Nuferi Si Stuf La Sulina

8/18/2019 Nuferi Si Stuf La Sulina

1/24

Nuferi şi stuf la Sulina

În stufărişul din jurul Sulinei, luciul apei desparte lumea adâncurilor, cu puzderia ei de peşti neobosiţi, de cea a văzduhului, cu înaripatele lui gălăgioase. ând barca îşi trecetăcută lemnul peste unde, iar undiţa stă cuminte pe fundul ei, cele două lumi netulburate

îşi lasă vietăţile să se foiască în voie printre şi deasupra trestiilor, a ciulinilor de baltă ori a papurii arse de soare. !escuitul se uită, călătorul fiind prins de mirajul "eltei, însingurătăţile canalelor de apă cu linii nesfârşite

#


2/24

"e cu seară, gândind la o zi de mâine mai puţin petrecută prin oraşul Sulina şi mai mult prin împrejurimi, am întrebat cum ar fi potrivit să vedem şi noi, orăşeni fără pasiuni pescăreşti, adâncurile "eltei. Să privim păsări, fără să le cunoaştem prea bine, să facemfotografii, fără a desluşi toate tainele de pe grinduri şi de prin stufărişuri. $i s%a spusatunci că vom pleca devreme din oraş, ca să prindem răsăritul deasupra pelicanilor, apoica să rătăcim fără grabă pe canalele cu trestii şi cu nuferi. &matori, nu ştiusem că amcăzut la învoială pentru o "eltă scoasă din timp şi din obişnuitul nostru. !ovestea e aici,scurtă, cu lipsuri multe de cuvinte şi imagini perfecte, dar pentru cei răbdători, cu unîndemn la încercare nouă, într%o vară deja aproape de noi.

'


3/24

(arca a prins să se mişte când soarele a urcat doar două degete pe cerul înnourat. )raşuldormea, în timp ce noi ne întrebam de ce atât de devreme am pornit în "eltă. *Să prindem pelicanii înainte ca bărcile şi soarele să îi izgonească din locul lor de cuibărit.+

hidul nostru ştia bine. Se putea şi pe înserat să%i vedem, dar pricepuserăm că e maifrumoasă liniştea dimineţii, când puţine păsări îşi dezmorţeau aripile pe ape şi doar câteva bărcuţe se întreceau între grinduri.

-rcând pe analul Sulina, larg şi cu valuri, l%am părăsit destul de repede, dincolo decapătul oraşului. !e dreapta, un pasaj de apă tăia stuful înalt, cu frunzele ascuţite făşâindîn vânt. (arca mergea încet, cu motorul abia auzit, parcă torcând precum o pisicămulţumită. *Să nu speriem păsările+. $ici nu l%am mai întrebat nimic pe ghid, vocile


4/24

noastre ar fi sunat nepotrivit în pacea dimprejur. &m aşteptat să trecem de stufărişuri, decopaci şi de sălbăticie. -itam şi numele canalelor, numai ca să memorăm liniştea deatunci, din aerul nici cald, nici rece, dar curat, tare.

/


5/24

0ăsplata a fost pe măsură. 1ocul s%a deschis, acum apele cu valuri argintii se loveau detufe din fire subţiri şi scurte. *&colo, pe dreapta. &bia s%au trezit.+ 2ără vorbele ghidului, pierdeam tabloul sticlind în soarele leneş al dimineţii. !elicanii erau strânşi la un loc, într%o colonie mică, încă odihniţi după somn. Sub ciocurile lungi, pungile galbene fâlfâiaustinghere, colorând peisajul. 3inute bune am privit din depărtare aceste păsări mari,impresionante, lipsite de o anume graţie, dar, totuşi, stăpâne peste întinderile "eltei.1ângă noi a mai venit, tiptil, o barcă. &poi pelicanii şi%au întins aripile tivite cu negru şis%au pregătit de zbor. "imineaţa se sfârşise în smârcurile vecine cu Sulina.

4


6/24

5


7/24

6


8/24

u aceeaşi încetineală, barca s%a întors printre canale, deasupra cărora seninul cerului seţinea ascuns îndărătul norilor afânaţi. În lumina aceea strecurată, toate marginile frunzelor şi ale apelor păreau mai clare. *7ntrăm pe analul cu sălcii.+ 8i numele lui nu a spus totul,căci ne%am pomenit între trestii şi frunze lunguieţe, întinse sălbatic peste apa îngustă. $efeream din joacă, fiindcă trecerea atât de aproape de stufăriş şi de copaci ne amintea dee9pediţiile din filmele despre tărâmuri fantastice. "ar, din apa oglindind frunze ori nori,ieşea tăcere blândă, nicidecum vreo vietate monstruoasă şi preistorică. &m auzit înminutele de atunci doar şuier slab de vânt, foşnet lung, clipocit de apă, bâzâit de gângănii.umva, "elta se ascundea de îndrăzneala bărcii noastre.

:


9/24

;


10/24

#


11/24

-n lătrat de câine şi o gospodărie pitită între copaci ne%au anunţat că, pe grinduri, viaţaomului merge odată cu cea a "eltei. "ouă lotci priponite în malul nisipos mai spun călumea de aici nu e multă, fiindcă traiul între ape nu e uşor. "ar unii reuşesc să ţină case bune, vite şi grădini cu porumb. &sta ne povestea ghidul, cât ţinea cârma îndoită, ca săieşim spre alte canale, cu mai puţine zăvoaie de sălcii şi cu mai multe flori.

##


12/24

#'


13/24

analul cu nuferi abia îşi deschisese culorile spre soare când am ajuns la capătul lui,ocolind fâşii de pământ cu frasini şi arbuşti ori plaurii rătăciţi în apele "eltei. =recusem pe lângă stufăriş îmbogăţit cu tulpini de izmă de apă şi cu frunze zimţate de ferigă. 3aierau buchete de flori mici şi albe ori galbene, dar pentru noi, necunoscute la nume şi laînfăţişare.

hidul a oprit de multe ori barca aproape de covoarele plutitoare de nuferi albi şi galbeni,flori delicate protejate prin lege de curiozitatea răuvoitoare a turiştilor. > interzis să îiculegi. 8i aşa, unii, turişti sau localnici nepăsători, rup nufărul din tulpina lui prinsă adâncsub ape? sau ea e tăiată accidental de elicele motoarelor de la bărci.

2runzele verzi, mari ca nişte palme de uriaşi, se strâng una lângă alta, lăsând broaştele şiinsectele să se odihnească pe ele. Sub undele limpezi se văd tulpinile coborând mult, sprenisipurile de pe fund. $uferii albi, regali, cu petale ca de porţelan fin, sunt mai mari decâtcei galbeni, cu miez asemenea ornamentaţiei unei bijuterii de preţ.

#


14/24

#/


15/24

#4


16/24

#5


17/24

u greu pleci dintre nuferii "eltei? doar promisiunea altor imagini la fel de frumoase te poate întoarce dinspre ei. 3ai departe, am trecut prin alte canale întortocheate, drumuride ape nescrise pe vreo hartă de turist. 3ergeam spre olful 3usura, cum ţinuse ghidulsă ştim, şi nu mai aveam prea mult din plimbarea noastră.

!ână să ieşim însă pe valurile mării, am dat de o întindere întunecată, cu pete albe îndepărtare. Stătea a ploaie şi mirosea sărat în ţinutul ciulinilor de apă. !rintre frunzele deun verde închis, calea bărcii şerpuia neoprită spre golful de lângă Sulina. -n vânt mai puternic sau ceva străin a ridicat dintre ciulini stoluri agitate de păsări, umplând orizontul.&tunci am privit mai cu atenţie şi am zărit multe altele stând cuminţi pe ape, departe de barcă@ stârci, raţe, egrete, pescăruşi.

&plecându%se, ghidul a luat un ciulin, l%a scuturat bine şi i%a scos miezul alb cu tăieturi de briceag. $e%a dat să gustăm fructul, era dulce. În copilărie, povestea că mânca deseori, cadesert, miez de ciulini fiert în lapte.

#6


18/24

#:


19/24

#;


20/24

În sfârşit, s%a arătat golful, cu valuri mari, ridicând cu îndrăzneală vârful bărcii. 3otorul a pornit cu putere şi ne%a lăsat, după câteva salturi, lângă analul Sulina. herhanaua a fostsemn de intrare în oraş, readucându%ne la realitate zgomotele lui de fiecare zi şi şuierele,din timp în timp, ale sirenelor de vapoare.

1a debarcader, ne%am ridicat cu greu din barcă, voind parcă să facem cale întoarsă. )re bune trecuseră, iar noi nu le simţiserăm. >ram prinşi. $e vedeam înapoi, ceasuri întregi pândind cu binoclul raţele, broaştele ţestoase şi cormoranii, ori aşteptând nemişcaţi caşerpii să iasă dintre papuri. "in analele "eltei, cu nuferi, stuf şi păsări, ne%am întors,aşadar, alţii decât în dimineaţa în care am plecat să vedem pelicani la răsărit.

'


21/24

'#


22/24

''


23/24

'


24/24

http://sati.mpinteractiv.ro/descopera-4629828/

Documents

Nuferi Si Stuf La Sulina