NULITATEA

8/3/2019 NULITATEA ...

1/15

5.1. NotiuneNulitatea poate fi definita ca fiind acea sanctiune de dreptcivil ce desfiinteaza actul juridic incheiat cu nerespectareanormelor juridice

Deci, nulitatea intervine in cazul cand, la incheierea actului juridic, nu se respecta conditiile sale de validitate. Cum unasemenea act este contrar legii, el este considerat ca nici nua existat, iar partile sunt repuse in situatia anterioaraincheierii lui. Spre exemplu, legea declara inalien abile bunurile care seafla in domeniul public al statului (de interes national) si alunitatilor administrativ-teritoriale (de interes local). Aceastainseamna ca ele nu pot fi instrainate. Ca urmare, orice act

juridic prin care s-au vandut sau donat bunuri publice estelovit de nulitate, deoarece laincheierea lui s-au nesocotit prevederile legii. Ca urmare, seva considera ca el nu a fost nicicand incheiat, iar bunulpublic respectiv nu a parasit niciodata patrimoniul statuluisau unitatilor administrativ-teritoriale.Nulitatea indeplineste mai multe functii: Functia preventiva consta in aceea ca partile, stiind caincalcarea prevederilor legii atrage nulitatea actului incheiat,vor incheia actul cu respectarea conditiilor de validitate ale

acestuia, pentru a-l feri de nulitate; Functia sanctionatorie consta in aceea ca se sanctioneazanerespectar ea legii; Functia reparatorie consta in inlaturarea efectelor contrarelegii si bunelor moravuri.5.2. Delimitarea nulitatii de alte cazuri deineficacitate a actului juridicNulitatea nu este singura sanctiune care lipseste un act

juridic de efecte. Configurarea ei corecta presupunedistinctia fata de categoriile juridice cu care se invecineaza.5.2.1 Raportul dintre nulitate si rezolutiuneRezolutiunea consta in desfiintarea, cu efect retroactiv, aunui contract sinalagmatic, cu executare dintr-o data, pentruneexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una dintreparti.Asadar, daca debitorul nu isi indeplineste obligatiile

1


2/15

contractuale, creditorul are posibilitatea de a opta intre: a solicita executarea silita (constrangerea debitorului sa-siexecute obligatia) si a solicita rezolutiunea acestuia. Rezolutiunea apare ca fiind

o sanctiune ce se poate aplica in cazul in care contractul,valabil incheiat, nu este ex ecutat.Desi atat nulitatea, cat si rezolutiunea au acelasi efect,constand in desfiintarea cu efect retroactiv a actului juridic,ca si cum acesta nu s-ar fiincheiat, ele nu pot fi identificate, ci se deosebesc prinurmatoarele elemente:- in timp ce nulitatea presupune un act nevalabil,rezolutiunea presupune un act juridic valabil incheiat.Aplicarea sanctiunii nulitatii se face independent de masurain care actul a fost sau nu executat (nu conteaza daca unadintre parti sau amandoua au executat deja actul conformprevederilor acestuia). Actul juridic era nascut mort; ceeace s-a prestat deja se va restitui, fiind lipsit de temei legal.Dimpotriva, in cazul rezolutiunii avem de a face cu un act

juridic pe deplin valabil; sanctiunea vizeaza doarneexecutarea culpabila a obligatiilor contractuale de catreuna dintre parti ;- nulitatea se poate aplica oricarui act juridic civil, pe cand

rezolutiunea se poate aplica doar contractelor sinalagmatice,cu executare dintr-o data;- in timp ce cauzele nulitatii sunt anterioare sauconcomitenteincheierii actului juridic, cauza rezolutiunii (neexecutareaculpabila a obligatiilor contractuale de catr e una din parti)este ulterioara momentului incheierii contractului. Spre exemplu, X incheie cu Y un contract de vanzare-cumparare avand ca obiect un teren. Cei doi nu autentificaactul, ci incheie numai o intelegere sub semn atura privata.Ulterior, X isi executa obligatia contractuala, si ii preda lui Yterenul. Contractul insa este nul si orice s-a executat intemeiul lui este supus restituirii. Dreptul de proprietateasupra terenului nu a parasit nici o clipa patrimoniul lui X,deoarece legea impune, ca o conditie de validitate,incheierea acestui tip de contr acte in forma autentica. Daca,

2


3/15

dimpotriva, contractul s-a incheiat in forma autentica, dar Xrefuza sa ii permita lui Y accesul pe terenul care face obiectal contractului, desi Y a platit pretul convenit, contractul vaputea fi supus rezolutiunii.

Efectul rezolutiunii va fi acelasi ca si in cazul nulitatii (ceeace s-a executat deja se restituie, iar ceea ce nu s-a executatnu se mai executa), dar cauzele aplicarii celor doua sanctiunisunt complet diferite.5.2.2 Raportul dintre nulitate si reziliereRezilierea este incetarea cu efecte pentru viitor a unuicontract sinalagmatic, cu executare succesiva, pentruneexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una dintreparti.Asa cum stim deja, rezilierea se deosebeste de rezolutiuneprin aceea ca este aplicabila contr actelor cu executaresuccesiva si are efecte numai pentru viitor.Deosebirile dintre reziliere si nulitate pornesc tot de lacauzele celor doua tipuri de sanctiuni: nulitatea isi are cauzain chiar modalitatea deincheiere a contractului (cu nerespectarea prevederilor legii),in timp cerezilierea vizeaza un contract valabil incheiat, darneexecutat, in mod culpabil, de catre una dintre parti.

De retinut ca in cazul actelor juridice cu executare succesivasi nulitatea opereaza numai pentru viitor.5.2.3 Raportul dintre nulitate si caducitateCaducitatea consta in ineficacitatea unui act juridic valabilincheiat, care nu si-a produs inca efectele. Ea intervine dincauza uneiimprejurari independente de vointa partilor sau a autoruluiactului juridic. De exemplu, un testament devine caduc daca persoanadesemnata drept beneficiar al averii succesorale decedeazainaintea testatorului. Tot astfel, o oferta de a contractadevine caduca atunci cand, inainte de a fi fost acceptata,intervine moartea ofertantului.Nulitatea si caducitatea sunt ambele cauze de ineficacitate,dar intre ele ex ista urmatoarele d eosebiri:- nulitatea presupune un act nevalabil, in timp ce

3


4/15

caducitatea presupune un act valabil incheiat;- nulitatea are ca efect restituirea prestatiilor deja efectuate,in timp ce in cazul caducitatii aceasta problema nu se pune,deoarece, prin ipoteza, inca nu s-a prestat nimic;

- nulitatea presupune cauze anterioare sau concomitenteincheierii actului juridic, iar caducitatea presupune o cauzaulterioara incheierii actului;- nulitatea intervine ca sanctiune p entru o conduita contraralegii,in timp ce caducitatea nu are caracter de sanctiune deoarece intervine pentru motive independente de vointapartilor.5.2.4 Raportul dintre nulitate si revocareRevocarea reprezinta sanctiunea civila ce consta ininlaturarea efectelor actului juridic din cauza ingratitudiniigratificatului (spre exemplu, a donatarului) sau neexecutariiculpabile a sarcinii. De asemenea, revocarea po ateinterveni, asa cum stim deja, ca exceptie de la principiulirevocabiltatii actelor juridice. Spre exemplu, se pot revoca: donatia (cand donatarulsavarsestedelicte, cruzimi sau injurii grave -; in exprimarea Coduluicivil -; asupra donatorului, sau cand donatarul nu isi

indeplineste sarcina stipulata in contract); mandatul(mandantul poate revoca pro cura data mandatarului pentruincheierea de acte juridice in numele si pe socoteala sa);renuntarea la succesiune (daca succesiunea nu a fost dejaacceptata de alt mostenitor si nu au trecut 6 luni de ladeschider ea succesiunii) s.a.Atat nulitatea, cat si revocarea sunt cauze de ineficacitate aactului juridic civil; ele se deosebesc, in principal, prin aceeaca:- nulitatea presupune un act juridic nev alabil, in timp cerevocarea presupune un act valabil incheiat;- cauzele nulitatii sunt anterioare sau concomitente incheieriiactului juridic; cauzele revo carii sunt ulterioare incheieriiactului juridic;- nulitatea se aplica oricarui act juridic civil in timp cerevocarea se aplica, de regula, numai actelor incheiate cu

4


5/15

titlu gratuit;- nulitatea intervine pentru nerespectarea unor prevederilegale,in timp ce revocarea intervine ca efect al vointei partii care o

pretinde.5.3. Clasificari ale nulitatii5.3.1 Clasificarea nulitatii dupa intinderea efectelorsaleDupa intinderea efectelor sale, nulitatea este partiala sitotala. Nulitatea este partiala cand desfiinteaza doar o parte dinefectele actului juridic civil, celelalte efecte ale acestuiaproducandu-se, in masura in care nu contravin legii; Nulitatea este totala cand desfiinteaza actul juridic civil inintregul sau.In dreptul nostru, nulitatea partiala reprezinta regula, iarnulitatea totala - exceptia. Cu alte cuvinte, se va cautaintotdeauna mentinerea actului juridic in fiinta, prininlaturarea elementelor lipsite de valabilitate,si numai atunci cand aceasta nu este cu putinta, actul va fidesfiintat inintregime. Spre exemplu, in cazul unui imprumut cu dobanda, daca

dobanda este mai mare decat cea permisa de lege, se vaaplica nulitatea partiala si nu cea totala, desfiintandu-senumai clauza privitoare la dobanda, dar mentinandu-serestul efectelor actului. Tot astfel, un testament prin care o persoana lasamostenire intreaga avere unui prieten, dezmostenindmostenitorii rezervatari (copii, parinti sau sot/sotie) va fi nulnumai pentru partea care nesocoteste rezerva succesorala;pentru partea de care se poate dispune prin testament(denumita cotitate disponibila), testamentul isi va pastravalabilitatea.Daca insa nulitatea este atrasa de nesocotirea conditiilor deforma cerute d e lege ad validitatem, nulitatea nu poate fidecat totala. In exemplul de mai sus, daca nulitatea eracauzata de nesemnarea sau nedatar ea testamenului olograf (scris de mana), ea ar fi lovit intreg actul.

5


6/15


7/15

Nulitatea relativa intervine in cazul nerespectarii, cuprilejulincheierii unui act juridic civil, a un ei norme ce ocroteste uninteres particular, privat.

In terminologia juridica se foloseste expresia act nul dedrept pentru a desemna actul lovit de nulitatea absoluta siact anulabil pentru a desemna actul afectat de nulitatearelativa.Intre nulitatea absoluta si cea relativa exista deosebirifundamentale d e regim juridic. Astfel: a) nulitatea absolutapoate fi invocata de catre orice persoana interesata si poatefi invocata si din oficiu, de catre instanta.Dimpotriva, nulitatea relativa poate fi invocata numai depersoana in interesul careia a fost prevazuta aceastaactiune; b) nulitatea absoluta poate fi invocata oricand,actiunea in nulitatea absoluta fiind imprescriptibila.Dimpotriva, actiunea inanulabilitate (in nulitate relativa) este prescriptibila; decinulitatea relativa poate fi invocata in termenul general deprescriptie extinctiva de 3 ani; c) nulitatea absoluta nu poatefi, in principiu, acoperita prin confirmare. Dimpotriva, actulnul relativ poate fi confirmat, fie printr-o confirmare expresa,fie printr-o confirmare tacita.

Confirmarea expresa se face sub forma unui act juridicunilateralintocmit in acest scop si trebuie sa indeplineascaurmatoarele conditii:- sa provina de la persoana care ar fi avut dreptul sa anulezeactul, deci de la persoana ale carei interese au fost afectateprinincheierea actului anulabil;- sa cuprinda, in mod explicit, cauza nulitatii;- sa prevada ca autorul intentioneaza sa renunte la actiuneain anulare;- cauza care antrena nulitatea sa fi incetat. Spre exemplu, daca actul era anulabil pentru ca, laincheierea lui, cosimtamantul uneia dintre parti fusese viciatprin eroare, el nu va putea fi confirmat decat dupa ce parteaa iesit de sub imperiul erorii.

7


8/15

Confirmarea tacita poate rezulta fie din executarea, incunostinta de cauza, a actului anulabil, fie din neinvocareanulitatii relative inauntrul termenului de prescriptie.In unele ramuri de drept, cum este dreptul muncii si

nulitatea aboluta poate fi acoperita, prin indeplinireaulterioara a conditiei nerespectate initial. Spre exemplu, nulitatea contractului individual de muncadatorata neefectuarii examenului medical, la angajare, poatefi acoperita prin efectuarea ulterioara a acestui examen.In dreptul civil insa, chiar daca ulterior conditia esteindeplinita(spre ex emplu, se atentifica actul de donatie care fuseseincheiat numai sub semnatura privata), aceasta nu poateavea efecte r etroactive. Actul nul absolut nu poate fireinviat prin indeplinirea ulterioara a conditiilor impuse delege.In timp ce nulitatea absoluta poate fi invocata printr-oactiune in constatarea nulitatii (deci actul este deja nul,instanta doar constata aceastarealitate), actiunea in nulitate relativa este o actiune inpronuntare (in sensul ca instanta decide daca din probeleadministrate decurge ca actul are sau nu valabilitate).Nulitatea absoluta Nulitatea relativa

Poate fi invocata de Poate fi invocata doar de catre catre o rice p ersoanainteresata partea interesata Este imprescriptibila Este prescriptibila (poate fi(poate fi invocata oricand) invocata doar inlauntrultermenului de prescriptie extinctiva) Nu poate fi acoperita Poate fi acoperita prin confirmare prin confirmare5.4. Cauzele nulitatiiNulitatea absoluta si nulitatea relativa sunt cauzate deimprejurari diferite.Astfel, sunt cauze ce atrag nulitatea absoluta a actului juridiccivil: lipsa unei conditii esentiale a actului juridic, si anume: a)lipsa consimtamantului; b) nerespectarea prevederilor

8


9/15

privind ingradirea capacitatii de folosinta; c) nerespectareaprincipiului specialitatii capacitatii de folosinta de catrepersoanele juridice; d) lipsa obiectului sau car acterul ilicitsau imoral al acestuia; e) lipsa cauzei, sau caracterul fals,

ilicit sau imoral al acesteia; f) nerespectarea conditiei deforma cerut ad validitatem; incheierea actului juridic civil cu incalcarea normelorimperative ale legii, ordinii publice sau bunelor moravuri; lipsa sau nevalabilitatea autorizatiei administrative; frauda.Sunt cauze ce atrag nulitatea relativa a actului juridic civil: existenta unui viciu de consimtamant (eroare, dol, violentasau leziune); lipsa discernamantului unei parti in momentul incheieriiactului juridic civil; lipsa capacitatii de exercitiu (in cazul minorului sub 14 anisi al interzisului judecatoresc) sau a capacitatii depline deexercitiu (in cazul actului lezionar incheiat de catre minorulde14-;18 ani, fara incuviintarea ocrotitorului legal sau aautoritatii tutelare); incheierea actului de catre reprezentantul persoanei

juridice in lipsa sau cu depasirea puterilor acordate acestuia;

Spre exemplu, managerul unei companii incheie uncontract de vanzare-cumparare a companiei, desi incheierea unui act de o asemenea insemnatate este posibil,potrivit actelor constitutive, numai cu acordul adunariigenerale a asociatilor; nerespectarea unor incapacitati instituite pentru ocrotireaunor interese individuale, personale ( cum este, de exemplu,interdictia incheierii de contracte de vanzare intre soti); s.a.5.5. Efectele nulitatiiPrin efectele nulitatii intelegem consecintele juridice aleaplicarii sanctiunii nulitatii. Prin definitie, nulitatea conducela desfiintarea actului juridic (sau numai a clauzelor nule aleacestuia) si a raportului juridic nascut in temeiul sau, inscopul restabilirii legalitatii.De aici decurg urmatoarele consecinte: daca actul juridic nu si-a produs inca efectele, nu si le va

9


10/15

mai produce; daca actul juridic a fost deja executat total saupartial, prestatiile ce au fost efectuate in temeiulactului anulat vor fi restituite;

acele acte juridice incheiate de parti cu tertii in bazaunui act juridic nul sau anulabil, acte prin care s-auconstituit sau transmis drepturi fata de terti, vor fidesfiintate in baza anularii (nulitatii) actului initial.Ca urmare, putem spune ca efectele nulitatii sunt guvernatede trei principii:- retroactivitatea nulitatii ;- restabilirea situatiei anterioare;- lipsirea de efecte a actului nul.5.5.1 Principiul retroactivitatiiPotrivit acestui principiu, nulitatea nu produce efecte numaipentru viitor, ci si pentru trecut.Deci aplicarea principiului retroactivitatii nulitatii presupuneinlaturarea efectelor actului juridic care s-au produs intremomentulincheierii acestuia si momentul anularii efective a actului.Astfel se ajungein situatia in care ar fi fost partile daca n-ar fi incheiat actul

juridic.

De la principiul retroactivitatii exista si unele exceptii , careapar atunci cand acest principiu vine in con flict cu alteprincipii de drept, sau cu necesitatea protejarii anumitordrepturi. Constituie exceptii de la retroactivitate acele cazuriin care, pentru motive temeinice, efectele care s-au produsintre momentul incheierii actului si momentul anularii salesunt mentinute. In aceste cazuri, nulitatea produce efectenumai pentru viitor, nu si pentru trecut:- in cazul anularii unui contract cu executaresuccesiva, efectele deja produse in temeiul acestuiase mentin. Spre exemplu , in cazul anularii unui contract delocatiune, dupa ce un timp chiria fusese platita si bunulfusese folosit, prestatiile nu se vor restitui intre parti (chiriadeja platita nu se va restitui locatarului si, evident, folosintabunului nu se va putea restitui locatorului);

10


11/15

Tot astfel, in dreptul muncii, nulitatea contractului demunca nu produce efecte retroactive astfel incat cel care aprestat munca in temeiul unui contract nul are totusi dreptulla remunerarea acesteia;

- daca bunul care formeaza obiect al contractului nuleste frugifer, fructele culese cu buna-credinta decatre dobanditor nu se vor restitui o data cu bunul.Buna-credinta presupune necunoasterea de catre dobanditora caracterului nul al actului juridic. El a cules fructelecrezand ca bunul ii apartine si ca actul juridic in temeiulcaruia l-a dobandit (de pilda, un contract de vanzare-cumparare sau un testament) este valabil. Pentru arasplati buna-credinta a dobanditorului, legea prevede caacesta va putea pastra pentru sine fructele culese anterio ranularii; in acest caz, neretroactivitatea efectelor nulitatii arela baza ideea de protectie a posesorului de buna credinta. Spre ex emplu, X a dobandit o suprafata de teren camostenitor al lui

Y, desemnat prin testamentul lasat de acesta din urma. Caproprietar, X a cultivat terenul dobandit si a cules recolta.Dupa doi ani, se descop era un nou testament, datat ulteriorprimului, prin care

Y il desemneaza drept mostenitor pe Z. Aceasta insemna ca

primul testament, prin care X devenea mostenitor, este nul.Ca urmare, ar decurge ca primul testament nu a pututproduce nici un efect, iar X nu a fost niciodata proprietar alterenului respectiv. Daca s-ar aplica principiulneretroactivitatii, ar insemna ca X trebuie sa restituie nudoar terenul, ci si recolta culeasa. Dar, p rin exceptie, legeaii permite pastrarea fructelor culese, afara daca se poateproba reaua credinta a lui X, adica faptul ca el aveacunostinta despre existenta celui de al doilea testament.Dreptul de a pastr a fructele inceteaza la data cunoasteriicauzei de nulitate (adica inceteaza o data cu buna credinta).Recolta culeasa dupa ce s-a descoperit cel de al doileatestament va trebui restituita de catre X adevaratuluiproprietar (luiZ);- in dreptul familiei : nulitatea casatoriei nu produce efecte

11


12/15

retroactive in ceea ce priveste sotul de buna-credinta, sau inceea ce priveste copiii rezultati, care isi pastreaza situatia decopii din casatorie.5.5.2 Principiul repunerii in situatia anterioara

Acest principiu este o consecinta a principiului retroactivitatiiefectelor nulitatii.Principiul repunerii in situatia anterioara (denumit in latinaprincipiul restitutio in integrum) este acea regula de dreptpotrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulattrebuie restituit, in asa fel incatpartile raportului juridic sa ajunga in situatia in care ar fi fostdaca acel act nu s-ar fi incheiat.Exceptiile de la principiul repunerii in situatia anterioarasunt situatiile in care, pentru motive temeinice, prestatiileefectuate in temeiul actului anulat nu se restituie, ci sementin, fie total, fie numai in parte. Spre exemplu, persoanele lipsite de capacitate deexercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa restituieprestatia pe care au primit o in temeiul unui act juridic nul,doar in masura imbogatirii lor, adica numai in masura in careau profitat de avantaje patrimoniale de pe urma incheieriiactului juridic.5.5.3 Principiul conform caruia un act nul nu poate

produce nici un efectIn limba latina, acest principiu este astfel formulat: quodnullum est nullum producit effectum (ceea ce este nulproduce efecte nule)Cea mai importanta aplicatie a acestui principiu consta inanularea actului subsecvent, ca urmare a anulariicelui initial.Astfel, daca exista doua acte juridice inlantuite,desfiintarea primului va atrage si desfiintarea celui de aldoilea: anularea actului primar atrage si anulareaactului subsecv ent, ca urmare a legaturii sale cuprimul.Aceasta decurge din aceea ca, potrivit unei reguli foartevechi de drept,nimeni nu poate transmite un drept pe care nu-l are saunimeni nu poate transmite mai multe drepturi decat are el

12


13/15

insusi. Asadar, tot ceea ce s-a dobandit in temeiulunui act nul, in realitate nu s-a dobandit, asa incat nuse poate transmite mai departe. Spre exemplu, daca X i-a donat lui Y un apartament, fara a

fiintocmit insa contractul in forma autentica, si contractul princare Y doneaza, mai departe, apartamentul lui Z este nul,chiar daca acesta din urma s-a incheiat in forma autentica.Aceasta pentru ca, in realitate, dreptul de proprietate asupraapartamentului nu a parasit nici o clipa patrimoniul lui X. Ynedevenind proprietar, nu putea sainstraineze un bun care nu ii apartinea.In mod similar, daca este nul actul juridic principal, v a fi nulsi cel accesoriu. Daca, spre exemplu, contractul deimprumut este anulabil,deoarece s-a incheiat prin vicierea consimtamantului uneiadintre parti, si gajul constituit pentru garantareaimprumutului va fi, de asemenea, anulabil. Soarta contractului accesoriu urmeaza soarta contractului principal.Numim subdobanditor persoana care dobandeste(cumpara, primeste cadou, mosteneste etc.) bunul d e ladobanditor. Subdobanditorul este tert fata de primul act

juridic, in temeiul caruia bunul a fost pentru prima data

instrainat.De la principiul inlaturarii tuturor efectelor actului juridic nulexistainsa si unele exceptii , cum ar fi: acele cazuri in care, desi actul initial se anuleaza,actul subsecvent este totusi mentinut, in general inscopul ocrotirii bunei-credinte a subdobanditorului. Astfel, spre exemplu , daca cel declarat mort este inviata, se poate cere, oricand, anularea hotararii prin care s-adeclarat moartea. Cel declarat mort poate cere, dupaanularea hotararii declarative de moarte, inapoier eabunurilor sale. Cu toate acestea, dobanditorul cu titlu onerosnu este obligat sa le inapoieze, decat daca se face dovada cala data dobandirii stia ca persoana declarata moarta estein viata.De asemenea, ca regula, subdobanditorul de buna-

13


14/15

credinta si cu titlu oneros (cumparatorul) unui bunare dreptul de a-l pastra chiar daca titlul deproprietate al transmitatorului (vanzatorului) a fostdeclarat nul sau anulat;

Uneori, actul juridic, desi nul, produce unele efecteindirecte. Este cazul conversiunii actului juridic.Intelegem prin conversiunea actului juridic inlocuirea(substituirea) actului juridic nul cu alt act juridic valabil.Manifestarea de vointa la incheierea unui act juridic nulpoate av ea valoare pentruincheierea unui alt act juridic, de aceasta data valabil. Spre ex emplu, manifestarea de vointa nula ca vanzare-cumparare, poate valora antecontract de v anzare-cumparare. Ipoteza este urmatoarea: intre X si Y se inch eieun contract de vanzare-; cumparare a unui teren. Partile nuincheie actul in forma autentica, ceea ce face ca acesta safie lovit de nulitate. Totusi, din intelegereaincheiata sub semnatura privata decu rge intentia ferma apartilor de a vinde, respectiv de a cumpara. Actul incheiatproduce efecte juridice ca antecontract, in sensul ca dacauna dintre parti nu va accepta sa incheie contractul in formaautentica, va putea fi obligata la plata de despagubiri,pentru prejudicierea celeilalte parti.

Tot astfel, daca un mostenitor vinde un bun care faceparte din masa succesorala (din averea mostenita), gestulsau reprezinta acceptarea tacita a mostenirii. Chiar dacacontractul de vanzare cumparare este nul, prin incheierea luimostenitorul s-a comportat ca un proprietar, de und edecurge far a echivoc faptul ca acesta a acceptatmostenirea, cu toata nulitatea contractului de vanzare.Deci, acest contr act nu va produce nici un efect ca act devanzare cumparare, dar va produ ce consecinte ca act deacceptare a mostenirii (spre exemplu, dupa incheiarea lui,vanzatorul nu va mai putea renunta la mostenire). In ipoteza situatiilor aparentei in drept, eroareacomuna (a tuturor) este considerata ca ar permiteactului jurdic, chiar nul, sa produca efecte.Este cazul inregistrarilor in registrul de stare civila care aufost facute de o persoana necompetenta, dar care a

14


15/15

exercitat public atributia sa de delegat de stare civila.Acestea sunt considerate valabile, chiar daca persoanarespectiva nu av ea, in realitate, aceasta calitate. Faptul catoti cei prezenti au fost in eroare acopera, practic,

nulitatea. Situatia este insa cu totul exceptionala.

15

Documents

NULITATEA