REVISTA CLASEI a IV-a AÎnvăţător: Frangulea Mihaela

„Trebuie să învăţăm cât timp trăim. Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă

învăţăm.”SENECA

1

ŞCOALA NOASTRĂ Şcoala “Manolache CostacheEpureanu” este cunoscută ca o şcoalăreprezentativă la nivel local, din carefiecare generaţie a fost compusă din

elevi foarte buni, elevi de excepţie.. Poartă numele unui cunoscut om politic„ Manolache Costache Epureanu ” şi ea are o vechime de patruzeci de ani.

Este şcoala cu o poziţie fruntaşă între şcolile bârlădene. Are rezultate bune şi foartebune ale elevilor la examenele de capacitate, concursuri şcolare şi multe activităţiextraşcolare. Cu trecerea anilor o parte din elevi au absolvit studii superioare onorând şcoala şi pedascălii lor. Printre cei mai valoroşi absolvenţi se numără şi gimnasta Andreea Răducan.Acelaşi nume îl poartă şi sala de gimnastică, cea mai îndrăgită de noi. Păşim pe intrarea elevilor la capătul holului se află cancelaria, cabinetul domnuluidirector şi intrarea profesorilor. Cadrele didactice atât cele cu experienţă, cât şi cele tineresunt foarte bine pregătite. Are spaţiu şcolar eficient pentru două cicluri: primare şi gimnaziale.Când sună soneria ieşim în curtea şcolii şi alături de alţi prieteni mai mari sau mai micinăscocim diverse jocuri. Aceasta este şcoala în care învăţ eu, şcoala în care învăţătorii şi profesorii ne călăuzescpaşii spre viitor.

Negară Flavia Gabriela

PRIMA ZI DE ŞCOALĂ

Astăzi începe un alt an şcolar. Vacanţa cea lungă şi caldă a luat sfârşit. La începutul noului an şcolar, domnul director împreună cu profesorii şi învăţătoriianunţa clasele în care vom învăţa. Când am auzit strigată clasa a IV-a A, am simţit o înfioraredeoarece urma să învăţăm lucruri noi. Doamna învăţătoare ne-a condus spre noua noastrăclasă. Ea este brunetă şi mică de statură. Când am intrat în clasă, am văzut pe bănci buniinoştri prieteni, cărţile. Mi-am revăzut colegii şi am observat patru elevi noi. Ne-am povestitîntâmplările din vacanţă şi năzdrăvăniile. După prezenţă şi discutarea orarului, am plecat acasă voios după prima zi de şcoală. Motto-ul meu este: „ Ai carte, ai parte. ”

Ghinea Marian

2

Cartea, prietena mea Cartea a fost, este şi va fi mereu un mod de inspiraţie şi cunoaştere pentru toată lumea. Atunci când citesc o carte pot intra în lumea basmelor, a aventurilor şi pot descoperifarmecul poeziilor. O carte poate fi în multe feluri: fascinantă, interesantă, plină de mistere şiaventuri. Pentru mine este o plăcere să citesc cărţi de basme sau poveşti deoarece astfel mă potpune în pielea personajelor şi pot trăi aventurile lor. Mie îmi plac cărţile de istorie pentru cădin ele pot afla despre trecutul ţării mele. Este bine să citim cât mai multe cărţi despre orice pentru a ne îmbogăţi bagajul decunoştinţe şi asta încă de la vârste fragede. Cartea este prietena mea pentru că ea mă ajută să învăţ lucruri noi şi cât mai interesante.

Negru Elena

Cartea– izvor de bucurii

Unul din lucrurile cele mai frumoase din viaţa noastră sunt cărţile. Când citim o carte aflăm poveşti interesante, inventate sau nu, despre oameni, despre

plante, despre animale,despre situaţii de viaţă. Cititul ne dă ocazia de a intra într-o lume de viscare ne relaxează, ne linişteşte. Dintr-o carte poţi afla cuvinte şi expresii şi îmbogăţindu-ne astfel vocabularul ne putemexprima cu uşurinţă. Cartea este ca un jurnal tainic. Orice om simte şi trăieşte diferit cartea pecare o citeşte. Ea ne emoţionează, ne face să visăm, să zâmbim şi să ne bucurăm. Când citeştinu te mai simţi singur şi eşti împreună cu scriitorul şi personajele lui. Cartea este o statornică prietenă care te aşteaptă cuminte s-o deschizi mereu.

Iordan Maria

In memoriam…Învăţătorul meu

Îmi amintesc cu mare drag şi dor de domnul învăţător, primul meu dascăl. La începutulclasei întâi eram foarte emoţionat şi puţin speriat de începerea şcolii.

Domnul învăţător, cu firea lui blândă şi ochii lui calzi, mi-a dat încredere şi curaj şimergeam la şcoală cu drag. Era un om deosebit care iubea mult copii, iar noi la rândul nostruîl iubeam şi îl respectam foarte mult. Prin felul lui aparte reuşea să ne mobilizeze să obţinemcele mai bune rezultate. Era foarte mândru de noi. Fiind un om atât de bun, Dumnezeu l-a vrut lângă El, dar noi elevii lui îl vom păstramereu în suflet ca pe o icoană sfântă.

Comănescu Marcel

„S-au aurit a toamnă pădurile…”Toamna

3

Este o zi de toamnă, prima din luna octombrie. Pădurile încep să-şi dezbrace hainele de culoare galbenă, arămie. Primele frunze aletoamnei, aurite de soarele verii, cad uşor acoperind pământul cu un covor foşnitor de frunze.Văl de brumă argintie a împodobit toate grădinile. Norii plumburii întunecă văzduhul. Soareleîncearcă din toate puterile să-şi trimită razele peste pământul obosit. S-a aşternut un covor de frunze cu nuanţe aprinse de asfinţit. Vrăbiuţele se joacă fericiteprin acest covor de frunze. Vreau să aud cântecul păsărelelor, dar degeaba! Numai o ciocănitoare se mai audecăutându-şi hrană în scoarţa copacilor uscaţi. Păsările călătoare se rotesc deja în văzduhulplumburiu pregătindu-se de plecare. Ele lasă pomii trişti fără cântecul lor vesel. Toamna aduce bogăţia hambarelor, dar şi al cămărilor. Este anotimpul culegeriiroadelor. Toamna este totdeauna recunoscătoare răsplătind hărnicia oamenilor.

Negară Flavia Gabriela

A venit toamna

E toamnă iar. Mă uit pe geam şi un soare nu foarte prietenos îmi face cu mâna. Copacul din faţa casei, pare puţin speriat de ce i s-a întâmplat: toate frunzele i s-auîngălbenit şi au început să cadă. În bătaia firavă a vântului pare că-şi tot învârte crengile înstânga şi-n dreapta şi încearcă să-şi adune din frunze.

Două păsărele, care toată dimineaţa m-au trezit dis-de dimineaţă cu ciripitul lor, seagită foarte tare. Se pregătesc de drum lung, îşi fac bagajele să plece în ţările mai calde, încare să petreacă iarna. De ce oare se grăbesc atât de tare? Poate pentru că nu vor mai găsihrană sau le va fi frig. Dar mai bine mă îmbrac şi ies puţin la joacă. Toamna, ca toate celelalte anotimpuri, are farmecul ei!

Samoilă Georgiana Cristina

FERMECĂTOAREA TOAMNĂ

E toamnă. Şcolarii sunt veseli. Toamna le-a adus în dar prima zi de şcoală. Razelesoarelui sunt din ce în ce mai palide, marea de verdeaţă îngălbeneşte, iar florile se apleacăsărutând pământul. Frunzele multicolore se leagănă în vânt ca nişte bărcuţe pe apă. Vietăţilese grăbesc să-şi adune provizii pentru iarnă. Păsările călătoare pleacă vâslind în aer, în locurimai călduroase, lăsând în urmă cuiburile. Vântul adie uşor prin livezi împrăştiind arome dulci şi amărui. Sesimte parfumul îmbietor al fructelor coapte. Toamna este un anotimp plin de culoare, farmec şi schimbare.

ChirilăDragoş Mihail

TOAMNA

4

A venit toamna ca o regină îmbrăcată în aur. Copacii sunt goi şi trişti, frunzele suntruginii. În copaci sunt câteva frunze pe care le bate vântul şi le doboară. Soarele trist disparedupă nori. Deodată a început să plouă. Păsările călătoare pleacă şi ne părăsesc. Iarba şiplantele sunt vestejite. Ciobanii îmbrăcaţi cu cojoace şi căciuli pe cap vin cu oile, vacile şi caii de la păscut. Şiei sunt trişti că va veni frigul. Copiii vorbesc despre iarnă şi derdeluş. Eu mă uit trist cu o lacrimă caldă ca soarele lapăsările care pleacă plângând şi la un pui de ciocârlie care mă priveşte mâhnit ca şi cândmi-ar spune să-i fac o căsuţă din scânduri, cuie şi paie în care să stea el şi familia lui. Mă duc,le fac casa, le pun apă şi mâncare, dar tot trişti suntem eu şi puiul, uitându-ne la codrul supăratşi vestejit. Toţi trei avem acelaşi gând, să fie iar soare, să ne bucurăm de căldură şi lumină,cântec vioi de păsări şi veselie.

Aşteptăm cu nerăbdare acea zi!Arhire Albert Gabriel

Toamna

Frunzele s-au vestejitCăci, iată, toamna a venit.Cârduri de cocori în zborSe grăbesc spre ţara lor.

Dar e zi cu soare încă.Muncitorii se silesc

Munca lor să o sfârşeascăDe trudă să se-odihnească.

Şi au intrat cu toţi-n caseCăci lucrul şi-au terminat.

S-a pornit o ploaie receŞi zăpada s-a lăsat.

Răsmeriţă Tiberiu Vasile

„Dincreaţiile copiilor”

5

O seară minunată

Era o după-amiază însorită de joi. Eu şi familia ne aflam la mare şi am hotărât să ieşimîn oraş. Plimbându-ne pe stradă, un afiş mare ne-a atras atenţia. În acea seară avea loc unspectacol de magie la Circul „ Bellucci ”. Am luat bilete şi ne-am ocupat locurile.

Pe scenă a apărut un magician îmbrăcat în pirat. Acesta a scos din pălărie trei iepurialbi pe care mai apoi i-a făcut să dispară după ce i-a acoperit cu o eşarfă. Un alt magician s-a îndreptat spre sală şi a întrebat:

- Cine vrea să participe la următoarea reprezentaţie?M-am ridicat şi am întrebat:- Ce trebuie să fac?- Urci pe scenă şi stai nemişcată!Am urcat treptele şi am ajuns lângă magician. Printr-o magie, doar de el ştiută, m-am

trezit în spatele scenei. Am fost readusă pe scenă în aplauze. Drept răsplată am câştigat omaimuţică mare de pluş.

A fost o seară minunată pe care nu o voi uita!Dumitraşcu Theodora Ioana

COPILĂRIA

Cea mai frumoasă perioadă din viaţa unui om estecopilăria. Fiecare îşi aduce aminte cu mult drag de acelevremuri frumoase. Mulţi adulţi ar vrea să mai trăiască acele clipefrumoase când se jucau, când mergeau la bunici în vacanţăşi legau prietenii cu alţi copii. Părinţii trebuie să fie foarte atenţi să le ofere copiilormomente minunate în viaţa lor ca ei să îşi reaminteascămereu, cu drag . Apoi, pe măsură ce trec anii, devenimmaturi, cu foarte multe griji, zâmbim din ce în ce mai puţin,devenim mai serioşi.

Amintirile copilăriei rămân în mintea noastră ca cele mai frumoase poveşti trăite denoi cândva.

Manolache Iulia

Puiul de vrabie

E dimineaţă şi soarele anunţă o zi călduroasă.

6

În faţa ochilor văd coroane de copaci: meri, peri, cireşi. Cel mai apropiat este părul. Arefructe ... din belşug! Unele cad, altele privesc încă spre soare.

Deodată, de la rădăcina părului aud un ciripit trist. Pare a fi un pui de pasăre. Sar geamulşi alerg spre păr. Îmi aduc aminte că bunica mă ceartă. Mă uit în jur. Ce norocos sunt! Nu-ibunica! Ajung lângă puiul care mai piuie!

- Ce ai păţit, puiule?- Piu! Piu!- A! Te-ai rănit! Ai aripa ruptă! Unde e cuibul tău?- Piu! Piu!- E la ştreaşina casei? - Sebi, vino la masă! mă chema bunica. Se apropie şi priveşte în palma mea.- Oooo, e unul din puii de sub ştreaşina casei! Hai să-l ducem la fraţii lui!

Bunica pune scara şi eu mă urc.- Mai încet! Să nu-i sperii!

Cu o mână pe scară şi în cealaltă ţinând puiul la piept, urc încet. Mai am trei trepte şiajung la cuib. De acolo tâşneşte în zbor repezit vrabia mamă. Mă orbeşte cu bătaia aripii, încâtbunica mă sprijină cu mâinile de genunchi. Întind mâna şi aşez puiul în cuib. Ceilalţi doi seînghesuie speriaţi:

- Uite, v-am adus fratele! După acest necaz, cred că va fi mai atent!- Piu! Piu!- Am înţeles, vă las să vă bucuraţi!

Cobor şi merg cu bunica la masa de dimineaţă mulţumit că am început ziua cu o faptăbună.

Teletin Sebastian

COPILĂRIA MEA

Copilăria mea este cel mai frumos dar primit de la viaţă. Ar fi bine ca orice copil să-şipetreacă aceşti ani alături de cei dragi, să fie lipsiţi de griji şi de nevoi. Îmi doresc ca toţi cei mici din lumea întreagă să se bucure de anii copilăriei pentru căeste perioada cea mai frumoasă din viaţă. Noi trebuie să preţuim fiecare moment. Eu îmitrăiesc copilăria alături de cei dragi – familia, prietenii cu care mă joc şi profesorii care măînvaţă.

Copilăria este cadoul pe care ni-l dă viaţa.

Ursu Bianca Ioana O lume fără...matematică

7

Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi matematica? „Am fi foarte fericiţi!” ar exclama cei maimulţi dintre elevii noştri. Probleme, calcule, formule, reguli... la ce folosesc?

Să ne imaginăm o lume fără cifre, fără jumătăţi, fără forme geometrice, fără cele patruoperaţii, fără unităţi de măsură, fără timp şi fără spaţiu. Cum am mai putea juca celebrul joc„De-a v-aţi ascunselea!” fără a număra 10; 20; 30...100 sau şotron? Ce-ar face sportivii fărăpunctaje, fără note, fără timp limită? Cum am putea şti că la o mână sunt cinci degete şi căsunt diferite între ele, că Soarele e doar unul, că Pământul e rotund? Ce ne-am face fără acestenoţiuni pe care le folosim zilnic, dar nu ne gândim că totul e matematică? Încercaţi o singurăzi să nu folosiţi nicio noţiune matematică de genul: mai mic, mai mare, rest, sumă, număr,mult, puţin etc.

Oriunde întorci privirea e matematică. Lumea întreagă e un sistem de calcul fără nicioeroare. Tot ceea ce ne înconjoară are formă, fond, culoare, greutate, măsură. Întreg Pământul eo sferă încărcată de forme geometrice care mai de care mai spectaculoase.

O lume fără matematică e o lume fără timp, fără spaţiu, fără măsură, fără viaţă, o lumeinexactă.

prof. Mihaela Frangulea

„Matematica este limba cu care Dumnezeu ascris universul.”

Galileo Galilei

Învaţă, joacă-te, aplică!

REBUSRezolvând rebusul veţi afla pe coloana A, B un continent. Iată indiciile:

1. Planeta Pământ se mai numeşte ……….2. Linia imaginară care împarte pământul în două emisfere.3. Planul micşorat al unei ţări sau a pământului.4. Graniţele dintre ţări.5. Harta fizică a pământului.6. Continent din estul Europei.

A

23

1

456

BNegară Flavia Gabriela şi Bîrgău Elena

Probleme, probleme….

8

1. Patru elevi au strâns 150 de alune. Câte alune a strâns fiecare, ştiind că al doilea astrâns dublul primului, al treilea a strâns dublul celui de-al doilea şi al patrulea a strânsdublul celui de-al treilea?

2. Mihai şi Radu sunt buni prieteni. Ei au 120 de timbre împreună. Radu spune că dacă i-ar mai da Mihai 10 timbre, ar avea un număr egal de timbre cu acesta. Câte timbre are Mihai? Dar Radu?

3. Mă gândesc la un număr, îl înmulţesc cu 2, rezultatul îl împart la 4 şi obţin dublul lui100.

Iordan Maria

4. Diferenţa numerelor a şi b este 38. Cât devine diferenţa dacă a semăreşte cu 6, iar b se micşorează cu 6?

5. Într-o curte sunt oi şi gâşte care au în total 34 de picioare. Care este numărul maximposibil de oi din acea curte?

Ursu Bianca Ioana

6. Un copil are nişte mere pe care le aşază în linie. El observă că nu există nici o variantăîn care un măr să aibă mai mult de 3 mere în faţă ori în spatele lui. Câte mere are?

Bîrgău Elena

7. Aladin vrea să ştie câţi bani are. Îl poţi ajuta. Ca să afli scade din numărul CCXXVnumărul V şi apoi împarte numărul obţinut la IV.

Câţi bani are Aladin?Negară Flavia Gabriela

8. Anastasia are 830 de mere, Ionela are de 12 ori mai multe, iar Radu arecât suma fetelor şi încă 15.

Câte mere au fiecare?Dumitraşcu Theodora – Ioana

9. Perimetrul unui dreptunghi este cel mai mare număr de 3 cifre format din cifre paredistincte. Află perimetrul pătratului care are latura egală cu lungimea dreptunghiului, ştiind călungimea este cu 32 mai mare decât triplul lăţimii.

10. Rareş, Ana şi Vlad au colecţionat împreună 1 080 de timbre ceea ce înseamnă triplulnumărului de timbre colecţionate de Vlad şi cu 671 mai multe decât numărul celorcolecţionate de Ana. Câte timbre a colecţionat fiecare copil?

Răsmeriţă Tiberiu Vasile11. Andrei are 20 de garoafe. Marcel are de 8 ori mai multe garoafe decât

Andrei iar Flavia are triplul garoafelor lui Andrei.

9

Câte garoafe sunt în total?Comănescu Andrei

12. Într-o livadă sunt de cinci ori mai puţine rânduri de pruni decât de meri. Ştiind că întotal sunt 120 de rânduri, iar pe fiecare rând sunt câte 15 pomi aflaţi câţi pomi defiecare fel sunt.

Munteanu Rozalia Elena

13. În bradul de Craciun sunt trei feluri de globuri: albe, roşii şi albastre.Stiind că albe şi roşii sunt 35, roşii şi albastre sunt 45 şi în total sunt 60 de globuri,

aflaţi câte globuri de fiecare fel sunt.Constantinescu Emanuel

Joacă-te şi descoperă! 1. Unitate de timp care cuprinde 1.000 de ani.2. Unitate de timp care cuprinde 100 de ani.3. Daca apartine tatalui spunem ca este ...4. Marturie scrisa sau nescrisa din trecut.5. Studiu asupra unui subiect tratat în detaliu. 6. Tatal tatalui meu este pentru mine... 7. Dacă apartine mamei spunem că este ……

A

B

BRăsmeriţă Tiberiu Vasile

Ştiaţi că…?A fi sau a nu fi... zero

În zilele noastre, cuvântul zero este unul cunoscut de toată lumea şi folosit frecvent îndiferite expresii. Dar lucrurile nu au stat întotdeauna aşa. Zero este un număr foarte special,

10

1

2

3

4

6

7

diferit ca şi comportament de toate celelalte numere, iar existenţa sa a dat multe bătăi de capmatematicienilor, dar şi filozofilor.

La origine, numerele au fost inventate din motive foarte practice: nevoia de a număraoile, măsurarea şi delimitarea pământului deţinut de cineva, sau socotirea trecerii timpului.Dar pentru aşa ceva nu era nevoie de zero (nimeni nu vrea să ţină evidenţa celor zero oi pecare le are), iar oamenii s-au descurcat foarte bine şi fără el. Asta până când a apărutnecesitatea de a scrie numere ceva mai mari. Atunci, cam prin anul 300 î.Cr., babilonienii au

inventat un simbol care semnifica un loc gol pe abac, introducând astfel folosirea claselor şiordinelor în numeraţie. Nu contează că babilonienii aveau un sistem de numeraţie în baza 60,foloseau cuie în loc de cifre, iar zero era reprezentat prin două cuie oblice... începutul a fostfăcut.

Valoarea unui număr este dată de locul pe care îl ocupă în şirul numerelor naturale.Dar 0 nu a avut iniţial niciun loc în acest şir, pentru că nu era decât un simbol care semnificanimicul. Tocmai de aceea, grecii şi romanii l-au respins din motive filozofice, căci nu puteauconcepe existenţa neantului. Chiar şi din calendarele lor lipsea anul 0: anul 1 î.Cr. era urmatde anul 1 d.Cr. Mayaşii au fost singurii care au inclus numărul 0 în calendarul lor, dar dinpăcate calendarul nostru actual este de origine romană. Acest lucru a dus la o o întreagădispută în zilele noastre: care este primul an al secolului XXI, 2000 sau 2001?

Teama grecilor antici faţă de 0 era întemeiată, deoarece acest număr se comporta caniciun altul, sfidând legile operaţiilor matematice. De exemplu, dacă adunăm un număr cu elînsuşi, acesta se modifică (3 + 3 = 6). Dar zero plus zero dă tot zero. La înmulţire şi împărţire,lucrurile stau şi mai rău. Operaţia de înmulţire înseamnă multiplicare, deci rezultatul ei artrebui să fie mai mare sau egal cu numerele înmulţite (2 × 4 = 8). Dar acest lucru nu seîntâmplă la înmulţirea unui număr cu 0, rezultatul fiind tot 0.

Însă fenomenul cel mai fascinant are loc la împărţirea cu 0. Mult timp, matematicieniiau încercat din răsputeri să dea sens acestei operaţii. Ei au gândit că, din moment ceîmpărţirea este operaţia inversă înmulţirii, pot face următorul raţionament:Am fost de acord că orice număr înmulţit cu 0 dă 0. Deci 2 × 0 = 0. Acum, dacă împărţimegalitatea prin 0, trebuie să obţinem (2 × 0) : 0 =0 : 0. Dar cum în partea stângă am împărţit laacelaşi număr cu care înmulţisem pe 2 iniţial, rezultatul ar trebui să fie 2. Deci 2 = 0 : 0. Dardacă repetăm procedeul pornind de la 5 × 0 = 0, obţinem 5 = 0 : 0. Vasăzică, 2 = 5... ceea ceeste evident incorect, chiar şi pentru un simplu numărător de oi.

11

Prin urmare, împărţirea la 0 nu prea are sens... pentru a evidenţia acest lucru, uniimatematicieni cu simţul umorului au pornit de la ipoteza că totuşi are sens să împărţim la 0 şiau ajuns la concluzii absurde, dar foarte amuzante, cum ar fi: 1 + 1 = 42, J. Edgar Hoover afost extraterestru sau, mai grav, Winston Churchill a fost un morcov! Oricât de distractive ar fiaceste concluzii, trebuie să admitem că împărţirea la 0 nu este posibilă, acordându-i lui 0respectul cuvenit pentru puterile sale neobişnuite.

Articol preluat din Charles Seife – Zero: biografia unei idei periculoase Comănescu George Cristian şi Păun Edward Mihai

Joacă-te şi descoperă!

Manea Cosmin Gabriel

SudokuOrizontal:1.Este cu 5 mai mic decât produsulnumerelor 5 şi 24.2.Este cu 14 mai mare decât produsulnumerelor 10 şi 16.3. Dacă-l împărţim la 4, obţinem câtul 242.

Vertical:1.Câtul împărţirii lui 575 la 5.2. Este cu 14 mai mic decât produsul numerelor 32 şi 5.3.Acest număr împărţit la 5 are câtul 169 şi restul 3.

1 2 3 4 5 6 1

2

12

3 4 5

6

BlănaruDina Teodora şi Marcu Sebastian

1 DECEMBRIE

1 Decembrie a fost adoptată cazi naţională a României în 1990reprezentând sărbătorirea MariiAdunări de la Alba Iulia unde s-avotat unirea Transilvaniei cuRomânia şi care simbolizeazăînfrăţirea tuturor românilor într-unsingur stat naţional. Anul 1918 reprezintă în istoriapoporului român, anul triumfului

idealului naţional, anul încununării victorioase a numărului mare de lupte,sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar. Desute de ani poporul român râvnea să trăiască într-o singură ţară: România.De aceea n-a uitat niciodată fapta lui Mihai Viteazul care zdrobind peduşmani şi în ciuda tuturor greutăţilor a unit teritoriile locuite de români:Ţara Românească cu Moldova şi în cele din urmă cu Transilvania. Acestcrez s-a transmis peste veacuri şi de aceea la războiul pentru cucerireaindependenţei au participat români de pretutindeni. La 1 Decembrie 1918, în inima Transilvaniei la Alba Iulia devenităcetatea simbol a spiritului românesc, votul Marii Adunări Naţionale pentruunirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Româniaaclamat de o impresionantă adunare populară, încununa celelalte acte deunire de la Chişinău şi Cernăuţi prin care Basarabia şi Bucovina reveneauîn hotarele României. Se împlinea un vis străvechi al poporului român, toţicereau „ unirea sau moartea”, toţi cântau „ Deşteaptă-te române” şi:

„ Pe-al nostru steag e scris UNIRE,Unire-n cuget şi simţiri

Şi sub măreaţa lui umbrireVom înfrunta orice loviri......”

Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai importantă aistoriei româneşti.

13

Negară Flavia Gabriela şi Chirilă Dragoş Mihail

„Se cern norii de zăpadă…”

Iarna

Cad din cer steluţe mii Albe, mari şi argintii , Prin văzduh senin dansează

Spre pământ înaintează

În frumosul zbor al lor, Jos ajung ca un covor, Ţesut parcă din diamante Frumos strălucind în noapte.

Borza Denisa Elena

Vine Moş Crăciun

A patra zână a sosit,Peste case a pornit,Cerne, cerne şi aşterneUn omăt frumos, dorit.

Moş Crăciun vine astă-searăCu multe cadouri in poalăCu o nuieluşă sau cu o păpuşă.

Ancuţa a deschis o uşă Pe-acolo să intre Moşu Cel cu nasul roşu Că a ingheţat sărmanul Poreclit “orfanul”.

IordanMaria

Zâna Iarnă

Iarna este o frumoasăO măiastră împărăteasăCare-mbracă-n straie albeNatura cu-a ei podoabe.

Omuleţii de zapadăSunt făcuţi cu mare trudăDe copiii jucauşi, Care merg la saniuş.

Iar la casele din satBradul s-a şi instalat,Iar pe geamuri flori de gheaţăSe zăresc de dimineaţă.

Negară Flavia Gabriela şiBîrgău Elena

Anotimpul surprizelor

14

E iarna. Fulgii de zăpadă plutesc şi acoperă pământul cu un covorpufos de nea.

Toţi copiii aşteaptă cu nerăbdare să se joace cu zăpadă. Deşi nusuntem in vacanţă, în fiecare pauză profităm de cadoul oferit de ZânaIarnă construind oameni de zăpadă.. În curtea şcolii este o larmă denedescris, iar chiotele şi râsetele ca nişte clopoţei prevestesc bucuriasărbătorilor ce vin.

Am început pregătirile pentru sărbătorile de iarnă: învăţăm colinde,pluguşoare şi confecţionăm ornamente pentru a-i întâmpina aşa cum secuvine pe Moş Nicolae şi pe Moş Crăciun. În plus, avem mare grijă cumne comportăm în speranţa că Moş Crăciun nu ne va ocoli anul acesta şi neva aduce cadourile mult visate!

Iarna este anotimpul meu preferat deoarece este plin de surprizeplăcute!

Prisecaru Ştefan Cosmin

Obiceiuri şi tradiţii din România

În fiecare an pe data de 30 Noiembrie poporul român sărbătoreşte pepatronul spiritual, pe Sfântul Apostol Andrei. Întâmplarea face caziua naţională 1 Decembrie să fie sărbătorită a doua zi. Iată cumcele două componente, spiritualul şi istoria, se alătură pentru a fisărbătorite în postul Crăciunului. În această perioadă din an, atâtnatura cât şi oamenii se pregătesc pentru Naşterea Domnului. Înnoaptea de Sfântul Andrei oamenii testează rodnicia pământuluişi a livezilor aducând în casecrenguţe de vişin care vor înfloripână la Crăciun.

Toţi copiii aşteaptă cu multă nerăbdaredimineaţa de 6 Decembrie să vadă dacă MoşNicolae le-a lăsat ceva în ghetele pregătite cu oseară înainte. De obicei Moş Nicolae aducecopiilor poznaşi câte o nuieluşă din lemn. Crăciunul este cea mai aşteptatăsărbătoare pentru noi, românii. De Crăciun secelebrează Naşterea Mântuitorului IisusHristos. În ajun în toate satele din ţară începe colindatul. Copiii cu steaua

15

vestesc Naşterea Domnului şi sunt primiţi cu bucurie de oameni care îirăsplătesc cu colaci şi mere.

Pomul de Crăciun reprezintă un „ arboreal lumii” sau un „ arbore al paradisului ”împodobit cu mere de un roşu aprins careaminteşte de păcatele comise de primii oameniînainte de alungarea lor din Rai. În zilelenoastre pomul de Crăciun este decorat cugloburi multicolore si cu beteală strălucitoare. Pentru trecerea în noul an se facpregătiri importante. În săptămâna dintreCrăciun şi Anul Nou, în toate satele, flăcăii seadună în cete pregătind tradiţii şi obiceiurifoarte frumoase. Pe înserate, în ajunul AnuluiNou sunt aşteptaţi să apară: „ Ursul ”, „ Capra

”, „ Bunghierii ”, „ Căiuţii ”, „ Malanca ”, „ Jienii ”, „ Mascaţii ”. Cândse apropie miezul nopţii către Anul Nou, ţăranii obişnuiesc să prezică ce seva întâmpla în anul ce vine. Se folosesc de foile unei cepe mari pe care ledesprind şi le aşază în ordine, numindu-le după lunile anului. De SfântulVasile, cel ce dezleagă vrăjile şi făcăturile, va verifica cât lichid a lăsatsarea topită din fiecare foaie de ceapă. Sărbătorile de iarnă sunt cele mai frumoase sărbători ale anului!

Bîrgău Elena

SĂRBĂTORILE IERNIIDE UNDE PROVINE NUMELE CRACIUN? Naşterea Domnului este denumită la români printr-uncuvânt specific numai poporului nostru: Crăciun. Se crede că termenulprovine din limba latină creatione, creations, adică născut laînceputul erei creştine.CAPRA Originea jocului se pierde in negura timpurilor. Elapartine datinilor şi spectacolelor populare comune pentru întregsud-estul european. La români, jocul este cunoscut sub diferitedenumiriŞ “capra”, “ţurca”, brezaia”. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menitsă aducă rodnicia anului ce vine şi spor de animale în turmelepăstorilor şi recolte bogate.

16

Costumaţia colorată, agilitatea cu care se miscă dansatorul şistrigăturile măresc nota de umor şi veselie a jocului. La plecarea din curtea gospodarului, gazda trebuie să aruncepodoabe de grâu peste întreg alaiul ,,brezaiei”.POMUL DE CRACIUN

Obiceiul de a înfrumuseţa un brad desărbătorile Crăciunului pare a fi de originegermana. Pomul împodobit cu lumănari aprinse şicu daruri este în Germania cunoscut sub numele deChristbaum.

La noi, Pomul de Crăciun ca datină a apărutla începutul sec.XX.

După primul Razboi Mondial, obiceiul s-arăspândit şi printre ortodocşi. Azi, Pomul de

Crăciun, încărcat cu daruri şi jucării, este prezent în fiecare casă.PLUGUSORUL

Plugul sau Pluguşorul este o colindă care are loc în ajunulAnului Nou. Colindătorii recită versurile Pluguşorului însoţiţi deun adevărat alai folcloric: acompaniament de tobe, bice, clopoţei,”mugete” de buhai şi hăulituri cu îndemnuri pentru boi.

Colindătorii îi găsesc pe gospodari pregătiţi de sărbători şicu toată familia împrejur. Gazdele îi aşteaptă pe colindători cuogrăzile măturate, cu lumânări aprinse prin toate ungherele, cu meselepline de colaci, nuci, carne şi alte bunătăţi.

Fiecărui gospodar i se urează cât mai mare bogăţie în anul carevine.SORCOVA

“Sorcova” este practicată în dimineaţa de “Anul Nou”.Ceata este alcătuită de obicei din doi sau trei copii până-n 12 ani.

Recuzita indispensabilă cetei este ramura numită “sorcova”. Ea trebuie săfie o nuia, o mlădiţă înmugurită de vişin, păr sau gutui.

Borza Denisa ElenaCUM SĂ DESCOPERI PRINŢESA DIN TINE

În sufletul fiecărei fetiţe se află o prinţesă. Poatecă deja simţi acest lucru: poate că ai sentimentul tainiccă eşti deosebită. Tot secretul e să recunoşti momentulcând prinţesa din tine vrea să se afirme şi apoi să oscoţi la iveală. Ţinuta este foarte importantă.Întotdeauna gândeşte-te cu mare grijă când te îmbraci.Hainele tale sunt o modalitate de a te exprima şi merită

să le acorzi timp şi atenţie.HAINELE DE ŞCOALĂ:

17

Acestea trebuie să fie frumoase, dar şi practice. În cursul zilei poţiavea activităţi diverse, precum educaţia fizică, lecţii cu învăţătorii tăi saumomente de joacă. Întotdeauna ţine seama de vreme– nimic nu e mailipsit de eleganţa decât să-ţi fie prea cald sau prea frig.ŢINUTA DE ORAŞ

Aici trebuie să te îmbraci după ultima modă şi să arăţi cât se poatede elegantă. Dacă ai de gând să mergi pe jos, e mai bine să porţi pantoficu talpă joasă.ŢINUTA LA ŢARĂ Poartă pantofi comozi! O pălărie te poate apăra de soare sau decâţiva stropi de ploaie. Multor tinere de astăzi le place să poarte pantaloni.Asta e foarte bine, atât timp cât te schimbi apoi repede într-o rochie pentrumasa de prânz.CUM ŞTIU CE CULORI SĂ PORT? Este FOARTE important să porţi culori care se potrivesc tenului tău.Ca regulă generală, culorile intense se potrivesc unui ten închis, în timp ceculorile deschise dau strălucire unei pieli albe.

Ai grijă ca toate culorile pe care le porţi să se potrivească ocazieirespective şi să nu laşi o impresie greşită.

ÎN INIMA MEA DE FETIŢĂSTĂ ASCUNSĂ O CORONIŢĂ.

IEŞI, PRINŢESĂ, LA IVEALĂPĂŞEŞTE FĂRĂ SFIALĂ,

STRĂLUCEŞTE ÎN LUMINĂCA UN LUJER ÎN GRĂDINĂ!

Borza Denisa

UN CUVÂNT DE MULŢUMIREÎn numele întregii clase dorim să mulţumim celor care ne-au

călăuzit paşii spre învăţătură şi ne-au deschis ochii minţii spre a deveniadulţii responsabili de mâine.

Celui care ne-a purtat prima dată mâna şi ne-a introdus în tainelenumerelor si alfabetului îi vom fi veşnic recunoscători şi promitem căamintirea dumnealui o vom păstra mereu vie în sufletele noastre.Mulţumim domnului învăţător Aurel Ţuţuianu!

Îi mulţumim şi doamnei învăţătoare Irina Filip care a continuat cumultă dăruire munca domnului nostru învăţător!

Nu în ultimul rând îi adresăm un cuvânt de apreciere şi doamneiînvăţătoare Frangulea Mihaela care ne îndrumă paşii către următoareaetapă a şcolarităţii.

Prisecaru Georgeana şi Ungureanu TeodoraŞCOALA GIMNAZIALĂ „MANOLACHE COSTACHE EPUREANU”

BÂRLAD

18

COLECTIVUL CLASEI a IV-a AAN ŞCOLAR 2012- 2013

ELEVI

1. ARHIRE ALBERTGABRIEL

2. BÎRGĂU ELENA3. BLĂNARU DINA

TEODORA4. BORZA DENISA

ELENA5. CHIRILĂ DRAGOŞ

MIHAIL6. COMĂNESCU

GEORGE CRISTIAN7. COMĂNESCU ANDREI8. COMĂNESCU

MARCEL9. CONSTANTINESCU

EMANUEL10. DUMITRAŞCU

THEODORA IOANA11. FELEA ANDREI12. GHINEA MARIAN13. HALUNGESCU IONUŢ

FABIAN14. IORDAN MARIA

15. MANEA COSMINGABRIEL

16. MANOLACHE IULIA17. MUNTEANU ROZALIA

ELENA18. NEGARĂ FLAVIA

GABRIELA19. NEGRU ELENA20. PĂUN EDWARD MIHAI21. PETREA ŞTEFAN

ALEXANDRU22. PRISECARU

GEORGEANA23. PRISECARU ŞTEFAN

COSMIN24. RĂSMERIŢĂ TIBERIU

VASILE25. SAMOILĂ

GEORGIANACRISTINA

26. TELETIN SEBASTIAN27. UNGUREANU

TEODORA28. URSU BIANCA IOANA

29. MARCU SEBASTIAN

CADRE DIDACTICE

Prof. ŢUŢUIANU AUREL Prof. FILIP IRINAProf. FRANGULEA MIHAELA

DIRECTOR,Prof. OASENEGRE VIOREL

DIRECTOR ADJUNCT,Prof. STOIAN IRINA

CONSILIER EDUCATIV,

19

Prof. ARTENE LILIANA

20