Upload
lenhi
View
251
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
EUROGENETICA NUTRIGENE+
24/07/2015
BULETIN DE ANALIZĂ: FLOAREA CHIPESIU
1
NutriGENE+ by Eurogenetica
www.nutrigene.it
Cuprins
Secţiunea I : Nutriţie optimală .......................................................................................................... 2
Tablou general. Modificări de introdus .......................................................................................... 2
Rezultate ....................................................................................................................................... 3
Indice de masă corporală ............................................................................................................... 4
Intoleranţe alimentare................................................................................................................... 5
NutriGENE ..................................................................................................................................... 7
Doze de nutrienţi şi obiective ...................................................................................................... 17
SECŢIUNEA II: DIET –CONTROLUL GREUTĂŢII.................................................................................. 18
Nume : FLOAREA CHIPESIU Data de naştere: 25/02/1943
2
Secţiunea I : Nutriţie optimală
Mulţumim că aţi ales programul Nutrigene al Eurogeneticii. Această parte a buletinului de analiză
conţine rezultatele şi toate informaţiile de care aveţi nevoie pentru a introduce modificări utile în dieta
şi stilul dumneavoastră de viaţă cu scopul de a obţine beneficii asupra stării de sănătate. Citiţi buletinul
de analiză cu atenţie împreună cu nutriţionistul vostru de încredere. Cu ajutorul acestuia veţi putea
planifica în mod eficient schimbările consiliate. Dacă aveţi nevoie să slăbiţi vă invităm să consultaţi
secţiunea II.
1 Tablou general. Modificări de introdus
Creşteţi
Acid folic, Vitamina B6 si B12
Antioxidantii
Crucifere
Omega 3
Fibre
Scădeţi
Sare
Cafeină
Grăsimi Saturate
Carbohidraţi-zaharuri
Carne la Grătar
Intoleranţa la lactoză Intoleranţă la lactoză
Intoleranţa la glutine Posibilă Predispoziție
3
2 Rezultate
Proces biologic Gene Variantă
testată Rezultat Acţiune
Carbohidraţi: Metabolism Transport Energie
ACE ID II
Trebuie să limitaţi cantitatea de
carbohidraţi rafinaţi: Încărcătura
glicemică <80 / zi ; creşteţi
cantitatea de fibre la 25 g/zi
PPARG ProAla
(12) Pro-Pro **
TCF7L2 C/T CC
ADRB2 Gln27Glu Glu-Glu **
Lipide: Metabolism Transport
Energie
APOC3 C3175G GG Trebuie să limitaţi cantitatea de
grăsimi saturate la mai puţin de
16 g pe zi
Recomandări standard:-ulei de
măsline
APOA2 -265T>C CC **
LPL C1595G CC *
FABP2 Ala54Thr Ala-Thr *
FTO A/T TT
Detoxifiere şi Stres Oxidativ
Daune la nivel ADN
Radicali liberi
GSTM1 Deleţie D ** Consumaţi de 3-4 ori pe
săptămînă crucifere
Trebuie să limitaţi cantitatea de
carne la grătar
Creşteţi antioxidanţii
GSTT1 Deleţie I
CYP1A2 –163A>C CA *
SOD2 C-28T TC *
Inflamaţie IL6 G -174C GC * Inflamaţie bazală crescută: 3 g
Omega 3 pe zi TNF G-308A GA *
Metabolism vitamina B MTHFR C677T CT *
Intermediar: minim 400 µg acid
folic, 10 mg Vit B6, 15 µg Vit B12
pe zi
Metabolism vitamina D VDR C>T (taq1) TT Recomandări standard:- 200 IU /
zi de Vitamina D
Sensibilitatea la sare ACE ID II ** Sensibilitate la sare <2,200mg /
zi de sodiu
Metabolismul alcoolului ADH1C Ile349Val AG - Ile / Val Efect pozitiv al alcoolului asupra
colesterolului
Metabolismul cafeinei CYP1A2 –163A>C CA * Trebuie să reduceţi consumul de
cafeină VDR C>T (taq1) TT
Sensibilitatea la lactoză LCT -13910-CT CC * Intoleranţă la lactoză
Sensibilitatea la glutine (boala celiacă)
DQ2/8 Pozitiv
Posibilă predispoziţie la celiachie
4
3 Indice de masă corporală
Conform profilului vostru NutriGene, indicele de masă corporală vă clasifică în categoria
supraponderal. Eurogenetica sugerează un program de slăbire lent şi susţinut sub
supravegherea şi conducerea expertului dietolog sau a unui medic.
Eurogenetica recomandă un BMI( indice de masă corporală) între 19 şi 25 cu scopul de a
reduce posibilitatea apariţiei nivelurilor crescute de citochine , substanţe inflamatorii care
pot fi dăunătoare pentru organism atunci cînd sunt prezente în cantităţi mari. Profilul
vostru genetic a demonstrat că aveţi variaţii în genele imunitare care pot duce la niveluri
crescute de citochine. Aveţi de asemeni variaţii în genele asociate cu niveluri non optime
de insulină şi glucoză , care însă pot fi ţinute sub control cu un BMI normal
Dacă vreţi să slăbiţi , mergeţi la secţiunea II: DIET-Controlul Greutăţii, care vă va ajuta să
determinaţi compoziţia optimă de macronutrienţi pentru orice model de dietă pe care aţi
decis să o urmaţi.
Clasificare BMI Min Max
Obez clasa III ≥ 40,00
Obez clasa II 35,00 39,99
Obez clasa I 30,00 34,99
Supraponderal 25,00 29,99
Greutate normală 18,50 24,99
Subponderal 16,00 18,49
Excesiv de slab <16,00
World Health Organization - BMI classification
http://apps.who.int/bmi/index.jsp?introPage=intro_3.html
5
4 Intoleranţe alimentare
SENSIBILITATEA LA LACTOZĂ
Lactoza este digerată de o enzimă numită lactază. În multe părţi
ale lumii aceasta diminuează în mod semnificativ odată cu
creşterea astfel încît digerarea lactozei devine dificilă. În Europa
există o variaţie genetică ce permite persistenţa lactazei , deci
capacitatea de digerare se va menţine şi la vîrstă adultă. În Italia
prevale intoleranţa la lactoză.
Rezultatul C/C înseamnă că nu posedaţi varianta genetică( aşa
cum se întîmplă la majoritatea populaţiei mondiale) ce permite
perenitatea enzimei lactază prin urmare veţi avea o capacitate
insuficentă pentru digestia lactozei.
Gene REZULTAT
LCT CC
Reduceţi sau evitaţi
lactoza
SENSIBILITATEA LA GLUTINE
Unele gene care codifică proteinele implicate în răspunsul
sistemului imunitar la antigeni ( bacterii, corpi străini,etc) sunt
implicate şi în mecanismul care determină apariţia
celiachiei.Aceasta este o formă particulară de intoleranţă
permanentă la gliadină o fracţiune proteică din făina de grîu, orz
şi alte cereale. Testînd aceste gene se poate avea o idee despre
posibilitatea de a dezvolta sau nu boala celiacă.
Rezultatele testului arată că deşi riscul este foarte scăzut nu se
poate exclude complet posibilitatea predispoziţiei la boala
celiacă. Conform studiilor o persoană din 35 cu genotip identic
cu al dumneavoastră dezvoltă boala celiacă în timp ce în Italia
media este estimată la 1 din 100, 150 persoane.
Gene REZULTAT
DQ2.5 Pozitiv
Posibilă predispoziţie la
celiachie
Predispoiţia la celichia creşte moderat riscul apariţiei altor boli autoimunitare ca diabet de tip
1,artrita reumatoidă şi boli ale tiroidei.Riscul este destul de scăzut dar creşte semnificativ dacă o
rudă apropiată ( frate, părinte, bunic, fiu) este sau a fost afectat de boală.
Faptul că testul a iesit pozitiv nu înseamnă neapărat că vă veţi îmbolnăvi de celiachie şi numai
rezultatul acestui test nu justifică întreruperea consumului de glutine decît dacă intoleranţa a fost
îndr-adevăr diagnosticată.
6
SENSIBILITÀ AL NICHEL
Unul dintre alergenii de contact cei mai comuni este nichelul
prezent în multe bijuterii. Expunerea prelungită la acesta poate
cauza iritatii ale pielii mai mult sau mai puţin serioase şi uneori
chiar leziuni dureroase. Rezultatul testului genetic
demonstrează că versiunea genei GSTM1( “deleţie”, implicată
în procesul de dezintoxicare ) şi al genei TNF ( o pereche “A”,
genă implicată în răspunsul inflamator) pot creşte
probabilitatea de răspunsuri inflamatorii de contact cu alergenii
şi deci sensibilitatea la nichel.
Gene Risultato
TNF GA
GSTM1 D
GSTT1 I
Predispoziţie crescută
pentru sensibilitatea la
nichel
7
5 NutriGENE
Sensibilitatea la zaharuri şi carbohidraţi rafinaţi
Diverse studii ştiinţifice au analizat relaţia între gene, mediu şi stilul de viaţă plecînd de la absorbţia si metabolismul glucozei la glicemie şi sensibilitatea la insulină. Genele emerse ca importante din aceste studii au fost inserate în tabelul de mai jos. Avînd un efect adidtiv acestea permit calcularea unui punctaj genetic util pentru modificarea nivelurilor de carbohidraţi rafinaţi şi fibre în dieta dumneavoastră.
Gene REZULTAT EFECT
ACE II
PPARG Pro-Pro **
TCF7L2 CC
ADRB2 Glu-Glu **
Trebuie să limitaţi cantitatea de carbohidraţi rafinaţi: Încărcătura
glicemică <80 / zi ; creşteţi cantitatea de fibre la 25 g/zi
Din testul genetic rezultă o sensibilitate medie-înaltă la carbohidraţi. E vorba de o mărime globală a efectelor potenţiale ale genotipului dumneavoastră asupra unor aspecte ca metabolismul carbohidraţilor şi asimilarea acestora, fluctuaţiile glicemiei pe timp scurt şi sensibilitatea la insulină pe timp lung. Pe baza rezultatelor relative ale tuturor genelor implicate in metabolismul carbohidraţilor, vă sfătuim:
Max 8% caloriile totale pot deriva din carbohidraţi Încărcătura glicemică = 80 / zi Fibre = 25 g / zi
Ce reprezintă indicele glicemic şi încărcătura glicemică?
Carbohidraţii reprezintă o sursă majoră de energie în organism. Modul în care organismul răspunde la diferitele tipuri de carbohidraţi prezenţi în alimente depinde de indicele glicemic al alimentului. IG se măsoară pe o scară de valori care merge de la 0 la 100. Alimentele sunt evaluate pe baza capacităţii lor de a ridica nivelurile glucozei din sînge după ce au fost ingerate. Cele cu IG ridicat sunt absorbite şi digerate rapid ceea ce poate determina variaţii bruşte ale nivelurilor glucozei în sînge. Alimentele cu IG scăzut sunt absorbite lent ceea ce permite menţinerea nivelurilor glucozei în limite constante. Încărcătura glicemică (glicemic load- GL) este un indice care stabileşte impactul unui aliment glucidic asupra glicemiei pe baza indicelui glicemic(IG) şi a cantităţii de carbohidraţi conţinută. Cu cît încărcătura glicemică e mai mare cu atît va creşte şi nivelul glucozei în sînge. Pentru sănătatea dumneavoastră este recomandat să consumaţi alimente cu GL mică, astfel nivelurile glucozei se vor menţine constante.
Consumaţi cereale integrale. Coaja acestora va încetini procesul de absorbţie şi de digestie al carbohidraţilor.
Alegeti orezul închis la culoare şi cu bobul lung deoarece are o GL mai mică Pasta are o GL mică, dar atenţie, o porţie prea mare(peste 80gr), poate creşte semnificativ
GL.
8
METABOLISMUL LIPIDELOR
Multe studii au evidenţiat rolul diverselor variaţii genetice asupra
modului în care organismul metabolizează grăsimile introduse cu
alimentaţia( grăsimi saturate şi nesaturate). Procesele biologice
implicate presupun absorbţia acestora la nivel intestinal,
transportul în sînge, depozitarea şi transformarea în energie.
Studiile care au cercetat relaţia între alimentaţie, stil de viaţă şi
factori genetici au demonstrat clar că aceste variaţii genetice sunt
în măsură să modifice profilul dumneavoastră lipidic, crescînd sau
scăzînd nivelul colesterolului şi depind de tipul grăsimilor
consumate cît şi de cantitate.
Aceste gene au efect aditiv şi permit calcularea unui punctaj genetic în baza căruia vom putea
opera modificări în dietă favorabile sănătăţii dumneavoastră.
Gene REZULTAT Efect
APOC3 GG
APOA2 CC **
LPL CC *
FABP2 GA *
FTO TT
Trebuie să limitaţi cantitatea de grăsimi saturate la mai puţin de 16 g pe zi. Genotipul
dumneavoastră relativ la genele implicate în metabolismul lipidelor indică o sensibilitate medie-
înaltă care influenţează diferite aspecte inclusiv absorbţia grăsimilor în intestin, transportul şi
metabolismul cît şi efectul grăsimilor saturate şi nesaturate asupra profilului lipidic hematic. În baza
rezultatelor relative ale tuturor genelor implicate în metabolismul lipidic vă sfătuim:
Grăsimi saturate=maxim 8% din totalul caloric zilnic poate proveni din grăsimi
saturate.
Acizii graşi mononesaturaţi = 15% din caloriile totale
Acizi graşi polinesaturaţi = 12% din caloriile totale
De ce uleiul de măsline este important pentru sănatate?
Uleiul de măsline aparţine acizilor graşi mononesaturaţi, un tip de grăsimi care nu creşte nivelul
colesterolului LDL( rău) din sînge. Conţine de asemeni antioxidanţi utili în menţinerea stării generale
de sănătate a organismului. Printre acizii graşi mononesaturaţi se află si acidul oleic tipic dietei
mediteraniene.
Care sunt efectele grăsimilor saturate asupra sănatăţii?
Grăsimile sunt o sursă importantă de energie. Din acestea luăm acizii graşi esenţiali pe care
organismul singur nu îi poate produce. Tot grăsimile ajută la conservarea energiei, izolarea
ţesuturilor, absorbţia vitaminelor liposolubile
Grăsimile se împart în două grupe importante: saturate şi nesaturate
9
Grăsimile saturate sunt considerate rele deoarece pot cauza creşterea fracţiunii LDL a
colesterolului, asociată cu bolile cardiovasculare.
Alte grăsimi de evitat sunt cele trans şi acestea considerate rele.
Grăsimile nesaturate, numite si bune nu ridică valorile colesterolului, dimpotriva ajută la
menţinerea constanta a valorii acesuia în sînge.
Folosiţi uleiul de măsline pentru salate şi alimente preparate la cuptor
Cînd alegeţi un ulei de măsline asiguraţi-vă că pe etichetă e scris extravergine. Acesta este
obţinut dintr-o primă presare şi este foarte bogat in antioxidanţi.
-Amintiţi-vă că oricît ar fi de sănătos uleiul de măsline are un conţinut ridicat în calorii
deci va trebui folosit cu moderaţie
DETOXIFIERE: CARNE LA GRĂTAR
CYP1A2 codifică pentru enzima citrocrom P450 implicată în faza 1 ( de activare) a înlăturării toxinelor-cum ar fi cancerigenele din cărnuri, fum şi metabolismul cafeinei. Testul genetic a evidenţiat un genotip în heterozigoză care codifică pentru o enzimă cu activitate lentă şi una cu activitate rapidă. Se recomandă aşadar limitarea consumului de carne la grătar sau afumată la maxim 1 -2 ori pe săptămînă.
Gene REZULTAT Trebuie să limitaţi cantitatea de carne la grătar
CYP1A2*1F CA
Care este efectul cărnurilor afumate sau la grătar asupra sănătăţii?
Prepararea cărnii la temperaturi înalte duce la formarea de substanţe chimice care nu sunt prezente
în carnea crudă. Un exemplu de aceşti compuşi sunt aminele heterociclice (HCA) şi hidrocarburile
policiclice aromate (PAH) considerate substanţe toxice care pot deteriora ADN şi proteinele din
celulele corpului. HCA şiPah se formează atunci cînd se prepară la temperaturi ridicate muşchi de
vită, miel, porc, pasăre şi peşte.
Friptura, carnea la grătar sau în tigaie, barbecue, produc cea mai mare cantitate de HCA.
Carnea preparată parţial la microunde sau cu alte metode conţine niveluri mult mai mici
de HCA.
Alimentele care sunt preparate timp îndelungat conţin cantităţi mari de HCA indiferent
nde metoda de preparare.
10
Detoxifiere : Crucifere
Genele GSTM1 şi GSTT1 codifică pentru glutation S-transferază
o familie de izoenzime detoxifiante care catalizează conjugarea
diferitelor molecule toxice cu glutationul făcîndu-le mai puţin
reactive şi mai uşor de eliminat din organism. Polimorfismul de
tipul inserţie /deleţie (I /D) determină pierderea funcţiei
enzimatice
Testul a evidenţiat un polimorfism de tipul D în gena GSTM1,
care determină pierderea activităţii enzimatice încetinind
eliminarea substanţelor toxice din organism. Numeroase studii au demostrat că se poate compensa
lipsa de GSTM1 prin creşterea consumului de crucifere care conţin substanţe protective. Se
recomandă crucifere măcar de 3-4 ori pe săptămînă.
Gene REZULTAT
Consumaţi de 3-4 ori pe săptămînă crucifere GSMT1 D **
GSTT1 I
De ce cruciferele sunt importante pentru sănătate?
Conţin substanţe numite glucozinolaţi, care conform unor recente studii medicale ajută la
menţinerea stării de sănătate a celulelor şi a sistemului cardiovascular. Cruciferele promovează
activitatea enzimelor detoxifiante care ajută corpul să se elibereze de substanţele toxice
periculoase.
O alternativă la brocoli pot fi: varza, varza de Bruxelles, napi, ceai de Brassica, conopida
Nu fierbeţi prea mult legumele, veti evita pierderea vitaminelor esenţiale, a mineralelor
si tuturor substanţelor benefice pe care le conţin.
Modul ideal pentru prepararea cruciferelor este sote, deoarece permite conservarea
intactă a culorii, gustului, aromei si rămîn crocante. Se mai pot prepara si la vapori.
11
STRES OXIDATIV
Gena SOD2 codifica pentru enzima mangan superoxid dismutaza
MnSOD localizată în matricea mitocondrială şi care este prima
linee de apărare a celulelor împotriva radicalilor liberi( ROS).
MnSOD catalizează dismutaţia superoxidului în oxigen şi apă
oxigenată, înlăturînd în acest fel radicalii liberi la origine.
ROS chiar dacă evolutiv au fost desemnaţi să participe la
menţinerea homeostaziei celulare sunt molecule toxice capabile
a induce un prejudiciu oxidativ nediscriminat macromoleculelor
biologice fiind principalii responsabili de anumite condiţii
patologice şi îmbătrînire.
Rezultatul testului genetic demosntrează heterozigoză pentru
această enzimă. Rezultatul C/ T înseamnă că a fost ereditată
versiunea C de la un părinte şi T de la altul, fapt ce determină o
activitate intermediară. Unele alimente sunt o sursă importantă de antioxidanţi şi pentru a proteja
organismul de radicalii liberi este important să asumăm cantităti optime de vitamina A, C şi E.
Gene REZULTAT Creşteţi antioxidanţii
SOD2 TC
Antioxidanţi: de ce vitaminele A, C, E sunt importante pentru sănătate?
Vitaminele sunt molecule organice esenţiale pentru metabolismul, creşterea, dezvoltarea şi
reglarea funcţiilor celulare. Multe vitamine, aşa zis esenţiale, nu pot fi fabricate de celulele noastre
şi prin urmare vor trebui introduse cu alimentele şi integratorii. Eurogenetica vă sfătuieşte să
consumaţi alimente bogate în vitamina A, C şi E pentru a ajuta funcţiile antioxidante şi de
detoxifiere.
Fructele şi legumele colorate sunt bogate în vitamina A şi C. Nucile şi seminţele sunt
bogate în vitamina E.
12
Inflamaţie generală
Gena IL6 şi genaTNF, codificare pentru omonimele citochine pro-inflamatorii, implicate in reglarea răspunsului imunitar. Polimorfismele prezente în aceste gene IL-6-174G/C şi TNF-308G/A, influenţează cantitatea de citochine produse. Testul genetic a evidenţiat un polimorfism in gena TNF care constă în substituirea unei guanine G cu o adenină A în hetrozigoză şi in gena IL-6 care constă în înlocuirea unei G( guanine) cu o citozină( C) în heterozigoză şi o predispoziţie la creşterea sintezei citochinei omonime. Se recomandă 3 gr de Omega 3 pe zi , folosind un integrator de bună calitate.
Gene REZULTAT
Inflamaţie bazală crescută: 3 g Omega 3 pe zi IL6 GC
TNF GA
De ce acizii graşi omega 3 sunt importanţi pentru sănătate?
Un număr mare de studii ştiinţifice au demonstrat că acizii graşi omega 3 au un rol important în
starea de sănătate a sistemului cardiovascular. Aceştia ajută la menţinerea nivelurilor normale ale
trigliceridelor şi tensiunii sanguine şi menţin regulară activitatea piastrinică. Studii recente au
demonstrat că acizii omega 3 au rol în formarea sănătoasă a osului şi menţinerea densităţii osoase.
Somonul şi nucile sunt o sursă optimă de omega 3
Încercaţi să consumaţi 2-5 porţii de peşte pe săptămînă. Cînd alegeţi peştele orientaţi-vă
spre cel cu un înalt conţinut de grăsimi. Dacă nu reuşiţi să obţineţi un aport suficient de
omega 3 cu dieta, orientaţi-vă spre un bun integrator.
METABOLISMUL VITAMINEI B
Gena MTHRF codificare pentru enzima implicată în metabolismul şi utilizarea acidului folic şi a vitaminelor B6 şi B12. Enzima are un rol central în sinteza ADN şi metilaţie. Testul genetic a evidenţiat un genotip 677C /T care codifică pentru activitatea enzimatică de eficienţă catalitică uşor redusă asociată cu creşterea nivelurilor de homocisteină în plasmă. Obiectivul este acela de a susţine şi echilibra chimica organismului şi modalitatea cea mai bună pentru atingerea unui astfel de obiectiv este folosirea zilnică a unui integrator cu acid folic si vitamine B6 şi B12 in doze recomandate.
Gene REZULTAT Intermediar: minim 400 µg acid folic, 10 mg Vit B6,
15 µg Vit B12 pe zi MTHFR CT
13
De ce vitaminele din grupul B şi acidul folic sunt importante pentru organismul vostru?
Vitaminele sunt molecule organice esenţiale pentru un metabolism normal , creştere, devoltare,
reglarea funcţiilor celulare. Multe vitamine numite esenţiale nu pot fi fabricate de către celule, prin
urmare vor trebui să fie introduse cu alimentaţia sau integratori. Anumite vitamine din grupul B
sunt extrem de importante pentru sănătatea inimii.
Sucul de portocale şi spanacul sunt o bună sursă de acid folic
METABOLISMUL VITAMINEI D
Gena VDR codificare pentru receptorul vitaminei D care
influenţează produce rea diverselor proteine dintre care unele
implicate în utilizarea calciului. Carenţa de vitamina D duce la
rahitism, boala foarte rară în zilele noastre, dar valorile vitaminei D
sunt oricum importante pentru structura osoasă.
Testul a evidenţiat un genotip în homozigoză pentru alelele T, care, a fost demonstrat nu influenţează absorbţia calciului şi a structurii osoase. Acest genotip nu influenţează consumul de cafeină. SE recomandă să urmaţi recomandările standard şi să consumaţi cel puţin 200UI vitamina D pe zi şi 800 mg calciu.
Gene REZULTAT Recomandări standard:- 200 IU / zi de Vitamina D
VDR TT
De ce vitamina D este importantă pentru sănătate?
Vitamina D ajută la menţinerea nivelurilor constante ale calciului şi fosforului în sînge, absorbţia
calciului şi formarea oaselor robuste. Vitamina se găseşte în multe alimente dar poate fi produsă şi
de piele sub acţiunea razelor ultraviolete ale soarelui. Fără vitamina D , oasele devin subţiri, fragile,
moi, diforme. Pe termen lung carenţa de vitamina D creşte riscul de osteoporoză şi fracturi. Studii
recente demostrează că prin corectarea carenţei de vitamina D cu o dietă mirată şi integratori,
densitatea osoasă se poate conserva intactă.
Exerciţiile cu greutăţi sunt esenţiale pentru mineralizarea osoasă.
Corpul produce vitamina D prin expunere la soare. Eurogenetica recomandă 15 minute
de expunere la soare, 3 zile pe săptămînă, pentru a asigura producerea unei cantităţi
suficiente de vitamina D.
Alimentele fortificate sunt sursa cea mai mare de vitamina D. Sursa naturală cea mai
bogată în vitamina D este laptele , urmat de uleiul de peşte, peşte gras ca sardele, somon,
ton, scrumbie, hering
14
SENSIBILITATEA LA SARE
Gena ACE codificare pentru enzima omonimă joaca un rol cheie în homeostazia cardiovasculară. În genă este prezent un polimorfism de tipul inserţie/deleţie ( alele I-inserţie, alele D-deleţie) şi care influenţează activitatea enzimatică. Studii recente au evidenţiat legătura dintre genotipul I/I , I/D şi sensibilitatea la sarea din dietă. Testul a evidenţiat un genotip I /I şi prin urmare o predispoziţie la hipertensiune arterială cînd consumul de sare este excesiv. Se recomandă deci să nu depăşiţi limita maximă a consumului zilnic de 5,5 gr pe zi ceea ce corespunde la 2,2 g de sodiu, moleculă răspunzătoare de gust dar şi de efectele asupra tensiunii sanguine.
Gene REZULTAT
ACE II
Sensibilitate la sare <2,200mg / zi de sodiu
De ce sarea prea multă e dăunătoare?
Sarea este compusă din sodiu şi clor. Cantitatea de sodiu este importantă deoarece în doze mari
poate determina creşterea tensiunii arteriale la persoane predispuse genetic. De mai multă vreme
agenţiile guvernamentale au insistat să se reducă la 2300 mg sau chiar mai puţin pe zi consumul de
sodiu. Această cantitate corespunde la o lingutiţă de sare. În general alimentele gata preparate au
o cantitate mare de sare de aceea e important să conştientizăm cantitatea pe care o ingerăm în
fiecare zi. Pentru hipertensivi reducerea cantităţii de sodiu este esenţială. Reducerea sării poate
parea dificilă, dar trebuie să faceţi asta gradat pînă la a obişnui papilele gustative. În felul acesta, în
timp vă veţi da seama că preferaţi alimentele mai puţin sărate.
Gustaţi alimentele înainte de a le săra, poate nu e nevoie să o faceţi.
Învăţaţi să cunoaşteţi unde anume se găseşte sarea, în care alimente. Multe din
semipreparate au un conţinut ridicat de sare.
Folosiţi la condimentat mîncarea plantele aromatice în locul sării
15
SENSIBILITATEA LA ALCOOL
Alcool dehidrogenaza 1C metabolizează alcoolul formînd acetaldehida, compus toxic responsabil de efectele negative ale consumului excesiv.La rîndul său acetaldehida este metabolizată de către enzima aldehid-dehidrogenază în compuşi netoxici. Varianta testată în nutrigene produce schimbări în secvenţa aminoacidică ce modifică eficienţa enzimei. Testul genetic a evidenţiat un genotip în heterozigoză A /G pentru alelele Val caracterizat de prezenţa unei valine într-o specifică poziţie a secvenţie aminoacide , responsabilă de o activitate enzimatică minoră, corelată cu niveluri mai înalte ale colesterolului bun HDL, la consumatorii moderaţi de alcool ( pînă la 3 unităţi pe zi). Moderaţia este importantă deoarece alcoolul este, în acest caz, metabolizat mai lent.
Gene REZULTAT
ADH1C AG - Ile / Val
Efect pozitiv al alcoolului asupra colesterolului
Cît alcool pot să beau?
Limitele unui consum regular au fost stabilite de către autorităţile sanitare la 14 unităţi pe
săptămînă pentru bărbaţi şi 7 pentru femei. Departamentul de sănătate este mai curînd favorabil
unui consum zilnic decît săptămînal. În acest caz limita zilnică ar fi de 2 unităţi pe zi pentru bărbaţi
şi 1 pentru femei. Nici o autoritate ştiinţifică sau guvernativă nu recomandă consum zilnic de alcool
ca pe o terapie în favoarea promovării unei bune sănătăţi.
O unitate de alcool echivalează cu : 350 ml bere, normal alcoolizată, un pahar cu
vin( 150ml) , un păhărel de ţuică, rom sau whiskey (45ml)
SENSIBILITATEA LA CAFEINĂ
CYP1A2 codificare pentru enzima citocrom P450 implicată în faza I( de activare) a eliminării toxinelor-cum ar fi cancerigenele din cărnuri şi fum-şi în metabolismul cafeinei. În literatura de specialitate există date privind interacţiunea cu receptorul vitaminei D( VDR) care ar putea influenţa efectul cafeinei asupra densităţii osoase. Privitor la CYP1A2 rezultatul testului genetic a evidenţiat un genotip în heterozigoză care codifică pentru enzima cu activitate intermediară, deci se recomandă limitarea consumului de cafea.
Pe baza literaturii ştiinţifice de specialitate, versiunea dumneavoastră VDR nu pare să influenţeze efectul cafeinei asupra structurii osoase.
Gene REZULTAT
CYP1A2*1F CA
VDR TT
Trebuie să reduceţi
consumul de cafeină
Care sunt efectele cafeinei asupra sănătăţii?
Cafeină este un stimulant lejer cu efecte asupra sistemului nervos central. Multe persoane consumă
regular cafea prezentă în băuturi, alimente si medicamente precum calmante împotriva durerii şi
16
antigripale. Un consum moderat de cafeină poate avea efecte benefice în timp ce consumul mare
poate provoca în anumiţi indivizi anxietate, insomnie, dureri de cap, iritaţie gastrică. Consumul
excesiv poate avea efecte dăunătoare asupra oaselor deoarece împiedică absorbţia vitaminelor şi
mineralelor, inclusiv a calciului.
Eurogenetica recomandă să luaţi în considerare toate alimentele pe care le consumaţi şi
care conţin cafeină, inclusiv băuturi şi medicamente.
Pentru a diminua cantitatea de cafeină, consumaţi ceaiuri din plante, apă cu lămîie,
cidru sau băuturi decafeinate.
Citiţi cu atenţie etichetele produselor. Cafeina se găseşte în peste 1000 de medicamente
comune, fără prescripţie.
Cafeaua la filtru are cea mai ridicată concentraţie de cafeină(115-135 mg pe 120 gr) .
Alte surse: cafea expreso 50/80 mg pe ceaşcă, ceai negru 40-60 mg pe 120 gr, băuturi pe
bază de cafeină 35-55 pe 250gr, ciocolata 10-30 mg pe 30 gr
17
6 Doze de nutrienţi şi obiective
RDA TĂU
Nutrienţi RDA LARN† Obiectivul Vit B1 1.2 mg 1.2 mg Vit B3 18 mg 18 mg Vit B5 5 mg 5 mg Vit B6 1.5 mg 8 mg * Vit B7 30 µg 30 µg Vit B9 400 µg 400 µg * Vit B10 25 mg 25 mg Vit B12 2,4 µg 10 µg *
Vit A 2,350 IU (700 µg)
5,000 IU / 1500 µg
*
Vit C 85-105 mg 250 mg *
Vit D 600 IU (15 µg)
600 IU / 15 µg
Vit E 15 IU (13.5 mg)
200 IU / 180 mg
*
Vit K 140-170 µg 140-170 µg Inozitol 30 mg 30 mg Colina 200 mg 200 mg Fibra 25 g 25 g * Omega3 1.6 g 3 g * Crom 30 µg 30 µg Calciu 1000 mg 800 mg Seleniu 55 µg 55 µg Fosfor 700 mg 700 mg Iod 150 µg 150 µg Fier 14 mg 14 mg Magneziu 240 mg 240 mg Potasiu 3,9 g 3,9 g Sodiu 2.4 g 2.2 g * Cupru 0.9 mg 0.9 mg Zinc 11 mg 11 mg Activitate fizică 45 min / zi * Diverse Nu depășesc Cafeina 300 mg 200 mg * Grăsimi saturate 22 g 16 g * Încărcătura glicemică 100 80 *
† cantitatea zilnică de nutrienţi re comandata L.A.R.N.
* cantitatea de nutrienti modificată pe baza testului genetic
18
SECŢIUNEA II: DIET – CONTROLUL GREUTĂŢII Bine ai venit în profilul tău Eurogenetica-Diet
pentru controlul greutăţii corporale. Dacă ai
nevoie să slăbeşti această secţiune îţi va furniza
informaţii importante care te vor ajuta să pierzi
kilogramele in plus şi să îţi menţii greutatea.
În ultimii ani cercetarea ştiinţifică a făcut paşi
uriaşi privind studiul genelor noastre astfel încît
acum ştim cu interacţionează acestea cu
alimentaţia şi stilul nostru de viaţă. Este foarte
clar că genetica influenţează direct creşterea sau
pierderea în greutate, determinînd de fapt
succesul pe termen lung al oricărei cure de
slăbire. Toţi ştim că există persoane care mănîncă tot ce vor şi cît vor fără să se îngraşe şi
cele care se îngraşă extrem de repede. Aceste diferenţe se datorează în mare parte ADN
nostru cu micile sale variaţii genetice care ne disting unii de alţii.
În fiecare zi este propusă şi publicizată o dietă nouă ca fiind deosebit de eficientă, dar
realitatea e că dieta perfectă nu există. Cercetările au dus la anumite concluzii: cele mai
bune rezultate pot fi obţinute cu dietele sărace în grăsimi saturate şi carbohidrati rafinaţi
dar bogate în proteine şi grăsimi mono şi polinesaturate. Prin intermediul studiului ADN
este posibil să elaborăm diete şi mai eficiente deoarece sunt proiectate în baza profilului
genetic al pacientului.
Într-un studiu publicat recent de revista Nutrition Journal s-a demonstrat că urmarea unui
regim alimentar personalizat amelioreaza capacitatea de a pierde kilograme pe termen
lung si consolidarea rezultatelor obţinute. Controlul greutăţii corporale nu depinde numai
de ADN: mulţi alţi factori, de mediu, psihologici intervin în lupta cu grăsimile în exces. Dar
s-a demostrat că genetica joacă un rol cheie în acest război şi cercetările ştiinţifice o
demonstrează cu probe din ce în ce mai solide şi convingătoare. De ce aceeaşi dietă la o
persoană funcţionează şi la alta nu? Pentru că fiecare din noi are un profil genetic unic care
ne face să fim diferiţi cel puţin sub trei aspecte:
-sensibilitatea la carbohidraţii rafinaţi: cu cît este mai mare cu atît creşte glicemia
şi posibilitatea acumulării de grăsimi.
-sensibilitatea la grăsimi saturate: cu cît este mai mare cu atît creşte riscul
acumulării de grăsime.
-sensibilitatea la activitatea fizică: în acest caz cu cît sensibilitatea e mai mică,
intensitatea efortului fizic va trebui să fie mai mare pentru a putea arde grăsimile în
exces.
19
Aceşti factori sunt influenţaţi de către variaţii prezente în următoarele gene: ACE, ADRB2,
ADRB3, APOA2, FABP2, FTO, PPARG şi TCF7L2.
Testul EuroGenetica analizează genele dumneavoastră cu scopul de a descoperi aceste
variaţii verificînd dacă sunt prezente şi în cîte copii. Pe baza rezultatelor din genele singulare
testul calculează un punctaj complexiv de sensibilitate şi va elabora consilii nutriţionale
personalizate pe măsura dumneavoastră.
Profilul vostru genetic va deveni aşadar un important instrument în modificarea dietei de
bază deoarece oferă informaţii importante şi precise asupra eventualelor sensibilităţi şi prin
urmare asupra necesităţii de a reduce grăsimile sau carbohidraţii sau de a creşte nivelul de
activitate fizică.
Punctajele au fost calculate pe baza studiilor ştiinţifice actuale , care credem în viitor vor
deveni şi mai complexe. Dar şi aşa cu ceea ce avem în acest moment putem folosi
informaţiile pentru a studia împreună cu nutriţionistul dumneavoastră dieta care vi se
potriveşte cele mai bine.
Lectură plăcută!
20
Cu rezultate
Nume pacient FLOAREA CHIPESIU Data de naştere 25/02/1943 Sex F
Înălţime 1.6 m Greutate 112 kg BMI BMI = 43.8
Necesarul caloric 2400 kcal/zi
Rezultatele genelor analizate
Gene Variantă testată Rezultat
ACE I/D II ADRB2 Arg16Gly Gly-Gly ADRB2 Gln27Glu Glu-Glu ADRB3 Arg64Trp Trp-Trp APOA2 -265T>C CC FABP2 Ala54Thr Ala-Thr
FTO A/T TT PPARG Pro12Ala Pro-Pro TCF7L2 C/T CC
Sensibilitatea la carbohidraţi rafinaţi 4.5/10
Max 8% calorie tot Max GL giornaliero = 80 Fibre = 25 g
Sensibilitatea la grăsimi saturate 4.1/10
Grăsimi saturate = max 8% calorie tot Mononesaturate = 15% calorie tot Polinesaturate = 12% calorie tot
Nivelul de activitate fizică consiliat Intensitate moderat crescut
5 zile / săptămînă 30-45 min / zi Măcar jumătate de intensitate medie ridicaţă (vezi anexa 1)
21
Sensibilitatea la
CARBOHIDRAŢI RAFINAŢI
Sensibilitate = 4.5/10 Sfaturi nutriţionale: Max 8% calorii totale
Max GL = 80 Fibre = 25 g
ACE Sensibilitate normală
ADRB2 Sensibilitate crescută
FABP2 Sensibilitate uşor crescută
PPARG Sensibilitate crescută
TCF7L2 Sensibilitate normală
Carbohidraţii sunt principala sursă de energie pentru organismul nostrum, dar nu toţi sunt la fel.
Consumul de carbohidrati rafinaţi trebuie limitat deoarece acestia se absorb rapid în sînge
producînd creşteri bruşte ale glicemiei aspect care pe termen lung poate duce le rezistenţă
insulinică şi diabet de tip 2. Carbohidraţii rafinaţi se găsesc în toate alimentele preparate cu faină
non integrală, adică lipsită de fibre. Consumul de fibre este recomandat în mod special deoarece
acestea încetinesc absorbţia carbohidraţilor făcînd-o graduală. Consumaţi zilnic cantitatea de
fibre consiliată şi nu depăşiti limita maximă de crabohidraţi rafinaţi.
22
Sensibilitate la
GRĂSIMI SATURATE
Sensibilitate = 4.1/10 Sfaturi nutriţionale: Grăsimi saturate = max 8% Acizi graşi mononesaturaţi = 15% Acizi graşi polinesaturaţi = 12%
ADRB2 Sensibilitate crescută. Varianta Gly16 creşte posibilitatea de a redobîndi kilogramele pierdute după terminarea curei de slăbire, în special dacă se consumă multe grăsimi saturate.
ADRB3 Sensibilitate normală
APOA2 Sensibilitate crescută
FABP2 Sensibilitate crescută
FTO Sensibilitate normală
PPARG Sensibilitate crescută
TCF7L2 Sensibilitate normală
Consumul de grăsimi saturate conţinute în special în cărnurile grase, semipreparate şi lactate ,
trebuie limitat, deoarece pe lîngă faptul că îngraşă , au efect negative asupra sănătaţii sistemului
cardiovascular. Acizii graşi nesaturaţi ( mono si poli) din acest punct de vedere au un efect protectiv
şi sunt numiţi esenţiali deoarece sunt fundamentali pentru funcţionarea organismului. Asiguraţi-
vă că nu depăşiţi cantitatea admisă de grăsimi saturate şi că aveţi un consum corespunzător de
acizi mono şi polinesaturaţi.
23
Nivelul consiliat de
ACTIVITATE FIZICĂ
Intensitate = moderat crescut
30-45 min 5 zile pe
săptămînă. Cel puţin jumătate
de intensitate medie-înaltă (vezi
anexa)
ACE Intensitate normală
ADRB2 Intensi tate crescută. Gena dvs. ADRB2 prezentă 2 perechi atît ale variantei Glu27 cît şi ale variantei Gly 16 ceea ce face mai dificilă înlăturarea grăsimilor prin exerciţiu fizic.
ADRB3 Intensi tate normală. Activitatea fizică este oricum importantă pentru pierderea în greutate.
FTO Intensitate normală
PPARG Intensi tate crescută. În subiecţii Pro-Pro este importantă o activitate fizică regulară de intensi tate medie.
TCF7L2 Intensitate normală
Pe baza rezultatelor testului genetic putem calcula exerciţiul fizic de care aveţi nevoie pentru a
ajunge la greutatea dorită şi a o menţine. În mod normal se recomandă 5 zile pe săptămînă,
activitate fizică de 30-45 minute pe zi, dar şi activitatea aceasta variază de la o persoana la alta.
După unele studii, unii dintre noi au nevoie de a se antrena cu o intensitate mai mare în aceeaşi
unitate de timp pentru a obţine acelaşi rezultat cu alţii. Vă invităm să consultaţi tabelele de mai
jos unde sunt indicate diferitele forme de activitate fizică şi care au fost clasificate pe baza
intensităţii. Cu ajutorul acestor tabele veţi putea să ajungeţi la obiectivul pe care vi l-aţi fixat.
Atenţie ! Înainte de a aduce schimbări în activitatea voastră fizică vă sfătuim să vă consultaţi cu
medicul vostru deoarece schimbările trebuiesc introduse treptat şi în baza capacităţilor si
necesităţilor personale.
24
Anexa 1 – Tabel cu activitatea fizică
Tabelele de mai jos cuprind principalele activităţi fizice împărţite după intensitate. La fiecare
dintre activităţi i-a fost atribuit un punctaj care indică intensitatea relativă referită la starea
de repaos.
Intensitate scăzută, durata lungă
40-60% din frecvenţa cardiacă maximă.
Nu vor fi relevate schimbări majore în ritmul respirator
Nu veţi transpira decît în cazul în care va fi foarte cald sau multă umezeală. Puteţi cu uşurinţă să purtaţi o conversaţie sau chiar să cîntaţi.
Activitate în sala de sport Activitate generală. Bicicletă 50 watt 3 Plimbat lent –suprafaţă plană 2
Bandă magnetică, mers lent 3 Stretching, Hatha yoga 2,5
Vâslă, 50 watt 3,5 Cîntat la chitară, pian 2,5
Eliptică - lejeră 3,5 Mers în coborîre (4 kmh) 3
Fitness în apă 4 Dans lent (valzer, tango, mambo) 3
Tai Chi, yoga sau asemănătoare 4 Mers pe bicicletă (< 16 kmh) 4
Step aerobic– lent 4 Grădinărit 4
Stepper – lent 4 Cîntat la baterie 4
Eliptică Cross - lent 4 Tai Chi 4
Dans rapid (folk, country, polka) 4,5
Golf 4,5
Dans clasic /moderna, twist 4,8
Intensitate medie, durată medie Medie
70% din frecvenţa cardiacă maximă
Ritmul respirator creşte dar nu se rămîne fără suflare. Veţi începe să transpiraţi uşor după 10 minute de activitate.
Puteţi conversa dar nu puteţi cînta.
Activitate sală de sport Activitate generală Bicicletă , 100 watt 5,5 Excursionism 6
Ridcare greutăţi, efort mediu 6 Mers (6 kmh) in pantă 6
Bicicletă , 150 watt 7 Tăiat lemne, tuns iarba 6
Văslă, 100 watt 7 Mers p[e bicicletă (16-19 kmh) 6
Aerobica de mare impact 7 Jogging 7
Bandă magnetică- jogging 7 Tenis 7
Eliptica - medie 7 Schi 7
Step aerobic – mediu 7,5 Înot, stil liber / dorsal 7
Stepper – mediu 7,5 Alergat (8 kmh) 8
Eliptica Cross - mediu 7,5 Alpinism 8
Spinning – mediu 8 Mers pe jos (8 kmh) 8
Basket (meci), volei 8
Mers pe bicicletă (19-22 kmh) 8
Mountain bike 8,5
25
Intensitate mare, durată mică
80-85%% din frecvenţa cardiacă maximă
Ritm respirator profund şi rapid. Transpiraţi abundent după puţine minute de activitate.
Reuşiţi să spuneţi doar cîteva cuvinte după care aveţi nevoie să vă trageţi respiraţia.
Activitate sala de sport Activitate generală Bicicleta , 200 watt 9 Orientare 9
Ridicare greutăţi, effort intens 9 Alergat (10 kmh) 10
Bicicletă , 250 watt 11 Kickboxing, judo, karate 10
Aerobică rapidă, impact mare 12 Fotbal (agonistico), rugby 10
Văslă, 200 watt 12 Sărit coarda 10
Bandă magnetică- alergat 13 Înot, stil broască 10
Eliptica - rapidă 13 Mers pe bicicletă (22-26 kmh) 10
Step aerobic – ridicat 13,5 Înot delfin 11
Stepper – rezistenţă mare 14 Patinaj în linee 12
Eliptica Cross - rezistenţa mare 14 Mers pe bicicletă (26-31 kmh) 12
Spinning –rezistenţă mare 16 Alergat (13 kmh) 13,5
Mers pe bicicletă (> 31 kmh) 16