domnulu intrandu in tind'a besericeieste salutatu de cotra Mitropolitu cu cellaaltu cleru, si introdusuinbeserica , unde se essecuta aceleasi ceremonii eclesiastice , de carearnu disu mai susu ca s'au observatu din vechime. Dupa terminareesindu din beserica, cél'a turcesca care inteaceea stetese pe strata ,

ilu pritnesce cu aelamatiuni solemne si Cu sunete de musica. Totucu acellu conductu merge la palatulu seu, de unde mergendu inainteprefectulu tronului , este introdusu indata in divanulu celu mare(sal'a cea mare), si sta dinaintea tronului facutu pe trei trepte. Boiariiocupa fia-care locurile loru, dupa ei intra si oficiarii militari, cumusi comerciantii mai de frunte din Iassi. In fine se comanda taceresi prefectulu tronului dà diplom'a imperatésca numita hiukm fer-mani, adeca man datulu Domniei, spre citire la scriitoriulu consiliu-lui, cunoscutu sub nume de divanu effendisi (care este turcu si trageplata buna dela Domni). Era acellu mandatu se scrie camu cu aces-tea cuvente :

Cei mai alesi dintre nobili si cei mai eminenti ai Principatului, Mi-tropolitu, episcopi si boiari ai Moldaviei , cete calaretie si pedestre ,

'i

www.dacoromanica.ro

DESCRIER EA MOLDAVIEI 49

si toti supusii si servii mei, finea vietiei v6stre se fia fericita. Canduva ajunge la voi prea potentele mandatu alu preastralucitei nOstremaiestati imperiale, careia se supune lumea intr6ga, se ve fia cuno-scutu, ca in annulu N. N. lun'a N. N. nemarginit'a nOstra mita pri-vindu spre credinti'a si servitiele sincere facute de cellu mai alesudintre principii gentei care crede in Isusu, si cellu mai eminentedintre magnatii gentei Nazareniloru N.N., cu mil'a si clementra si a-jutoriulu nostru l'a judecatu a fi demnu si aptu. Din acesta causa noine induraramu al orna si dona cu principatulu Moldaviei. tra apoi'i comandaramu lui forte strinsu, ca se pOrte grija parent6sca de bo-iarii d'in tOte rangurile , de nobilii pusi preste provincii si toti ceisupusi lui, se'i protOga si se'i favoredie : mandatele nOstre se le in-plinesca iute si se ne faca noue totu feliulu de servitie creclintiOsesi sincere. Era voue ye comandamu ci se'i fiti lui ascultatori si su-pusi intru tOte si cate va committe voue din mandatulu nostru ,se le indepliniti cu diligentia si fara nici-o intardiere. Era ori-care vava avea portare necuviintiósa si inapertinenta, si nu va vol a se su-pune man dateloru lui, fia acel'a de ori-ce conditiune, reutate'a si eel.'bici'a acelui'a se o infrene, pedeps6sca si infranga cu sabii'a s6u cuori-care alta specie de ped6psa 'i va placea lui. Deci pe susu numi-tulu vostru domnu si principe pusu voue de cgtre noi se '1 email-,sceti : era altumentrea se nu cutediati a simti s6u a lucra in contra,si prea santului nostru semnu (adeca tur'a, seu subscriptiunea im-peratului), se'i credeti, si asia se sciti. Datu in Constantinopole an-nulu N. N., lun'a N. N.

Dupa ce s'a cititu acest'a prin Divan-effendisi si prin interprete s'aexplicatu din periodu in periodu, toti boiarii respundu dinteodatain una voce : Se fia mandatulu imperatescu. Atunci Iskiemne agasiimbraca pe Domnu cu tog'a (caftanu), pe care 'In adussesse cu sine,si ridicandulu cu man'a drOpta ilu assiddia pe thronu. In acellu mo-mentu se descarca tunurile, era Ciausii repetu aclamatiunea. Ituncidomnulu confirmatu pe thron dispune ca Iskiemne agasi se fia imbra-catu in vestmentu captusitu cu samuru, era pe divan-effendisi si pemarele postelnicu cu caftanu simplu. Dupe terminarea acestoru ce-remonii, mai antaiu mitroraolitulu gratuledia Domnului , orandu'i

i$

www.dacoromanica.ro

50 DEMgTRIU CANTEM11111

-LOW fericirea, si saruta manile, era dupa acea benecuventare sa-ruta si domnulu man'a mitropolitului. Dupa mitropolitu vinu epi-scopii i boierii fruntasi la sarutarea manei si a vestmentului , eramarele postelnicu citesce numele loru adaogimdu acesta formula :Robulu Mariei tale N. N. saruta pOl'a Mariei tale. Totu asia face aludoilea postelnicu boiariloru de a dou'a, sialu treilea celora de a trei'ata3pta. Dupa boiari urmédia prefectii ordiniloru militarie, chiliar-chii, capitanii, centurionii si locotenentii, cum si comerciantii si alticetatieni Mai de frunte din Iassi. Dupa acestea Domnulu se retrageiu camer'a interiOra, era Iskiemne-agasi este condusu la ospelluluseu cu mare pompa precedendu usferiulu supremu. A. dou'a di bo-iariii se aduna earasi in clivanulu cola mare, uncle dupa ce ocupatoti locurile vechi, vene si Domnulu precessu de cét'a postelnici-loru si din divanulu celu mare trece in pretorluIu numitu spatari'amica (1). Acolo, dupa ce Domnulu ocupa thronulu, se chiama celetrei classe ale boiariloru Moldaviei , flacare prin postelnicii classeisale. Venindu ei in ordine, Domnulu sett ii scOte din oficiu, seu iitonfirma in trensulu, sifui ii inaltia de la gradulu inferiOre la altelesuperiOre; era degrada din functiuni mai inalte in altele inferiori,este iri contra usului tierei (afara ddca cine-va cere de buna voia),de ad incolo sta in potestatea Domnului a dispune *de ei, ci si candunu ar cunOsce pe nioaeni mai mare presto sine pe fagi'a pamen-tului. Dupa ce dispune tote acestea dupe voi'a sa, si asiedia lucru-rile tierei concrediute lui, pe Iskiemne-agasi , si pe ceilalti oficialiImperatesci scotiendul cu mare pompa din urbe, incarcati cu multedaruri ii dimitte la Constantinopole , si insociesce cu toti boiariipana la una mile de passi afara din urbeéra de acolo le da unuboiariu de conducatoriu papa la Galati , era Domnulu se intOrce laIassi.

(1) Se numesce de coraunu asia pentru-ca in acea camera se pune tot-dea-unasp ad'a Domnului pe mesa, era in aceea nici nu intra altu-cineva, decatu cei siepteboiari de rangulu antalu,

'i

al

'i

,

www.dacoromanica.ro

DESCIUEREA MOLDAVIEI 5 I

CAPU IV.DESPRE CONFIRMAREA DOMNILORU.

In modulu cumu anmaretatu mai in susu, se da priincipiloruMol-daviei domni'a tierei de eatre Port'a ottomana. Ea era respectabile,dar atatu de instabile, in calu dem nu era intarita cu celle mai firmecercuri , le cad6 d'in mana mai iute de curnu cugetau. Ca-ci ince modu se purtau Ottomanii fagie cu Moldovenii , o au arretatu eipen' la evidentia ; in catu cu dreptu cuventu dice proverbiulu des-pre ei, ca : nu veneza iepurii cu canii , el cu carulu , niei nu cauta aamegi calulu cu saculu desiertu. Ei tieneau ea 6 cu multu, mai binea imblandi prin lingusiri taurulu cellu nedumeritu alu Moldaviel , acarui ferocitate nu odata o au simtitu spre daun'a loru , decatu aldomoli furOrea prin forti'a ; ei sperau, ca cu timpu seva desbraca denatur'a sa feroce, si mai scadiendu d'in putere, va stfi singuru efi sefia ferecatu in catene.

Cu acestu scopu, candu Bogdanu HI, fiiula lui Stefanu cellu mare,a suppusu mai antaiu tier'a sa imperiului ottomanu, Turcii nu i-audenegatu nici un'a d'in onorile domnesci ; i-au lasatu insigniele desumm'a dignitge domnesca ; ba au confirmatu tote legile politice*iecclesiastice alle tierei, multiumindu-se ca, in semnu de leudu, serespundia curtiei in totu anulu patru mii de galbeni.4

Dupa mOrtea lui Bogdanu, alegendu boiarii Domnu pe fiiulu seuStefanu VI., ea, pe legitimulu erode la domnia , Ottomanii au datuacestui-a onori anca si mai mari. Sultanulu i-a tramisu sub titludo solu pe prefectulu supremu alu stauleloru, spre al congratula laintrarea in domnia, si a'i offeri insigniele de en-vire,' tuguri, (i) san-dgiacu, (2) cuca, (a) caftanu domnescu , si unu armasariu impera-tescu cu ornamentele cele mai frumOse.

Sub successorii acestui-a, Ottomanii de si au impusu tributuri maigrelle, ei totusi n'au cutediatu a seade d'in onorile cuvenite Domni-

(1) Code de c5.1u.(2) Drapellu, stdgu.(3) Caciula, coperementu de capu. Tiad.

www.dacoromanica.ro


loru, nici a impeded liber'a alegere a loru, pen' ce sub loan numituArmënulu au gasitu occasiune de a impucina vechile libertati, si aimpune tierei sarcine &me si necunoscute pen' acumu. Pre canduacest'a se occupá cu innovatiuni in tiera, Ottomanii prin frauda aupusu man'a pe elu, si, contra cuventului loru datu, 1-au ucisu; dupaaceea au inceputu a pune Moldaviei sarcine mai grele, si a pretendecá Domnulu, deca nu vre se fia consideratu de inimicu, se'si cerala fia-care trei ani confirmarea in domnia de la Port'a ottomana.

Ottomanii vediendu ca Moldavi'a O stOrsa , si nu mai pita fi instare se refuse conditiumle ce i le irnpusesera , indata sub domni'alui Mirone Barnovski au adusu alta lege , prin care Domnulu eraobligatu a merge insusi in perseina la. curte spre a'si priimi insig-niele Domniei, si la fie-care trei ani se vina la Sublim'a POrta pentrua se inchind imperatului. Pen tru cá acest'a se se observe cu maimulta adcuratetia, Ottomanii au schimbatu si destituitu adeseori peDomni ; ceea ce atrit'a frica a bagatu in acesti-a , in dtu acumu-anu numai ca ei insisi sunt buni bucurosi a merge la curte dupa cetrece unu anu seu doi, pentru a cere confirmarea in Domnia ca ogratia de la imperatulu, dar' anca de fric'a lacomiei veziriloru, do-rescu si ceru ei de buna voia mandatulu confirmatoriu. Acest'a usioruse da Domnului, déca cumu-va vezirulu nu are vreunu prepusu des-pre fidelitatea lui , seu dem vre-unu altulu n'a offeritu o summamal mare de bani ; atunci vezirulu presenta numai dedtu Sultanu-lui unu Talhisiu Cam in urmatóriele cuvente :

«Fiindu ch N. N. Domnulu de acumu alu Moldaviei, de ata.ti ani« ai Domniei sale s'au aretatu credintiosu imperiului ottoman, si n'a« refusatu a'si pune viéti'a si averea in servitiele imperatului, er'

tributulu 1-a respunsu in totu anulu pe deplinu la fericit'a POrta« ottomana; afara de aceea, a gubernatu tier'a cu atau-a bunetate si« dreptate, in dtu boiarii si ceialalti locuitori prin dessele loru su-

plice arreta ca sunt indestuliti cu domnirea sa, §1 ceru de la Maie-« statea Ta d se Te induri confirma in Domnia : asia, io '1u con-« sideru demnu de grati'a Maiestatiei Tale. De altmintrea asteptu« pré 'naltulu Maiestatiei Tale mandatu ».

Acesta scrigre o duce Talhiscifulu ( seu cumu amu dice referen-

_

a

a

alu

www.dacoromanica.ro

DESCRIERB A MOLDAVIEI 43

dariulu ) dupa datin'a Turciloru la imperatulu , §i dupa ce acest'ao a subscrisu cu formul'a usuale Amel o tuna, adeca : fia precumuse relateza, o transrnite prin acelasiu Talhisciu inderetru la vezirulu.Dar' vezirulu, cu t6te ca are acésta scrisOre in mana, prin care Sul-tanulu i-a datu facultate de a confirmi pe Domnu in domnla , elu

totusi pentru cá se pOta stOrce mai multi bani, se preface ca n'apotutu anca tracta cu Sultanulu. Ba anca si Kiehaia prin astuti'a savine intr'adjutoriu lacomiei vezirului, §i chiarnandu la sine pe resi-dentii Domnului,*) le minte, ca Sultanulu prevenitu prin machina-Liunile altoru-a si prin sioptiturile secrete alle oficialilor de curte,s'au aretatu mai pqinu aplecatu a se invol la cererea loru decatucumu se spelt, : vezirulu domnulu seu a vorbitu de vre-o citte-vaori cu Sultanulu despre caus'a loru, dar' n'a potutu lua anca nici-unu respunsu indestulitoriu. Residentii vediendu adeveratulu séufictivulu periclu ce amerintia pe Dornnulu loru, se arunca la piciO-rele lui Kiehata rOga, ca, in totu modulu possibile se se intre-puna pentru Domnulu loru, promitiendu-i ca voru mai marl ancadarurile destinate pentru elu si pentru Vezirulu.

Asia jOca ambitiunea si lacomi'a pe pelea bietiloru MoldoveniSi totu asia tractéza One se indestulOsca in urma superbi'a nesa-

tiOsa si immens'a lacomia de bani ce domnesce la curti. Si candu inurma ambe partile s'au invoitu intru tote, siKiehaia vede ca nu maiare ce stOrce, i climate cu speranti'a, ca caus'a loru se va intOrcespre bine. A. dOu'a di tramite la densii pe unu officiale alu Veziruluicare nu se reintOrce cu man'a gOla, si le anuncia ca in fine vezirulua dobénditu facultate de la imperatulu ca se le confirme pe Domnuin domnia si le detnanda a se presenta la curte. Presentandu-seaici , se introducu mai antaiu la Kiehaia, apoi la Vezirulu. Acest'ale annurtcia ca imperatulu s'a induratu asupr'a Domnului loru si i-aconcesu confirmarea in domnia ; dupa aceea imbraca, dupa usu,cu cte unu caftanu. Dupa cate-va dUe apoi , Vezirulu tramite laDomnu pe Capugilar Kiehaiasi sOu pe altu oficialu de curte pe carevre, care 'i duce diplom'a cea nOua de Domnia si mandatulu con-

Agenti diplomatici ai Domnului. Traci,

situ

I

www.dacoromanica.ro

DEMTRIU CANTEMIRU

firmatoriu numitu Iliulem Ferman,. Diplom'a 'este asemenea celleice se da Domniloru candu se punu mai antaiu in scaunu, numai eain loculu clausulei «Voide ligi Teudzih olumak iehsani humasumolimizdur, se scrie: « Voide ligine tedzdid ye mucarer olunmak iehsani

humaiun olmizdur, sOu : Din grati'a si misericordra nOstra te ren-noimu si contirmamu in DomnIa». Er mandatulu confirmatoriu estede urmatoriulu cuprinsu : «PrO escellente intro principii popóraloruii cari credu in Isus, si prè demnule intre Mai-marii gentei Nazare-« nOniloru, N. N.Principe domnitoriu as ta-di alu Moldaviei de asta-di!

« Ajungéndu la tine acestu alu nostru mandatu, fia in scire, ca« arou auditu de servitiele tale credintióse si 'amu intielesu despre« fidelitatea ta nestramutata, pentru aceea te-amu judecatu demnu« de grati'a si indurarea n6stra, si amu ordivatu se ti se innoiOsca« si confirme Domni'a Moldaviei. Ti-damu clod domnia si deplina

putere asupr'a Moldoveniloru suditii Maiestatii nOstre; acestoru-a« tu se le faci dreptate pe viitoriu, precurnu le-ai faeutu si mai ina-« into. Pe boiari si pe toti locuitorii Moldaviei, de ori ce conditiunea ar' fi ei, se'i protegi si se'i aperi ; si se nu intermiti a aretá fara in-« tardiare la stralucit'a nOstra P6rta tOter necesitatile .si kite greuta-« tile si asupririle loru. Pre langa acOst'a se fii gata a implinI man-« datele Maiestatei nOstre elite 'ti vor veni , si CU pOl'a suffulcata (i)« se'ti puni tOte puterile pen tru noi : Or' haraciulu ( tributulu) im-« pusu Moldaviei se'lu respundi pe deplinu in totu anulu la termi-« nulu fixu, in thesaurulu nostru. Se te feresci a cugeti ski a face« altminterea, si crede santei astre subscrieri. Datu in Constanti-« nopole, anulu lun'a Ir

La decretulu acesta se allatura si o serisOré a vezirului , in careacesta insciintiOza pe Domnu , ca la intercessiunile i rugarile salein urma i-a successu a dobendi de la immens'a gratia imperatOseaconfirrnarea lui in domnia etc.

Capugi-basia , provediutu cu aceste scrisori plOca spre Iasi , si

ajung"endu la Galati tramite omu inainte cá se insciintieze pe Domnudespre venirea sa si despre diu'a in care va ajunge in Iasi. Intru a-

(t) Frasa turcdsca, care iosémna a face ceva sea a servi pe cine-va cu prompti-ludine i alacritate,

se'ti

a

www.dacoromanica.ro


cea di Domnulu cu tóta eurtea sa ese in calea lui Capugi-basia omiie de pasi d'in cetate afara. La iutelnire congratulandu-si, se sa-luta unulu pe altulu standu amenduoi pe calu ; i apoi Domnulu seintôrce in cetate cu Capugi-basia de-a-drept'a , ceea ce la Turcieste trept'a cea mai mica. Inaintea Domnului merge unu officiale alului Capugi-basia tienendu in mana fermanulu imperatescu acoperitucu pansa alba, dr pe bragiu caftanulu destinatu pentru Domnu ; apoiurradza music'a imperatesca si ciausii, can d'in candu in candu re-petu acclamatiunile loru usitate. In ordinea acest'a purcedu pen' lacurtea domndsca; ajungendu aici Domnulu §i toti .boiarii intra insal'a cea mare §i elu se asidza in scaunulu seu pe tronu; dupa aceeaCapudgi-basia da mandatulu confirmatoria (fermanulu) in man'aDornnului, dr acest'a da lui Divan Effendisi pentru a'i (IA lectura;

apoi tOte e urméza in modulu si ordinea cumu amu vediutu maiin susu la punerea mai antaiu a Domniloru in scaunu.

Afara de acésta confirmare care nu se face decatu totu la trei anisi se numesce Mucarerulu cella mare, se mai face anca si o alta con-firmare in totu anulu si se numesce Mucarerulu cellu -micu ; dar'acest'a confirrnare ambla cu mai pucine spese, precumu vomu yeamai in josu (1.); si la ea nu se innoiesce diplom'a de domnia , cl seda numai nou Fliukm Fermanu sdu mandatu confirmatoriu, si setramite prin unu officiale aim Vezirului de a dou'a ordine, carui-aso da si remuneratiune mai mica.

CAPU V.DESPRE SCoTEREA DOMNILORU D'IN SCAUNU.

Dupa ce amu vorbitu despre-punerea si despre confirmarea Dom-niloru Moldaviei, curiosulu lectore póte cu dreptu cuventu e ceraci, se'i vorbimu si despre scOterea loru d'in scaunu.

Noi sl in acést'a vomu ulna ordinea ce amu observatu pénési d'in fentanele ce le aVemu innaintea nOstra, vomu cerceta cu de-ameruntulu ratiuni e si ceremoniele observate in vechime si celle deastadi la scoterea d'in scaunu a Domniloru Moldaviei.

(1) La Cap. XIV. ur.

'1u

pi

ad,

www.dacoromanica.ro

56 DEMTRIU CANTEM1RU

In 'prima seculi ai fundarei Moldaviei ca statu independente, Dom-nii ei nici se scoteau nici se poteau scOte d'in scaunu. Ei, ca sl regii,domniau cu potestate absoluta asupra suditiloru set potestate ce oaveau nu prin alegere de catra boiari, el prin ereditate dela parinti.Nu negamu ea annalile nOstre mentioneza, ea unii regenti de genteamoldava au fostu scosi d'in scaunu ; dar acóst'a s'a facutu in urm'aturburariloru interne , sl nici do cumu prin vre-o putere straina.

Moldavi'a nu cunoscea acellu dreptu de primogenitura, care instatele europene inpedeca turburarile interne: Si érasi legile tiereinu permitteau impartirea domniei principatului intre frati, el stá lavoi'a parentelui ca se denumeasca prin testamentu de succesore peacellu-a din fiii sei pa care va candu Dornnulu prin nicirteinopinata era impedicatu de a face testamen tu, ski eandu ambitiun eafiiloru era mai mare decatu voi'a parentelui loru, atund nu potea senu se deschida eampu largu discordieloru §i turburariloru intestine;si carui-a favori scirtea, ocupa scaunulu domnescu, 6r invinsulufugia, ddea potea, ski in Transilvani'a ski in Poloni'a (ca-ci in ace-ste tieri Domnii aveau de comunu mosle ) si astepti acolo oeca-siunea opportuna de a'si reculege puterile si a'si intari partid'a sa.De ad au urmatu, ea scriitorii ahltu poloni cat si uhguri, tragendudin acele casuri partieularie conclusiune generale, affirma ca DomniiMoldaviei ar fi fostu vasalii loru , si se incerca a numi suppunereaceea ce in sensu propriu nu 6 alta decatu confederatiund. S'a maiintemplatu anca de cate-va ori, ca boiarii au scosu pe Domnu d'inseaunu sëu pentru tirani'a sa , ski pentru alte fapte relle, cu careasuprise tier'a, ba cate-odata a fostu si ucisu. Mara de aceste casupi,nu mai era nici una causa pentru care se scóta cine-va pe Domnudin seaunu; el care a luatu odata sceptrulu in mama, ilu tienea faracontradictiune p6n6 la finitulu vietiei sale. Acestu usu a ineeputu ase calca mai an taiu sub Petra.V, supranumitu Raresiu, fliu naturalealu lui Stefanu cella mare, care, aeusatu fiindu ea ar' fi aprinsu ce-tatea Chili'a, Soliman I. imperatulu Turciloru 1-a seosu d'in scaunu,si pén era anca in vi6tia i-a datu successore pe Stefanu VII, careaffirma ca este stranepotulu lui Alexandra I. Alu doilea assemeneacase a fostu cu Petra VI. numitu Schiopulu, care alesu fiindu de

CA-ci

volI Er'

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA MOLDAVIET 57

boiari dupa mOrtea atroce a lui Ion Arménulu, Turcii indata 1-auscosu d'in scaunu ; dar' puginu dupa aceea , parendu-le reu de aceafapta, 6rasi I-au reasiediatu in domnia. Mai raru era casulu ci Turciise puna man'a pe Domni si se le taia capulu. AcOst'a se intemplinumai déca ei se revoltau pe fagie ; péné 'n urma dupa trecerea luiMiron Barnovski la Poloni si decapitarea lui, nimicindu Turcii tOtedrepturile de libera alegere, au pusu Domnu dupa placulu loru peElia (Mesh') III. fiiulu mi Alexandru IV.; ca-ci de la acestu timpuinainte numai lui Eustratu Dabisia si parentelui men ConstantimaCantemir s'aintemplatu se móra pe tronu (1) Care vre se cercetezeacestea mai cu de ameruntulu, caute seri'a Domniloru Moldaviei a-retata mai in susu la Capu

Er' deremoniele ce se observa asta-di la scoterea din scaunu aDomniloru Moldaviei suntu cam urmatoriele. Candu vezirulu si-apropusu a scOte pe Domnu din seaunu , si a cerutu pentru acêst'afacultate prin Talhisiu de la Sultanulu, elu tiene cellu mai maresecretu si nu'si descopere intentiunea sa nimerui, decatu numaiDomnului cellui nou designatu, ca nu cumu-va se afle residentiiDomnului actuale si se '1u avisem. Dupa aceea Kiehaia Veziruluiehiama pe noulu Domnu se vina la el nOptea imbracatu in vestmenteschimbate , ca se nu'lu cunósca nimene , si-i ordina ea se'si alegaCaimacami séu locotienetori, caroru-a se le committa cele ce au sefaca din mandatulu imperatului. Acestea facute, Vezirulu committevre unui Capugi-basia ca se duca Domnului cellui nou fermanulusi se'lu petr6ca pen' la Constantinopole. Er' Domnulu cellu noutramite cu Capugi-basia pe unulu din oficialii sei, ca se duca scriso-rile si mandatele catra Caimacamii ce si-au alesu , si o proclama-tune catra toti boiarii tierei. Totu acelui Capugi-basia se mai dauanca si alte dae fermane imperatesci, unulu catra Dornnulu careeste a se scóte din scaunu, si altulu catra caimacamii alesi de nouluDomnu.

Mandatulu ce merge la adress'a Domnului e compusu cam in ur-matoriulu modu : Pré-alesule intre Principii ce credu in Messia,

(t) Ade"a se mOra ch. Domni, mOrto IWsea. Tr.

IT.

www.dacoromanica.ro

58 DEMETRIU CANTENIIRTJ

« pr6-esce1sule intre Mai-marii poporului lui Isus ( c&-ci Domniloru« detronati, se da acellasiu titlu ca, si celloru ce au Domni'a), carele« ai fostu Domnu Moldaviei, fericita se fia finea vietiei Tale. Ajun-« gêndu la tine mandatulu serenissimei nOstre Altetie imperiali, .ca-« rei-a se fnchina Vita lumea, se sell, ca Tu prin lenea Ta intru im-« plinirea servitieloru si prin negligenti'a intru esecutarea manda-« teloru Maiotatei n6stre imperatesci, te-ai facutu culpabile de tOte« pedepsele cilte-odata se adaoge si ped6ps'a de m6rte). Dar' .fi-« indu-ca grati'a si misericordi'a nOstra asupra ta este nemarginita,« te sc6temu numai din scaunu, si ordinamu Tie suctessore pe N.«N. Dreptu aceea, fara a perde u Ora s6u unu minutu macaru, gra-« besce a te presentá la pragulu inaltei POrta a Maiestatei nOstre« d'inpreuna cu tóta familea ta, si cu toti thesaurii tei. Si te feresce« a cugetfi s6u a face altminterea, si credo santei nOstre subscrieri.« Datu in Constantinopole, anulu . . . . lun'a ».

Er' cellalaltu fermanu, indreptatu catra caimacami, are camu ur-matoriulu contextu : « Alesiloru intre Mai-marii poporului lui Mes-« s'ia N. N, (,une-ori se numeSeu doi s6u trei, alle carom num« Lae se insOmna ad), finea vietii v6stre se fia fericita. Ajungendu« acestu mandatu alu Maiestatioi nOstre la voi , se sciti ca ne-amu« convinsu, cumu ca Donmulu vostru de acumu N. N. 6 negligentu« intru esecutarea mandateloru nOstre, si nu Oda grige de salutea« poporului si de binele Statului,, nici nu protege pe siiditi nostri,« precumu i s'ar cad6, si nici dreptate nu le face, si nici nu este cu« indurare spre ei, 6. d'in contra i asupresce si'i stOrce in tatu mo-« dulu. Pentru aceea, d'in grati'a nOstra infinita, ne-anuu induratu« asupr'a vOstra si amu data ordinu se'lu scóta din scaunulu Dorn-« niei, si se'lu aduca la pr6luminat'a POrta a Maiestatei nOstre. Dreptu

« aceea, voi se dati ascultarp acestui mandatu alu nostru, si pe nu-« rnitulu Domnu, acumu scosu d'in domnia , d'inpreuna cu Vita.« fnatili'a sa, si cu toti servii sei si cu toti thesaurii sei, se'l dati in« manile lui Capugi-basia, pe care 1-amu tramisu anume pentru ace-« st'a. Dar' feriti-v5, nu cumu-va se ye purtati cu necuviintia catra elu,

«nici se, luati nici cku 6 negru sub unghia d'in averea lui. Er' ce0 ye va inpune d'in mandatulu nostru Domnula vostru cellu nrtou

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA nOLDAVIE1 59

« N. N., tote se le inpliniti fara cea mai mica escusare seu intar-« diare. Altminterea se nu cugetati , nici se faceti, si credeti pre« santei nOstre substrieri. Datu N. N.».

Candu Otomanii s'ar' teme, ca Domnulu audindu ca vreu se'luscUta din domnia, seu s'ar' revolt& seu ar' fugi la Principit crestini

vecinetate, atunci ei tramitu mandate sea Seraskerului de Ba-badagu, seu la Pasi'a d'in Benderu, inpunendu-le ca, se asisto lui Capugi-basia cu vreo ceta de ostasi, cli ajutoriulu carora se pOta apucápe Domnu, si sub custodia buna se'lu pOta tramite la Constantino-pole. Er' deca trite si pretutindenea sunt in pace, si nu este causapentru care Domnulu se fuga si se'si lase averile, atunci merge Ca-pugi-basia sin guru cu cele clOue fermane ce anlu memoratu mai susu,si grabesce cu post'a, ce o numescu mewilu , se ajunga dtu se cokemai curêndu la Iasi. Pe cale, si mai alesu dupa ce ajunge in Galatiu,care O primulu orasiu ala Moldaviei de catra Traci'a, Capugi-basianu spune nimerui, cl tiene in celhi mai mare secreAu scopulu mis-siurrei salle; si pentru co, se apace pe Domnu prin surprindere,minte ca are cu tutulu altu mandatu. Apoi isi dispune calea asia, case ajunga la Iasi, inainte de prandiu, fiindu ca pe acestu timpu bo-ieriiJoti adunati la curte. Ajungendu la Iasi, elu merge dreptula palatulu domnescu ; iatra in Divanu, saluta pe boiarii adunati; sidandu fermanulu in manila caimacamiloru, le dice: «Domnula vostru«6 scosu d'in scaunulu Domniei; si voi aveti se ve suppuneti ferrna-«nului imperatescu, si mandateloru Domnului cellui nuou». Acestedise, officialulu cella imbracatu turcesce saluta la rendulu seu pecai macarni, si le presenta scrisOrea Domnului seu. Dupa aceea totiboiarii trecu in sal'a de audientia, undeintra si Capugi-basia, si uncleDomnulu 'i vine innainte pen' la usia. Ad salutandu-se unulu pe al-tulu, Capugi-basia comanda Domnului a'si ocupa scaunulu pe tronu,fiindu ca are se 'i comunice unu mandatu imperiale. Dornnulu as-culta, de si d'in tOte aceste impregiurari pOte intielege pre-usioru,ca se tracteza de scOterea sa din domnIa; ellu se puue pe scaunu,si nu dice alta, decitu : «Fia porunc'a preinduratului si prelumina-«tului imperatu». Dupa aceea Capugi-basia, luandu mandatulu im-periale ilu da Domnului, care dupa datina ilu atinge de frunte si'lu

d'in

aunt

www.dacoromanica.ro


saruta; apoi 'In da lui Divanu-effendi allu seu spre a'i (la lectura.P6n8candu Effendi cetesce, atatu Domnulu, CAW si Capugi-basia si totiboiarii stau in piciore si asculta. 'Dupa co s'a terminatu citirea ,

merge Capugi-basia la Domnulu, si cu totu respectulu ilu iea de sub-suOra, si ridicandu-lu de pe tronu ilu pune langa densulu pe unuscaunu mai josu. Aid Domnulu intorc6ndu-se catra Capugi-basia, 'Idice : «ca è detoriu imperatului cu multiamita nemarginita, pentru« ca. a avutu grati'a se nu pOrdia pe inutilulu seu servu, cI ca a bine-« voitu prin o usiOra ped6psa a'lu invetia, se se 'ndrepteze; va ast6pta((CU inima plecata. ori ce Maiestatea Sa ar' fi decisu asupr'a lui; ca 'si« recunOsce vin'a, dar' ca nu despera cu totulu de grati'a imperatu-« lui ». Si altele cá aceste, prin cari credo ca va pot6 recastiga favO-rea Mai-mariloru ottomani.

Dupa ce Domnulu si-a terminatu cuventulu seu, Capugi-basia 'lurecomenda boiariloru anca pe trei dile; si totodata le ordina a pro-curi carra si a face catu se pOte mai curendu tote preparativeie ne-cessarie pentru cale; apoi pl6ca de ad si se duce in ospitiulu prepa-ratu pentru densulu de caimacami; dr' Domnulu se intOrce la pala-tulu seu, undo remane trei dile dupa scOterea sa d'in Domnia. Subacestu tirnpu. are si esercita tOta potestatea doran6sca, cá sl maiinainte; boiarii dau totu aceeasi onOre ci sl candu era in scaunti;"sidOca ar' cutedia Ore-care a se purta catra elu cu necuviintia, sOu a'luvatema numai cu unu cuventu macar', elu, fara a i se pot6 oppunecine-va, pOte se 'i sfarme Ossele cu topuzulu sOu buzduganulu, care1-a primitu de la Sultanulu. candu I-a pusu in scaunu : si mai multu,elu pOte se strapunga cu sabi'a pa unu boiariu, fia chiar si de ran-gulu cellu mai inaltu, fara ca pentru acOst'a se 'i impute imperatuluvre-o crima, numai s'o fi facutu cu man'a propria. Pentru ca Turciiau proverbiulu : «0 pOtra, care s'a pusu odata la unu edifieiu, ro-« mane totu pOtra de edificiu, i pOte veni tempulu, ca ea Orasi se fianecessaria la edificiu B.

In acelle trei due, cainlacamii prin comissarii lora prepara rai,carra, si tote cello neeessarie de calle pen tru redicarea si transpor-tarea Domnului. Implinindu-se trei dUe, Domnulu se pune nu pecalu, cl:in carru cu tOta curtea, farnili'a si averea sa, din care nime nu

www.dacoromanica.ro

DES CRIEREA MOLDAVIE1 61

cutedia a lua in presenti'a sa uici macar pretiude unu banu, si e-sindu din palatu pe pórt'a cea mica care este spre media-di, plecad'in Iasi spre Cons tantinopole. Boiarii toti si toti officiarii de Oste'lu petrecu pene afara de cetate pe cale de unu milliariu delocu; aicidescaleca de pre cai, si toti mergu a'i sarutá man'a cu aceluasi res-pectu, el si candu ar' fl anca pe tronu, si inchinandu-se 'si ieau diu'abuna de la elu. Domnu lu anca d'in partea sa, le multiamesce pentruonOrea ce i-au arretatu, si pentru petrecerea ce au avutu cu densii;si dupa politic'a indatinata le da consiliu, ci se fia ascultatori lappruncile imperatului si alle Domnului cellui nuou. Dupa acesteboiarii se intorcu la Iasi, lasandu pa duoi cari se'lu petréca mai de-parte, si cari se 'i faca quartire si se porte de grige de celle neces-sarie la mesa.

Pe cale Capugi-basia grigesce ca. Domnulu cellu nou se nu se in-télnesca cu cellu d'in scaunu. -Si dem totusi s'ar' intelni, atuncicellu nou trebue se incungiure si se faca locu cellui destituitu.

Dupa ce a trecutu Dunarea, Domnulu este liberu a trimitte ina-inte la Constantinopole pe unii d'in servitorii sei la Vezirulu si laalti amid pe cari i-ar' aye acolo , si cari d'in urma se induplece peOmenii de statu ai POrtei ottomane in favOrea sa. Acesti-a se incercaa satura cu daruri lacomi'a celloiu.de la putere, si déca le succede,ei obtienu de la Capugi-basia ordinu Ca se duca pe Domnu in pala-tulu seu. Dem inse nu le succede a obtiene acestu ordinu , atunciCapugi-basia ajungendu aprOpe de cetate, se opresce, si prin unulud'in omenii sei da de scire lui Kiehaia ca a adusu pe Domnulu pénéad, si acumu astepta ce ordina Vezirulu se faca cu elu ? Déca estecasulu ca Domnulu se fia acusatu de vre-o crima mai grava, séuden Turcii voiescu se stórca de la elu o summa mai mare pe bani,atunci se da ordinu lid Capugi-basia cá se'lu tiena sub custodia.Déca voiescu se traeteze cu elu mai blandu , ilu punu sub custodiain casele lui Capugi-basia seu alle lui Bas-bakikuli, adeca alle the-saurariului. Er' déca imperatulu vre cá se'si arrete puterea panfei

.)5sale, atunci da ordinu ca. se 'lu inchida in celle siepte turnuri. E deinsemnatu ca nime nu pOte se fia inchisu aici, decâtu numai la or-dinulu speciale si espressu alu imperatului. Dar' oH unde ar fi in-

www.dacoromanica.ro

62 DEMETIIM CANTENTRU

chisu, elu totu nu'si pôte recastigfi libertatea , decatu rescumpe-rand-o cu bani multi si eu daruri mari. Scapatu odata de sub cu-stodia sOu d'in carcere , elu traiesce liberu in casele sale, 0116 i seda ocasiunea de a ocupa, Orasi domni'a. Apoi de si scosu d'in scaunu,elu totusi candu merge la servitiulu divinu in biseric'a patriarchale,siede in scaunul domnescu, unde la nimene altulu nu 6 permissu sesiklia , deCatu numai dOca este in Constantinopole vre unulu d'inceialti patriarchi (1). Acestu privilegiu ilu are si DOmn'a lui ; ea arein tind'a besericei unu scaunu pentru sine, mai innaltu decatu totecellelalte. Afara de aceste, ellu pOte se'si construeze casa dupa pla-cere, si se si-o decoredie Mu se pOte mai splendidu ; elu pOte con-versa liberu cu solii puteriloru straine, precumu este alu Franciei,Angliei, Belgiului si Venetiei etc.; ca-ci Turcii nu eredu , ea, cineva

locuindu si vietiuindu in Constantinopole, se Ota intreprinde cevacontra binelui Statului ottomanu, Er' candu ese unde-va, pOte lilacate patru sOir si mai multi servitori eu sine ; pOte incaleci arma-sariu catu mai splendidu adornatu; pOte porta, si elu si servitoriilui vestmente verdi si caltiamente galbine. Candu merge la eurteaVezirului, descaleca la pOtea dela scara, si atatu Kiehaia cat si ceia-lalti ilu saluta cu titlulu de Domnu ; i se da caffea si duleotia; si ise dau tOte onorile ce sunt in usu la Turci a se da Principiloru dom-nitori . Mai inainte aveau atatu Domnii scosi d'in scaunu , catu sI

fili loru, d'in thesaurulu imperatescu o diurna de cinci péno in.diecetaleH imperiali pe di' kdar' in urma acestu usu a trecutu in desve-tudine. Totusi Ono in diu'a de asta-di sunt scutiti de la tributu,atatu ei Wu si Omenii loru. Póte se'si aduca publice vinu catu iplace pentru curtea sa; dar' nu este liberu se'lu venda. CI acOst'anici o au cerutu Domnii nici-odata ; pentru ca Moldovenii tienu, caafara de vendiarea fructeloru procreate d'in pamenturile proprie, ori

(1) Aci cuventulu Patriarchi n'are intielesu. Pdte vrd se dica Domni de Moldavi'asea de Tidrea Romandsca; ca.-ci dupa procedur'a acést'a a Turciloru nu potea se Mtlipsa in Constantinopole de Domni actuali sdu scOsi dln scaunu. Apoi se sole Cztpentru Patriarchi este altu scaunu in beserica.

www.dacoromanica.ro


ce altu negutiatoria este despretuitória si nedemna pentru Omeniicei maH.

De altrointerea fericitu acellu Domnu, care nu d'in culp'a sa, cipentru lacomi'a Vezirului a fost scosu din scaunu. dupa da-tin'a Turciloru, schimbandu-se Vezirii forte desu, successorele Ve-zirului destituitu, pentru, el se descopere fraudele si avaritiele ace-stui-a, inainte de OW face cercetare ca se vddia, ce si calu a storsupe neclreptu si presto summ'a cuvenita de la Principii Valachiei siMoldaviei. Sdu pentru ck se invinovatidsca mai tare pe Vezirulu de-stituitu , iérta adese-ori pe Domnulu vinovatu si accusa pe cellu-ade lacomia , pOntru cá asia se'si deschida mai usioru calea la inde-tulirea lacomiei sale.

CAPU VI.DESPRE B0ARIi MOLDOVENI SI DESPRE RANGURILE LORU.

Fiindu ea awn facutu pdn'aci mai de multe-ori mentiune despreboiarii moldoveni, si vomu mai face anca sl in capitulii urmatori,credemu ea e de folosu a vorbl acl despre conditiunile sdu dignita-tile, privilegiele si gradurile loru.

NuMele Boiank, preeumu se numesee, de origine slavOna, se parea fi corruptu d'in cuventulu Boliari, cu care popOrale slavice nu-miau d'in veehime pe tuti magnatii loru. Numirea latina de Barpnila ei nu d originale, el o au imprumutatu prin imitatiune de la car-tile vecine.

Originea boiariloru moldoveni este incerta, si d'in negligenti'a isto-riciloru Moldaviei fOrte obscura. Ci esemplele popOreloru veeine ,

precumu Servianii si Balgarii, ne arreta ca officiele boiariloru suntcu multu mai vechi decatu en sasi reintemeiarea statului Moldaviei. Peacelle timpuri inse si pdnd la Alexandru I, numitu cellu bunu, Dom,.nii Moldaviei nu impartiau officiele principali de carte intre boiariiloru. Gradurile de dignitati intre boiarii de curte, precumu elle suntasta-di ire vigOre , le-a instituitu si introdusu acumu memoratuluAlexandru I, cellu bum], , care dupa ce a obtienutu titlulu de Des-potu si corOn'a regésca de la loan Paleplogulu , si-a formatu Iota

Ca-ci,

www.dacoromanica.ro


curtea dupa norm'a curtei imperatesci. Ac6sta affirmatiune scósad'in annalile nóstre , o va crede fia-cine usioru , dam va comparagradurile boierieloru de asta-di in Moldavi'a cu celle ce erau in usula curtile vechiloru imperatori ai Greciei , pe cari d'in urma le-audescrisu intr'o carte anume Curopalatu si Georgiu Codinu. Aceeasinumire a loru la imperatii Greciei si la Domnii Moldaviei , acelleasi

officiuri, acellasiu servitiu de a assiste in Divan, de a tien6 consiliucu Domnulu despre afacerile publice alle statului, dea'i adjuta intruadministrarea publica a tierei si a implini ordinele prin tienuturi ,de a servi curtiei intru tote cello necessarie, si a'i sustien6 decorum.De ad, precumu odiniOra la Greci, asia asta-di la Moldoveni , ei sedestingu in boiari de Svatu, sea consiliari, si boiari de Divanu, seacum u le-amu dice, assessori.

Boiarii de svatu, ski consiliarii intimi ai Domnului in afacerilepublice alle tierei, suntu acesti §iepte :

1. Marele Logofetu, i-amu pote dice supremu cancellariu alu tie-rei. Cea mai mare onOre, si mai inalta dignitate in tiOra. Elu 6 pre-siedente si directore in tOte consiliurile ; si elu mai antaiu propunecelorulalti consiliari subiectele asupr'a caroru-a , d'in mandatuluDomnului , au a se consulla ; si ascultandu votulu fia-carui-a ,

repOrta Principelui conclusulu ce s'a luatu. Er' candu este ca, Domnulu se fia rugatu pentru ceva in numele tuturoru boieriloru , elusinguru '1 arreta dorintiele acestoru-a ; §i de acl i s'a datu numelegrecescu de Logothetis. Afara de aceste, elu are dreptulu a decideasupr'a marginiloru hotareloru, si a decide processele agrari, de pos-sessiuni si servitutile loru. Sub directiunea lui stau curtenii, sau a-cei nobili cari n'au ajunsu anca la dignitatea de boiari. Semnulu bo-ieriei sale este o bulla mare cu lantiu de auru, care o pOrta aternatadela giitu, si unu batiu (toiagu) auritu, care 'lu pOrta in mana. Precandu Moldavi'a era anca in daplin'a sa fiore, elu, prin boicri'a luide Logofetu avea prefectur'a ceeatiei Moncastru, care asta-di se nu-mesce Akkiermanu; dar' dupa ce Turcii au luatu acesta cetate de laMoldoveni, Logofetului s'a datu ci venitu decim'a d'in tiemitulu Cer-nautiloru.

2. Vorniculu de Orr' a da josu sau Guvernatorele Moldaviei infe-

www.dacoromanica.ro

DESCRIIEREA MOLDA.V1E1 41

riori. Administra in curtea dqmnasca tote afacerile acestei provincie.Sub el stau tOte judacatoriele din acea parte a tierei; elu asculta$1 judega tOte causele loru eivili. In procese criminali, elu pOte, farascirea Domnului, se judece la mOrte pe furi, omicidi, sacrilegi si as-semeni facatori de relle. Ip semnu de potestatea sa, pOrta bâtiuauritu. Pre candu Bassarabia e tfen6 anca de Moldavi'a, elu avea pre-fegtur'a cptMiei QIii1ia dar' dupa ce acast'a s'a luatu de la Mol-doveni, i clatu prefectur'a Barladului, unde are in locuhi seu doisubvornic sen locotenenti, fiindu-ct officiulu seu cere ci se fia ne-contenitu lp curte.

p. Vqrniciillc fie tierea de sum seu Guvernatorele Moldaviei supe-riori, Are asemenea putere s auctoritate in provinci'a sa, ca. guver-natorele Molitl,ayigi inferiori; si in semnulu potestatiei sale pOrta sielu batiu aurj.tu. In specialu are sub administratiunea sa prefectur'atienutului Dorohoiu.

4. Hatmanulu sau generalulu a tOta armat'a ; acestu officiu, petimpulu imperatiloru greci, se di numai maresialului curtiei, Elq estecapulu tuturoru calarasiloru séu calaretiloru, si are sub comand'asa tóe trupele soldate, atatu cavaleria eau si infanteria. Are pre-fectur'a tienutului Sucaava; si candu 6 la curte, pOrta bâtiu suflatucu auru.

5. Marele Postelnicu, maresialulu séu prefeetulu supremu alu cur-tiei. Elu dirige tOta curtea, si sub ordinulu lui stau toti curtenii. As-semenea sub inspeetinnea lui stau soldatii cari sunt destinati pen.trp post'a Constantinopolei si Crimeei, si caH de comunu so nu-niescu Beglii. In consiliulu secretu n'are nici scaunu nici votu ;dar' se admitte de multe-ori, seu d'in invoirea séu d'inordinulu Donanului. In acestu casu elu tiene loculu Domnului cá siplenipotentiatu alu seu, si cauta cá ceialalli con siliari,se decida in afa-ceFile urgente alle hierei cAtu se pOte mai iute, si totdeauna dupaplaculu si vointi'a Domnului. Are prefectur'a Iassiloru elu judecasi causele locuitariloru d.e aici. In semnulu dignitatei sale , pOrta lacurte batiu de argintu.

6. Marele Spatariu;, primulu Spadeferu (1) alu Principelui. E ca-

(t) Purtatoru de spada, care porta spad'a.6

i

celoru-lalti,

i

www.dacoromanica.ro

82 DEMETRW CANTEMMU

pulu celloru ce Orta spad'a Domnului si are inspectinnea asupraloru. Are prelectura in diumetatea tienutului Cernautiloru. In ser-batorile cele mari, cari se numeseu Domnesci, se inbraca in vest-mente aurite si 'Arta casca ornata cu pietre seumpe ; sub totutimpulu catu Domnulu este in biserica ascultandu servitiulu divinu,preeumu sl One ce siede la prandiu, marele spatariu 'i tiene sabi'a.

7. Marele Paharnicu. La serbatorile cello mari, elu da mai Anttliuromnului paharulu cu vim Are sub directiunea sa pe toti ceia-laltipaharnici. Pórta grige de tote viniele domnesci ca, se se lucre bine,si strugurii se se eulega la timpulu seu; pentru aceea toil vinieriistau sub inspectiunea lui; si nu 6 permissu nimerui in tóta tier'aa'si culege viniele inainte de a aye licentia dela elu, ceea ce oda pentru unu daru micu. Licenti'a se da de ordinariu in diu'a depatru-spre-diece a lun6 Septembre. Din darurile mid pentru licentia,elu are unu venitu destulu de frurnosu. Afara de aceste, are siprefectur'a tienutului Cotnariloru.

Catra acesti siepte consiliari se mai adaoge :8. Vistierniculu supremu seu marele thesaurariu. Acesta stringe

banii publici, si-i da acolo unde'i ordina Domnitoriulu. POrta ratiunidespre venituri si spese ; si toti scriitorii de la thesaurarla, numitiin comunu Diecii de la visteria, stau sub ordinile sale. Pr' introconsiliari numai pentru aceea se numera si elu la loculu alu optulea, flindu ca p6rta chieile de la sal'a unde se tiene consiliulu se-cretu ; dar' elu aici n'are nici scaunu nici votu. Totusi candu evorb'a de bani sthr de alte affaceri finantiari, ilu chiama se assistesi elu, dar' nu pentru a'si (Id vre-o opiniune, ci nurnai pentru a audisi esecuta deeisiunile si mandatele consiliului.

Dupa acesti optu consiliari, urrneza boierii de Divanu. Acesti-a seimpartu in trei classe.

I. Cei de class'a prima se numeseu Boiari marl. In fruntea ace-storu-a sta :

Marele Stolnicu, seu supremulu bucatariu. Elu este pusu prestoiota bucatarl'a Principelui, si sub ordinile lui stau toti ceialalti Omenide bucataria. In dfle de serbatori seri la alte solemnitati mai mad,elu ordina mancarile la rnes'a domnesca, si pentru incredere elu le

www.dacoromanica.ro


gusta mai an taiu, si sta pre lenge mes'a domnesca pen' la alu trei-lea pdharu. Afara de alte venituri, 'i se mai dau anca anume bucated'in cuhn'a domnesca.

Mare le Comisu sell prefectulu stabuliloru. Are sub inspectiuneasa tote grasdurile, caii si uneltele de cai ai Principelui, precumu Aservitorii aplicati la aceste, si fierarii si rotarii set' caretarii. Elu estepusu presto Braniste, unu locu de fenatiu hide mare lenge flu-viulu Prutu, si ingrigesce cá fenulu se se cosesca de pe acelu siesusi se se adune pen tru grasdulu demnescu. De aici 6 stipulatu pentrudensulu unu anume venitu. Afara de acest'a elu mai trage la fie_care trei ani cate doue-dieci de taleri imperiali de la Vita mór'a deapa, de cari sunt fOrte multe pe riulu Prutului.

Mare le Medelniceriu. La serbatori seu alte solemnitati mari daPrincipelui apa de spalatu manile inainte de mesa. Salariulu lui estediumetate din venitulu prefecturei tienutului Stefanesci.

Mare le Clucieriu, care s'ar pote dice maresialulu seu prefectulucurtiei. Are inspec tiun ea asupr'a tuturoru camareloru domnesci, undese tienu legumele, untulu, mierea, sarea, casiurile si altele de aceste.Elu ingrigesce ci tOte aceste lucruri sa se procure la timpu, si se seconserve bine; da d'in trensele uncle este trebuinti'a, sell candu co-manda domnitoriulu. Ca venitu 'i dau Principii decim'a d'in oile cetienu tieranii moldoveni pe la munte.

Serdariulu Campidux , ce, in modulu cumu vorbescu Europenii ,

s'ar' dfce Generalu-locotenente. Are comand'a asupra calarimei intienuturile Lapusnei, Orcheiului si alu Sorocei ; si apera tier'a careeste intre Prutu , Nistru si Bassarabi'a contra invasiuniloru de Ta-tari d'in Crime'a si Bugiacu.

Marele Suldgeriu , seu inspectorele macellariloru. Officiulu luieste a procuri vite de taiatu pentru mes'a Domnului si pentru cur-teni , si a imparti came la aceia cari au se'si primesca portiunealoru de df d'in curte ; intre acesti-a, pre lenge alti curteni , se nu-mere si pedestrimea Segbaniloru.

Marele Zitniceriu, sell marele magazinariu. Elu stringe d'in tieragritulu necessariu pentru usulu Principelui, si ingrigesce ca se sepuna in magazinele publice.

www.dacoromanica.ro

84 DEMETRIU CANTEM1R U

Mare le Pitaru, este asupra pitariloru si Ingrigesed cá e fia farinadestula si buna, si se se coca pane prOspeta in tOte dilee, gala pen-tru mes'a domnesca, catu sl pentru acei-a cati au se prirnOsca por-tiunea loru pe Vita diu'a eurte.

Mare le Sietrarilz, are grige pehtru corturile Principelui. In espe-ditinne are inspectiunea asupea tunuriloru si altoru apparate de ar-tileiia, M designa loeulu tinde se se asiedfe castrele ; cu unu cuventu,are serVitm cá M unit prefectu de artilleria, ci si tom generralu-mai-Stru de cuartir.

Marele Armasia , mai mare preste ceialalti tirmasiei séu lictoricari suit cam siese-dieci ha numeru. Detori'a lui este h face se seesecute sententi'a Doinnului, candu cine-va este judecatu la mOrte.Afara de aceba, are inSpectitinea aatpr'a carceriloru , precumu si a-supr'a musicei militari , ce se numesce Tabulchana.

Logofetulu alu doilea éu 'ice-cancel1ariu1u, tiene loeulu can-eellariului Séu Marelui Logofetu si candu acest'a este impedecatuprin grave affaceri ale tierei, ilu tramite ea se decida in cause de certepentru miediuinele agriloru si ale mosiiloru.

Marele seri, set' primulu portariu ; are sub directiunea sa pretoti ceialalti usieri seu portari; elu servesce pe Capugibasia sIalti agali , pe earl tramite 47ezirulu dela POrt'a ottomana.

Aga, sell, cumu amu dice, prefeetulu politiei. Elu are inspe-ctiunea asupr'a sergentiloru de poliP d'in Iasi , sub ordinile luistau Segbanii de soutela. Elu decide causele mai mid alle lo-cuitoriloru d'in Iasi, era déca afla pd cine.va ca face lucruri impu-dice si necuviintiOse, seu ilu vede beatu pe strade, ilu pOte pedepsiindata, ofi de ce classa ar' 11 acellu-a. Cu unu cuventu, implinescemai totu acellasiu officio, pe care ilu are Aga Ieniceriloru la Turei.

Postekdrulu alu dated, tiene loculu Marelui Postelnicu candu a-cesl'a este absentu, si are grije de tOta curtea. In qecialu inse of-ficiulu lui de capetenia este, h introduce la Doillni pe boiarii eei mafi,scosi d'in officiu, si pe toti ceilalti officiall de a dOu'a ordine ; eracandu vre-unulu ar' aye se se rOge pentru ce-va la Domnu, elu pre-senta Domnului cererile, si elu aduce respulisulu.

Logofetulu alu treilea, séu secretariulu dom.nescu. Acest'a scrie

d'in

`

p

pe

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA MOLDAVIET 85

epistolelo private alle Domnului , le da se le subscrie, si le sigilézacu sigillulu cellu taieu.Sub dirrectiunea sa sta camar'a sett cancel.lari'a, si uricarii seu scriitorii de Diplome. Elu provede causele m6-nastiriloru. Eld introduce la Domnu pe mitropolitulu, pe episcopi,si pe preotime. Er' candu vinu soli de pe la alte curd, elu pOrta grijeca se se observe ceremoniele usitate la curie intrl introducerea sireceptiunea lora in audientia. P6rta unu sigilu in lantiu de auru ,

cu care sigileza decisiunile judiciali subscrise de Logofetulu eellumare.

Capitanulu de Dorobanti, are comand'a asupr'a Dorobantiloru, tarecuventu deriva dela germaniculu Trabant, si ac insemnapedestre care tiene guard'a la curtea domnesca ; elu visitéza diu'asi n6ptea guardiele; le despune , le dislOca si face 16te servitiele iiiloculu lui Aga, candu acest'a é absentu.

Toti boiarii cAti amu numitu acl mai in susu, se numera intre boiarii de prim'a classa, si se numescu boiari man ; 6ra pre Ianga of-ficiulu ee 1 da gradulu loru de dignitate, mai au anca si privilegiulu,ca in tOta Moldavi'a, on uncle s'ar intempla se petreca, sunt liberi aasculta, si a decide causele de processu alle supusiloru , unu dreptuacest'a, ce boiarii de a dbu'a si a trei'a classe nu'lu au.

Serdariulu, Logofetulu alu doilea si alu treilea , Postelniculu aludoilea, si Capitanulu Dorobantiloru, de si stau sub ordinulu altoru-a,cari in class'a boiariloru mai au acellasiu officiu ca'sst ei, si prin br-mare ar' n mai multu ca, se se humors in class'a dOu'a , totusi fi-

indu ca starea loru officials este mai onorifica decattl a celloru d'inclass'a a clOu'a sau a trePa, si fiindu ca ei trebe se fia in tote dilelemai adese-ori pro langa Domnu , asia sl ei au scaunu intro boiariicei mari, si se bucura de assemenaa privilegle cá sf acesti-a.

De cIass'a prima a boiariloru mari se mai tienu dhca :l'amestulu, seu inspectorulu de vame, si Cansinariulu care stringe

decirnele datorite Domnului d'in cera. fuse nici unulu nici altulun'are scaunu anurnitu in Divanu , el trebe se stea unde le ordinaDomnulu. Dar' nici intr'unu casu nu potu aye scaunu mai susu deSerdarulu.

II. De class'a a dOu' a a boiariloru de Divanu, s tienu :

..

militi'a

h

www.dacoromanica.ro

86 DEMETIUU CANTEMIR

Spatwriulu alu doilea , care in serbatori mai mici 'Arta spad'aDomnului ; si in absenti'a Marelui Spatariu face tote servitiele ace-stui-a.

Paharnioala alu doilea, assemenea tiene loculu Marelui Pahar-nicu ; in speciale, are inspectiunea asupr'a viiloru Domnului , carisunt la Husi, si pOrta grije cei elle se se lucre si culOga la timpu.

Vistiernioutu alu doilea, tiene registrele speseloru thesauruluiin cursu de trei luni dupa visterniculu alu treilea, si ratiunile asu-pr'a loru le substerne marelui thesaurariu. Acest'a se observa si incellelalte officiolate, cari au de a face cu finantiele.

Stolnimlu alu doilea, afara de serbatori sou alte solemnitati maridirige bucatarra, si ordina ce mancari se se faca pentru Domnu; elule pune pe mesa si le pregusta.

Comisulu alu doilea, tiene loculu primului Comisu , si inspectio-nOza in Vita diu'a grasdulu domnescu ; or candu Domnulu vre seOssa unde-va, elu prepara calulu aduce inainte. In retribu-tiune , pen tru servitiulu seu i se da a tre'ia parte d'in venIturilemarelui Comisu.

Medelnicieriulu aludoilea,Clucierulu aluSuldgeriulu alu doilea,Zitniceriulu alu doilea,Pitariulu alu doilea, siSietrariulu alu doilea, assemenea cit si vistierniculu alu doilea, tienu

officiulu trei luni dupe officialii cu aceste nume, din classea a trei'aa boiariloru.

Armasiulu alu doilea, tiene registru despre cei ce stau la inchisóresi sunt de a fl pedepsiti ; ilu presOnta in tote sambetele la Domnu,si cere ordinulu ce are sa faca cu captivil. Mai incolo, elu, cu vre-ocati-va gregari armasiei langa sine , are missiunea de a prinde peacei-a cari pentru vre-o crima sou delictu sunt de a se aduce ina-intea Domnului,

Usierulu alu doilea , tiene loculu marelui portariu in absenti'aacestui-a.

HI. In class'a a trei'a a boiariloru de Divanu, se numera :

'i sPiti

doilea,

'i

www.dacoromanica.ro


Postelniculu alu treilea; acesea cu alti duoi postelnici de graduinferiore, trebue se fie diu'a si nOptea in curte. Servitiulu loru staintr'aceea , ea ei ducu mandatele Domnului la postelniculu cellumare. Ei esecuta sf alte mandate alle Domnului, ce le vinu de laacest'a prin camerieri, si reporta apoi Principelui despre resultatu.Pentru aceea , acesti trei au libera intrare in cabinetulu cellu mare,ceea ee altoru boiari nu este permissu.

Spatariulu alu treilea, pOrta in dflele de septemana spad'a dom-nésca , pentru aceea afara de boiarl'a sa mai are anca si locu intreofficialii curtiei.

Paharniculu alu treilea, are inspectiunea presto viiele de la Bacausi Trotusiu, si ordina viieriloru ea, se cub:1ga si se calce strugurii latimpulu seu.

Vistierniculu alu treilea , sta sub Vistierniculu cellu mare, sidatoriu a'i di ratiuni despre purtarea officiului seu.

Marele thesaurariu pOrta regisirele de spese alle thesaurului pu-blieu trei luni, si apol le da thesaurariului alu treilea, acest'a le pOrtadup'a aceea una luna de dile, dupa care terminu iea ac6sta sarcinathesaurariulu 1u doilea, care, precum amu disu mai in susu, dupatrecerea de trei luni ara§i le da thesaurariului alu treilea, si acest'aéra§i dupa trecerea a trei-clieci de dile le transmitte thesaurariuluicellui mare. Asia se invérte in continuu intre acesti trei thesaurarfadministratiunea thesaurului publieu; in catu péné candu cei douimai mari pOrta registrele ego trei luni, cellu alu treilea le pOrtaduoe luni. Totu acasta ordine se observa si la cellelalte officiuri definantie, precumu vomu ved6 mai in josu.

Comisulu alu treilea, are acellasiu servitiu cá si comisulu aludoilea.

Suldgerulu alu treilea, siZitniceriulu alu treilea, assemenea cá si vistierniculu alu treilea,

facu servitiulu celloru mai mari cu acasta boierfa totu la a patr'a luna.Camarasiulu de suldgeria imparte carnea dupa cantariu.Camarasiulu de jitnitia, 'Arta registre si ratiuni despre granele

ce se punu in granariele domnesci ; si in renumeratiune priimascetrei-dieci de aspri dupa fia-care caru.

www.dacoromanica.ro

$g bEliETRIU CANT EM1RU

Vornioi d pdrtet patru , stau la pOrt'a dinafara a curtiei , si acolo

pdeca Miele mai mici; pedepsescu.meretricele ; pe femeiele earlgtopru seu de buna vdia sdu fortiate fiindu, le inlpreuna

in casatbria u faptuitoriulu pecatului, facéndu-i a se cununi prinunu preotu dupa ritulu bisericescu, déca amendu6e partile Stintplebei ; déca O parte SEM alt'a este de origine hobile; atunci facuarretare la Domnu. Gandu Domnulu tiene judecata , stau in sala,ordina rilebei se fia ui tacere, si introducu partile in Divaml. Pe ceiéari nu se presenta cu aetorele inaintea Domnului la diu'a defipta, iinsémna in registrulu loru; cA-ci unii cá acesti-a se considera deneaseultatOri mandatului domnescu,'-si pentru aceea 'si perdu sieaus'a. Vornicii pentru servitiulu loru au dreptu retributiune veni-tutu d'in prefectur'a tienutului Romanu.

Pe foft acesti boiari, ettti amu numeratu pent) aci, tiene tieapen tru servitiele ce le facu pre langa Domnu. Pentru aceea abi pt6eajunge altulu la aceste dignitati, de catu numai care este de originenobile, de si principele este liberu a di aceste officiuri cui Va vol,fia chiar' si d'in classea cea mai de josu a poporului.

La femeiele acestoru boiari, candu mergu a salutá pe Domn'a, priacest'a ill sal'a ei, care este in Gynekion, (apartarnentulu

femeilorti), se da fia-carei-a scaunu dupa rangulu barbatului seu.Afara de acesti boiari, cari servescu la eurte pentru.afacerile sta-

tulul, Doninulu mai are anca si alti officiali de casa, sOu cumu arnudice, interni, cari se numescu boierenasi, si pe cari p6te lua nu nu.Mai d'intre nobili, CI si d'intre sclavi séu captivi, séu si d'in classeainfima a poporului; prin acést'a ei devinu nobili, si se bucura detOte drepturile si privilegiele acestoru-a.

Acesti, asia numiti boierenasi, stint :Marele eameraritc; care este capulu tuturorn camerariloru cabi-

netului cellui mare. Elu ingrigesee de thesarulu particulariu aluPrincipelui, care este separatu do thesarulu publicu alu fieroi. Da or-dini curteniloru de la samara, si boiariloru de classea mai inferiege.Preserie comerciantiloru cumpenele si mesurile, cu cari au se 'sivenda marfile; si p6rta grige ci se nu venda cu cumpene si coturifalse ; ér pe defraudatori pedepsesce dupa prescriptele legei. Sub

dorninitti

ér

seen

mindU-le

www.dacoromanica.ro

DESCRIBREA MOLDAV1ET 89

ordinile lui stau anca si negutiatorii Siarhorodeni (I). Sub nurneleacest'a se intielegu comerciantii cari aducu marfi in Moldavi'a d'inurbile cazacesci si d'in Russi'a.

Vatavulu de aprodi, seu capulu aprocliloru de Divanu. Are maitotu acellu servitiu, pe care '1u are Ciausiu-basia la POrt'a ottomana.Sub elu stau aprodii Divanului, si pOrta grige pentru esecutareajudecatiloru enunciate de Domnu in Divanu. Celloru cari trebe seassiste ci judecatori in Divanu, le arreta elu loculu loru. a semnualu dereg6toriei sale pórta in mana o scutica (2) cu manunchiuluinvelitu in argintu.

Vatavulu de Stanicei , este mai mare preste servitorii de mesa ;si candu acesti-a aducu mancarile d'in bucataria la mes'a Domnului,elu vine inainte tienendu in mana o gcutica, alu carei marlunchiuinse nu 6 legatu in argintu.

Vatavulu de Paharnicei, esto mai mare presto paharnicei; elu or-dina acestoru-a a di la boiari paharuhi cu vinulu candu sunt la mes'aDomnului seu la alto ospetie domnesci.

Cupariulu , da Domnului in tote dilele paharulu cu vinu candusiede la mesa. kre in grijea sa pivnitiele cu vinu alle curtiei. Davendietoriloru de vinu mesurele drepte§i semnate cu sigillulu dom-nescu ; si gasindu pe cine-va vendiendu cu mesura mai mica, decitucea data de elu, pe unulu ca, acellu-a '1u sperlepsesce dupa lege.

Ciohodariulu, ingrigesce, ciDomnulu si tOta curtea se aiba ciobO-tele si calQiirnele sOu papucii necessari. Elu insusi trage DomnuluiciobOtele. Sub elu stau toti ciobotarii d'in Iasi.

Aledelnicerii. De acesti-a sunt trei sOu patru, cari punu in tóte di-lele mes'a Dortmului ; 'i aducu si 'i tOrna apa de spalatu pe mani.Ei pastreza vasele, talierile (farfuriile) , paharele si tote utensilielede argintu pentru mesa , precumu si feciele de mesa, servietele, sitOte apparatele necessarie la punerea meseloru.

Crerasiultt de 'n intru, stju cameraridu intimu ; are sub ingri-girea sa vestmentele, pietrele scumpe, si tOte lucrurile pretiOse alle

(1) Mu Cazaciii. Trad.(2) Seugica se aude in Tranilvania si inseinna biciu, carbaciu etc.. Trad.

www.dacoromanica.ro

90 DISMEMIU CANTEMIRIT

Domnului ; si este mai mare preste camerarii cabinetului celluimicu.

Vatavulu de copii, mai mare preste camerarii de la Divanu sipreste cei de la camar'a cu armele; ellu are inspectiunea asupr'a a-cestoru-a, si d'in servitiulu loru 'si are si retributiunea. Acesti-a a-deca se tramitu Porte desu la boiari la tiérra, pe cari Domnulu 'ichiama la sine ; cu care ocasiune boiarii le dau cAte siese taleri,d'in cari unulu este alu vatavului de copii.

Camarasiulu de dulceti, s6i1 provisorele confectarieloru; acest'apOrta grige ci s6r'a la mesa se se aduca dulcetiuri si alto mancarifacute cu zaharu; elu are totu porcellanulu sub grigea sa.

Camarasiulu de rafturt, ski inspectorulu frèneloru; are sub man'asa sielile si frénele, cari sunt lucrate in auru si argintu, si tote ap-paratele de caii si grasdurile domnesci.

Pivnitiarulu, mai mare preste servitorii de la pivnitiele cu vinualle Domnului. Ellu insusi, sta cub comand'a cupariului; pre candubutarii, si toti cari facu lucruri pentru pivnitie, stau sub man'a lui.In retributiune pentru servitiulu seu are drosdiele vinului, d'in cariface vinarsu.

Logofetulu de vistieria, s6u secretariulu thesaurului; sub ordinileacestui-a stau toti scriitorii de theusararia; ellu pastr6za registrelespeseloru, si 6 suppusu thesaurariului supremu.

0catastife, tieneCamarasiu de registrele de tOte spesele particu-lari alto Domnului si pOrta list'a sett catalogulu soldatiloru. Si canduse trecu trupele in revista, ellu cetesce nuraele fia-carui soldatu. Totuasii face si candu li se da sold'a; si apoi, da fia-carui capitanu list'asoldatiloru d'in compani'a sa, scrisa cu man'a sa propria. Pentru a-cOsta labOre are de la fiacare unu remunerariu de cate unu taleruimperiale.

Camarasiulu de lumini, s6u inspectorele luminariloru; acesta pri-mesce de pe unde

)c(1),

se stringe tributulu de cOra si de seu, care se nu-mesce bezmen, si lasa se faca din elle luminari si lampe (fali-narie, candele) pentru usulu curtiei.

Vorniculu de tdrgu, sOu comissariulu de piatia. Elu stringe deci-......

() Seu haimen, Trad.

www.dacoromanica.ro

DES CRIEREA MOLDAVlE1 91

mele de la tote marfile ce se vendu cu mesur'a stiu cu cumpén'a inpiatia. Acdsta specie de tributu se numesce la Moldoveni mortasipia.Elu primesce luminarile de la eamarasiulu de lumini, si le impartea curteni. Afara de aceste, elu are a se ingrigl de lemne pentru cur-

te, si a le distribui la timpulu seu prin camere si bucatarfa.Vatavulu de aprodi de tdrgu, inspectore preste aprodii de tribu-

nale, cari stringu tributulu si alte dari de la cetatiani, si le admini-stra thesaurului. Toti acesti-a d'mpreuna cu vatavulu loru stau subthesaurariulu cellu mare.

Iatavulu de poici, mai mare preste servitorii domnesci, numitipaid, de cari sunt optu, si, pOrta cingatori de argintu, sabia si lancecu manuchiurile si vervurile invelite in argintu si poleite cu auru.

Er' in servitiulu DOmnei sunt :Duoi vornici, cari totodata sunt prefecti districtului Vasluiu.Unu comisu, care ingrigesce de grasdiulu, caii si carretele ei; siDuos Cluceri, cari ingrigescu pentru bucate si nutretiu, atAtu pen-

tru curtenii catu si pentru grasdiurile DOmnei.Dupa acesti-a urmeza acei boiari, cari servescu la Domnu si la

curte, pentru ci prin acést'a se pOta ajunge la boiarli mai inalte.Si anume :Cinci-dieci camerieri sdu servitori ai Divanului, cari stau in3pre-

giurulu Domnului candu siede in Divanu, si prin ei se chiama in-laintru boiarii cu cause de processu.

Doue-dieci si-patru camerieri sdu servitori pre langa carnar'a cuarme.

Duoi-spre-diece servitori la cabinetulu cellu mare.Trei servitori la cabinetulu cellu micu.Siepte Postelnici mai marl, siDOue-dieci-si-patru mai mid, ori si mai multi, dupa curnu voiesce

Domnulu se aiba.Cinci-dieci Aprodi de divanu; servitiulu acestoru-a este asseme-

pea eu servitiulu ciausiloru la Turci ; adeca : a aduce inaintea tri-bunalului pe acusatii cari nu s'au infaciosiatu la diu'a defipta, si aconstringe la plata pe debitorii insielatori.

www.dacoromanica.ro

DE METR1U dANTENOR if

Doue-dieci-si-patru Paharnicei, cari servescu la mesa, si dau Os,petiloru Principelui paharele cu vim

DOue,dieni-si-patru Stolnicei , cari aducu mancarile din bucatarlala mes'a domnesca.

Siese-dieci Armasiei ; servitiulu lora este a prinde pe furi, si peboiarii earl vreu se fuga, sell sunt culpabili de vre-o crirna mai grava.In urma.

Usierii, cari ducu in cuartiere pe sold turcesci tramisi de la Port'aottomana, si pe solii Chanului Tatariloru de Crimea, le procura cellonecessarie pentru traiu, si le servescu intru tote ce au de trebuintia.

CAPLI VII.DESPRE OSTEA. MOLDAV1E1.

Dupa ce amu arretatu numele bolariloru, si amu vorbitu desprederegatoriele loru si altoru ministri la curte , urmeza acumu a sevorbimu pe scurtu despre armat'a ce a avutu Moldavi'a in vechime,si despre ceea ce o are astadi.

Chronicele nOstre spunu ca Moldavi'a pre candu th.6, anca libera,avea o armata la nunieru de siepte-diedi mil de 6meni, si de multeori sl de una-suta de mii. Ceea ce este cu atátu mai usioru de cre-diutu, dem vomu considera cu ce vecini potenti, precumu cu Turcii,cu Polonii, cu Cozacii, cu Ungurii si cu Muntenii , avea Moldavi'a ase lupti si a purti resboiu pe acelle iimpuri ; si ca One pe tirnpulului Bogdanu III. ea nu numai si-a sciutu aperi si sustiend libertateasa contra a tOte atacurile si invasiunile aceloru vecini, el anca si-aintinsu si latitu marginile 'territorinlui seu. Dar' dupa Stofanu cellumare, sub care puterea Moldoveniloru ajunsese la culmo, Moldavi'ade la acestu timpu inainle a inceputu cu incetulu a scadd. Ca-cidupa Bogdanu III., care a inchinatu Moldavi'a la Turci, urmatoriisei incrediendu-se , ca sub scutulu Turciloru sunt aperati de inva-siunile veciniloru, au neglesu deprinderile militari, precumu se in-templa acest'a de cemunu in tempurli de pace ; si crediendti ca iRaste impregiurari, bste inutile a tiene atb,ti-a Omeni sub arme, aulasatu usioru nu numai se se inpugineze numerulu soldatiloru, clanca se scada A d'in virtutea loru antica. Cu tote aceste, precumu

92

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA MOLDANIE1 93

attesta chronicarii Moldaviei, Principanostri One pe tinLpii Movi-lesciloru, totdeauna au tienutu b armata riu mai pucina cá de patru-dieci de mil. De la scestu timpu incOce inse, a inceputu a aide pu-terea Moldoveniloru parte prin turburarile intestine, parte prin frau-d'a turciloru , cari de citte-ori se revoitati Doauiii. ,totdeauna 'siluau ocasiune a raps' splendórea cordnei moldavice si a'i micsiora,puterea. In urma la atiitu au scadiutu Moldoveniit in efttu cista-diabia, sunt in stare se pfina in faci'a inamicului siese pea 'n optu

Omni armati.Armat'a Moldaviei se distinge in militari cu solda, can adeca. sunt

retribuiti pentru servitiulu loru, si in militari ie scutéla cari, pentrua ff scutiti de tributu, servescu cu spesele proprie4

Prefectii seu Mai-marii eu soldai sunt :Basi-buluk-basia ; acesta are sub comand'a sa diece Buluk-basi

seu capitani ; dintre aceStia tacarele are sub man'a sa pend la unasuta de Segbani. Segbani dupa turcesca se numescu aceisol-dati, cari pentru o solda buna se recrutéza d'intre Serbi, Bulgari,Albanesi si Greei ; ei facu servitiulu d garda pre langa persbn'aDomnului, si sehimbandu-se in ordine, sunt pururea in curie, uncleimpregiurulu muriloru isi au si lqcuinti ele destinate pentru ei.

Patru capitani germani , cart odiniOra aveau sub comand'a loruuna miie de Omeni, astadi abift au cate doue-dieci-si-cinci desoldati sub stegurile loru,

Patru capitani de cazaci, cari mai de multu assemenea aveau cateun'a rniie si mai bine de soldati ,sub comand'a loru , dar' astadiabid au ate patru.-dieci séu cinci-dieci de Omeni, patrioti der ai loru,si recrutati mai alesu Ordele Zaporogeniloru.

Doue-dieci de capitani calareti, cari comauda cam un'a suta deOmeni fia-care ; acesti-a au ate unulu 1.) retributiune do trot taleriimperiali pe luna.

Unu-spre-diece capitani supremi, cari comanda capitanilaru ca-lareti, dr ei insii stau sub zommand'a Hatmanului.

Patru, séu dupa vointi'a Domnului si mai multi capitani ai Tata-riloru Lipcani , adeca ai Scitiloru cari au locuitu in Litvani'a, siastadi sunt Mahomedani.

mli do

dr'

d'in.

rnilitarilott

www.dacoromanica.ro

94 DEMETR111 CANTEMIRTJ

Begi-li-agasi; acest'a are sub man'a sa duoi capitani de ai Besi-Iii-loru. Er' Besi-lli sunt acei Tatari séu Turci, pe cari 'i tiene Domnulupentru a itnpedeci ostile turcesci de la rapiri si de la impilari ne-drepte, si pentru a pedepsi pe Turci candu commitu vre-o faptanecuviintiOsa ; ca-ci Musulmanii tienu, ca 6 crima capitale cá unuinfldelu, precumu dim ei la chrestini, se pedepsésea s6u se bata peunu Mahomedanu.

Prefectii ski Mai- marii ostasiloru de scut6la, adeca acelloru-a cariservescu cu spesele loru pentru a II scutiti de tributu, sunt urma-torii :

Bulug-basii de cefati; de acesti-a sunt in fie-care urbe sOu oppidu(Ate patru sOu cinci , precumu urbile séu oppidele stint mai mariski mai mici. Iassii singuru are diece. Toti acesti Bulug-basi stau subcomand'a lui Aga.

Optu capitani ai Darabantiloru, cari toti stau sub capitanulu su-premu alu Dorobantiloru, si acesta este suppusu lui Aga.

NOue-spre-diece capitani de nide, séu capitani de regimente, cariconstau d'intr'una mile de Omeni, si se recrutka de prin cele nOue-spre-diece tienuturi alle Moldaviei. Mai de multu fie-care regimentuconsti din diece centurii séu companii, numite la Moldoveni sutasisi stateau sub comand'a mariloru vornici séti guvernatori ai Molda-viei superiori si inferiori; asta-di inse numerulu acestoru truppeeste forte scadiutu, si stau sub comand'a Hatmanului.

Cei cari d'in acesti capitani cu trupele loru sunt pe la margini, aua pazI passurile muntiloru si vadurile apeloru. Er' cei cari sunt iniritrulu Moldaviei, unde nu este tembre de inimici, facu servitiu decustodia la curtea Hatmanului, care 'i tramitte in servitiulu tierreipe unde cere necessitatea.

Mai de multu au fostu si Husari; ceea ce ne arréta numele acel-loru corpuri de armata, cari se numescu Hinsari. Asta-di sunt Hin-sari de ti6rr'a de susu, si de ti6rea de josu, cari inse appartienu gu-vernatoriloru acelloru provincli , si nu facu nici-unu servitiu mili-tarescu, ci pe langa ce'si conservara Oresi-care nume de ostasiu d'invechime , se ocupa cu totu-adinsulu de cultivarea pamentului, de

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA MOLDAVIRI 95

unde s'a uascutu la Moldoveni proverbiulu despre ei, care dice : Dela arma la sapa.

Totu cam de class'a acestoru-a se tiene si corpulu venatoriloruMoldaviei , cari d'irnpreuna cu vatavulu sea capulu loru au in pos-sessiune unu satu cam de una suta séu mai bine de case in muntiiMoldaviei aprOpe de oppidulu Pietra in tienutulu Némtiu. In tim-pulu de bataia au detorl'a a fi totudeuna pre langa Domnulu in ca-stre ; ér' in timpu de pace se occupa cu venatulu si aducu la curtetotu feliulu de animale, cerbi, boi,*oi, si alto flare selbatice, cari setienu prin codri; unele vli, pentru placerea Domnului, si altele mOrtepentru bucataria si mes'a domnesca. Pentru acesta labOre sunt scu-titi de la tributu. Dar' pentru pravulu de pusca si pen tru plumbu auretributiune osebita.

Calarasii de Tiarigradu , séu cursorii constantinopolitani. Suntcinci-dieci la numeru cu vatavulu seu prefectulu lor. Ei toti vor-bescu turcesce, si au detorintea a merge la Constantinopole de ekeori va fl necessitate. Pentru acestu servitiu, pe langa ce sunt scutitide tributu, mai priimescu anca ate deme-dieci de taleri d'in the-saurulu publicu.

Calarasii de Galati, seu cursorii galatieni, au si acesti-a vatavulusett prefectulu loru propriu, si facu acellasiu servitiu ca si calarasiide Constantinopole ; dar' candu se tramitu unde-va, nu li se da mairuultu de diece taleni d'in thesaurulu publicu. Ei anca sunt camcinci-dieci la nurneru.

Amblatorii de Hotinu, cinci-dieci, si totu atfitiAmblatorii de Soroca, sOu cursorii de Hotinu si cursorii de Soroca.

Acesti-a toti sciu limb'a polOna si limb'a rusesca, si se tramitu inPoloni'a si in Russi'a de cAte ori cere necessitatea. Atatu unii ctitusi ceialaltr, au vatavulu sell prefectulu loru.

Fustasii, sett cari 'Arta fusti. Acestia sunt deme-dieci-si-patru lanumeru, si sarcin'a loru este a pazf in timpu de pace usiele hare-mului si arestele curtiei, unde se tienu inchisi curtenii pentru de-licte mai usióre; si candu este se se pedepsesca cine-va cu nuieled'in porunc'a Domnului, ei sunt cari esecuta acest'a. Er' candu Dom-nulu esse stfm cu pompa sOu numai pentru recreatiune, ei mergu in

www.dacoromanica.ro

96 DEMETIUU CANTEMIRU

giurulu lui pe cle amendeme partile cu fusti lungi (1) in mtmi ; tothassemenea facu si candu merge Domnulu in vre-o espeditiune bel-lira. Au capitanulu loru propriu care se numesce Vatavu de Fustaei.

Acesle sunt ostirile ea le sustiene ti6rea cu spesele sale pentruDomni. Nime inse nu impediea pe Domni de a'si tiem; cu speselelora trupe mai multe, dem. voiescu. Dar' ei nici-odata nu se nisuescua'si immultf armat'a decatu candu olescu a se tebita,, ca-ci ei Lienu,ea é mai do folosu a stringe banii in cassettele loru, decatu a'i (IA

se'i mitnee soldatii, de cari n'au trebuintia.

CAN) VIII.DESPRE CEREMONIELE CURT1E1 DOMNESC1.

Dupa aceste, credemu ca nu vomu face lucru inutile si ingratu ,

&sea vomu descrie in pqine envente pompele si ordinea ce se ob-serva la esirea Domnului in publitu, la ospetiele ce le da, si la mer-gerea sa in beserica.

De cate-ori esse Domnulti eetate spre a visiti o beserica SéumOnastire, sea spre a luá parte la vre-o espeditiune bellida, totdea-una merge cut cea mai mare pompa si petrecutu de mai multe cor-puri de soldati. In fruntamergu vre-o ati-tva conducêtori indrep-tatori de drumu", caH se ieau spre acestu scopu d'intre soldati sid'intre cursori. Dupa acesti-a urtnéza calarimea, cu stegulu si cucapitanii in frunte, asia ca intre fia-care regimentu se lasa 6re-carespatiu spre a se pote distingei bnulu de altulu : capitanii regimen-teloru nfergu de arnendoue partile stegului , si lean aminte cá sol-datii se Merga In ordine buna si in linia drépta. In urin'a acestoru-avinti calataSil slCumblatorif, du vatavii loru ; dupe caH apoi se aducude frêne caii domnesci, in frunte eu cone 'done tuguri sea code e-quine, caH se dau Principelui de la 136rt'a ottomana ih settnulti po-testatei salle domnesci. Dupa aceea urtnéza fiii Principeluf, si cevVsimai inderetulu loru in midi-loculu linfei vine insusi Domnulu, in-cungiuratu de paici pe de amenduoe Portulu si servitiulu

(1) Adeca betie lungi. etc.

path,.

d'in

www.dacoromanica.ro

DESCR1ERRA MOLDAV110 97

paiciloru, 1-arnu descrisu mai in susu. Mai departitioru in drept'a,vinu comisii seu prefeetii grasduriloru, si vatavii servituriloru decurte, 6r in stang'a postelnicuhi eellu mare en ceialalti postelnici. Ina trei'a linia dupa Domnu, mergu Bulug-basii de pa arnenduOe par.,tile; cei mai betrani, mai aprópe de Domnulu. In urma sunt segba-nii séu soldatii stipendiari, adeca cari servescu pentru solda, si cuacesti-a se terrnina prim'a squadra; ei mergu pa de amenduele par-tile, si ciausii, seu cumu i-amu numl dupa modulu europenu, eor-poralii, ieau aminte asupea loru, ca se merga dreptu si in pasu re-gulatu.

Mai aprOpe in urm'a Domnului vine Spatariulu, care aduce armeledomnesci. Dupa aceea urmeza officialii cumu se numescu intimi aiDomnului, precumu : Camerarii, Paharnicii, Ciohodariulu si Model-niciarii. Dupa acesti-a, in lini'a prima vine vatavulu de eopli, seuprefectulu de camera cu camerieri sei; apoi in lini'a a dOu'a Pahar-niceii , si in lini'a a trei'a Stolnieeii. Apoi urmeza sangiaculu séustegulu cellu mare, care are in vérvu semiluna cu alte clóue stegurimai mici si cart se dau Domnului de la curtea imperatésea canduintra in domnia. Dupa steguri vine Tubulchan'a seu music'a tur-cesca.; si dupa acest'a armasii facu o aripa in drept'a si alta in stanga.Immediatu dupa acesti-a urméza in lini'a a dOua, boiarii de a dentaclassa ; in lini'a a trei'a, boiarii de a trei'a classa; apoi vinu boiariicei scosi d'in servitiulu domnescu, si mergu mestecati unii cu altiidupa gradulu boieriei loru. In fine tóta processiunea acesta este ur-mata de multimea amestecata a servitoriloru boieresci, de cetatienisi negutiatori.

Er' candu Domnulu pléca la vre-o espeditiune bellica, atunci iiurmeza artilleria de tunuri sub condueerea marelui Sietrariu, pre-cumu urméza si capitanulu de Dorobanti cu puscasii seu tunariisl cu tOte cella necessarie pentru castre, cu munitiuni, provisiuni,bagagie etc. D'in contra, cAndu nu este se merga in espeditiune bel-

ci numai in alte estri cu pompa, atunci si marele Sietrariu, siCapitanulu de Dorobanti ieau locu dupa gradulu boieriei lora intreceialalti boiari.

Intregu acestu apparatu de esire cu pompa, ilu va intiellege lec-7

lies,

www.dacoromanica.ro

98 DEMETR IU CANTEMIRU

torele mai usioru si mai bine, déca va cauti la icOn'a allaturata act (1)..Ajungéndu in ordinea cumu amu deserisu mai in susu la vre-o be-

seriea seri mOnastire, calarimea remane standu la pOrta , si se in-china cu capu plecatu la Domnu candu trece ; er pedestrimea cAtaincapé in curte, se asiedia aici punendu-se in cercu cfttu se OW demare. Ajungendu la petr'a de la scara, descaleca de pe calu introstrigatele perpetue ale ciausiloru : Se traiesca la multi ani. Atuncimetropolitulu cu sant'a cruce si CU diaconii sei cadindu , vineintru intimpinarea Domnului, si-i da sant'a Evangella se o sarute.De ad mergénd metropolitulu inainte, Domnulu intra in beserica,era chorulu can ta : Cuvine-se cu adeveratu se te fericimu; si dupace se inchina cu pietate pe la santele icOne, trece preste amvonu(preste care nu é permissu nimerui se tréca, decatu numai Principeluisi preotiloru), merge in midi-loculu besericei si'si face sant'a cruceapoi se duce la thronulu seu, si suindu-se intr'ensulu, salute err ple-carea capului mai intitiu pe metropolitulu, apoi pe boiarii, cari in-tr'aceea si-au ocupatu toti scaunele loru.

Si fiindu ea ne ocupamu ehiaru eu descrierea ceremonieloru cur-tei, credemu ea nu va 11 inutile a memora ceva sI despre ordinea cese observe intro scaunele d'in beserica.

In interiorulu besericei la column'a d'in drept'a este scaunulu serithronulu domnescu, trei trepte innaltu , in giuru cu gratelle scul-ptate si aurite, si de amendOue laturile ornatu cu stem'a domnesca ;er' de-asupea o corOna aurita, sub care sta icOn'a Santului, pe care si1-a alesu Domnulu de patronu. De cealalta parte , la column'a d'instang'a, este scaunulu.

in drept'a de la thronulu domnescu este scaunulu metropolituluicu alu unui d'in episcopii sei, dupa cari urméza archimandritii siegumenii m'Onastiriloru pérth la scaunulu cantaretiloru; in dreptulumetropolitului, de-a-stanga lui, stau alti duoi episcopi cu egumeniiloru in assernenea ordine, era dupe acesti-a urméza marele thesau-rariu, pentru el se fia mai aprOpe de Domnu, spre a tiene la inde-

(1) Cadrulu s6u ie6u'a despre care mentiondza autorele aci, nu se gasesce alla-turata nici la manuscriptulu originale, nici la trtulucerile germane.

www.dacoromanica.ro


mana cuthi'a seri disculu pentru elemosin'a ce da Doinnulu la unge-rea cu miru, si pentru a nu turburi tacerea si devotiunea auditori-loru trebuindu a veni pen' la Domnulu mai de departe. Er' d'in-colo, in dreptulu rnetropolitului de-a-drept'a, sta vice-cancelariulusett Logofetulu alu doilea, si secretariulu ski Logofetulu alu treilea;acest'a pentru ea elu prevede tote causele menastiriloru si alle pre-otimei; cell'a pentru ea elu tiene si distribue vinulu, dupa cel-a san-titu metropolitulu seu altu preotu Orecarele.

In unghiulu d'in drept'a spre altariu , este chorulu cantaretilorumoldovenesci; Or in cella d'in stang'a chorulu cantaretiloru greci;caH pe rendu canta in amenduoe limbele cantarile bisericesci.

De la thronulu sOu scaunulu fililoru Principelui pen' la column'acea d'in tind'a bisericei in ordine stau boiarii cei de primulu gradu;dupa acesti-a urmeza Orasi in ordine boiarii cei scosi d'in servitiu ;apoi capitanii supremi, capitanii si toti ceialalti cAti potu incape inbeserica.

De la thronulu domneseu pen' la column'a cea in drept'a d'intind'a bisericei, stau fetneiele boiariloru ce sunt in deregutoria, fia-care in dreptu cu barbatulu seu.

Langa column'a acest'a este scaunulu sell thronuiu Dcitnnei, in-naltu si acest'a de trei trepte; Or fiicele DOmnei, dem are, se punuintro Domna si intro femeiele boiariloru. In drept'a de la Domna ,

stau camerierele si damele de curte care sunt in servitiulu ei; Or instang'a, sunt vornicii ei duoi; cari pazescu cA se nu se imbulzescapoporulu spre scaunele muieriloru. In tind'a bisericei stau femeieleboiariloru celloru scosi d'in deregutoria, fia-care in direptulu si duparangulu barbatului seu.

Si inacar' ca, pre langa paretii bisericei suut scaune pentru cei ceamu thsu ca stau pe aid, totusi nimene nu cutOdia se siOda pa den-sele, decAtu numai la denti (priveghieri de nOpte), candu se cantavieti'a santiloru sOu psalmii lui Davidu. In beserica nimene altuludecAtu numai Domnulu pOte MA cu capulu acoperitu; dar' si elu isidescopere capulu candu se canta : Santa Santu 6 Dumnedieulu no-stru, candu e citesce evangeliulu, candu se recitOza simbolulu cre-dentiei si rugatiunea Domnului, si candu pronuntia preotulu cuven-

www.dacoromanica.ro

100 DE METRW CANTEMIR U

tele Domnului ; Luati, maneati etc. La cuminecatura merge mai an-taiu metropolitulu si saruta icóuelo, apoi urmeza Principele. Canduse da acest'a josu de pe trona, toll boiarii essu d'in scaunele loruspre a i se inchini la reintórcere de la sarutarea icOneloru. Termi-nandu-se servitiulu divinu, metropolitulu standu da cuminecaturaDomnului, Dómnei, fiiloru si fiieloru loru; si apoi da si la toti bo-iarii cari sunt in functiune, dar' acestoru-a le da siediendu in scau-nulu seu. In urma Logofetulu alu doile le da se gusto vinulu san-titu de metropolitulu seu de altu preotu.

Acestea cerimonle terminate, boiarii essu inaintea Dornnului d'inbeserica, incaleca caii, se punu in ordine in curtea besericei, si staucu capetele descoperite pi;nd ce trece Dornnulu ; apoi ilu petreeupen' la palatu in ordinea cumu amu arretatu mai in susu. Ajungendula palatu, isi lasa caii in curtea d'inafara (ca.-ci in curtea d'in la-Intru nimene nu pote se intre calare); si mergu 'pedestri pen' lascar'a curtei d'in latntru; aici se punu in ordine, si priimescu in tOtaumilinti'a pe Domnu la descalecarea sa de pe calu; acest'a dupa cesuia treptele, se intOrce catra boiari si cu capulu descoperitu lemultiamesce la toti ; er' ei apoi se ducu fiacare pe la casele loru.

Acumu se vedemu cerirnoniele la mes'a si 1a ospetiele domnesei.Candu nu 6 vre-o solemnitate, mes'a de amedia-di a Domnului

se pune in sal'a cea mica, dar' de multe-ori sl in sal'a cea mare, seain sal'a DUmnei, in Ginekion. La mesa totudeauna sunt doui boiarimari, si totu atáti boiari de gradu inferiore ; cellelalte locuri, denmai sunt, le occupa prefectii de militia, capitanii, si ctite-odataWar' si soldati veterani.

La cina nu siede nimene altalu cu Dornnula, decittu vre-o ruda alui, sea earele sta in singulara gratia la elu, ori care prin vorbe dulcisi prin lingusiri pote se 'i faca distractiune.

A une-ori siede si Domn'a la mes'a de amedia-di cri densulu. Dealta data se pune pentru dens'a mesa separata in Ginekion seu Ha-remu, unde 'si are camerarii, medelniciarii si cuparii sei, precumusi fete alese d'in familiele nobililoru si boiariloru.

tr in dile mari de solemnitati si ospetie, mes'a se pune in diva-

www.dacoromanica.ro

btSCalgREA MOLDAWEI 10 1

nulu cellu micu. Sunetele tobeloru si trompeteloru, dau semnu pen-tru aducerea bucateloru pe mesa.

Stolniceii inainte cu vatavulu si stolniculu alu doilea, le aducu d'inbucataria, si le dau marelui Stolnieu pentru a le pune pe mesa. Ve-nindu Domnulu in sala , metropolitulu dice rugatiunea de mesa sibinecuventa bucatele ; er Medelniciariulu cellu mare da Domnuluiapa de spalatu mniIe. Apoi se asiedia la mesa in loculu seu, si dupaellu toti ceialalti isi ocupa loeurile , fia-care dupe rangulu seu.consiliarii si boiarii cei mari stau prin pregiuru, si'si facu servitiululora. Marele Stolnieu pregusta mai 6.ntiliu bucatele puse pa mesa in-'naintea Domnului;-si candu Domnulu incepe a man* se da cu tu-nurile, si resuna music'a gnu cea turcesca cAtu si cea moldovené-sea. Beutur'a cea d'ântAiu o aduce Paharniculu cellu mare, turnanduvinu dinteunu vasu mai mare intr'unu paharu mai mien, si dan-Cu-lu Domnului dupa ee 1-a gus,tatu mai Antaiu : ceea ce in limb'amoldovenésca se dice credintia. Atunci metropolitulu si episcopii(caroru-a se servescu bucate de pesce sl de lapte, fiindu-ca , dupacanOnele Marelui Vasilie, nu li é permissu a mane& came) , si totiboiarii se scOla in piciOre, si se inchina la Domnu candu bea. Lacellelalte pahara nu se mai sc61a, dar' totusi se inchina catra den-sulu cá si sobrli, de si ar' fl beti.

Boiarii cei mari stau pre longa mesa pen() la al treilea paharu ;dupa aceea Spatariulu cellu mare da spad'a Domnului la Spatariulualu doilea ; paharniculu alu doilea servesce cu paharale ; si toti cei-lalti boiari de class'a a dOu'a ieau servitiulu boiariloru celloru mari.Si atunci Domnulu in semnu de grati'a sa , da la fia-care d'in ei,eke unu blidu de bucate de pa tmesa ; er' ei, sarutandu-i mana ,'lu ieau si'lu punu in despartiementulu cellu mai de aprOpe, undese pune mesa separata pentru densii. Totu acea on6re de a diunu blidu de bucate de pe mesa , o arréta Domnulu si catra

boiari mai midi cari sunt de fagie, precumu sunt bulug-basii sicapitanii; si totu acea ceremonia se observa cá la boiarii cei mari.Dupa ce acesti-a au mancatu cu totii si au beutu , mergu iérasi lames'a Domntilui la servitiurile loru, si pOrta grige ca Paharniceii sedea vinu de beutu boiariloru; stolniceii se redice bucatele de pe mesa

Er'

ceial-ulli

www.dacoromanica.ro

102 DEMETMU CANTSPERU

si se aducaaltele ; camerierii se schimbe talierile; si cu unu cuventutote se merga dupa gustu si in regula.

Precumu mes'a este pusa in lungu, A.rmasii, cu buzduganele loru,stau la capetulu el, ei garda a Domnului.

Dupa ce au beutu cu totii vre-o clte-va pahara cu VmU, si au in-ceputu a se infférbent6 capetele, mai beu toti cAte-unu paharu mareintru multiamita pentru grati'a si indurarea divina ; alu doilea pa-haru beu intru sanetatea imperatului, dar' fara a memori vre-unu nume. Ca-ci a be intru sanetatea Turciloru , se pare Moldove-niloru unu lucru uritu si necuviintiosu ; si erasi, a be pentru sane-tatea imperatiloru crestini , ii se pare lucru periculosu. Alu treileapdharu ilu inchina Metropolitulu in cate-va cuvente pentru saneta-tea Domnului ; alu carui nume candu ilu audu boiarii, indata se sadatoti dela mesa , si se punu in ordinea loru usitata in midiloculusale. Divanului Terminandu mitropolitulu rugatiunea, face cruce infagi'a Domnului, si da binecuventarea; si candu pune Domnulupaharulu la gura, se da cu tOte tunurile giuru-irnpregiuru; si resunatote musicele ; dar' d'in tote aceste , cei de la mesa nu audu alt'adecAtu unu echo, care ar' venf d'in celle mai departate locuri allepalatului. Candu bea Domnulu acestu paharu , nime altu nu bea.Dupa Domnu bea Metropolitulu cu unu paharu de argintu cam de osuta de dramuri , dar' nu se departeza de la locu , cf se scOla nu-mai in piciOre. Boiarii ceialalti toti, si cei cari stau sl cei cari siedu,duoi cu duoi, desierta paharale ce ii se dau; apoi mergu si sarutaman'a Domnului, tienendu-i Postelniculu cellu mare de subsuori,si se intorcu erasi la locurile loru celle mai deinainte. Dupa aceea sebea pentru sanetatea Domniei, afiiloru si a fiiciloru ei; si pentru altii;precumu vine la aceste ocasiuni, candu capetele sunt infierbentate.CA-ci Domnii n'au datin'a de a se seal& mai inainte dela mesa, de-calu numai dupa co se aducu luminarile ; cari dupa ce marele Me-delniciariu le asieda pe mesa, toti ospetii se scOla in piciOre si seinchina catra Domnu ; si candu pune Domnulu siervetulu pe mesa,6 semne ca ospetiulu s'a terminatu. Atunci Postelniculu ellu mareda un'a in pamentu cu batiulu sau de argintu, pe care '1u pOrta inmans, si la acestu semnu, toti cari mai potu stá pe piciOre, se scOle

'1u

www.dacoromanica.ro


dinteodata ; 6r pe cel earl atatu sunt de beti de nu'i mai servescupiciórele, 'i redica altii si 'i ducu de acolo. Dupa ce s'a redicatuDomnulu dela mesa, Medelniciarulu 'i aduce apa de spalatu pe manisi unu stergariu pentru stersu. Metropolitulu dice rugatiunea desculare dela mesa ; si dupa aceea facendu-si Domnulu de trei-oricruce, se intórce catra boiari , si cu capulu descoperitu 'si iea ser'abuna dela densii. Candu se intOrce cu dosulu catra Ospeti, curteniisi cameriarii ieau care ce potu apucd, de pe mesa ; ca-ci ei 'sitienu de onOre, cd, se manance ceva de pe mes'a domnésca. Pentrucd inse se nu Ora vasale de argintu, le este opritu a duce ceva afara

.d'in sala ; séu dem sunt mai multi impreuna, si vreu se mance se-paratu, trebe se arrete la intendentii argintarlei, cate vase au luatu,si apoi se le aduca érasi inderetu.

In urma, music'a domnésca petrece pe boiari pen' la casele loru;dr' a dOu'a di se aduna cu totii in sal'a de audientia; si sarutanduman'a Domnului, 'i multiamescu pentru onOrea care au avutu-o, sise rOga de iertare pentru gresielele co' p5te au facutu in betia.

CAPU IX.

DESPRE VENATOR1LE DOMNILORU

Ca toti principii marl d'in lame, asia si Domnii Moldaviei iubescufOrte multu venatOrea, si'si facu mare placere si desfatare d'in ele.Ca-ci, abstragendu de la aceea, ca unu poporu dedatu cu totulu ar-meloru, prefere venatulu, care si elu este o spegie de resbellu, tu-Luroru altoru deprinderi corporali; dar' venatórea se recomenda desene Moldoveniloru anca sl prin acea peculiare impregiurare, ca.,precumu se credo, acell-a le-a datu ocasiune a'si regasi si a'si into-meid patri'a din nuou. Cu timpu inse, Domnii au abusatu si in a-cést'a, si au trecutu presto tOta mesur'a inteatatu, in catu bietilorutierrani, cari locuiau in padurile si campiele frumOse si apte pentruvenatu, luandu-se pururea la venatulu doinnescu, abid le mai re-mand timpulu necessariu spre a'si pote castiga panea de tote dilele.Do ad s'au escatu apoi de multe-Gri rebelliuni. Afara de aceea, Ome-

www.dacoromanica.ro

104 bEMETRIU CANTEMIRO

nii cei mai mtielepti si Vita lumea a vediutu, ca Domnii dedati pretare sea chiar cu totulu venatului, nu ingrigea de afacerile Statului,si le lasau Ole numai in sarcin'a consiliariloru, Or timpulu desti-natu pentru acelle ilu petreceau numai in recreatiuni de acestea. Suc-cessorii la domnia au vediutu acestu reu si daunele ce resultau d'inellu; pentru aceea au luatu mesuri, ee prin venatulu domnescuBci tierranulu se nu fia pre asupritu, nici Domnulu se nu fia cu to-tulu lipsitu de placerea sa. Ei adeca au statuitu pentru venatu di-lele ce cada aprOpe de Celle patru posturi alle besericei orientali,si au ordinatu cfi in acelle dile t6te classele tierei, boiari, militari,nobili, cetatiani, negutiator;, si vre-o cate-va mii de tierani d'insatele de prin pregiuru, se iea parte cu totii la venatulu domnescu.'Acesti d'in urma intra prin paduri, si gonescu fiarele selbatice; Orde catra campu, cuprindu venatorii marginile paduriloru d'in tOtepartile, si parte cu canii de venatu, parte cu latiuri prindu fOrte u-sioru venatulu ce'lu gonescu tieranii d'in paduri prin chiotele loru.Pen tru cá venatorii se se indemne, Domnii punu unu remunerariupen tru fia-care fiara venata. Asia, pentru unu iepure se dau unu remu-nerariu, sOu dupa limb'a turcesca unu Bacsisiu de dOue-dieci-si-cinciaspri; pentru o vulpe, siese-dieci; pentru unu porcu selbaticu, unutaleru; pentru unu ursu, unu galbinu; si pentru o capriora, optu-dieci de aspri.Dupa ce s'a terminatu venatulu, fiarele celle curatecari 'su bune de mancatu, se aducu parte la bucatari'a domnOsca,parte se lnapartu pe la boiari si pe la prefectii militiei; Or' celle ne-curate, precumu vulpi, lupi, ursi, mitie selbatice, si alto animale deaceste ce mai suntu prin muntii Moldaviei, se se dau paiciloru seu ser-vitoriloru domnesci, cari d'in pelile loru 'si scotu bunisioru venitu.

Afara de aceste patru periOde alle anului destinate pentru venatupOte Domnulu ori candu si de cate-ori voiesce, se adune locuitoriisi se'i puna la venatu, lui, precumu amu disu mai susu, nimein Moldov'a nu 'i pOtO prescrie legi, nici a se oppune vointiei sale.Dar' prin acest'a 'si aude numai reu; si numele seu remane in per-petuu petatu pen' la cea mai tardia posteritate; si apoi nici nu pOtefi sicuru, ca nu'lu voru accusi boiarii la POrt'a ottomana, pen trunisce asupriri cá aceste. Dreptu aceea, candu seu amenitatea timpu-

cAci

www.dacoromanica.ro


lui séu frumuseti'a locului ilu attrage ca se'si faca placerea si se sedistraga cu venatulu, atunci ilu pune in societate cu oficialii seide curte si cu soldatii, cari totdeaun'a trebue se'lu urmeze ; dar' niciacest'a n'o face asia desu , in catu se 'si petreca totu nurnai cu im-puscatulu fiareloru selbatice, si se nu 'i remana timpu pentru admi-nistrarea trebilorn Statulut

CAPU X.DESPRE INMORMENTAREA DOMNILORU CANDU MORU IN SCAUNU.

Moldovenii precumu venereza pe Domnulu loru One ce este inviétia, asia. 'lu onOra anca si dupe m6rte.

Indata ce more Domnulu, corpulu lui, déca este vera, ilu imbal-sameza, si sta neingropatu in palatulu sou. pea candu se aduna laIasi toti boiarii, nobilii, episcopii, archimandritii si egumenii tutu-loru monastiriloru, precumu si Monachii, earl, sunt renumiti pentruviéti'a loru cea santa, si preotii cei mai de frunte. Inteaceea , pénO

a se aduna, toti acesti-a, ilu imbraca in vestmentele si ornamenteledotnnesci ; boiarii, nobilii si ceialalLi officiali de curte stau pre langadensulu cu aceeasi veneratiune cá sl candu era anca in viétia ; po-porulu in semnu de doliu, ambla pe strade cu capetele descoperite;si in totu tirnpulu pene se facu preparativele pentru ingropatiune,suna campanele diu'a sl nOptea in tOte turnurile Iassiloru.

In diu'a in care este se se faca ingropatiunea, se ordina aceeasipompa de esire, care se observi la esirile sale pompOse péne ce erain viéti'a. Inainte merge preottmea cantandu psalmii de ingropatiunedupa ritulu beserice orientale; pe de amendOue partile mergu sol-datii cu puscele si stegurile intorse; arretandu cu totii tristeti'a infeciele si intru imbracamintea loru; tristetia, ce o impartasiescu sicailoru loru, frecandu-i pe la ochi cu sucu de cepa , si facandu-i selacrameze. Sicriiula (cosciugulu) ilu ieau pe umere boiarii cei mari,pe cari schimba collegii loru d'in rangulu alu doilea, si totu asiapea la cei d'in rangulu mai inferiore : aretandu cu modulu acest'aca ei stau prompti la poruneile Domnului dupa rnOrtea sa nu maipucinu, decatu candu era in vielia. Mai in urma vine music'a mili-

www.dacoromanica.ro

106 DEMETIUU CANTEMTRU

taria insogita de trompete, cari cu tonulu loru inabusitu dau unusunetu lugubru.

Cu acesta ordine un ducu in beseric'a cathedrale, sPlu punu in-aintea thronului in care au .siediutu pénd au fostu in viéti'a ; aiei

remane sub totu decursulu celebrarei S-tei liturgli. Dupa aceea sesuie predicatorulu pe amvonu si tiene o lunga cuventare funebrale,in care'i lauda viéti'a, enumeravirtutile, arrOta ce a perdutu tieireaprin mOrtea lui ; in urma consóla pe ascultatori pentru acesta per-dere, dandu-le speranti'a ca in fliulu st5u successorele seu voru aflaloin acellea virtuti mari si fapte laudabili. Dupa tertninarea cuven-tarii, se apropia de sicriiu toti episcopii , egumenii, boiarii, nobilii,si toll cari au fostu in servitiu la curtea defunctului, si sarutaman'a drépta si crucea ce u tiene in acdsta mana. Dupa ce i-au datucu totii acésta ultima onOre , si déca a lassatu defunctulu ci se fiaimmormentatu in cetate : ilu scottl d'in beserica, si in ordinea sipomp'a cu care l'au adusu aici, ilu ducu la loculu destinatu pentruimmormen tare, unde boiarii cei mari, cu fasle de metasa ilu demituin grOpa ; Metropolitulu arunca mai tintiliu tierana presto sicrulu,in momentulu acest'a se descarca tunurile, resuna musicele si cam-panele d'in tote partile, in dim se face unu sunetu si vuietu con-fusu, care nu incéta mai inainte de a fi'grOpa impluta si acoperitape deplinu.

Er' déca repausatulu a lasatu ca se'lu ingrOpe in vre-o mikaastiresituata departe afara de cetate, atunci se ordina d'in boiari,cá impreuna cu toti servitorii curtei se duca remasitiele lui en ceamai mare pompa la loculu destinatu. Ei pa cale se pOrta cu aceeasireverentia catra cadavrulu Domnului, cu care s'a purtatu catra per-sOn'a sa in viEiti'a; si ddca au se tréca prin vre-o urbe sOn oppidu,ilu ieau de pe caru , ilu punu pe umerii loru, si asia 'lu ducu pAnece trecu afara d'in orasiu. In urma, dupa ce au ajunsu la mAnastireadestinata pen tru sepultura, ilu ingrOpa cii aceleasi ceretponli ce amumemoratu mai in susu, si affigu stem'a domnOsca in paretele hese-ricei cellu mai aprOpe de mormentu, apoi pe acelasi parEge se de-pinge (zugravesce) si portretulu lui.

cati-va

www.dacoromanica.ro


CAPU XIDESPRE LEGILE TIERRI MOLDAVIEI

Istoricii nu ne spunu despre Daci'a, celegi vat"' avutu ea in yea ime.Dar potemu coniecturá d'in usulu analogu observatu la alte popOrabarbare, cá sit in Dada vointi'a Principiloru si dptulu naturei auavutu putere de lege scrisa. Dupe ce inse imperatulu Nerva UlpiaTraiawa, a invinsu pe Decebalu si a stinsu pe Daci, formandu d'inDaci'a provincia romana si colonisandu-o cu Romani, nouii coloniau introdusu acolo sl legile romane. Acelea au remasu in vig6reOne candu tidrea a statu sub potestatea imperatiloru rumani siconstantinopolitani. Candu apoi, prin incursiunile barbariloru auinceputu a se rari locuitoril romani ai Daciei, si imperatii constan-tinopolitani au fostu const rinsi a perasf acésta provincia si a cugetamai multu la conservarea de sine, atunci si legile romane au inc6-putu a se stria in Daci'a romana, si a se schimbi inteatAtu, in catudupa fericit'a descalicare a lui Dragosiu si reintemeiarea Moldaviei,judecatorii mai ca nu scieau, cumu si dupa ce legi se aduca jude-cati. Alexandra I, Domnulu Moldaviei, pe care ai nostri 1-au nu-mitu cellu Bunu pentru virtutile sale cello mari, voindu a vindeciacestu reu, dupa-ce a primitu corOn'a regsca de la imperatulu con-stantinopolitanu, au primitu si legile grecesci cari se cuprindu incartile asia numite Basill-ce; si facéndu d'in aceste volume diffuseunu estractu, au introdusu in Moldavi'a acellu codice, care si asta-di este in vig6re. Cu tote aceste nu s'au potutu sterge d'in natiuneusurile cello multe si diverse, ce prin atiingere cu popOrele veeinele-a primitu si i-a remasu de la aceste : precumu suntu cello de-spre successiune, despre testamente, despre impartirea ereditatiei,despre bunuri si despre servituti , can mai la tote popOrele d'inlume, multu puginu differu unele de allele. De acl la Moldoveni sunt&Sue specui de legi. Legile scrise, cari sunt formate d'in edictele im-peratilorueromani si greci; si legi nescrise, cari suntu basate pe usu,séu cumu amu dice in limb'a nOstra cu cuventulu slavonu obiceia.Dar' fiindu ca aceste usuri séu consvetudini nu sunt scrise, judeca-torii do multe-ori le det6rna de la sensulu loru cellu adeveratu, si

www.dacoromanica.ro

108 DgnigtRill cANTEMIRtt

facu judecatati strimbe. Pentru aceea Vast le Albanulu, Domnulu Mol-claviei , in seclulu trecutu au pusu pe unii barbati probi si espertiin legile patriei, de au adunatu t6te legile scrise si nescrise la unulocu, si au corn pilatu unu singuru codice, care si asta-di servescede norma judecatoriloru Moldaviei intru pronunciarea judecatilorudrepte.

CAPU XII.

DESPRE SCAUNULU DE JUDECATA ALU DOMNILORO SI ALU BOIARILORU.

In totu decursulu anului, cu esceptiunea dileloru destinate de be-serica pontru postulu cellu mare, Domnulu tiene judecata publicain Divanu asupr'a causeloru litigantiloru, de alto trei sau patru oripe septemana. Pentru Divanu , care 6 cuventu turcescu si sub careMoldovenii intielegu tribunalulu ski sal'a de judecata, este o loca-Mate anume destinata in midi-loculu palatului domnescu. In ac6stasala la paretele d'in fundu este tronulu domnescu, si de asupea ace-stui-a o iedna representandu imaginea lui Isusu-Christu candu ap-pare la judecata ; inaintea icOnei o candela care arde necontenitu.In partea de-a-stanga, care, dupa usulu turcescu, la Moldoveni ancase considera mai de onOre, este scaunulu metropolitului dupa gra-dulu seu. In cealalta parte de-a-drept'a, la paretele salei stau boia-rii cari nu stint in functiune. In midi-loculu de-a-dr6pt'a aprOpe deDomnulu, sta Spatariulu tienendu spad'a domnésca. Cevasi mai de-partisioru, totu in partea dr6pta, este marele Postelnicu, in ordinecu mai multi postelnici. Er' altii, carii mai sunt necessari in Divanu,precum aprodii si armasii, stau dreptu in facie cu Domnulu, ch ace-st'a se 'i pota ved6 pe toti.

Domnulu inainte de tote face o scum rugatiune catre Christosujudecatoriulu ; se asi6dia apoi in scaunu; comanda tacere ; si aprOdiila ordinea vorniciloru de la usia, introducu in sala chte duoi seutrei d'intre litiganti, cari stau adunati la 'Arta. Litigantii dupa celi s'a ascultatu caus'a si li s'a pronunciatu sententi'a se dimittu d'insala si essu prin cealalta usia a divanului, care este catra curtea ceamica a palatului; afara de casulu candu se tramitu la arestu. Dupa

www.dacoromanica.ro


aceea urméza altii, Ono ce nu mai remane nici-unulu care se athavre-o plangere contra cui-va. Candu inse orologiulu bate de ame-dia-di, Divanulu se redica, si litigantii ale caroru cause nu s'au ju-decatu asta-di, sun t ordinati a se presentá la Divanu in diu'a urma-tória.

IA

Acestu judetiu séu tribunalu atku este de severu si impartiale,in cAtu insusi marele Cancellariu, fia aecusatu chiar' si nurnai deunu lieranu, candu aude chiamandu-i-se numele, indata trebe se sescóle de la loculu seu, si se stea de-a-stang'a tieranului, pent) sediscute si se termina caus'a d'intre ei.

Causele celle mai mari le decide insusi Domnulu; er' celle maimici le lasa asupr'a boiariloru. Acesti-a le cercetéza acasa la ei, siaducu sententia dupa vederile loru. Dem amendtvie partile, acusa-torulu si acusatulu se impaca cu judecat'a loru, ea are aeeeasi pu-tore, ca, si candu s'ar' ii pronuntiatu in divanulu domnescu. Er canduvre-un'a d'in partile litiganti crede ca i s'ar' fi facutu nedreptate, eapole se ia appelatiune la tribunalulu Principelui. Aici se cercetezacaus'a d'in nuou, si boiariulu se pedepsesce forte aspru, déca se vaadeverl, ea ski pentru mita, sell d'in favOre pentru partea adver-saria, sell d'in nesciinti'a legiloru, a facutu judecata strimba. Er'deca va cunOsce Domnulu, ca appelantele pe dreptu a fostu jude-catu, atunciacesl'a s6 pedepsesce anca si cu bataia, pentru ca a des-pretiuitu judecat'a boiariului; si pentru ca a desconsideratu qispu-setiunea autoritatiei publice, Domnulu ilu judeca dupa placu, ancasi la alta pedepsa meritata; afara de acést'a, trebe se platésca in du .plu spessele partiei adversarie.

Candu Domnulu voiesce se cereeteze insusi causele celle mai marisi capitali, atunci dispune ci se se presente inaintea sa in divanuatAtu actorulu eatu si accusatulu, si le da voia a spune tOte ce au :actorulu celle pentru comprobarea accusei sale, er accusatulu cellepentru aperarea sa. Dupa terminarea cercetarei si inchiderea allega-tiuniloru, metropolitulu si toti ceialalti boiari de Sfatu,, seu consi-liari-judecatori, cu voce clara isi spunu opiniunea, chiar' si canduar' scl ca Domnulu este de alta opiniune, si set' acchita pe accusa-tulu, séu ilu deelara de vinovatu, er' boiarii cei lipsiti d'in functiune

;

www.dacoromanica.ro

110 DEMETRIU CANTAMIRU

numai atunci potu se vorbOsca si se'si spuna opiniunea, d6ca 'i in-treba Domnulu. Dupa ce s'au pronuntiatu cu totii in causa, si d'invotulu loru resulta ca accusatulu é vinovatu : Domnulu intreba pemetropolitulu, ca dupa legile civili si bisericesci, ce pedepsa meritavinovatulu? Atunci metropolitulu citesce mai Antaiu textulu legei,s°apoi implOra clementi'a Domnului, care este mai pre susu de totelegile. Assemenea facu si ceialalti boiari. In urma 'si spune si Dom-nulu opiniunea sa, si séu absolve pe accusatulu, ski ilu jndeca lamOrte ori la alta pedepsa. Cei cari sunt judecati pentru vre-o crimacapitale, se dau pe inan'a Armasiului mare, pentru a'i pune la inchi-mire; ër' cei judecati pentru detorli se dau pe man'a vatavului deaprodi.

Pedepsele suntu diverse. Pe furi spendiura ; pa sacrilegiardu; pe omicidi, déca sunt nobili, li se taia capetele, er' déca 'sutierrani, tragu in tiepa, prin ce moru mai incetu si mai greu. Inaceste crime cu greu se 'mite cere grati'a Domnului, afara de casulucandu consagenii uccisului se impaca cu ucigasiulu , si declara inpublicu inaintea Domnului, ca iérta gresiel'a si pedéps'a si nuceru sange pentru sange seu mOrte pentru mfirte. In assemenea casu,pole ucigasiulu se spere ceva de la grati'a Dornnului, day' totusi nupOte 11 pe deplinu incredintiatu despre viati'a sa.Caci déca Domnuluscie d'in purtarea de peal acumu a ucigasiului, ca ellu nu s'a po-tutu indrepta de la faptele cello role prin nici-o pedepsa, ski suntalte ratiuni pentru care nu 'i pOte ierti viati'a, a tunci cam de comunuda urmatoriulu respunsu : «De sI actorii si rudele uccisului potu se« ierte crira'a ce ucigasiulu a cornmisu in sufletulu seu. Noi totusi« nu potemu suferf ci ucigasii si alti Omeni reutatiosi se traiésea in« Statulu nostru, si cu purOiele loru se spurce membrele celle sa-« netOse alle tier& ». Si sub acestu cuventu condamna pe facutoriide relle Mu la mOrte, séu tramite la ocne.

Candu vre-unu boiariu va fi ascunsu ceva d'in banii publici, sOuva fi planuitu vre-o intriga contra Domnului (ceea ce pre langa fireainconstanta a Moldoveniloru, nu este lucru raru), atunci Domnulupe unulu ci acella 'lu pedepsesce cu mOrte si CU perderea bunuri-loru, fara a mai consulti sl pe ceialalti boiari. Er' (idea nu este nici-o

'i

'i

'i

'i

www.dacoromanica.ro

DESCR1EREA MOLDAVIEI 11 1

temere ca d'in atnenarea lucrului ar' pote se resulte vre-o dauna, niciea inteaceea ceialalti boiari vediendu-se nevoiti ar' pote se'si executeplanurile loru, atunci Domnulu pentru ca se arra() dreptatea jude-catiei sale, si pen tru cfi insuflandu frica se dea esernplu altoru-a, chia-ma pe rebellu innain tea sa in Divanu, si dovedindu-lu d'in scrisorilepe carii le-au prinsu, d6ca au avutu, s6u prin alte probe, ca a comisucrim'a proditiunei, ilu judeca la mOrte s6u la alta pedepsa. Si decaia dicta tu morte, pedéps'a nu se esecuta intr'alta modu, decatu prindecapitare. Er' d6ca 1-a judecatu la bataia , atunci nime altulu nupole se'lu bata decau numai Domnulu insusi eu man'a sa, si anumecu topuzulu (buzduganulu) domnescu ; care de si é batai'a eea maicumplita, totusi nu é atku de vatematOria on6rei, cá déca 1-ar' batealtulu cu vergi sett biciu, care ar' fI pedeps'a cea mai desonorat6ria.

Processele nu stau multu la tribunalu, ci ori-ce cause se terminain un'a si aceeasi di; sett den sunt mai incurcate, in trei sett patrusiedintie se cerceleza si se pronuntia sententia. Candu Dornnulu nupOte veni in Divanu, seu pentru ca é morbosu, sett pentru ea 6 oc-cupatu cu alte afaceri, atunci boiarii totu tienu siedintia, asiedian-du-se in seaunele loru , chiar asia cet si candu Domnulu ar' fi pre-sentu, si asculta si judeca eausele litigantiloru ; dar' in casulu ace-st'a ei tramitu sententiele in scrisu la Domnu , d'impreuna cu unureportu despre Lola decursulu causei.

Mai incolo, candu Doinnula merge la beseriea sett esse la prearn-blare, este permissu ori cui a'i intinde supliee sea plangeri; cari tOtele priimesee spa tariulu alu treilea , si candu se intorcu la carte , lepune pe Ines'a domnesca ; apoi vine mdata logofetulu alu treilea,le cetesce inaintea Domnului, si scrie de-a-supea loru resolutiuneadomnesca; er' pe cello minciunOse, seu prin eari vede ea se eere cevacontra dreptatei si justitiei, le rumpe. Spatariulu apoi le restitue petote la parLi; er' prefeetulu aprodilorPOrta grige cá voi'a Domnu-lui se se implinesca, si nici-odata nu s'a auclitu dicandu-se ea Dom-nulu s'ar' 11 lasatu a se corrumpe prin daruri in judecat'a sa, sett ead'in partenire pentru vre-o parte s'ar fi abatutu dela dreptate.:Ceeace la boiari s'a intemplatu mai de multe-ori.

.kcest'a 6 procedur'a eu care ajungu plangerile asupritiloru la su-

www.dacoromanica.ro

112 DEMETIUU CANTEM1HU

premulu judecatoriu alu Moldaviei, adeca la Domnu , si acest'a émodulu cu care se decidu de eatra elu.1

Acumu se vorbirnu ceva si despre judecatorii inferiori. Acesti-asunt seu universali, adeca preste tom tier'a , ski particulari, a-

deca presto unu tienutu ori localitate Oreeare. Consiliarii Domnu-lui si boiarii Divanului cei de prim'a classa pe data ce au esitud'in Iasi , au putere de a ascultá si decide eausele de processu.Dar' d'intre toti , cei duoi Vornici mari sem guvernatori provinciali,an potestate mai mare. Cd-ci de sub judecat'a acestoru-a nu se

subtrage nici-unu eetatianu, care locuiesee in provinei'a sub-ordinatla loru`; pre candu pe cei-lalti boiari pOte se'i recuse setto parte seu altn, si se se provOce la Domnu, inainte de co le-ar' ftfacutu judecat'a. Dar' si partea care nu este indestulita cu senten.ti'a Vorniciloru , este libera de a appelli la tribunalu seu diva-nulu domneseu. Presentandu-se aici, nu se mai eerceteza faptulud'in nuou, cl se cauta numat se veda, deca caus'a asia precumu estecuprinsa in litterele de marturla alle vornieului, cari se dau particiinvingetOrie, este decisa dupa dreptu si dupa legile tierrei seri nu.Totu numai acest'a se cerceteza si atunci , eandu vre-o parte, sup-punendu-se mai Antftiu competentiei unui boiariu, nu se multiu-Inesce eu judecat'a acestui-a, si fare appelu la tribunalulu domnescu.Dem se va gag ea sententi'a boiariului este nedrepta , eeea ce nuarare-ori se intempla , atunci unulu c6, acell'a se pedepsesce fOrteaspru.tr' déca d'in ecreetare va resultá, ca son tenti'a boiariului estedrepta, si ea appelan tele numai d'in mancarimea de certa a vatematuonOrea boiariului in modu frivolu, atunci unulu eá acell'a se pe-depsesce cu bataia, si trebe se platesca in duplu spessele particiadversarie.

De altminterea este permisu boiarilora de prim'a classa, nu nu-mai afara de Iasi, ci chiaru sl in acésta cetate a asculta si a judeci cau-sale litigantiloru, dar' numai d6ea amendu6e partile se invoiescu, ea einime nu pOte se fla opritu de a se adressa cu caus'a la tribunaluludomneseu.

Dupa ce unu boiariu a judecatu o causa incredintiata lui in diva-nulu domnescu, trebe prin unu scriitoriu alu Divanului se trarnita

p61e

www.dacoromanica.ro

DESCRIMA UOLOAV1EI 113

sententi'a d'impreuna cu motivele la Logofetulu cellu mare. Acest'adéca vede ca dupa calitatea causei, boiariulu a judecatu conformu culegile civili si biserieesci, atunci scrie pe sententia de desuptu cuman'a sa, aceste cuvente : « S'a cercetatu»; si apoi o da Logofetuluialu treilea c6, se o intarésca cu sigillulu Divanului : cu acést'a, sen-tenti'a are putere deplina, si nu se mai OW schimbd. Er' dem Logo-fetulu celu mare vede ca boiariulu a pronuntiatu sententia nedrepta,rumpe scrigrea si pe litiganti indrépta la tribunalulu domnescu.Dar' afara d'in curte nu póte nici chiar' Logofetulu cellu mare secerceteze ski se reprObe sententi'a altui boiariu ; ér'boiarii de gradumai inferiore nu potu se strice nici-odata sententi'a boiariloru degradu mai inaltu.

Fiindu-ca boiarii cei mari trebe Se fia mai totudeauna la curte, sinu potu cercetá si judeci causele tuturoru d'in tóta tierea, asia infia-care cetate si oppidu s'au instituitu anume judecatori, cari se facadreptate locuitoriloru. Ei in unele locuri se numescu Parcalabi, en'in allele Vornici si Camarasi. Parcalabi sunt eke duoi la Hotinu, laCernautiu, la Sucev'a, la Nemtiu, si la Soroc'a ; si fiindu ca acestecetati sunt celle mai de frunte, Parcalabii 'Arta si titlulu de com-mandanti. Mai sunt ate duoi sI la Burnanu, la Botosiani (cari ap-partienu Dcimnei), la Orheiu, la Chisineu, la Lapusna , la Falciu, laGalati, la Tecuciu , la Tutova , la Putna. Cellelalte mai mici, pre-cumu Bacau, Tdrgulu-frumostr, Harleu, Covurluiu si Vasluiu, aunumai cte unu Parcalabu. Vornici sunt duoi la Berladu, cari tienuloculu Vornicului cellui mare d'in tiered de josu sOu Moldavi'a supe-riOre ; duoi sunt la Campu-lungu si unulu la Vasluiu. Presto salinein tienutulu Ocnei sunt duoi Camarasi anume.

Acesti-a toti, potu se asculte si se cerceteze causele de processu,dar' nu potu se judece decittu numai in celle mai midi; er' celle maimarl le tramitu sett laVorniculu cellu mare d'in acea parte de tierra,sen la divanulu domnescu, uncle tramitu sl celle mai mid déca s'ainterpusu vre-unu appellu. In aceste casuri , ei punu partiloru so-roeu, sett di, intru care au se se infacisieze inaintea Domnului inDivanu. Acèst'a se face in modulu urmatoriu : Parcalabulu face oscrisOre, in care dice, ca : «N. si N. avendu cCrta unulu cu altulu

www.dacoromanica.ro

114 DEMETRILI CANTAM1RU

« pentru cutare lucru, au facutu appelu la tribunalulu domnescu, si« s'au promissu a se prpsenta la cutare soroeu seu di, inaintea Dom-« nului ». Acésta scrisdre o taia in ducie parti si da la fia care liti-gante cate o parte. D6ca unulu din ei nu se infagisiéza in Divanu laLerminulu insemnatu, trebe se platOsca Mena séu amenda in bani :

galbeni d6ca 6 tierranu, un'a suta d6ca é nobilu,si siése sute déca é boiariu. kid apoi n'are locu nici-o escusare,afara numai déca va dove& ea a fostu impedecatu séu prin bóla,ski prin vre-unu servitiu domnescu , séu prin alta affacere comen-data de Statu si de cei mai mari.

CAM XIII.DESPRE VENITURILE MOLDAVIEI IN VECH1ME S1 ASTAD1

Dupa descalecarea lui Dragosiu, tóta Moldavi'a a rernasu patrimo-niulu unui si singurului Domini. Se comproba acést'a destulu deelaru, atatu prin chronicele patriei, catu si prin diplomele vechiloruDomni. Ca-ci , nuoii locuitori ai Moldaviei n'au pututu se'si alegamosii anume si se le iea in possessiune; ci, dupa cumu escelli Ore-care prin virtutile sale, asia onorá Domnulu cu titlulu de boiariu,si pentru cá se-si Vita sustien6 acOsta dignitate, ilu daruia cu mosiesi sate intregi. Adeverulu acestei affirrnatiuni iiu confirma tOte di-plomele familieloru celloru vechi d'in Moldavi'a pe cari elle 'si ra-diema titlulu de possessiune la satele si mosiele loru, si d'in cari sevede ca aceste nu sunt alta decatu donatiuni, pentru cari au de ainultiumI liberalitatei Domniloru. Si pentru proba mai evidente, la-samu se urmeze ad ce a datu Stefanu cellu mare lui Theodora Can-temiru, stramosiului nostru. tca cuprinsulu ei : Fiindu-ca Theo-« doru Canterniru, Parcalabulu de la Chili'a si de la Smilu (1), intru« aperararea acestoru cetati contra invasiuniloru Turciloru si Tata-« riloru, s'au arretatu servu fidelu st bravu luptatoriu pentru crucea« lui Christu ; dupa aceea inse, asia voindu Dumnedieu , tOte acelle« locuri le-au devastatu si occupatu Turcii, 6r' elu s'a vediutu con-

(1) Numire vechia a comunei urbane Ismailu.

dOue-dieci-si-cinci

n

www.dacoromanica.ro

DE8CR1EREA MOLDAVIEI 115

« strinsu de puterea acestoru-a, a perasi patriele sale mosii, ce an-« tecesorii nostri de fericita memoria le-au daruitu mosiului si stra-« mosiului seu : asia Noi miscall de pietatea si amOrea crestineasca,« damu, donarnu numitului Theodoru Canteiniru trei sate in tInu-« Lulu Faleiu cu tote appertinentiele, paduri, campuri, riuri si pes-« carli; ilu numimu si'lu facemu prefectu presto total codrulu (pa-(«lure) Tiglieciului, si capitanu supremu preste calariinea de Ti-« gheciu ». Acesta calarime numera pe acellu timpu la optu mii deOrneni, precumu attesta istoricii. Totu asia suna si diplomele datealtoru familli vechi. De acl vine si aceea, ca tOte familiele nobile inMoldavi'a au imprumutatu numele de la satulu care a fostu donatude Domnu primului loru fundatoru. Asia Cantemiru s'a numitu maiin urma Silisteanu, de la satulu cu assernenea nume, Racovitia dela Racova, Ureehia de la Urechiesci etc.

Cu timpu inse s'a immultitu numerulu boiariloru asia de tare, incatu se vedea ca aceste donatiuni voru absOrbe totu venitulu tier-rei. Asia Domnii, condusi de utilitatea publica a statului, au impar-titu veniturile ce mai nainte se stringeau in thesaurulu comunuatatu pentru trebAintiele loru particulari catu si pentru neeessita tilepublice alto tiore. Pentru sustienerea curtiei domnesei ei au reser-vatu urbile si oppidele Moldaviei tOte, d'impreuna cu duOe-spre-diece sate de prin pregiuru , apoi salinele, vamile, decime d'inoile , porcii si d'in stupii tierraniloru si nobililoru de classa maiinferiOre : ca-ci boiarii 'cei mari au remasu anca Om) in diu'a deasta-di totu scutiti de la acestu tributu. Cellelalte venituri le-au la-satu pe tOte pentru Statu si pentru boiari; si au statuitu ca in tirnpude pace, dupa Boa-care casa de tieranu, sOu cum u sa dice dupa fumu,se dea Statului optu-dieci de aspri, adeca unu florinu, Or in timpude bataia unu taleru, adeca un'a suta de aspri, ri in timpu de maimare nevoia unu galbinu, care pe atunei se platia cu duOe-sute deaspri. Cata surnma de bani se stringea d'in acdsta dare , pOte bine-voitoirulu lectoru prO usioru se intielOga, dOca va considera, cà aceibani erau sufficienti pentru intretienerea a patru-dieci-de-mii desoldati moldoveni, si altii patru-spre-dieci mii de soldati straini ,

adunati d'in Nemti, Cozaci, Sierbi, Bulgari, Albani si Greci. Si numai

www.dacoromanica.ro

116 DEBIRTR1U CANTER=

veniturile Domnului faceau pe anu la siese-sute de mil de taleri ;singuru d'in Campu-lungu se stringeau, sub titlu de decime, duoe-dieci si patru de mil de oi ; precumu se pOte ved6 acesta d'in con-dicile publice de computu ce se faceau pe aoelle timpuri. Dar vai !asta-di Moldavi'a la atat'a seracie si calamitate au adjunsu , in catuabia póte se dea a sies'a parte a venituriloru.ce le avea in vechirne.'D'in vame abia se stringu trei-dieci-mli de taleri, d'in saline diece,de la cetati si oppide pe unde sunt Parcalabi cinci-spre-diece, d'indecirne de la oi cam diece, in anulu d'antaiu, candu si. boiarii trebuese dea decime, cam ducie-dieci, d'in decime de la stupi si de la porciduOe-dieci-si-cinci, de pe la curteni sofiti boiarii de classea mai Infe-riore cinci-spre-diece mfi de taleri. Calculandu tote acestea la unulocu, abla, voru trece preste un'a-suta de mil de taleri. Si aceste ve-nituri potu Domnii dupa placulu propriu se le intrebuintieze pentrusine si pentru curtea loru. tr' veniturile Statului nu se regulOzadupa puterile supusiloru , ci dupa necessitatile si avariti'a Tur-ciloru. Ca-ci ori ce ar' cere ei, nu li se póte denegi ; 6r Domnulunu este obligatu a da ceva d'in thesaurulu seu pentru adjutorareap ublicului.

Ma administrarea finantieloru este incredintiata portarei degrige a celoru siepte boiari marl, cari in comunu se numescu bo-iarii de sfatu. Numai loru singuri le este permissu a intra in Visteria,sell in sal'a unde se tiene consiliulu de statu ; uniculu marele Ve-stiernicu mai are locu intro ei, fiindu-ci are grigea asupr'a thesau-rului, si elu Oda cheiele visteriei. Asia, candu vine vre-o poruncade la curtea ottomana , s6u subvers6za vre-o necessitate publica,Domnulu le ordina in scrisu la toti acesti siepte boiari mari, ci sese adune in visteria si se se consulte asupr'a lucrului. Ei se intru-nescu, si discutOndu si dandu-si fie-care votulu, facu reportu Dom-mnului prin vistierniculu cellu mare, arretandu-i cumu si ce cugetaei ca 6 necessariu de a se urmd. D6ca place Domnului consiliulu loru,

ordina numai decatu ca in teatate séu atate dile se se puna in lucrare.Atunci duoi d'in ei, seu trei ori sl mai multi, dupa importanti'a lu--crului, se tramitu prin tienuturi, si aduna bani, proviante, séu or-ce alta li s'au poruncitu; apoi le dau in sém'a thesaurariului, si ieau

www.dacoromanica.ro


de la acest'a adeverintia de priimire. Totu acestoru siepte boiari desvatu este detoriu thaaurariulu a di ratiuni la fia-care trei luni, des-pre perceptiuni si errogatiuni. In timpu de pace se aduna in thesau-rulu publicu 0136 in trei-died s6u patru-dieei de mii de taleri ; ercandu se tramitte Domnu nuou de la Pórta, séti cellu vechiu se in-tarasce in Domnia prin nuoa diploma, trebe se se stringa cá vre-ocinci-dieci m'd de taleri , cari toti se tragu si se storcu de la bietiitierrani cu ori si ce modu, numai ci se sature nesatiOs'a lacomia debani a Portei ottomane: Tentru aceea , periclulu unei desolatiunitotale 6 imminente, ci-ci calamitatile si miseriele crescu pe di cemerge.

CAPU

DESPRE TRIBUTULU SI DARURILE CE DA MOLDAVA PORTEI OTTOMANE.

De candu au inceputu a se arreti armele tnrcesci la tiermurileDunarei, si pend in dilele lui Stefanu cellu mare, Moldovenii si-ausciutu aperi libertatea loru cu Vita virtutea; si nici prin amegirilingusitórie, nici prin promissiuni grasse, nici prin esemplulu Mun-teniloru, veciniloru lora, nu s'au lasatu a se insieli : ei sub jugulustrainu n'au plecatu capulu loru. Ni s'ar' pote obiecti ad ceea cespunu annalile patriei, ca Domnii Moldaviei au datu de vre-o cate-va oH bani Turciloru. Ac6sta inse nu infirma nici-de-cumu asserti-unea nOstra. Cid Domnii nostrii cei intielepti , candu vedeau catiérea este strimtorata, mai bucurosi voiau, pen tru scaparea ei a'sigolf punga, de catu a stórce si a rani pe locuitori? urmandu cumodulu acesta esemplulu demnu de lauda alu senatoriloru repu-blicei Venetiane. Dar' tributu, care se fia perpetuu si constantu ,

nime n'a potutu impune Moldoveniloru Onô dupa timpulu lui Ste-fanu cellu mare.

Fiiulu acestuia Bogdanu numitu Chiorulu , a fostu cellucare, precumu se affirma, in urm'a testamentului lasatu de parin-tele seu, a inchinatu Moldavi'a sa Turciloru sub urmatoriele condi-tiuni : in totu anulu se dea Portei ottomane patru mii de galbeni,

d'amlAiu

XIV.

www.dacoromanica.ro

118 DEMETRIU CANTEIWIRU

patru-dieci de cai, si deme-dieci-si-patru de falconi (sioimi), dar' nuc6, tributu, ci cá daru in semnu de feudu ; r candu sultanulu vamerge insusi in persona in vre-o espeditiune bellica , attunci setramitta in castrele turcesei patru mil de Moldoveni, cari se fia pen-tru deschisulu câliloru si repararea poduriloru. Acesta invoire'a tienutu mai unu seelu intregu ; ca-ci Turcii multiumiti ca aupusu frgulu in eapulu boului rnoldovenu , n'au cutediatu se'lustring'a mai tare, pénti nu se va mai inblandi.

Dupa aceea, in urm'a rescólei lui luon Arménulu, Moldavi'a fiindustOrsa cu totulu, au inceputu Turcii a care de la Pecru supranumituSehiopulu, urmatoriulu lui luon Armenulu, cftte dOue-spre-diece mlide galbini sub titlu de tributu seu Haraciu. Boiarii s'au invoitu cutotii la acest'a; dar' Petru nevoindu cá posteritatea se'lu defaime, caelu a fostu cellu d'aintOlu care a facutu tierea, tributaria Turciloru,mai bueurosu s'a lasatu de domnia si a trecutu in Transilvani'a, undo'si avea mosiele sale. Turcii au pusu in loculu lui pe Ian-cu Sassulu,omu-crudelu si tiranu, Sardanapalulu Moldoveniloru, carol° pen-tru tronu s'au invoitu la tOte eke au cerutu Turcii; ellu nuso temea ca 'si va peta, numele callu bunu, pe care nu'lu avuse nici-odata.

Cu timpu dupa aceea, ineercandu-se Domnii a seuturi acestu jugu,si mai adaogendu-se anca si turburari intestine, Turcii totdeaunagasira occasiuni de a mai marl tributulu, in catu asta-di cele Uwe-spre-dieee mli de galbini s'au suitu la siese-dieci-si-cinei do mli detaleri, cari trebe se se dea in thesaurulu curtei ottomanS. Pei:11,1.0redicarea acestoru bani, candu turcii nu suntu incureati in resbellu,cu alte puteri europene, tramitu ei la Moldavi'a in totu anulu pe u-nulu d'in officialii intimi ai imperatului sub nume de Chasne-AgasisOu Prefectu alu thesaurului. Acest'a candu vine, 'lu introduce Dom-.nulu cu mare pompa in cetate, si dupa ce i-a numeratu hanii, i daOrasi indereptu la Domnu ca, se 'i tramitta la Constantinopole. Pen-tru acOsta ostenela primesee de la Domnu siepte-mlie-cinci-sute detaleri si o blana de samuru. CAte-odata trebue se i se dea o summasi mai mare de bani, candu adeca séu comanda Vezirulu in scrisó-rea sa, sOu se scie ea Chasne-Agasi are mare trecere la imperatulu.

eA-ci

www.dacoromanica.ro


.set inDomnulu trannte apoi banii la residentii Constantinopole. A.-

cesti-a, dupa ce numera in thesaurulu imperatescu, priimescu dela Chasne-Agasi adeverintia despre ei, care o arreta lui Meden-Cal-fasi, sett Prefectu mineloru, si primescu de la acest'a anca o alta a-deverintia, in care attesta ca s'a platitu tributulu deplinu pentrutotu anulu acest'a. Arnendu6e aceste scrisori le ducu lui Mektubci-Effendi, sem primu-scriitoriu ori secretariu alu marelui veziru, siluandu acesta amendu6e chartiele, le da alt'a de la sine, cutnu-cabanii s'au! platitu. Cu acest'a mergu la vezirulu, care dupa ce o avediutu, da ordinu c5, se 'i imbrace in caftanu; si atátu elu, catusi Defterdariulu scriu catra Domnu o scrisOre magulitOria cam inurmatoriulu sensu. Dupa titlu : «Userinize elasi vadzib olan dzie-«zieni zum mali , bu senei mii bari kede meomur olan Chazine«agasinun marifetiile bab alidemula zimet de olan Capuki et hu-«daralariniz bitteman vela cukur edave teszlim elemisz lerdur. Afe-«rin berhodar vlasin szevkietlu Padiszak effendi muz chaziretleri-«num jet megi sena helal olsun. Giorein seni bundan bone dachi,«sair chidimuti Padisiahiede etok dermian idup var cudretini sarf«eileiesin chilafinden ichtyraz idup Sadakkatu isticamet de sabit ca-«den olasin, ye esselam». Adeca : «Banii ce aveti se dati pa totu a-«nulu, s'au adusu si in acestu anu fericitu, si s'au numeratu pe de-«plinu si fara scadere prin tramissulu nostru Chasne-Agasi si prin«residentii tei, cari sunt pururea in servitiu pre langa POrt'a otto-««mana. Ei ! bine. Se fii presto mesura binecuventatu in tOte lucru-«rile tale, si se'ti fia cu pace si de bine panea intru totu pre-lumi-«natului nostru imperatu, Domnului nostru cellui santu. Eu te voiu«vede. Urmeza totu assemenea si in viitoriu; si pune-ti, cu pOl'a«suffulcata, tote poterile tale intru servitiulu imperatului. Si teme-te«a face reu, sem in contra a ce ti se va porunci; er pasii tei se fia«totdeauna fermi in fidelitate si credintia. Pace tie,» Datu etc.

Afara de acestu tributu annualu, despre care amu vorbituMoldavi'a trebe se mai dea la Bairam séu Pascile Turciloru sub nu-me de Peskisiu séu daru : imperatului deme-spre-diece-mii-cinci-sute de taleri, si dOue blane, un'a d'in pei de samuru pretiu deuna-miie-cinci-sute taleri, si alta d'in pei do luptf; sultanei Valida,

act,

www.dacoromanica.ro

i20 DEMETRIU CANTEMlittr

adeca mato& imperatului, oinci-mli de taleri si o blana din pele delupu; pentru céra de luminari la curtea imperatesca siesse mii detaleri; pentru seta de unsu corabiele belliee dóue-spre-diece mil detaleri; lui Kislar-Agasi (arehi-eunuchu, mai mare preste eunuchi)dOue-mii-cinci-sute de lei, si o blana der samuru; Vezirului cinci-mli de taleri, si o blana de samuru forte pretiósa; lui Chiehaia deme-mlircinci-sute de taleri si o blana de samuru; Defterclariului un'amlie de taleri, cu o blana de samuru; lui Reis-Effendi cinci-sute detaleri, si o blana de samuru. Si alte daruri, ce se impartié pa laservitorii de curte ai imperatului si ai Vezirului, precumu pinure,pftnse de metasa, si blane de samuru mai próste, cari le numescupacefi, fiindu eh sunt facute d'in piciOrele samuriloru : tote aceste,a rare-ori facu mai pucinu ea patru-dieei de mli de taleri.

Si preste tOte aceste anca, in casu de resbellu imminente cu Po-lonii sell cu Russii, tierea a detOria la porunc'a Vezirului, a facepodu presto Dunarseu a di cai pentru grasdulu imperatescu, sipentru carale tunuriloru, seu a stringe provisiune pentru armat'aturcesca : bite cu cea mai mare accuratetia si promptitudine. Darspessele ce se facu pentru aceste, se scadu tOte d'in tributulu an-nuale.

La punerea de Domni nuoi , nu se platesce totdeauna aceeasisumma, ci ea variaza dupa lacomPa de bani a vezirului si dupa am-bitiunea candidatului la Domnla. Dar' de comunu, usulu este a diimperatului dOue-dieci-si-einci de mli de taleri ; Validei Sultana,cinci mii; Vezirului cinci-spre-diece mii ; lui Chibaia , diumetate peatitt'a, adeca siepte-mli-cinci-sute; Defterclariului, una muie ; si luiReis-Effendi, einci-sutd de taleri. Darurile de Pasci, sea cumu sedicu Bairam-Peskisiu, ce se dan servitoriloru si cellorlalti ofacialide curte, se stile la patru-dieci-de-mii de taleH. Iskiemne-Agasi,care aduce pe Domnu in scaunu, priimesce unu onorariu de diece-miide lei. 'Me aceste spese suie de multe-ori pdnO la summ'a de trei-sute-de-mli de lei; cari nu Domnultt le da d'in cass'a sa, cl statulutrebe sole pOrte.

Anea si innoirea séu eonfirmatiunea Domniloru, care spesele sale.

www.dacoromanica.ro

DESERIEREA MOLDAVIEI 121

Acésta innoire, precumu amu arretatu mai in susu (1), 6 ski maresOu mica. Candu se face cea mica, se da dela Porta numai unuHiukm-Ferman sell Mandatu confirmatoriu in domino., care se res .cumpera cu dOue-dieci-si-cinci mii de talon , cate-odata si cu maipucinu, mai alesu candu vezirulu 6 bine affectionatu catra Domnu.kr' cea mai mare, care se face totu la trei ani prin innoirea Dip lo-,mei domnesci, cere acelleasi spese ca, si la punerea de Domnu nouin scaunu. .Pre langa aceste, Capugl-Basia séu altu oficialu de lacurtea imperatOsca, care se tramita en mandatu la Domnu, anca nuse OW intórce fara de a fl priimitu vre-unu dam dela acest'a.

CAPU XV.DESPRE NOBILIMEA D'1N MOLDAVI'A.

Care vr6 se cerceteze originea nobilimei moldave, nu are necessi-tate se recurga la traditiuni obscure si incerte, precumu vedernu caurrnéza alte natiuni. Seriitorii Greci si Latini, cei mai probati intretoll litteratii lumei , ne dau lumina mai clara de catu sOrele in a-cestu obieetu. Si niei nu credernu, ca dupa atata lumina , se se maiafie cine-va, care se nege, ca. eivi si soldati romani au fostu tOta aceamultime de poporu, pe care o adusese Traianu in Daci'a, dupa cea invinsu pe Decebalu si a nimieitu tóta imperati'a Daciloru. Si décadespre acOst'a n'amu aye alta-proba, decatu acea impregiurare cese memorOza in istoria, ca Adrianu imperatu, dupa mOrtea lui Tra-ianu, lasandu barbariloru provinciele asiatice , numai pen tru aceeas'a opri la a nu perasf Daci'a , fiindu ea se temea a nu porde atateamil de Romani ce locuiau acolo; dar' lipsindu-ne chiar' si acéstaprôba : totusi pentru lectorulu versatu in istori'a antica , spre a seconvinge de adeveru, va fi destulu, dOca 'si va aduce aminte de aceadatina eonstante la Romani, dupa care le era strinsu opritu a primfpe cine-va in legiuni, déca nu era cive si chiar prin acOst'a nobiluromanu. Pentru aceea, tienemu inutilu si nedemnu a refrange in-ventiunea lui Enea Silviu , candu dice ca Moldovi'a fusese numai

(I) La cap. IV.

www.dacoromanica.ro

1 22 DEMETRIT/ CANTEKLAU

unu locu de petrecere pentru Romanii essiliati ; ca-ci assertiunileunui istoricu contimpuranu , totdeaun'a ajungu mai multu dectituopiniunea anal -ia, care cu o mlie de ani mai tardiu, vorbesce ori ce'i place dupa coniecturele si imaginatiunile sale. Dar' nu ne esteseopulu a demonstri ad (1) mai pre largu, cumu gintea romana s'apropagatu si conservatu atate secle de la Traianu si 0116' in dilelenóstre in Daci'a. Unu singuru argumentu vomu aduce pentru acei-acari s'ar' mai indof anca despre acestu adeveru; siargumentulu no-stru 6 limb'a mo1doven6sca, care mai multu cá ori care alt'a se as-sOrnana culimb'a Itomei, si care prin urmare ne arréta cu multu maievidente originea gintei 'Astro, decatu eft se mai póta cine-va con-tradice. Cu tote acesto, departe de noi se affirmarnu , ca acelle it-lustre familie de boiari , care escella asta-di in Moldavi'a ar ft es-cellatu sI pe timpii Romaniloru in Daci'a. Scimu noi catu de schim-batOrie sunt tOte aici pe pamentu! Si scimu apoi , ca Dragosiu ,

instauratorulu Moldaviei, nu pe aceia i-au inaltiatu la graduri maride onOre, cari au potutu se numere titlurile Maimariloru. sei , ci peacei-a, cari au sciutu sa intrOca pe altii in virtute si credintia ; si peunii ca acesti-a i punea in deregutoriele atfttu civili cAtu si miii-

tan. Mai scimu si atftta, ca in satele Moldaviei devastate prin irrup-tiunile Tatariloru, puneau Domnii colonii nuoe d'in tierani allungatidin Poloni'a ; cari apoi sOu ca dedeau numile sale acelloru sate ,

mai alesu d6ca erau reedificate de deasii, séu ca ceea ce 6 mai pro-babilu, primeau ei numele sateloru, in semnu ca s'au facutu nobili.Si apoi cine nu scie, ca mai in urma candu Turcii au resturnatuimperati'a Bulgariloru si a Serbiloru, si candu capital'a Greciloru ancaa cadiutu sub potestate straina : multe familii nobile d'in cella maide frunte alle popOraloru acestoru-a, au trecutu in Moldavi'a, ca inloculu cornunu de scapare pe acellu timpu , si prin purtarile loruvirtuOse si CU credintia, castigara dreptu de indigenatu si dignitatea_de boiariu. Totu asia s'a int6mplatu si cu unele familii nobile deTatari , cari pentru resbellele continue intro Sciti si Moldoveni

(I) Ci-ci acésfa voimu a o arreta in Chronioulu Romano-Moldo-Vlachiloru.

,

www.dacoromanica.ro


seu cadeau in captivitate, ski pentru certele loru intestine veniau sise plecau de buna voia Domniloru Moldaviei, si primindu apoi legeacrestina, se admitteau la deregiatoriele atitu civili ctu si militarialle tierrei.11 Dupa aceea, si mai alessu acumu in seclulu d'in urma,candu au inceputu a se tramitte Domni Moldaviei din Constantino-pole, acesti-a One) candu erau anca in Constantinopole, ci persOneprivate, isi cumperau o multime de sclavi cercassiani si abassiani,si dupa ce tineau timpu mai lungu in servitiu si se convingeaude fidelitatea loru : puneau mai itntAiu in servitiulu curtei dom-nesci, apoi inaltiau la grachi de boieria, si prin acest'a sclavii de mainainte isi castigau prerogative de nobilitate. )Uca si d'intre Poloni aupriimiitu Domnii unele familii nobile si le-au inaltiatu la gradulu deboiari ai Moldaviei, mai alessu pe acelle, caH favorau acestei tieri;precum din contra, sl Polonii au priimitu intre tiobilii loru pe multiMoldoveni. Cu modulu acest'a, numerulu boiariloru immultindu-sefOrte tare, a placutu Domniloru a'i impartf in trei classe. In prim'aelassa au pusu pe acei-a, pe cati seri iususi Doinnulu i-au nurnituin, deregutoriele cello mai inalte alle statului, seu ca au fostu nas-cuti d'in sangele acestoru-a. Ei au cam acelasiu rangu, care 'hi au InRussi'a asia numitii Boiarski rod (1) fagie cu ceialalti nobili de con-ditiune mai inferiore. In class'a a dou'a se numera Curtenii, seu Ome-nii de curte, cari an priimitu prin ereditate vre-unu satu seu al tulude la predecessorii loru. Acesti-a in Russi'a s'ar' numf Dvoriane (2)In class'a a trei'a sunt Calarasii, cari pentru rasufructulu mosieloru,ce sunt date loru de domni, trebe se urmeze in espeditiuni bellicetotdeaun'a cu spesele proprle. In urma sunt Rezesii, cari mai bines'ar' pote numl tierrani liberi dedtu nobili sem boiari. Suntu asse-menea celloru ce se nurnescu in Russia Odnodvorci. Ei n'au curtitierranesci, el loeuiescu mai multi in dite-unu satu, si'si lucreza pa-men Lunde loru seu ei insisi, sen prin servi condusi anume.

Fawiliile boiarfloru, pe cari le arreta d'intru incepuiu istori'a Mol-daviei, esistu tote pene 'n diu'a de asta-di. *Si minune ! ca in ata.tea

(I) In Ms. latinu en littera ciriliano. Trad.

(2) kern. Trad.

'I

www.dacoromanica.ro


si 'n atg.tea lotrii alle Tatariloru, nici un'a d'in vechile famillinobile alle Molcloveniloru, n'au peritu cu totulu. afara numai desingur'a familia a lui VasiUe Albanulu, fostu Domnu alu Moldaviei;care in vechime era mai numerOsa decatu cellelalte, dr' asta-di éstinsa cu totulu. Ideveratu cà unele familli boieresci au scapatatufórte tare, si la atal'a saracta au ajunsu, in cAtu d'in cinci mli decurti ee le aveau odata, asta-di abiá le au mai remasu cate cinci séusiese : dar' famili'a insasi, a remasu totu aceea d'in vechime. Nu vastria, aci a reproduce numele aces toru vechi familli; si fiindu-catote suntu egali intro sine in ceea ce privesce dignitatea loru, leNOM numl in ordine alfabetica. Elle sunt :

Abazescii,

Arburescii,carii se tragu de la A.sanu , fratele lui loa nu fostu Domnu

alu Munteniei, despre care mention éza Choniate.Arapescii,

Bantasiescii,

Basiottescii,

Balsiescii, duOe familii,

Bogdanescii,

Bohusiescii,

Boulescii,

Bozerenii,

Burgulescii,Cantacuzenii, Greci, ce se tragu dela Ioanu Cantasuzenu, impe-

ra tulu Constantinopolei,Cantemirii, se tragu d'in Crime'a tatarica,Coirabasiescii,

Carpescii,

Catargiescii,Chrisobergii, Greci, de familia imperatésca,Clucerescii,

Costachoscii, seu Gavrilicestii,Costinescii, Serbi.

Crupenskiescii, Poloni ,

Asanii.

www.dacoromanica.ro

DESOREREA IVOLbAl/lEf 125

Oiaurescii,

CierasiaScii, Cercasiani,Cifescii,

Ciobanescii.

Oiogolescii,

Dariescii,Donicescii,

Duracescii, sdu Donescii,Fraticescii,

Ganescii,

Ghenghescii,

Goianescii,

Ilabasiescii,Hesarescii,

.Hincescii.

Isacescii,

Kiriacescii,

Miclescii,

Mtrescii,

d'in famili'a acést'a au fosta cinci domni.Nozocescii,

Mwrgulescit,

Naculescii,

Neculescii, Greci,

Pa Wadi, Greci,Petraliphii, Greci,Pilatescii,Pisoskiescii, Poloni,Prazescii,

Racovitiescii.

Raclii. Greci,

Bopeenescii,

Dragksiescii,

Mins legal,ui1escii,

Novi Weil,

www.dacoromanica.ro

126 DBMETRIU CANTEMIRU

Rosetescii, Greci,

Sieptelicescii,Sbldanescii;

Sipotenescii,Stavarescii,Stircescii,S turzescii,

Talabescii,

Talpescii,

Tamasieseii ,

Tanskiescii,

Tautulescii,Totoiescii,

Tudorescii, Greci,

Turculetiescii,

Urechiescii ,

Varlanocii ,

Zorescii,

Z or ilescii,

Mai demultu la Moldoveni era usu prefacutu in lege prin lungapractica, ca ómenii juni, macar' de ar' fi fostu nascuti d'in famili'acea mai de frunte, nu se admitteau la officiele publice, pea candunu dedeau probe de fidelitatea loru in alte servitiuri mai inferiori,si nu'si castigau destula desteritate prin lunga praxa si prin espe-rientia. Pentru aceea, boiarii cei mai mici , indata ce copii loru es-siau d'in anii copilariei, 'i dedeau in servitiu pe la boiarii CEd mari;dar' nu li se potea pune alta sarcina, de cAtu a servf la mesa, si asti si pazf in anticamer'a boiariului. Dupa ce serviau trei ani, si in-vetiau bine datinele de la curte, isi mai insussiau si maniere mai ele-gante, boiariulu 'i presenta, la Domnu, si se rugá de 'i primifi intrecamerarii Divanului cellui mare, era dupa unu anu 'i schimbá insal'a cea mai mica de audientia, apoi de aici 'i transpunea in Spa-tarla, sell camera de arme. Acolo care dá probe de inclinatiuni bunesi purtare onesta, in catu potea se fia ce-va sperantia de elu, unulucá acella se primea intre camerarii cabinetului cellui mare. De aici

www.dacoromanica.ro

DES C R1EREA MOLDAVIE1 127

preste vre-o citi-va ani, se facea postelnicellu, séu postelnicu mica,prin rugamintea vre-unui altu boiariu, cft ci se consideri lucru ne-euviintiosu ci, parintii insi se recomende pe fiii loru la Domnu. Deaeesti postelnicei sunt duoi-spre-diece , cari toti 'Arta inainteaDomnului bastOne albe si subtiri, in lungime de mesur'a statureiloru. Dem sI aici di probe de fidelitate si desteritate, Domnulu iluprimii si in alte deregutorii alle eurtiei, One) si in celle din laintru,secrete. Dupa ce'si petrecea tinereti'a in aceste servitiuri , Dom-nulu ilu inainti mai intaiu la class'a a trei'a de boieria, si in urmala class'a prima. Dar' candu Domnulu observi la vreunulu unu ge-niu estraordinariu, potea se'lu innainteze in pucini ani 1)6116 la cellumai innaltu gradu de boieria, macar' de ar fl fostu d'in cea mai in-feriore class'a a nobililoru. As ta-di inse cu seraci'a creseti si superbi'a,si boiarii tienu ca é rustne si o péta pentru starea loru a servi laaltu boiariu; dar' de alta parte nu'i lasa a duce viétia privata, si asiacérca in totu modulu prin favorulu rudeloru loru ci se fia dintr'unapriimiti intre officialii interni ai curtiei, caH se numescu boierenasi.Acésta ceta de boierenasi, fiindu singur'a scOla a Statului, d'in carese recrutOza boiarii cei mari , omulu nu'si pOte imagini, ce mon-struri de Omani ajungu de multe-ori la celle mai inalte posturi. Siacest'a ë caus'a ea intre boiarii cei de gradulu mai inaltu vei vedeOmeni ambitiosi , superb!, arroganti, si nu numai lipsiti de expe-rientia intru administrarea trebiloru publice, dar' anca cu totulu im-morali si fara de nici-o disciplina, in caH nu vei afla nimicu de lau-datu, decitu pOte aceea ce natur'a fara adjutoriulu crescerei, a plan-tatu in unulu &ill altulu din ei cite ce-va bunu.

Nu va II pOte inconvenientu a spune act, in ce modu si cu cefOrme se dau de catra Domnu dignitatile de boiari in Moldavi'a. Indiu'a ultima a lunei Decembre, care este diu'a inainte de serbatori'aSantului Vasilie, provoeati de marele postelnicu isi lasa insignieleboierieloru in Spataria sOu in sala de audientia a Domnului. A dOu'adi, prim'a Ian uariu , cu trei s6u patru Ore inainte de reversatuludflei, se aduna cu totii in curte, atfttu cei ce sunt in deregOtorla,citu si cei scosi d'in servitiu, si petrecu pe Domnu la beserica, dar'fara insigniele de boieria, ci si candu cu totii ar' fi scosi d'in dere-

www.dacoromanica.ro

128 bEmETnIti CANTENttRU

gatoria. Dupa utrenia, sOu rugatiuuile de demilnétia, essu d'in bise-rica si se intorcu 1a curte. Aici Domnulu intra in Spataria, si se a-si6dia in Divanulu cellu micu. Atunci Docanulu prin camerariulu se-cretariu chiama in laintru pe marele Postelnicu, d6ca voiesce a'lumai Iasi in dregfitoria, ér déca nu, atunci chiama pe acell'a, pe carevre se'lu numésca in loculu cellui de p6n6 acumu. Cellu chiamatuintrandu in sala, Dornnulu vorhesce si in pugine cuvente aduceaminte de servitiele ce au facutu parintii sei ski olin insusi pentrustatu, si arréta caus'a pen tru care voiesce se'lu puna, séu se'lu in-noiésca, in acea deregiltoria; apoi prin promissiuni si amenintiariilu provOca se fia pururea cu credintia ; in urma *i spune ce are seurmeze, si da in maim batiulu de argintu, pre care luandu-lu, sa-ruta man'a Domnului si pOl'a vestmentului lui ; apoi se trage pu-gmu inderetru, si intr'aceea marele Camerariu ilu imbraca cu caf-tanu. Precumu vedemu, Postelniculu cellu mare priirnesce mai an-taiu insigniele deregfitoriei sale ; dar' acést'a nu se face pentru aceeaca elu ar' 11 in gradu mai inaltu decatu toti ceialalti, ca-ci precumuamu vediutu mai susu, elu este alu cincilea in rangu, cl pentru caelu are se introduca pe ceialalti inaintea Domnului. Asia indata ceelu este intaritu in deregiltorla, introduce d'in mandatulu Domnuluipe acell'a in sala, pe care vre acest'a se'lu onoreze cu dignitatea deMare Logofetu s6u Primu-Cancellariu. Acestui-a adressandu-seDomnulu in pugine cuvente, da unu batiu auritu, Postelniculucellu mare 1 pune unu caftanu pe umere, si luandu-lu eu blandetiede subsuori ilu apropia catra Domnu ea, se'i sarute man'a sivestmentului. Totu asia se urméza si cu ceialalti consiliari si boiaride rangulu primu, Boiarii de rangulu alu doilea se introducu in salade catra Postelniculu alu doilea , si acest'a irnbraca en caftanu ;pe Boiarii de alu treiiea rangu servesce postelniculu alu treilea ,dar' acesti-a nu capeta caftanu, ci d'in porunc'a Domnului se inta-rescu numai in officiele loru.

Dupa aceea mergu cu totii d'impreuna cu domnulu la basericaindereptu, ca se asculte s-ta Liturgia (i) ; boiarii cei nuoi se tsithlia

(1) De aci luminatu se vede ch pe timpulu lui Cantemiru nu nhmai prin Mona-stiri esiau d'in beserica dupa terminarea utreniei, ci si prin besericele de miru, siapoi intrau la Liturgia. Traci.

ér',

ped'a

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA MOLDAV1E1 129

in locurile celloru scosi din deregutoria, ér' acesti-a remanu cu ceia-alti collegi ai loru in tind'a besericei. Dupa beserica chiama Dorn-nulu la mesa pe care vrea ; ér de catra cina tramitte daru la totuconsiliariulu si la totu boiariulu de prim'a classa ate duOe cannede argintu, cam de eke duOe cupe de vinu, ér boiariloru de a dOu'aclassa numai ale un'a, cari ei apoi pline de vinu trebe se le bea toteinaintea Domnului. Femeile boiariloru celloru mari anca priirnescudaru in aceeasi di dela Dennn'a, fia-care calm una canna mai mica.In diu'a urmatOria érasi se aduna boiarii in sal'a de audientia, simultiamescu Domnului pentru facerea de bine cu care i-a intirnpi-natu, offerindu-ifia-care prin postelniculu cellu mare ceva daru, careunu callu pretiosu, care altu lucru frumosu ce are. In aceeasi di facutotu assemenea onOre DOmnei sogiele boiariloru in sal'a cea marea femeiloru (Ghinekion).

Preste cellalaltu timpu allu anului arare-ori se internpla, ca Dorn-nii se faea schimbare in ministrii sei, de si nu le sta nimicu in calede a scOte, in ori ce timpu a r' vol, pe vechii boiari, si a pune altiinoi in loculu loru. Dar' fiindu-ca acumu d'in vechiu era usulu de aschimbi si a pune boiari totdeauna cu inceputulu anului nou, asia'Ate d'in religiositate pentru acestu usu inveteratu, ei anca au {le-stinatu pentru ceremoniele aceste, timpulu care predecessorii loru1-au tienutu de mai conveniente.

CAPU XVI.

DESPRE CE1ALALTI LOCU1TORI Al MOLDAVIEI

Abia credemu ca intr'o tiórra atatu de mica ca. Moldavi'a, se fiaabate limbi de poperra cate sunt aici. Afara de Moldoveni, ai carorastramosi s'au intorsu d'in Marmuresiu, mai sun tu Greci, Albani,Serbi, Bulgari, Poloni, Casaci, Busi, Unguri, Nernti, Armeni, Evrei ,

si fecundii Cigani.Grecii, Albanii, Serbii si Bulgarii, traiescu liberi, si parte se ocupa

cu negutiatori'a, parte servescu la Domnu pentru pla La.Germanii, (Nemtii) , Polonii si Casacii sunt pu9ini, si unii ser-

9

www.dacoromanica.ro


vescu in militia, altii la curte; d'intre Poloni au ajunsu unii, darforte rani, in gradulu de boieria.

Armenii se considera de suditi ci si cetatianii si negutiatorii d'inalte cetati si oppide alle Moldaviei, si platescu assemenea tributuDomnului ca, si acesti-a. Ei, c6, cei ce se tienu de credenti'a Romei,au beserice totu asia de mari si asia decorate, ca si cum sunt a leorthodoxiloru. Ei sunt liberi intru esercitiulu religiunei loru.

Evreii anca se considera ca supusi, si trebe se platésca unu tri-butu specialu pe anu, care é mai mare decatu cellu ordinariu. N'aualta messeria decAtu negutiatori'a si ckciumaritulu. Potu se'si facaori unde synagoga, dar' nu de pétra, ci numai de lemnu.

Rusii si Ungurii au fostu totdeauna tierrani boieresci (iobagi, gle-bae adstrieti) in Moldavi'a.

ciganii sun t respanditi prin tOta Moldavi'a, si nu este boiariu carese nu aiba mai multe familli de cigani, sclavi lui. De uncle si candu avenitu acesta limba in Moldavi'a nici ei nu sciu, nici annalile nOstrenu ne spunu. Vorbescu o limba care este comuna tuturoru cigani-loru de prin tote districtele: o amestecatura de cuvente curatu gre-cesci, si altele persicesci. Professiunea (messeria) loru este ferrari'asi aramarl'a si mai nimicu alt'a. Natur'a loru este aceeasi ca si a ci-ganiloru d'in alte tieri; ei au acelleasi neravuri; virtutea loru cea maimare, si semnulu loru distinctivu este furtulu si lenea.

Turcii se tienu mai alesu pentru negutiatorla, unii mai multi inIasi, si al tii in alte localitati urbane. Dar' nu le é permissu nici acumperâ mosii, nici a'si face case in vre-unu orasiu ori saki: cu a-Mu mai puginu a'si edifica Moschee s6u casa de rugatiuni, sea se'sifaca rugatiunile si inchinatiunile in publicu dupa superstitiunea lorumusulmana. Nici POrt'a ottomana n'a insistatu nici-odata, ca. Dorn-nii Moldavici se dea acesta voia Turciloru. Dea Dumnedieu, c6, tace-rea ei se fia perpetua.

Adeveratii Moldoveni sunt boiarii despre alle caroru classe amuvorbitu mai susu, si afara de acesti-a cetatianii (1) si tierranii (2).

(1) Oamenii liberi, Trad.('Z) Rustici, iobagi, Omani adstricti glebei, Trad.

www.dacoromanica.ro


Cetatiani'i numimu pe acei-a cari locuiescu in cetati sOu oppide, Or'tierrani cari siedu pe la sate. Cetatianii nu sunt suppusi nirnerui,el nurnai Domnului, si lui singuru platescu tributula loru; esercitatote maiestriele de mana; dar raru se face MoldovOnulu negutia-toriu. Mei 6 innascuta in elu superbi'a, ca, se nu dim lenea, de orice negutiatoria o tiene lucru de rusine si necuviintiosu pentru unuMoldovOnu, afara numai de a vinde bucatele produse de ei pe mo-siele loru. Si acOst'a credu io ca este caus'a, de raru se afla in Mol-davi'a unu celatianu avutu, si ca patri'a nOstra e pururea in lipsa debani, de si ea transporta mai multu la straini dectitu primesce de laacesti-a. Negutiatorii straini, Turcii, Evrei, Armeni si Greci, pe caride comunu 'i numimu Gelepi, usandu de lenea patriotiloru nostri,au trasu la sine totu cornmerciulu Moldaviei; si turme intregi devite mari si mici, pe cari le cumpera in Moldavi'a cu unu pretiu ne-insemnatu, le ducu la Constantinopole sOu pre la alte cetati, si levendu acolo cu pretiu indoitu si intreitu. Si fiindu ca acesti-a, carisunt cei mai avuti, nu se potu stabill in Moldavi'a, neflindu-le per-misu a cumpera, case ori mosii : asia, banii cei mai multi se petrecuafara d'iir tiOrra, Or preste Dunare vine pucinu innapof, in catu banifce rernanu in tiOrra abia ajungu pentru a platf tributulu la Turci, sia suporta alte greutati publice.

Rusticu (iobagiu) care se fia curatu MoldovOnu , nu este niciunulu; cei cari suntu, se tragu sOu d'in Rusi, seri d'in Ardeleni,caroru-a Moldoveni le dtcu Ungureni. Ca-ci Dragosiu dupa des-calecarea in Moldavi'a, gasindu-o fara locuitori, o a impartitu Vitaintro socii sei de arme. Er' acesti-a vediendu ea nu este justuca boiariulu se lucre si se muncOsca la boiariu (ca-ci tota, cari

erau nascuti d'in sange romanu , se considerau de boiari), si ti-nendu ea 0 lucru nedemnu pentru Omeni dedati la arme, se sepuna chiar se lucreze pamentulu : asia au trecutu in tierile vecine,unde acumu era introdusa servitutea tieraniloru, si cu invoirea Dom-niloru acellorn tieri , au luatu Omeni cari erau deprinsi cu labOrea,si i-au adusu si asiediatu pe la mosiele loru ci se lucre. Adeveruluacestei assertiuni ilu arrOta chiar' sl numirea acestoru tierani , cari

la Moldoveni se numescu vecini, in semnu ca mai inainte vecini

www.dacoromanica.ro


au fostu acei-a, pe cari fericitulu successu alu armeloru moldovenei-au adusu la jugulu iobagiei. De ad , in Moldavi'a superiOre, undes'au asiediatu mai timtaiu Dragosiesa, sunt mai multe case si satetierranesci. decatu in Moldavi'a inferiore, unde mai tardiu au ince-putu a se asiedig, si uncle acei iobagi cari sunt acolo, ori i-au curn-paratu cu bani boiarii d'in acea parte a tierrei, de la boiarii d'in Mol-davi'a superiOre, si i-au adusu pe mosiele loru, ori i-au facutu d'inacei rezesi, caci pentru seracia si-au vendutu mosiele parintesci, siprin strimbetatea boiariloru au fostu constrinsi a priimf si jugulusuppunerei iobagesci. Candu vre-unu boiariu cerea prin judecatasuppunerea iobag6sca a unui tierranu, anca se potea usioru decide,de ce stare e acesta. Mei d6ca elu po tea se adevereze cà parintii sei,sen ca au avutu inainte de acésta Ore-candu vre-o mosla, dar' o aupierdutu prin seracia ori prin injuriele timpului, oH ca s'au numeratuintre calarasi, oH curteni, ori aprodi : atunci judecara indata 'lu de-clara liberu; caci in servitiurile aceste nime nu pote se incapa decatunumai 6menii liberi. D'in contra, déca elu nu potea se arrete nici-unu titlu pentru care se se póta declarg, liberu, judecat'a erg, cà tre-bue se remana suppusu boiariului.

Cei ce au fostu adusi d'in Poloni'a si au fostu asiediati in medi-loculu Moldaviei, si-au uitatu cu timpu limb'a loru natale , si anpriimitu pe acea moldovenesca ; er' cei asiediati pe la marginilePodoliei, mai vorbescu anca si asta-di rutenesce si muscalesce. Un-gurii, precumu au remasu tari pre langa legea Roniei, asia si-au con-servatu impreuna si limb'a materna; dar' SCU cu totii si intielegubine limb'a moldovenésca. Dar', de oH ce limba ar' fi acesti tierrani,ei trebe se implin6sca cu Vita assiduitatea lucrulu boierescu, oricfttu de greu ar' ft elu. Lucrulu loru nu 6 mesuratu ; depinde de laarbitriulu domnului loru, cate dUe se'i lucre. Banii séu vitele lorunu le OW luá domnulu de la ei cu poterea; de si ar fi facutu tie-ranulu ori cftta avutia, domnulu d'in aceea n'are nici-o parte; 6r'déca o ar' lug cu puterea, judecat'a '1u constringe ca sp o dea inapoi.Candu inse Domnulu vre se'i faca str6mbetate, bate, p6m3 candu

tierranulu da de la sine ceea ce vre se aiba. Dar' ca, se'lu omOre,este opritu prin lege; si d6ca in ori ce modu 1-ar' omori, atunci u-

Ru

www.dacoromanica.ro

DESCREREA MOLDAV1EI 133

nulu cá acell'a nu numai ca se judeca la mOrte, dar' anca si pe fe-mei'a si pe copii ucisului trebe se'i lase liberi : pentru cà nime flUare putere asupra vietiei sea mortiei unui moldovanu, decAtu numaiDomnulu singuru. Boiariulu pOte se si venda tierranii sei, dar' nuafara de satulu uncle sunt nascuti: Dar' satulu intregu cu tierranicu totu 'Ate se '1u venda, si atunci venderea é buna si valida.

Tributu domnescu platescu tierranii atftt'a ciltu impune Domnulu.Elu n'are nici margini nici terminu : totu depinde de la voi'a Dom-nului. Pentru aceea io intr'adeveru asiu tien6 pe tierranii moldovenide cei mai miseri intre tierrami de suptu sore, déca fertilitatea pa-mentului si abundanti'a secerisiuriloru nu i-ar' suite , si nevrendu,Win seracia. Ei sunt lenesi si impatienti la lucru; ara puginu , se-mena puginu , si totusi secera multu. Nu le pasa se'si cilstige aceeace ar' pote aye dupa labOrea loru; se multiumescu se adune in siu-rele loru numai atAt'a , ditu se le fia de ajunsu pe IMO anu , seuprecumu dicu ei, pénO la panea cea nOua: Pentru aceea candu ur-méza vre-unu anu sterpu, seu vre-o invasiune inemica impedecadela secerisiu : sunt in periclu de a mori de Rome: Dëca tierranuluare o vaca sOu done, elu cre de ca é provediutu in destulu cá se senutresca elu sl copiii lui. Cft-ci sunt unele vace, care dau cate patru-dieci seu cellu puginu Gale d6ue-dieci-si-patru litre de lapte pe di.Er' deca are dOue-dieci de stupi, pOte d'in venitulu lora se platescapre usioru tributulu pe unu anu intregu: Ca-ci , lase ca deca é tim-pulu favorabilu si dupa dorinti'a tierranului , unu stupu dà pe anudtte siepte roiuri, dar' O destulu cd la retezatu numai d'in cello Uwe-died se scOta cate dOue mesure sOu si mai multe de miere , si eluvende mesur'a cu ale unu taleru. Cei cari locuiescu in munti , auoi, miere si pOrne in abundantia ; cei de la campu au bucate , boi

si cai. Dintre toti le merge mai reu la acei-a, caH sunt in vecinatatecu Tatarii; ca-ci acesti-a le fura totu ce potu, nu nurnai pe ascunsu,cl cate-odata sub pretestu de espeditiune contra Poloniei , resbatuin Moldavi'a si facu predile celle mai maH; ha cate-odata prindu pelocuitorii sateloru, si ducu la Constantinopole de 'i vendu sub cu-ventu ca suntu rusi. Sultanii au opritu de multu si prin repetitemandate aceste incursiuni : dar' eine se se pita pazi de lotriele Ta-

www.dacoromanica.ro


tariloru?! Si anca mai bine este de acei-a , pe cari se intempla se 'iduca la Constantinopole; cA-ci aiei residentii Domniloru , déca ar'gag ori-unde vre-unu captivu moldovénu, potu selu reiea fara re-compensa si selu lasses érasi liberu.

Celle ce amu disu mai in susu despre supusii tierrani ai Molda-viei, nu se aplica la locuitorii a trei tienuturi d'in tierea; cari de si nusunt nobili, totusi nu sunt suppusi nici-unui boiariu, si constitu-iescu o specie de republica intro sine. Aceste tienuturi sunt :

1. Campulungu in districtulu Sucévei, incungiuratu de munti forteinalti. Cuprinde in sine vre-o cinci-spre-diece sate, cari tOte au le-gile si judecatorii loru proprii. Cate-odata le tramitte Domnulu duoivornici, pe cari primescu de buna voia, si se suppunu loru; dar'dem cumu-va acesti-a vatema si le intérita inimile, ei allungasi'i clau afara d'in tienutu, crediendu-se tari intro murii cetatiei cele este data dela natura. Ei nu se pricepu la lucrulu pamentului cusap'a, câ-ci in muntii loru nu sunt tiérine; ci tóta ocupatiunea lorueste pastoritulu oiloru. Tributu anualu platescu si ei, dar' nu cAtuvoiesce Domnulu, el cu catu s'au legatu ei catra Domnii de maiinainte ; si acesta legatura seu pactu lasa a se intarf totdeauna decate-ori se pune Domnu nou, tramitiendu anume delegati pentruacest'a la curte. Déca Domnulu ar' voi se tracteze mai aspru cu ei,si se le impuna nOue sarcine, in casu cá acest'a nu pré stau multuin negotiatiuni cu Domnulu , ci denegindu cu totulu tributulu, setragu in partile cello mai neaccesibili alle muntiloru. Pentru aceeanici Domnii nu pré ceru de la ei mai multu tributu, de ca.tu cu cares'au legatu ei se dea. A une-ori indernnati si escitati de unele ca-pete seditiOse, s'au trasu de sub Domnii Moldaviei si s'au datu subscutulu Polonilort&cesta impregiurare a indemnatu pe unii isto-rici poloni se dica, ea Moldavi'a a fostu tributaria Poloniei ('). Dar'

(1) G. Lengnich , in cartea sa De jure publieo regni Polonia Tomu I. pag. 56, 57vorbesce altminterea despre domnirea Poloniei asnpr'a Moldaviei si Munteniei. Laloculu citatu , elu dice : Moldaviae et Valachiae Principes olim Regis Poloniae su-premum dorniniurn reverebantur. Quern in rem diplomata collegit Dogiel, ex quibuspatet, an. 1387. 1389. 1393. 1393. 1421. 1453. 1459. 1464. 1499. 1552. 1569. tum Molda-

Va1achim Principes Regi Polonthe 1idelitatem jurasse, ac fcedera de mutuisauxiliis aliisque miisse. Nonnunquarn tamen fidern exeuntes armis ad officium subi-vi tum

'I

www.dacoromanica.ro

DESCRIERS& MOLDAVIEI 135

acesta suppositiune 6 cu totulu falsa ; ci-ci tOta lumea scie, ca Mol-davi'a inainte de a se suppune Turciloru, a fostu confederata Po-loniei ; precumu attesta si episcopulu Piaseciu cu tOta con tradictiu-nea lui Dlugosiu, Sarniciu si Oriehoviu. Er' dupa ce a inceputu a ditributu Turciloru , nici prin minte nu le trecea Poloniloru a sup-pune Moldavi'a ; d'in contra, unii d'in regii loru , au incercatu decdte-va ori a o ajuti se'si revindice vechi'a sa libertate:

2. A dOu'a, dar mai mica republica in Moldavi'a este Vrancea intinutulu Putnei la marginile Tierrei Romanesci, incungiurata de totepartile cu munti selbatici. Are dOue-spre-dieca sate cu Hue mil decase. Locuitorii ei, cá si cei d'in republic'a, Campulungu , se ocupacu pastoritulu oiloru, si nu se pricepu la lucrulu parnentului. Dausi ei Domnului unu anumitu si fixu tributu pe anu. Au legile si ju-decatorii loru, si flU priimescu de la Domnulu nici porunci nici j u-deca Lori.

3. A. trei'a este Tigeciulu in tienutulu Falciiloru, o padure situatala confiniele Tatariloru d'in Budgiacu. Cellu mai tare propugnacluallu Moldaviei intre Prutu si Bassarabi'a. Locuitorii dau Domnuluiunu micu tributu pe anu. Ei toti sunt calareti; si mai de multu e-rau la numeru périO in optu mli de Omeni, er asta-di abii facu clOu emil. In virtutea bellica intrecu pe toti Moldovenii; in catu se dicesi asta-di despre ei proverbiulu : «Cinci Tatari de Crime'a, ajungu« mai multu decitu diece de Budgiacu; si cinci Moldoveni mai multu« de citu diece Talari de Crime'a; er oinci Codreni (asii se nuniesc u

gendi erant, donee sub turcicum Inmerium concederent. Nam tcmpore Sigismundi IIIan. 1617 supremus exercitus Dux, Zolkievius, sua auctoritate, milk) a Rege et Repu-blica mandato, cum Turcis ita transegit, ut in Moldaviam et Valachiam Poloni nihiliuris sibi vindicarent : ac pax ad Chocimum an. 1621. Turcis supremum dominiumfirmavit, ut tamen Moldaviaa Princeps christianus, pacis studiosus, et animo a Polo-nis noa alieno, prmliciatur. Ita priscum Regis Polonim in Moldaviain et Valachiamj us extinctum, cujus recuperandi spes ultimo cum Turcis bello atrulgebat, Augusto IIetiam suum studium et operam offerente, ut ReinUtu in hoc ad antiquam amplitudi-nem rediret. Sed pace, de qua altero regiminis anno, turbis domesticis nondum corn-positis, agi cwpit, de Moldavia et Valachia nihil obtinere potuit, quod prioribus pac-tis derogaret. Trad. g.

www.dacoromanica.ro

136 DEMETRIU CANTESIIRLI

« Tigecianii in Moldavi'a), batu diece Moldoveni». Ci despre Tigeeiani

amu vorbitu mai pe largu in Partea Prima, Capu siesse.

CAPU XVII.

DESPRE DATINELE MOLDOVENILORU.

Candu voimu se descriemu datinele Moldoveniloru, datine cestrainii séu nici unulu sell pre pugini le cunoscu, amorulu patrieine-ar' indemna, si ne-ar impune ci se laudamu acea gente d'in caresuntemu nascuti, si se recomendamu pe locuitorii acellei tieri, careni-a datu originea; dar' érasi de alta parte, amorulu de dreptate neobsta si ne opresce a laud& aceea ce merita reprehensiune. Ca-cmai consultu si mai salutariu va fi pentru patria, den vomu ar-réta pe fagie vitiurile in care innóta locuitorii ei, decatu a'i insfelaprin adulatiuni blande si prin escusatiuni maiestrite, si a'i face seer6da, ca frumosu este si bine facu ei ceea ce tOta lumea mai cultadefaima. Pentru aceea, convinsi de acestu argumentu, noi vomuspune curatu, ca in datinele Moldoveniloru, cu esceptiunea religiu-nei dreptu-credintiose si a ospitalitatei, abid mai gasiinu ceva cear' pote meritá lauda. Ori ce vitiuri comune genului omenescu, leau si Moldovenii, dOca nu mai multe, dar' nici-de-cumu mai pugine.D'in contra virtutile sunt fOrte rare, pentru-ca nu au crescere cumuse cuvine, nici deprindere in datinele celle bune; si pentru aceeaabid vei pot() gasi vre unulu care se stralucésca prin virtutile saleasupr'a celorlalti, déca cumu-va nu le va aye de la bun'a natura.

Arroganti'a si superbi'a este mam'a si sor'a loru. DEica are unucalu frumosu si arme bune, Moldovénulu crede ca nime nu mai6 cd elu si s'ar' bate, dem s'ar' pot& chiar' si cu Dumnedieu in-susi. Toti in generalu sunt forte audaci, si tare dispusi de a incepecerta; dar' indata se liniscescu Crasi si se impaca cu partea adver-saria. Duelulu la ei ó lucru neaudttu. Tierranii candu se certa, nupr6 vinu la arme, el cu bate, oiomege si pumni astupa gur'a cea reaa adversariului loru. Totu assemenea facu si soldatii : in certa raru'i vedi se sara la arma; si (Idea se intempla vre-odata, trebue se o

www.dacoromanica.ro

D ESCR1ERICA MOLDAVIE1 137

platesca cu celle mai aspre pedepse. Cu totii suntu fOrte glumeti siveseli; inim'a o au pe limba; dar' precumu uita curenduchiar asia amiciti'a loru nu tiene lungu. Beutur'a nu o urescu pretare, dar' nici nu sunt pre plecati spre ea. Placerea loru cea mai mareeste, de a 'si petrece de la siesse Ore de sera p6nO catra trei dupamediulu noptiei, si une-ori pen6 in reversatulu dilei, totu in man-cari si beuture, pan' ce si versa cate-odata. Dar' acesta nu o facuin tOte dtlele, ci numai in serbatori mari, si iern'a candu é timpuuritu, si candu frigulu face pe Omeni se siOda pre acasa, si se'si in-caldiesca trupulu en vinu. Vinarsulu nu le place ded,tu numai soldatiloru, si nu beau decâtu unu paharelu inainte de mesa. Cei carilocuiescu in Moldavi'a inferiOre si la confiniele Munteniei, sun t maiamatori de vinu decittu ceialalti. Odata s'au apucatu pe remasu unuMoldovenu si unu Muntenu, se \Tana cari sunt mai taH in beutura,Moldovenii ori Muntenii ? si au mersu pe podulu d'in Focsiani, careeste marginea intre Moldavi'a si intre Tierea Romanesca, unde ceiduoi atleti de beutura , atat'a s'au luptatu cu paharele, pen() canduMuntenulu a cadiutu mortu de pre multu vinu ce a beutu. Er' preMoldovanu in semnu de premiu pentru victori'a sa,l-a daruitu Dom-nulu seu cu boieria.

D'intre arme, arculu ilu sciu Moldovenii intinde forte bine , si sepricepu a purtá si suliti'a ; dar' cu sabi'a totusi au facutu mai multatreba. Pusce pOrta numai venatorii, pentru ea dicu ca nu este lucrula onóre a in trebuintiá contra inimicului acestu instrumentu, d'incare nu poti cunOsce nici artea nici virtutea bellica. La inceputulubataliei totdeauna sunt fOrte curagiosi; la alu doilea atacu sunt maimoi; si deca respinge inimiculu si acumu , apoi raru mai au cu-ragiulu de a atacá si a trePa Ora. Au invetiatu lime, de la Tatari, deprindu fug'a si apoi erasi se intorcu asupr'a iniraicului : cu acestaapucatura au storsu victori'a de multe-ori d'in man'a inimica. Cucei invinsi acumu sunt blandi, acumu tirani, precumu le vine, dupanatur'a cea inconstan La a loru. A uccide pe unu Turcu séu pe unuTataru, tienu dreptu detorintia crestinesca ; si pe care ar' tracti maiblandu cu ei, ilu considera de unu apostatu. Unu esemplu despreacest'a au datu ei acumu la devastatiunea d'in urma a Bugiacului ,

mani'a,

www.dacoromanica.ro

138 DEMETRILJ CANTEMMU

candu a nevalitu Petriceicu in Bassarabi'a , dupa batai'a de laVienn'a.

Nu se sciu moderi intru nimicu : d6ca le merge bine, se ingemfasi sunt superbi; d6ca le merge reu , sunt debélati si'si perdu totucuragiulu. La inceputu nimicu nu le pare pré greu : dar' clOca dau

de cea mai mica difficultate, vinu in confusiune, si nu sciu de ce sese apuce ; in urma déca vedu ca inutile le este Vita ostenél'a, le parereu, dar' pre tardiu, de ceea ce au intreprinsu.

Si fiindu tote aceste asia., nu potemu atribuf de ca.tu singularei sinemarginitei provedintie divine, cà imperiulu ottomanu atiltu demare si atatu de formidabile, care cu armele sale a resturnatu tótaputerea Romaniloru in Asia si in mare parte a Europei , si care asuppusu cu ferrulu tOta Ungari'a, Serbi'a si Bulgari'a, ba anca a sup-pusu cu puterea si pe poporulu cellu mai inlieleptu , pe Greci; etacestu imperiu alu ottomaniloru, dicemu, n'a fostu in stare se sup-puna cu arm'a unu poporu atatu de incultu si neputintiosu; ha cemai multu, de ca.te-ori acest'a a cutediatu se scuture jugulu ce debuna voia 1-a priimitu, elu totdeauna a sciutu se'si conserve nea-tinse si neviolate atatu legile civili, cltu si cello bisericesci.

Mai incolo , Moldovenii nu numai ca nu suut amatori de littere,dar' anca le si urescu mai eu totii. Nici chiar' boiarii nu cunoscu nicimacar' d'in nume artile si sciintiele. Ei credu ea oruenii invetiati isiperdu mintea , in catu déca vreu se laude sciintiele dicu eaa nebunitu de pr6 multa invetiatura. Eca uritulu modu cumu argu-mentOza ei acsi : « Invetiatur'a dIcu ei este pentru preoti ; pen-« tru unu laicu este destulu se scia cetf si scrie ; se'si scia subscrie« numele , si se scia insemná in carte boulu albu , negru , cornutu« seu ciutu, si caii, oile, si alto vite, stupii si aitele de aceste : ori ce« alta este pentru elu de prisosu.»

Femeile , déca sunt numai do ceva stare mai onoratiOra , nu pr6essu afara d'in casele loru, de si nu le ascundu de barbati cu atat'agrija cl Turcii. Celle de boieri sunt frumosiele , dar' mai frumOsesun t cello de tierranu : dar' déca le intrecu in frumusetia , apoi sicello mai multe sunt usiOre de minte si desfrenate. Unele beu acasavinu catu de multu; in publicu inse raru vei ved6 vre-o matrona

cui-va,

www.dacoromanica.ro

DESCR1EREA MOLDAVIIII 139

b0ta : ci-ci elle sciu , cà cu ca.tu o femeia va mend si va be maipuginu pe la ospetie, cu atatu ea se considera de mai onesta. Pentruaceea raru vei pote observi candu 'si aduce cate-o bucatica la gura,nici se'si deschida buzele in cAtu se i se vedia dintii, ci catu se 'Atemai pe ascunsu 'si viresce bucatele in gura. Nu tienu lucru mai ru-sinosu, decatu a se vedé perulu capului la o femeia casatorita skiveduva ; si este crime capitale a descoperi in publicu capulu uneifemei. D'in contra, pentru fetele feciOre este rusine a'si acoperl ca-pulu, fia chiar si cu cea mai subtire pansa ; ca-ci capulu descoperitu,o semnulu castitatiei.

De altminterea , precumu clim'a 0 diversa in diverse parti alleMoldaviei, asia si datinele nu sunt pretutindenea totu acelleasi.

Locuitorii d'in Moldavi'a inferiOre , deprinsi de lungu timpu culuptele intre ei si Tatari, sunt si mai buni soldati, si mai feroci decatu ceilalti. Dar' ei sunt si mai revoltanti si mai inconstanti; si (Idean'au inimicu esternu cu care se se beta, usioru se corrumpu in lip-s'a de alta occupatiune, si se revOlta contra maimariloru sei, ba dite-odata (liar si in contra Domnului insusi. De lucrurile dumnedie-_iesci pucmu sciu. Multi d'intru ei , si in generalu mai tOta plebeacredo, ca, Dumnedieu a destinatu de mai inainte diu'a mortiei pen-tru fia-care fiintia, si cà mai inainte de acOsta diva nime nu pOte semOra, nici se piOra in bellu.

Si acOsta credintia atatu curagiu le insutla , in calu se aruncachte-odata orbesce asupr'a inimicului. A uccide seu a predi pe Turcu,pe Scitu si pe Evreu, nu tiennu peccatu, si cu atAtu mai puginu crimade omoru. Cari sunt mai in vecinatate cu Tatarii, fura si lotrescueurnplitu. Si candu faeu irruptiuni si preda in Tatari'a, dim ea n'aurapitu nimieu ce este alu al tui-a, ci au luatu numai indereptu ce estealu loru : cit-ci Tatarii n'au asta-di nimicu ce n'ar' fl rapitu cu pute-rea de la stramosii loru. Adulterielo sunt fOrte rare intre ei. Dar'barbatii juni tienu nu numai ca nu este peccatu, dar' c5. este laudaa trai in amoru seeretu On() se inscira, ea si candu n'ar' stá sub nicio lege. De aci audi de multe-ori pe parinte dicandu catra fiiulu seu :« Fetulu meu! pazesce-te si nu fará si nu omori, ca eu nu te voiu« potO scapi de furci; dar', eh te vei culd cu cine-va, nu ai se porti

www.dacoromanica.ro


a frica de perire, numai se platesci banii la Siugubinatu.» (Asiá nu-mescu pe cei ce le aducu fete violate si meretrici). Merita inse laudasi nu se pOte pretiuf destulu ospitalitatea loru , ce o arreta catrastraini si caletori. de si suni Mae seraci d'in caus'a furturi-loru si rapiriloru ce le facu vecinii loru Tatarii, totusi nici-odata nueste se nu dea Ospetelui casa si de mancare ; si'lu tienu trei dtle de-impreuna cu calulu seu, fara se'i céra ce-va. Pre cellu ce vine la ei ,

ilu primescu cu bucuria si cu facie voiOsa, cá si candu ar' fi fratelesen consangenulu loru. Sunt unii cari astepta cu mes'a 0128 la Or'aa nou'a d'in dt (1), si cá se nu marAnce singuri , tramitu servitoriipe strade , poruncindu-le a chiamá la mesa pe ori ce caletoriu ar'vedé. Singuru cei d'in tinutuluVasluiului nu se potu laudd cu ospi-talitatea acest'a. Ei nu numai ca 'si inchidu casele si camarele d'in-aintea Ospetului , ci candu vedu vre-unulu cä vine, se furisieza deacasa, imbraca vestmente rupte, vinu apoi inderetru in forma decersitori si ceru elemosina dela insusi Ospetele caletoriu.

Locuitorii d'in Moldavi'a superiOre sunt mai molatici , si nici nusunt pré dedati la arme. Le place a'si castiga, panea cu sudOrea lorusi a o mend, in pace si in linisce. Tienu la religiune forte multu, siamu potea dice pen' la superstitiune. Intfunu singuru tinutu aluSucévei sunt la siese-dieci de biserice de piétra ; si in tOta Moldavi'asuperióre preste dOue-sute de menastiri mari de pietra. Muntii ancasunt plini de monachi si de eremiti, cari departe de valurile lumeiducu acolo viétia solitaria si pietOsa , sacrificandu-se cu totulu luiDumnedieu. Furturi se commitu intro ei fOrte pugine , sOu nici de

cumu. Ei s'au arretatu totudeauna supusi credintiosi Domniei ; si

den s'a escatu vre-o turburare intestina la ei , spre un'a ck acest'ai-au atitiatu numai boiarii d'in Moldavi'a inferiOra. Ei pazescu casti-tatea si au purtare buna morale si inainte de a se casatori ceea co

raru vei vede la Moldovenii din tierea de josu. Pentru functiunilepublice sunt mai apti de chtu ceialalti. Afacerile casei le pOrta

fOrte bine. Poruncele le plinescu cu cea mai mare diligentia. In

(I) Dupa dea turcesca. Trad.

ett-ci

:

www.dacoromanica.ro


ospitalitate inse stau multu mai pre diosu decatu locuitoirii d'inMoldavi'a inferiOre.

Jocurile Moldoveniloru differu cu totulu de alle altoru popOra. Laei nu jóca duoi cate duoi sea patru cu patru, ci la Francesi sell Po-loni, ci mai multi impreuna, facéndu unu cercu séu unu stru lungu.Nici nu jóca de alta-data bucurosi, decatu nurnai la ospetie. Joculu senumesce Hora, candu se prindu cu totii de mana si jóca in cercu,miscandu-se dupa tactu si cu pasi egali, d'in drept'a in stang'a; ér'candu se punu in stru lungu, prindiendu-se de mama. asia , cá atatuunu capetu attu si celalaltu se remana liberu, si facu diverse rota-tiuni seu intorseture, se numesce Dantiu , care este cuventu polo-nescu. La nunte au datin'a a jud inainte de cununia in curte settpe strada, formandu dOue siruri, unulu de barbati si altulu de fe-mei. La amenEue se allege cate unu conducêtoriu , care trebe sefia omu betranu si onestu ; acest'a pOrta in mana unu batiu vargatucu auru sea trasu in alte colori, si in capetulu d'in susu atternanduo cfirpa cusuta Mae frumOsu. Candu facu prim'a miscare, unulu d'incon ducétori trage pe ai sei d'in drept'a in stang'a, er cellalaltu d'instang'a in drept'a, a§ià in chtu sirurile se stea facie in facie ; apoiintorsu, ca se stea dosu la dosu. Si asia se intorcu amenduAe stru-rile in rotatiuni continue ; dar' atatu de incetu, pen tru c5, se nu seconfunde, in ctitu abia le poti observa miscarea. Athtu intr'unu stru,cittu si in cellalaltu, ocupa locu fia-care, dupa ran gulu seu. Feme-ile si flicele boiariloru isi ieau locu dupa rangulu barbatului s6u ta-talui loru. Dar' pricaulu locu ilu are totudeauna conducêtoriulu, aluduoilea Nunulu, si alu treilea Mirele. Assemenea si in sirulu femei-loru mai antaiu é conducétoriulu, apoi Nun'a si si apoi Mires'a,chiar' si candu ar' fl de stare mai inferiOre decatu ceialalti. Dupacununia se amesteca amêndOue slrurile, si jóca in cercu asia, cafia-care barbatu isi are femei'a sa de-a-dránta, si totu de-a-drepta arefia-care june ale o fata de starea sa. ate-ódata facu si figure inhora, formandu cerculu in triunghiu, patruunghiu, in form'a oului,séu alto figure, dupa planulu si desteritatea conducêtoriului.

Afara de aceste jocuri, cari se jóca in serbatori si pe la festivitati,mai este unu altulu aprOpe superstitiosu, in care jucatorii trebe se

www.dacoromanica.ro


fia in numerulu neegale de siepte,nu6e si unu-spre-diece. Ei se nu-mescu Calusieri , si se aduna odata inteunu. anu , se imbraca investmente cam ca femeile, pe capu 'si punu cununa impletita d'infoi de pelinu si d'in alte flori; vorbescu in tonu femeiescu, si pen-tru cl se nu se cunOsca , isi acoperu fagi'a cu velu albu. Toti pOrtain mana citte-o sabia gOla, cu care indata ar' strapunge pe ori-cinear' cutedia se le doscopere fni'a. Acest privilegiu iiu au consacratuprin usu d'in vechime ; in catu pentru unu omoru ca acest'a nu potufl trasi inaintea judecatiei. Coducétoriulu se numesce Staritiu ; aludoilea 6 primiceriulu (1), a carui sarcina este a intrebi pe staritiu,ce jocu poftesce se se jOce, si a spune apoi cellorlalti jocatori in as-cunsu, ca se nu audia poporulu numele jocului inainte de a'lu ved6cu ochii. Cft-ci au preste un'a suta de figure, sarituri, si tacturi dif-ferente, d'intre cari unele at&tu de artificiOse , in cAtu cei cari lej6ca pare a nici nu atingu pamentulu cu pici6rele, ci cft sb6ra si sepcirta in a6ru. Calusierii se j6ca in dtlele de la Inaltiare pen 'la Ru-salii ; in acestu timpu ei ambla si percurgu Vito cetatile si satele, pu-rurea jucandu si saltandu ; si in totu timpulu nu se culcia se dOrmaintealtu locu, decalu nurnai sub coperisiulu besericeloru ; cA-ci décas'aru mica intealtu locu, 'iaru torment& strigaele, s6u cumu le nu-mescu ei frum6sele. D6ca se intelnesce o céta de calusiari cu alt'ape cale, elle trebe se se bata impreuna si cët'a invinsa trebe se facalocu la ceealalta. Apoi punu conditiuni de pace , dupa care cei in-vinsi remanu nOue ani suppusi la cei invingétori. Se intempla de inlupta remane mortu unulu séu altulu ; in acestu casu nu incapenici-o judecata, si nici judecatoriulu nu cerceteza dupa faptuitoriu.Care se primesce odata inteo céta de calusieri, trebe se rem ana inaceea nOue ani, si in totu anulu se se presente la terminulu sciutu ;cl6ca nu s'ar' present& vre-odata , atunci dtcu ca are bOl'a cea reasi'lu tormenta frumOsele. Plebea superstitiOsa crede c& acesti calu-sieri au puterea de a vindeca, Miele chronice. Modulu loru de vinde-care este acesta : Asternu la pamentu pe bolnavu, incepu apoi sa-riturele loru, si la unu tactu anume al cantarei ilu calca unulu dupaaltulu de la capu pen' la calcaie; in urma 'i sioptesce in urechia u-

(1) Mutuln Calusieriloru.

www.dacoromanica.ro

DESCR1EREA MOLDAV1Ef 143

nele cuvente compuse anume de dénsii, si poruncescu bOlei se Ossad'in corpulu patientelui. Acésta o repetu de trei ori in trei dile; si demulte ori are effectulu doritu ; ca vindeca cu pugina ostendla cellemai grelle morburi, ce nu le- au potutu vindeca cei mai esperti medicicu artea loru. Atatu de mare e puterea credintiei chiar .4 la omenisuperstitiosi.

CAPU XVIII.

DESPRE DAT1NELE LA INCREDINT1ARI S1 LA OSPE TIE

Dupa ce amu vorbitu despre unele datine si de natur'a Moldove-niloru, credemu ea vomu face lectoriului lucru placutu, ddca vomuarreta in pugine cuvente si datinele ce observa ei la incredintiari (i)si la nunte. '

Moldovenii isi casatorescu pre fiii loru la etatea in care conceducanOnele bisericei. Datin'a inse in tidra este, ea feeiorulu se'si cautenevdsta, dr,nu parintii fetei se'si caute ginere : si é rustne ea fdrase'si céra barbatu. Asia, déca unui june 'i place o feciOra, tramitela parintii ei starosti, cari se chiama petitori de la cuventulu latinuPetitores. Acésti-a cérea mai antaiu pe de departe voi'a parinti-loru fetei, ei nu curn-va refusandu-le se patia rustne; candu apoivedu ea parintii n'ar fi in contra de a'si cid, fét'a, atunci mergu cu toticonsangenii mirelui la cas'a fiitOrei mirese, sicellu mai de frunte d'inei, care se numesce Staroste, tiene o scurta euventare, prin carecere fdt'a. Cuventarea acdsta é mai in totu loculu assemenea, pen-tea aceea o transeriemu ael precumu urmdza : «Mai marii nostri,«mosi si. stramosi, amblandu la venatu prin codri, au datu de tidea«acést'a in care traimu si noi acumu si ne nutrimu si ne delectamu«cu laptele si eu mierea ei, Asia la esemplulu loru, s'a indemnatu si«rnaritulu boiariu N.N. de au mersu la venatu prin campi, prin codri si« prin munti, si au datu de o capriOra, care fiindu rusinOsa si onesta,ix n'a statu fagie cu elu, el a fugitu si s'au ascunsu in eulcusiurile sale.

(2) Logodne. Trad.

www.dacoromanica.ro


«Noi venindu totu pe urm'a ei, ne-au adusu in acesta casa. Deci« duinneav6stra trebe se ni-o dati, séu se ne aretati in cotro a fu-« gitu acesta capriOra, pe care noi cu atata ostenéla si sudOre o amu« urmaritu prin paduri si prin campli». La aceste rnai adaoge orato-rele anca alte allegorii si metafore dupa cumu se pricepe. Parin tiinéga mai antaiu, ca, ar' 11 intratu in casele loru venatulu ce'lu cerea;póte i-au ratecitu urm'a, si so va ff ascunsu unde-va in vecini. Pe-Ittorii insistu se li se arrete capriOr'a. Atunci parintii le aducu ina-inte o feta betrana si urita, irnbracata in vestmente sdrantiOse, siintreba, déca ast'a este capriOr'a pe care o cauta? Petitorii respundu :« Nu ; nu este ast'a. Caprior'a nOstra are perulu galbinu cá aurulu,« ochii ca ai sioimului, dintii cá margelele ingrate, buzele mai rosieuc. cirési'a, trupulu el o leonina , peptulu ca, de gansc'a, grumazii« ca de lebeda, degete mai fine decatu cer'a, faci'a mai stralucitOria« decatu sOrele si decatu lun'a ». Si den parintii totu néga, ca, n'auvediutu pe la ei acea capriOra , atunci petttorii respundu, si dicu ;« Cainii nostri sciu urmarf forte bine ; ei nici o data nu ne-au insie-« latu ; si chiar' acumu ne-au datu semnele cele mai invederate, ct«aici trebe se fia ascunsa capriOr'a pe care o cautamu ». Dupa aceea

amerintia, cà déca nu o dau de vóia buna, voru intrebuintia, arm'asi o voru luá cu puterea. Atunci parintii mergu si a!lucu fét'a , im-bracata frumosu, dupa starea si averea loru. Petttorii vediendu-o,indata striga : «Ast'a este capriOr'a cea dorita »!

Dupa aceea chiama unu preotu, seu déca acest'a este impiedecatucu alte ocupatiuni, tramitu si chiama pe cei mai betrani d'in vecini,si in presenti'a acestor'a mirii schimba inelele. Apoi parintii ducufet'a numai decatu inderetru, si érasi o ascundu. Reintorcéndu , sepunu cu petitorii la més'a asternuta , si nu se ridica mai inaintede a se defige diu'a cununiei. E de observatu , ca déca miriisunt feciori de boiariu, nici incredintiarea , nici cununi'a nu sepOte face fara de consensulu Domnulut si fara de attestatu de laepiscopulu; pentru ci de o parte se nu so intemple casatorii opritede legile divine si bisericesci, ér de alt'a, cá se nu se unésca mai deaprOpe prin acésta legatura, multe familii boieresci, fara de invoireaDomnului. Dupa ce s'a defiptu diu'a cununiei, luni inainte de acésta

www.dacoromanica.ro

DESCII1EBEA 1,1OLDAV1EI 1,45

di, dupa sta. lyturgia, mergu rudele atittu la cas'a mirelui eau si laa miresei, aducu musicantil d'in locu, earl raru potu se fia altii de-catu petrecu ci in familia la cantarile si music'a lau-tariloru. Dupa ce se redica mes'a si se termina petrecerea, fatale sialte femei ce sunt la casa, incepu a cerne farin'a care este se fla pen-tru ospetiu, pentru aceea se sl dice acest'a diu'a cernutului. Décamirele si mires'a sunt d'in acellasiu satu séu orasiu, séu dem caseleloru nu sunt mai multu de dOue trei dile departe un'a de alt'a, a-tunci ospetiulu nuntei incepe d'in joi'a immediatu urmatOria in a-mendOue beanie, si tiene penO sambata. Dumineea se aduna toteconsangenii si cumnatii mirelui, ei se aduca mires'a, si tramitu ina-into colacari, se spuna ca vine mirele. Cei cari sunt adunati la mi-résa, pazescu in drumu si cauta se prinda inainte de a ajunge lacas'a miresei. Colacarii, pentru cá se nu li se in temple un'a cd a-eest'a, isi ieau totdeaun'a cai fOrte luti. Er' de se intem pla ea se 'iprinda, déca sunt Omani de conditiune mai inferióre, lega vertosusi fara crutiare si punu intorsi pe calu, er' déca sunt Omni maide frunte, nurnai catu ieau Impregiuru consangenii miresei, siducu la cas'a ei, cá si cumu 'iaru duce in captivitate. kjungendu co-lacarii aici, intréba, ce cauta, ce vreu, era ei respundu cà suntutramisi se declare bellu, si Osteava sosl indata ci se ia cetatea. Dupace au dIsu acestea, i poftescu in casa, si facu se bea cAte-va pa-bara mari de vinu, apoi asia ospetati bine 'i tramitu inapoi insogitide cati-va uspeti de ai miresei. Candu vedu acesti-a ea vine mirele,lasa pe colacari, adresandu-le infruntari, si se intorcu fug'a catracasa. Dem cei ce insogiescu pa mire potu se alerge dupa ei si se'lprinda, lega s ei aspru fara crutiare, si asia ducu cu sine pen'la eas'a miresei. In urma dupa ce au ajunsu aici toti ospetii d'in a-menclOue partile, se intrecu cu alergare de eai, punendu-se preminpen tru cellu care va remand victoriosu. Premiulu intre cetalianii maipucinu avuti este marama forte frumosu cusuta, er' intro cei maiavuti, una bucata de panura pretiOsa ori pansa de metasa. Mai an-taiu se tramitu Omani inainte, ca se puna semne pen() undo se alerge,apoi unulu striga si da semnu de plecare : atunci cei cari se credua aye cai mai buni, dau pinteni si pleca. Cellu care au ajunsu mai

'i

19

www.dacoromanica.ro

146 DEMETRM CANTEM1R1I

fintaiu, se declare invingetoriu, si priimesce premiulu d'in parteamiresei, Or la calulu seu se pune o cununa de flori impletita fortefrutnosu. In urma sera, dupa rugatiunile vespertine, mirii imbra-cati catu se pOte mai elegantu, mergu in biserica pentru a priimist. cununia. In midi-loculu besericei se asterne unu covoru, pe caremirele sta de-a-drept'a, er' mirés'a de-a-stang'a. Sub piciOre, undesta mirele si mires'a, se punu atatu la unulu atu si la altulu, gal-bini, sett lei dem sunt d'in classa de plebei, cá unu semnu 'ca ei nucauta la lume, ci tOta marimea ei o calca in piciOre. Langa ei la spatestau nunulu si nun'a, tienendu du6e faclii assemenea de lungi, degrOse si de grele. Intraceea preotulu dice rugatiunile cununiei sischimba ineele miriloru de cAte trei ori ; apoi dupa ce le-a pusu cu-nunele, pOrta si intOrce pe la icOne ca intr'unu dantiu, Or' cho-rulu canta tropariulu usitatu Isai'a dantiuiesce. Pre candu se facuaceste, consangenii cununatiloru arunca bani merunti, nuci si he-meiu uscatu la cei ce stau prin pregiuru, ca prin simbolulu acestor'ase arrete, ca nu eeru de la Dumnedieu, datatoriulu de vietia, decalu timpuri fecunde in nuci si in hemeiu, or' cellelalte avutii siplaceri alle lumei tOte trebe lapedate. In urma preotulu da la amen-duoi tinerii pane intinsa in miere, ci se guste de cate trei ori, insemnu de amOre perpetua si unire nedespartita; dara preotulu ca sedestepte risulu Ospetiloru cu ocasiunea acestei festivitati de bu-curia, vrendu a d6, panea in gura la insuratiei, amagesee si face

se casce gur'a de trei ori, pérni a-i Iasi se o imbuce.Dupa ce s'a terminatu ceremoni'a cununiei, se intorcu cu totii in

ordinea in care au venitu, Orasi la cas'a miresei, si punu pe façi'a eiunu velu de metasa sub tire rosiia, acatiandu-lu pe capu cu duOesagetielle, pe cari apoi fratii si consangenii miresei le batu in paretela capulu tineriloru atunci candu este se merga mires'a la culcate.Se Ospeta, manca si beu 0116 catra trei ore dupa mediulu noptiei.Dupa ce trece acesta Ora, bucatarii aducu pe mesa unu cocosiu friptucu pene cu totu; unulu d'in ei se ascunde sub mesa, si cantandu cacocosiulu, anuntia ca. se reversa de diva. Ospetii atunci daruiescucate-ceva bucatariloru, si se redica dela mesa; Or mirele cu mires'ade-a-drept'a, stau amenduoi in midi-loculu casei; unu scriitoriu ce-

'i

www.dacoromanica.ro

bEscRIEREA MOLDAVIgt 147

tesce eu voce clara catalogulu despre dote; apoi tOte aceste, ce mainainte erau puse intr'o camara la vederea tutuloru, se incarea pecaru si se transpórta la cas'a mirelui. Dupa aceea advocatulu séufratele de mirésa cere in numele ei ertatiune de la parinti, memo-randu-le nascerea, crescerea si alte bine-faceri ce evil ea de la dénsii,le multiamesce pentru tote, si le cere binecuventarea. Parintii, sOuei in persOna, seu prin altu interprete, le dau bineeuventarea , ru-gandu pe Dumnedieu si pe angerulu pazitoriu cá se le dea ambilorucasatoritia more matrimoniale si patu immaculatu; apoi le dau se beapaharulu de despartire, care se numesce paliaru de cale alba, si-idimittu in pace d'in cas'a loru. Candu vreau mirii se Osa pe usiad'in casa, fratii, séu in lips'a loru, unchii miresei le stau inainte eusabiele scOse, si punendu-se curmezisiu in usia, le oprescu esirea.Atunci mirele se rescumpera, daruindu-le unu calu séu altu ce-vace are la indemiina. Esindu d'in casa, mirés'a se pune numai sin-gura cu mam'a SOU cu o sora a mirelui inteunu caru, pentru ea nué iertatu se duca cu sine nici servu nici servitOre d'in cas'a parin-tesca; si asia urinCza dupa carulu barbatului seu care merge inainte.Ajung'endu la cas'a mirelui, mai desiérta vre-o citte-va pahara cuvinu, si apoi nunii introducu pe mini in cas'a de dormitu. Mirelepazesce forte tare ci parintii miresei in diu'a urmatOria se nu afleceva despre fii'a loru. ei, a trei'a di dupa nunta, cu toti con-sangenii loru, trebe se mOrga la mirésa cá se o vOdia, care se nu-mesce calea mare, d'in causa ca de aici pOte se resulte pentru eiséu multa ()are sCu multa rusine, dupa impregiurari. Si anume,déca fii'a loru a fostu vergura, nu numai ca tOte sunt bune, dar' seprimescu cu mare onOre si Ospeta cu mesa cAtu se pOte de splen-dida; si candu se aduce a dou'a mancare pe mesa, se aduce totodatape unu blidu si camesi'a miresei cu semnele verguriei, si o arrélapre la toti, dandu fia-care ate-unu daru micu. Dar' acest'a se facenumai intro plebei; era intre onoratiori se arréta numai la socru.Er' déca mirOs'a n'a fostu vergura, atunci mirele a dou'a di chiamape toti consangenii sei, si le spune ca mirOs'a sa a fostu necurata ;asia numescu ei pe cello gresite. Apoi cauta unu caru d'in celle maistricate, punu curelele cello mai rupte, si dupa ce vinu parintii Ent-

....M.-

CA-ci

www.dacoromanica.ro


resei, 'i inhama in locu de cai, pe miresa o punu in caru, si 'i facuprin batai se o traga singuri One acasa ca pe o meretrice, si nimenu pOte sa le faca vre-o pedeca pe cale sell in drumu ; Or' dem ar'cutedii cine-va se elibere pe parinti dela acesta greutate rusinosa,atunci unulu ca acesta pre langa bataia se mai pedepsesce de catrejudecatoriulu locului ci unu calcatoriu de legile si de consvetudiniletierrei. Dotea o tiene mirele tOta pentru sine; si deca a facutu spesecu ospetiulu, judecatoriulu i le adjudeca pe tOte, si parintii carii nusi-au pazitu fet'a sunt obligati a i le plati. Asia isi batu jocu debietii A5meni intre tierrani; dar' intre nobiliori nu se urmeza asia; eiisi pazescu mai strictu fetele decatu cá se li se pOta intempla, usioruvre-o rusine; si deca totusi li s'ar intempla, si parintii ar' intielegeca fii'a loru n'a fostu vergine, atunci suplinescu castitatea fliei lorucu dote mai mare, dandu mirelui sate sell bani mai multi; seu, ne-multiamidu-se ginerele cu nici-unu pretiu, isi ieau fera si o ducuacasa, Or' lui ii dau voia a se casatorl d'in nou.

Candu se intempla de insusi Domnulu 0 nunu, atunci ospetiuluse tiene in curtea domnesca. Mirele primesce daru dela Domnu unucalu si o pelaria assemenea cu a Domaului insusi. La mesa siedepururea de-a-drOpta Domnului cu pelari'a pe capu si curtenii 'luservescu ca si candu ar' fi. insusi Domnulu. Candu merge la bese-rica, seu se intOrce acasa, Hu petrece ca. pe Domnu tOta music'a mol-

dovenésca si turcesca. A. trei'a dt merge d'impreuna cu mires'a laDomnu si la Domna cu daruri, si le multiamescu pentru marea 0-are ce le-au facutu.

CAPU XIX.

DESPRE CEREMON1ELE DE INGROPAT1UNE LA MOLDO1E111

Moldovenii isi ingrOpa mortii dupalegea si ritulu bisericei orien-tali.

Indata ce more cine-va, 'ilu spala cu apa caldutia; si pend a nu in-tiepenf trupulu, ilu imbraca cu vestmentele celle mai nucie si maibune Ge le-au avutu, si apoi ilu punu pe o bara si'lu asiedia in midi-

www.dacoromanica.ro

DESCR1EREA MOLDAV1EI 149

loculu casei sEiti in tinda. Cadavrulu nu se ingrOpa indata in diu'acea d'tintliu, ci astépta pdnO a trei'a di, ci nu cumu-va se ingrOpede viu pe vre-unu morbosu, care numai a lesinatu. La ingropatiunese chiama vecinii prin sunetulu clopoteloru; si'si arreta si ei dure-rea ce o simtu impreuna cu consangenii mortului. Sosindu diu'a im-mormentarei, se aduna toti vecinii, si ascultandu rugatiunile preo_tului petrecu pe rnortu la biserica, mergdndu preotii inainte si dupaei consangenii defunctului. Dupa terminarea ceremonieloru sacre,ilu ingrOpa in cimiteriulu besericei.

Er' dem mortulu a fostu officiariu in militia, 'i imbraca caii in pa-nura négra, si de-a-supr'a loru punu vestmentele cello mai pretiósece le avuse defunctulu. Inaintea cadavrului ducu o sulitia , de carespendiura o sabia nuda cu manunchiulu intorsu ; er' de arnendu6epartite mergu vre-o cati-va soldati imbracati cu pancere si coifuri.Ochii cailoru 'i freca cu sucu de cepa sOu pravu de pusca , ca se searrete cá candu ar' plange si ei, ci si 6menii, m6rtea domnului loru.Déca m6re unu boiariu , cadavrulu lui ilu petrece si Domnulu cutOta pomp'a sa de curia ; si déca defunctulu a fostu unulu d'in ceimai mari boiari, atunci ducu inaintea lui semnele boieriei sale pêmila grOpa. si apoi le ducu érasi inderetu si le punu in spataria sOuin divanu ; dar' scaunulu si loculu lui remane desiertu cellu puginutrei dile.

Doliulu nu este la toti assemenea. Candu mOre unu tierranu, fiiilui trebe se amble siese Juni cu capulu descoperitu Macar de ar' ftin midi-loculu iernei, si trebe se'si lase a le cresce perulu si barb'a,in catu de ar' trebuf se faca caletoria oH catu de lunga , nu le estepermisu se'si puna pe capu nimica. Totu asia urmau mai de multusi nobiliorii in patru-dieci de dile ; dar' acumu s'au lasatu de acestasuperstitiune, si pOrta numai vestmente de doliu, si'si lasa perulu injosu. Candu mOre fratele vre-unei fete de tierranu, ea taia ceva d'in pe-ruln seu si pune la crucea dela capulu mormen tului, pazindu unu muintregu ci se nu cada séu se '1n iea cine-va; in casu candu s'ar' intern.pli un'a ci acést'a, ea pune d'in nou alta legatura de peru. In gene-ralu, mai in t6te sambetele intr'unu anu intregu mergu la mormen-turi si 'si plangu pe mortii loru. Cei mai avuti isi couducu fetnet bo-

www.dacoromanica.ro

150 DEMETRIU CANTEICRU

citOrie, cari canta mai multe versuri de doliu, arretandu miseri'a sivanitatea acestei vioti. Pea ad unulu d'in aceste versuri, cari maitOte incepu assemenea :

A lumei, cantu cu gele,Cumplita viétia,

Cumu se rupe si se taia,Ca cumu ar' fl o Oa. etc.

Dupa aceea, cá sI cumu mortulu ar' fi viu , ilu intréba de multelueruri, si prin prefacere dicu, ca i s'a uritu de lumea acOst'a si nu vrese le dea respunsu. In urma 'lu faeu cá si candu s'ar' ft ostenitu deatatea rugaminte alle consangeniloru sei, si erumpe in cAte-va cu-vente, dicéndu si arretandu-le : ce au se faca si de ce au se fuga ; sispunendu-le totu odata, ca dead inainte niei va mai vorbi cu densii,nici se va mai intOrce la ei , ca-ci a inceputu a gusti, d'in placerileparadisului, care le-a preparatu Dumnedieu serviloru sei celloru cre-dintiosi. Si alte de aceste vaieraturi de femei guralive.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A TREI'A

ECCLES1ASTICA SI LITTERARIA........W.,

CAPU I.

DUPRE RELIGIUNEA MOLDOVEN1LORU.

Negligenti'a celloru ce au fostu mai inainte de noi, ne-a lasatu senu scirnu spune cu certitudine, ce religiune au avutu locuitorii ve-chi ai Moldaviei, inainte de a resari lumin'a adeverului si in ti6rr'an6stra. Déca inse vomu voi se credemu, ca vechii Dad se tragu dela Sciti, ceea ce affirma in comunu toti istorieii pe cilti noi cunOscemu,

atunci nu va mini [Ate curiosu deductiunea, ca si Dacii s'au inchi-natu totu la acei idoli, la cari spunu chronicele rusesci ca s'au inchi-natu cellelalte popOra scitice; precumu sunt : Peruna, dieulu tune-teloru ; Volos, dieulu anitnaleloru ; Pochvist, dieulu aerului ; Lado,dieulu veseliei ; Cupalo, dieulu secerisnlui ; si alti assemenea idoli,precumu Osliado, Chorsa, Dasiuba, Striba, Semargle si Mocosa. Ro-manii anca , pre cari nici unu poporu nu i-a intrecutu in supers&tiuni , se vede ca dupa ce au occupatu Daci'a, nu numai ca n'austersu cultulu vechiu alu idohloru, ci anca au mai adaosu si pe aluloru propriu. Se vede acdst'a pré usioru si de acolo, ca Romanii decate-ori suppuneau vre-o tierra nOua, totdeauna aduceau olocausteattau idoliloru sei catu si celloru ai poporului pe care 1-au invinsu;ba anca, dupa ce au suppusu Egiptulu, acestu lOganu fecundu aluidololatriei, au luatu de aici cu sine mai multi idoli, i-au transpor-tatu la Roma, si s'au inchinatu loru. Mai adaoge ad si acea opiniunecornuna tuturoru earl erau ple.eati spre idoli, ca nu numai fia-care

www.dacoromanica.ro

152 DEMETR1U CANTEM1R U

tiera, dar' si fia-care familia 'si avea larii si dieii sei tutelari , desprecari credea ca 'i au grige si o pazescu de tóte ; si care nu 'i imblan-diesce prin victime, nu pote nici se domnésca fericitu tierea, niciin cas'a sa se traiésca in pace.

Candu a incetatu superstitiunea paganésca in Moldavi'a, si canduacésta gente a primitu legea crestinesca, nu se 'Ate demustra cunici-unu documentu clam si evidente alu istoriciloru. Ci se da cuparerea, c. numai sub Constantinu cellu mare a inceputu a se in-troduce in Daci'a cultulu publicu ala religiunei ci.estinesci; ca-cisub Constantiu, fiiulu lui Constantinu cellu mare, amenduóe Daciele'si aveau episcopulu lora, precumu ne spunu actele Sinodului delaSardic'a9! Se pOte inse ca multi si cu multu mai inainte se voru istplecatu prin crun tele invetiature alle martiriloru , a urmi stégulului Christu. Dar' astai-di tOta natiunea maldava se tiene de biseric'acrestina orientate. Tiene tare la capulu credintei; face totu eel co-manda, si nimicu opresce beseric'a. Vre-unu ereticu, seu vre-oeresia nu s'au arretatu nici-odata in Moldavi'a, si cu atittu mai pu-cinu s'a potutu incuiba. POte pentru ca acésta gente nici-odata n'avoitu se priimésca theologi'a scolastica, niei doctrinele sofistice alleDialecticilorn , ci a crediutu ca Evangeliulu in simplitatea sa, si

invetiaturele SS-loru Parinti suut de adjunsu si fara schola pentrumantuirea sufletului. Moldoveniloru nu le este nici-o lege mai u-rtta ca a Romei , de si mai toti Ungurii cei supusi loru professédiaacea lege si isi au episcopulu loru la Bacau. Ca-ci ei dicu , ca tOtecellelalte eresii sunt cunoscute grin sine insi-le, si pre usioru sepOte intielege in ce se despartu dela adeverat'a beserica crestina;dar papistii stint ca lupulu in pelle de Oie ; ei acumu nurnescuNati pe cei de biseric'a orientalo , acumu le dicu ca sunt schis-matici séu akefali , adera fara capu , fiind-ca nu recunoscu pePapa de capu visibile alu bisericei ; ba cate-odata numescu si ere-tici ; de unde urméza ca poporulu nu pOte se cunOsca adeverulu d'infalsu, nici se se pazésca de veninulu loru. 'Asia, ca, se o spunemunumai el prim trecatu, aversiunea Moldoveniloru contra a ori cane-oterisrnu se esplica prin constanti'a lora eu care tienu la biseric'aOrient*. CO3-ci totil omult1 care 4 itivetiatu istori'a bisericesca, scie,

1

www.dacoromanica.ro

DESER1EREA MOLDAVIEI 153

ca Transilvani'a si Ungari'a , uncle ap locuitu patriotii postrt inaintede descalecarea lui Dragosiu, nici-odata nu eau tienutu de scanuluConstantinopolei, ci totdeauna de scannulu Rornei , prin urmare silocnitorii acelloru tieri au fostu fli ai besericei apusului, penO petimpulu candu au petrunsu si la ei eresurile fui Lutheru si Calvinu.Candu a descalecatu Dragosiu in Moldavi'a, cei cari au venitu cu elu,si-au tienutu religiunea care au avutu-o mai inainte ; ca-ci nicairinu se dice ca ei ar' fl perasitu biseric'a apusului, si ar' fl trecutu labiseric'a resaritului ; de unde se vede ca totu acea invetiatura afostupe acellu tirnpu in biseric'a apusului, ca, si in biseric'a resaritului, sica pe acellu ti,--mpu si in occidentu a domnitu acea beseric'a caredomnesce asta-di numai in orientu; prin urmare se vede ca nu ori-entulu, ci occidentulu a cadiutu cu timpu dela adeverat'a credintiaa lui Christosu. Ci se lasamu acestea, si se venimu la lucrulu de carene occupamu.

Moldovenii tienu si dicu Credeulu asia precumu 1-au facula SS-tiiParinti in sinodulu dela Nicea, éra adaogirea papista «Si dela fiiulu»,o lapeda cu totulu. Despre purcederea santului Spiritu credu aceea,ce dice Christosu la St. Joan Evangelistulu. Precumu apoi nu ad-mittu purcederea « si dela fiiulu» fiindu ca nu se dice acest'a ni-cairi in s-ta Scriptura , asia nu admittu Ind formul'a introdusa dePalama, care dice: « dela Tatalu singura ». Professéza siepte sacra-mente. Liturgi'a o tienu dupa cartea SS-loru Parinti Vasile cellu maresi Ioanu Chrisostomulu. Cuminecatur'a o facu cu pane dospita, si7secumineca sub amendu6e forrnele, adeca ata.tu a panei ctitu si a vi-nului. Icónele santiloru le veneréza, dar' nu cioplite, ci zugravite, sidicu ca numai lui Dumnedieu se cuvine a se inchina. Despre santicredu, ca ei n'au ajunsu anca la fericire perfecta, ci o astepta d'im-preuna cu St. Pavelu pea) la diu'a cea de pe urma, adeca , One) ladiu'a judecatiei ; intr'aceea inse, Anirnele loru plihe de sperantia sicredintia, simtu fericire si bucuria nespusa, in catu, in considerareameritului loru , nu le lipsesce nimica. in citu pentru purgatoriu ,

Moldovenii nu 'hi admittu ; credu totusi ca peccatele celle mici sepotu ierla si dupa mOrte prin rugatiunile bisericei si prin elemosine.$4nt'a Scriptura a au in beserica dupa traductiunea ,celloru siepte-

,

www.dacoromanica.ro


died de santi interpreti; vulgat'a si ori co alte traductiuni le !apeda.Posturi tienu dude dile in septemana, Mercuri si Vineri, si alte pa-tru pa ann in anumite timpuri: In postulu St. Mariei, care este inprimele dile alle lunei lui Augustu, se abstienu si dela pesce. Suntunii mai superstitiosi, cari nu manca nici Luni-a carn6, si 'si maifacu ei singuri si alto posturi, precumu la dilele SS. Atanasie, Geor-gie si Dumitru. Sunt apoi unele muieri, cari de si nu se facu mo-nache, totusi punu votu a nu manel carne in tOta viaPa loru.

De altminterea, precumu in alte tieri uncle anca n'au ajunsu lu-min'a culturei, asia si in Moldavi'a poporulu mai de josu este f6rteinclinatu la superstitiuni, si nu s'a spalatu anca cu totulu de rugin'asa cea vechia. Asia, la nunte, la ingropatiuni, si la alto due anu-mite de preste anu celebrOza in versuri si in cantari nisce divinitatinescocite, si cari mirOsa a cultu vechin in Daci'a.:Asii suntu : LadoNano, Din'a, Dragaic'a, Doin'a, Heoile, Stahi'a, Draculu, d'in vale,Ursitele, Frumósele, Scinzienele, Joi-Maritiele, Papalug'a, Kiraleis'a,Colind'a, Tun' a, Sburatoriulu , Mddia-nópte , Strig'a, Pricoliciulu,Legatur'a. Deslegatur'a, Farmeculu, Descanteculu, Vergelatulu, si al-tele de acestea.

NE 0 IC A

LADO wr MANO, numele acestoru diei le invdca matrOnele mai alesu la nunte; de undose p6te deduce ca sub acostea se intielegu Venus si Cupido, patrdnele arnorului nup-tiale.

DINA, pare a se derivir d'in cuventulu Diana. Dar' raru se intrebuintkiza in nu me-rulu singulare , ci de comunu numai in numerulu plurale , Dinele; si dicu ca suntnisce vergine Mae frumdse, si insele datatOrie de frumosetia.

DRAGAIC k. Sub acOstA numire pare ea se intielege Ceres. CA-6 pe acellu timpu aluannului candu incepu a se ace semaneturele, se aguna La unu locu tOte fetele d'insatele de prin pregiuru si alegOndu pe cea mai frumOsa si mai robusta, dau numelede Dragaica; apoi cu ea inainte, mergn printre semaneturi, si-i facu o cunun a im-pletita de spice, i-o punu pe capu, o mai infrumsetidza cu multime de carpe in tOtecolorile, si-i agatia de mani chieile de la siurile loru. Dragaic'a in acestu modu infrum -setiata, CU mdnele intinse si cu cArpele espuse ventului. cà si candu ar sbark, in-tOrce catra case, si cantandu si saltandu merge prin Vote satele fpteloru ate o auinsonitu ; acestea urmandui, in cantece destulu de frumdse. o numescu sor'a si su-peridr'a loru. 'Rote fetele tierraniloru d'in Moldavi'a nisuiescu fOrte multu la acdstaondre, de si canteculu loru tiene, ca acea Ma care represents pe Dragaica, nu 'mitese se marite pénd dupe trei ani.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA MOLDAVal 155

DOINA. E probabile ca Dacii au datu acestu mime lui Marie si Belionei, cA-ci sepune la inceputulu tuturoru cantariloru referitenle la fapte bellice, si servesce de textuin preludiulu cu care 'si incepu Moldoverdi cantarile loru.

Acestu cuventu un intrebuintiOza Moldovenii in cantarile de doliu, dar nucA semnu de esclamatione, ci câ si candu ar' voi se indigite prin elu o anumita per-seine.

STACH1A. Dieu ca ar fi o femeia de statura gigantica, care pazesce casele celle ye-chi si parasite, dar' mai alesu ethficiele construite pe sub pamentu, si tesaurulu as-Minn.

DRACUT, D'IN VALLE. Asia numescu spiritele necurate, despre cart credu ca locuiescu

in ape.Aceste le credu a fi done vergini , caH sunt de facie le oH-ce nascere

de copilu, si-i impartu, dupa voi'a loru, daruri atatu sufletesci cAtu si trupesci, spu-nendu de mai inainte tete fericirea sett nefericirea ce are se intimpine copilutu in totucursulu vietiei sale.

FRUMOSELE. Despre aceste tienu eh sunt nisce ninafe de ecru, cari adesu se inamo-reza in feciorit cei tineri si frumosi. De aci, candu pe unu tineru itu lovesce o para-lisia sOu o apoplexia repentina, se dice di reulu acest'a nu vine dela altulu. decAtunumai dela Fru:nese, cari schimbandu'si amorulu in mania, isi resbuna asupea amen-tiloru pentru nesupunerea torn.

SANZIENELE. Cuventu formatu d'in numele St. Lan Baptistulu, c o di ce se serbezain ondrea acestui santu ; si dicu ca serele in diu'a acest'a nu merge cursulu seu linu,ci salta de cumu resare p %ne ce amine. Tierranii adeca candu vine diu'a St. Ioanu Bo-tezatoriulu, se sada cu totii inainte de reversatula dilei, si cu ocht atintiti cauta laresarirea serelui, si fiindu-ca ochinlu nu pote suferi indelungu lumin'a acOst'a. ci in-cepe a vibra si a tremura, asia ei dicu cà tremurulu celu simtu ei in sine insii, nu ealta decAtu o saltare a serelui, si voiosi de acOsta vedere, Orasi se intorcu pre la ca-sale loru.

JOI-MAIIICELE. Asik numescu pre nisce femei , despre cari dicu, ca in Joi'a mare,care este inainte de Pasci, merge desdemanOtia pre la t6te casele, si cauta focurile cepe acellu timpu si in aces di trebe se lia in tOte vetrele caseloru d'in Moldavi'a, sideca afla pe vre-o muiere d'in casa dormindu, o pedepsescu asia, ca o facu lcnesia seincapabile de lucru preste totu anulu.

PAPALLIGA. Ver'a, candu pentru seceta mare e periclu ca nu se voru face bucatele,tierranii Moldoveni ieau o fetitia care n'au ajunsu anca etatea de diece ani, Si o in-brace cu camesia de frundie de arbori si de alte plante , si asia urmandu-i cellelaltecopile si baieti dc etatea ei, ambla cantandu si saltandu pre la vecini, si ori in catrauar merge, betranele Ie ese in cale si le uda tornandu-le apa rece pe capu. Cantecululoru cu asta ocasiune este camu urmatoriulu: iPapalugo, sui-te la ceriu, si-i deschideportile, si'i tramitte ploile, ca se cresca grAnele, grAnele-secarele, si meiulu si ma-laiulu etc.

KIRALEISA. Acestu cuventu se derive d'in esclamatiunea Kirie cleison, care o intro-buintiOza crestinii in rogatiunile loru. In cinci Ianuariu spre diu'a de Botezelu Dom-nului fia care patre de familia face o cruce de lemnu si o imbraca pre cAtu se polemai elegantu cu pansa alba de metasa oH sirma. precumu ajungu putcrile, si spot

Ha() tut.

Unsrrat,s.

A

www.dacoromanica.ro


dupa vespere, o porta ci in processiune pe la tote casele, urmatu de o multime decopii, cari repetu catu se pOte mai desu cuventulu Kiraleisa.

CALINDa. Correspunde cu Calendele vechiloru Romani; se tienu in dilate de ince-putu alle fia-carui anna nou, si le observa totu moldovenuln, fia nobile fia plebeu, indifferite moduri si forme.

Una jocu care se vede a ft inventatu in timpurile cella betrane d'in uraasupr'a Turciloru. In ditia nascerei Domnului, punu la unulu o larva a unu capude cerbu, si lit imbraca cu unu sacu cusutu d'in pans& vergata, dar' lungu, in catunu i se vedu nici pici6rele. Preste acesta incaleca altulu totu larvatu. facendu-se ehai eandu ar 11 unu betranu girbovu; si asia, urmati de multime, mergu pe fiats stra-ddle si pe la tOte casele. totu jucandu si chinindu.

SBORATOBILILLI. Dieu ca. ar' II unu teneru fqrte frumosu in forma de naluca, caremerge nOptea la fete fecibre, si mai alesu la neveste tenere, si face cu densele VitanOptea lucruri necuviinti6se, fara ca selu pOta ved6 cine-va, nici macar' cei ce pan-descu dupa elu. Dar' noi amu auditu ca unii barbati mai cu inima si nefricosi auprinsu pe unii diei sburatori de acestia, si vediendu ca si ei sunt cu corpu ca altecorpuri, i-au pedepsitu precumu au meritatu.

MED1A-N6PTE. Dicu ca 0 o naluca, care de la apusulu sdrelui pen' la mediula no p-tiei arnbla pe la incrucisiaturele ailoru, in forma, acumu de unu animalu, acumu dealtulu, si órasi dispare.

&RIGA. Vine de la cuventulu grecescu Strigli; si la Moldoveni insOmna totu aceeacc a insemnatu la Romani : It baba betrana, care are maiestri'a diavoldsca de a omoriintr'unu modu neennoscutu pe copiii cei de curendu nascuti. Mai multu domnesce a-cesta superstitiune la Ardeleni. Ei dicu ca, candu incepe a ambla strig'a, moru copiiiin ldganu, fara ca se fia bolnavi. Pentru aceea, dem au prepusu pe vre-o baba betrana,o I6ga de máni si de pici6re, si o arunca in apa si deca se afunda, dicu ca 6 nevi-novata ; ér' dOca remane de asupr'a apei, atunci dicu ca C vinovata, si fara de a maiface alta cercetare, o arunca in focu si o ardu de viia, macar de ar' striga p6n6 la cead'in urma resuflarq, reclamanclu ca este nevinovata : nimicu n'o pOte scapa de la Or-tea fatala.

TRICAL1MULU (I). Este chiara aceea ee se dice la Francesi Loup garou. Se crede cadmeni prin arte magica se potu preface in lupi séu in alte animate selbatice, si potulua chiar' nattir'a acestor'a de a se arunca pa 6meni si pe vite, si a le face stricatiune.

LEGATIMA. Este, dlcu ei, o specie de farmecatura, prin care se pote face ca mirelese nu se p6ta impreuna cu mires'a. Mai dicu ca totu prin acest'a facatura se potu oprilupii si alte flare selbatice, de a face stricatiune in boi, oi sdu alte animate.

DISSLEGATURA. Este contrariulu Legaturei; adeca vindecarea farmecaturei conju-gali, ce amu disu mai in susu, si care, precumu dicu ei, se pdte face prin farmecemai tali dee:11u farmeculu Legaturei.

YARMECULU. 0 specie de descantecu usitatu mai alesu intre tierrani, prin care muie-rile ca potu se attraga catra sine pe amantii loru, sat se faca se nebun6sca ceice le sunt uriti.

D hSCANTECUL1J. 0 alta specie de descantare, prin care credu ca se p6te vindeca ori

(I) In Munteni'a si Transilvani'a se dice Pricoliciu.

credit

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA MOLDAVIEI t57

ce morbu care nu 6 mortale. Vein narrk aci unu casu ce eul-amu yediutu insumi lacas'a parentesca. Camarasiulu cella mare alu parentelui meu avea unu calu forte fru-mosu si scumpu, pe care, lindu la campu, 1-a muscatu unu sierpe, si i se imilase a-cumu totu corputu, in citta nu mai era sperantia ca se se pdta vindeca. Chiamandu peo femeia betrana ca se vddia calulu si se'i descante, i dise aceist% : se mdrga se muteunu isvoru, si se aduca de acolo cat.i mai iute intr'unu vasu apa negustata de nime-nea. Vediendu betran'a ca Camarasiulu ambla sesi tramitta servitoriulu dupu apa, idise : se mdrga iute insusi elu, déca voiesce se i se vindece calulu. Camarasiulu as-culta, si luandu unu vasu mare, merge si'lu educe betranei plinu cu apa. Betran'apronuntia nisce cuvente neintielese asupr'a apei, cti si candu o santi, si apoi o clkCamarasiului se o bea tdta. Acest'a esecuta porunc'a descantatdrei, de si cam cu greu,flindu ck adusese f6rte multa apa. Dupa ce Camarasiulu a beutu ap'a, a vediutu cklulu seu incepe a'si veni in fire, care mai inainte zacea mai mortu; dar' elu simtik case Italia, si'lu cuprindu dureri nesuferite. Atunci bab'a mai repete odata descanteculuseu, si inteunu patraria de dra calulu a fostu sanetosu, dr' camarasiulu a turnatu ap'ad'in sine, fara se 'i mai remana vre-o durere sdu morbu. Amu cunoscutu era o altababa betrana, care a vindecatu in cate-va dile unu grasdu intregu de cai cu raie, desi grasdulu cu caii era in departare de trei dile de la ea, si numai pronuntian du des-cantarile sale neintielese asupr'a perului de cai ce i se tramisese acasa.

VintnELArotu. Este o specie de divinatiune, ce se face in noptea spre prim'a Ianua-riu; Moldovenii adeca punu in acdst'a ndpte nisce vergelle in certa ordine , si credueh in demindtia li se arrdta totu binele sdu reulu ce are se-i ajunga in decursulu a-nului. Totu acést'a o facu si prin linte, bobi, si Ole, asiediate intr'unu modu cumusciu ei.

NOTA. Biisching face la acestu capitolu urmatdri'a observare :Acestu capitolu merita unele observatiuni; imi lipsesce inse timpulu necessariu la

acesea. Anna si superstitiunea merit& luarea a minte a philosophului si crestinului ;cad ea pdte se dea nascere la folositdrie cugetari. Pecatu cä principele Cantemirus'au aretatu la acestu capitolu ca unu omu nu de totu scutitu de superstitiuni : darilu escusa timpulu si impregiurarile in care a traitu; si io nu mi-amu potutu permittea'i schimosi cartea prin prescurtarea acestui capitolu.»

CAPU II.

DESPRE II1ERARCHI'A BISERICESCA.

In afacerile esterne alle bisericei in Moldavi'a , suprem'a inspe-ctiune este pe langa Domnu. Elu are grige cá preotii atatu cu faptelec&tu si CU invetiaturele loru, se correspundfa precepteloru religiu-nei orthodoxeA, si nici unulu se nu se abata de la calea adeverului,nici se ascunda inima de lupu sub pelle de óie, nici se negliga turm'aincredintiata pastorirei loru, séu se'i dea scandalu prin esemple rele,

ar'

c&

www.dacoromanica.ro

158 bEhIETRIU CANTEthRt1

In cele interne dispune Metropolitulu. Lui este incredintiata por-tarea de grige pentru suflete, cumu se le indrepte pe calea ce ducela ceriuri. Elu ci unu pastoriu credintiosu si servu vighiatoriu alului D-dieu,visitéza bisericele supuse lui, le pune episcopi, cari de sin'au nici-o sciintia, dar' sunt plini de darulu spiritului santu; si ni-micu nu intermitte d'in cate cugeta si vede ca sunt bune si de fo-losu spre pascerea si salutea oiloru sale. Dupa ce inse numerulu lo-cuitoriloru Moldaviei s'a inmultitu , acèsta sarcina de Archipastoriua parutu cu multu mai grea, decatu ci se o pOta porta unu singuruomu. Asia pentru usiorarea lui, in Moldavi'a s'au asiediatu trei scauneepiscopesci, anume, la Romanu, la Radautiu, si la Hussi. Dar' celluidela Radautiu si de la Hussi s'a datu numai titlulu de episcopu ;ér' cellu de la Romanu s'a numitu Archiepiscopu , si i s'a datu voiaci in liturgia se puna mitra pe capu ; n'are inse nici-o jurisdictiuneasupr'a cellorlatti collegi ai sei, ci numai in rangu este mai maredecatu ei.

Dela fundarea scatmului mitropolitanu in Moldavi'a si pOn6 petimpulu conciliului de la Florenti'a, metropolitii moldoveni se chi-rotoniau de catra patriarchulu d'in Constantinopole. La acestu con-ciliu a fostu sI metropolitulu de atunci alu Moldaviei, unn omu sim-plu si pucinu deprinsu in santele scripturi, care s'a lasatu a se arnegiprin promissiunile papei , ca va di alu sieptele scaunu impreunaCU alte onori, si a subscrisu tote decretele minciunOse si captiOsealle acellui conciliu, de si solii lui Alexandru cellu bunu DomnuluiMoldaviei, caH erau cu elu , au protestatu se nu subscria. Pupa ces'a spartu conciliulu , elu n'a mai cutediatu a se intOrce in Molda-vi'a ; si Marcu Archiepiscopulu de la Efesu a tramisu metropolituin Moldavi'a pe arebidiaconulu seu , bulgaru de origine , dar fOrte

laudatu pentru pieta tea si orthodoxi'a sa ; apoi fiindu-ca insusi pa-triarchulu dela ConstantinopOle inca trecuse in partea adversari-loru, i-a comissu se merga la patriarchulu de la Oehrida (1), ca se'luchirotonésca acest'a. De la acestu timpu inainte si One) la incepu-tulu seclului trecutu Metropolitii Moldaviei totu de la patriarchulu

(1) Acest'a este in Macedoni a, dar' nu b patriarchu, ci numai Archiepiscopu Trad.

www.dacoromanica.ro

bESCRIEREA MOLDAVIEI 159

de la Ochrida si-au cerutu chirotonirea. Dar' dupa ce a urmatu inscaunulu domnescu Vasile Albanulu , si a inceputu a regula lucru-rile tierrei, ce ajunsera in cea mai mare desordine, parte prin negli-genti'a predecessoriloru sei, parte prin turburari intestine : a pri-mitu o carte de la Partheniu , pe atunci patriarchu la Constantino-pole, in care 'i scriea urmatóriele : « Facemu cunoscutu si damu in« scire Mariei Tale, ca biseric'a moldava odinióra a fostu suppusa« Bisericei Resaritului ca Mamei sincere si bine-voitórie a toturoru« crestiniloru, si ca metropolitulu ei, ca, si to ti ceialalti, priimea bene-

« cuventarea loru dela ecumeniculu scaunu constantinopolitanu.« Asia a remasu acest'a cati-va seculi , One) in urrna sub imperatl'a« lui Ioanu Paleologu , pseudo-patriarchulu Mitrofanu a subscrisu« decretele conciliului de la Florenti'a, si prin acésta au adusu in« suspiciune meritata pe anteiulu si ecumeniculu scaunu alu Con-« stantinopolei inaintea tuturoru iubitoriloru de beseric'a orthodoxa.« Dar' dupa turburarile acestea, s'au stinsu indata si. auctorii si in-« strumentele morbului pestiferu, si sant'a biserica a lui Dumnedieu« cd mirésa itnmaculata a Mielului santu, a fostu restituita érasi in« pacea de mai inainte si in splenclOrea sa cea veehia ; si deodata cu« acest'a a incetatu si occasiunea sa si tOte suspitiunile adverse. Asia« dar ne pare lucru greu si necuviintiosu, ci biseric'a mo1doven6sca,« care a fostu totu-de-auna unulu d'in mernbri cei mai alesi si mai« de frunte ai bisericei catholiee (1), acumu se nu'si mai caute san-« Urea Mitropolitiloru sei la scaunulu cellu mai mare, ci la cellu mai« micu, Dreptu aceea, atatu mediocritatean6stra,catu si intregu san-« tulu Sinodu , rogamu cu Vita umilinti'a pe Mari'a Ta, cá se bine-« voiesei a restital membrulu cellu mai nobile al u bisericei , érasi« scaunului cellui mai nobile, si se ordini, ci Mitropolitulu Moldo-«Vlachiei (asia. nnmescu Grecii Moldavi'a) se'si c6ra benecuventarea« ca, si mai inainte de la scaunulu nostru ecumenicu si patriarchale.« Be siguru, ac6st'a va II intru laud'a lui Dumnedieu, si honOrea ma-« mei nOstre a besericei catholiee ». Vasilie Albanulu convinsu de a-

(1) Acesta e attributula data de Cantemiru besericei orientale ecumenice in tex-tulu latinescu. adeca terminu adoptatu in simbolulu de la Nice'a. Trod.

www.dacoromanica.ro

160 DEMETRIC CANTEM1RU

deveru prin acesta scrithre a patriarchului si a sinodului, a ordinatuca de la acellu timpu inainte, metropolitii Moldaviei se ia benecu-ventarea numai dela patriarchulu de Constantinopole. Nu cu multuin urma apoi , totu sub domni'a acestui principe . tienendu-se laIassi sinodu provincialu asupr'a iconoclastiloru si asupea altoru ere-tici d'in acellu seclu, s'a intaritu si decretulu de mai susu cu invoi-rea si subscriptiunea tutuloru patriarchiloru , anca si cu a patriar-chului de la Ochrida.

De alminterea metropolitulu Moldaviei occupa in biseric'a orien-tale una positiune singulare, ceea ce alti metropoliti nu o au. Elu,de si nu se numesce patriarchu, dar' nu este suppusu 'lied unui-adin patriarchi; ca de si benecuventarea o ia de !a patriarchulu d'inConstantinopole, dar nu se pote nici alege nici depune de catra a-cest'a; si nici nu este obligatu, precum sunt toti ceilalti metropolitise astepte psiful (1) de la marea biserica constantinopolitana; cldupa ce 1-a intaritu Dornnula in scaunu, trei episcopi ai Moldavieicelebreza punerea maniloru, si trarnitu scrisOre la patriarchulu cu in-sciintiare, cumu-ca : d,Cutare seu cutare s'au alesu mitropolitu prin« chiamarea si ajutoriulu spiritulu santu, ér' nu in altu modu ce ar'« depinde dela vointi'a omenesca; si este omu cu pietate, cu inve-tiatura si temetoriu de Dumnedieu.» Totu assemenea face si Dom-nulu inteo scrigre particularia catra patriarehulu, si 'In rOga ca sicu. binecuventarea sa se intaresca pe cella nou-consacratu in digui-ta tea sa; ier' patriarchulu nici decumu nu 'i póte denega, ci se im-plinesce voi'a Domnului. Afara de aceea, metropolitulu Moldavieieste scutitu detribututu ce se respunde patriarchului de catra altimetropoliti sub talu de «Impartesire si ajutoriu» (2); si nu 6 obli-gatu prin nici-o lege de a intreba pe patriarchu despre lucrurile ces'au facutu sau sunt de a se face in biseric'a Moldaviei : elu are a-ceeasi libertate in biseric'a sa, care o are si patriarchulu dela Ochrid'ain dieces'a sa.

Dar' pre langa tOta acesta mare putere ce o are metropolitulu in

(I) Grace sculu, 4Apov care insemnéza sufragiu; ér aci insemneza ratificatiune, clA

probare, intarire. Trod.(2) Grecesce : ,xotv&rtiro; mai pollbla;." Trad,

www.dacoromanica.ro


Biserica, elu totusi nu pOte nici se pupa nici se destitue pe episcopiisei. Acestu dreptu compete numai Domnului , elu singuru are secerceteze viéti'a si eruditiunea candidatiloru la episcopia ; singuruexamina caus'a cell oru cari sunt de a se destituf si elu singuru lepronuntia sententi'a. Tote acestea si le-au reservatu Domnii sie-si,era Mitropolitiloru au lasatu numai dreptulu de chirotonia dupa ca-nOnele apostolice. Si Orasi Domnulu, pre langa tOtaputerea absolutace o are asupea suppusiloru sei , totusi fara consensulu metropoli-tului nu pOte se schimbe, se adaoge seu se lapede nimicu in cellebisericesci. Cellu puçinu, acest'a este regul'a ; si ea a fostu tienutade Domnii cei cu pietate. Dar' déca Domnulu este unu dispretiui-toriu de religiune, atunci Mitropolitulu este detoriu a veni in tribu-nalu, si cu legea in mana a confirms, seu a indrepti sententi'a dom-nOsca ; si Domnulu anca, cá crestinu bunu si atnatoriu de dreptate,o primesce.

Episcopii guberna diecesele loru in deplina libertate ; ei punupreoti, si ei ii depunu in casu candu ar fi convinsi de vreo crima,fara ci cine-va se se pOta oppune sententiei loru. Dar' pe egumenisipe archirnandriti nu'i potu nici pune nici destitui, fiindu-cà acestudreptu compete numai judecatei domnesci. In delicte mai usiOrefia-care mai micu se judeca si se pedepsesce de catre superioruluseu; pe diaconu ilu judeca preotulu seu; pe preotu, protopopulu ;pe ieromonachu si monachu, egumenulu seu archimandritulu ; peprotopopu, egumenu si archimandritu, episcopulu seu ; pe episcopu,metropolitulu; pe metropolitu, Domnulu ; ér pe Domnu , numaiconsciinti'a sa si Dumnedieu , carele a pusu pe Sultanulu ci instru-mentu se indrepte si se pedepsesca cate-odata pe Domni. In crimemai grave, cari sunt a se pedepsi cu mOrte seu cu perderea daruluisantie niei preotii, ieromonachii si monachii stau sub jurisdictiuneaepiscopiloru sei; egumenii, archimandritii si episcopii potu flpedepsiti numai de catrã domnia. Dar' si episcopii sant delori ,

in casu candu vreunulu d'in cei ce i-au luatu Domnii de sub juris-dictiunea loru, ar' committe ce-va contra canOneloru sea vre-o altaerrOre, se'lu arete Metropolitului prin scris6re , care apoi asterne

ii

iér'ce,

www.dacoromanica.ro

162 DEMETRID CANTEM1RD

caus'a la tribunalulu domnescu, in sensulu relatiunei venite dela e-piscopu.

Metropolitulu are pe anu dela fia-care preotu alu eparchiei salecalm dOue-sute de aspri si cate o pelle de vulpe séu de sderu ; iér'alta nu OW se pretinda nimicu; si dela episcopi anca n'are nici-unu venitu, el numai ce voru vol ei se'i dea. Episcopii au totu acel-lea venituri d'in diecesele loru, cá si rnetropolitulu d'in epar.chi'a sa.

CAPU Ill,DESPRE MONASTHULE D'IN MOLDAVril.

Tote MOnastirile d'in Moldavi'a au aceeasi institutiune, si tOte ur-méza regulele date de S. Vasilie cellu mare pentru monachi.

MOnastiri mari cu archirnandriti sunt numai patru ; iOr mOnastirimici cu egumeni sunt presto clOue sute , si mai pre abate schituri,pe cari in diverse locuri le possedu aceste memastiri:

Mónastirile se impartu in inchinate si neinchinate. Cellea, sunt de-dicate s6u la Ierusalem, séu la Muntele-Sinaia, sdu la Muntele-San tu(i).

S'a prefacutu adeca in usu la moldoveni, ca unu Domnu séu unuboiariu Orecare, candu vre se fundeze o mónastire, isi imparte tOtaaVerea in parte egale intre fiii sei si intre mônastire, si atAt'a lasamOnastirei, cfttu unui fia-carui-a d'in copli; si pen tru cá dupa mar-tea sa nu cumu-va se se strice séu se se ruineze mOnastirea, o inchina la Ore-care d'in mOnastirile mai maH d'in locurile ce amu ar-retatu mai in susu. In urm'a acestei dedicatiuni archimandritii a-celloru mônastiri sunt detori a vedO de rnênastirea inchinata, si aporta grige el se aiba totdeauna monachi onorabili si cu portarebum; si Orasi de alta parte, lasa memastirei inchinate numai atat'ad'in venitulu ei, cdtu credu ca este necessariu pentru alimentareasi sustinerea fratiloru; totu ce intrece, se iea pentru necessitatilemOnastirei collei mari, si se tramitte acolo in totu annulu regulatu.

In mOnastirile neinchinate fratii sie-si isi ara, sie-si isi sOmena, siisi secera; ei trebe se'silaca tOte; 'si in Orele libere de la functiu-

(11 Muntole Athos, in Macedonra. Trad. rom.

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA MOLD AVIEI 163

nile spirituali se occupa cu lucruri de rnana, pe cari le prescrie egu-menulu; cultiva viniele, agrii, gradinele, si stringu fructele acestor'ain folosulu Memastirei.

Tote mOnastirile dau pe anu unu anumitu tributu la domnia, dupamarimea si calitatea bunuriloru ce posedu; dar metropolitulul si e-piscopiloru nu sunt obligati a da nimicu.

De altumentrea toti sunt supusi la regulele santului Vasilie cu a tatarigOre,si sunt atat de scrupulosi, in catu mai bucurosi voru se mOrade o suta de ori, de catu se puna in gur'a loru macar o bucatica decarne, chiar' si candu le-ar' ordina mediculu. D'in memastire nu essunici-odata, de catu numai candu egumenulu ii tramite unde-va, sOudOca si-au cerutu si au dobénditu licentia pe vre-o cate-va dile sealóreEconomPa casei opOrta cei mai betrani si mai vechi, cari incursu de mai multi ani au datu probe indestulitórie de moralitateasi integritatea loru.

In fine nu potemu se nu laudamu ospitalitatea ce se observa pela tOte mOnastirile d'in Moldavi'a. Ori-ce Ospe ar' veni, fia crestinufia evreu, fia turcu, fia armOnu, nu numai ca au detori'a se'lu pni-

mésca cu tOta bunavointi'a, ci de ar' vró se remana unu anu intreguacolo, ei trebe, d'impreuna cu pe toti soca si vitele lui, se'lu tienasi se'lu alimenteze dupa puterile memastirei, cu tOta onOrea, cu tOtacurtenirea si fara murmuru.

CAPU IV.DESPRE LIMEt'A MOLDOVENILORU.

Scriilorii nu suntu de un'a si aceeasi opiniune despre originearnoldovene. Unii dicu ca este o limba corrupta d'in cea latina,

fara se Pta imprumutatu ce-va si d'in alte limbo; ér' altii tienu case deriva d'in limb'a italiana. Vomu espune cu tOta candOrea argu-mentele atatu alle unor'a catu si alle cellorulalti, ca binevoitoriululectoru se 'mita vedO unde este adeverulu.

Cei cari dicu ca limb'a latina é mam'a adeverata a limbei molde-venesci, se razima mai tare pe urtmatOriele argumente :

1. Ca coloniele ronaane au fostu aduse in Daci'a cu rnultu mai in-

Ern-

bei

www.dacoromanica.ro


nainte de a se strica limb'a latina in Itali'a prin irruptiunile Goti-loru si ale Vandaliloru; eh nici-unu istoricu nu arréta cumu-ca a-cello colonli s'ar' fi intorsu erasi in Itali'a in timpulu candu dom-niau barbarii; ch prin urmare limb'a locuitoriloru Daciei nu s'a po-tutu corrupe prin o limba care nu esistea.

2. Ca moldovenii nici-odatta nu s'au numitu italiani, precumu s'aunumitu alti romani in multe locuri dupa aceea, si totu-de-a-una si-autienutu numele cella vechiu de Romani, nume ce era comunu to-turoru locuitoriloru Italiei pe timpulu candu Rom'a era cetatea atôta lumea. Nici aceea nu obsta, ch vecinii Unguri si Poloni 'i nu-mescu Vlachi (I), ca-ci ei dau acestu nume si Italianiloru; ne maiplace inse a crede, eh aceste popôra fiindu mai vecine cu Moldovenii,si prin urmare mai de-aprUpe cunoscéndu-i, loru le-au datu mai an-thiu acestu nume, si apoi de la Moldoveni 1-au trecutu la Italiani,era nu 1-au luatu de la Italiani ea, se'lu dea la Moldoveni.

3. Dar' cellu mai tare argumentu le este, ca in limb'a moldovenasunt multe cuvente latine, cari in linab'a italiana nu se Oa; si erasiin limb'a italiana s'au introdasu multime de cuvente, numb si ver-be, de la Goti, Vandali si Longobardi, cari iu limb'a moldovéna sun tcu totulu necunoscute.

Se illustramu acest'a cu vre-o cilte-va esemple :Latinesce Italienesce lifoldovenesce

Incipio Comincio IncepuAlbus Bianco Albu

Civitas Ci tta CetateDominus Signore Domnu

Mensa Tavola Mesa

Verbum Parola Vorba

Caput Testa Capu

Venatio Caccia VenatuIer' cei caH vreu a derivá licab'a moldovana d'in limb'a italiana,

dicu asia :

(1) Vlachi numescu polonii pe Moldoveni, óra ungurii 01Eth, si totu ungurii numescu

pe italiani Olasz. Nola Trad. rom.

www.dacoromanica.ro


1. Ca are acelleasi verbe aussiliarie, amu, ai, are.2. Articulii sunt assemenea in un'a ca si in cealalta.3. Ca in limb'a moldava sunt unele cuvente cu totulu italienesci,

precumu : schiopu, italienesce sciopo, latinesce claudus; cercu, ita-lienesce cerco, la tinesce quaero etc. ; si fiindu-ca aceste cuvente suntcu totulu necunoscute limbei latine, asia nu se potu deriva de aiu-rea, decatu d'in lirnb'a italiana.

Cei de prim'a opiniune respundu la acestea :I. Adeveratu ca Moldovenii au acellea verbe aussiliari , dar' nu

sun t italice, ci alle loru proprie.2. Assemenea este si cu articlulu; si in nici-o parte a cuventului

nu differe mai tare limb'a moldovOna de cea italiana , cá chiar' inarticlu. Italianulu pune articlulu inaintea numelui , Or' Moldovanulu

totdeaun'a in urma. Asia Italianulu dice : L'uomo, la moglie,Moldo-vanulu omulu, muierea. Italianulu are numai unu articlu masculinu,in singulariu il, in pluralu gli ski i, si unulu femininu in singulariula , in pluralu le. Dar' Moldovanulu are in singulariulu masculinuaue article ul si le; unulu ilu pune dupa cuventele cari se terminain consonante, si cestalaltu dupa cuventele ce se termina in vocale;precumu omulu lat. homo, calulu lat. equus, scaunulu lat. scam-num, vasulu lat. vas, sierpele lat. serpens, canele lat. canis etc. Inpluralu punu articlu ii la cuventele ce insemnu lucru vsm, precumucaii, dmenii, latinesce equi, homines ; Or' la lucrurile celle mOrtepunu articlu femininu ele, precum scaunele, vassele etc. In singula-riulu femininu anca au dclue article g si a, precumu muierg, gain'a,latinesce mulier, galina. Celle ce se termina in e, se formOza in plu-ralu in ile, precumu muierO, muierile; Or' celle in a, in pluralu sefacu in ele, precumu gain'a, gainele.1(

3. Pate fi adeveratu ca sunt unele cuvente in limb'a moldovena,cari se assOmena mai multu cu limb'a italiana decatu cu vechi'alimba romana; dar' se Ole presuppune cu tóta probabilitatea , ca

acestea au remasu la Moldoveni de la Genuezi prin comerciulu cellulungu ce 1-au avutu cu acesti-a candu erau domni presto littoraleleMarei negre. Ca-ci asia au primitu Moldovenii cuvente in limb'a lorusi de la greci, si de la turci, si de la poloni, dupa ce au inceputu a

www.dacoromanica.ro

166 DEWETRHJ CANTEMIRU

av6 dese negotiatiuni cu aceste poi-Ara. Asia, pentru esemplu de laGreci :

1361:16psa, nardeuats ;

Kivernisire, xupepwritc ;

Procopsire, ni.oxonh ;

Azima, atuliov ;

Blastemu, px«armis ;

Drumu, apsiloc ;

Pizma, nElap.a ;

Acumu, ca amu arretatu argumentele atAtu alle unei Catu si all()celleilalte parti , ar' trebui se ne spunemu si noi opiniunea : careparte sta mai aprOpe de adeveru. Nu cutediamu inse sa o facemupentru-ch ne tememu, nu cum-va amorulu patriei se ne intu-nece ochii si se trecernu cu vederea, ce luminele altor'a ar' pot6ved6 usioru. Pentru aceea lasamu binevoitoriului lectoru, ci se ju-dece insusi. Noi ne indestulimu a adaoge ad numai ceea ce dice Co-vatiu : «Trebe se ne miramudice eluca litnb'a moldoveniloru si« a Valachiloru are mai multe cuvente latine de catu italiane, de si« Italianii locuieseu asta-di acolo, un de a fostu odinióra locuinti'a Ro-« maniloru. Dar' totusi p6te ca nu 6 intru atatu de miratu; caci Ita-« lianii si-au formatu cu multu mai tardiu, dupa venirea co-« lonieloru in Dacia».

De altminterea trebe se observamu, ca sunt in lirnb'a moldavaunele cuvente, cari nu sunt cunoscute, nici in limb'a latina, nici incellelalte dialecte alle pop6raloru vecine , si care prin urmare póteca au remasu d'in limb'a vechia dacica. Ca-ci nimicu nu ne impe-deca se credernu, ca coloniele Romaniloru in Dacia si-au luatu ser-vitori d'in daci, seri ca remanendu 6re-care fara ferneia, s'a insuratusi si-a luatu muiere de sange dacieu. Si cu acestu modu a potutupré usioru ca se se introduca si cuvente straine in limb'a loru. Asiasunt cuventele : ategiaru, padure, halesteu, (1) carare, graiescu, pri-vescu, nimerescu, etc.

(1) Halesteu este corruptu dein unguresce , Halastd , cuventu compusu dein Hal,pesce, si To, lacu, adeca lacu de pesce, pescuina, balta cu pesce. Nola Trad. rom.

limb'a

www.dacoromanica.ro

bESCRIgREA MOLDAV1E1 167

De alta, precumu tOte limbele, asia si limb'a moldovéna, are allesale dialecte. Mai curatu vorbescu in giurulu lassiloru in centruluMoldaviei; pentru ca Omenii d'in partile aceste flindu mai aprópede curtea domnésca, se dedau si ei la cultura si vorbescu o limbamai curatita. Cei ean l. locuiescu la Nistru, ammesteca multe cuventepolonice ; si multe d'in vasele loru de casa, le numescu cu numeluate de la Poloni, in catu unu altu moldovénu abia póte se le in-tiel6ga. Cei ce sunt in partea muntiloru despre Transilvani'a, se ser-vescu de multe-ori cu cuvente unguresci. Falcivanii ammesteca sìcorrumpu limb'a cu cuvente tataresci ; ér' Galatienii cu cuvente gre-cesci si turcesci. Chiaru si partea femeiésca d'in Moldavi'a are o pro-nuntiatiune peculiare si differente de a barbatiloru. Asia pentruesemplu, schimba sillabele bi si vi in ghi si hi, precumu : ghine inlocu de bine, ghinu seu hinu in locu de vinu etc.; iar sillab'a i oschimba in chi (ki), precumu : chizma in locu de pizma, pétra, kia-tra; initialulu mi 'lu pronuncia ca Italianulu pe gn, precumu gnie inlocu de mie etc. Chiar' unu barbatu, déca se deda cu aceste pro-nuntiatiuni, cu greu SA mai pole desvetia de elle ; si prin graiuluseu da pe facia fara voi'a sa ca, a siediutu prO multu in braciale maime-sei; de ad unii cá acesti-a se numescu in bajocura fecioru de baba.

Muntenii si Ardelenii au totu o limba cu Moldovenii. Differu cevain pronuntia, flindu a acellor'a cevasi mai aspra ; asiágiuru, Mun-tOnulu ilu pronuntia juxu; Dumnedieu, MuntOnulu dice Dumnezelu;acmu, MuntOnulu acuma ; acera, MuntOnulu etc. Apoi maiau si alte cuvente, Moldoveniloru cu totulu necunoscute ; dar' canduscriu, nu le intrebuintiOza. In tr'altele ei urmOza si lhnb'a si orto-grafl'a Moldoveniloru, prin ce insii recunoscu ea acésta este mai co-recta decatu a loru, de si nu o spunu pentru antipathi'a ce este in-trei ei si intre Moldoveni.

Mai corruptu vorbescu Cutio- Vlachii, carii locuiescu in Rumeli'ala marginile Macedoniei. Ei *si ammesteca limb'a intr'unu modu ad-mirabile cu limb'a greca si albanesa, in catu intretiessu cate-odatain vorbirea lora periOde intregi si pure grecesci, iOr' altadata periodecuratu albanesci ; dar' totusi ei tienu in totu loculu flessiunea mol-davica a numeloru si a verbeloru. Ei intre sine intielegu destulu de

ahel'a,

www.dacoromanica.ro

168 DEMETR1U CANTEND.RU

bine acesta ammestecatura de limba , dar' nici Greculu, nici Alba-nulu, nici Moldovenulu nu este in stare se o intieléga. Dóca inse a-cesti-a trei ar' ii cu to tii la unu locu si ar' audf pe unu Cutio-Vlachuvorbindu, ar' poté se'lu intiellega ea ce vre, déca fia-care din ei ar'esplici periodulu limbei sale la ceialalti.

CAPU V.

DESPRE laTTERELE MOLDOVEN1LORU.

Mai-inainte de conciliulu florentinu, Moldovenii au serisu cu lit-terele latine, cá tôte popôrale a caroru limba se deriva d'in limb'a

vechia romana. Dupe-ce inse Metropolitulu Moldaviei, precurnu amu'disu mai in susu, a mersu la acellu conciliu si acolo s'a datu in par-ea succesorulu seu Theoctistu, diaconulu lui Marcu Efe-

sanulu, bulgaru de origine, ed se sttrpesca totu aluatulu Latinilorud'in biseric'a moldovena, si se redice Vita ocasiunea de a potë cetfOmenii tineri sofismele latiniloru, a indemnatu pe Domnulu Ale-

NOTA. La cele ce dice autorulu mai in susu despre articlu in limb'a italiana sii n limb'a romana, trebe se observamu, ca :

I. Limb'a italiana, are trei articli : duoi masculini, si unulu femininu,Articlii masculini in singulariu sunt : it si lo. Il in pluralu se preface in I, lo in gli.Articlulu lo se pune inaintea numeloru masculine, cari incepu cu vocale sou cu s

impuru. adeca s urrnatu de o alta consonanta, p. e. l'angelo, lo strepito, etc.Articlulu I/ se pune inaintea numeloru masculine, cari incepu cu ori ce alta con-

sonanta, afara de s impuru, p. e. it fratello, etc.Articlulu femininu in singulariu este la si se pane inaintea toturoru numeloru

feminine. p. e. la camera, l' anima, etc. Pluralulu este le.II. Limb'a romana assemenea are in singulariu tret articli : duoi masculini si unulu

femininu.Masculinii sunt : lusi le. Articlulu lu se pune la substantivele si adiectivele termi-

nate in 74; ér' le la celle terminate in e ; p. e. angeru, angerulu ; s6re sorele ; verme,vermele. Pluralulu la amenduoi, este li redusu la i, p. e. angerl-li contiasu angerii ;vermi-li, vermii.

Articlulu femininu in singulariu este la redusu la a, p. e. muiere-la contrasu mu-ierea, mama-la, mama-a, mant'a, etc. Pluralulu acestui articlu este le, p. e. muter/le,mamele etc. Acestu pluralu le se pune si la substantivele neutre, adeca caH in sin-gulariu sunt de genulu masculinu , Or in pluralu trecu in genulu femininu, p. e.timpu, timpurile; jugu, jugurile, etc.

Latiniloru,

www.dacoromanica.ro


xandru cellu bunu , el se exiledie d'in tiérra nu numai pe Omeniiheterodoxi, ci se scOta si litterele latine d'in tote scrierile si cartile,si se introduca in loculu loru pe celle slavOne ; si prin acestu zelupr6 mare si fara de timpu, elu s'a facutu primulu urditoriu alu bar-bariei in care geme asta-di Moldavi'a. 'Guam inse litterele slavOne nuerau de adjunsu pentru a esprirne pronuntiatiunea toturoru cuven-teloru ce a primitu limb'a moldava parte d'in limb'a latina, parte d'indialectele poporaloru vecine, a trebuitu a se inventk auca si alte lit-tere neme; urmarea fu, cá s'au adoptatu in limb'a moldavica atdtude multe Mime, precumu o alta limba d'in Europ'a nu le mai are.

dupa inodulu scrierei de asta-di , limb'a moldava- numerapatru-dieci-si-siepte de littere, computandu si unele semne proso-dice si ortografice. Litterele insesi se pronuntia precumu urnAza:

Az Ize Tferd.

Buki I Uk

Vede KakoGlagol Lude FertaDobra Mislete Fi ta

Test Nasiu Chier

On BierZivete Pokoi IerZalo Hirtze IriZemle Slovo Iert

litter'a ce se numesce iert, se punea mai de multu la finituln totu-roru cuventeloru cate se terminau in consonante; asta-di se punein loculn ei numai unu semnu de-a-supr'a.

Ot Sta Iu0 Iat Xi

Ci be Pci

Czerve Inia TitlaSie Iako Ze

Litterele cello mari la Moldoveni sunt acelleasi ce le au Grecii siSlavonii in alfabetulu loru. Dar' unele cá si altele se intrebuintidzain tocma. Anume, celle ce le-amu arretatu mai in susu le intrebu-intiéza Moldovenii in epistole si in insemnari private; iér' in cartile

Cd.ci,

www.dacoromanica.ro


celle biserieesci, in scrisorile Doniniloru, in catalógele thesauruluipublicu, si in alte scrisori alle eurtiei, s'a intrebuintiatu acumu dedOue secule intregi numai limb'a slavema. De ad., nici fiii boiarilorunu invetiau alta limba decatu cea slavenia, in care dupe ce se de-prindeau a ceti, fiindu-ea in ea nu avëu de unde invetia alte sciintie,trebuiau se invetie de rostu Orologiulu besericei orientali , Octoi-

culu si Psaltirea. Dupa aeeea li se esplIca Evangeliulu, Faptele Apo-stoliloru, Pentateuchulu séu celle dried cacti alle lui Moise, si celle-lalte carti d'in testamentulu vechiu,dar aceste forte raru; totulu eranumai ca se pricepa ceva d'in biblia. Totu acestea le invetiau sI fii-cele boiariloru , cu seopu cellu pucinu de a se deprinde a cell siscrie cu atatu mai bine in lirnb'a materna. Si raru era cine-va, carese invetie gramatic'a limbei slavOne, pentru ca rara era vre-o gram-matica care se tracteze acea limba. Era un'a a lui Maximu crete-nulu, pe care Ruthenii 'la tienu asta-di de santu, inse si ac6sta numai o singura data s'a typaritu la Moscu'a.

Dar' in seclulu trecutu, sub domni'a lui Vasilie Albanula, intor-cendu-se beseric'a Moldaviei érasi sub scaunulu ecumenieu allu Con-stantinopolei, au Inceputu a se redestepta spiritele , si a vein érasila lumina d'intru intunereculu eellu adüncu allu barbariei, care selatise asupra tierrei. Prin ingrigirea acestui Dornnu s'a fundatu maiantaiu in Iassi o sada grecesca; a si luatu mesuri, ca, in tOte mOna-stirile celle rnari se se primdsca monachi greci, cari se invetie pe fiiiboiariloru limb'a si sciinti'a greca; totu elu a dispusu ci in beseric'acathedrale intr'unu rhoru (strana) se se cante greeesce; acest'a in o-nórea bisericei patriarchali; si servitiulu santei liturgie se se Leadiumetate in limb'a greca, era diumetate in limb'a slavOna : ceea cese observa si asta-di. Totu acestu Domnu a fundatu o typografia gre-cesca si moldovendsca, si a ordinatu de s'au typaritu carti biseri-cesci si carti de legi; prin acest'a a facutu, de in biserica au inceputua ceti in limb'a materna mai antaiu Evangeliulu si faptele Apostoli-loru, si in urma tOta liturgi'a. Cu vre-o cate-va decennie in urma,Sierbanu Cantacw:enu, Domnulu Tierrei Romanesei, a fundatu si eluin tierr'a sa scOle si typografii grecesci si romanesci. Catra finituluseclului treeutu, au ineeputu unii d'in Moldoveni a invetii limb'a si

www.dacoromanica.ro


sciintiele latinesci. Primulu care a datu acestu frumosu esemplu, afostu Mironu Logofetulu, cella mai accuratu istoricu alu Moldoveni-loru; elu mai Antiliu si-a tratnisu fiii in Poloni'a cd se invetie limb'alatina si artile liberali. Apoi dupa aceea si Duca, Domnulu Molda-viei, au adusu la sine pe unu teneru forte invetialu cu numele IonPapa (care in urma flindu la Moscu'a, a luau numele Comnenu, simai in urma s'a facutu Metropolitu la Drista), si pe ieromona_cbulu Cigala, si i-au pusu se instrueze pe fiii sei. Dupa aceea si pa-rentele mau Constantinu Cantemiru au adusu in Moldavi'a pe unuieromonachu fOrte eruditu cu numele Ieremia Cacavela, de origineCandianu, si 1-au insarcinatu cu instructiunea fiiloru sei si ai altoruboiari. De la acestu timpu inainte au incepulu mai multi d'in Mol-doveni a invetia, litterele si sciintiele grecesci, latinesci si italienesci.

FINE

www.dacoromanica.ro

,.._ ,, ,I,A ,A

A ,,, ' 1 -2 ft v;i ,---\74-

4M11.4 a

_r&

askow

Ildek....:.,-----

oro hoi "Ten -40'. , divide "-.. .P.3ofictok119

0 Sylmar o k/A*, ' elk , Li .,

c,,g1 Zto 7-1ane 1 7e-F.

Bori4e- nDulFbaviailom,

gat.7,42:1.:_vs .)" '.0iiatir0

sx9 Ak .1: .3 rz.4-4.32:4 tn." Orhe' i'::0 Weald

(i,

N

oLa oda Sperwldc337..k. t I Kiel R: V4-4 V II e er

.- _namet4:,,i /' ve ifekhorkr,o

1.iltaneoika.

. ..g---auszem

oShfild

ifcmeig

oiVeamibee AS'

a ilifti-oGrert apus7na

tiC0 ca n

0 U Cogal

Dik 0 wa5714/39- 'afttielt1,/ 0

skMarienburg

aNik/uwqrene

0Szuriak2

0 ...A

; 'N'arla: -' _c11 Adz d :A RI

( eS1.1.4.7V

'6: al vz/

rei,Lam

ete !. I40 allivni a v

\ 8 a ecuezii. 8Focs itii

Paceni°4.1,

frOt

Cronstadt

LAL------

IjaFadaqALObliciza

frf T4ra..itew.Buknin

Snyatin

'La blew°

o

Uresr red,.

Rading.

oerntentrx,

titre:A,

o/tf:enia.,c.7;trintr

4,,

strdientrza

----------- -fj""hOCZY14-2::'Vradiutffitd.

-76dzern 4---V4;11-3y,

7t:k

la/

ePR:

ZL4t..?° ..49A...."1

'A.... ?, ?

Ranhu-,-7 rc.1:. 'la

17:14.

i (,) .3, otos,A

ilt, 147/C11"." 7:n,h,.-,;..

-"... l'ottiar

.-.A.

rk,..---.

. r-14

.(

;it1.7 2aftikt.

.9.:.

AZIL..yrt/7/7(0 \ \ Ki S7 It

.4

2

- "11.

Surzaw:i,na 1-1:13a11455

f11 4iFlI

71"Yrini" IASS1

shn

le'd, drill

-----

TA BAIA

GaicaupmciA

MOLDAUTAE

, 1?muitio

F0

,/

,ebePeltteem o rze e,

0

Do/trAi.

.

(7011

xalaeztit

tIty

Milid

Tie*.meal .ra

Brailo

ealinor

jcL

,$)v

Ahh,4kih.

- _

ACHIAo

scatabiewr

www.dacoromanica.ro

.761

( ) A p--0 &t-i iis--44 b-4.,-41,, te r1+4 f 0 ti, ,,,- .

'- hs-el Ie v i ki 1 -.%1 0A) i 1 Vr s 4 ; 1.4 s AA v°LA . .-}4,4. a4,11". ..-

73'i--1 *le A-4 .-1... )i,..a icAl

g 1 - f. 4 . A 4f2 r tf..A.ta4 4414 ..4ita...ree -9 re- .'vac

'It-Ivo/ ti-f Pio/4Vi-.4 I -4-4"- , !i i

pit i-g j---oi rrv ii-4 '',95 4,44 ; 7 4 stearl 41 "-V ,L1124..

6r.)-j rr4 141 ,04.411 cc., frciY`

17"-4.4it.'47 .c..43,,,..t.ey61 ....,- .7., rfl h

C9-.4 Ki--4C./

Y"It'"fe/411 "I c). ic"-A-Al C-,5?frstk c44 Gi rn

0/ /1 'al 9114

e, Pe cl-e kt, ,./..i:ip,:t',,,,i,("il 6)04744-1C= /- 24 'a/ /4,4V4P. 5 ti-4

1"A 1-1-06 64 ;,-* _.o.% r 124--s, t;-0--1 cfc r>-=-1 14- e 7 -0'

glr:4 13 41, Pa, .7 A A el: 147 q... .

'5- 31 ° 01/1. s'741 01)-1 es----t/: )0A-44 (.4" d- 14:1

71 4A/7 IA/Li4-4. pii..4.44, ', 7eety,"x , 9.1pr .....4 6,-4,. arid'

(-4,:i 14.1 I 0 (4;,...01 c/(44:e44 A. (2,-,

'-,---.-- j C7-4.....1.) l'U; V444. re -IA rr2A+1, 4% 71'14 'Of .41-4

ti'l" '74 1e ft,t411'; 41 LA,'d I''t .11144A

t/6"17,--1. L rill iP /4

fi-1,441 i )*-E-pc-t. J44 j-e).4 e$-, "-I ei-y4 :

rt-cL -(z1-1. vci Ai .fr,,iii..,..4. ,, 72/ (A' -a ..,

ii/tAG

do4i% A Pti nl"--e-C14;

eff-44-4. 6Ze1447) 1-4,1"7/ P.o

LW/1144" t 03,444--rt.:. 4640,9, , (04-,4".t.i.:*7

"11. -^111. i' 71-,c4 r*- --ivy-tv1 I

-aty -_-, ° V-- r-- ,.. , , - .A, ,

s4 , - r # y 6 c /. rf--.4 1-7,--el r-, -:"- 11;71 "'I-44 4--let)

101 9<s_A-f-4. ( 271 4 ,alta i J A '1-40:-Ar-,4 UL-14-10-1

5...,..e/z03--c.."....--T..." c.44. rs....

0tt pit 1"..44, LI ,..4 fr,a ' b.,../....

Le.A-C1

11-6%/7 4 kt 44/4ri:::44 17

i4/4 -

,1 C

/)14 0.1

2-

j 11-....-

1164-014244-1-41*"." *

g

Go

cut._

r(A sel rs4 0-4- ps4 A.Zi..4, Mr yry--a

1/Ards4

itfAA,

k4414-re,

0-4 ("4.

..'

9L'V

et"-*

01.A0/10. 1.11.414-.1,614/41A'.

':'cI r":44%'po,¢",,1 -610

0.4-fr

9-14" kb ke,

al /4rp,

I

/44C.

1 ii4v...y.,A4 7p4.,..,(7 .

, ) .,

Vt 4 / 1 cg % .1 el e,.1- i'.

,

1 CAA

'14 j, rt40 V44,1Lc ./.4_71)-(4044.4",

ie-ar

-,-./.

P

9;

24,----

.

ot-v Ai

,

J

,........,

.

..17

h...:

,

e-

i '

www.dacoromanica.ro

Documents

OPERELE - · PDF filelimb'a romana ; inse neputéndu-se atunci typari, se si uitase, ba nici se mai gasia traducerea romana, candu mitropolitulu de atunci din Bucuresci, Gregoriu,