Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieiOE, KENZABURO

O viald lini$itd / KeDzaburd Oq tEd.: Anca Focseneanu. -Bucureiti: Editura RAO, 2011

ISBN 97860G609-014-8

I. Focseneanu, Anca (trad.)

821.521-31=135.1

Editura RAOGrupul Editorial RAO

Sh. Turda nr. 1l?-119, Bucue$ti, RomAniawuw.mobooks.com

KENZABURO OEShizuta ru seikatsu

Copyright O 1990, Kenzaburd OeToate drepturile rezervate

Traducere din limba japoneziANCA FOC$ENEANU

@ RAO lnternational Publishing Company,2006pentru vercilmeoto limba romani

O VTATA LINIFTITA1

S-a intamplat in anul ln care tata a fost invitat in calitate de

scriitor la o rmiversitafe din Califomia, iar mama a trebuit silhsol€asci din pricina unor anumite circumstanJe. intr-o seard

din preajma plecdrii lor, luam cina ca lntotdeauna la masa dinsufragerie, dar atmosfera era mai formaE decdt de obicei.Tata, care, nici mecar in astfel de situalii, nu poate vorbi despre

problemele importante ale familiei dec6t pe jumAtate in glume,

a incercat se aduce vorb4 ca qi cum ar fi fost un subiect frivol,despre planudle mele de cdsitorie, acum cA tocmai atinsesem

majorahrl. Eu am lncd din copildrie inclinaJia de a asoulta cu

afe4ie fArI sd spun nimic, chiar daci se vorbegle despre mine,

itr recent acesta a devenit un obicei qi mai accentuat. Numai ca

td4 inveselit de berea pe care tocrnai o bduse, nu s-a dat bdtut:

I Cele tas€ povestiri descriu viata a tlei f:ali, dintre care unul retardat, al cerord, un reounoscut scriitol pleactr irnpreunl cu mama lor ln sdindtate. Vialade zi cu zi se des0ilsoal6 in Japonia contempoEnd, fdcAndu-se multe referiri laEodul de viali al tinerilor ii la sistenul Scolar. Pentru o mai bun?l ldlelegere a

-.stui fi$dal, precizdm c5, in Japoni4 anul tcolar incepe la 1 aprilie. Exame-Ele de admiterc la facultale au loc pe la sf;iDitul llmii februade. De asemenea,L fecare trecere lntr-un ciclu nou de hvigment inchsiv p€ntru admitereab *oala prinare, se sustin difeaite tipud de teste gi interviuri. in vedereadniterii la licee sau la faculgli de prestigiu, tin€rii urmeaz{, ln pfialel cu

tcool4 cursuri de pregdtire in cadrul unor $coli speciale numitejzh. MezinulGcriliei, O-chan, face o astfel de pregitire. in traducere ain folosit sintagma,''coaltr de meditalii" pentu a denumi acest sistem. (n.h.)

2011

lsBN 978-606-609-01 4-8

6 Kenzabur6 Oe

- Spune m6car ce condilii ar tebuie sa indeplineasca

soful tAu!

Cum de la brm inceput nu se aitepta la un rlspuns bine-

voitor, tata m-a privit cu un zambet nerabddtor. Deodati, mi-a

venit sd-i sprm ceea ce-mi trecea uneori prin minte, dar felul

ciudat de hotarat in care mi-a risunat glasul m-a surprins pdnigi pe mine.

- Dacd ar fi s6-mi caut un sot, avend in vedere cd l-ag lua gi

pe Eeyore cu mine, ar trebui sa fie cineva care-gi poate permite

un apartament cu doui camere. intr-un astfel de loc a$ wea sd

trSiesc o viaF linistita.in clipa in care am terminat de rostit aceste vorbe mi-am

dat seama ce atet tata, cat $i mama au fost gocati. Prima

lor reactie a fosl s6-$i ascundd sentimentul indir5tul unui

zembet, ca gi cum era vorba despre o idee copilareasce de-a

mea. in special tata are un talent d€osebit de a face ca toate

conversatiile din familie si ia o astfel de tumu6. Fratele meu

Eeyore, cu patru ani mai mare decdt mine, lucreazi la un

atelier al unei institujii de binefacere care angajeazi persoane

relardate. Oare cum ar intimpina-o tenarul sol p€ proaspata hisolie cind ar vedea-o venind insotiti de o astfel de persoana?

Chiar dacd i s-ar explica despre ce este vorba inainte de

casatorie, oare nu ar trata subiectul in mod superficial, Iir[sa inteleaga adevirata gravitate a situaliei? C6t de mirat ar fineexperimentatul tAnar atunci cdnd, in prima zi a noii vielide insurafel, s-ar trezi cu cumnatul sau cet un munte il noulapartament de dou.e camere?

Cu toate acestea, simlind cE in spatele vorbelor glumele

ale pirinJilor mei se ascundea o preocup:ue serioasd, am

plecat ochii incordati. Chiar dacd spusesem ceva neobignuit,

din momentul in care rostisem acel gdnd, el devenise un lucru

extlem de important pentru mine. $i, nemaisuporland se tac,

am continuat:

- Mi s-a spus intotdeatma cd sunt o persoan6 fdr6 simtul

rorului, 9i chiar aqa este. Poate cI in ceea ce-mi ziceli e

r s€ns ascuns... Oricum, asta e ce g6ndesc Bineinleles cl'rubind despre posibila mea clsetorie, nu inseamna de fapt

d dr vreo persoane anume in minte. Dar, pentru ctr' de c6te ori

d gandesc la tot felul de cazuri ipotetice, mA impotmolesc' in

J"Ain ,lrma am ajuns sd g6ndesc in felul acesta imi ziceli

ca ideea mea este o iluzie copibreascd, 9i eu insimi imi dau

lcama ca probabil nu existd nimeni care sa mI accepte cu tot

or Eeyore. Dar oare mlati putea preciza o metodi de a depd5i

in rcalitate aceasti dileme?

Cam atet le-am spus. $i eram conqtienl5 cd nu se dovedea

e.6cient. De mica aveam obiceiul si stau in picioare langa

mama atrnci cdnd se machia in dormitor 9i sA'i povestesc tot

felul de lucruri. A doua zi dimineattr, ca in copilarie' mi-am

continuat ideea din ajun pe cand ea se machia Folosind

expresia preferatl a fratelui meu mai mic O-chan' ,inlr-un

fetl' am exersat dinainle ce voiam s6-i spun Sau, mai bine zis'

subcongtientul meu a lucrat, ficdndu-md sd exersez'

Eram dezamegitd eu insami de ceea ce rostisem cu o

sear6 inainte. Ar fi fost mai bine sA nu spun nimic' DupA ce

mb dusesem la culcare, n-am putut adormi $i m-au naPedit tot

felul de gdnduri, 9i, pe fondul de stres in care ma gaseam' am

alut un vis inspaimangtor in care stateam singue intr-un loc

pustiu. Era de fapt ca 9i cum se intamph asta in realitate' eu

inci avdnd congtienta din starea de vegh€' Eram cufiurdatl in

acel sentiment pe de o parte deplrtat $i trist, fiind pe de alti

parte congtientA ce st?iteam intinse in patul meu'

intre timp, cufunddndu-ml in vis, am simtit cd" pufin mai

in spatele meu se afl4 in picioare, altcinev4 care simlea la fel

ca mine. FIrA sa intorc capul pentru a privi, am $tiut cA acela

era ,,Eeyore de Peste ani"

,,Eeyore de peste ani", gata se pomeasci in orice moment'

pdrea ce insole$e o mireasS' li in acest caz mireasa nu puteam

o vrATA LINIgrrrA

8 Kenzaburd Oe

fi decit eu. imbricata desivdrqit in mireasi, cu Eeyore dreptinsolitor, neavand cea mai mic6 idee in privinla ginerelui,st?iteam insinguat6 in locul acela intins gi pustiu peste carecoborase deja apusul. Acesta era visul. ..

Trezindu-mi cdndva in toiul nopfii 9i reamintindu-mi visul,am fost din nou cuprinsa de acutul sentiment de singuEtatedin vis gi n-am mai rdbdat sd stau in patul cufirndat in intu-neric. Am ucat la etaj qi am intrat in dormitor, trecand pragulu$ii intredeschise, in tncaperea in care tot timpul sfii o lumindaprinsi pentru ca Eeyore s6 nu se impiedice noaptea candse duce la baie. Aga cum obignuiam si fac din copildrie,invelindu-mi genunchii cu petua vech€ $i uzata pe care oadusesem cu mine, m-am a$ezat u$urel pe pode4 la picioa_rele patului lui Eeyore, Si am ascultat r5suflarea lui ce ptrreaneomenesc de puternicd. Dup6 nici o or5 scurstr" ftatele meus-a ridicat din pat ln semiintuneric ai s-a dus iute direct la baiaaflatE vizavi. Fiind astfel ignoratif de fratele meq sentimenhrlde singuritate a revenit cu gi mai multd fo4tr.

Dar, intre timp, Eeyore, care p6rea cA nu mai terminlde udnat zgomotos la baie, s-a inton. $i, ca un c6ine marecare iqi aduhnece stipanul cu capul Si v&fuI botului pentrua se asigura ci este el, s-a aplecat $i s-a a$ezat in genunchil6ngi mine, spijinindu-gi frrmtea de umdrul meu ca gi cum sepregeba sd se culce acolo. Am fost atunci cuprinsa dintr_odatide o senzaJie de fericire. Peste o weme, cu o vorb6 ca de adulttrecut prin multe gi care se ab;ine sd nu r6dl, dar cu o vocelimpede qi molaticd de copil, mi-a zis:

* Md-chanr, s-a intirnplat ceva?

in acel moment mi-am revenit pe deplin gi, dup6 ce l-amculcat cum trebuie in pat Si l-am invelit, m-am intors incamera mea.

O VIATA LIMSTTTA

Era cu o zi lnainte de plecarea pdrinlilor. O zi de slirgit de

var6. Serviciul tatei in strAinAtate incepea odata cu semestrul

de toamn6. Av6nd l6ngi el lm geamantan urnplut pana la refuz,tala, carc cilea zierrl pe canapea, a zis, ca $i cum didea glas

mor gendud, ffu6 sd se adreseze mamei care trebaluia prinbucEtzrie, 9i cu atat mai pufin mie:

-Ar fi bine ca Eeyore sd reinceapE sd faci sport. Probabilcd inohrl ar fi cel mai potrivit!

Dactr fratele meu s-ar fi gasit, ca de obicei, acolo, intins pe

bufia pe covor Si compunard muzice, ar fi spus, dupa cateva

minute de gandire, $amind rasul intregii familii: ,,De sport e

vorba? Dar la inot sunt chiar foarte bun!'$i atunci vorbele tatei n-ar mai fi rlsunat cu violenla unui

bwean pravdlit in sufletul meu, rtrmanAnd inipte acolo.

in familia noastr6, ftatele meu joaca rolul de tampon, de

care e congtient qi pe carel indeplineqte cu mult umorDar, afi.mci cand tata a adus deodata vorba despre sport,

Eeyore nu era l6ngd el. il condusesem de diminealE la atelier.

Tocmai ajutam la str'ansul mesei, dupe micul dejrm, iar tat4care se fezise tirziu, citea edifia de dirnineaJi a ziaruluipe canapea.

Dupd cum am spus $i mai deweme, vorbele lui mA izbi-sere qi nu-mi puteam reveni. Dupe ce s-a dus in camera sa de

lucru de la etaj, cand tocmai voiam sa mA apuc se fac curat

in sufragerie, am vezut, in ziarul pe carel lisase deschis, unarticol despre un atac violent: se scria cA un tanar lnapoiatmintal molestase ni$te eleve aflate in rabar6, din motivesexuale, se pare.

Sentimentul crencen exprimat de cuvintele ,,Ce dracu'! Nuse poate!" care mi-a le$nit in piept, mai degaba decat o reacliespontani, imi ptrrea a fi ceva ce pregatisem cu mult lnainte. Defapt, recent ajunsesem sa folosesc deseori aceste cuvinte pe

care Eeyore le considera brutale. Dupd cum se lntimpla gi in

r. cfiaa este un sufix care, in limba japonezj, s€ adaug?i numeloryi substan_tivelor carc indictr grade de rudenie, fiind folosit p;tru adresare in cadrulfamili€i sau hhe prieteni. (n.tr.)

l0 Kenzaburd Oe

acel articol, in ultima vreme, dddeam deseori in gazete pestesintagma,,explozii de violenJi" provocate de dorinlele sexualeale handicapalilor mintal, 9i, ingrijorati c6 ziarul ducea o cam-panie cu scopuri ascunse, chiar mE sfituisem cu mama dacin-ar fi fost bine sI ne abondm la un altul. Iar acum, tat4 ca oreaclie fireasci la campania din ziar gi mai ales pentru c6 dedata asta chiar se petrecuse rm incident real, indica necesitateaca Eeyore sA facA sport, ins6 felul in care o spusese, ca gi cumnu avea nici o leg6hI6 cu articolul, m-a contrariat $i mi-a dato stare de adenc6 posomordre,

Desigur, Eeyore este la o vars6la care, din punct de vederesexual, este pe deplin matur. Eu v6d zilnic, in drurn spretcoalA sau in campusul universitar, destui tineri normali camde virsta lui Eeyore. $i, degi nu pot spune asta despre to{i _mai ales colegii mei de activitef de voluntariat nu mi-au ldsatniciodatd aceastd impresie -, mi s-a intampht s6 le simt inpriviri o radialie l.ulgard care are o legituri profundE cu sexul.Tipul acesta de articol de publicatie sdptimanali abundd 9i inreclamele afigate in trenuri.

Dar ca tatq urmdnd o astfel de prejudecati generala, sdse teamd la unison cu ziarigtii de un posibil act violent al luiEeyore gi sd vorbeasca de necesitatea de a face sport ca omdsurd de precaulie, itsemna pentru mine ci tata are o viziunecomun6, provenitd din aceea cE ignora, de fapt, realitatea. $icred cA asu era ceea ce-mi repugna,

E &ept cA $i la atetierul unde mergea Eeyore se vorbise decdteva ori despre astfel de incidente. Dar, pe cel am putut sur_prinde din conversalia gnrpului de mame care vorbearl inci_dentele pareau nevinovate it raport cu agesivitatea baielilornormali qi erau mai degrabd demne de mild. Ascuh4nd asemenearelatdri din locul meu din colt, in piept imi izbucnear:, aproaper6sunend, aceste cuvinte pe care nimeni nu le-ar fi blnuit: ,,Cedracu'! Nu se poate!"... in primul r6nd, acele incidente nuconstituiserA ceva care sd necesite intervenfia poliliei.

OVIATA LINISTiTA ilCend Eeyore a inceput se meargd la lucru, eu doar o inso-

l€am pe mama, careJ ducea gi-l lua, dar, din cete imi amin-r€sc, la inceput, in apropierea atelierului nu era decdt rm terenviran. insd recent s-au construit, mul dupe altul, blocuri dinlernn cu falade frumoase, gi, cum vizibilitatea pe la colpri nue bune deloc, poate fi chiar periculos. Dacd ar avea loc weunincident, noii locatari ai zonei ar putea incepe o campaniecontra atelierului.

Pe la inceputul primdverii, intr-o zi cu v6nt puternic, dupdcel dusesem pe Eeyore la atelier, ma intorceam spre casi gi

am cotit pe o stradd laterala pe lange gardul unei parcdri de

magini la mena a dou4 pentru a evita vegnic aglomeratul bule-vard Kosh[. Bdiatul pe care l-am vdzut acolo p[r€a retardat,

dar gtiam sigur ce nu este unul dintre colegii lui Eeyore, pentrucA h atelier se lEcuse prezenfa gi nu lipsea nimeni. Bdiatul lqilisase in jos pantalonii pdnd la gemrnchi, dezvelindu-gi feseleimaculat de albe gi, uitdndu-se la maginile mwdare de dincolode gard, i9i m6ngdia penisul.

Doamna A, rma dintre mamele care se intorce4 ca gi

mine, dup6 ce-$i adusese fiul la atelier, genul de lider care se

decidea qi acliona repede, conducendule pe celelalte mame,

s-a indreptat glonl spre copil dupd ce a zis ,,Vai de mine!"Si mia ordonat intr-un fel neobignuit: ,,lua-chan, tu rlmdi pe

loc! Eu qi doamna M ne ducem inainte!"Din intamplare, pe trotuarul opus erau trei femei care

tocmai se pregeteau qi ele sd se indrepte spre bdiat, intrigatede comportamentul lui. Dar doamna A l-a pus imediat se-gi

tragi pantalonii Si l-a ajutat s6-Fi prme pe umtu servieta carez6cea al6turi, pe jos, dupi care, stabilind incotro ii era gcoal4l-a gebit fArS zlbavi intr-acolo. Cele trei femei nu au mai al'rrttirnp si zicd nimic ai au plecat, mulfumindu-se sd ne priveascd

dezaprobator,

Eu am ajuns-o din urm6 pe doamna A 9i, pe drumul spregar6, mi-a spus:

72 Kenzaburo Oe

- Dacd n-ar fi fost acolo femeile alea din cartier careputeau si creadd ci e rmul dintre ai nostri, l-a$ fi lasat sA facace voia!

De data asta doamna M a fost cea care-a exclamat: ,,Vaide mine!", gdndindu-se probabit la prezenta mea acolo, dareu eram mai degrabd de acord cu doamna A Si, in acest s€ns,rni-am spus in gdnd,,Ce dracu'!.. De furie, m6 inrogisem lafali gi era cdt pe ce sd-mi de-a lacrimile, lucru ce putea fi inter_preht dreptjend faF de ceva urlgar.

Cu alte cuvinte, nu simteam nici cea mai mici dorinldde a-l invinovlti pe acel bAiat, dar, in ceea ceJ priveqte peEeyore, nu a a!'ut nici macar o dati. ac€st tip de comportament,cel pufin in prezenla noastri, a familiei. in plus, pand acum nua manifestat un astfel de comportament nici in altA parte, iarpdrerea mea sincerd este oi nici nu se va intdmpla vreodatape viitor N-a$ putea ins6 spune cd acest gand m6 liniSte$te qicu atit mai pulin cA mi bucur6; e mai degrabi un sentimentcomplicat, pe caxe nu-l pot explica.

Ca personalitate, Eeyore este in esen{tr o persoani foaxtesobrd qi manifestd o reactie de respingere violenti h oriceglumi vulgari legatii de sex. Fald de tendinla tatei de a spuneastfel de lucruri pentru amuzament - mama zice ci in wemeastudenliei nu era ag4 ci a deprins acest obicei in mod voluntar,ca pentru a-$i crea o a doua naturd -, fratele meu este extremde rezervat.

$i, {in6ud seama de acest lucn! probabil cd indurd cu multstoicism attmci cdnd aude cuv6nhrl ,,scu16.,, folosit destul dedes la noi in casi, degi urtrtte astfel de forme de exprimare.

,,Scul6." Tata a inventat cuvantul ca pe un tip de expresiereferitoare la sex, dar care poate fi imediat transfomatE intr-onostimadd. Desigur, chiar $i eu $tiu cA aceasti utilizare nuapare in diclionar. in plus, tata folosegte acest cuvant intr_oinlinitA gamd de situafii. DacA ar fi sa iau partea tatei, a9 spunecA aceastd folosire s-a ndscut din nevoia de a rezolva sub chip

o vrATA LrNrgriTA ts& glume mom€ntele in care Eeyore se confrunti cu problemelegate de sex pe care singur n-ar $ti cum si le rezolve.

De asemene4 mai e ceva de pe wemea cdnd Eeyore mergeain ultimul an la gcoala speciali. Pe timpul acela, rmeori, c6ndEatea intins pe podea compun6nd muzicl sau ascull4nd radioFlvl gi incerca si.-gi schimbe pozi{ia, se migca ciudat qi ezitant,ca 9i cum gi-ar fi tras goldurile in spate, un mod pe care ineogleze l-am catalo ga drept owkward- Cand vedea asta, tata iistriga cu voce tare. de puteam auzi li eu:

- Eeyore, vezi ci s-a lungit ,,scula"! Fuga la toaleti.!Iar Eeyore se ducea la baie cu un mers ca al femeilor

care au probleme cu partea de jos, cum vezi prin spitale. Mdgindeam cd ,,scula", unflatA fiind gi atingdndu-se de chiloli,ii Foduceq poate durere qi ag fi vmt s6-i u$urez situalia, darin astfel de momente Eeyore se purta extrem de defensiv gi nute l5sa nici mAcar sd te apropii de el. Mama mi-a spus cI n-aputut face nimic din acest punct de vedere.

Dar, cam in aceeagi perioad5, se intdmpla si avem de-aface direct cu ,,scula" lui Eeyore atunci c6nd se lwrgea. inci.din copillrie, Eeyore purta scutece in timpul noplii. Cenda crescut, cele de plastic care se gdsesc de obicei nu-l maiitrcapeau, aga cd, ori de c6te ori se duceau in orag, mama gi tataciutau prin supermarketuri unele mai mari.

Numai cd prolesorul de la qcoala speciali a spus la unmoment dat cI febuie dezvalat sA mai faca noaptea in pat, tipentru asta trebuie sculat gi dus la toaleta inhe orele I I ii 12.

De obicei il ducea fie mama, fie tat4 dar, atunci cend tata eraplecat in provincie, iar mam4 fiind prea obositd de h€budlede peste zi, nu se putea trezi, se intampla s5-l duc eu. Fiindin ullimul an de gimnaziu, md pregdteam pentru admiterea laliceu qi oricum inv5lam pani noaptea teziu.

Cand aprindeam lumina din dormitorul lui, el deschideaalene ochii, dar nu dadea semn€ sA se ridice din pat. StAteacu p6tura trasA pesle cap de parci era un urs care hibemeazE.