Coleclie iriTiati de Gbeorybe Crdciun

Editor: Cilin Vlasie

Redactare: Cosmin Pe4aTehnoredactare: Adriana VlddescuDTP coperti: Ionug BrogtianuPrepress: Marius Badea

Design coperti: Jussi KarjalainenFotograft de Aki-Pekka Sinikoski

Descrierea CIP a Bibliotecii Na;ionale a RominieiLINDSTEDT,LAURA

Oneiron - Fantezie despre primele eecunde de dupimoarte / LawaUndstedt; tad. din lb. finlandezi gi note-deSigrid Ctasnean. - Pitegti: paralela 45,2016

ISBN 978_97 3_47 _2437 _4

I. Crasnean, Sigfld (trad)

821.517.1,1 1 -31 = 1 35. 1

Tradueerea acestei cdtAafost subvenionatl F Ide Finnish Literature Exchange €ILD i, i

Oneimr - Fantasia ktolenarytilkeisistci sekunneistaLaua Lindstedt

Origrnal text copyrigh t @Laatalindstedt, 201 5Original edition published by Teos publishers, 2015

Romanian edition published by agreement with Laua Lindstedtand Elina Ahlback Literary Agency, Helsinki, Finland

Copyright @ Edihffa Pantela45,2016, pentru ptezena ftaducere

Lnunn LnosrEDT

Oneiron

Fantezie despre pdmele

secunde de duPI moarte

Traducere din limba finlandezi gi note de

Sigrid Crasnean

Editura Paralela 45

CUPRINS

IDansuri macabrc f 8

Shlomith se pregdtegte s5-gi impfutigeascd cunogtinlele(a gasea oard,) / 74

Focul de tabd*td" / 23

Mici povegti in formi de ruloud cu scorligoard / 46

incepe una dintre cdlitorlt / 60

Uldke se joacd de-amoartea f 64

Scurti lecie despre respiralie / 83

Inim6, o, inimd! / 86

Povestea inimii / 91

Est6v6o Santoro vine in vtzitd / 707

Oneiron: pdma victimd / 112

Zece moive pentru care Nina ar fi fost o maminemaipomeniri" / 1'22

Apoi fu construiti casa / 134

Vitrina cu tdrie a Polinei / 155

Viaga experimentali a lui Shlomith / 186

IIGalben: cirligul ploii de lumini a compasiuni f 277

Tur.coaz: cind nimic nu este ceea ce Pare a fr / 282

Albastru electric: dacd uPutea muri de:ur,[, / 292

Rogu cinabru, puqpuriu, magenta: inima care a respins

arborii de eucalipt / 313

Albastru ca albastrul lecgie de iubke / 327

AIb: o noul petspectivi asupra iubirii divine / 338

Negru: calea de ieSke / 349

Dansuri macabre

Imaglneazd-gi cn egti pe jumltate oarbd.Dioptrii minusunsprezece. Imagjneazd-y camera intunecatd di la oftal_-"9g -.._T: i se examineazdveAerea.Te agezi pe un scaunconfortabil de piele gi te temi cl-;i vei pierde vederea pede-a-ntregul. Tl-ai pus u$or vectrea pereche de ochelaripe masi. Ramele de piastic, acum zece ani de un albastruelectric, sunt zgAriate. Ai iipit unul din brage cu bandd., ncolorat banda cu un marker albastru. An di an u prefiratsi vezi tot mai riu decdt sI afli cum stai de fapt cu vede-rea. Ai aiungat g6ndul mersului Ia oftalmolog precum aigiitot amdnd mersul la stomatolog. ii ."nogti gi p. ,..gtiu.Le miroase gura, o gtiu gi ei, de aceea vorbisc ,rrir.,aptoape, mormiind, uitindu-se in jos. Fac un pas inapoiatunci cdnd cineva se apropie prea mult. Iardgi ai amAnatsI-fl verifici vederea. De la un an ia alnrl te pori tot maistraniu, egti tot ma zdpdcitd,, asta e explica;ia ta. Imediatce apz;re silueta unui om la oizont, igi cobori ptivirea inpimAnt, ca sd fii siguri. prietenii igi fac jocul, spun: Iaripiepti cu capul in nori? Alo, e cineva acasi? igi fluturn mdnaprn faEa ochilor tdi, ca pi cAnd ar r;rxdga zilpada de peyalbiz. Tu. $zi gi le spui ce te preocupn di data asia,Bineingeles

9d minEr. C_el pugin un pic. tjai aetal imagl_

nare mai mult decdt ar fi necesar. Nu vrei si_Ei aduci ,-iiitcI adevlrul nu e in ceatd.,inintuneric ai bijtAiaH, ci de oclaritate lngrozitoarl.-Nu wei si recunogti ci ei te vid petine, dar tu nu vezi, nu acurn, poate cd nu vei mai vedeaniciodatl. Egti inspiimh,ntatd.. Te temi cI se vor terminalentilele putemice, fundurile de borcan, lentilele cu minus.

foate 9a atmeazd si-i ofere un baston alb, ii vor recomanda

t11i:r-"" cAine drept glrid, ,r, c|ntar cu voce pentru baie,abgibildud pentru tastaturd,., Totugi, no te g6ndi la astfei

de lucrud acum. Concentreazd-te asupra camerei irtunecate

in care 1i se examineazd,vederea, cu o tabld ilbdt pe Pefe-tele luminat din spate. E tocmai genul acela de tabld de

modi veche pe care nu-l mai vezi nicdieri astdzi. Pe tabllsunt litere de E, care se deschid in patru direciii. Litere

pe care nu teugegti acum si le vezi'Oftalmologul incepe sd ingrdmideascd lentile pe dis-

pozitivul aiezat pe nasul tiu. Diopuii minus unsPrezece

gi vezi ca pri1r ochelarii tIi. In ceafd, cumva, cu chiu cu vai

te descurci. intrezdrelti literele de E doar de pe rdndul de

sus: deja ultima hterd a randului urmdtor ii face probleme.

Inima ta bate cu groazd., insi las-o sdbatd. Coflcenffe zd-Y

gAndurile asuPra acestui moment scurt, care ttece cdt uclipi, pentru cd tocmai acesta este momentul pe cate tJe-

buie sI poi sI Ei-l inchipui. Oftalmologul dand claritate

vederii tale, lentil5 cu lentili.Mutd-Ei privirea asupra literelor minuscule de jos, mici

ca nigte fumici. Lucrutile incep si se lntAmple atunci cAnd

incetezi sd te mai temi gi tagi timpul sd incetineasci. Numai ai nevoie de lentile, deoarece clantatea mult rAvniti e

atjnsi: micile creaturi au inceput sd se migte. Se agiti, re-murd gi tres r ca un fir de aSstneagrd' pe o podea ptea anratA.

Ca atunci cAnd erai micn. Ig aduci aminte? Te holbai lafirul de agd" atArnbnd pe spitarul scaunului, cu capul plinde sdnge, cu ochii grei. Atunci incepea garpele cel negru

sd danseze. Avea ritrnul sIu ptopriu, modelul se repeta fIrIgreg. Eta magaochilot, mag1a retinei.

Acum gezi pe un scaun comod, seducdtor de moale,,

unde senzagia de apisare dispare in final. Filmul ttmeazd'

sd inceapd, ecranul e plin de luminl deia inainte ca filmulsd ruleze. insl de data aceasta, pAnza nu e acoperitd doar

de lumini, deoarece s-a prins nigte praf in proiector. Nigte

sbame care ibreazd din cawza ventilatorului. Le numeri

pe mlsuri ce-i trece ti-p"I. Suflt $ase bucdi. Pdr de pe

mAinile operatorului? Pnr de pe dosul palmei sd fie? Totugi,

nu te gAndi labdfuay acum. Privegte fix lapirnza albi stri-lucitoare gi la cele gase scame de acolo' S-au leginat sufi-

cient de aproape, gi e plauzibil: sunt ni$e femei. Nu mai sunt

nigte scame, in afard de una dintre ele, cea din mifloc, ea e

*v

^S\)

Shlomith se pregeteEte s6-giimpdrtf,qeascd cunostinlele(a gasea oar6;

Ukike a sosit ultima. DupI cum e de agteptat, era go-

cad de ceea ce tocmai i se intAmplase, chiar dacl fusese

extrem de plicut, sau poate cI tocmai de aceea. Fusese mai

plicut decAt ce-i flcuse vreodati orice alt om, Hanno nufusese in stare de asta, Hanno era Hanno. $i acum aceastd

femeie inftordtoalt o flcuse. Pe neagteptate, cu fo$a, cu

alutorul unui grup, gi totupi experienga nu a fost citugi de

pu;in neplicuti. Astfel de lucruri se Pot intAmpla in vis,visele se pot sfArpi cu o orgie, cu impetechete nesdbuitd

intre stijni. InsI acum nu e noaPte, nici Ukike nu doarme.

ingelege asta, de-abia acum. Se uiti consternati la frecaLe

femeie care gede in jurul ei, agteaptd., deschide gura, o in-chide la loc. Iar cAnd nimeni nu gdsepte de cuviinp sd facd'

ceva, nici mdcar un gest, cAnd nimeni nu crede ci e nece-

sar si scuipe vreun cuvAnt cit de mic, atunci vin senti-mefltele. Furia e cea dintAi.

Ukike se ridicl in fund 9i igi dn h o parte plrul uscat

de pe frunte. Expresia arogantd precum a Cleopatrei iiimpietregte chipul: bi,rbia ridicatd gi buzele sffAnse cu as-

prime, ndtie larg des chise, o infldcdrare demonici in ochi.

$i din cauzi cd U*kike e pe punctul de a izbucni, guieri

S cbei$e! adresAndu-se tuturor, S chei$e! adresAndu-se in special

monstruozittr$ aceleia care std cu picioarele incrucigate

in faga sa. Femeia o privegte cu blAndege, iar Ukike se hol-beazdinapoi. A fost pdngprttd,, asta inlelege. Se simte ca o

proasti, pur gi simplu o idioati. La natba cu orgia * se in-timpld de toate cAnd egti suficient de silbatic gi ea este, iarin bund companie gi beati e nemaipomenit de in&dzneaEi',

gata sd. facd aptoape orice. La natba cu locul gi cu femeile;asta-i ceva treabd, de genul qes wide shut, poate ce.ra pra-furi, poate o cameri ascunsi pentru K-18. insi au fXcut-osd pldngi gi asta nu are de gdnd si le-o ierte. A fost pusisi-gi spund numele, vAtsta, aproape pi adresa de acasd,degi acasl nu vrea niciodati si mai meargd.. Scbei$e!guieriiar, de-abia auzindu-se, gi continui si se holbeze cu infu-murare. Nu ipi va cobori prima privirea. Nu va pierde acest

io..Femeia cea slabi a vdztfi aceastd. confuzie de multe

ori deia. De cinci ori. Mai intbi a fost ea, ea singurS, sin-gurd de tot. Apoi a venit gxiltva de Polina cu blana ei desamur gi cu o singuri cizmd, apoi imprevizibila RosaImaculada, nebuna de Rosa, se putea gi fXrI. Apoi apdrumica Nina din Marsilia, cu burta-n sus, apoi Wlbgis dinZwot7e, Olanda, roasi de cancer, apoi mindra Maimunadin Dakar, iat in cele din urmi, frumoasa Ulrike din ora-gul natal al lui Mozart. Mdnioasa, frumoasa Uldke. Ceamat tindrd dintre toate. La fel de inocenti precum obig-nuiesc si fie ultimele sosite. Femeia slabi se holbeazd.lachipul fetei. lncearci sX-gi intipireasci imaginea in memorie:bdrbia ridicati, expresia durd forgatd, privirea care tocmaiacum ii cedeazd.. Ochii strdlucitori, albastru-violet ai feteiincep si priveasci prudent dincolo de ea, se lovesc de alb,cate e peste tot, unde nu e nimic. I se citegte ingrl)otareain ochi.

Femeia shbd, a vdzut asta. De multe ori a fost nevoitisi votbeasci, insd de ce nu?, vorbegte, vorbepte aproapecu pldcere. in acelapi ti*p ipi vorbegte pi siegi, iarlgi gi iarigipovestegte cum stau lucrurile, poveste$te pe cit de binepoate. Atunci to te tac, asculti. Atunci toate aud incd. o datd.

unde sunt, poate, acum. E important si audi. Aga cumpentru unii e important si meargi la implrtlganie sau pefltrualgii se-gi aprindi un trabuc dupl masi, sau sd-pi facd, odad.pe siptimAnd manichiura, pedichiura sau s5-pi i*p-g,zilnic cuticulele cu be;igoate,Ia fel de compulsiv, cine gtie,

poate puin mai dureros, insi. cu sigurangd plicut, da, ea

poveste$te. Povestegte cu deosebitl inc6ntare!

*

s\J

t5

\s)

*

NN

\q

Femeia slabi igi aduce aminte cum a fost si se tre-

zeascd aici. Sn-gi deschidi ochii, si se ridice, si pipiie nein-

crezdtoare platforma alb . SI fie pdmdng zdpadd' inghegatn?

Nu e frig nu e nici cald. Plastic? Latex? Beton vopsit? Nu emoale, nici tate. S-a ridicat in picioare, se simgea minunat,

goalS pi amorytd, intr-un sens bun: durerea care fi sfrede-

Iea burta gi amegeala niucitoare displruseri pe de-a-ntregul.

Bineinqeles ci ajunsese sI se impace de minune cu durerile

gi ameEelile, doar era profesionistd intt-ale durerii, era o

atttstd a foamei. ,,Nu, nu gi incd o datd. nu": aceasta fusese

pdrerea doctorilor despre ultimul ei proiect. Desigur ci insecret, igi doreau ca ea sd. poatd continua pAni la sfArgit.

Atvrca sd vadd, chiat dacd nu ar fi fecurioscut asta, cum

organismul gi mintea ar funcEiona intr-o situaqie extremd

mai mult sau mai pulin controlatd. Din cauzapoziyei tre-

buiseri sd, o averizeze, aproaPe si o intimideze, de dra-

gul meseriei nu putuserd mai mult decit sI ceard sI fieintrerupt ,,testul", sI puni ,,punct" experimentului indo-ielrric. Nu era pflm^ oari cAnd o certau, dar in acelagi ti-po priveau cu tespect amestecat ca groazd".

A inceput intr-o maghernigl de pe Cattoll Street. Dela privirea mamei. De acolo a inceput. Insd faptul cd" afiaei incepuse sd stirneasci interesul gtiinjific,

^sta er ceY^

nou, asta o motiva si continue. Misurile care duceau la sci-

derea in greutate fuseseri determinate ca la yoghinii ascei.

Din cAnd in c6nd o impingeau intr-o^transi, nt eale addu'

gase cu nesibuingi mai multe rotiri. In ultima zi a experi-

mentului, cu cAteva ore inainte de a plgi pe sceni, biuse

multe cegti de ceai ayrrvedic cildu6 ,,Pacea inteitoatd".

Mintea ei se totea ca dervigii, roatd", roatd, roatd, ea se legina

cu ochii inchipi in bgcltiria rezervatd. pentru personalul

Muzeului Evreiesc, gnand in mAni o hArtie pe care i$i i--pdmase prezent^tez- pe cafe avea curAnd si o citeasci inauditodul muzeului. Fusese inllEitor, gi in acelagi timp ins-

piimAntdtor de fragil. Temporar. Omul, ticimdcar ea, nuputea trli la nesfirgit numai cu adrenalini, durere gi ame-

geild..

I6

Se obignuise cu dansurile dervigilor cu mult ti-p it,urmd. Odati se invdrtea cu un prieten prin Coney Islandl,in Astroland, care abia se deschises e, ea pica de foame, se

diduse de multe ori in Ciclon,iar seata patul se rotea 9ise clitina odatl ce inchidea ochii. Era a cincea sdptimdnidedicati pietderii in greutate gi prima seard cind injele-sese in final: aceastirdaie, gi doar aceasti,relalie, erapeiarj,.Foamea, iubirea mea. Ficuserd sub pdturd, o irjelegere se-

cret5: eu mdbazez pe tine, tt tebazezi pe mine, eu n-o sd

minAnc si te alung, nici tu si nu incetezisd.te lupgt aldturide mine.

Sigur, avusese nigte mici sclpiti. La cetemonia BarMitzvah a virului devorase pe furig doadzeci de biscuigicu marEipan. Foamea s-a supirat crunt gi a ameningat sio pirlseasci pentru totdeauna, dar ea gi-a cerut scuze gi a

vomitat. De data aceea, foamea fu induplecatd.Avea gaptesprezece ani cdnd a primit cheile de la

prima sa casI. Degi camera erain apartamentul pirin$lotei, putea sd facd" ce voia acolo, iar astz i ingrozea. A ftcut,desigur, cdteva experimente. Cu ajutorul unei sedngi pentruinsulind gi-a infectat Smimoff in coapsd impteund cu prie-tenul ei, A fumat ocazional cu nigte amici. A tras de cdteva

ori cu calm. lnsd foamea era cea mai importartd., cea matpreEioasd. Se lupta cu ea precum un prieten de incredete,impotriva dugmanilor, pAni cAnd ea a fdcut prostia viegiiei gi a tridat-o. Din cauzaun''ibdrbat.

Femeia cea slabi gtia cd-gi tdscumpirase gregeala tine-reasci de multe ori deja. Foamea se intorsese iardsi la ea

dupd rundele de negociere, insd totu$i era cumva l-5sitd,,

cumva - ^ve^ termeni gi condiEii. Pdrea sd ceari mereu

mai mulq cinci morcovi bio pe siptimAnd era o reahzare

banald pentru ea, nu tu mulgumid, flu tu euforie. Nici sinu mai vorbim de totirile dervigilor - foarnea era mici pre-curn un poricel. tn cele din urmd, se sdtumse. Prea bine!A incheiat o noul ingelegere, a promis sd meargi mai de-

p^tte ca niciodati, mai departe decAt oricine altcineva, atdttimp cdt avea caLe de intoarcere. Si fie potrivit de slabi

S

A

17

I Cunoscut parc de disuacqii in New York

tu*

\N

\s$

pimd,la sfirgitul vieqii ei, la limita fermecitoare dintre sdnd-

tate gi boalI. E in reguli aga? $i astfel au fhcut o noui in-gelegere.

Apoi s-a int6mplat ceva. Ceaa a preluat ft6iele, a decis

pefltru ea, frrd sI ii cearl permisiunea, si ducl experimen-tr.rl la bun sfArgit. A fost afi)flcatd, aici, in albul pur, fdrd. sd,

primeasci vreun manual de instrucEiuni. Totul era altfel.Foamea dispdruse gi ea frrd, trmd, atdt de depate, inc6trrjcimdcar nu observase sd-i ducl dorul.

Dacd. s-ar fi gAndit sd-gr anahzeze situaia dupi primulpoc, cine gtie, poate cd, ar fi, ajuns Ia g d"l pe care avea si-lr";.bd, mu tdrzitt, mai incolo, sd-i povesteasci Polinei, cateigi fXcuse apariya acolo complet uluiti gi gata sn phngn. iizisese Polinei cam a$a ceva: ,,Mai intai mi s-a pimt cI dot-misem cel mai bun somn di"

"iuP mea, un somn addnc,

frrd vise". $i apoi: ,,tncehrl cu incetul m-am simit tot maiugoari, durerea permaneflti de burtl displruse gi nu fu-sese inlocuitd, de alta; parcd. eram in al gaptelea cer". lnsiatunci cdnd egti singurl cuc intr-un astfel de loc, fXrI vreunalt suflet viu, atunci nu gindegti astfel? Observi ci dure-rea gi starea de riu au dispdrut numai dupi ce mintea-;ipanrcatd, a sucit gi pe-o parte gi pe alta vreo doui-trciva-riaflte, fundituri, iarigi gi iarngi gi iarngi.

"teorta numdrul 1: E oarbi? Primul gind pe carc l-aavut dupi ce a deschis ochii era de inqeles. Albul de peste

tot e egal cu boala, egall cu orbirea, egaii cu concluzia,,decia$a suflt pedepsiti". Nici micar nu e o teorie prea nebu-neascd, de fapt existi boli ale ciror prim simptom traumadc

poate si fie dispariEia brusci a vederii (de exemplu, arterita

teruporald, care le aferteazd de obicei pe femeile mai in v6rsti).

A respins insd repede teoria orbirii, deoarece s-a gAn-

dit si se uite la sine,.rmai intAi la m6ini, gi iat6-ie cd. eraw

acolo. lncheietura subEite se zdtea de sub mdneca neagd.

a caftanului, venele dosului palmelor stdluceau mai albastre

ca niciodati. Degete lungr gi delicate, unghii mari gi rogii,articulagiile ca nigte bijuterii, oasele degetelor precum unbox. Se chinui si se ridice pe picioarele eicrdcdnate gi subgrica nigte bege. Abia daci se cldand, gi dintr-o migcare era sus.

I8

Teoria numirul Z:Bra intr-un soi de casi. La urmaurmei, trebuia si fie undeva o stpnfaEd care sd dezvXluie

acopedgul clddirii, al unui cob s",, al unei sfere. in acest

caz, incepu sI se infi.rrie. Chiar eiii. frcuserd aga ceva! Nu /a

ajunsese cI ea se organizase, cdinea cont de tot ce blgapi scotea din ea cu mafe exactitate. Cd anniase, desigur,

si primeascl ingriiiti apoi gi cd. avea planuri in caz de ur-genEI. Nimic nu era lavoia int6mpl5rii. Nu o diduse inbard. insi ei o ingficaserl gi o inchiseseri aga..., unde?

incercd sd, facd. pagi, insd nu ajunse nicdieri, picioa-rele i se mipcau, dar era imposibil sd spunl dacd mergea

undeva. Se aruncd pe burti gi simg o ugoarl oscilaie in sto-

mac, nu simi impactul, nici durerea. lncd" nu vedea nimic,nici mdcat un singur punct. Se uiti atent, incerci si caute

camerele ascunse, senzorii de migcare, ceva intunecat care

si capete formi pe fundal. Trebuie cd cineva o urmdrea.

Se putea intAmpla al ceva, era apro pe de agteptag auzise

zvonuri despre asta: rdpire gtiinificn.Iat-o, teoria numdrul 3, in mod natuta)., un salt logic

de la teoria numdrul 2. tn vtemurile acestea, infotmaEiile

privitoare la comPortamentul oamenilot erau mai nece-

sare ca niciodatn. Informaqii adevdrate, crude, cate nu Puteaufi adunate intocmai conform standardelor. Iar ea fusese

ginta unor interese maiore. Pur gi simplu voiau si gtie maimult. Cum va supravieEui? Cum supravieguise pAni acum?

$i mai presus de toate: culn va supraviegui acum, in condificontrolate? Care era secfetul ei?

Triumfltoare, igi infipse degetul in pdrul vAlvoi. Eraconvinsi cd" avea sd" facd o descoperire. Senzorii. Sipi mai

addtc, trase de riddcinile cirlionlilor, unghiile i zgdria:u

pielea capului. Senzori, senzori. Mdcat unul. C6t de mic. SIfie ista? Coajd,. Un microcip. Implantat adAnc. Aluni;n. Omicd rand. Psoriazis. Nu! Un dispozitiv. Tehnologie pe

bune. Cea mai recentl, aptoaPe invizibiln. Acum e testatd

pentru pr:tma datd,.- tgi smulse pinrl. Se dezbricd. ttttorrt. hainele pe dos

gi le cerceti amlnunit, le irtoarse pe faP gi le cercetl iarlgila fel de atent Fdcea lucruri cate ar fi pir:rrt stranii $i Poatechiar obscene dacd cineva s-ar fi uitat; o comparaie cu

sIs\J

t9