Anul al 20-leaDumineca, 13/26 Maiu 1912 Nr, 20

PREŢUL ABONAMENTULUI:Pe un an . .............................'cor. 40 bani.Pe o jumătiue de an . . . 2 cor. 20 bani. Komânia, America şi alte ţSri MrSine 11 cor. anual. Abonamente re fac la „Tipografia Poporului, Sibiiu

Rosaliile.Părintele ceresc ne-a învrednicit de

nou să putem sărbători în mijlocul frumuseţilor naturii desfătătoare praznicul luminat al Rosaliilor. Pentru noi creştinii, Rosaliile nu sunt insă numai o sărbătoare « naturii create de Atotputernicul, ci mai vârtos sărbătoarea Spiritului Sfânt, care s ’a coborît preste Apostoli, luminându-le mintea cu cunoştinţa de limbi şi sânta- năitd in inimile lor tăria credinţei in Mântuitorul, peutruca aceasta sâ o poată propovădui tuturor neamurilor în limba lor maternă.

„.*>/ iară se spâimântau toţi şi se mirau zicând unul cătră altul: au nu iată to(i accştia, care grăcsc, Galii reni sunt?

,,Şi cum fieştc care auzim limba noastră, in care ne-arn născut?

„Şi se spuimântau toţi şi se miră unul tătră altul zicând: ce va să fie aceasta?

„Iară alţii batjocorind ziceau: că demust dulce sunt plini/'

Minunată întâmplare. Grozava arătare pentru acei nemernici, cari calcă însăşi îndrumarea dată de Ccl-dr-sus, ca limbile popoarălor să fie respectate. Cel- ce se apropie de popor ca preot, învăţător, slujbaş, numai atunci sâ o facă. când va şti limba poporului, pe care vrea să-l înveţe.

Căci limba e sâmburele naţionalităţii, graiul este acela, care ne mijloceşte şi binele şi răul, de aceea pentru apărarea limbii jertfim odihna noastră, jertfim dinavutul nostru.

Şi când facem astfel, împlinim porunca Celui-de-sus. Căci ceI d intui u semn al Po- gorîrii Duhului Sfânt preste apostolii adunaţi intru aşteptarea Lui, a fost tocmai putinţa lor de-a vorbi în limbile tuturor oamenilor adunaţi acolo. Oricât de dulce ar fi fost vocea lor, oricât de frumoasă li s ’ar fi părut limba lor, popoarăle de altă limbă, aşteptau să le grăească în limbamaternă a fiecăruia.

Iată unde e însemnătatea cea mare a sărbării Rosaliilor, a Pogortrii Duhului Sfânt. Ele trebuie să ne fie îndemn straşnic de-a ne apără din toate puterile limba noastră românească, care. sfântă este, de-a taptă cu toată puterea împotriva celorce caută să ne-o înăbuşeasca, de-a pretinde -cu tărie respectarea ei in bisericile, şcoa- lele, afacerile comunale, comitatense, la

" judecătorii si tribunale. Căci făcând astfel , urmăm poruncei lui Dumnezeu. .Ş» pentru noi creştinii porunca Iui Dumnezeu e mai mare dccât ordinul drăcesc al celor ce bătându-şi foc 'de rândueala firii create de Sfinţia Sa, cearcă a ne răpi limba, pe care morţi numai o dăm.

Foaie politicăApare In fiecare Duminecă.

T ele fo n Nr. 146.Adreea telegrafică: s Foaia Poporului*. Sibiin.

De aceea şi în anul acesta la aceasta sărbătoare mare ne rugăm:

Doamne a tot milostive, pogoară puterea Duhului Tău sfânt în sufletele noastre, ca să-ţi putem împlini toate poruncile şi îndeosebi să ne patern păstră limba, pe care ni-o batjocoresc slugile diavolului.

O zi de jale.La 16 Maiu 1012 se împlinesc o sută

dc ani, decând s’a smuls ia anul 1612 jumătate din pământul românesc al principatului de vremuri Moldova, pcntruca sS o alipească de Impăniţia rusească.

Se isprăvise unul din multele războaie purtate dc Rusia mutra Turciei, pe c*re voia să o înghită. Ruşilor nu le-a ,prea bine in războiul acela, :;şa că ei s’ar , fi mulţumit cu o pace cât de puţin adulatoare de câştig. La acoada îi împingea mai ales primejdia cea mare eare-i ameninţă din partea lui Napoleon Bor.aparte. Acesta tocmai pornise cu o armată de 500 de mii dc oameni şi cu mult« *::*» de tunuri împotriva Rusiei. Un Circc supus turc, dar vânzător de patria sa, a ştiut să înşele pe guvernul turcesc de-afunci, că Huşii să mulţumesc cu o bucăţică mică din Moldova de lângă Dunăre şi Nistru, cunoscută sub numele de Basarabia. De fapt, tractatul de pace s’a pus drept Basarabia întreaga Moldovă dintre Nistru şi Prut, a- dccâ jumătate din aceasta frumoasa ţararomânea«

La anul 1S33 Rusia porni un războiunou de cutropirc împotriva Turcilor. Ca totdeauna, aşa şi acum ţările române o- vură de suferit jafurile cele mai grozave, cu toate că guvernul rusesc se lăudă şi acum, ca şi în 1 S 1 2 , că el vrea să libereze ( ? ) pe creştini de sub'stăpânirea Turcului. De fapt voia să înghită, lacom cum e, -ţările româneşti, căci de câţeori a luptat cu Turcul, n’a rupt nimic din ţara acestuia, ci din pământul nostru. Câteva Puteri europene n’au vrut să mai sufere lăcomia rusească şi au sărit în ajutorul Turciei. Aceste Puteri au fost Franţa, Anglia şi Italia. După lupte crâncene date pe peninzula Crimeia (Crâm) din partea de meazăzi a Rusiei lângă Marea Neagră, Ruşii au fost bătuţi şi totodată au fost siliţi să dea Moldovei înapoi partea de meazăzi (de lângă Dunăre) a Basarabiei.

In anul 1 9 7 7 Rusia porneşte un nott războiu contra Turciei, zicând, că tot pentru liberarea (? ) creştinilor. Ca să-şi asigure alianţa României, Ţarul (împăratul) Rusiei a făgăduit României, că nu se va ahnge de pământul românesc, lăsandu-1 m.reg, neciuntit. Ştim, că în războiul acesta Ru-

m S E R A T E : sS pineec te BIROUL A D M I N I S ^ A Ţ I E I ^

(Strsda Măcelarilor Nr. 12,) ̂ |Un ţii petit priina-dată 14 bani, a? doua-oarSi

12 bani,' a treia-carS 10 bai|i. ^

siei i-a mers foarte rău la început, tiind oştirile ;ei rău bătute de brava oştire turcească comandată de viteazul Osiuan-Paşa la Plevna. Atunci Nicolae, fratele Ţarului Alexandru al II. a teîegrafiat Regelui Ca- rol al României să le vină în ajutor, sub orice condiţiuni, căci altminteri sunt pei-

' duţi. România, încrezătoare în cuvântul Ţarului, că întregimea ei va fi respectată, aleargă în ajutorul Ruşilor, Regele Caro! ia comanda armatelor română şi rusă şi bate pe Turci. Şi care a fost răsplata? Călcându-şi cuvântul dat, Rusia, ajutată de celelalte Puteri europene, a răpit de nou României Basarabia de meazăzi. Nădăjduim însă, că nu pentru totdeauna, caci dreptatea tot trebuie să biruie, fie cât de târziu.

Să vedem acum, cum s’au purtai guvernele ruseşti cu fraţii noştri Moldoveni din Basarabia.

I La început oamenii trau liberi de ai- } mată, dările mici, în biserici se închinau j în limba lor românească (moldovenească).I Şcoli nu erau pe-atimci pc la sate. N'a : trecut însă mult, şi guvernjil rusesc şi*ai schimbat purtarea. Cn să nu creadă ni- I meni, că spunem lucrurile prea întunecate, j lăsăm să descrie purtarea guvernului ru-

sesc chiar un Rus curat. Dl N. /V. Dnr- ! nowo, un bărbat de stat, Rus curat şi cin

stit, pe care se vede, câ-l mustra conştiinţa ■ pentru fărădelegile înaintaşilor săi, a sens. la anul 1908 b carte întitulată Politicii ni- scască in Orientul pravoslavnic şi in Rusia.’’) lată ce spune acest Rus iubitor de adevăr şi dreptate în cartea lui:

„Pentru rusificarea silită TT Moldovenilor, pentru a preface acest popor în Ruşi, Rusia a trimis 13 anul 1872 la Clii- şineu (capitala Basarabiei) pe arhiepiscopul Pavel, aşezându-se în eparhia Chişi- neului. Acest ierarh, din 774 biserici, pe cari Ie-a găsit la sosirea sa, a închis şi desfiinţat 330 biserici, şi toate bisericile des- fiinţate au fost cele vechi moldoveneşti, nerămânând în ţară decât'444 biserici ruseşti, în cari sfânta slujba se face în limba rusească, necunoscută poporului.

„Toate cărţile bisericeşti de prin vechile biserici moldoveneşti, tipărite In limba română cu litere chirilice, au fost adunate de arhiepiscopul Pavel şi aduse la mitropolia din Chişineu. Aci, în curs de 7 ani, s'a făcat foc în sobele mitropoliei cu aceste sfinte 'evanghelii, psaltiri ş. a. Fapta aceasta de o sălbătăcie nemai pomenită e cunoscută tuturor Şi e trecută în ca ltea istoriei.

*) El a mai ecris acum de eurând şi îa gazeta rusească Petershurgskie Vicdomosii un articol, în care încă Epvme, că Românii (toţi, nu numai Moldovenii) au dreptate, când ee plâng d* purtarea guvernelor ruseşti.

P a p 2 FOAÍA POPORULUI Nr. 20

„Tipografia românească de lângă mitropolia Chişincului a fost vândută Jidanilor dc cătră urmaşul Iui Pavel, arhiepiscopul Sergiu.

„Domnii şi boerii moldoveni evlavioşi, pe cum au fost în veacurile al 1 1-lea. 15- lea pănă în al 19-lea au dăruit bisericilor şi mănăstirilor mii de hectare (fălci, dese- tine) de pământ, casc şi nernestii şi poporul moldovean al Basarabiei, care niciodată nu s’a războit împotriva Rusiei, ci din contră, ne-au ajutat în luptele noastre cu Turcia, astăzi, din pricina rusificării silite este prefăcut într’o turmă dc robi muţi, cărora le eslo oprit uu numai a învaţă in scoală limba mamei lor, dar şi a sc rugă lui D-zeu în limba părinţilor săi.

„Mii şi mii dc hectare dc pământ, cari după dreptate au fost ale acestui popor moldovean (român), au fost date de noi Ruşii coloniştilor bulgari şi germani, cu singurul scop de-a sili pe Moldoveni să plece din ţara lor, aşa că numai în IQ08 vedem S55 familii moldoveni părăsind Basarabia si pământul ei roditor şi bogat şi plecând la Siberia pentru a coloniza acolo cu ei câmpiile mlăştinoase şi îngheţate.“

Asa serie Rusul N. Duinouo. Iar altul spune în revista rusească Mesagerul T'.uropci. că ţărani români (moldoveni) au fost duşi să intemeie/e sate in văile uimiţilor Caucaz, tinde au perit cn toţii, bătrâni şi tineri, bărbaţi şi femei, ontoriţi de frigurile de balta.

Când dupn anul l'Mij s’a introdus şi în Rusia constituţia, neamul românesc năd ă j d u i a . C:, va r.is.îri şi pentru cl soarele dreptăţii. Dar s’au insclat. căci pc când toate popoarale dc alta lege ale Rusiei şi-au căpătat limba lor iu şcoala >i biserică. poporul moldovean a ramas tot cel asuprit, cu toate că c de acceaş lege cu Ruşii, ba in Basarabii domneşte pentru Români o asuprire şi mai mare săvârşită inai ales la îndemnul arliicpiscopului Serafim. rare a fost mai înainte colonel de jandarmi şi a fo«t făcut arhiereu numai ca sa asuprească pc Români. Adevărat insă, că şi-a găsit roade dc topor chiar intre unii din boierii moldoveni (Crupruschi, Purece- PttrNchcvici), cari vor fi de-.uum şi'n vecii vecilor blăstamnţi şi afurisiţi dc tot neamul românesc.

Cu toata asuprirea aceasta grozava, Românii din Basarabia iu număr dc 1 milion 310 inii. după cum spune statistica rusească, au rămas tot Moldoveni, ba se întâmpla, de Ruşii aşezaţi intre ei la sate se fac Moldoveni, aşa că intrebândii-l pe unul dintre aceştia ce e, îţi răspunde ..Tata Ru\, mama Rus. iar Iruri Moldovan". îar Românii noştri cânta şi ;icmn

Frunză verde huraboi N’e-a făcut maica pe doi Unul Mercuri, unul Jo i Si-a umplut lumea cu noi.Şi-am avut o sorioarâ Ce-a umplut lumea de pară.Maica s’a luat prin ţară Sa ne strângă grăinăjioara,Să ne dec 'n Bălţi la şco a lă .. .Mai bine am muri dc boală ! Muscăleşte să ’nvăţâm Şi la oaste să intrăm.

- Mnscălcşte-oiu învaţă.C.ând ea lim ba tni-oin aitâ.Când a creşte grâu ’n tindă Şi-a a junge spicu ’n grindă,Când a creşte grâu în casă Şi-a ajunge pănă’n masă.

Pănă când vor răsuna încă versuri de felul acestora, neamul moldovenesc din Basarabia nu e perdut. Ruşii nu vor putea serba mai cinstit răpirea Basarabiei decât făcând dreptate Românilor de*acolo: dându-le şcoală şi biserică româncască, slujbaşi români, judecători români şi pământ destul în locul celui furat dela ei şi dat veneticilor. Făcând astfel vor arăta că Ruşii sunt şi creştini, nu numai Tătari hă- răpăreţi. '

Adunarea dc protestare dela Alba- lulia. După-cnut vesteşte „Rom ânul“ de la Arad, adunarea de protestare împotriva încercării de-a ne sfârticâ biserica naţională prin înfiinţarea unei episcopii gr.-cat. maghiare, se va ţinea la 29 Maiu cal. nou în A lba-lulia , dupăce paşii intre- prin.şi pentru tinerea ei au reuşit pe deplin.

îndemnam şi noi inc'odala pe lo(i Românii, mai a fes din părţile locului, să participe in număr cât mai mare ta aceasta adunare naţională.

Dl Teodor Mihali Iá Lukács. După cum aflam, deputatul nostru si preşedintele clubului naţionalităţilor, dl Dr. T. Mihali a avut o convorbire mai limgă cu prim- ministrul Lukács. Fiind vorba şi de adunarea de protestare dela Alba-lulia, pe care a oprit-o şi vicc-comitcle in urma apelului făcut de Români, prim-miuistrul a făgăduit, că îndată ce va ajunge recursul la el, care e şi ministru de interne, va lăsă să se ţina adunarea, căci n’ar vrea să va- teme dreptul de întruniri publice al cetăţenilor. ,

lotodat.i a făgăduit, că se va ocupă şi dc celelalte dorinţe ale Românilor.

Voui vedea, caci tare ne e teamă să uu fie fagidueala din urma o noua incercarc mişeleasca pentru a ne adormi in preajma alegerilor, cari par a se apropia.

Din dietă. Proiectul lui Lukács. Ju sth mi-l prim eşte , (ăi toată amânarea şedinţelor dietei şi cu toate încercările de a se ajunge la o înţelegere intre partidul guvernamental şi cel justliist, in şedinţa din Vinerea trecuta Justh a declarat, că iui primeşte proiectul de reforma electorala al piim-niiiiKlriihn Lukács şi ca face şi mai departe obstrucţie.

Ptoiedul lui Lukács dovedeşte, ca nici el nu vrea votul universal, egal şi secret, ci un fel dc împărţire a alegatorilor iu mai multe clase. In clasa in/âiu «le votanţi vor fi alegatorii cei vechi de cari noi avem puţini. Iu clasa a doua vor fi ceico au isprăvit vre-o şcoala secundară (gimna/iu, şcoala reală, seminar) şi au împlinit vârsta de 2-1 dc ani. In clasa a treia vor li rcicc.aii isprăvit şcoala primara de şase clase şi au împlinii vârsta de 30 de ani. Aşa dară tocmai cei dela sate, iar Ia oraşe oamenii cari muncesc inai mult şi au greutăţile cele mai mari, vor fi mai puţini alegatori cerându-Ii-se o vârstă mai înaintată. In clasa a patra vor fi ceicc ştiu să cetească şi să scrie, fără să fi isprăvit cel puţin, cele şase clase dela şcoala din sat. Ei trebuie să aibă însă o anumită a- vere. Clasa a dacia va fi formata din analfabeţi (cari nu ştiu cane), cari au o vârstă şi o avere anumită.

După cum sc vede, legea e îndreptată deadreptul împotriva noastră, căci aproape întreg poporul nostru locuieşte la sate, parte mare din el nu ştie carte, mulţi n’au

isprăvit şcoala primară. Nădăjduim, că Lukács nű va isbuti cu proiectul lui, dar. de învăţătură ne poate fi pentru viitor:: omul fără carte sau cu carte puţină £ socotit numai bun să poarte greutăţile ţării, dar nu să se şi bucure.de drepturi.'.-..' :

Alunea renegatului. Parohia gr.-cat. din Căţcău (comitatul Solnoc-Dobâca) é bătută de Dumnezeu cu învăţătorul Dâncs Gyula, care fără pic de ruşine îşi bate joc de legile şi poruncile autorităţilor luL In revista maghiară Tanügyi Tanacskozo ceré, ca împotriva legii Iui Apponyi să se hotărască pentru propunerea limbii maghiare nu 13, şi 23 de ore pentru limba maghiară, pentruca astfel îndobitocirea copiilor noştri să se facă pe deplin. A sosit credem ciasul al 11-lea, ca Veneratul Con- sistor din Gherla să măture dela şcoala românească pe acest leşinat după favoruri de un patriotism mincinos, cu atât mai vârtos, că el are îndrăsneala criminală să zică, că învăţătorii confesionali n’au să asculte de poruncile mai marilor lor bisericeşti, d de ale - mai marilor străini şi dujmani nouă.

La tem niţă . Vrednicul capelan slovac din Boşau, părintele Fridrichovsky, intrând intriui birt, gasî pe cei doi învăţători de stat din comună petrecându-şi cu muzică. Când a îutrat părintele înlăuntru, învăţătorii, ca să-i facă ciudă, au poruncit imi/icci să cânte imnul lor maghiar. Capelanul le-a făcut semn să înceteze, spu- nându-le apoi sa cânte frumosul imn slovac Hei Slovauc! Indobitocitorii copiilor de Slovac, cei doi învăţători de stat, au făcut arătare contra capelanului la tribunal, care la condamnat pentru agitaţie contra „ideii“ la S zile temniţă de stal. Procurorul a făcut apel şi curtea de apel (tabla) din Prcssburg ( l ’ojon) l-a condamnat I» şase luni temniţa de stat. Aceasta condamnare nouă va îndârji şi mai tare pe fraţii noştri dc suferinţe, ca să lupte cu şi mai multa tărie pentru dobândirea libertăţii politice pc pământul patriei.

O cnnfcrcnţă despre Maghiari în Viena. (Ici mai hun scriitor al Şvabilor din Ungaria, dl Adam Miiller-Guttcnbrunn, a ţinut in Wicncr-Ncusladt (Austria) o ronferenţa despre starea asuprită a naţionalităţilor nemaghiare din Ungaria, ocu- pâiidu-sc mai ales de Şvabi (Germani). Cu cuvinte tari a arătat, cum şovinismul dela noi sugrumă viaţa socială, politică şi culturala. Pe când guvernele ungureşti luptai pentru tricolorul maghiar, zeci şi sute de mii dc cetăţeni din Ungaria iau lumea ia cap, plecând la America. Lăudăroşeniile despre progresele, ce le-ar face Maghiarii pc terenul economic, ştiinţific, artistic sunt minciuni iscodite dc Jidani, stăpânii de azi ai Maghiarilor şi cauza adevărată a asupririi naţionalităţilor.

Germanii, afara de Saşi, sunt mai primejduiţi din cauza lipsei de scoale n aţio nale. Toate popoarăle conlocuitoare ar putea învăţă dela Români, cari şi-au formato clasă de cărturari, toţi naţionalişti în focaţi, cari nu.se vând străinului şi a p ă rî poporul, din sânul căruia au eşit, cu fapta, sau îmbarbăîându-1 să nu slăbească in împotrivirea lui faţă de guvernele asupritoare.

Toţi ascultătorii l-au aplaudat cu c ă l dură făgăduind a sprijini Liga pentru * *

; S t. 20FOAIA POPORULUI

Fug. n

pararea poporului german din Ungaria. In- ire ascultători au fost şi mai mulţi delegaţL germani din comitatul Vas (Eisenburg) din Ungaria apuseană.

M işcarea Slovacilor. Partidul n a ţional slovac va ţinea a doua zi de Rosaliio adunare poporală pentru votul universal în comuna Petrovat din Bacska (între Dunăre şi Tisă). La aceasta adunare va lua parte şi dl profesor universitar lâszi Osz- kâr, care cere dreptate pentru naţionalităţile nemaghiare. El va vorbî în limba maghiară şi germană. Luptătorii slovaci Hodja şi Blacho vor vorbî în limba slovacă, Nicolici sârbeşte şi Kremlîng, preşedintele partidului naţional german, nemţeşte. Precum se vede, va fi o adunare frumoasa.

Dreptate pentru naţionalităţi în — Belgia* In Belgia sunt două naţionalităţi: Valonii, cari vorbesc franţuzeşte, şi Flamanzii, cari vorbesc limba holandeză, *are se aseamănă cu cea nemţască. Afara de a c e s te - două popoară mai e acolo un ţinut, în care trăicsc vre-o 35 de mii de Germani curaţi. Ouvernul din Belgia nu e însă pentru unii mumă şi pentru alţii dumă, ca în Ungaria. Acolo e legea, că soldaţii, care a servit două părţi din trei ca soldat şi s’a purtat bine, poate să faca un examen de fruntaş (gefraităr) şi c liberat. Examenul acesta se făcea în limba franceză sau flamandă. Cele 35 de mu de Germani au cerut să li sc rcspectezc şi limba lor şi camera (dicta) a schimbat numai decât legea, hotărînd, că Germanii să poată facc examenul în limba lor maternă. Tot în Belgia s’a hotărît, ca examenul de primire la universitate să-l facă fiecare în limba lui maternă, aşndară Germanii inlimba germană.

Aşa trebuie să fie şi la not şi va fi.

JmpotrNa fărădelegii cn înfiinţarea episcopiei gr.-eat. maghiare.

Guvernul hain din Budapesta se va •convinge, că criminalul său atac împotriva bisericii noastre naţionale nu va isbuti aşa dc uşor după cum credea. Din toate satele din Sătmar, Ugocea ş. a., ameninţate de-a fi batjocorite prin smulgerea lor dela biserica mamă, se vor înainta proteste la Papa dela Roma, cerând să se rcspectezc dreptul limbii române în biserică. E imbucu-

Cu paloşul.Poveste vitejască din vremea descălecatului

Moldovei de

Radu Rosett».

(Dmiw).In curând veni femeia în vrâsta, care

o văzurăm în crâşmă îngrijindu-se de trebuinţele călătorilor, urmată de o slujnică, aducând cu ele şervete, străchini şi linguri de lemn. Mihu se închină Ia dânsa numind-o mătuşă Sandă, şi întrebând-o de sănătatea ei, iar ea îi răspunse nummdu-I.nepoate. ,

Se aduse mâncarea şi Mihu se puse lamasă, dar deşi mânca cu poftă, era uşor de văzut că gândurile îi erau aiurea. După ce isprăvi, se închină iarăşi dinaintea bătrânei Iuându-şi noapte bună, o vesti că pleacă înainte de ziuă apoi, eşind afară, trecu pe dinaintea odăiei Vidrei şi întră a- lăturea, în cu in d uşa după el cu zăvorul. O

rător şi ne îndreptăţeşte la cele mai frumoase nădejdi, că tocmai comunele, unde tinerimea nu mai cunoaşte dulcea şi sfânta noastră limbă românească protestează cu cea mai mare tărie împotriva sângeroasei batjocuri de-a fi băgaţi robi sufleteşte la 6 episcopie scârboasă, străină de neamul nostru.

Iată cuvintele însufleţite din protestul cătră Papa al unei astfel de comune:

Pănă azi încă ne-am bucurat de acest drept (al limbii naţionale în biserică), nimenea nu ne-a făcut zavistie, nu ̂ ne^a-conturbat în Sf. biserică şi în rit nimenea. Acum însă auzind,, că vrăşmaşii limbei noastre voesc a ne răpi acest tezaur, voind să ne facă limbă liturgica străină, de care nici noi, nitf strămoşii noştri nu au ascultat, cu adâncă umilinţă alergăm la Preafericit Sfinţia Voastră să binevoiţi a ne lăsă şi pe mai departe sâ lăudăm pe bunul Dumnezeu, să ne lăsaţi să ne rugăm şi mai departe în bisericile noastre româneşte, aşa precum ne-am obişnuit şi ştim! Noi suntem cu neclintită alipire d e . Sf. Scaun Apostolic, de arhipăslorul nostru Episcop de Oradea-mare, şi suntem mângâiaţi, când putem lăuda pe bunul Dumnezeu în limba românească, rămasă nouă ca cea mai scumpă comoară!

In care lege ne-arn născut, in care care limbă lăudăm pe Dumnezeu, în acea limbă, care ne-a rămas dela părinţi şt stră- bani, în acea limbă vrem să trăim şi samurim l

Faţă de aceste proteste ale întreg neamului românesc, dujmani» c!e ̂ veacuri naţiunii române vor înţelege, ca cantăreţu deşteptării noastre, Andreiu Murăşan a jurat în numele intregei naţiuni romane, can

a spus: ̂ .Acum se 'rtccarcă cruzii in oarba

lor trufie, ne rdpeavă limba, dar morţi

numai o dăm!Iar acum, in timpul de faţă, poetul

nostru, Gcorgc Co*buc, a rostit tot hotă- rîrea neamului nostru, când zice:

Neam român! Cu ură mare Vor cătă mereu duşmanii Graiului român pierzare;Dar să pe ară ei cu toţii:Su l-am dat, şi nici nepoţii tfu-l vor da!

Nu!

3 Maiu în Bucureşti.Ziua de 3 Maiu, sfântă neamului ro

mânesc nu numai din Ardeal şi Ţara-Ungu- rească, a fost serbată şi la Bucureşti.

Liga pentru unitatea culturală a tu- turor Românilor de pe pământ a ţinut o adunare anume în .sala Muntelui de pietate, unde dl Ştefan Pop, profesor de liceu / a ţinut o conferenţă asupra însămnătăţii zilei de 3 Maiu.

Intâiu a făcut istoricul întâmplărilor . premergătoare marelui^ an 1848. înainte de această dată încă, riemeşimea începuse politica ei de maghiarizare/ Contele Sze- csenyi cerea o maghiarizare domoală, care să se îndeplinească cu încetul. Multora dintre nemeşi nu le plăcea însă aceasta.In fruntea celor nemulţumiţi s’a pus Slovacul renegat Kossuth, care cerea, ca maghiarizarea să se facă în 1 0 ani, cu furci şi

i cu sabie. Totodată începu şi lucrarea pentru ruperea de Austria. In dieta Transilvaniei se votă legea, că în bisericile româneşti după un anumit timp să se facă slujba numai în limba maghiară. Se făceau şi pregătiri pentru contopirea Transilvaniei cu Ungaria.

La început Românii erau nehotărîţi, mai ales în ce priveşte unirea Transilvanie^ cu Ungaria. Mulţi îşi ziceau, că e bună unirea aceasta cu Ungaria, căci în loc de 1 milion şi jumătate de Români vom fi 3 milioane împreună. Aceştia nu se gândiau însă, că împreunarea cu fraţii din Ungaria ne aduce pe cap şi milioanele de Maghiari din Ungaria, pecând în Transilvania noi aveam majoritatea şi, prin purtarea noastră faţă de Maghiarii (şi Săcuii) mai puţini din Ardeal puteam sili pe cei din Ungaria să se poarte cuviincios cu fraţii noştri de-acolo. Atunci apare Sitnion Băr- nuţiu, care la 25 Martie 1848 dă o proclamaţie scrisă în Sibiiu, în care spune, că Românii ar face cea mai mare igreşală, dacă s’ar învoi la o unire cu Ungaria. Tot contra acestei uniri şi pentru libertatea naţională a Românilor începu la Murăş-Oşor- heiu o mişcare între tinerii advocaţi îomâui în frunte cu Avram Iancu.

Pentru ca să-şi arete dorinţele lor, Românii hotărîseră să convoace o adunare la Blaj pentru Dumineca Tomii. Guvernul ne-

lumânare dc seu, pusă In ţr t» “ ■ sTaune de lemn alb şi, din stânga uşe,, o Udă de Braşov. In păretele despre oda,a Vklrei se vedea o uşă ; păretii erau vanul,

7 r i ins si pardoseala de sus erau de brad. Mihu merse drept la colţul din-

2 X ; « ; apoi mergând la ladă o deschis! cu o cheie ce o luă din clunyr ş, ^oase dintrtnsa o frânghie lungă cu no-

duri, având Ia un capăt un belciug de fier. închise iar Iada cu îngrijire, apoi îngenun- chiând din nou lângă bortă, prinse belciugul într’o verigă ce se afla sub scândura la marginea bortei. • Pe urmă, stingând lumânarea, bătu uşor în uşa Vidrei. Uşa se deschise îndată şi tânăra femee aparu pe prag. cu o lumânare în mână.-

Părul despletit îi atârna pe spate în şuviţe de fo c ; scoase bonda şi fota : cămeşa de in subţire lăsa să se vadă, în toată strălucirea lor, braţele şi sânul de marmoră; fusta scurtă lăsa descoperită albeaţa de zăpadă a picioarelor goale şi a gleznelor. Era atât de frumoasă în cât Mihu rămasenemişcat privind-o. --- -

— Frumoasă mai eşti 1 zise el in sfârşit. Apoi, întrând în odaie şi cuprjnzând-o-în braţe adaose:

__ Frumoasă cum nu mai este alta!Vidra ascunse capul în sânul Iui fără

a răspunde. f ' _ - . '— Vidro, urmă Mihu, ridicându-i în

cet capul şi 'silind-o să se iute în ocltfi lui«

Pac'. 4 FOAIA íO PO RU LU !Nr. 20

meşesc al Ardealului ti’a dat voie să se lină adunarea aceasta, crezând că Românii se vor purta sălbatic ca Săcuii. A dat însă voie să se ţină Ia 3 iWaiu o astfel dc adunare, la care să vină mimai preoţi şi căr- turaii. Adunarea s ’a ţinut însă şi încă luând parte 40 de mii de ţărani români, fără să se facă vie-o turburare, prin ceeacc Românirăţi dovedit, că sunt din fire un popor de cultură.

A mai arătat dl Pop, cum a decurs a- dunarea şi a ceiit şi câteva părţi din strălucitul discurs al lui Bărnutiu.

Au urmat două cetiri de lucruri glumeţe scrise de dl Lăcusteauu. d-na Hodoş n cetit o scena dintr’o dramă (piesă teatrală) despre Cntariuu Varga, apărătoarea AVoţili*r dinainte de anul ISIS. pe urmii dl Ciiigorescu. artist dela teatrul naţional din Bucureşti a declamat mai muite anecdote.

Societatea Românilor ardeleni Curpaţii :t pus vă se faca uu parastas pentru o- diJina sufletelor celor patruzeci de mii de Români, bătrâni şi tineri, bărbaţi şi femei. ucişi de cetele tâlhăreşti ale răzvrătiţilor unguri din ISIS. Seara a dat un banchet, la care au luat parte şi dnii Vasilel.iKacin. luptătorul nostru, şi Dr. Aurel Onifi dela Blaj. S ’att ţinut mai multe toa- ste (vorbiri) unul de părintele V. Lucaciu, fa re ;* inclilii.it pentru fraţii liberi, cari inalţa cinstea ueaniiilui românesc iu lumea întreagă. Spune totodată cu cm iute îufl.n ni ate. c i Românii dc pi este inunţi (adecă cei dela noi) sunt hotariţi de-a luptă pana la biruinţa desăvârşită a drepturilor lor naţionale.

(iei adunaţi la bauchct au tiimis apoi telegrame dc salutare Regelui Carnl, dinili . Pop de Bascşti, preşedintele partidului naţional român şi (IIui T. Miluiţi. preşedintele clubului nafiou.-ilitaţilor.

Ştiripolitice din străinătateRăzboiul italo-turc. Ră/boiul ace

sta, caro a costat pe Italia pană acum loO de milioane de coroane (ÎOO de mii pe zi), continuă cerând mereu jertfe de bani, dar nu tic oameni, cccace e de altminteri bine. Italia a trebuit sa faca un nou împrumut tic 55 milioane. caii inca vor metili- toi iţi vânt.

IJupa cum am spus Italia a început să ocupi- insulele turceşti din Marca K- geica. ( '.ea mai mare e insula Rodos, dar

Vidro, alunga gândurile cele negre şi bănuielile zadarnice. Viaţa care o ducem este numai primejdii. Mâne, ce /ic, presto uu eias, poate să întâmpinam tui sfârşit straşnic. N'oi, numai din caitti iu când avem parit de o clipa dc linişte şi de fericire ; nu mai turburi r> asemenea clipă cu închipuiri dureroase şi cu îngrijiri deşerte. Vidro. mi ne-am văzut de trei săptămâni, uite, braţele melc cer să te strângă, pieptului meu ii este dor de căldura sânului tau, buzele melc sunt flămânde dc sărutarea buzelor tale. Miezul nopţii s’apro- pie şi când va răsări' luceafărul dc ziuă el trebue să mă găsească eălarc; tie rămâne un ceas pentru dragoste şi două pen- 1 ru somn.

— Ah, Mibule. răspunse Vidra, o presimţire ’mi spune că acest ceas de fericire flre sh fie cel de pe urmă al dragostei noastre şi aş dori să mor acuma' în braţele talc, răzămatâ pe pieptul tău. cu buzele *ale pe buzele mele. (Va urraa).

ş i aici stau numai la marginea mării, unde pot ajunge cu tunurile de pe corăbii. Oştirea turcească de 2500 de soldaţi s’a retras în lăuntrul insulei, tinde aşteaptă pe Italieni, de vor avea curaj să între. Turcii cel puţin au nădejde, să învingă pe Italieni şi aici. Gazeta italiană „Tribuna“ spune, că pentru aceea au cuprins insulele acestea, pentruca să închidă Turcia de că- tră Tripolitania. adecă să nu mai poată trece corăbiile turceşti cu soldaţi, miuy- ţiuni şi merinde dela Constantinopolc spre Tripolitania.

Strâmtoarea Dardanelelor a fost în sfârşit curăţită de mine, dupăce s'att întâmplat mai multe nenorocirii căci alt explodat mine ascunse, cari au prăpădit chiar şi corăbii mai mici turceşti. Acum corăbiile cu mărfuri şi călători, cari pleacă din porturile României şi Rusiei spre Marea- Mediterană şi vin din porturile celorlalte ţări europene în Marea-Neagră, pot circulă (umblă) din nou.

Turcia . Piu Albania vin mereu ştiri despre ciocniri intre cete de Albanezi răsculaţi şi trupele turceşti. Se pare insă, că anul acesta Albane/ii sunt, parte mare, ceva mai liniştiţi. Iii se vor linişti pe deplin, dacă guvernul turcesc Ie va.face dreptate cum se cade.

Bulgaria, f ,tra aceasta, care se pregăteşte mereu de ră/boiu împotriva Turciei. dela care vrea să răpeasca Macedonia. nu se poate linişti de loc. Acum de curând a trimis doi bărbaţi dr stat la l,i- vadia iu Rusia de mcazii/i, unde petrece Tarul rusesc, c i sa vadă, ce gând are guvernul rusesc. < -ăci dacă Bulgarii n’au început ra/bniul. e de-a se mulţumi Rusiei, cari-, se spune, i u i s’ar putea slobozi acum l i un i izboiu contra Turciei, iar Bulgarii singuri uu cutca/a, căci ar fi bătuţi rau. Se spune, ca Bulgaria a încheiat chiar o alianţă cu Rusia, indatoriiidu-se să stea a- cum pe loc, iar când ii va da Rusia slobozenie, să pornească lupta ajutata de aceasta împărăţie.

Alaroco. Iu tara aceasta s'a începui războiul. Francezii au trimis o armată marc acolo, ca sa supună pe .Marocanii răsculaţi. Războiul acesta va ţinea de sigur ani dc zile.

Ce scriu alte gazete?„Gazeta Transilvaniei“ (Braşov).

Pentruca presti furtunile viitoare sa putem eşî teferi, avându-ne biserica noastră românească nepângărită şi dulcea noastră limba auzită şi cătată in ea, în aceasta 'rcnie, la părere de pace, dar de desnă- dăjduit razboiii, cuprinde-voiu in următoa- tele sfânta datoriuţa a tiecărui Român iubitor de legea şi neamul său:

/■ (.instcşle şi laudă pe Dumnezeu in limba (a romaneasca.

2 . Române, ia-(i femeie numai dc neamul tău.

l)f' m 'ave

5 r . 20IsQAIA POPORULUI

c R o s a f e ,

3>uft .'■fânt Sau coteiâ-t din :ate Spie- cei târna ţi făta tteui,£}tt tc-t/ăr-sst >pzc ftecaze ,

JPtttttina ta tă fu t oux

i£îu început ct-f înfete-ge £'Je ’ttxiăţâlozitf zastigmt,3 >iv. tet ce-aH opus fâcHză. teşe

ă p o to fii ce ia u iu-C-it,

Sa ca& C-& ?i noi u t n ^ U & , Snfiut oâ ne &>te±S»t,••• de pe p Troizky a sărit în Neva. . .

Moşneagul a gem utdurerea l’a mim

a t CU totuL tătucule, sa te încăl

zeşti a zis cu compătimire portarul.Moşneagul a tăcut. Portarul a ndtcat

din umeri, apoi s’a îndepărtat.

Vasile şi-a răzimat capul de paietele casei şi a stat acolo tremurând.

E foarte dureros să ne amintim de fericirea trecută, pentru care acuma, cu mult mai mare ne este nefericirea.

Cu un suspin înăbuşit a ' pornit-de a>

colo.S’a oprit înaintea podului Troizky şi

s’a adâncit în privirea apei. Acuma a înţeles de ce s’a îngrozit el aşa de mult în temniţă, când a auzit murmurul apei.

Vântul rcce şuera. 'Şi el nemişcat a răbdat frigul, pentru eă a simţit că cuma de nou începe să uite - să uitesă u ite ! . . .

A mers tot înainte, împiedecându-sela tot pasul, ca şi când ar fi fost beat.

Oamenii rîdeau de el, copiii îl batjo- coriau - dar el n’a văzut, n’a auzit nimic.

Privirea lui a fost aţintită numai asupra zidirii întunecoase, la care s’a oprit.

Cu zgomot a bătut în poartă.Directorul temniţei l’a întrebat.— Ce vrei aici?— De ce a-ţi fost atât de nemiloşi^

faţă de mine? De ce m’aţi alungat de ajc,? __ a zis Vasile, cu cea mai mare amărăciune. — Lăsaţi-mă în lăuntru! Eu sunt mort! Eu sunt mort, lăsaţi-mă în mormântul m eu! . . .

— Indepărtcază-tc! a strigat directorul. Bunul şi dreptul nostru Ţar te-a iertat. Indepărtează-te de aici!

Tradusă de l'runzti.

Observări dela sate— In ferma de poezii popomlo. —

Despre multe v’ am vorbit,Şi cred nici-cânil n’am greşit Nimănuia cu’n cuvânt,Martor îmi c Domnul Sfânt. Dar nu ştiu cum se’nţelcg Şi din vorbe ce s’ale£,Când mă iau preste picior, Arătând părerea lor Unii oameni, care, cum zic,N’au în contra mea nimic, — Dar ar vrea să-mi dea povaţa Să mă las, că tot nu ’nvaţă Nime din sfatul ce-l dau.Eu întreb: dreptate au?

Şi fiindcă dumnialor Crtd că prin purtarea lor,Îmi fac rmc-un mare bine,_ Eu nu sunt ca oare-cine,Să mă ierte dumnialor,Dar nu primesc sfatul lor.Ci şi de azi înainte O să-mi ţin mereu în minte A sbiciuî cât ce pot,Relele ce eu socot,Că s’au încuibat pe sate.Ce ziceţi: Nu am dreptate.

Dar vorba să n’o lungim, Pentru azi să amintim Un alt rău, din cele multe, Cine-o vrea să mă asculte.E 'născută ’n firea noastră O slăbiciune cam proastă:De' a ne prea umili,Şi a ne prea căciuli,Pentru câte-un mic favor înaintea domnilor (Chiar prea mult străinilor). Nu ştim c’ aceasta purtare, Pentru un om ori-şi-care,E atât de ruşinoasă Şi atât de stricăcioasă,

P a -. 6 - FOAîA K > ?0> rJL l?I Nr. 20

Ca în loc de-a câştiga Perdem şi ce-avem cu ea.Căci un domn, ori cât de mare Nu mai ia ’n considerare Umilinţa ruşinoasă,Ci, bărbăţia frumoasa,Căci azi cu slugărnicia Mai mult îţi pierzi omenia, Decât să câştigi' cu ea ' Ceeace’n gând ai avea.Sunt oameni, cari cred şi a?.Că te scapă de năcaz Linguşirea ce o pui

In jurul mai marelui.Spre mai bună învăţare lată vă spun o ’ntâmplare:— Mai acum o săptămână, Cn pălăria in mână,Se pleca, se căciulea,U n .ţăran ce gând avea,Să Ciujtige-o slujbă 'n sat. Dar răspunsul i-s’a dat După cum l ’a meritat:

Să mă ierţi, bade Crăciun, Nu eşti vrednic, iată-ţi spun, Căci cine se căciuleşte v

Şi prea mult se linguşeşte, ' Aşa cum faci Dumniăta,E puţină cinstea 's a ... ■ ..Şi slujba altui s’a dat,Care nici când h’a umblatDupă ea • . ?

învăţătura: jNu mai câştigi az cu gura Prin linguşiri, umilire, .Ci mai curând la mărire i: ■ Prin cinste şi bărbăţie ■ ,• j Ajungi - und’ ţi-e dorul ţ ie ! 1 ■

P ei rea Dascătal ţ

Pagubele furtunilor din săptămâna trecută

Groaznica năpaste căzută asupra alor ;1 1 comune locuite mai ales de Români (dela Dej spre Bistriţa) a’ fost mai mare tlecum se părea Ia început. In conmncîc Unguraş, Bozieş, Matei, Breţcu, Michaza, Şovarad, Petrilaca ungurească, lobagifalnu. Valea rea şi alte cinci au fost dărâmate 1548 de case şi omorîţi 17 oameni, fdră a mai vorbî de sutele de răniţi. Pagubele

sunt de multe milioane de coroane. Cei dintaiu ajutor de-80 de mii dc cor. a sosit dela împăratul, alje mii dela principele i'ir.şienitor Frrmcisc Ferdinand, apoi şi iMa guvern (aderă din vistieria ţnrti). ^’ai; început colecte iu întreaga ţară. ln- demnăm pe toţi creştinii să-şi aducă a- miiitt de nenorocirea deaproapelui lor şi să cerce a o alină care după puterile sale.

£ . r

Asupra nemai pomenitei catastrofe, care a bântuit preste comitatele Solnoc-. Dobâca, Murăş-Turda şi Cluj, un corespondent din Teaca scrie în „Românul“ următoarele:

• Luni în 13 Maiu, după prânz, cain l a4 ore s ’a deslănţuit un vânt puternic şi n e mai pomenit asupra comunelor Filipjşul-. mic, Hrastcs, Socol, Răiţa, Ocniţa, O ros-,

________ _____________ _________

faia ‘ Ardund, Bratfalău şi Stupini din comitatul Clujului. — Oamenii înfrlcaţi de furia uraganului şi-au căutat adăpost prin locuinţe, dar duşmanul neaşteptat i-a scos si de-acolo. Pană acum sunt preste 10 morţi, iară numărul greu-răniţilor nici nu se poate constata.

Mai ales fruntaşa comunii Ocniţa a fost total ruinata. - Nu au rămas nici 5 case nedărâmate. - - Oamenii înfricaţi de urletul nebun al vânturilor, s’au adunat în jurul vetrei făcând rugăciuni împreună, când deodată se ridică edificiul întreg în aier uraganul nebun îl izbeşte de arbori Si casa abia acum edificată se rupe în mji de bucăţi, ■ cei de lângă vatră se culcă la pământ, să nu fie şi ei izbiţi de vre-un edificiu sau copac.

Profesorul Flaviu C. Domşa, abia în toamna trecută a pictat cu mâna-i măiastră un frumos iconostas pentru biserica din loc, şi vântul a răsturnat acuma turnul preste biserica zidită, prefăcând-o în ruină.

Multe vite au fost omorîfe şi schilodite de grinzile şi edificiile, cari zburau nebune prin aer. - Părintelui local i-a omorit un cal şi pe unul l-a schilodit in in-ajdul dărimat, servitorii de groază s au vârât sub iesle, şi numai aşa şi-au putut

salva viaţa.Vântul a măturat tot, pe drum vezi

grâu, cucuruz şi alte grăunţe dc bucate amestecate cu tină, fiind vânturate deprm poduri şi hambare şi împrăştiate în toate părţile. La intrarea comunei, te întimpină oameni schilavi. Nimenea nu ştie ce e al lui, ce al vecinului, căci bucăţile din cdi- ficiilc sfărâmate au fost asvârlitc la al 1 0 - lea vecin. Ce şi-au mai putut salva bicţn oameni a nimicit o a doua furtună, care

dcscărcat din nou, in 10 Maiu noaptea.Să nu creadă nimenea că în comu

nele înşirate mai nainte pagubele sunt mai mici. In Socot şi Orosfaia bisericile au fost rase de pe faţa pământului remânând numai urma. Biserica din Ardund zidită abea în anul 1910 e o ruină. In Bălţa nu a rămas casă nedărâmată. Alaltă-eri bieţii oameni duceau vitele schilăvite cu carelc la măcelari. Arbori bătrâni au fost smulşi cu rădăcină cu tot, porni din grădină au sburat cine ştie unde.

Pe unde a ajuns uraganul în fuga-i nebună fără ţintă, fără direcţie, secera victime, ridica oameni în aer, făcea totul ega cu pământul. T '-sc părea că toate au prins .aripi nevăzute, ca la signalul dat, se ridicau nebune în văzduh lăsând morţi şi la- crămi în urma lor. Plânset şi vaiet e zi şi noaptea. In faţa catastrofei stau oamenii neajutaţi, flămânzi cu manile ridicate spre ceriu aşteptând de acolo ajutor. Pagubele

' sunt enorme -r- trec multe sute de mu şi statul faţă de cetăţenii cu buze valahe e maşter, voind să şteargă lacrimile văduvelor, a orfanilor, răniţilor şi a poporul \ d e v e n it cerşitor cu numai 1 0 ,0 0 0 cor.

Ni-se strânge inima de durere privind cum cerşesc oamenii cari eri erau bogaţi

_ — „după o bucată de pâne“ .• .Despre ajutorul din partea statuldi pu

ţină ispravă se poate lega. De aceea rugăm pe toţi ai noştri, ca să contribue fiecare cu cât poate.

Chipul nostru de sus ne arată unele fotografii, cari au fost luate în Breţcu. Aci se poate vedea cât de grozav a fost uraganul, care a nimicit cu totul atâtea case.

FOAIA PGPORL'LL'?s.

C.U

Sibira, 23 Mîvhî 0 .

S'utuzoz, cctitciifoi, cofaSozatoii&i-t t>is ţittevoitczifct foii -neăitzc, te Soutn

$ăt6âtcti fezicify / •

Centenarul naşterii iui GbecTghe Bariţiu se va serba din .partea Asociaţiunii, printr'un serviciu divin comemorativ festiv, ce se va ţinea Sâmbătă în 25 Mc,ki n. a. c. La 10 ore a. rti. in biserica -greco- catolică din Sibiiu şi printr’o conjerenta a secretarului Octavian Goga, pe care o va ţinea Duminecă, în 26 Maiu tt. a. c. la orele 5 p. m. in sala festivă (t Muzeului Asociaţiunii. Publicul din Sibiiu şi dtn alte părţi e invitat să ia parte la aceste, serbări comemorative.

Biroul Asociaţiunii.

Vlaicu al nostru la Viena. La Viena s’a deschis o expoziţie-internaţională de aieroplane. La aceasta expoziţie şi-a expus aeroplanul său şi aviatorul nostru Vlaicu, care e deja în Viena, unde străinii lauda mult aieroplanul iscodit de dânsul. In îwnâ viitoare Vlaicu va lua parte în Viena Ia o întrecere în zbor cu aeroplanul.

In cinstea Iui Emanui! Goidu. Mer- curi în M Maiu st. n., cu ocaziunea ţineoi congregaţiunii comitatului Caraş-Severin s’a desvâlit tabloul în mărime naturală al marelui, meccnat român, Emcnuil Goidu, fost comite suprem al comitatului prin anii 1860. Din partea Românilor lugojeni a vorbit dl Dr. V. Branişte, Coreei.

t Sinteon Stoica, medic In ptnwune şi prezidentul secţiei 'ştiinţifkc a „A^oria- ţiunii“ a încetat din viaţă, in mod n ’lnt, Marţi la 8/21 Maiu. Înmormântarea » a- vut loc Joi în 10/23 Maiu în Abrud,_ unde răposatul a locuit pănă acum. - Odihnească în pacc!

S la b a treabă. Toată puflarea romanească s’a umplut de bucurie, când a aflat că în sfârfit am ajuns .şi noi Ronianfî, ca pc lângă multişoarele noastre bănci pentru depuneri şi împrumuturi să avem şi o bancă, unde să ne asigurăm avutal şi viata noastră, t: Banca generală dc astgurart din Sibiiu, cu ajutorii! căreia avem să scăpăm de ruşinosul jug al băncilor străine de asigurare. Durere însă, că in Consis* torul român din Arad s’a găsit o î n a i n tate, care pentru asigurările diecezei române a Aradului să primească mai bucuros oferta (îmbierea) unei bănci jidane de asigurare numită Adric, decât pe a băncii noastre naţionale. ,Consistorul din Arad vestise, că primeşte oferte pentru asigurare. S’au înştiinţat mai multe banei, intre cari Adrla spunea că lasă 50 la sută din premii, iar banca noastră naţională 30 la sută. Să zicem , că fiind vorba de bani, nu încape naţionalism, cu toate că credinţa a- ceasta e o m iş e l ic , fiind o vânzare^ de neam. D a r banca românească a spus in o- ferta ei, că de * 1 lăsă o bancă străină mai mult, ea încă lasă cât străinul. Şi cu toate acestea, consistorul român din Arad n a primit oferta româneasca ! .

Tristă, ba chiar,, ruşinoasă pildă, dispreţ pentru a ş e z ă m in t e le noastre româneşti au dat părinţii din Arad. Noroc, ca poporul nostru e destul de cuminte să nu-» urmeze pe calea slugărniciei faţa de străin.

Un o a s p e în a lt . Sibiul şi Romania vecină au avut zilele trecute iun oaspe înalt. Arhiducele Leopold Salvator,^ inspectorul artileriei întregi din armata împărătească,'a vizitat Sibiiul, un de a inspec- tionai artileria. In decursul acestor zile a făcut o vizită şi înalt Prea Sfinţiei Sale, mitropolitului Meţianu. Din Sibiiu a fă cut şi o plimbare în automobil pănă la băile (scaldele) din Călimăneşti (judeţul Vtâlciî, România). Aieji a îost primit de prefectul' judeţului şi alţi domni, români,

".cari''au' dat un prânz în onoarea Alteţei c ale ' După masă a eşit în sat, unde a privit ca multă plăcere Ia hora românească jucată de ţărani admirând îndeosebi frumosul port românesc. Tot în ziua aceea s’a întâmplat, că secţia din Râmnic a Ligii culturale a făcut o plimbare pănă la Că- limăneşti. Membrii Ligii l-au primit cu urale {strigăte de u ra !), iar o doamnă explicând scopurile culturale ale Ligii'i-a 0 - ferit o cocardă cu mândrul nostru tricolor, pe care Arhiducele a primit-o cu multăplăcere. ,

Dela Sibiiu Arhiducele Leopold a plecat la Braşov, unde încă a fost primit cuo deosebită căldură din partea Braşove-inilor. : -

D ela com anda şcoalei de cădeţi din Sibiiu primim însliinţareai că la începutul anului şcolar 1912/13 se primesc în anul întâiu 25 de tineri sănătoşi, cari împlinesc ia 1 Septemvrie n. anul acesta 14 ani, dar n’pu trecut de 17, au plăccrc pentru chemarea de soldat, (ofiţer) şi au terminat cel puţin patru clase civile, gimnaziale sau reale. Rugările pentru primire sunt a se înainta păr.;« la cel mult 12 Iulie a. cor. !a Comanda şcoalei dc cadcţi, al:UuuMid_

! 1 cr'.ificatele, despre cari am scris în mnml-; m l ]7 «ii „Foii Poporului*', unde am arătat.j şi cum trebuie fiicută mgarea în limba ger- ̂ manîi.

S f iţ ire de biserică. Luni a doua zi de Rosalii ?e va tfinţi biserica gr.-cat. din Brad. ’Cu ocazia aceasta se va aranja şi o reprezentaţie teatrala din partea tineriiiiei

din loc.M ulţum it«. Marele binefăcător al •

neamului românesc, dl Vasile dc Sfrocsai. a binevoit a dărui in scopul «direi bise- ricei trr-'or- din Saiiu' prolopresbiteratul Sibiiu/ suma de 200 cor. In numele sinodului parohial aduc ilustrului Domn ccic tnai profunde mulţumiri. Sadu, 21 Maiu 1912. — Dimitrif Buni a, paroh gr.-or.

' C ăsniciile neleguite. Cât de răspândită c scârboasa boală a căsniciilor nelegiuite, ne dovedeşte şi întâmplarea pove-. stită de „Foaia Diecezană“ din Caransebeş. In parohia Nicolinţ din Bănat toţi • ceice trăiau în căsătorie nelegiuită nu erau trecuţi în listele de alegere la sinod, pen- : Irucă Statutul organic opreşte pc ceice tră- > iese în fără de lege, adecă sunt pătaţi, să , fie alegători. Aceşti pătaţi s’au dus la P. Sf. Sa episcopul Dr. Cristea din Caransebeş să-l roage să dea poruncă să fie tre- , cuţi în liste. P. Sf. Sa le-a arătat cu sfat părintesc, că mai întâiu trebuie să-şi împlinească datoria faţă de poruncile lui Dumnezeu şi ale bisericii, căci ceice trăiesc ca animalele nu pot aduce hotărîri în trebile sfinte ale bisericii. Oamenii şi-au recunoscut greşala şi în scurt timp s’au, cununat 38 de părechi, cari pănă atunct trăiau în fărădelege.

r air. 3 „FOAIA POPORULUI" ' " "N r. 2 0

Serate de ale m eseriaşilor noştri..Cum Ia şedinţa literara a 4-a a Reuniunii .meseriaşilor sibieni, din 25 Aprilie n. 1912, .dl R. Popescti, funcţionar la „Albina“ n’a putut să ţină prelegerea împreunată cu schiopticon, despre munţii noştri, această prelegere o va ţinea la şedinţa a 5 -a de Joi, 17 30 Maiu n. c.

Cercetare. DI lonn Preda din Tilişca, care petrece acum în Bolgradul Basarabiei, ne scrie, că un jandarm rusesc i-a cerut numărul Foii Poporului. în care am amintit de ziua de jale pentru neamul nostru, cânii se împlinesc adecă o sută de ani dela răpirea Basarabiei. Totodată a fost întrebat despre membrii familiei şi despre Iovul naşterii sale.

Cum poate muri şi un re^e. Regele Frideric al Danemarcei (o ţară mică dela Germania spre meazănoapte) se află in oraşul cel inare german Hamburg, «înde e port de mare. Venise acolo dintr’o călătorie şi voiâ să freacă în (ara lui. Seara a ejil la plimbare, îmbrăcat civil. Va/âud familia regala, care eră la liotei, că trece de miezul nopţii şi nu mai vine. a trimis un funcţionar al Curţii regale sa cercckzc, ce s’a întâmplat. Numai pe la trei dimineaţa l-n găsit, dar mori la poliţie pe un pririu in rând cu alţi oameni ncnorociţi, morţi pe stradă. Ce se întâmplase? Pe drum rebele a fost lovit de guta şi ca/ut mort. Gardiştii n’au ştiut cine e si l-au dus la poliţie in pivniţa, unde se ţin cadavrele celor găsiţi morţi, pană se află cine simt. Cadavrul regelui a fost luat a- pui dear'iln şi dus la Danemarca.

Moartea nu se uita. cc c omul. ci !

Nr. 20FOAIA POPORULUI

P-i%. $

Prim ejd ia cărnii dc vită bolnava.Si acum se mai găsesc oameni, cari având

. o vită bolnavă (vacă, porc ş. a.), care li pare, c»i urc să moiu ii» o taie şi csrnc.*i

o mânâncn. Dc multe ori cartuş acestor v i te .e 'veninioasă, aşa că ceice mâniuică din

-c a se îmbolnăvesc, ba uneori şi mor, mai ales, daca a fost Vorba de boală de splină. Unui proprietar din comitatul Netitra (Ţara

: U n g u r e a s c ă ) îi murise un bou dc boala de splină. El îl îngropa, după cum cere le-

• rvea. Un om sărac desgropă noaptea boul şi tăie din el o bucată bună de came, din tare nevastă-sa pregăti a doua zi'un prânz mare. Urmarea a fost, că omul, nevasta şi copilul lor au murit între chinurile cele

: .mai grozave.

Pentru 180 de coroane! In Haidu- 'boszdmeny s’a spânzurat văduva Liikos. când a aflat, că fata ei a cumpărat o maşină de cusut cu ISO de coroane. Tata trebuie, că a fost înşelată la cumpărătoare de vrun şarlatan, care umblă prin case, ca sa îndemne pe femei mai ales la cumpararea *lc lucruri scumpe, dar pentru aceea nu ui- mâ. ca mamă-sa să-şi ia viata. Să grijim banii, dar sa uu uităm, ca omul facr banii,

. m i bnnii pe oui.

Ştiri triste, In Orhit a trântit Du- mitrii Loloiu pc tatăl Său cel vitreg Ghe- . or"lie Isdraila de o lada, de i-a rupt trei

coaste. C e a r t a a fost din cauza moştenim, pc care o a ş te a p tă feciorul dela mama sa.

In Duhorea s’aii certat fraţii Ghcor- ^ Savu Câldarariu din c a u z a copiilor

lor. Savu a tccv\- — y_.pc fratele sini in umăr. j

In (hna-Sibiiulni a lra< Dumitru Ig- | nate cinci focuri ck- revolver in cumnatul sau l a/ar F le u iiu din cauza unei certe pentru sora acestuia. I leseriu a fost rănit foarlo greu.

întâmplările acestea arată o marc sai- batacire la unii din Românii noştri, li punem aici. ca sa-i şlie lumea, cât de rad se poarta, iar altora sa le servească de învăţătură, spre a 1 vă/lira acoperişul mişcându-se. Lumea s a ingro/il. crezând, ca cine ştie ce minune se întâmpla. Câţiva oameni mai cuminţi au descoperii iute sicriul şi an scos pe ..mortul" viu afara. Masny şi-a v e n i i . curând in ori. aşa ca a pntnt sa meargă pe jos acasa.

Omul acesta suferise de câteva zile de o boala împreunată cu amcţala şi somn ademenea morţii. I» sat nu eră medic, aşa că ..doctorul de morţi“ , care acolo e medicul veterinar ( d e v i t e ) , a crezut ca em -tr’adevar mort şi a dat permisul (slobo- zenia) pentru înmormântare. Noroc, ca bolnavul s’a trezit înainte de-a fi astupat c i pământ, altminteri muria de-abmcle.

„FOAIA POPORULUI“este

cea m ai veche, mai bună şi mai ieftină foaie pentru poporul nostru.

Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat, este anume întocmit pentru trebuinţele ţă

ranului român.Numeri de probă se tr im it la cerere

ori-cui gratis. vAbonarea se poate face cu începutul

fie-cărei luni şi costă:P e u n an întreg 4 cor. 40 bai»Pe o jumătate de an 2 „ 20 „ De acum pană Ia Anul-nou 3 „Pentru ţările străine 11 „ anual

Lăţiţi deci ..Foaia Poporului“ preste iot locul, ca astfel să o putem face şi mai bună!

Abonaţii cei noi primesc în cinste şi partea romanului „Cu paloşul , care s a i părit pană acum în foaie.

Al tre ilea tren dela Sibiiu la F ă găraş. Ministrul de comerciu V a învoit,, ca pe linia Sibiiu-Făgăraş să mai circule (umble) şi un al treilea tren. El a.ceruf, dela direcţiunea căilor ferate să cerceteze şi să-i propună, când şi cum ar fi mai potrivită circularea trenului al treilea. Cana va circula trenul acesta, vor fi şi doua trenuri înspre Braşov şi deacolo la S ibu a , ceeace va fi o uşurare, căci linia dela S ibiiu la Braşov e mai ieftină ca cea preste Copşa. .

Expoziţia dela Braşov, despre care am vestit şi noi, s’a închis Sâmbăta trecută. La deschidere a fost dc faţă şi ministrul Serényi. Din România încă au luat parte mulţi oaspeţi, între cari d-nii Ion Ca- linderu, administratorul domeniilor Coroanei, şi C. Mantu, şef de secţie în ministerul român de agricultură. Expoziţia a fost frumoasă şi vrednică de văzut. De toa x frumuseţea a fost mai ales Casa româr nrascii, plină cu cele mai minunate ţasatun şi cusături româneşti.

S ta rea siunănăturilor. Orânclc de toamnă au fost cam împedccatc în creşterea lor din pricina ploilor răci dela mcer putui lui Aprilie, când au fost chiar şi m- eheţuri. Sămănăturilc, cari crescuseră m Februarie şi Martie prea tare, n’au suferit nimic, ba răceala le-a făcut bine. căci- le-a mai oprit în creşterea prea mare. er .-..»r slăbuţe le-a rărit. Atârna dela timpul

* •• ca recolta sa fie totuşi,din luna acea?>i,,...bună. “V

(ininctc dc primiirarn. on is i i l Şt orzulau răsărit cam târziu şi cresc cain încet, tot din cauza vremii prea aspre din Apntlie. S a in im ă t u r i le răsărite mai de vreme au: suferit cam mult. dar in parte s’au îndreptat şi se vor îndrepta.

Cucuruzul s’a pus, dar a răsărit cant anevoie. Cartofii puşi m;rf de vreme au. răsărit, dar greu.' Răpită e slaba şi de-abi* a înverzit. Inferna şi trifoiul au sufent din cauza frigului, aşa că coasa cea duitâîit va iotârziă. Fânotclc stau bine. de-asetnc- nea păşunile. Dela pomii timpurii uu mat e de aşteptat nici o recoltă, merii, prunii şi perii sunt mai btne. Vii/r n’au ernal prea bine, mai ales in părţile situate mai sus.

Târgul de vite în Seb eşu l-săsesc se va ţinea în 30 şi 31 Maiu st. n„ ceeace se aduce la cunoştinţa publicului din parte* Magistratului orăşenesc.

Sfaturi.Cum să silim caii să în g h ită uro

leac lichid (curgăcios) De multe ori a- vem năcaz marc, când vrem să dăm calului un leac să bea, căci nu vrea să-l înghită. Lucrul nu e cu mirare, căci sunt oam e n i , cari fac ca şi calul. Iată cum putem sili calul să ia leacul: Capul calului s e ridică în sus, mai bine cu ajutorul unor, funii.. Un om îi toarnă leacul lichid dia- tr o sticlă cu păreţii groşi (nu cumva să o spargă şi să-i ajungă ţăndări în gură satt chiar în stomac) deasupra limbii. Dacă no. vrea să înghită, i se toarnă puţină apă căl- dicică pe o nare şi atunci calul înghîto. leaeul numai decât.

rvs/UA KUKURULUI

Vleaţa socială._ Reuniunea româna de muzica (fin 7, -ini ' a d;î U“ Coii^ rt Vineri la 1 I _M fa m 1912, hi sala Mu/tului Asociatiimii.

Irograrmil e următorul: 1 . O. Dima- De2 * * " b"c,,ra- - -> Si»v,„ha«t,,.. Mimic-

■' h ' f. Consranth, şi I I, „ ,) fll S!l|;| d d ;, ,.Kercskedelnii-i :sarriok". începutul Ih~ oarele S seara. Preţul «le intrare: de familie 10 cor., dc persoana I cor. Dup., ouic-rt nriiiea/.a dans.

Tinerii industrieşi români din B lai i^ i ta la Mcio,„l ce-l vor aranja Luni la

Ma.u (a (i„tu /i de i m . J o -•r. era di n a „Dorim“ rusalii)l.i J rcrşlloi u,'i Ve/a. luci pulul

.v

Văzând mamelucii guvernului, că se îngroaşe gluma, s’au retras înapoi.

Preşedintele a închis iute şedinţa ne câteva mmute, iar după deschiderea cin. no,, a chemat la ordine pe Szmrecsânvi care a fost provocat scandalul.

—------ — _____ _____________Nr. 20

itllliiar.«*,# Mţ; ijr.iirâ--itfH? .( j l „ ____I ..t l.l ll .ISllIn ’ H) |m.iinti- de amea/i. Deschiderea aduuarii e pusa aşa de dimiiieaţ-n, ca sa se poată sfârşi iitca (ol in aceeaşi zi. In urma acestei împărţeli, oamenii veniţi la adunare se vor puica întoarce acasă cu trenurile ce pornesc sraia din Alba-lulia.

Scandaluri în dietii. A m eninţări cu revolverul.

Desbalerilc in diela iau o întorsătură tot mai grozava. Se pare că guvernul vrea sa mIioIh ască cu puterea pe Justhişli, cari fac mereu gălăgie iu dictă. Prezidentul camerei N.ivav. va/aud aceste încurcături, şi-a dat dimisia (s ’a mulţumit). Asia s’a întâmpla! iu şedinţa de l.uni.

Scandalul şi certele începute in şedinţa de l.uni s’au continuat iu şedinţa dc Marţi în măsură cu mult mai mare. Deja înainte de deschiderea şedinţei se observă o agitaţie grozavă. Dcschi/âudii-se şedinţa Ju.stli cere cuvântul ca sa vorbească, dar vice-pre/idcnttil Beöthy nu-l lasă la vorbă. Atunci deodată se naşte un zgomot asurzitor. Deputaţii justhişti sar din bănci, strigă şi fac larmă. In cameră se produce o învălmăşeală de vorbe fără păreche. Justh e chemat de trei ori la ordine pentru vorbenecuviincioase.

Vice-preşedintele Beöthy anunţă, că ministrul-preşedinte vrea să vorbească. Vi- ce-preşedintele sună mereu clopoţelul, dar "ime nu vrea să se liniştească. In urmă Lukacs, abia poate rosti câteva cuvinte, pnu care vrea să mulţumească fostului preşedinte Năvav. Intr’acestea pe gangurile camerei Tisza se laudă, că o‘ se facă ci rânduială în câteva zile.

La astfel de declaraţii Tisza s’a văzut îndemna; m urma împrejurării, că el e luat

T *sza e ales dc preşedinte, al dietei.

In şedinţa de Mercuri faimosul Tiszt a fost ales de preşedinte al dietei. Aceasta Şedinţă a fost din cale afară dc sgo-. motoasă. S ’a deschis înainte de II 0f edar pin a Ia caşurile 2 numai s’au certat mereu între olaltă.

La 2 oare vice-preşcdintele Bedthy care conduce şedinţa, ordonează alegerea

. Pî ! ! : s ^ ! î ., d “ 1 S>*r nici. nu se poate -observa ce sc petrece. Abia când"pornesc deputaţii guvernamentali, ca sa pună voturile in urnă, se bagă de scamă că se face alegerea preşedintelui. Când s’a pus ţidula cea dintâiu în urnă, deputatul Ko- vâcs a sărit şi a răsturnat-o. Se produce iarăş un scandal şi o larmă la culme.

N'umârându-se voturile la urmă, se constată ca s'au dat 210, toate pentru Ti- sza (aceste voturi sunt toate ale deputaţilor guvernamentali).

In decursul scandalului deputatul Desy a strigat ministrului Zichv: „Voi sunteţi toţi cumpăraţi cu bani, în timp de 4 ani aţi luat 4 milioane.“

Grevă generală.

Ultimele ştiri telegrafice. —Justh s’a înţeles cu conducătorii parti

dului socialist, că dacă guvernul va teroriza opoziţia, atunci să se pună Ia cale o grevă generală. Aceasta s’a şi întâmplat azi.Joi dimineaţa. Partea cea mai mare a lucrătorilor din Budapesta s ’au pus în grevă. Intre aceştia sunt şi tipografii, astfel că e temere, că n'o se mai apară gazetele. Se iau măsuri pentru o grevă generală în toată ţara.

Numărul greviştilor se urcă preste 50,000. Parte mare au pornit spre parlament. Intr’o stradă greviştii au aruncat cu petri în poliţişti. S ’a produs o încăie- ierare grozavă. Poliţia a puşcat, rănind greu mai multe persoane. După telegramele sosite pănă Joi după ameazi, ar fi vr’o 60 de răniţi, iar o persoană a murit.

Pe astă seară, Joi, e temere de demonstraţii mai mari. De aceea toată armata din Budapesta stă gata de alarm.

Pe Ia ciasurile 1 1 din zi demonstraţiile au luat un caracter revoluţionar. Ne-

Nr. 20 FÜA1A POPORULUIP a g . - 11

mai putând răsbi poliţia şi miliţia scoasă •»iară, s'au cerut în ajutor soldaţi mai

mulţi-A p ro ap e to a te prăvăliile din oraş, cart

nină la M oare- au fost deschise, acum strnt închise. Pe Piaţa Libertăţii un băiat tle 1 2 ani a fost lovit de un glonţ de revolver . Pe drum spre spital copilul a murit. Pănă la 1- o re din zi se ştie, că sunt 3 m orţi şi o seanţă de răniţi. . ^

Pe la ciastirilc 1 a dat o ploaie preste oraş, în urina căreia demonstranţii s'au mai împrăştiat.

Ce se petrece în dietă în decursul dem onstraţiilor

din o ra ş?

Pc când în oraş şi în jurul parlamentului e o ferberc ca 'n t îm p de revoluţie,_ in dietă faimosul Tisza, care ieri a fost ales dc preşedinte, conduce cea dintaiu şedinţa sub prezidenţia lui.

Dar din toate desbaterile nu se alege nimic. In curând dup» deschiderea şedinţei. mai mulţi deputaţi opoziţionali vin in sala strigând: Curge sânge pe strada! O suta de oameni sunt m orţi! Să se întrerupă şedinţa! Dar Tisza provoacă pe un deputat ca sa vorbească mai departe.I ii alt deputat striga din nou. ca sa se închidă şedinţa, ca sunt H>0 dc răniţi. In fine sa cere şedinţa secretă, care se şi ordonează.

Din toate acestea sa vede, ca trăim intre împrejurări grozave in felul lor. A- ( t ia, cari ar trebui sa se cugete mai mult la fericirea poporului, in loc se tacă a- eeasta. ei se ceartă şi ameninţa in dieta unul pe altul.

Intre astlel tic stări e mirare, că poporul pe st iadele Budapestei încă se răscoala ?

I I vede. ca aşa nu mai merge. Prin

Loc deschis.Atragem atenţiunea cetitorilor nosr

stri asupra maşinilor şi motoarelor de ben- zin dela fabrica Adam, al cărui reprezentant pentru Transilvania e dl lom Schieb, conducătorul Hotelului Bonfert din Sibiiu. Vezi inseratul din foaia de azi.

Cercetările clinicei dela spitalul de stat din Posen au statorit: Că apa naturală amară Fpanz Jozef luaţii în dose mici şi la persoane tat»! s’a dovedit de purgativ cu efect şi Tării dureri:' Firii o altă dietă deosubită, apa „Franz Jozef*1- poate fi pe durată folosită eu aceleaşi rezultate. Sa capătă in farmacii şi în drogării.

Atragem atenţiunea cetitorilor nos- stri asupra renumitei fabrici de lumini şi săpunuri M eltzer din Sibiiu. Aceasta firmă e una dintre jcele mai de frunte în ţara întreagă. Cumpărătorii simt serviţi cât se poate de prompt şi conşfienţios. Mai cu seamă lumini pentru sărbătorile învierii, se pot cumpăra cu preţurile cele mai ieftine.

AVIZ.Aduc la cunoştinţa Onoratului public ro

mânesc, că ini-atn mutat

cancelaria avocaţialădin tirada llunyadi ir. in Budapesta, IV. Ve- res Pâlne-utca 26. fot I—s

Dr. LIVIU LINŢA,advocat în Budapesta.

Nr. iíj/DI:» of.

i- a

iu mai e pornesc oamenii cu toţii, ia sa sl" leas./ă pe câimuitorii ţârii, spre a lace râiuliiialii si dreptate în ţară de aşa. incat sa fie Şi yjo^ u l po/xtriiliti m ulţum it, iar nu numai cei caţiva nemeşi. î>i trebui, sa ve facă dreptate!

P o ş ta R e d a cţie i.finm Pruht. Ho/grad. I)e 1“ vor lua la

jntrehiiri. Dniuninta spune e:i ţii f»aia. jK-iitrurii a.Im-o ştiri de jkî la Sibiiu. Sâlişte, de unde eşti, ;ip«.i are |x>czii. glume şi serie şi despre r;V/.b Kmga c;.mbţH avantajoasa. In localitate Mint ”> târguri de ţar» li târ^de săptămână, staţiune de tren şi judo- cMorie eercuula. Amănunte se pvim. ĉ dela pn>- pra tand 1. B e r n h a r d , en.ienmnt in Nocrich ^Pjnevhuz*. Piaţa principala Nr. H*. bW 1 -#

Anunţ de licitîitiunE.IV baza planului «î preliminariului de s|»*e

aprobat de Prcaveiienitnl C-n-i-tor nrehiditve-un eu Nr I . !* 12 Şeol.. prin aeen̂ tu -« publică lH'itnţH.ne"ii.in.iend:.‘ pentru a da în Întreprindere zidirea ycoalei confesionale «r.-or. ro- mftnc din Cărpinlş. »rartul Moreun i, comitatulSii'iu.

I ilţîtili *i\ Vii ţinoi Luni dl ilonîl /.I .le Ko-alr, In M, 27 Maiu a. C., la 2 «ar« |>.m in cditieinl ţoalei celei v.vhi din loe. Preţul de sirigiue e-te li .̂OcO (V,r.. după care .«uiua licitanţii au a depune un vadiu de 1 s

Cine a re de v â n z a re

O casăiu stare bun a eventnal u n l o c d e z i d i t în S u b u rb ia ! lo se fin , S» se adreseze la A dm inistraţia »FO ii P o p o ru lu i^ .

I. Renumitul „Fluidul E l z a “ alui Fellere, după experienţele noastro liniştitor de dureri, vindecător, încetează durerile; re- pedo şi sigur vindecă routnă (spuro), slăbire de nervi, junghiuri in coaste, influenţa, dureri de cap. de dinţi, de spate amorţeală, durere de ochi, migrenă Şi multe nepomenite aci Fluidul Klsa alui Feller e folosit cu efect fără păreche la răguşală, catar, dureri de, piept şi gît şi morburi din curent ori răceală. Adevărat e numai dacă pe sticlă este numele „Feller“. 12 sticle mici sau 6 mari, ori 2 sticle speciale, K 5, franco.

II. Vestim apoi. cX lumea foloseşte cu efect distins şi sigur Pilulele-Rhabarberde ma- nat alui Feller, contra durerilorde stomac, sgtrcîuri, lipsă de poftă, arsuri da fiere, greaţi, ameţeală, rîgăeli, hamoroide şi alte oonturbâri de mistuire. 6 eutu franco cu 4 cor. — Să ne ferim insă de imitaţiuni şi să adresăm acurat aşa

Eagetl V. f«il«, apoUwr fc cartein Stubica, Centrala Nr. 122 (K roaţia).

P ag . 1*2 ,FOAtA POPORULUi“

drls te l, i r dcti vn *.;i cii«$i*'r'aiiU. *!r.i «atc «ti»» ţi ceva riiu!ui»lA ’m boltă, unde ar nvt-a viu'ln.de ti'-iit ca ic.»jnK-tivi» *n nibu o nv

Proţul b u ca te lo rIn sIBIIU In 21 Mniu *t. n.:

Prâo . . . . Cor. 1B,4U f lEllK r.O de bectolitin S*c*U i ' . . . — .Otz • . i • • ..Oti* . . . .Cxtcfci . . . .

Kwcie ,F iit i Nr. -î . . ,

„ &Kltioi ,C s i« tr * de porc . ,SiB trtt . .£lo Oe icu-iti . . ,Sie 0

11,95 12 .« 2 3 0.65 10,50 11, C5 i*.40

Preţul banilor în 22 Maiu n.

: ;C-s:-pir*t

Cor ll.SCîCO Lei, hirtie • • • * , £4.60300 Lei, iigkt. . . . . yi,—lire iGrceţti. ser1 hj-i ţtfcrîisgi et deze'â . 23.9 i200 n.tree. ivt llî.^SIO0 U n it . 117.5.»

1 S,‘ 6.Si.po’et.i>-Mi Hsile r;:s.’ K;. i ir t :e íc i U)ICC > > irgitt ‘î i î . —

rladjt 11 59 65,20 *5.€§ SI.65 2â.62

118 — 118,- 11,15

I B S , - *45.-

* T ârg u rile d e ta r ă .Î2 « a lirgurdor a dup* caUndcrui reckiu).

12 Maiu: Cal.13 Aţaiu: Alihutiari, Budapesta, Şi-

Jimegi, Silinghia, Zarand.14 Alaiu: Capolnoş, llia, Năsăud, Si-

jghetul Alarmaţi ei.15 Maiu: Cagit, Ciariii-Gârbău, Jim-

iborul mare, Lapuşul româncsc.ld Maiu: Baciinta, Bodon, Capohric-

iMănăstur, Dej.17 Februarie: Făgăraş, Miheş, Timi

şoara, Uzon, Zetelcaca.ÎS Maiu: Barot, Alonor, .Morisdorf.19 Afcriu: Petclea.20 Maiu: Beba veche, Bioziod, Ghio-

jna.2 1 Ataiu: Becleart, Cetatea de balta,

Eperjes, Eted, Marpod, Sacul, Zam.22 Maiu: OrSştie.23 .Maiu: Zelau.24 Maiu: Ciacova, Şomcuta mare.23 Alaiu: ŞimleuNSilvaniei.2 0 Maiu: Dctfa (Timiş), Komararn

.(Ujs/onv), Vinţul de sus.27 .Maiu: Comlo.ş (Banat).25 Maiu: Baia-mare, Cincu mare, Mtt-

Tăş Oşorheiu, Odorheiti.29 .Maiu: Jibâu.In aceste zile se ţine in comunele dc

B*a «us târgul dc mărfuri, pe când tirgu* rsJe de vite, cai, oi, porci, cfc. se ţin, c t 6:« obiedu, cu 1 — 2 zile mai înainte.

Kn tinăr roman

Nr. 20

f v

■ver-Ht în hicrarllo de accidentă se primeţ-fe la

Tipografia Poporniniîn S ibiiu .

de fibiătit*'

Nr. 20 FOAIA POPORULUI P a g 13

Bere de Rosalii Bereria

A . «e«rsTa.tfne'«9itfit«aR8is8f "ţ

dela

Vânzarea în sticle şi butoaie s’a început iji se continuii mereu de câteva zile ---- — -v — înainte de Rozalii. "— ■r-rrzz:------------------------- :

0 garnitură de îmbîătitcu aburi, putere do 4 cai, in 6tare foarte bună,

-di mpreunâ cu un aparat de trifoi«, fabricat Hcflmrr & Schrnnfz, sunt d e v â n z a r e pe lâ-ngă un preţ moderat. Adreja proprietarului pc poaiu afla dola admuustratiA foii. Peitru ră«- pun< a ie adaug« o marcă de 10 bani. fr>3 4— ;>0, una mica Cor. 2 — . Be capătă in toate apotecele.

Depozitul principal la:G U I DO F A B R IT IU S ,

apotec*y *** IZil——

Capital aoclal Cupoane 1,200.000.T e le fo n Nr. 18S. P o îtsp arcassa uog. 29 ,349 .

ea p iif ili l i i i l f i î isaţietate pe acţil î# Sibiin— fCaayszîbîa.

este prima bancă de asigurare românească, înfiinţată de institutele financiare (băncile) române din Transilvania şi Ungaria.

Prezidentul direcţiunii: PAKTENIU COSMAd lr c c to r n l e x e cu tiv ni „ A lb in d " ţ i p re *ld € « tt* l „ S o lid arită ţii“.

tln tot felul d» asigurări, ca asi£uriri„ D 9 1 1 C 3 m i m DE 9S1QUFDPE contra focului şi as âuriri asupra vieţiiîn toate combinaţiunile. Mai departe mijloceşte: asigurări contra sparâtritor, contra

accHknttlw ţi contra £rindmei.Toate nce#te asigurări „Banca generală de asigurare.“ Ic fac« in condiţiile cele mai favorabile. Asigurările xu pot fac« prin orice băncii romaneasca, preoţim ţi lu agenţii «i barbaţu de increder* ai «ocictiţii. — Proupecte, latifu şi iuionualiuni *h dau grati* şi imwdtat.

Persoanele cunoscute ca aevizitori buni şi eu legă- tori — pot fi primite oricând în serviciul societăţii.

„BA N CA G KN KRALA DIC ASIGURA HI'1/ 1 dă informaţiuni gratuite în ori-ce afaceri de asigurare fftrA deosebire ci\ a cost o afiiceri sunt iftcutn la

n» sau la altft societate de asigurare.

Cvi internaţi au je Mint c - l - mai cSutate.' lV n ln i in te rn ü l fl v o a ^ ra , vn roff a nu .«echja, sjiw « vaZ L . . „«.wn, C«..H . v* * .... -var. «. mu m. «’• ™ *«■iventru ( i . f . i n - con-:

Pag. 14 FOAIA POPORULUI Nr. 2 0

Fabrica de s ă p u n ş i luminiMânată cu abur . . iB i i ic ţu t i la. 1848.

a Im ‘

jMzcr i. 5 »Prăvăli« ir.atra/.în în strada Gu^teriţei

F il ia le : P ia ţa m ică şi strada Ci£nSdi

Nr. 20 FOAIA' POPORULUI P *g . 15

Mare succesÎLm

an îs iir ite !« tu „Foaia Poporuluia, uad» «nnt tiiite d« mii d» ptwoiue dt pretutindea«», din lotxt ţările ţi din toat» cercuril» tociale, i - i i Jntsligenţ» c it şi popor.

Da ac»e» „Foaia Toporului“ eite cal Mâi potririt organ pentru publicare» » tot ftlul d» in«*rat»: p»ntru ocuparea ian ciu- U tta nnoi poit, »poi pentru T&nzlri, arindiri, tu ap iriri, d«schid*ri d« p rtrilii ţi alt* in- ftitaţiani, cam ţi anunţarea a tot felul d« Mirfari ţi articli c» tr*bn*ae p«noan»loi jla jum ues *au în famili*. — Informaţii a«n- pra preţului in»« ratelor i» dw cu p lictrt la

A d m i n i s t r a ţ i a

„FOII POPORULUI“.71 jr

Ludovic Ferencs,CROITOR DE-BĂRBAŢI

BIB1IU, strada Cisnădiei Nr. 12,%4 1 recomandă p. t. publicului

cele mai nouc stofe de primăvară şi vară în mare asortiment

noută ţ i le “ î2-*o*ite chiar acum, pentru haine de W rbaţl stofe englezeşti, franţuzeşti gi indigene, din cari se execută după tnisură cele mai moderne vestminte precum: Sacko, Jaqucte, şi haine de Sfiînn, cu preţuvi foarte moderate.

Deosebită atenţiune merită noutăţile de stofe pentru pardisiuri şi „Raglam“, cari se află totdeauna In rteposit bogat.

Asupra reverenzilor confecţionate fa atelierul meu. îmi permit a atrage deosebita atenţiune a On. domni preoţi

< *1 teologi absolvenţi. - In cazuri de 1 urgenţît confecţionez un rînd com

plet de haine în timp de 24 ore. — Uniforme pentru voluntari, cum şi tot * Selul de articli de uniformă, după prescripţie croitura cea mai nouă.

5tH) Coroane•i* dinţi ori ti r» mirosi p ir» dupi re »a folosi •Jr d ia ţl a lui IH r tllU , o s tic li ea fe° fii- Kd. J i » r - ,

.4 il l* -W ln k lo r VifUH 19 1. Soraraenrâ.*!1* 1.•5» -armadile: in Pmţ» roire 10; in Puţ» “ ic4 r.|f ■strada CUnXdiei M»; uliţa Turnului (S*gFa**e), utiţl Ocnei 2 ; farmacia T*ntnch; »tr. Gti|Unţ«i

,m itr. CiunMiei In lU^trita: farmacia Im Hertori «♦,beţnl-*HiM*sc. farmacia Lederhilcer: f 'iff"lţ ^ r , iam acia lui I.igner. j . jL f l t

Sk »e c m i pretutindeni» «pn»t »p» o e a » | ‘ * Ini Ravtlllft DwnmţSri de falsificare ror fi ţnţe vpUtite. La locurile unde nu re gj fjjjj precauţicum plrar®

ţi s i primim numai sucle originale în ţatn e cu marca de scutire »Anker*^« “ -Kichter. Cu preţul de 80 f51. C. 1 ^ C. 2 . - s* capitS aproape la to*t* ciile. Depozit principal la Iosu loro»,

maciat tn Budapesta.

Farmacia lui Dr. Kichter la :: 8LeuI de aur* tn Prag*-::

Elisabethatrasse Nr. 5 neu.

Mar© atenţiune !Sam. Wagner,

Prima turnătorie de fer Sibiianâ, Fabrică de maşini agricole, Atelier de mori şi prăvălie dC fer.

•. R ecom and ă m cea c d m a i'm !o ţ ( S

m o t o a r e cla t r e e r a t din renum ita

’ “ “ “S Î r ™ T “ « Sî ,.«n* 1« « . ™ţi tot felu l de a rtic le -p e n tru ^ lifica r^ p re cu n ^ • «lin B e o e i n ,

• c e m e n t de i p o r t l a » ^ ! ? e f t t p ă n l f pentru invâlit,

ţinătoare la edificări1 m . i- „a- lot

ferarie apar-

’ ™»r «trias p ^ . « . * * * * • “* n,,e 51

o ti, n w re ş i b i n e asoV tată fa b r ic a . . 5 81 2 -

ii

Pnjr. 1 C ,FOAIA POPORULUI' Nr. 20

im n piru clădiri!Parchete ele stejar «*

p rim ul rr.E " bine U icaie, in orice cantitate, adu^e iltln f s b r i ; t «îe pareceî«? N e u s c l l l o s s N a s i c z în S l a v o n i a , precum ţi tet fe lu l s c â n â u p i d e b r a d , t r e p t e , l a ţ i ş; a.te l e m n e p e n t P U c l ă d i t cu cele r is i « t t in e preţuri reccsnam lS gi l ifc re ;:r s. i i S l i —

(îlauz. Szi’uiro & M ace la rinfi.BSaiin de lemti mp< «cat'* rii*tir-»iie *'»'> urcat f*m co Vt*;, f * l i de uamte, prio tc » * rraettftâ lo ifrjp ar* cel» scai b c e * ?»r.re d* 6A»uc

( C r ţtic tl '•») trai » * r * in c**n l rrl c .41 n o n x o t p t s i « t m * :c»t

U w - 600.000 »!