OPERATORI ECONOMICI CU RISC DE ACCIDENT MAJOR ÎN CARE … SEVESO in judetul Prahova.pdf · accidente majore, în care sunt implicate substanţe periculoase, produse pe amplasamentul

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII

DE URGENŢĂ “ŞERBAN

CANTACUZINO” AL JUDEŢULUI

PRAHOVA

INFORMARE PUBLICĂ Ediţia 2018

Extras din planul de urgenţă

externă elaborat pebtru operatorul

economic Rafinăria Vega Ploiești

Pagina 1 din 13

OPERATORI ECONOMICI CU RISC DE

ACCIDENT MAJOR ÎN CARE SUNT

IMPLICATE SUBSTANŢE PERICULOASE

- ROMPETROL RAFINARE SA

-punct de lucru Rafinăria Vega Ploiești -




PRAHOVA





Pagina 2 din 13

1. GENERALITĂŢI

1.1. Axele prioritare în gestionarea riscurilor de accident major

Responsabilitatea prevenirii riscurilor de accident major în domeniul industrial şi a limitării

consecinţelor unui eveniment periculos revine generatorului de risc, autorităţilor şi administraţiilor locale,

avându-se în vedere patru axe prioritare:

- reducerea riscurilor la sursă (modernizarea proceselor industriale, a metodelor de vehiculare şi

stocare a substanţelor periculoase, înlocuirea anumitor substanţe cu altele mai puţin periculoase, etc.);

- reducerea vulnerabilităţii (limitarea expunerii persoanelor şi a bunurilor prin măsuri de planificare

urbană, care să reducă – pentru construcţiile noi – expunerea persoanelor);

- planificarea răspunsului operaţional având următoarele componente :

- plan de urgenţă internă, întocmit de operatorul economic în scopul limitării consecinţelor unui

accident, protejarea salariaţilor, punerea instalaţiilor în starea cea mai sigură;

- plan de analiză şi acoperire a riscurilor, întocmit de primăriile localităţilor posibil a fi afectate;

- plan de urgenţă externă, întocmit de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă şi aprobat de prefect,

pentru a asigura protecţia populaţiei; prin acest plan sunt definite misiunile ce trebuie executate de către

toate forţele participante (pompieri, jandarmi, poliţie, direcţia de sănătate publică, comunităţi locale), dar

şi de către operatorul economic până la sosirea forţelor de sprijin;

Planul de urgenţă externă/planul de urgenţă internă/planul de analiză şi acoperire a riscurilor sunt strâns

legate; ele trebuie să fie coordonate perfect pentru a asigura fiecărei forţe participante să-şi desfăşoare

misiunile eficient şi eficace.

- informarea populaţiei asupra naturii riscurilor, consecinţelor posibile şi a conduitei necesar a fi

adoptată în caz de incident sau accident.

1.2. Scopul întocmirii planurilor de urgenţă externă

Planul de urgenţă externă se elaborează în scopul planificării într-o concepţie unitară a măsurilor

necesare pentru protecţia populaţiei, bunurilor materiale şi de patrimoniu şi factorilor de mediu în caz de

accidente majore, în care sunt implicate substanţe periculoase, produse pe amplasamentul fiecărui operator

economic care deţine substanţe periculoase în cantităţi egale sau mai mari decât cele prevăzute în Anexa I,

coloana 3 din Legea nr. 59 din 2016 privind controlul activităţilor cu risc de accident major în care sunt

implicate substanţe periculoase.

Planul de urgenţă externă urmăreşte:

- realizarea în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor şi acţiunilor de

protecţie şi intervenţie în caz de accident major;

- reducerea impactului asupra sănătăţii populaţiei din jurul amplasamentului, calităţii factorilor de

mediu şi integrităţii bunurilor materiale;

- informarea, alarmarea şi evacuarea oportună a populaţiei;

- stabilirea acţiunilor ce trebuie executate de către forţele de intervenţie din afara amplasamentului.

1.3. Domeniu de aplicare

Planurile de urgenţă externă se aplică în caz de accident major în care sunt implicate substanţe

periculoase, pe amplasamentele operatorilor economici, în zonele delimitate de efectele riscurilor

identificate în analizele de risc întocmite de operatori.




PRAHOVA





Pagina 3 din 13

2. ISTORICUL ACCIDENTELOR MAJORE

Accidentele industriale grave sunt rare. Referitor la accidentologia ultimelor decenii putem aminti:

2.1 La nivel mondial:

- 4 ianuarie 1966, Feysin, Franţa Un incendiu a provocat explozia succesivă două sfere de propan. Au murit 18 oameni şi au fost 84 de

răniţi.

- 10 iulie 1976, Seveso, Italia În urma unei explozii pe un amplasament chimic, s-a format un nor toxic, încărcat cu dioxină, necesitând evacuarea a peste 15000 de persoane. În urma acestui accident, la nivelul Uniunii Europene a fost elaborată o Directivă, numită « Seveso », cu scopul de a informa populaţia în legătură cu riscurile chimice şi asupra conduitei necesar a fi adoptată în caz de pericol. Directiva a impus operatorilor economici să întocmească studii de analiză a riscurilor (calitativ şi cantitativ) şi să adopte mijloace de prevenire şi limitare a consecinţelor dimensionate corespunzător riscurilor specifice.

- 19 noiembrie 1984, Mexico Explozia unei cisterne de GPL într-o staţie de carburanţi a făcut 574 de morţi, 1200 de dispăruţi, 7000

de răniţi.

- 3 decembrie 1984, Bhopal, India O explozie în interiorul unei fabrici de pesticide aparţinând Union Carbide, a dus la dispersia în

atmosferă a 40 de tone de gaz toxic (izocianat de metil), soldată cu uciderea a 8000 de persoane.

- 21 septembrie 2001 Toulouse, Franţa Într-un depozit de nitrat de amoniu explodează 70 de tone, formând un crater cu diametru de 30

metri şi o adâncime de 20. Catastrofa a provocat 31 de morţi, 2500 de răniţi grav, 8000 de răniţi cu leziuni mai uşoare. Au fost distruse numeroase locuinţe, mai multe fabrici, instituţii (şcoli, licee).

- 11 decembrie 2005, Buncefield, Anglia Trei explozii într-un terminal petrolier aparţinând Total Gas, a declanşat un incendiu de proporţii,

considerat ca fiind cel mai mare eveniment de acest tip din Europa (43 de răniţi). 2.2 În România:

- Noaptea de 6-7 decembrie 1983, rafinăria Teleajen Explozie în timpul probelor tehnologice la instalaţia piroliză, soldată cu 27

de morţi, 39 de răniţi, distrugeri materiale pe o rază de 250 metri.

- februarie 1985, rafinăria Teleajen O scurgere de propan, la o conductă spartă ca urmare a îngheţului (instalaţia dezasfaltare cu propan)

produce o deflagraţie în zona cu un bilanţ tragic: 23 de morţi şi 28 de răniţi.

- 24 mai 2004, Mihăileşti În urma unui accident rutier, un incendiu izbucnit la rezervorul unui camion răsturnat a dus la

încălzirea încărcăturii cu azotat de amoniu la peste 215oC, provocând o reacţie de descompunere violentă; în deflagraţie au murit 20 de oameni (dintre care şapte pompieri şi doi ziarişti).

3. CE ESTE ACCIDENTUL MAJOR INDUSTRIAL

Conform definiţiei din Legea nr. 59/2016, accidentul major reprezintă producerea unei emisii

importante de substanţă, a unui incendiu sau a unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui amplasament, care intră sub incidenţa prezentei hotărâri şi care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în




PRAHOVA





Pagina 4 din 13

interiorul sau în exteriorul amplasamentului, şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase.

Elementele vulnerabile sunt reprezentate de persoane, bunuri, factori de mediu posibil a fi afectate urmare a manifestării unui pericol.

Generatorii de riscuri se împart în două mari categorii :

industria chimică – grupează ansamblul activităţilor care produc sau utilizează substanţe chimice periculoase în cantităţi mari. industria petrochimică – grupează ansamblul activităţilor care utilizează produse petroliere.

4. OBLIGAŢIILE OPERATORILOR ECONOMICI

Prin Legea nr. 59/2016 privind controlul activităţilor cu risc de accident major în care sunt

implicate substanţe periculoase, operatorilor economici care intră sub incidenţa sa li s-a impus obligativitatea implementării unui sistem de management al securităţii, proiectat funcţie de complexitatea proceselor tehnologice existente pe amplasament, şi adoptarea de măsuri adecvate în scopul prevenirii riscurilor şi limitări consecinţelor. Actul normativ stabileşte două niveluri de cerinţe corespunzătoare amplasamentelor situate la limita inferioară (risc minor) şi amplasamentelor situate la limita superioară (risc major):

- operatorul economic din amplasamentul încadrat la risc minor trebuie “să elaboreze un document care să stabilească politica sa de prevenire a accidentelor majore şi care să garanteze că aceasta este implementată în mod corespunzător în scopul protejării, la un nivel ridicat, a sănătăţii populaţiei şi mediului, prin mijloace, structuri şi sisteme de management adecvate”;

- operatorul economic din amplasamentul încadrat la risc major trebuie să demonstreze că “a implementat politica de prevenire a accidentelor majore, precum şi planul de management al securităţii pentru aplicarea acestei politici”.

În judeţul Prahova, există nouă amplasamente încadrate conform Directivei cu risc major şi un amplasament încadrat la risc minor, funcţie de natura şi cantitatea produselor (hidrocarburi, explozivi, pesticide) stocate sau vehiculate în diferite faze ale proceselor tehnologice.

Sinopticul obligaţiilor ce revin operatorilor economici sub incidenţa Legea nr. 59 din 2016

amplasamente încadrate la nivel superior

amplasamente încadrate la nivel inferior

Notificare de activitate (include capacităţile de stocare pentru substanţe periculoase)

da da

Analiza de risc şi Sistem de management al securităţii

Politică de prevenire a acidentelor majore

da da

PLANURI DE URGENŢĂ

Plan de urgenţă internă

(întocmit de operatorul

economic sursă de risc)

Obligatoriu

-exerciţii de testare

planificate pe baza unui

grafic anual, cuprinzând

- nu se aplică

- sunt efectuate exerciţii

privind

instruirea salariaţilor în




PRAHOVA





Pagina 5 din 13

scenarii identificate în

analiza de risc

domeniul situaţiilor de

urgenţă

Plan de urgenţă externă

(întocmit de ISU)

Obligatoriu

Exerciţii de testare, cel

puţin o dată la trei ani, cu

participarea tuturor

instituţiilor care asigură

forţe de sprijin

- nu se aplică

INFORMARE PUBLICĂ

Realizată de operatorul

economic sursă de risc

Obligatoriu, cu

respectarea unei structuri-

cadru impusă de actul

normativ (de regulă

informaţiile sunt postate

pe site – urile proprii), cu

actualizare cel puţin o

dată la trei ani

- nu se aplică

Se întocmeşte o informare

conform cerinţelor autorizaţiilor

de mediu sau la cererea

autorităţilor

Realizată de ISU Obligatoriu conform

reglementărilor legale

impuse de Legea 59 din

2016 şi a actelor

normative din domeniul

situaţiilor de urgenţă

- nu se aplică

5. CUM SE MANIFESTĂ RISCURILE INDUSTRIALE?

Principalele manifestări ale riscurilor industriale

Sunt grupate în trei tipuri de efecte :

efectele termice se datorează căldurii degajate în urma proceselor de combustie mai mult sau mai puţin rapidă a produselor inflamabile sau combustibile. Influenţa asupra mediului, construcţiilor şi persoanelor este proporţională cu intensitatea fluxului termic (cantitatea de căldură pe unitatea de suprafaţă; intensitatea fluxului termic scade odată cu marirea distanţei faţă de locul producerii evenimentului); efectele mecanice sunt legate de o suprapresiune consecutivă unei unde de şoc (deflagraţie sau detonaţie) provocată de o explozie. Riscul de explozie este legat de prezenţa substanţelor explozive, reacţii chimice violente, decomprimarea rapidă a unui gaz sub presiune (ex. explozia unei butelii cu aer comprimat), aprinderea unui nor de gaze inflamabile.

Efectele toxice apar datorită inhalării sau contactului cu pielea şi organele externe de substanţe toxice (clor, amoniac, fosgen, etc.), apărute datorită unor neetanşeităţi la echipamente tehnologice sau formate în urma incendiilor sau reacţii chimice nedorite. Efectele ce apar în urma inhalării sunt de regulă edeme pulmonare sau simptome neurologice.




PRAHOVA





Pagina 6 din 13

CONSECINŢELE ASUPRA PERSOANELOR ŞI BUNURILOR

Consecinţe asupra sănătăţii Apar la persoanele direct sau indirect expuse consecinţelor unui accident (loc de muncă, locuri

publice, locuinţe). Consecinţele pot merge de la răni uşoare până la deces, funcţie de gravitatea evenimentului şi distanţa faţă de acesta.

Consecinţe economice Un accident industrial poate afecta infrastructura unei zone. Întreprinderile, şoselele, căile ferate

învecinate locului accidentului pot fi distruse sau grav afectate în special de explozii datorită efectelor combinate (suprapresiune, termice) ale acestora.

Consecinţe asupra mediului

Un accident industrial major are potenţialul de a afecta unul sau mai mulţi factori de mediu: aer,

apă, sol şi a ecosistemelor legate de acestea.

Influenţe asupra sănătăţii persoanelor şi asupra structurilor, caracteristice fiecărui tip de efecte:

Tip de efect: Zonă de

efecte:

Influenţă :

Asupra sănătăţii Asupra structurilor

toxic

letal deces

leziuni afecţiuni grave ale căilor

ireversibile respiratorii/cutanate

leziuni

reversibile

afecţiuni uşoare ale

căilor

respiratorii/cutanate

-

atenţie

disconfort cauzat de

depăşirea limitelor

senzoriale

termic

letal deces distrugerea elementelor

din PVC

leziuni

ireversibile

arsuri grave (gradul 3 şi

4), leziuni ale căilor

respiratorii superioare

-

leziuni

reversibile arsuri de gradul 2 -




PRAHOVA





Pagina 7 din 13

atenţie arsuri uşoare -

suprapresiune

letal deces distrugeri mai mari de

50% a construcţiilor

leziuni

ireversibile răni grave

demolări parţiale ale

caselor

leziuni

reversibile

spargerea timpanelor,

plăgi produse de cioburi

pagube minore asupra

caselor

atenţie

disconfort cauzat de

depăşirea limitelor

senzoriale

zgomot puternic; se

sparg geamurile

6. LOCALIZARE ȘI DOMENIU DE ACTIVITATE

Amplasamentul Rafinăria Vega este situat în partea de nord-est a municipiului Ploieşti, pe str.

Văleni, nr. 148.

Pe platforma industrială îşi desfăşoară activitatea firmele aparţinând Grupului Rompetrol care

asigură pentru Rafinăria Vega serviciile specifice activităţii desfăşurate:

- Rompetrol Rafinare SA – punct de lucru Rafinăria Vega – Management şi Producţie;

- Rominserv SRL – servicii industriale de mentenanţă, management de proiecte industriale,

precum şi de dezvoltare tehnică şi tehnologică;

- Midia marine Terminal SRL – exploatează rampele auto şi CF;

- GEFER – servicii de transport pe cale ferată;

- Ecomaster Servicii Ecologice SRL – pază şi protecţie;

- RQC – Laborator toxicologie SRL – servicii de analize;

Suprafaţa totală ocupată de Rafinăria Vega este de 602.681,00 m2.

Zona din vecinătatea amplasamentului este ocupată astfel:

-Vest: str. Văleni (DN 1A spre Vălenii de Munte), şi staţie Peco pe partea opusă străzii terenul este

puţin ocupat pe o lăţime de 300-700m, cea mai mare parte fiind zonă liberă fără construcţii. În această

zonă este situată Staţia 110 kv care alimentează cu energie electrică platformă industrială VEGA.

7. ZONE LOCUITE CARE POT FI AFECTATE DE UN ACCIDENT MAJOR PRODUS PE AMPLASAMENTELE CU RISC MAJOR ÎN

JUDEŢUL PRAHOVA

În situaţia producerii celui mai dezavantajos accident major cu cele mai severe efecte asupra zonelor de impact, zona afectată se întinde până la cca. 184 m (raza zonei de vătămări reversibile) în partea de sud acoperind zonele locuite fosta colonie, Vega, baza sportivă Vega.

În zona amplasamentului Rafinăria Vega la cca. 300 m în partea de vest se găseşte pârâul Dâmbu




PRAHOVA





Pagina 8 din 13

care însă nu intră în zona de impact a vreunui accident major produs pe amplasamentul analizat. În zona amplasamentului nu se găsesc arii naturale protejate ce pot fi afectate în cazul producerii celui mai defavorabil accident major. Centrele vulnerabile în cazul producerii unui accident major, din vecinătatea amplasamentului rafinăriei Vega sunt situate în zona estică şi sudică a amplasamentului:

- locuinţe, aparţinând satului Ţânţăreni în partea estică la cca. 30 m de cel mai apropiat punct al amplasamentului rafinăriei;

- locuinţe, aparţinând satului Ploieştiori în partea estică la cca. 30 m de cel mai apropiat punct al amplasamentului rafinăriei;

- locuinţe, fosta colonie VEGA în partea sudică la cca. 10 m de cel mai apropiat punct al amplasamentului rafinăriei;

- stadionul VEGA în partea sudică la cca. 250 m de cel mai apropiat punct al amplasamentului rafinăriei;

- Grup Şcolar Transporturi în partea sudică la cca 150 m de cel mai apropiat punct al amplasamentului rafinăriei.

Spitalul municipal Ploieşti este situat la o distanţă de cca. 0,8 km, Gara CF Ploieşti Nord este situată la cca. 0,5 km. Centrul comercial cel mai apropiat, Expo Market DORALY este situat în zona sudică a amplasamentului, adică la distanţă de aprox. 0,25 km.

Societatea Rompetrol Rafinare pune la dispoziţia celor interesaţi informaţii privind natura pericolelor de accidente majore care pot avea loc pe amplsamentul punctului de lucru Rafinăria Vega, inclusiv efectele lor potenţiale asupra populaţiei şi mediului.

8. ACŢIUNI DE PREVENIREA ACCIDENTELOR MAJORE

Combaterea riscului la sursă Reducerea riscului la sursă constituie axa prioritară a politicii de prevenire a riscurilor industriale. Componentele de reducere a riscului la sursă sunt:

studiul de risc (inclus în Raportul de securitate);

politica de prevenire a accidentelor majore implementată prin sistemul de management al

securităţii ca parte integrantă a sistemului general de management.

Activitatea de control preventiv Are două componente:

control intern, efectuat de operatorul economic; control extern, efectuat de autorităţi.

Subiecte relevante privind activitatea de control preventiv a sistemelor tehnologice Identitatea instalaţiei/conformitate 1. Potenţialul de pericole 2. Părţile instalaţiei relevante pentru securitate 4. Analiza pericolelor/de risc 5.Oprire în condiţii de siguranţă 6. Materiale/coroziune

7. Conducte

8. Protecţia împotriva exploziilor 9. Protecţia împotriva incendiilor

10. Reacţii exoterme




PRAHOVA





Pagina 9 din 13

11. Dispozitive de protecţie electronice pentru controlul presiunii şi temperaturii 12. Vehiculare eronată a substanţelor periculoase 13. Sisteme de oprire/golire de urgenţă

14. Furnizarea de energie şi alte utilităţi

15. Manipularea/depozitarea substanţelor periculoase

16. Siguranţa la seism

17. Limitarea efectelor accidentelor

9. GESTIONAREA SITUATIILOR DE URGENŢĂ DE GENUL

ACCIDENTE MAJORE ÎN CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANŢE PERICULOASE

- documente de planificare –

La nivel judeţean

Planurile de urgenţă externă Sunt elaborate de către serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă în scopul planificării

activităţilor şi resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă generate de riscurile identificate pe amplasamentele tip Seveso, în vederea protecţiei populaţiei posibil afectate prin măsuri adecvate (alarmare/avertizare, adăpostire, evacuare, etc.). Planul de urgenţă externă cuprinde informaţii privind:

- descrierea generală a amplasamentului pentru care este întocmit ;

- descrierea fenomenelor periculoase, a efectelor şi razelor de manifestare ;

- zona de aplicabilitate a planului ;

Participarea la intervenţie a forţelor de sprijin (poliţie, jandarmerie, ambulanţa, etc.) este reglementată prin Hotărârea nr. 557 din 2016 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, iar gestionarea situaţiilor de urgenţă, generate de diverse tipuri de riscuri, se face conform Ordonanţei de urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Dacă situaţia o impune, se declanşează simultan şi alte planuri operative (Plan judeţean de evacuare, Planul roşu).




PRAHOVA





Pagina 10 din 13

Sinopticul misiunilor desfăşurate de către forţele de sprijin şi operatorii economici implicaţi

Op

erator

econo

mic

Op

eratori

econo

mici v

ecini

ISU

IJJ

IJP P

H

UP

U

DS

P

AP

M

Prefectu

ra

Hid

ro P

H

Ap

a No

va

Electrica

Eon

Gaz

CL

SU

din

:

Lo

calităţile posib

il

a fi afectate

Po

sturi rad

io

Po

sturi telev

iziun

e

Serv

iciul d

e presă

al Prefectu

rii

notificare *

înştiinţare * *

Prevenirea şi

informarea populaţiei *

* * * * * * *

Alarmarea

populaţiei* * * *

Întreruperea utilităţilor * * * * * *

Identificarea/cercetarea zonelor

afectate * * * * * * *

Izolarea

perimetrului

PUE** *

Conducerea

intervenţiiei *

Limitare efecte * * * *

Organizare Punct de Comandă

Avansat *

Organizarea CJCCI * *

Instalare punct

mobil acordare

prim ajutor * * *

Trierea şi transportul

victimelor * * *

Evacuarea populaţiei *** * * * *

Menţinerea ordinii publice * *

Securitatea şi paza zonelor evacuate * *

Securitatea şi paza

perimetrului

taberelor de sinistraţi

* *

Monitorizare

postaccident * * * * * *




PRAHOVA





Pagina 11 din 13

La nivel de comunitate locală Sunt întocmite planuri de analiză şi acoperire a riscurilor.

Riscurile (tehnologice, naturale) sunt identificate şi pentru fiecare tip se adoptă măsuri de

prevenire/reducere a vulnerabilităţii ; elementele analizei de risc, măsurile de protecţie civilă sunt incluse în Planul de analiză şi acoperire a riscurilor întocmit obligatoriu de fiecare localitate conform unei metodologii stabilită prin lege.

La nivel de amplasament cu risc de accident major In cazul iminenţei sau producerii unui accident major, operatorul economic pune în aplicare Planul

de urgenţă internă. Planul de urgenţă internă are rolul de a stabili activităţile necesare pentru gestionarea unui

asemenea eveniment, cu scopul de a limita consecinţele acestuia şi de a repune instalaţiile în stare de funcţionare.

Documentul este întocmit de către operatorul economic, apoi transmis către inspectoratul pentru situaţii de urgenţă spre avizare.

În baza acestui plan operatorul economic trebuie să-şi dimensioneze baza materială pentru răspuns la incendii/explozii/accident chimic funcţie de fenomenele periculoase şi amploarea acestora, analizate în studiul de risc.

Prin acest document se asigură şi legătura cu Planul de urgenţă externă, stabilind care transmite, conform unei proceduri stabilite prin lege, a notificării de incident/accident major către instituţiile abilitate (ISU, APM, GNM).

La nivel individual În scopul evitării panicii în cazul producerii unui accident industrial, în plan familial se recomandă

adoptarea unor măsuri preventive de natură să asigure siguranţa persoanelor până la sosirea ajutorului specializat. Pentru a face faţă unei situaţii de urgenţă, ca recomandări generale:

n-ar trebui să lipsească din casă « kit-ul/rucsacul de urgenţă » compus din : radio cu baterii de schimb, lanternă, apă, medicamente uzuale, documente importante, haine de schimb ; ar trebui identificate şi cunoscute locurile sigure de adăpostire în siguranţă în locuinţă şi pe itinerariile personale cele mai frecvente, semnificaţia semnalelor de alarmare. Informaţii şi recomandări pentru populaţie în acest sens se găsesc pe site-urile operatorilor

economici cu risc de accident major menţionaţi anterior şi pe site – urile IGSU şi ale unităţilor subordonate.

Măsuri de protecţie civilă Alarmarea În caz de accident major, populaţia este alarmată prin intermediul semnalului naţional de «alarmă

la dezastre» difuzat prin intermediul centralelor electrice de alarmare situate pe amplasamentul operatorilor economici cu risc de accident major sau prin mesaje preînregistrate transmise prin intermediul centralelor electronice .




PRAHOVA





Pagina 12 din 13

Semnificaţia semnalelor de alarmare : 1. Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete (impulsuri) a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele. 2. Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele. 3. Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete (impulsuri) a 32 secunde fiecare cu pauză de 12 secunde între ele. 4. Semnalul ÎNCETARE ALARMĂ se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute.

Evacuarea şi adăpostirea Aceste măsuri sunt planificate la nivel judeţean şi local (responsabilităţi, atribuţii, logistică)

pentru populaţia care locuieşte sau este în tranzit în zone unde siguranţa persoanelor ar putea fi afectată de efectele unui accident major.

10. RECOMANDĂRI PENTRU SECURITATEA INDIVIDUALĂ

Prognozele pentru gestionarea urgenţelor au în vedere situaţiile/scenariile cele mai defavorabile,

identificate pe baza unor analize de risc cu diferite marje de eroare. În caz de manifestare a unui risc industrial, măsurile generale de protecţie se completează cu

câteva măsuri specifice :

a ) înainte de producerea unui eveniment Fiecare persoană trebuie să :

se informeze dacă există sau nu riscuri în zona unde locuieşte sau lucrează ;

să evalueze propria vulnerabilitate faţă de risc(distanţa, natura riscului) cunoaşterea semnalelor de alarmare ;

b) în timpul unui eveniment - dacă sunteţi martorul unui eveniment sunaţi la numărul unic de urgenţă 112 precizând, dacă este posibil, locul, natura(incendiu, explozie, nor toxic), număr de victime ; - dacă sunt victime, nu le deplasaţi (până la sosirea ajutorului medical), cu excepţia incendiilor ; - în cazul în care sunteţi în zona unei emisii toxice, părăsiţi zona urgent, perpendicular pe direcţia vântului şi găsiţi un loc unde să vă adăpostiţi ;

c) la terminarea evenimentului - dacă sunteţi într-o zonă adăpostită, nu părăsiţi locaţia până nu se difuzează la radio semnalul de încetare a alarmei . Publicul interesat poate consulta :

site – urile operatorilor economici surse de risc de accident major

(menţionaţi anterior) www.igsu.ro

www.isuprahova.ro sau poate solicita informaţii la sediul ISU Prahova din Ploieşti, str. Rudului, nr.

96, telefon/fax:0244 595366.

http://www.igsu.ro/

http://www.isuprahova.ro/




PRAHOVA





Pagina 13 din 13

11. RESTRICŢIONAREA CIRCULAŢIEI

Pentru asigurarea accesului autospecialelor de intervenţie spre amplasamentul afectat (adresa:

Ploieşti, str. Văleni, nr. 248) se restricţionează accesul celorlalte vehicule prin intermediul următoarelor

puncte de blocare a circulaţiei :

1. Intersecţie str.Văleni cu str.Găgeni;

2. Intersecţie str.24 Ianuarie cu str.Văleni;

3. Sens giratoriu DN 1B intrare dinspre Blejoi în Ploieşti.

Documents

OPERATORI ECONOMICI CU RISC DE ACCIDENT MAJOR ÎN CARE … SEVESO in judetul Prahova.pdf · accidente majore, în care sunt implicate substanţe periculoase, produse pe amplasamentul