Oftalmologie - Medical Market

Revista profesioniștilor din Sănătate 2016 H2Oftalmologie Oftalmologie

Conf. Dr. Mircea Filip

Preşedintele Societăţii Române de Oftalmologie

Conf. Dr. Călin Tătaru

Preşedintele Societății Romane de Cataracta şi Chirurgie Refractivă

Dr. Teodor Tomi

Clinica Ophtalens T, Cluj Napoca

Dr. Luminița Teodorescu

OFTALMIX SOP Clinică oftalmologică, Bucureşti

Dr. Daniela Cioplean

Medic Primar Oftalmolog

Publicaţie adresată cadrelor medicale

Soluția inteligentă pentru corectareadisparităţii de fixare

Hoya EyeGenius reprezintă un sistem de examinare completă a vederii binoculare validat clinic, aceasta încorporează o metodă nouă, unică pentru detectarea disparităţii de fixare. Este cea mai rapidă si mai completa soluţie de pe piaţă în acest moment, oferind procedura ideală în mai puţin de zece minute. Sistemul este susţinut de o gamă de produse avansate pentru corectarea disparităţii de fixare având cele mai mari rate de adaptare. Cu ajutorul acestui dispozitiv vă poziţionaţi ca un specialist de refracţie și îmbunătăţiti experienţa de vânzare a clienţilor prin intermediul unei proceduri unice, interactive.

Viitorulexaminăriioculare

Citeşte revista în format digital

Editor: Fin Watch SRLCalea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 60, et. 1, cam. 19 Tel: 021.321.61.23e-mail: [email protected]

“O mai bună deschidere către membrii SRO pentru a veni în întâmpinarea nevoilor acestora”Interviu cu Conf. Dr. MIRCEA FILIP, Preşedintele

Societăţii Române de Oftalmologie6

Abordarea chirurgicală a laxității zonulare - de la complex la simplu 10

Amblioplia 14Un caz de neuropatie optică cu rezolvare spectaculoasă

prin colaborare interdisciplinară 16Ce este degenerescenţa maculară? 22PRK versus LASIK. Remisie în timp 24

Lentilele de contact Bioinfinity încep să fie folosite din ce în ce mai frecvent de medicii oftalmologi 37

Tratamentul modern al ambiopliei 42Cum definim succesul în terapia oftalmopediatrică? 44

Strabismul normosenzorial tardiv 47România stă foarte bine la servicii oftalmologice în privat 50

Esotropia acomodativă cu raport AC/A crescut 52Avantajele tehnologiei Femtolaser

în cazuri dificile de cataractă 56Evaluarea sugarului şi copilului cu nistagmus 58

www.revistamedicalmarket.ro

ISSN 2285 - 6501

4

Sumar

20

16

CONFERINŢA SOCIETĂŢII ROMÂNE

DE CHIRURGIE OCULO PLASTICĂ (SRCOP),

BUCUREŞTI 19-20 NOIEMBRIE 2016

CONGRESUL SOCIETĂŢII ROMÂNE DE GLAUCOM,

23-25 MARTIE 2017, POIANA BRAŞOV, HOTEL ALPIN

AL X-LEA CONGRES REGIONAL DE OFTALMOLOGIE

CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ,

20-22 APRILIE 2017, TIMIŞOARA

Oftalmologie

Ø 6.0 mm

0°

Ø13.0 mm

CE 0434

• Cristaline artificiale, substanţe vâscoelastice, instrumentar chirurgical şi consumabile chirurgicale

Domneşti Business Park, Str.Tudor Vladimirescu, nr. 393, Loc. Domneşti, Ilfov,

Telefon: 0736.644.033, Fax: 0372.876.722, E-mail: [email protected]

Interviu

„O mai bună deschidere către membrii SRO pentru a veni în

întâmpinarea nevoilor acestora”

Declară că a oferit în timpul mandatului său dl. Conf. Dr. Mircea Filip, Preşedintele Societăţii Române de Oftalmologie

Cu ocazia celei de-a 15-a ediţii a Con-gresului Naţional de Oftalmologie se vor reuni la Sinaia pentru 3 zile de dezbateri medici de specialitate dar şi rezidenţi din toată ţara. Câţi medici de specialitate apreciaţi că vor asis-ta la congres şi ce ne puteţi dezvălui din amploarea acestui eveniment? Ce Societăţi de Oftalmologie sau Foruri europene din străinătate îşi trimit re-prezentanţii la această manifestare? Ce ne puteţi spune despre sesiunile de operaţii live?

Evenimentul este ca de obicei, de am-ploare. Vor fi peste 800 oftalmologi şi încă 300 de reprezentanţi de firmă, invitaţi străini şi peste 25 firme de medicamente şi aparatură medicală. Participă oftalmo-logi din Austria, Germania, Grecia, Fran-ţa, Ungaria, Mexic, Costa Rica, Moldova.

Vor fi două sesiuni Live Surgery, cu referire la cristaline artificiale Premium şi aparatură modernă.Clinicile private din România din do-meniul oftalmologiei demonstrează că prin investiţii în echipamente la zi şi pregătirea continuă a medicilor pot ţine pasul cu ultimele evoluţii din do-meniul chirurgiei oftalmologice. Care ar fi operaţiile de ultimă oră care se fac acum şi în clinicile din România?

Încep cu un unicat în ţară: operaţia Smile care poate reduce 10 dioptrii de mi-opie şi, în plus, 5 de astigmatism miopic. Fără lipsă de modestie, trebuie să spun că se face de încă doi colegi doar la clinica la

care lucrez, iar laserul respectiv se găseşte doar aici.

Cristalinele multifocale încearcă să in-tre cât mai mult şi este mai uşor în clini-cile private pentru că nu sunt suportate de Casa de Asigurări.

De asemenea, se fac tehnici moderne de chirurgie refractivă, de ex. inele corneene şi tehnici moderne de transplant de cornee.

Tot de modernitate şi actualitate ţin tratamentele crosslinking în afecţiuni cor-neene.

Dar există mult loc de performanţă şi domenii de abordat.La cât apreciaţi că se poate ridica in-vestiţia într-o clinică de chirurgie of-talmologică pentru a ţine pasul cu ul-timele dotări ale acestor ani?

Depinde de multe: ce doreşi să faci, ce echipă ai etc. Este o suma în Euro cu mul-te zerouri, probabil peste 6!Care ar fi principalele realizări din timpul mandatului Dvs. la conduce-rea SRO?

O mai bună deschidere către membrii SRO pentru a veni în întâmpinarea nevo-ilor acestora, o mai bună comunicare în cadrul Consiliului de conducere care cu-prinde oftalmologi din toată ţara.

De asemenea, s-au stabilit relaţii cu or-ganizaţii internaționale, s-au achiziționat programe educaţionale online, dar şi cur-suri tipărite.

Revista Oftalmologia s-a transformat în Romanian Journal of Ophthalmology pentru a avea acreditări internaţionale,

necesare promovărilor profesionale.Consider că Societatea noastră este mai

vizibilă pe plan internaţional în prezent.La ce congrese şi manifestari ştiintifi-ce pe plan mondial consideraţi că se dă “ora exactă” privind progrese în Oftalmologia mondială? Medici oftal-mologi de elită din România sunt invi-tati la aceste Congrese de specialitate renumite ?

Congresul Academiei Americane de Oftalmologie, cel al Societăţii Europene de Oftalmologie şi al Societăţii Europe-ne de Cataractă şi Chirurgie Refractivă. Apoi, Societatea Germană de Oftalmolo-gie, cea Franceză şi cea Italiană.

6

Articole de specialitate


http://www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

La Congresul Academiei Americane de Cataractă şi Chirurgie Refractivă un tâ-năr coleg a fost panelist la o sesiune. Sunt colegi referenţi la reviste de specialitate.Ce recomandări aveţi pentru un tânăr rezident în Oftalmologie aflat la înce-put de drum? La stat sau la privat? Ro-mânia sau specializare în afară?

În primul rand, cât este rezident trebu-ie să fie preocupat de a avea un cât mai bun nivel profesional. Specializarea se poate face şi aici şi în afară. Oriunde e greu, ne-cesită efort. Trebuie să parcurgă diferite stagii,în diferile clinici pentru a vedea ce i se potriveşte ca preocupare. Din păcate, clinicile private nu sunt incluse în proce-sul educaţional, deşi au multe de spus. În România, poţi găsi loc de muncă, cu remu-neraţie nu întotdeauna suficientă, în afara e mai bine material,dar nu sunt câinii cu covrigi în coadă, adică sunt multe nemul-tumiri şi acolo. Nu toţi rezistă acolo şi se întorc. Sau stau o vreme şi se întorc.

Care ar fi cea mai complex intervenţie chirurgicală care s-a realizat în aceşti ultimi doi ani la clinica pe care aţi fon-dat-o, AMA OPTIMEX?

Toate operaţiile sunt mai uşoare sau mai grele, şi la noi se fac multe operaţii grele, refuzate în altă parte, dar când apare o complicaţie vine răspunsul pentru între-barea dvs., în sensul că trebuie să ştii să o depăşesti, deci devine complexă.Ce planuri de viitor aveţi atât în ceea ce priveste AMA OPTIMEX, cât şi acti-vitatea dusă în slujba SRO?

Dorim să ne perfecţionam permanent în domeniul oftalmologie în care activăm. Îmi face plăcere să lucrez în clinica noas-tră pentru că avem condiţii foarte bune şi ne străduim ca pacientul să fie cât mai în siguranţă şi cât mai respectat. Educaţia medicilor, a asistentelor, achizitionarea de aparatura de bună calitate, cadrul priete-nesc, colegial de muncă pentru toţi, atitu-dinea atentă şi binevoitoare faţă de pacien-

ti sunt elemente importante la care ţinem. În cadrul SRO, este o activitate de vo-

luntariat pentru că nu toată lumea este dispusă să cheltuiască timp şi energie în folosul mai mare sau mai mic al cuiva. Din respect pentru comunitatea în care ne-am dezvoltat, depunem acest efort toţi cei din Consiliu.Faceţi parte dintr-un club select al celor care au ultimul cuvânt în Oftal-mologia românească, a căror voce este ascultată în acest domeniu, şi nu numai în România. Ce credeţi că ar trebui să transmită mai întâi un „veteran” al Oftalmologiei româneşti celor care, inevitabil, vor prelua mâi-ne ştafeta? Aveţi de altfel un exemplu remarcabil în familie.

Să fie generos, adica să înveţe pe alţii, să muncească cu conştiiciozitate fără să se gândească la beneficii imediate şi să reali-zeze că întotdeauna lucrurile sunt perfec-tibile.


9


Oftalmologie

10



Abordarea chirurgicală a laxității zonulare - de la complex la simplu

Operația de cataractă reprezintă cea mai des efectuată intervenție chirurgicală oftalmologică. În cele mai multe dintre cazuri este vorba despre intervenții uzuale pentru cataracte legate de vârstă. Există situații particulare în care opacifierea cristalinului este asociată cu laxitate zonulară, precum: antecedente de traumatism ocular, sindrom Marfan, sindrom pseudoexfoliativ, miopiile mari şi sindromul Weil-Marche-sani(1,2). Pentru rezultate postoperatorii cât mai bune este imperios necesară rezolvarea acestei condiții.

Cel mai des folosite dispozitive de stabi-lizare a zonulei laxe sunt inelele de ten-sionare a sacului cristalinian (CTR- ca-puslar tension ring)(3), acestea au rolul

de a echilibra tensiunea zonulară la nivelul ecuatorului sacului cristalinian. CTR sunt fabricate din polimetilmetacrilat şi pot fi de mai multe tipuri: standard, modificate sau segmente(Fig. 1)(3,4).

Fig. 1(5) A. CTR standard B. CTR modificat C. Segment

Majoritatea cazurilor de zonulă laxă ne-cesită implantarea tipului standard. Tehnica clasică de implantare este complexă, nece-sită o serie de manevre ce pot fi dificil de efectuat, are o curbă de învățare prelungită şi creşte durata totală a intervenției. Pen-tru a încerca să se elimine din neajunsurile tehnicii clasice au fost concepute injectoare cu inele de tensionare a sacului cristalinian preîncărcate. Implantarea inelelor cu astfel de dispozitive este mult simplificată com-parativ cu tehnica clasică, însă nu lipsită de complicații. Înaintarea liberă a capătului distal al inelului în timpul implantării poate duce la ruperea sacului capsular sau a cap-sulorexisului, la apariția sau la extinderea zonulolizei şi uneori la încurcarea capătului liber în fornixul sacului cristalinian (6).

Anca Dogăroiu,

Călin Tătaru,

Silvia Prodescu

Din dorința de a asigure o poziţiona-re mai precisă, mai sigură şi mai rapidă a CTR si plecând de la un injector clasic, am inventat un dispozitiv special adaptat care să elimine complicațiile asociate manipu-lării libere a capătului distal în interiorul globului ocular.

La capătul liber al unui injector clasic de inele de tensionare a sacului cristalinian am ataşat o tija curbată din oțel inoxidabil cu lungimea de 3.33mm şi diametru de 0.45mm, cu segmentul liber formând un unghi de 40° cu axul tubului(Fig. 2). La 0.57mm de capătul distal al tijei şi perpen-dicular pe planul transvers care trece prin tijă şi tub este ataşat un element de ancora-re de forma unui mic braț din oțel inoxida-bil cu lungimea de 0.65mm şi diametru de 0.25mm, uşor înclinat către capătul distal al injectorului.

Fig. 2 – Capătul distal al injectorului inventat de noi. (A) Vedere de sus, (B) vedere din lateral, (C) Vedere oblică

Tehnica chirurgicală1. Realizăm paşii inițiali comuni tuturor

tipurilor de operație de cataractă şi după facoemulsificare umplem globul ocular cu substanțe viscoelastice.

2. După scoaterea inelului din suportul său cu ajutorul unei pense atraumatice acționăm pistonul injectorului făcând posibilă astfel scoaterea cârligului din interiorul tubului injectorului.

3. Fixăm una din urechiuşe în acest cârlig şi apoi eliberăm pistonul injectorului de-

terminând astfel aluncarea inelului în injector până când rămâne vizibilă doar cea de-a doua urechiuşă (Fig. 3).

Fig. 3 Fixarea primei urechiuşe a CTR de cârligul din interiorul tubului injectorului.

4. Fixăm şi cea de-a doua urechiuşă cu ajutorul unei pense atraumatice de brațul ataşat tubului injectorului (Fig. 4).

Fig. 4 Introducerea inelului în injector până la nivelul celei de-a doua urechiușe care este apoi fixată de brațul

de ancorare atașat tubului injectorului.

5. Prin incizia principală, care trebuie sa fie de aproximativ 2.4mm, introducem capătul injectorului îndreptat spre sa-cul capsular.

6. Apăsăm cu atenție pistonul injec-torului astfel încât inelul iese uşor din interiorul lui formând o buclă ce se extinde progresiv într-o manieră circulară,având punct fix pe urechiuşa

fixată pe brațul de ancorare (Fig. 5).Fig. 5 Bucla formată de inel în urma apăsării pistonului în

totalitate cu vizualizarea celor doua urechiușe fixate una de cârligul din tubul injectorului și una de brațul de ancorare.


12



7. La capătul cursei pistonului vor fi vi-zibile ambele urechiuşe ale inelului fixate una în brațul de ancorare şi cea-laltă în cârligul din interiorul tubului, în această etapă se introduce printr-un side port un al doilea instrument (spa-tulă, pensă de capsulorexis) pentru a elibera cele două urechiuşe şi apoi in-jectorul este retras din ochi.Spre deosebire de metodele clasice de

injectare unde capătul liber exercită un efect disruptiv asupra fibrelor zonulare la pasajul în interiorul sacului capsular, in-jectorul inventat de noi elimină acest in-convenient prin extinderea circulară, con-

Corina Ioan

“Fiind conștient de potențialul și abilitățile sale, un om poate construi o lume mai bună.” Dalai Lama

Clinica Alcor este un centru of-talmologic specializat şi dedicat excelenței în oftalmologie.Dorind să strălucească în constelația clinicilor de oftalmologie, vă pune la dispoziție o echipă de profesionişti şi aparatură de ultimă generație astfel încât şi ob-servarea stelei Alcor lângă Mizar să devină posibilă.

Clinica Alcor = Excelență - Tradiție - Eleganță – Respect

Cu o activitate medicală în domeniul oftalmologiei din 1994, Dr. Călin Tătaru, Președintele Societății Ro-mâne de Cataractă și Chirurgie Re-

fractivă, are ca per-manentă preocupare dezvoltarea în acest domeniu prin partici-parea activă la con-grese, cu numeroase lucrări ştiințifice, pu-blicarea de cărți de specialitate, activita-

tea didactică, precum şi cea de coordonator de studii clinice. De asemenea contribuie la dezvoltarea acestui domeniu prin descope-

trolată a buclei, cu capătul liber al inelului fixat în brațul de ancorare .

Acest dispozitiv a fost folosit la injec-tarea CTR standard pentru stabilizarea zonulei laxa la un număr de 60 de pacienți cu cataractă. Folosirea injectorului îmbunătățit de noi s-a remarcat prin scur-tarea timpului şi a complexității injectării, precum şi a lipsei incidentelor intraopera-torii la toate cazurile.

Referinţe1. American Academy of Ophthalmology. Lens and Ca-taract: Section11, 2011-2012. San Francisco: American Academy of Ophthalmology;2011.

2. Steinert RF. Cataract Surgery, 3rd ed. Philadelphia: Sa-unders Elsevier;2010.3. Andrikopoulos GK, Gartaganis SP. Pseudoexfoliation and cataract.In: Zaidi FH, ed. Cataract Surgery. Rijeka, Cro-atia: InTech; 2013:353-70.4. Hart JC. Zonular Instability and Endocapsular Tension Rings Zonular instability and endocapsular tension rings. In: Henderson BA, ed. Essential Cataract Surgery, 1st ed. Thorofare, NJ: Slack Incorporated; 2007.5. Naqi B, Tam DY, Teichman JC, Ahmed IK. The Role of Cap-sular Tension Devices in Phaco.Adding safety and stability when zonular weakness is pre-sent. Ophthalmology Management, 20086. Chéour M, Mazlout H, Marrakchi A, et al. CTRs: Indi-cations and Complications. Cataract Refract Surg Today Europe, 2011; 69-70.

rirea unor soluții inovatoare, cum ar fi bre-vetul de invenție obținut pentru utilizarea de polietilen tereftalat în chirurgia oculară şi a injectorului modificat pentru inserția inelului de tensionare a sacului cristalinian, folosit în chirurgia cataractei.

Echipa de profesionişti Alcor, con-dusă de Dr. Călin Tătaru practică o me-dicină modernă şi inovatoare, având în

Alcon WaveLight® Refractive Suite

componență medici de înaltă calificare profesională, cu experiență de peste două decenii, care se remarcă prin competență şi atitudine dedicată.

Din dorința de a realiza acte medicale de înalt profesionalism în clinică folosim aparatură medicală de ultimă generație, cele mai importante fiind: pentru operația de cataractă cel mai modern aparat de facoemulsificare cu tehnologie nouă şi inovatoare permițând operații mult mai sigure şi mai predictibile cu rezultate vi-zuale de excepție - Centurion® vision System, alături de cel mai nou microscop operator LuxOR şi ORA System Tech-nology, care permite măsurători în timp real în timpul intervenției chirurgicale, oferind informații specifice necesare opti-mizării rezultatului postoperator. În ceea ce priveşte chirurgia refractivă, în clinica noastră se foloseşte suita refractivă Al-con WaveLight. Este singurul sistem ce foloseşte ca parte de tratament Wavefront Optimized ablation profiles,permițând reducerea aberațiilor de sfericitate, îmbunătățirea vederii nocturne şi tehno-logia Perfect Pulse, asigurându-se astfel un rezultat precis şi sigur.

www.clinicaalcor.ro

www.facebook.com/ClinicaAlcorB-dul Unirii 71, Sector 3, București 030836

Clinica Alcor, clinica soluțiilor refractive

Microscop operator LuxOR și Centurion® vision System


HumanOptics România SRLStr. Drumul Taberei nr. 2

Bl. H, Sc. A, Ap. 1, Sector 6București, ROMÂNIA

Tel: [email protected]

www.humanoptics.ro

14



AmbiopliaAmbliopia (funcţională) sau „ochiul leneş“ reprezintă scăderea acuităţii vizuale la un singur ochi (mai rar la ambii ochi) în urma unei dereglări a vederii binoculare şi/sau deprivării vizuale, fără existenţa unei leziuni organice – o afecţiune a retinei sau a nervului optic.

Dr. Adina Grigorescu medic specialist oftalmolog

Clinica de Oftalmologie OFTAPRO

Ambliopia poate apărea de la naştere până pe la 6-7 ani, când are loc maturarea com-pletă a sistemului vizual.

Este cu atât mai gravă cu cât apare la o vârstă mai mică, deoarece afec-tează dezvoltarea vederii binocula-re (capacitatea de a vedea cu ambii ochi o singură imagine).

Întrucât copilul cu ambliopie nu realizează că are vederea mai scăzută la un ochi, deoarece el vede bine cu am-bii ochi deschişi, creierul are tendinţa de a ignora (de a suprima) imaginea neclară de la ochiul cu probleme, in-stalându-se astfel rapid ambliopia.

Cele mai frecvente situaţii în care apare ambliopia funcţională sunt strabismul şi anizometropia (diferenţa de dioptrii între ochi).

Ambliopia din strabism (ambli-opia strabică) apare din cauza su-presiei imaginii de la ochiul deviat, cu scopul evitării diplopiei. În caz de anizometropie, când copilul se naşte cu o diferenţă de dioptrii între ochi, în lipsa ochelarilor corespun-zători, ochiul cu dioptria mai mare, care vede mai neclar, nu este folosit şi se leneveşte, devine ambliop.

Dacă există defecte de dioptrii mari, bilaterale, necorectate (cel mai frecvent în hipermetropiile mari), ambliopia se poate instala şi bilateral.

Ambliopia mai poate apărea şi din cauza lipsei stimulării vizua-le timp îndelungat, aşa cum se în-tâmplă în cataractă, în afecţiuni ale corneei sau în ptoza palpebrală uni-

laterală totală. Fără un tratament precoce la ochiul afectat este posibil ca vederea normală să nu mai poată fi recuperată.

Ambliopia funcţională are şanse de vindecare dacă este diagnostica-tă şi tratată cât mai repede, înaintea vârstei de 6-7 ani. În anumite situa-ţii (în anizometropii) se pot obţine rezultate bune şi la vârste ceva mai mari (10-12 ani).

Atât în anizometropie cât şi în strabism, prima etapă a tratamen-tului constă în corectarea defectelor de dioptrii existente, când e cazul (prin prescrierea de ochelari), ur-mând apoi începerea ocluziei.

Ocluzia reprezintă metoda cea mai eficientă de recuperare a vede-rii şi constă în acoperirea ochiului bun cu un plasture special, în sco-pul forţării ochiului leneş „să vadă”.

Schema de acoperire este stabilită de medic, în funcţie de severitatea ambliopiei, de vârsta copilului şi de cauza determinantă, iar durata tra-tamentul variază în funcţie de ace-iaşi factori.

O metodă mai puţin eficientă şi folosită mai rar este penalizarea optică, prin ochelari sau prin insti-larea de atropină în ochiul sănătos.

Controalele oftalmologice peri-odice sunt esenţiale în timpul trata-mentului (şi după), pentru preveni-rea recăderilor, care apar mai ales la întreruperea prematură a ocluziei.

De foarte multe ori, în cazul unui copil cu strabism, părinţii sunt interesaţi doar de aspectul es-tetic al problemei şi doresc „doar” îndreptarea ochilor, fără să înţelea-gă că recuperarea vederii ochiului ambliop este un prim pas esenţial, iar abia după recuperarea vederii putem trata eficient strabismul. Nu prin operaţie recuperăm vederea, ci prin ocluzie şi/sau ochelari, iar operaţia de strabism are mai multe şanse de stabilitate în timp la ochii care au vederea bună şi egală.

Întrucât premisa vindecării ambliopiei o constituie depistarea şi tratarea cât mai precoce a acesteia, este imperios să se facă un scree-ning în acest sens! Fiecare copil tre-buie să fie consultat de oftalmope-diatru în jurul vârstei de 2-3 anişori şi oricând mai devreme dacă părin-ţilor sau medicului de familie li se pare ceva în neregulă.


16



Un caz de neuropatie optică cu rezolvare spectaculoasă prin colaborare interdisciplinară

Cazurile de neuro-oftalmologie sunt cazuri complexe care necesită o bună colabo-rare între oftalmolog şi neurolog şi totodată efectuarea unor investigații cu viză atât oftalmologică cât şi neurologică.

Aşa cum ştim, nervul optic nu reprezintă în fapt un nerv cranian obişnuit ci o prelun-gire a țesutului nervos ceea

ce face ca afectarea acestuia să aibă particularități atât în sindroame of-talmologice cât şi în unele afectări neurologice.

În clinica medicală Neuroptics se pot face atât consultații oftalmologi-ce cât şi colaborări interdisciplinare neurologice precum şi investigații complexe de tip autorefractometrie, tono-pahimetrii, perimetrii compu-terizate, retinofotografii, tomografii în coerență optică (OCT), potențiale evocate vizuale (PEV) şi electroen-cefalografii (EEG). De asemenea se pot efectua intervenții chirurgicale oftalmologice.

Vom exemplifica un caz de co-laborare interdiscoplinară oftalmo-logică şi neurologică ce a necesitat multiple investigații pentru eluci-

darea diagnosticului şi propunerea unui tratament adecvat.

Astfel, avem cazul unei pacien-te A.D. în vârstă de 21 de ani, stu-dentă, din mediu urban care s-a prezentat pentru scăderea AV la ambii ochi însoțită de cefalee. An-tecedentele personale patologice şi cele heredocolaterale erau ne-semnificative. Din examenul clinic general reținem o înălțime de 160 cm şi o greutate corporală de 106 kg, ceea ce încadra pacienta în clasa de obezitate morbidă. Examenul of-talmologic constată VAO=0,5 ccnc (miopie medie cu AV 1cc de -4,50 DSF înainte de debutul afecțiunii), TAO=16mmHg, examenul de pol anterior normal, iar examenul fun-dului de ochi o stază papilară flori-dă la ambii ochi asociată cu discretă hiperemie papilară şi vene retiniene dilatate şi tortuase.

Se suspicionează un proces ex-pansiv cerebral şi se recomandă examen neurologic şi neurochirur-gical de urgență. Acestea nu pun în evidență un proces expansiv intra-cerebral. În continuare se recoman-dă un examen endocrinologic care însă nu prezintă nicio modificare.

În această situație se efectuează o anamneză mai riguroasă a paci-entei prin care aflăm că aceasta a urmat un tratament antidepresiv în ultimii 5 ani care a condus la dez-voltarea obezității (pacienta luând în greutate de la 55Kg la 106Kg). Se extinde sfera de investigații neuro-oftalmologice prin efectuarea unui examen de câmp vizual şi potențiale

evocate vizuale. Primul constată o îngustare concentrică de câmp vi-zual sub 45* cu insulă temporală re-stantă, iar cel de-al doilea complexe N75/P100 cu latențe uşor crescute ceea ce este sugestiv pentru neu-ropatie optică. Tot odată examenul oftalmologic a fost complex cu au-torefractometrie, tonopahimetrie, retinofotografie în dinamică şi to-mografie în coerență optică. Astfel am putut urmări evoluție pacientei din punct de vedere subiectiv dar şi obiectiv. În acest moment s-a re-comandat tratament cortizonic în doze mare care însă au avut efecte minime asupra funcției vizuale şi care au declanşat un sindrom Cus-hingoid.

Se reindică alt examen neurolo-gic în clinica noastră care a sugerat diagnosticul de Pseudotumor ce-

Dr. Cristina Beșleagă

Medic primar oftalmolog, Doctor în Științe medicale,

Șeful clinicii medicale Neuroptics Cris

Medic rezident oftalmologie

Dr. Mădălina Iuga


18



rebri, diagnostic care s-a şi confir-mat ulterior. Astfel s-a recomandat un tratament cu Acetazolamidă 2tb/zi şi cu Aspacardin ® 2tb/zi timp de 30 de zile şi s-a explicat pacientei necesitatea imperioasă de scădere ponderală. Formarea echipei multi-disciplinare formată din oftalmolog, neurolog şi nutriționist a propus tratamentul adecvat, iar scăderea în greutate a condus la îmbunătățirea progresivă a AV. 3 luni mai târziu VAO=1 fc, greutatea corporală a ajuns la 84 Kg, iar examenul fundu-lui de ochi a arătat că staza papilară este în remisie cu margini discale aproape net delimitate şi vene reti-niene mai puțin sinuoase.

Examenul OCT a evidențiat o pierdere minimă de fibre nervoase prin măsurarea RNFL în perioada de remisie a edemului papilar, pe-rioadă care a fost totuşi destul de îndelungată (3 luni). Aceasta repre-zintă o particularitate a cazului şi ne explicăm lipsa atrofiei optice poste-dematoase prin faptul că pacienta era foarte tânără şi avea şi o miopie asociată ceea ce presupune o disten-sibilitate mai accentuată a pereților globului ocular prin colagenul spe-

cific ochiului miop.Afecțiunea Pseudotumor ce-

rebri, cunoscut şi ca hipertensiune intracraniană benignă sau hiperten-siune intracraniană idiopatică este caracterizată prin tensiune intra-craniană crescută fără cauză cunos-cută. Grupul cel mai frecvent afec-tat este constituit din femeile tinere cu obezitate. Semnele şi sinptomele includ edemul papilar însoțit de cefalee în peste 90% dintre cazuri; tinitusul pulsatil poate fi aşteptat. Prognosticul vizual pe termen lung este în general bun, însă până la un sfert dintre pacienții afectați vor avea un grad de dificultate vizuală. Ca şi tratament, scăderea în greuta-te este imperios recomandată prin modificarea planului alimentar sau chiar prin chirurgie bariatrică. Alte opțiuni terapeutice sunt acetazola-mida, furosemidul sau digoxina. În cazurile de fenestrări ale nervului optic nonresponsive la tratament şunturile lomboperitoneale şi sten-turile sinusale durale transverse pot fi considerate alternative terapeu-tice. Terapia cu corticosteroizi este controversată însă cure scurte pot fi recomandate în cazurile de edem

papilar sever. Perfuziile cu manitol şi puncțiile lombare sunt rezervate cazurilor de exacerbări acute seve-re. Rolul oftalmologului este de a diagnostica afecțiunea şi de a mo-nitoriza funcția vizuală prin AV, ve-derea cromatică, examenul de câmp vizual şi aspectul fotografic al ner-vului optic.

Acest caz reprezintă un succes terapeutic prin recuperarea AV şi printr-o pierdere minimă a struc-turilor nervoase tocmai prin cola-borarea dintre medicul oftalmolog şi neurolog care au diagnosticat corect afențiunea în baza unei largi experiențe profesionale. Clinica medicala Neuroptics Cris s-a con-stituit în urmă cu 5 ani prin aso-cierea unui medic oftalmolog cu experiență cu un medic neurolog de renume cu supraspecializare în electrodiagnostic. Pe parcursul anilor au fost diagnosticați şi tratați numeroşi pacienți cu afecțiuni spe-cifice, iar adresabilitatea către cli-nica noastră a crescut exponențial. În urmă cu 2 ani s-a alăturat clinicii medicul chirurg plastician Dr. Sil-viu Bădoiu care a ajutat la tratarea afecțiunilor neuromusculare prin intervenții chirurgicale specifice. În acest mod s-a decis extinderea capabilităților clinicii prin dotarea unei săli chirurgicale moderne în care se pot efectua intervenții de tip oftalmologic şi de chirugie plastică. În viitor ne propunem recrutarea de noi colegi medici în specialitaților noastre pentru a creşte promtitudi-nea cu care ne examinăm şi tratăm pacienții. Nu în ultimul rând ne dorim păstratrea bunei reputații a clinicii obținută prin profesionalis-mului medicilor care au întemeiat clinica spre binele pacienților care ni se adresează.

Colectivul Clinicii medicale Neuroptics Cris

Strada General Barbu-Vlădoianu nr 2-4, sector 1, București

www.neuroptics.ro

Telefon 0212220275


22



Degenerescenţa maculară reprezintă deteriorarea maculei.

Macula este o mică arie a retinei la nivelul fundului ochiului, care ne permite să vedem clar detaliile fine

şi să îndeplinim activităţi cum sunt cititul şi şofatul. Când macula nu funcţionează corect, vederea centrală poate fi afectată de înceţoşare, pete negre sau distorsiuni.

Degenerescenţa maculară afectează abili-tatea de a vedea la distanţă sau aproape. Ast-fel, anumite activităţi - cititul, introdusul aţei în ac - pot deveni dificile sau imposibile. Deşi degenerescenţa maculară modifică vederea în porţiunea centrală a retinei, ea nu afectează vederea periferică. De exemplu, puteţi vedea conturul ceasului, dar nu puteţi spune cât este ceasul. Degenerescenţa maculară, deşi nu conduce rapid la orbire, devine invalidantă în timp, prin dispariţia vederii centrale.

Cum se diagnostichează degenerescenţa maculară?Mulţi dintre noi nu realizează că au o proble-mă maculară decât atunci când tulburarea vederii devine evidentă. Oftalmologul dum-neavoastră poate detecta degenerescenţa ma-

culară în stadiul incipient, în timpul exame-nului oftalmologic la examenul fundului de ochi. Un test simplu de diagnostic este testul Amsler, în care priviţi un careu asemănător cu hârtia milimetrică. Uneori se fac fotografii speciale ale ochiului, numite angiografii cu fluoresceină, pentru a detecta vasele anorma-le de sânge care sunt situate sub retină.

Există două tipuri de degenerescenţă macularăÎmbătrânirea normalã a retineiProcesul normal de îmbătrânire a retinei presupune formarea unor mici depozite de “drusen “cauzate de acumularea de material amorf (lipofuscină). Depozitele excesive de-termină apariţia celor două forme de dege-nerescenţă maculară.Maculară „uscată” (atrofică)Majoritatea oamenilor (90% din cazuri) pre-zintă degenerescenţă maculară - forma „us-cată”. Este produsă de îmbătrânire şi de sub-ţierea ţesuturilor maculei. Pierderea vederii are loc de obicei treptat.Maculară „umedă” (exudativă)Forma „umedă” de degenerescenţă macu-lară apare în aproximativ 10% din cazuri, şi anume atunci când se formează vase de sân-ge anormale sub retină. Din aceste vase de sânge noi se scurge fluid sau sânge şi, conse-cutiv, este afectată vederea centrală. Pierde-rea vederii poate fi rapidă şi severă.

Cum se manifestă degenerescenţa maculară?Degenerescenţa maculară legată de vârstă apare de obicei după vârsta de 50 de ani şi poate determina simptome diferite la diferiţi pacienţi. Pot apărea următoarele semne:• Cuvintele de pe o pagină apar voalate• În centrul câmpului vizual apare o zonă

întunecată sau goală• Liniile drepte apar distorsionatePrincipalii factori de risc sunt: Expunerea la lumină puternică, vârsta peste 55 de ani, hi-percolesterolemia, fumatul, diabetul zaharat, predispoziţia familială.

Tratament şi prevenţie

Cercetările arată că suplimentele nu-tritive pe bază de antioxidanţi, acizi graşi

nesaturaţi (EPA + DHA), luteină, vitamine, zinc, cupru şi seleniu ar putea preveni sau chiar încetini procesele de degenerescenţă maculară. Luteina, un constituent de bază al pigmentului macular, are o importantă acţiune de protecţie împotriva radiaţiei luminoase albastre, reducând riscul de apariţie a degenerescenţei maculare. Asta-xantina este cel mai puternic antioxidant natural, recent utilizat în compoziţia su-plimentelor nutritive şi reprezentând una dintre cele mai eficace abordări în pre-venţia degenerescenţei maculare. Acizii graşi esenţiali polinesaturaţi (EPA + DHA) prezintă, de asemenea, o importanţă deo-sebită prin proprietăţile lor de a ameliora şi îmbunătăţi metabolismul retinian. Anu-mite tipuri de degenerescenţă maculară “umedă” pot fi tratate prin chirurgie laser, o procedură de obicei scurtă şi nedureroa-să. Chirurgia laser şi terapia fotodinamică utilizează o rază focalizată de lumină ca să încetinească sau să stopeze scurgerea din vasele de sânge, scurgere care afectează macula. Această procedură determină păs-trarea vederii la stadiul respectiv, nefiind un tratament care să determine revenirea vederii la normal. Un alt tratament recent pentru degenerescenţa maculară umedă sunt injecţiile cu inhibitori angiogenici (ex. Bevacizumab). Adesea, oamenii pot conti-nua să desfăşoare multe din activităţile lor uzuale, utilizând ochelarii speciali, lupe, materiale tipărite cu litere mai mari.

Dacă observaţi cele mai mici semne ale degenerescenţei maculare (imagine voalată, distorsionată, pete negre în cen-trul câmpului vizual) prezentaţi-vă imedi-at la medicul oftalmolog pentru un con-sult de specialitate, deoarece diagnosticul şi tratamentul precoce al acestei afecţiuni reduc substanţial riscul pierderii vederii.

Ce este degenerescenţa maculară?

Faza incipientă: deformarea imaginii centrale

Faza avansată: pierderea vederii centrale cu păstrarea celei periferice

Dr. Gabriel Vulpe

Medic specialist oftalmologClinica Ocularia – Oftaconsult

Cluj – Napoca, tel. 0744539247


Scopul lucrării este de a evalua rezultatele funcţionale ale celor două tehnici opera-torii, avantajele şi limitele acestora în unele vicii de refracţie.

PRK versus LASIK. Remisie în timp

Material şi metodă: studiu pe 101 globi oculari ope-raţi prin tehnica LASIK în perioada 2004 – 2005 şi

102 globi globi operaţi prin tehnica PRK sau LASEK în perioada 2004 - 2005 în Clinica Optilens din Cluj - Napoca pentru diferite tipuri de vicii de refracţie.

S-au urmărit: AV fără corec-ţie, AV cu cea mai bună corecţie, keratometria, refracţia, topografia corneeana, pahimetria ultrasonică, înregistrându-se determinările la 1, 3, 6, 9 şi 12 luni respectiv anual până la 7 ani.

Rezultate: Rezultatele funcţi-onale sunt relativ stabile în timp, tehnicile LASIK şi PRK sunt meto-de sigure, eficiente şi cu predictibi-litate crescută în corecţia viciilor de refracţie.

Concluzii: miopia şi astigmatis-mul miopic simplu şi compus pre-zintă un procent scăzut de remisie în timp spre deosebire de hiperme-

tropie şi astigmatismul hipermetro-pic simplu şi compus care prezintă o rata crescută de regresie în ambe-lele procedee (PRK si LASIK).

Evoluţia procedeelor de chirur-gie refractivă corneană a venit în întâmpinarea dorinţei pacienţilor de renunţare la utilizarea ochelari-lor sau a lentilelor de contact.

Perfecţionările tehnologice succesive ale laserelor Excimer au determinat creşterea remarcabilă a predictibilităţii rezultatelor posto-peratorii, având ca rezultantă mări-rea ratei satisfacţiei pacienţilor.

Prima keratectomie fotorefrac-tivă (PRK) pe un ochi viabil a fost realizată în 1988 de către Margue-ritte McDonald. În anul 1990, Ioan-nis Pallikaris a introdus termenul de LASIK (laser-assisted in-situ keratomileusis), fiind primul care a creat un flap din ţesutul cornean prin utilizarea microkeratomului.

Lucrarea de faţă abordează ca-zurile cu miopie (de la 2 la 10 D), hipermetropie (până la 5) şi astig-matism (până la 5) operate prin tehnica LASIK, realizată cu Laserul Excimer Asklepion Meditec MEL 70, iar flap-ul realizat cu un Micro-keratom SKBM Summit sau Lasi-tome cu balama nazală si respectiv prin tehnica PRK sau LASEK.

Rezultatul postoperator functi-onal nu a diferit în cele doua tehnici de ablație de suprafață practicate respectiv PRK sau LASEK, doar timpul de vindecare- reepitelizare fiind mai lung în tehnica LASEK. Aceasta se datoreaza faptului ca epi-

teliul repus pe stroma corneană se va elimina dupa 24-36 de ore. După aceasta perioada de timp se inițiază reepitelizarea propriu- zisa.

Principalul parametru postope-rator urmărit a fost acuitatea vizua-lă determinată subiectiv şi obiectiv, valorile refracţiei oculare, kerato-metria. Bineînţeles s-a urmărit ob-ţinerea unei cât mai bune acuităţi vizuale fără corecţie.

Criteriile de selecţie a pacienţilor

În ceea ce priveşte vârsta au fost admişi pentru operaţie doar cei peste 19 - 20 de ani, cu rare excepţii, în cazul astigmatismului sau anizo-metropiei, în funcție de stabilitatea viciului de refracție.

Anizometropia: este o indicaţie de elecţie pentru operaţia cu Laser Excimer, adresându-se inclusiv chi-rurgiei refractive pediatrice.

Stabilitatea refracţiei oculare: s-a indicat operaţia de chirurgie refractivă doar pacienţilor care au avut o refracţie stabilă cel puţin un an înainte de operaţie, cu sublini-erea faptului că în cazul hiperme-tropiei şi astigmatismului hiperme-tropic s-a recomandat alegerea mo-mentului chirurgical spre sau peste vârsta de 30 ani.

Selecţia pacientului: au fost ex-cluşi cei care au prezentat aşteptări nerealistice, de genul celor care do-reau obţinerea unei refracţii de 0 D postoperator şi doritori de a se înlătura dependenţa de ochelari în

Teodor Tomi


Ioana Ruxandra Rusu


24




proporţie de 100%. Antecedente personale patolo-

gice generale: am eliminat bolnavii cu boli de colagen, stări hormonale (sarcină, lactaţie), diabet zaharat, tratament general cu corticostero-izi, stări ce pot împiedica cicatriza-rea corespunzătoare a corneei sau instabilitatea refractivă sau cresc riscul de ochi uscat.

Antecedente personale patolo-gice locale (oculare): am eliminat pacienţii operaţi cu dezlipire de retină pe ochiul miop, cei care au sindrom de ochi uscat; celor care au purtat lentile de contact li s-a reco-mandat întreruperea utilizării aces-tora înaintea operaţiei cu 4 săptă-mâni la lentilele de contact suple cât şi la purtătorii de lentile de contact rigide permeabile la gaze (RGP). De asemenea au fost eliminaţi cei cu defecte epiteliale şi boli corneene (neovase corneene, distrofii cornee-ne, keratocon, herpes cornean, ero-ziune corneană), precum şi pacien-ţii diagnosticaţi cu glaucom sau cei cu antecedente heredo-colaterale glaucomatoase.

Examinarea preoperatorie a pacienţilor

Examinarea preoperatorie ocu-lară a fost completă şi a cuprins ur-mătorii timpi:

• Determinarea acuităţii vizuale fără corecţie şi cu cea mai bună corecţie optică (BCVA)

• Determinarea refracţiei oculare s-a efectuat înainte şi după ci-cloplegie (cu Mydriacyl sau Ci-clopentolate pentru a evidenţia valoarea hipermetropiei totale la tineri)

• Keratometria este o examina-re deosebit de importantă şi s-a efectuat automat. Au fost elimi-nate corneele care au K-uri sub 37,5 → 38 D, care prezintă risc de free flap şi nu permit un rezultat bun în cazul miopiilor, sau peste 47D (care au sugerat keratocon) şi la care există un risc crescut

pentru “button-hole”. • Pahimetria ultrasonică s-a efec-

tuat manual cu pahimetrul To-mey, măsurătorile s-au efectuat la nivelul corneei centrale (3 mă-surători) şi periferice (4 măsură-tori), superior, inferior, temporal şi nazal. Examinarea am efectuat-o în absenţa portului lentilelor de contact (4 săptămâni). S-au luat în considerare cazurile cu o gro-sime corneană peste 520 μm în tehnica LASIK, şi peste 480 μm în tehnica PRK. Preoperator s-a ur-mărit obţinerea unui pat stromal de peste 280 μm postoperator.

Biomicroscopia polului anterior s-a efectuat la toţi pacienţii, urmă-rind starea pleoapelor, conjunctivei, cristalinului şi corneei.

Examinarea fundului de ochi, inclusiv periferic, a fost de mare importanţă în special la pacienţii cu miopie forte.

Măsurarea presiunii intrao-culare s-a efectuat cu tonometrul Schiötz, aplanotonometru, tonome-tru noncontact.

Măsurarea diametrului pupilar în condiţii de obscuritate şi la lumi-na camerei.

Testul Schirmer l-am efectuat la toţi pacienţii care au purtat lentile

de contact în antecendente şi la cei suspecţi de sindrom Sicca.

Sistemul Laser Excimer pe care l-am utilizat pentru pacienţii în stu-diu a fost Asclepion Meditec Mel 70.

REZULTATE Repartiţia cazurilor pe grupe

de vârstă Vârsta pacienţilor a fost cuprin-

să între 18 şi 60 de ani. Din totalul de 203 globi oculari, respectiv 101 globi oculari operaţi prin tehnica LASIK şi 102 globi oculari ope-raţi prin tehnica PRK, a predomi-nat grupa de vârstă 21 - 30 de ani 44,79% în tehnica LASIK şi 54,20% în tehnica PRK.

Fig. 1.a. Repartiţia cazurilor pe grupe de vârstă – tehnica LASIK

Fig.1.b. Repartiţia cazurilor pe grupe de vârstă – tehnica PRK

Repartiţia cazurilor în funcţie de sex

Repartiţia pe sexe în procedeul LASIK a fost: pacienţi de sex mas-culin 46,88%, iar pacienţi de sex fe-minin 53,12%.

Repartiţia pe sexe în procedeul PRK a fost: pacienți de sex masculin 51,40%, iar pacienți de sex feminin 48,60%.

Fig. 1.a. Repartiţia cazurilor pe grupe de vârstă – tehnica LASIK

Fig.1.b. Repartiţia cazurilor pe grupe de vârstă – tehnica PRK

26




Repartiţia cazurilor în funcţie de viciul de refracţie pentru care s-a efectuat operaţia

Din cei 101 globi oculari operaţi prin tehnica LASIK, 26 globi ocu-lari au suferit intervenţie pentru miopie, 10 globi oculari au fost ope-raţi pentru hipermetropie, 53 globi

oculari pentru astigmatism miopic, 8 globi oculari cu astigmatism hi-permetropic si 4 globi oculari cu astigmatism mixt.

Fig. 2.a. Repartiţia cazurilor în funcţie de viciul de refracţie pentru care s-a efectuat operaţia – tehnica LASIK

Din cei 102 globi oculari operaţi prin tehnica PRK, 25 globi oculari au suferit intervenţie pentru mio-pie, 5 globi oculari au fost operaţi pentru hipermetropie, 45 globi oculari pentru astigmatism miopic, 18 globi oculari pentru astigmatism hipermetropic şi 9 globi oculari pentru astigmatism mixt.

Fig. 2.b. Repartiţia cazurilor pe viciul de refracţie pentru care s-a efectuat operaţia – tehnica PRK

Complicaţiile intraoperatorii corespunzătoare tehnicii LASIK se pot observa în figura 3.

Fig. 3. Complicaţii intraopera-torii – tehnica LASIK

Singura complicaţie din proce-deul PRK a fost hemoragia în zona

limbului cornean, apărută la purtătorii cronici de lentile de con-tact în proporţie de 3,31% .

COMPLICAŢII POSTOPERATORII 1. Complicaţii postoperatorii precoce în procedeul LASIK

- Durerea oculară de diferite intensităţi resimţită de către paci-enţi sub forma unei senzaţii de corp străin sau arsură a fost prezentă la toţi pacienţii (100%) timp de 1 oră până la 3 ore postoperator. Nu au existat cazuri cu durere oculară de intensitate mare pe timpul nopţii.

- Keratita lamelară difuză (DLK) este un sindrom care a fost clasificat în 4 grade, în funcţie de severitate:

Gradul I: Infiltratele celulare invadează parţial interfaţa. În mod obişnuit este implicată treimea su-perioară a interfeţei.

Gradul II: Infiltratele celulare pot fi văzute de-a lungul întregii in-terfeţe.

Gradul III: Poate fi observată o infiltraţie celulară opacă şi densă pe întreaga interfaţă, cu zone focale de celule acumulate care apar în cui-buri ale agregatului inflamator.

Gradul IV: prezintă suplimen-tar faţă de gradul III semne extra-corneene precum sunt semnalele luminoase din camera anterioară, şi injectarea celulelor, limbului şi con-

Fig. 2.a. Repartiţia cazurilor în funcţie de viciul de refracţie pentru care s-a efectuat operaţia – tehnica LASIK

Fig. 2.b. Repartiţia cazurilor pe viciul de refracţie pentru care s-a efectuat operaţia – tehnica PRK

Fig. 3. Complicaţii intraoperatorii – tehnica LASIK

28




De ce port lentile progresive?

Numele meu este Horia-Al-exandru Pîrgă, sunt medic primar oftalmolog, doctor în medicină şi purtător de oche-

lari cu lentile progresive.În opinia mea, lentilele progresive

reprezintă soluţia viabilă modernă de corecţie a presbiopiei, indiferent de vârsta sau dioptrii, cu o singură condiţie: noi să credem în ele. Un cu-noscut scriitor motivaţional american,

Wayne Dyer, spunea: “vei avea parte de un lucru atunci când vei crede în el”.

Am să vă povestesc cum a decurs întâlnirea mea cu lentilele progresive. Eu port ochelari de aproape 30 de ani şi

totusi am avut ezitări timp de un an de zile înainte de trecerea de la ochelarii cu o dioptrie la cei cu dioptrii multiple:

“Dacă nu o să mă acomodez?”“Dacă teoria

nu coincide cu practica?”“Dacă au dreptate pesimiștii

și nu optimiștii?”În realitate, acomodarea cu noii

ochelari a fost ca şi inexistentă, iar senzaţia de confort şi libertate a ve-derii, de nepreţuit. Acolo unde există motivaţie şi un dram de răbdare, în scurt timp se văd şi rezultatele: o ve-dere clară, fără limite, la orice distanţă.

La final, aş dori să vă mărturisesc de ce port lentile progresive Essilor Varilux.

Simplu... pentru că sunt cele mai bune!

Al dvs. doctor de ochi şi purtător de lentile progresive,

Horia-Alexandru PîrgăMedic primar oftalmolog

Doctor în medicină

30




junctivei, edemul pleoapelor, epifo-ra şi cutele membranei Descemet.Striuri ale flap-uluiDislocarea flap-uluiDebriurile la nivelul interfeţei lamelare

2. Complicaţii postoperatorii precoce în procedeul PRK

- Durerea oculară de diferite intensităţi, resimţită de pacienţi sub forma unei senzaţii de corp străin sau arsură însoţită de lăcrimare, fo-tofobie, blefarospasm cu o durată de 24-48 ore, fenomene apărute la 12 ore postoperator. Intensitatea dure-rilor oculare a fost mult mai redusă la cei la care s-a practicat intervenţia chirurgicală la un singur ochi.

- Opacifierea precoce superfi-cială subepitelială a corneei (Ha-ze-ul cornean)

Complicaţiile postoperatorii tardive

În tehnica LASIK, subcorecţia s-a evidenţiat la 10 globi oculari (9,94%).

În tehnica PRK, subcorecţia s-a evidenţiat la 7 globi oculari (6,08%)

Supracorecţia s-a întâlnit la 2 globi oculari (1,17%) în tehnica LASIK, şi la 2 globi oculari (1,10%) în tehnica PRK.

Invazia epitelială în tehnica LASIK a fost prezentă la 3 globi oculari (2,34%) dar a fost percepută de un singur pacient, datorită inte-resării axului optic.

Hipertensiunea intraoculară apărută postoperator a fost datorată administrării prelungite de corti-costeroizi şi a cedat la suprimarea administrării acestora.

Complicaţiile vizuale sub formă de halouri, de diferite intensităţi sau înceţoşări au fost prezente la 18 globi oculari (17,54%) în tehnica LASIK şi la 4 globi oculari (3,31%) în tehnica PRK, şi au persistat câte-va luni postoperator, fiind mai ac-centuate în lumină mezopică.

- Haze-ul cornean tardiv a fost

prezent în tehnica PRK la 3 globi oculari (3,21%). Acesta a apărut la peste 3 luni de zile postoperator, tra-ducându-se prin lipsă de transpa-renţă corneană subepitelială asocia-tă cu o diminuare a calităţii vederii.

Sindromul de ochi uscat s-a manifestat la 9 globi oculari în teh-nica LASIK (8,77%) şi la 3 globi oculari în tehnica PRK (2,76%), şi poate intra în discuţie după 3 luni de zile postoperator, pentru că în această perioadă pacientul este sub tratament cu lacrimi artificiale. Di-ferenţa procentuală semnificativă a prezenţei sindromului de ochi uscat între cele două tehnici se datorea-ză faptului că în tehnica LASIK se produce o secţionare a filamentelor nervoase corneene.

Nu am observat complicaţii de tipul dizolvare flap, descentrare flap, ectazie corneană.

Există cazuri în practica per-sonală în care pacientul prezintă o restanţă de +1D până la +2,5D, evidenţiată şi prin cicloplegie, dar nepercepută de pacient iniţial. În această fază iniţială, în care acomo-daţia pacientului face faţă situaţiei, pacientul este încă mulţumit. Peri-oada de satisfacţie a pacientului în această situaţie poate dura până la vârsta de 35 - 40 de ani, când di-optriile reapărute prin regresie şi slăbirea acomodaţiei încep să-l de-ranjeze. Soluţia în cazul acestor pa-cienţi, în funcţie şi de gradul lor de cooperare şi de înţelegerea situaţiei, este fie reintervenţia pentru viciul reapărut, fie mai bine, implant mul-tifocal care-i permite pacientului, în principiu, să obţină o acuitate vizu-ală bună atât la distanţă, intermedi-ar, cât şi la aproape. Biometria aces-tor pacienţi trebuie realizată după nomograme speciale, în funcţie de noile valori ale curburii corneene.

Din păcate, alături de hiperme-tropie, astigmatismul hipermetro-pic compus reprezintă „călcâiul lui Ahile” în materie de predictibilitate şi stabilitate, fie că este vorba despre ablaţie de suprafaţă, sau LASIK.

Valorile pentru care se justifică indicaţia chirurgicală sunt influen-

ţate de mărimea viciului de refracţie, fără şi cu cicloplegie, cea mai bună corecţie aeriană, şi vârsta pacientului.

Consider faptul că în astigmatis-mul hipermetropic compus, mai ales cu componentă sferică mare, predic-tibilitatea şi stabilitatea în timp lasă mult de dorit. Prefer să le ofer pa-cienţilor, în special celor tineri, alte opţiuni chirurgicale, gen ICL, LRE (la momentul oportun), tempori-zarea intervenţiilor chirurgicale sau opţiuni nechirurgicale, gen lentile de contact sau corecție aeriană.

Regresia în timp

PRK LASIK

MIOPIE 1,5% 1,5%

HIPERMETROPIE 25% 20%

A. MIOPIC 2,5% 2%

A. HM SIMPLU 26% 24%

A. HM COMPUS 28% 25%

A. MIXT 25% 25%

A.= Astigmatism HM= hipermetropie

Regresia - tehnica LASIK

În cazuistica mea am întâlnit această complicaţie la 25% din ca-zuri cu astigmatism hipermetropic compus, 20% din cazuri cu hiper-metropie.

Pot face un comentariu ţinând cont de regresie şi de experienţa personală de 14 ani în operaţiile cu Laserul Excimer că aceasta s-a înca-drat între +0,50D → +2,00D în lo-tul aflat în studiu. Legat de regresie, aceasta a fost deranjantă în interva-lul postoperator imediat, doar

32




www.oftavision.ro

AlexandriaStrada Dunării, nr.264 bis, et. 1

telefon: 0723347276 email:[email protected]

Consultaţii oftalmologice, prescrieri de ochelari şi intervenţii chirurgicale, tratare Cataractă,

presbiopia şi glaucomul, pterigionul, strabismul

CălărașiStrada Cornisei, nr. 48B (48A),

Bl.D32 (B4B) telefon: 0737337744

email:[email protected]

Servicii

http://www.oftavision.ro

excepţional când a necesitat rein-tervenţie.

Pentru remisia în timp în hi-permetropie si astigmatismul hi-permetropic compus se poate face afirmația că apare într-un procent nesatisfacător pentru medic şi ge-nerator de nemulțumire pentru pacient. De aceea actualmente pot afirma ca sunt foarte rezervat în a face indicații chirurgicale cu Laser Excimer pentru aceste genuri de vi-ciu de refracție.

În apariţia complicaţiei sunt in-criminaţi unii factori patogenetici ca: vârsta, sexul, refracţia preope-ratorie, pahimetria, keratometria, umidifierea corneei, corecţia urmă-rită şi adâncimea ablaţiei.

În literatura de specialitate s-a raportat existenţa regresiei asociate cu hiperplazie epitelială. O creştere de 10 μm în grosimea epiteliului ar determina o regresie de 1D.

Regresia poate beneficia de o reintervenţie la 3 - 6 luni de la pri-ma operaţie, constând în re-flap şi ablaţia patului stromal, folosind aceeaşi nomogramă ca la prima operaţie. Esenţial pentru efectuarea acestei reintervenţii este prezenţa la sfârşitul intervenţiei a unui pat stromal rezidual de peste 280 μm, pentru a preveni dezvoltarea unei cornei instabile şi apariţia ectaziei corneene.

Regresia - tehnica PRK/ LASEK

Şi în tehnica PRK regresia este remarcată în mod evident în cazuri-le de hipermetropie şi astigmatism hipermetropic. Frecvenţa regresiei este într-un procent usor crescut în tehnica PRK faţă de cel din tehni-ca LASIK, având în general aceleaşi cauze şi patogenie.

Rata mai mare a reintervenţiilor în cele două vicii de refracţie aminti-te se datorează probabil ablaţiei peri-ferice practicate. Grosimea mai mare a corneei înspre periferie, zona unde se practică ablaţia circulară periferi-că constituie elementul generator de remisie după părerea noastră.

Concluzii1.Tehnicile se adresează în spe-

cial categoriilor de vârstă tânără şi adultă până la 50 de ani, excepţional şi peste această vârstă.

2. Prin tehnicile LASIK şi PRK se corectează miopiile mici, medii şi mari, până la -8D → -9D în funcţie de pahimetrie, cu sau fără astigma-tism de până în ±4,5D. Hiperme-tropia de până în +3D → +4D poate fi corectată cu succes prin această tehnică, dar posibilitatea unei remi-sii în timp nu poate fi exclusă.

3. Examinarea preoperatorie amănunţită, anamneza, explicaţiile privind decursul operator precum şi acceptul în scris al pacientului constituie etape esenţiale în succe-sul postoperator şi în concordanţă cu aşteptările pacientului.

4. Tehnica LASIK oferă o rea-bilitare vizuală rapidă, fără durere oculară postoperatorie şi ceaţă, dar pot apărea şi complicaţii intra sau postoperatorii (free-flap, flap incom-plet, buttonhole, striuri, epitelial in-growth, ochi uscat şi DLK). În tehni-ca PRK este aproape exclusă durerea în timpul intervenţiei chirurgicale, rata complicaţiilor net inferioară faţă de procedeul LASIK, dar există un interval de disconfort postopera-tor de 24-48 ore mult mai accentuat. Acest disconfort poate fi diminuat prin practicarea „racirii” corneei cu lichid rece(BSS), intraoperator; apli-carea lentilelor de contact terapeutice si tratamentul cu coliruri adecvate.

5. Diagnosticarea şi tratamentul precoce al complicaţiilor oferă un prognostic vizual optim.

6. Rezultatele funcţionale sunt relativ stabile în timp , de aceea pot concluziona că tehnicile LASIK şi PRK sunt metode sigure, eficiente şi cu predictibilitate crescută în corec-ţia viciilor de refracţie. Hipermetro-pia şi astigmatismul hipermetropic compus rămân viciile de refracţie cu dezavantajul regresiei în timp, indife-rent de metoda chirurgicală utilizată, respectiv LASIK sau PRK, în timp ce miopia si astigmatismul miopic sunt stabile/ cu remisii nesemnificative.

Bibliografie1. Goes F. – „Refractive Laser Surgery Using

the Mel 70 G-Scan, Asclepion – Medite-cAG Laser”; Antwerp 2001; 7: 15-25

2. McDonald B. Margueritte – „Procedure Will Keep Evolving”, Eurotimes, Volume 15, Issue 6, June 2010

3. Pallikaris I.G., Naoumidi I.I., Kalyvia-naki M.I., Katsanevaki V.J. – „Epi-LASIK: comparative histological evaluation of mechanical and alcohol-assisted epithe-lial separation”; J. Cataract refract. Surg. 2003; 29: 1496-1501

4. Barraquer J.I. – „Method for cutting la-mellar grafts în frozen corneas – new orientations for refractive surgery”, Arch. Soc. Am. Ophthalmol. 1958; 1:23

5. Buratto L., Ferrari M., Rama P. – „Excimer laser intrastromal keratomileusis”, Am. J. Ophthalmol. 1992; 113: 291-295

6. Alio J.L., Muftuoglu O., Ortiz D. et al – „Ten-year follow-up of laser în situ keratomi-leusis for myopia of up to -10 diopters”, Am. J. Ophthalmol. 2008;145:46-54

7. Kymionis G.D., Tsiklis N.S., Astyrakakis N.I. et al - „Eleven-year follow-up of laser în situ keratomileusis”; J. Cataract Refract. Surg. 2007; 33: 191-196

8. O’Brien T.P. – „Dry Eye a Common Patient Complaint After LASIK”; Eurotimes; vol. 10; nr. 4, 8 - 9; Apr.2005

9. Pinelli R. et al – „Surgical Techniques în Ophthalmology (Refractive Surgery)”; 2010, Jaypee Brothers Medical Publi-shers (P) Ltd.; 26:147-149

10. Maddox R., Hatsis A.P. – „Interface In-flammation Following LASIK- Anderson-Penno EE, Gimbel HV - „LASIK Compli-cations, Prevention and Management”; Thorofare, NJ, SLACK, Inc. 1999; 30-36

11. Tanaka M., Yakana Y., Toda I. – „Effect of Preoperative Tear function an Early Functional Visual Acuity After Laser în Situ Keratomileusis”; Cataract & Refrac-tive Surgery; vol. 30, nr. 11; 2312 - 2315; 2004; 30: 2312-2315

12. Chalita M.R., Marvin H. Ronald R. – „Laser Epithelial Keratomileusis. Outcome of Initial Cases Performed by Experienced Surgeon”; J. of Refractive Surgery; Ed. Slack, 2003; 13: 412 – 416

13. Javaloy J., Pongo V. și Alio J.L. – „Diffuse Lamellar Keratitis” în Agarwal A., Jacob S. – „Refractive Surgery”, 2nd Edition, Jaypee Brothers Medical Publishers (P) LTD; New Dehli, 2009; 47: 440-445

14. Walker M.B., Wilson S.E. – „Incidence and Prevention of Epitelial Growth Within the Interface after Laser în situ keratomi-leusis”; Cornea 2000; 19: 170-173

15. Wilson S.E., Mohan R.R., Hong J.-W. et al – „The wound healing response after laser în situ keratomileusis and photo-refractive keratectomy”;Arch Ophthal-mol.2001;119:889-896

16. Tomi T. Teodor- „Rezultate obtinute în corectia chirurgicala a viciilor de refractie cu LASER-ul Excimer”; teza de doctorat, Cluj-Napoca 2011

34




Lentilele de contact Biofinity încep să fie folosite din ce în ce mai frecvent de medicii oftalmologi

Aflați cum Biofinity poate să crească satisfacția pacientului şi profitabilitatea cabinetului Dvs. împreună cu Dna. Dr. Crina Tănăsescu

Cum decideți asupra unei lentile pentru un anumit pacient?

Trebuie stabilită conexiunea cu paci-entul, încerc să înțeleg ce aşteptări are în privința corecției.

Întrebarea despre existența momente-lor în care pacientul şi-ar dori să poată ve-dea fără ochelari deschide oportunitatea discuției despre lentile de contact. Pentru mine este important să aflu motivațiile purtătorului, starea generală de sănătate şi detaliile prescripției înainte de a face o recomandare.

De ce Biofinity?

De ce să alegeți Biofinity pentru pacienții Dvs.?

Cel mai important aspect este confor-tul inițial. Apoi, gama largă de parame-tri şi tipuri de lentile, mă ajută să aleg în cadrul aceleiaşi familii de lentile. Este un avantaj enorm să pot prescrie o lentilă sfe-rică pentru un ochi şi o lentilă torică pen-tru celălalt sau să pot face trecerea unui pacient de la o lentilă monofocală la una multifocală fără a trebui să se obişnuiască cu un alt material. Se grăbeşte procesul de adaptare al pacientului şi se scurtează tim-pul de prescriere.

Ce puteți spune despre confortul la sfârșitul zilei? Pacienții lucrează mult în fața calculatorului, îmbătrânesc, și senzația de ochi uscat poate fi o problemă.

Ceea ce mi-a plăcut mereu la Biofinity este că sunt lentile de contact conforta-bile de la primele ore de purtare, până la sfârşitul zilei, şi chiar până la sfârşitul lu-

nii de purtare. Producătorii de lentile de contact au încercat mai multe abordări, precum folosirea diferiților agenti de umi-dificare care să mențină lentila umectabilă, în încercarea de a potența confortul. Teh-nologia de fabricație Aquaform pe care o utilizează Biofinity presupune mai puțin silicon încorporat în lentilă. Mai puțin sili-con determină un modul de elasticitate op-tim, creând o lentilă mai moale şi mult mai flexibilă. Deasemenea se obține un material natural hidrofil prin crearea legăturilor de hidrogen cu moleculele de apă care blo-chează apa în lentilă, aceasta rămânând hi-dratată. Rezultatul este o lentilă cu transmi-sibilitate crescută la oxigen şi un conținut ridicat de apă care minimizează depunerile.

Despre Multifocale

La ce vârstă începeți discuția despre presbiopie și opțiunile de corectare?

Când pacienții au nevoie de ochelari de citit, adesea aceştia cred că nu mai pot purta lentile de contact. Atunci încep discuția depre presbiopie şi lentilele de contact multifocale.

Vă asigurați că pacienții sunt mulțumiți cu vederea de aprope și cea la distanță? Discutați despre găsirea unui echilibru?

Încerc să aflu ce este important pentru pacient. Cineva care conduce mult trebuie să fie atent la semnele de ciculație perma-nent iar cineva care citeşte toată ziua un text în fața calculatorului, are nevoi dife-rite. Întotdeauna vorbesc despre atingerea echilibrului şi explic faptul că pot schimba oricare dintre puterile dioptrice indepen-dent de cealaltă pentru atingerea vederii de aproape sau de distanta, optime.

Familia de lentile

Pentru a păstra pacienții satisfăcuți și sănătoși în ceea ce privește portul lentilelor de contact trebuie să ne adaptăm la nevoile schimbătoare ale acestora. Care sunt beneficiile unei familii de lentile din care poti alege?

Cu puterile sferei extinse, cu gama de cilindrii şi axe complete, Biofinity acope-ră un spectru important de prescripții.

Prescrie cu încredere

Pe scurt, care credeți că sunt cele mai importante avantaje de a prescrie lentilele Biofinity?

Confortul, adaptarea facilă, gama de parametri pentru miopi, hipermetropi sau presbiopi aduc un câştig pentru pacienți şi în acelaşi timp pentru mine în termenii eficienței şi profitabilității.

Cred că acest lucru spune tot: len-tilele Biofinity elimină stresul adaptă-rii, funcționează pur şi simplu.

Dr. Crina Anda Tănăsescu Medic Primar Oftalmolog

35


Oftalmologie

NEW ENTRYPhysIOLdesignes, manufactures and markets innovative intraocular lenses was created

în 1986 from a spin-off of the University of Liege (Belgium) For almost 30 years, PhysIOL has been striving to offer high performance optical solu-

tions, meeting the strictest requirements, focusing on our mission, which is to improve the quality of sight, and therefore, the quality of life.

PhysIOL products are supplied to ophthalmic surgeons în over 60 countries, through a worldwide network.

PhysIOL offers attractive and efficient solutions, în line with the fast evolution of surgical techniques:

• 2006: YellowFlex, the first hydrophilic acrylic IOL with blue- light filtration for better retinal protection

• 2007: SlimFlex-m 123: preloaded IOL for a fast, safe and reproducible implantation without lens handling

• 2007: MicroSlim: designed for injection through incisions as small as 1.8mm

• 2008: Micro AY and Slim AY 123: aspheric lenses for improving contrast sensitivity and preserving depth of field

• 2009: Poly A 123 and Poly AY 123: pre-

loaded IOLs for all dimensional situations• 2010: Micro A 123 and Micro AY 123: the

first preloaded IOLs for injection through 1.8mm incisions

• 2010: FineVision: the first trifocal diffrac-tive IOL

• 2012: PodEye: a hydrophobic acrylic glis-tening-free IOL; Ankoris: a new hydrophilic monofocal toric IOL design with optimal rotational stability

• 2014: FineVisionToric: a trifocal diffractive toric IOL

36




42



Tratamentul modern al ambliopiei

Dr. Monica Apostolescu www.clario.ro

Ce este ambliopia?Ambliopia (ochiul leneş) este ve-

derea scăzută faţă de normal la unul, sau mai rar, la ambii ochi.

Cum apare?Vederea binoculară normală se

dezvoltă în perioada preşcolară, ast-fel ca orice dezechilibru care apare în funcţionarea celor doi ochi până la această vârstă influenţează negativ dezvoltarea vederii. Cu cât dezechili-brul apare mai devreme, cu atât efec-tele sunt mai severe. În mod similar, cu cât depistarea problemelor vizuale se face precoce, cu atât recuperarea este mai rapidă şi mai uşoară. Cu cât depistarea acestui dezechilibru se face mai târziu, recuperarea este mai difi-cilă.

Ambliopia apare atunci când unul dintre ochi nu este folosit suficient, fie pentru că este deviat (în strabism), fie pentru că are o dioptrie mai mare faţă de ochiul congener (în anizometro-pie). În caz de strabism, creierul pri-meşte de la cei doi ochi două imagini care nu se suprapun; pentru a evita vederea dublă (diplopia) este ignora-tă imaginea de la ochiul strabic, cre-ierul folosindu-se de imaginea de la celălalt ochi; vederea ochiului deviat scade progresiv, dacă nu se iau măsuri de corecţie.

În situaţia în care există diferen-ţa de dioptrii între cei doi ochi (mai mare de 2D), imaginile care vor ajun-ge la nivelul creierului vor fi diferite

(una clară de la ochiul cu dioptrie mai mică, şi una neclară de la ochiul cu dioptrie mai mare). Suprapunerea acestor imagini la nivel central este supărătoare, aşa încât creierul supri-ma imaginea neclară, instalându-se astfel ambliopia.

Există şi situaţii de ambliopie bi-laterală, atunci când ambii ochi au vicii mari de refracţie (hipermetropie >5D, miopie > 10D, astigmatism > 3D). Vorbim despre ambliopia de de-privare atunci când există un obstacol pe axul vizual (cataractă congenitală, leocoame corneene, ptoza palpebrală etc.). Ambliopia organică reprezintă vederea scăzută atunci când există leziuni congenitale sau dobândite la nivelul retinei sau nervului optic.

Cum se tratează?În funcţie de cât de scăzută este

acuitatea vizuală, ambliopia poate să fie ușoară, medie sau severă.

Atunci când este depistata ambli-opia, primul pas în tratament este corectarea oricărui viciu de refracţie existent, prin purtarea unei corecţii optice adecvate (ochelari sau lentile de contact). Apoi trebuie să se înceapă procesul de dezambliopizare cât mai curând, acesta constând în stimularea vizuală a ochiului “leneş”, prin ocluzia (acoperirea) ochiului sănătos.

Ritmul de ocluzie (numărul de ore/zi) şi durata acestui tratament va-riază în funcţie de gradul ambliopiei şi de vârsta copilului. Cu cât vârsta copilului este mai mică, cu atât rezul-tatele dezambliopizarii sunt mai bune (la copilul mic, ocluzia totală poate duce la recuperarea vederii în câteva

săptămâni). Cu cât este depistata mai târziu, ambliopia se tratează mai greu, dar nu este neapărat o cauză pierdută.

La Clario dispunem de un soft modern, special dezvoltat pentru tra-tarea ambliopiei la copii, adolescenţi şi chiar şi la adulţii tineri.

Terapia de dezambliopizare con-stă în 20 de şedinţe a câte 30 minute pe zi. Şedinţele se efectuează în ca-binet şi constau în exerciţii cu grade diferite de dificultate, ce au rolul de a stimula progresiv vederea ochiului slab.

Exerciţiile se realizează pe un ecran LCD cu touch-screen cu dia-gonală de 50 inch, sunt interactive şi diverse, astfel încât copii le efectuează cu plăcere.

În unele situaţii, este necesară re-petarea şedinţelor pentru îmbunătăţi-rea vederii, atunci când se porneşte de la un defect vizual mare.

Obligatoriu, şedinţele se însoţesc de ocluzie acasă şi de corecţie optică corespunzătoare (cu ochelari sau len-tile de contact).

Softul SVI dezvoltat în Statele Unite reprezintă un instrument inte-grat ce foloseşte o mare varietate de programe pentru îmbunătăţirea per-formanţelor vizuale. Este indicat şi pentru o mai bună coordonare ochi-mână, creşterea timpului de reacţie vizuală, îmbunătăţirea sensibilităţii la contrast şi a memoriei vizuale.

Rezultatele bune obţinute ne încurajează să recomandăm acest tip de terapie copiilor care au tre-cut de 7 ani şi cărora nu li s-au mai dat şanse recuperare a vederii prin metodele clasice.


43Oftalmologie

Viziunea Clario este de a oferi servicii medicale

oftalmologice personalizate fiecărui pacient. Într-un mediu elegant şi prietenos, realizăm

diagnosticarea şi tratarea multor afecţiuni oftalmologice,

dispunând de dotări complexe:

• Tomograf în coerentă optică Zeiss,

• echograf ocular,

• perimetru computerizat, pahimetru,

• topograf cornean.

De asemenea, realizăm la comanda ochelari de calitate

pentru adulţi şi copii în magazinul de optică Clario. Avem disponibile rame de

ochelari şi lentile pentru adulţi şi copii de la toţi producătorii

importanţi.

Clinica Clario

Str. George Missail 97, sector 1, Bucuresti

Telefon: 0747.362.483

Programari: 0311.042.365; 0311.033.142;

[email protected]

www.clario.ro

http://www.clario.ro

44



Cum definim succesul în terapia oftalmopediatrică?

În oftalmopediatrie, pricipalele cauze ale unei vederi scăzute din punct de vedere structural sau funcţional sunt:

1. Viciile de refracţie necorectate +/- anizometropie mare, care induc ambliopie

2. Traumatismele oculare3. Ambliopia strabică secundară

unui strabism necorectat la vâr-stă mică

4. Patologiile oculare: cataracta congenitală, glaucomul congeni-tal, retinopatia de prematuritate (ROP), tumorile retiniene (Reti-noblastomul), ptoza palpebrală.

Cataracta Congenitală

Este o afecţiune rară, întâlnită în 1-15 la 10.000 de nou-născuţi. Poate fi diagnosticată precoce, prin prezenţa leucocoriei sau tardiv, când apare secundar nistagmusul sau

strabismul, în urma deprivării vizu-ale (markeri de prognostic nefavo-rabil postchirurgical). Examinarea copilului în AG este o urgenţă (pol anterior, reflex retinian, presiune in-traoculară, echografie). Preoperator trebuie analizat potenţialul vizual al ochiului implicat, prin evaluarea fundului de ochi. Dacă detaliile reti-niene sunt vizibile, cataracta nu este foarte densă şi nu are indicaţie chi-rurgicală imediată, dar chiar şi aşa, potenţialul ambliopigen este foar-te mare în cataractele unilaterale. Prevenirea ambliopiei prin ocluzie şi urmărirea atentă sunt esenţiale. Opacităţile mici, care nu afectează axul vizual, nu necesită de regula intervenţia iar dilatarea uşoară a pupilei în mod constant şi ocluzia sistematică a ochiului bun pot pre-veni instalarea ambliopiei. Chirur-gia realizată înainte de 6 săptămâni minimizează efectele negative ale deprivării vizuale unilaterale dar este foarte dificilă, necesită condi-ţii adecvate de anestezie generală şi personal specializat. Cataracta con-genitală bilaterală poate fi operată până la vârsta de 2-3 luni înaintea apariţiei nistagmusului, cu diferen-ţa de maxim o săptămână între cei doi ochi. Implantarea cristalinului artificial la vârste foarte mici este controversată, o parte din specialişti optând mai întâi pentru corecţia cu lentile de contact şi implantarea secundară a cristalinului după vâr-sta de 2 ani. O anizometropie mare obţinută dupa implantarea unui

cristalin neadecvat este profund ambliopigenă, mai ales că este înso-ţită de absenţa acomodaţiei. Succe-sul intervenţiei chirurgicale depin-de de reabilitarea vizuală începută imediat postoperator. Aceasta este complexă şi presupune monitoriza-rea periodică a refracţiei, corecţia optică adecvată şi în mod deosebit ocluzia sistematică a ochiului bun în cele unilaterale. Monitorizarea TIO periodică permite diagnosticul pre-coce al glaucomul secundar.

Retinoblastomul (RB)Este cea mai frecventă neopla-

zie oculară la copil. În populaţia generală apar 4 cazuri la 1 milion de copii. Diagnosticarea leziunii tumorale poate fi mascată de nume-roase manifestări clinice: strabism (esotropie), nistagmus, anizocorie, heterocromie iriană, lăcrimare, hi-peremie conjunctivală persistentă, uveită anterioară cu pseudohipopi-on, hifemă spontană, celulită pre-septală sau orbitală, buftalmie. În anumite cazuri este prezentă leuco-coria. În aria pupilară, tumora se vi-zualizează direct sau se pot observa complicaţii ale acesteia (dezlipirea exudativă a retinei). Examenul fun-dului de ochi în AG este o urgenţă şi se realizează cu oftalmoscopul indi-rect, ce permite vizualizarea retinei periferice. RMN-ul cranio-cerebral şi de orbită localizeaza şi evidenţi-ază gradul de extindere tumorală. Progresele făcute în ultimii ani în

Dr. Daniela Cioplean

Medic Primar Oftalmolog

Dr. Raluca Niţescu

Medic Specialist Oftalmolog

Succesul tratamentului oftalmologic la copil înseamnă o acuitate vizuală utilă şi re-cuperarea vederii binoculare. Momentul examinării, precocitatea tratamentului şi monitorizarea pe termen lung sunt esenţiale pentru creşterea prognosticului vizual.


OFTAPRO „Excelenţă individuală

şi în echipă”.

Telefon: 0212525201, 0212525217, 0318057824, 0730593534, 0754779765

Adresă: B-dul Mărășești, nr. 15, sector 4, București

E-mail: www.oftapro.ro

RevitalVision / NEUROVISIONSingura clinică din România care tratează

AMBLIOPIA la adult şi adolescent.

Cea mai experimentată clinică din România specializată în strabism şi oftalmopediatrie

46



terapia RB au crescut foarte mult rata de supravieţuire precum şi po-tenţialul de conservare a globului. Enucleaţia este tratamentul de elec-ţie al RB în cazul tumorilor extinse, depistate tardiv, cu afectarea nervu-lui optic. Postoperator, toţi pacienţii necesită monitorizare pe termen lung, datorită riscului mare de reci-divă şi metastază. Copilul se îndru-mă şi spre un serviciu de oncologie pediatrică.

Retinopatia de prematuritate (ROP)

Screeningul ROP este recoman-dat după 4 săptămâni postnatal şi se face obligatoriu cu oftalmolscopul indirect. Prematurii sunt urmăriţi periodic, la 1-2 săptămâni, până când retina se vascularizează în pe-riferie. Risc mare de ROP îl au pre-maturii cu vârsta gestaţională mai mică de 28 de săptămâni, cu greuta-tea mai mică de 1250 g şi cei care au necesitat terapie prelungită cu O2 postnatal. Orice ROP în Zona I cu plus disease, ROP în Zona I stadiul 3 cu sau fără plus disease şi ROP în Zona II, stadiul 2 sau 3, cu plus di-sease necesită tratament de urgenţă (terapie laser, Anti VGF).Toţi paci-enţii prematuri cu ROP trebuie eva-luaţi periodic şi trataţi precoce pen-tru problemele asociate chiar dacă tratamentul ROP a fost un succes. Ei sunt susceptibili la vicii de re-fracţie mari (miopie, astigmatism), strabism, atrofie optică, modificari cicatriciale retiniene, ambliopie.

Ptoza palpebrală congenitală

Cea mai frecventă formă de ptoză palpebrală la copil este cea congenitală. Aceasta apare datorită unor modificări distrofice la nivelul aponevrozei şi a muşchiului leva-tor palpebral. Este prezentă încă de la naştere dar evidentă câteva luni mai târziu. Copilul adoptă o poziţie compensatorie a capului, de obicei cu ridicarea bărbiei, pentru conser-varea vederii binoculare. Uneori,

prin contracţia compensatorie a muşchiului frontalis, se poate obser-va retracţia palpebrală la ochiul con-tralateral. Caracteristic este semnul Von Graefe (mărirea fantei palpe-brale la privirea în jos). Un alt feno-men frecvent asociat cu ptozele con-genitale este Marcus Gunn (sinkine-sis între N III şi N VII), ce presupu-ne îmbunătăţirea aspectului ptozei cu mişcările maxilarului.Toţi copiii cu ptoză palpebrală necesită o eva-luare oftalmologică în primele 6 luni de viaţă. Frecvent, ptoza congenitală se asociază cu astigmatism mare şi anizometropie, factori ambliopigeni ce necesită corecţie. Dacă se suspec-tează ambliopia anizometropică, se începe cât mai repede tratamentul de dezambliopizare. Vârsta ideală pentru chirurgia cosmetică a ptoze-lor medii şi uşoare care nu afectează vederea este în intervalul de vârstă 4-6 ani. Rezultatele sunt în general foarte bune în mâini competente. Formele de ptoză severă, ce acoperă axul vizual, au indicaţie chirurgicală urgentă, chiar în primele săptămâni de viaţă. Postoperator este obligato-rie ocluzia ochiului congener, pen-tru tratarea ambliopiei apărute prin deprivarea vizuală.

Glaucomul Congenital

Primele manifestări clinice frecvent întâlnite sunt lăcrimatul, fotofobia şi blefarospasmul. Creş-terea TIO duce la buftalmie, alun-girea diametrului antero-posterior ocular, apare edemul cornean epi-telial şi stromal, prin ruperea acu-tă a membranei Descemet (striuri Haab). Când se ridică suspiciunea unui glaucom congenital, examenul oftalmologic în AG este o urgenţă. Gonioscopia este cea care stabileş-te diagnosticul. TIO este măsurată atent şi este examinat nervul optic (paloare în cadranul temporal, cu nazalizarea vaselor retiniene şi mă-rirea raportului c/d). Tratamentul de elecţie pentru reducerea TIO este chirurgical şi trebuie realizat cât mai repede. Postoperator, pa-

cientul necesită o monitorizare de lungă durată. Glaucomul apărut la vârstă mică în perioada de dezvol-tare vizuală este ambliopigen. Cât mai repede postoperator trebuie dată corecţia optică adecvată şi în-ceput tratamentul de dezamblio-pizare. Periodic sunt evaluate TIO, refracţia şi starea nervului optic.

Strabismul.

Esotropia Infantilă Esenţială (EIE)

Este cea mai comună formă de strabism ce apare între 2 şi 6 luni. Examenul oftalmologic al pacien-tului este recomandat cât mai re-pede de la debutul strabismului. Sunt evaluate motilitatea oculară, preferinţa în fixaţie şi unghiul de deviaţie strabică. În funcţie de re-acţia copilului la ocluzia ochiului dominant, se ridică suspiciunea unei ambliopii. Polul anterior este atent analizat, sunt verificate pupi-lele şi reflexele pupilare. Măsurarea refracţiei cu cicloplegie este impor-tantă, o parte din esotropiile infan-tile au şi componentă acomodativă (hipermetropie peste limita fiziolo-gică şi anizometropie). La final este examinat fundul de ochi. Se exclude astfel orice esotropie care apare se-cundar unei alte patologii oculare. Tratamentul iniţial este nonchi-rurgical şi presupune corectarea în totalitate a viciului de refracţie măsurat cu cicloplegie şi începerea ocluziei dacă se suspectează ambli-opia. Studiile au arătat că alinierea chirurgicală a ochilor până la vârsta de 18 luni duce la creşterea şanse-lor de restabilire a corespondenţei retiniene normale şi de recuperare funcţională (vedere binoculară şi stereopsis). După operaţie, pacien-ţii sunt monitorizaţi frecvent, este verificată poziţia ochilor, refracţia şi corecţia optică. Tratamentul de dezambliopizare continuă postope-rator. Ocluzia nu se întrerupe nici-odată brusc, pentru că există riscul recidivei.


Strabismul normosenzorial tardivApariţia acută (bruscă) a strabismului este întotdeauna un eveniment alarmant, atât pentru pacient sau părinţi, cât şi pentru doctor.

Dr. Ionela Iosub, medic specialist oftalmolog

Dr. Andreea Ciubotaru, medic primar oftalmolog, Doctor în ştiinţe medicale

Clinica Oftalmologică Infosan, Bucureşti

La copiii foarte mici, declanşarea stra-bismului poate fi rar determinată cu certitudine, singurul semn fiind adesea o lipsă de îndemânare sau

închiderea voluntară a unui ochi. Copiii mai mari şi adulţii cu strabism acut se vor plânge imediat de diplopie bruscă, putân-du-se înregistra exact ziua şi ora apariţiei deviaţiei strabice.

În cazul oricărui strabism acut, este esenţială testarea motilităţii oculare, nece-sară pentru a exclude o deviaţie strabică paralitică.

În literatura de specialitate, sunt de-scrise trei forme de strabism acut comi-tant: (1) strabism acut apărut după între-ruperea artificială a vederii binoculare; (2) strabism acut ce apare fără întreruperea artificială a vederii binoculare, ca un re-zultat al esoforiei decompensate; (3) stra-

bism acut asociat cu procese patologice intracraniene.

Tipul (1) este cea mai frecventă for-mă de strabism acut comitant. Cauza este întreruperea vederii binoculare, ce poate apare în: ocluzia temporară a unui ochi pentru tratamentul ambliopiei, ocluzia pentru mai multe zile a unui ochi trauma-tizat , de ex. în cazul unei plagi perforante sau prin edemul pleoapelor într-o contu-zie oculară. Dupa îndepărtarea ocluzoru-lui, ochiul va fi într-o poziţie esotropică.

Tipul (2) denumit şi tipul Burian-Franceschetti, este caracterizat de diplo-pie bruscă, un unghi mare de esotropie, absenţa semnelor de paralizie. Viciul de refracţie, de regulă, este nesemnificativ şi factorul acomodativ este minim. Întreru-perea fuziunii nu este factorul etiologic, iar deviaţia se produce aparent spontan. To-tuşi, la unii pacienţi evenimentul este pre-cedat de o boală debilitantă sau de un stres emoţional sau fizic. Senzorial, datorită al-ternanţei bune există izoacuitate vizuală.

Tipul (3) apare în asociere cu proce-se patologice intracraniene (malformaţia Arnold-Chiari, hidrocefalie, astrocitom intracranian şi alte tumori ale creierului).

În comparaţie cu primele două forme de esotropie acută, rezultatele funcţionale după operaţia de strabism nu sunt întot-deauna favorabile în esotropia acută de origine neurologică.

Vom prezenta cazul unui copil de 6 ani diagnosticat cu esotropie normosenzoria-lă cu debut tardiv, copil care a fost operat ulterior în Clinica Oftalmologică Infosan.

Imaginea copilului înaintea apariţiei strabismului:

În urma unui traumatism cranian, copilul acuză brusc diplopie homonimă, iar părinţii observă o deviaţie strabică orizontală mare. Viciul de refracţie este nesemnificativ şi factorul acomodativ este minim. Preoperator, observăm că ducţiile şi versiile sunt normale, deci nu este vorba de un strabism paralitic (poze01-05).

În vederea prezervării vederii bino-culare şi stereoscopice, decidem să prac-ticăm cât mai rapid intervenţia chirurgi-cală de strabism, operaţie combinată re-cesie muşchi drept intern-rezecţie muşchi drept extern ochiul drept.

Postoperator, obţinem alinierea chi-rurgicală a ochilor (poze 06 -10)cu restabi-lirea vederii binoculare şi a stereopsisului.

În concluzie, în strabismul normosen-zorial tardiv, realinierea chirurgicală rapi-dă a ochilor reprezintă o urgenţă pentru înlăturarea supresiei şi a riscului asociat de ambliopie. În absenţa intervenţiei chi-rurgicale, pot dispărea permanent vederea binoculară şi stereoscopică.

1009080706

0504030201

47


Oftalmologie

Ochii Sănătoși în Fața Sindromului de Ochi Uscați-pentru medicii iubitori de poezie-

Într-o bună dimineață m-am deschis şi am prins viațăÎncercam să văd în jur, totul pare-a fi în ceață!Şi lumina m-a orbit, chiar de pleoape-acoperit.

Of, ce dimineață, azi sindromul m-a lovit!

În contact cu aerul, stratul meu lipidic moareOare când se termină? Deja simt o hibă mare.Şi acum mă uit mai jos, fix la stratul meu apos

Pare-a fi cam subțirel, cred că ar trebui mai gros.

Nu mai zic şi de mucină, disconfortu-i peste totStai să vezi tu conjuctivă, filmul lacrimal e mort.Of, cornee ce să-ți fac, doar stăpânul să ne scape

Vreau soluții, vreau confort, altfel eu mă dau pe spate.

Omul bun merge la doctor, mă doreşte sănătosDoctorul mă îngrijeşte ca pe un copil voios!Văd pe masă multe nume, rețetare în volumeToate sunt să mă ajute, însă doctorul îi spune:

„Aveți multe de ales, toate par să aibă sens,Dar mai bine povestesc pas cu pas şi vers cu vers.

Unele conțin fosfați, dar când ochii sunt lezațiDin celule iese calciul şi-n chimie sunt ca frați.

Astfel un fosfat de calciu se formează, se depuneCa un os el se descrie, dar nu poartă nici un nume.

Mai bine e cu citrații, ei mai şi regenereazăE plăcut şi confortabil, depozite ei nu formează.

Variante-s peste tot, unele au conservanțiÎnsă ochii nu le plac, cred că sunt netoleranți.

Doar o picătură pusă duce la modificări nespuseEpiteliul cornean suferă dureri ascunse.

Că sunt geluri, carbomeri, polimeri sau celulozeSe găsesc în picături, toate sunt substanțe dârze.

Una nu este vâscoasă, alta mult prea mult şi-mi pasăUna nu se-omogenizează şi vederea-ți afectează!

Cel mai bine-i un acid, căci în ochi este de bazăHialuronic, tripartid, el pe toate le bifează.Se comportă ca un gel şi rămâne multicelŞi vederea o ajută, asta recomand de fel.

Acum ştiți ce-i important, cu citrați şi cu acidFără conservanți vă rog, altfel totul e placid.

Astfel eu vă recomand o soluție completăPicături lubrifiante, din Germania prezentă!

Calitate-n gamă este, HYLO- Eye Care se numeşteDe la prima aplicare simți Sindromul c-o pățeşte!Două variante-n țară, HYLO- Gel, dar şi Comod

Prima-i pentru afecțiuni severe, ultima e pentru toți!

Au acid hialuronic, lanțuri lungi moleculareŞi prin greutatea lor, e vâscozitatea mare.

Lanțurile rămân elastice, îşi revin când ai clipitAu efect lubrifiant, intensiv și prelungit!

Nici fosfați, nici conservanți nu conțin să deranjezeAu sistem unic in lume, el COMOD se denumeşte.

Vă oferă în continuu mono-dozele egalePeste trei sute la număr, ele stau în aşteptare.

Șase luni după deschidere, atât stau spre folosireSunt total rupte de aer şi rămân complet sterile.Dumneavoastră-o să decideți, ce e bun şi eficientDar prin HYLO- Eye Care, răspunsul e elocvent!”

Ah, ce bine mi-e acuma când pe toate le cunoscOmul bun la farmacie a decis să-mi ia Comod

Mi l-a pus, s-a aplicat, straturile mi-a salvatAcum totul este clar când Sindromul e tratat!

Autor, Ochii Sănătoși

48




50



„România stă foarte bine la capitolul servicii oftalmologice,

mai ales în domeniul privat”Interviu cu Dr. Andrei Filip, specialist oftalmolog, doctor în ştiinţe medicale

Care considerați că sunt principalele calitati ale unui chirurg oftalmolog?

Cred că mai degrabă ar trebui să vor-bim de o conduită. Trebuie să îți placă oftalmologia şi să fii îndemânatic. Este o meserie dificilă, eşti medic 24 de ore din 24, nu doar între 9:00 şi 18:00. Această meserie presupune studiu şi perfecționare în permanență şi multă răspundere (ai mereu în fața ta un om care îşi pune toate speranțele în mâinile tale). De aceea este important, în primul rând să îți placă ceea ce faci şi să ai o comunicare bună cu paci-entul. Este o meserie frumoasă, cu multe satisfacții, care nu te lasă niciodată să te plictiseşti, oricând poate apărea orice nou, mai ales datorită evoluției tehnologiei.

Care ar fi cea mai complexă intervenţie chirurgicală pe care aţi efectuat-o din punct de vedere al noutăţii pe plan naţional?

Un chirurg are în fiecare zi situații difi-cile. Când încep o operație sunt conştient de faptul că se poate întâmpla orice, oricui, chiar şi lucruri la care nu mă gândesc, cu toate acestea ştiu că la sfârşitul operației totul va fi bine!

Dar cred că este frumos să vorbim des-pre lucruri noi, spectaculoase. Începând cu 2014 clinica noastră a fost aleasă de că-tre compania germană Carl Zeiss Meditec să introducă în România tehnica ReLEx SMILE. Această tehnică laser ultramo-dernă este fascinantă atât pentru pacient

cât şi pentru medic şi a fost creată pentru reducerea dioptriilor. SMILE ne permite să reducem miopia de până la -10 diop-trii si foarte curând şi mai mult, cu aju-torul femtolaserului VisuMax Carl Zeiss, cel mai precis şi sigur laser din lume, pe care îl avem în clinica noastră, Ama Op-timex. Operaţia este foarte prietenoasă, nu există durere, nici în timpul, nici după operație, iar recuperarea este foarte rapi-dă, în 72 de ore pacientul poate merge la plajă sau la schi. Acest lucru este fantastic. Cei interesați pot citi mai multe informații pe www.scapadeochelari.ro.

Sunt unele afecţiuni pentru care este adevarată zicala “Sănătatea o citești în ochi”. De exemplu diabet cu retinopatie, și multe altele…

În cadrul unui consult oftalmologic, cu ştiinţa şi cu ajutorul aparatelor ultra-moderne pe care le avem în dotare putem diagnostica cu precizie afecțiuni oftalmo-logice şi nu numai.

De asemenea vârsta. Afecţiuni ca glaucom, degenerescenţa, cataracta - care sunt ultimele noutăţi în tratarea chirurgicală a unor astfel de afecţiuni care au sosit în România?

Din fericire, cele mai multe dintre afecțiunile oftalmologice, dacă sunt dia-gnosticate la timp, pot beneficia de trata-ment. Glaucomul este o boală periculoasă pentru că pacientul nu îşi dă seama de

prezența ei, de aceea recomand consult of-talmologic periodic, mai ales după vârsta de 40 de ani şi absolut obligatoriu pentru cei care au această afecțiune în familie.

Degenerescența maculară legată de vârstă este din ce în ce mai prezentă, din cauza faptului că speranța de viață a cres-cut. La fel, dacă este diagnosticată la timp poate fi tratată eficient în cele mai multe cazuri. În cazurile în care este diagnosti-cată târziu, evoluția poate fi oprită de cele mai multe ori.

Cataracta este o afecțiune ce face parte din procesul de îmbătrânire şi afectează peste 70% din oamenii sănătoşi cu vârsta de peste 65 de ani. Singurul tratament este operația prin care medicul înlocuieşte len-tila opacifiată cu una artificială. Operația este uşoară, se realizează fără internare cu anestezie locală, durează în jur de 7 mi-nute, iar în clinica noastră are un grad de reuşită fără complicații de peste 99%. Este important de reținut că operația trebuie efectuată la timp, atunci când scade con-fortul vizual.


51


Oftalmologie

Ce planuri de viitor aveţi și ce așteptări aveţi referitoare la noi intervenţii pe care să le efectueze chirurgii oftalmologi români?

ReLEx SMILE cred că este tehnica viitorului. Am fost de curând la Congre-sul Societății Americane de Cataractă şi Chirurgie Refractivă unde am fost invitat să prezint experiența mea şi să susțin un curs despre această tehnică revoluționară. Prin conceptul său inovativ a revoluționat chirurgia refractivă, a deschis noi orizon-turi! În viitorul apropiat vom asista la noi metode spectaculoase de tratament dez-voltate pe baza tehnicii SMILE, pentru multiple afecțiuni oculare.

Ce îi sfătuiţi pe cei care au o evoluţie rapidă a miopiei? Să le reducă cu ajutorul laserului? Care ar fi contraindicaţiile și cât de răspândită a ajuns această intervenţie la noi?

O primă regulă de bază pentru toa-te operațiile pentru reducerea dioptrii-

lor este că dioptriile trebuie să fie stabi-le în momentul efectuării intervenției. Noi suntem foarte atenți la acest deta-liu. Creşterea dioptriilor în sine este o contraindicație pentru operație. Însă miopia creşte în general în copilărie/adolescență şi dioptriile stagnează unde-va în jurul vârstei de 18-20, în cazuri rare evoluează până la 25 de ani. În anumite cazuri, mai pot creşte şi după această vâr-stă pentru că tot ceea ce facem, activitățile zilnice, ne pot influența dioptriile - exem-plul cel mai la îndemână fiind foarte mul-te ore pe zi la birou/calculator.

Ce operaţii în exclusivitate în România se fac la clinica Dvs?

ReLEx SMILE este operația pe care o facem numai noi, eu, tatăl meu, conf. Dr. Mircea Filip şi colega noastră dr. Miruna Nicolae. Suntem singurii medici chirurgi oftalmologi din România care efectuează această intervenție. Bineînțeles, se face exclusiv în clinica noastră, Ama Optimex. De fapt, suntem printre puținele clinici din Europa Centrală şi de Est care reali-zează astfel de intervenții.

De ce consideraţi că o pereche de ochelari de soare trebuie să aibă lentile de marcă cu toate filtrele cerute?

Pentru că, dacă nu au aceste filtre, fac mai mult rău decât bine. La întuneric pupila se dilată, la lumină se contractă. Ochelarii contrafăcuți permit pupilei să se dilate, fără să filtreze razele ultraviole-te şi, de fapt, intră o cantitate mai mare de raze ultraviolete în ochi. Dacă ochela-rii au o calitate bună şi filtrele potrivite, opresc razele ultraviolete şi protejează ochii.

Ce contraindicaţii au lentilele de contact și cum răspund ultimele produse de acest tip de pe piaţă acestor provocări?

Ochiul uscat sau alte afecțiuni croni-ce sunt contraindicații pentru lentilele de contact. Dacă ochii sunt sănătoşi şi per-soana se simte bine cu lentile de contact,

eu, ca medic, le recomand ca o alternativă bună la ochelari.

Cele mai multe invenţii în oftalmologie vin din SUA la ora actuală?

Aşa credeam şi eu, dar mă bucur să vă pot spune că Europa stă la anumite capito-le mai bine decât SUA.

Care sunt tehnologiile și dotările de ultimă generaţie care ar oferi unei Clinici oftalmologice posibilitatea de a realiza intervenţii la nivelul de complexitate atins de Clinicile Oftalmologice din Occident în 2016?

După cum am spus mai devreme, de curând am participat la cel mai impor-tant congres din domeniu din SUA, iar de această dată în calitate de invitat. Am par-ticipat la prezentări de profil oftalmologic, dar şi din domeniul de management şi mi s-a confirmat cu satisfacție că România stă foarte bine la capitolul servicii oftalmolo-gice, mai ales în domeniul privat. Întot-deauna suntem în pas cu tehnologiile de ultimă oră, iar mulți dintre chirurgii ro-mâni sunt de prima clasă.

O clinică cum este a noastră ne per-mite să putem trata bine pacienții. Aceas-ta cred că este şansa pe care ți-o oferă sis-temul privat, ai şansa să dezvolți, să aduci aparatură, să formezi o echipă bună, să ai acces la cele mai bune studii şi congrese din toata lumea. Progresul tehnologiei în medicină este fantastic, înseamnă exacti-tate, rapiditate în decizii, eficiență, con-fort pentru pacient şi medic şi, în final, rezultat bun. Datorită progresului medi-cinei, medicii pot trata o cazuistică mult mai vastă, cu rezultate mai bune. La Ama Optimex avem grijă să avem cele mai bune aparate, atât în sala de operații, cât şi în cabinete. De la femtolaserul VisuMax cu care realizăm ReLEx SMILE şi până la aparate de investigații foarte performan-te. De curând, am introdus un aparat care evaluează câmpul vizual, cu lentilă lichi-dă şi un nou aparat pentru tomografii of-talmologice.

52



Esotropia acomodativă este deviaţia convergentă care apare între 6 luni şi 7 ani (media la 2- 3 ani) la copii cu status neurologic normal.

Esotropia acomodativă cu raport AC/A crescut

Dr. Luminița TEODORESCU

Dr. Irina VELCEA

OFTALMIX SOP Clinică oftalmologică, București

Există 2 forme: esotropia acomodativă refractivă şi acomodativă non-refractivă.

• Esotropia acomodativă refractivă implică 3 factori: hipermetropia ne-corectată, convergenţa acomodativă şi insuficienţa potenţialului fuzional în divergentă.

Deviaţia la aproape este egală cu de-viaţia la distanţă, hipermetropia este me-die sau mare (peste +3 D sf) iar raportul AC/C este normal.

• Esotropia acomodativă cu raport AC/A crescut

În acest tip de esotropie, deviația la aproape este mai mare decât la distanță cu cel puțin 10 DP chiar şi cu corecţia optică totală a hipermetropiei, din cauza efortu-lui acomodativ crescut, iar raportul AC/A este crescut față de valoarea normală.

Poate fi însoţită de hipermetropia mică, mare sau chiar miopie, de aceea se şi numeşte esotropie acomodativă non-re-fractivă. Uneori, pacienţii pot fi ortoforici la distantă şi esotropici la aproape. Fuziu-nea este deseori prezentă când pacientul fixează la distanță.

Raportul AC/A = Convergenţa aco-modativă /Convergenţă, reprezintă canti-tatea de convergentă acomodativă / diop-trie de acomodaţie.


53


Oftalmologie

Valoarea raportului AC/A este înnăs-cută. Valoarea normală este de 3.5- 5.1/1, adică 3 sau 5 D de convergenţă sunt pro-duse de 1 D de acomodaţie.

În practică, pentru măsurarea rapor-tului AC/A se foloseşte metoda gradien-tului.

• Cu lentile convexe: se măsoară deviaţia cu corecție optică, apoi se pun + 3 D sf peste corecția optică, în ambele situații pacientul fixează la aproape.

Raportul AC/ A = deviaţia cu corecție optică – deviaţia cu adiție +3 D sf / valoa-rea lentilei

Ex: deviaţia cu corecție optică (25 DP) - deviaţia cu adiție +3 D sf (4) / 3 = 7, deci o valoare de raport AC/A mare.

• Comparația deviației la aproape cu cea de distanță oferă o aproximare a valorii raportului.

Ex: Esotropia la distanță de 20 DP, la aproape este 40; AC/A 40-20 = 20

Tratamentul non-chirurgical constă în prescrierea de lentile bifocale sau pro-gresive. Această opțiune este contraindi-cată când esotropia la aproape este mai mare de 10 DP sau când nu se obține fuzi-une după ataşarea adiției. Purtarea de len-tile bifocale sau progresive poate avea un efect de reducere a acomodației pe termen lung şi nu favorizeză dezvoltarea normală a vederii binoculare, în special a stereo-scopiei. Lentile bifocale nu sunt totdeauna acceptate de către copii sau părinți pentru că sunt inestetice.

În ultima vreme se acceptă corecția optică cu lentile de tip bifocal-executiv cu adiţie între + 2.50 şi + 3 dacă după intervenția chirurgicală rămâne o deviație reziduală.

Marginea superioară a segmentului trebuie să fie la nivelul diametrului ori-zontal pupilar.

Se mai pot utiliza lentile progresive, montate cu 4 mm mai sus decât se mon-tează în general la adulții fără strabism. Sunt recomandate copiilor de vărstă şcolară, ca să existe siguranța că pot privi prin zona de lentilă destinată vederii de aproape.

Valoarea raportului poate să scadă în ju-rul vârstei de 12-15 ani, prin dezvoltarea me-canismelor de fuziune în divergență, când se recomandă reducerea treptată a adiției.

Tratamentul chirurgical este prefe-rat de mulți strabologi, cel mai frecvent

se practică recesie bilaterală a muşchilor drepți interni.

Indicațiile pentru tratment chirurgical sunt:

• Esodeviația > 10 PD chiar cu corecția optică totală şi nu există fuziune

• Inițial se obține fuziunea şi stereosco-pia cu corecția optică dar deviația la aproape creşte în timp

De-a lungul timpului au existat di-

ferite opinii privind alegerea dozelelor chirurgicale: calculate conform deviației la aproape; conform mediei între deviația la aproape şi la distanță; recesie bilaterală a muşchilor drepți interni de 5 mm pen-tru esotropie ≤ 35 DP cu adiție de 1 mm la fiecare 5 DP peste 35 DP după autorii britanici; recesia muşchilor drepți interni combinată cu fir de fixație posterioară.

Majoritatea strabologilor susțin că cele mai bune rezultate motorii şi senzoriale se obțin dacă anvergura operației este calcu-lată conform deviației la aproape măsurată cu corecția optică totală a hipermetropiei.

54



Got MULTI sunt gaze pure: SF6 (hexafluorura de sulf), C2F6 (hexafluoretan) şi C2F8 (octafluorpropan) de utilizare repetată.

Produsele sunt disponibile în flacon de aluminiu steril, ambalat în pungă individuală. Pachetul conţine un set de injectare a gazului oftalmic cu filtru steril de 0.2 μm,un ac

30G, o brăţară pacient şi etichete care permit trasabilitea produsului.

SAPACO 2000 vă livrează Dispozitive medicale certificate State-of-the-art

produse de către ALCHIMIA srl.

Gaz pentru tamponada intraoculara: GOT multi

Trypan Blue pentru colorarea tesutului în chirurgia polului posterior - 0.18%Trypan Blue pentru colorarea tesutului în chirurgia polului anterior - 0.05%

îmbunătățeşte contactul dintre colorant şi țesut, permițând o vizualizare clară a membranelor retiniene, şi cel mai important, simplifică operaţia, făcând inutilă utilizarea fluidului sau schimbul de aer care este efectuat înainte de injectarea colorantului.

Trypan Blue 0,18% este ambalat în seringi preumplute de 0,7 ml fiecare.Produsul garantează o colorare sigură şi eficientă, fără niciun risc pentru pacient.

S.C. SAPACO 2000 S.A. Str. Pictor Aurel Baiesu nr. 47, sector 1, Bucuresti, Tel. / Fax: + 4 031.805.99.82 / ..83 /.. 84 / ..85

[email protected] / www.sapaco2000.ro

Utilizarea Trypan Blue 0,18% va asigura două avantaje:

Alchimia srl, îşi are sediul în Padova, Italia şi a fost înfiinţată în 1993 de către un grup de cercetatori, experţi în chimie, microbiologie şi farmacologie. În prezent, putem furniza dispozitive medicale pen-tru trei domenii: Bănci de cornee, Chirurgie oftal-mică și Bănci de ţesuturi.• Chirurgia oftalmică – cuprinde produse pentru chirurgia vitreoretiniană şi a altor aplicaţii precum

colorarea ţesuturilor.• Băncile de cornee – aici sunt cuprinse soluţii şi ac-cesorii ce asigură succesul tuturor paşilor de la pre-levarea globului ocular sau a corneei până la trans-portul ţesutului donat pregătit pentru transplantare. • Bănci de ţesuturi – linie completă de produse de-dicate procesării ţesuturilor şi celulelor umane în scopul transplantării.


56



Tehnologia FemtoLaser în operaţia de cataractă s-a lansat în Europa şi în lume în urmă cu câţiva ani, iar România a fost şi ea, destul de repede, racordată la această nouă modalitate de a opera cataracta: tehnica FLACS (FemtoLaser Assisted Cataract Surgery).

Avantajele tehnologiei FemtoLaser în cazuri dificile de cataractă

Dr. Ozana Moraru Medic chirurg oftalmolog –Clinica Oftalmologică Oculus, Bucureşti

Încă de când a apărut pe piaţa mondială, dar şi în prezent, există multe controver-se asupra utilităţii reale a Femtolaserului în operaţia de cataractă, având în vedere

cel puţin două aspecte: • realizând doar primii timpi operatori (in-

cizii, capsulotomia anterioară şi împărtirea nucleului cristalinian), tehnologia FemtoLa-ser nu înlocuieşte facoemulsificarea bazată pe ultrasunete; prin urmare, în continuare e nevoie de un aparat de facoemulsifica-re şi de energie ultrasonică pentru a opera cataracta. Deci, nu doar că nu am eliminat energia ultrasonică eliberată intraocular, ba chiar am mai adăugat încă un tip de energie, cea Laser, energie despre care nu se ştie, de fapt, dacă este, sau nu, agresivă pentru ochi.

• costurile mari: atât ale investiţiei iniţiale, cât şi ale consumabilelor necesare pentru fieca-re operaţie

• un al treilea aspect ar fi şi prelungirea tim-pului operator, ba chiar există şi un al pa-trulea: volumul mare pe care aparatul La-ser îl ocupă în sala de operaţie, necesităţile de mediu din sală (o anume temperatură, umiditate, zgomot şi trepidaţii specifice, cu consum crescut de energie electrică).

În ciuda tuturor acestor aspect reale, noi, chirurgii de la Clinica Oculus, i-am găsit o utilitate şi o importanţă majoră, şi anume: în cazurile dificile de cataractă.

Despre această utilitate am vorbit în mai multe rânduri la nivel european, prin simpo-zioanele şi lucrările prezentate la congresele internaţionale (Congresul ESCRS Amster-dam - sept. 2013, Congresul ESCRS Ljubljana - februarie 2014, Curs ESASO Barcelona- mai

2014, Congresul ESCRS Londra - sept. 2014, Congresul ESCRS Barcelona - sept. 2015), dar găsim interesant şi pentru colegii din România să prezentăm avantajele folosirii acestei tehno-logii noi în operaţiile mai dificile de cataractă.

Ce înţelegem prin „cazuri dificile” de cataractă?

• cataracte foarte avansate, vechi, atât „albe”, eventual intumescente, cât şi brune, cu nu-cleu foarte dur

• cazuri în care nu se poate obţine o dilatare preoperatorie suficientă (cataractă cu pupi-lă mică)

• ochi cu camera anterioară foarte mică: în cataracte intumescente, sau în „ochi mici”(hipermetropii, microftalmii)

• cataracta asociată cu zonula slabă, până la subluxaţie de cristalin

• sindromul pseudo exfoliativ, care reprezintă

o combinaţie în diverse grade a caracteristi-cilor de mai sus (zonula slabă, pupila mică, camera anterioară de profunzime mică)

• asocierea unei distrofii corneene guttatta, cu număr redus de cellule endoteliale, even-tual şi cu o morfologie alterată

• situaţie anatomică deosebită: fanta palpe-brală foarte mică, globul ocular înfundat în orbită,arcade sprâncenoase proeminente, oase nazale mari – toate acestea fac abordul chirurgical mai dificil

• cataracta pe un ochi care a mai fost operat pentru alte afecţiuni: ochi cu transplant de cornee, sau cu trabeculectomie în antece-dente, unde se asociază foarte frecvent si-tuaţiile enumerate mai sus: număr redus de cellule endoteliale, respectiv, CA aplatizată, eventual şi cu o pupilă mică.

În toate aceste cazuri, avantajele tehologi-ei FemtoLaser rezidă din efectuarea de către Laser a două momente importante operatorii,


57


Oftalmologie

care, în tehnica „clasică” de facoemulsifica-re ar fi foarte greu de efectuat în condiţii de maximă siguranţă: capsulotomia anterioară (capsulorhexisul) şi împărţirea nucleului. Bineînţeles că aceşti timpi operatori pot fi efectuaţi şi manual, ca în facoemulsificarea standard, dar riscul de a se produce compli-caţii la aceste momente, este foarte mare în cazurile dificile, mai sus menţionate.a. Astfel, capsulorhexisul este foarte greu de

condus şi de realizat la dimensiuni dori-te în cataracta albă, intumescentă, datorită cortexului lichefiat, aflat sub presiune, care va ieşi spontan la deschiderea capsulei an-terioare, cu risc foarte mare de derapare în periferie a capsulei, chiar de la începutul ope-raţiei; această derapare în periferie se poate prelungi şi posterior, cu spargerea capsulei posterioare şi chiar căderea nucleului crista-linian în vitros, o complicaţie foarte serioasă. FemtoLaserul, prin spoturile de energie cu care realizează CCC-ul, elimină acest risc, ba chiar mai mult, asigură şi realizarea CCC-ului perfect rotund şi centrat unde vrem noi.

Capsulorhexisul e foarte greu de realizat şi controlat şi în cazurile cu camera anterioară mică, aplatizată, atât prin riscul mare de dera-pare în periferie a capsulei anterioare, dar în aceste cazuri este şi periculos pentru endote-liul corneean, prin manevrele ce se realizează foarte aproape de acesta. FemtoLaserul înlă-tură aceste riscuri, astfel fiind foarte util în ca-zurile cu cataractă intumescentă sau hiperme-troipii extreme cu CA aplatizată, dar, mai ales, în cazurile cu distrofii endoteliale.

Tot timpul de efectuare a CCC-ului pune probleme deosebite şi în cazul ochilor cu zonula slabă, sau chiar cu subluxaţie de cristalin (post-traumatică, sau pe singrom PEX, sau Marfan, etc): tracţionarea voletului capsular exercită tracţiune şi pe zonulă, crescând riscul de rupere a fibrelor sale. Dimpotrivă, tehnologia Femto-Laser nu face niciun fel de presiune pe zonulă în timpul capsulotomiei.b. Împărţirea nucleului este foarte dificilă în

cazurile cu pupilă mică, deoarece trebuie intrat cu chopperul sau cu vârful de facope sub iris, „în orb”, ceea ce face posibile com-plicaţii: ruperea capsulorexisului, dezinser-ţia zonulei sau prinderea irisului în vârful de faco, cu ruperea sfincterului pupilar şi a stromei iriene. Aceste riscuri sunt cu atât mai mari, cu cât cataracta e mai veche şi nucleul mai dur, necesitând forţă mecanică mai mare şi anumiţi vectori mecanici pen-tru împărţirea manuală a nucleului. Faptul

că Femtolaserul realizează el însuşi această împărţire, chiar şi pe pupila mică, uşurează foarte mult munca chirurgului, în intenţia lui de separare, emulsificare şi aspirare a bu-căţilor de nucleu cristalinian, ne mai fiind nevoie să se intrepe sub iris, într-o zonă fără vizibilitate şi control – de unde şi diminua-rea netă a riscurilor mai sus menţionate.

Împărţirea nucleului cristalinian „la gata” de către Laser e extrem de importantă în ca-taractele dure asociate cu distrofii corneene, prin reducerea cantităţii de energie ultrasonic necesară pentru facoemulsificarea ulterioară, menajând astfel într-o oarecare măsură celulele endoteliale corneene, şi aşa afectate cantitativ şi calitativ în aceste cazuri.

De asemenea, faptul ca déjà nucleul e îm-părţit de către Laser, face ca toate manevrele din camera anterioară, de rotaţie şi separare a bucă-ţilor de nucleu, să fie mai mici şi stresul asupra zonulei să fie şi el, mai mic – lucru de mare aju-

tor în cazurile cu zonula slabă sau în subluxaţii.Realizarea de către Laser a capsulorhexis-

ului şi a împărţirii nucleului face ca manevrele intraoculare ulterioare să fie mai puţine şi mai uşoare şi în cazul ochilor cu fanta palpebrală mică, sau a ochilor „înfundaţi” în orbită: în aceste cazuri e dificil pentru chirurg să mane-vreze chopperul, sau piesa de mână de facoe-mulsificare- instrumente pe care trebuie să le ţină în poziţie mai aproape de verticală decât de obicei, cu manevrare greoaie, dar şi cu stre-sarea inciziei principale.

Iată doar o parte din avantajele pe care tehnica modernă de operare a cataractei, ope-raţia cu FemtoLaser, devine extrem de utilă în practica zilnică a clinicii Oculus – o clinică cu volum foarte mare de operaţii de cataracta, dintre care foarte multe cazuri dificile, com-plexe, cu o mare varietate a cazuisticii şi a situ-aţiilor diverse intraoperatorii, grevate adeseori de un potenţial semnificativ de complicaţii.

58



Evaluarea sugarului și a copilului cu nistagmus

Nistagmusul reprezintă o tulburare a staticii şi a dinamicii oculare, care constă în mişcări oculare ritmice, involuntare ale unuia sau ambilor ochi, care apar independent de mişcările oculare normale.

Dr. Andreea Ciubotaru, medic primar oftalmolog, Doctor în ştiinţe

medicale, Clinica Oftalmologică INFOSAN Bucureşti

Etiologie. Nistagmusul apare ca o disfuncţie a sistemului oculostatic sau oculogir sub acţiu-nea a numeroşi factori: anomalii oculare ce îm-piedică dezvoltarea reflexului de fixaţie (distro-fii retiniene, cataracta congenitală, albinism), anomalii de dezvoltare a conexiunilor binocu-lare, de origine motorie (strabism congenital) sau senzorială (în contextul scăderii importante a acuităţii vizuale a unui ochi – de ex. în ambli-opie), leziuni traumatice, tumorale, infecţioase, ischemice ale sistemului nervos central, leziuni ale aparatului vestibular (otite medii, labirintite, inflamaţii ale nervului acusticovestibular).

Când evaluăm un copil sau un adult cu nis-tagmus, trebuie să facem distincţie între miş-cările oscilatorii fiziologice şi cele patologice. Dacă am stabilit că sunt oscilaţii patologice, ne interesează dacă nistagmusul asociază o tulbu-rare aferentă (senzorială) sau eferentă (motorie). Prognosticul vizual şi neurologic e dependent de tipul de nistagmus: congenital sau dobândit, constant sau progresiv.

Există multe criterii de clasificare ale nistagmusului, dintre care cele mai impor-tante sunt:A. În funcţie de rapiditatea celor două faze os-

cilatorii: ▶ Nistagmusul pendular se caracterizează prin amplitudine şi frecvenţă egale în am-bele sensuri

▶ Nistagmusul în resort constă în deplasarea lentă a ochilor într-un sens (faza lentă), urmată de deplasarea în sens contrar (faza rapidă), nistagmusul fiind denumit după sensul fazei rapide. Direcţia poate fi orizon-tală, verticală sau oblică.

B. În funcţie de conjugarea mişcărilor oculare: ▶ Nistagmusul conjugat este binocular, cu oscilaţii care sunt în fază din punct de ve-dere al amplitudinii, frecvenţei şi direcţiei de mişcare

▶ Nistagmusul disjugat (disociat) poate fi monocular sau binocular (situaţie în care frecvenţa, amplitudinea sau direcţia com-ponentei lente sunt defazate)

Evaluarea sugarului sau copilului cu nistagmus ale cărui semne şi simptome nu sunt în conexiune cu o afecţiune neurologică necesită o anamneză complexă şi examinare oftalmologică şi neurologică obligatorie. Sunt necesare teste electrofiziologice (PEV şi, dacă se poate efectua, electroretinograma).

Anamneza ne indică: • semne de infecţie intrauterină, în special toxo-

plasmoză sau rubeolă • ingestia de către mamă a anticonvulsivantelor

sau antipsihoticelor sau diabetul gestaţional pot sugera hipoplazia de nerv optic sau altă malformaţie

• istoricul familial ne dă informaţii asupra unui posibil factor ereditar sau pot sugera o afecţiu-ne metabolică, ca boala Tay-Sachs sau lipofus-cinoza

• alţi membrii de familie cu nistagmus sugerea-ză existenţa nistagmusului congenital motor eferent

• istoricul familial de hesperanopie sau defici-enţă de percepţie a culorilor sugerează hes-peranopia congenitală staţionară (CSNB) sau acromatopsia

• un istoric de apnee la naştere sau necesitatea de respiraţie artificială sugerează hipoxia ce-rebrală

Examinarea fizică: • Examinarea simetriei faciale, poziţiei urechi-

lor, anomaliilor dentare, pliurilor cutanate sau a pigmentării este utilă în identificarea sin-droamelor de dezvoltare sau a albinismului.

• Examinarea neurologică ne ajută să exclu-dem o cauză neurologică certă a nistagmu-sului: istoric de convulsii sau meningită, circumferinţă anormală a capului, întârzi-ere în achiziţiile de dezvoltare, retard global

Examinarea oftalmologică • Nistagmusul este observat pe o perioadă

extinsă, pentru a detecta dacă îşi schimbă direcţia frecvent (sugerând nistagmusul al-ternant periodic), dacă ambii ochi se mişcă conjugat, dacă frecvenţa sau amplitudinea variază. Nistagmusul care rămâne orizontal în poziţiile verticale sugerează nistagmusul congenital motor, nistagmusul latent, cel al-ternant periodic sau cel vestibular periferic.

• Există două tipuri morfologice principale de nistagmus: cel asociat cu boli aferente este un

nistagmus senzorial, pendular sau de căutare (searching nistagmus), iar nistagmusul asociat cu boli eferente este un nistagmus motor, în resort. De multe ori, distincţia între cele două forme se face între 6 şi 12 luni de viaţă, pentru că adesea undele de nistagmus se schimbă în primul an de viaţă.

• Descrierea nistagmusului este făcută în funcţie de amplitudine, frecvenţă, planul oscilaţiilor. Planul oscilaţiilor poate fi în principal orizontal, vertical, oblic sau rota-tor (torsional).

• Testarea acuităţii vizuale la copilul cu nis-tagmus este efectuată întâi binocular, apoi monocular, la distanţă şi la aproape, în poziţie de blocaj (poziţia privirii în care secusele nis-tagmusului se răresc sau chiar dispar).

• Răspunsul pupilar trebuie observat pentru detectarea unei dilatări pupilare parado-xale. După adaptarea la lumină, urmărim răspunsul pupilar imediat ce apare la scă-derea iluminării. Constricţia pupilară ime-diată în primele 20 secunde, urmată de o dilatare lentă după 1 minut apare tipic în CSNB, acromatopsie, hipoplazia de nerv optic. Un răspuns similar a fost raportat şi în amauroza congenitală Leber, boala Best, albinism, retinită pigmentară.

• Examinarea polului anterior şi posterior al globilor oculari ne dă cheia de diagnostic în nistagmusul datorat bolilor oculare. Exis-tă situaţii în care afecţiuni oculare precum amauroza congenitală Leber, acromatopsia, hesperanopia congenitală staţionară, atrofia optică ereditară, hipoplazia de nerv optic – forma uşoară, albinismul ocular sunt dificil sau imposibil de detectat doar la examinarea clinică, dar testele electrofiziologice şi tomo-grafia în coerenţă optică a maculei/nervului optic ne ajută în stabilirea diagnosticului.

• Dacă nistagmusul este simetric, descris ca mişcări de rătăcire a ochilor (searching nistagmus), suspectăm o afectare severă a retinei sau nervului optic.

• Dacă nistagmusul este simetric, pendular, alternant, dar nu periodic, poate fi determi-nat de albinism, disfuncţia izolată a conuri-lor sau anomalii ale maculei.

• Dacă nistagmusul este asimetric, rapid şi pendular suspicionăm spasmus nutans


Documents

Oftalmologie - Medical Market