nr_37_mai_2008

„Succesuri ºi performãri“

Nu, nu-i nici o greºealã din parteacorecturii revistei noastre. Cuvintele dintitlu sunt consecinþa îmbogãþirii dicþio-narului limbii române cu noi denumiri decãtre una dintre „mlãdiþele“ mai mareluiþãrii în tentativa de a-ºi semnala origi-nalitatea limbajului sãu în tumultul vieþiipolitice postdecembriste.

Ele, cuvintele adicã, au vãzut luminazilei sau, mai bine zis, a ecranelor TV cuocazia unor evenimente politice recente încare se hotãra ºefia organizaþiei de tinereta unui partid exclus de la putere tocmai dealiatul sãu electoral din indestructibilaAlianþã DA. DA, care a devenit NU.

„Succesurile“ tinerei au avut loc(conform recunoaºterii personale) caurmare a „succesurilor“ tatãlui. „Perfor-marea“, este strâns legatã de dorinþafierbinte de a face, de fapt, performanþãpe plan politic cu tinerii dornici de aschimba ºi îmbunãtãþi stãrile de lucruriexistente. Mai mult, totul pentru a reuºiîncã din anii tinereþii sã atingã culmilegândirii creatoare a „celui mai iubit fiu alpoporului“ (vezi bãile de mulþime de prinpieþe, parcuri ºi boscheþi ale unui cunos-cut personaj dornic de publicitate).

Momentul lansãrii în eter a noilorcuvinte este bine ales pentru cã ne aflãmîn plinã campanie electoralã, perioadã încare mai tot omul lasã… casã ºi masãpentru a se consacra alegerii „spumei“societãþii care sã ne conducã în viitoriiani, perioadã consacratã (din nou)omului (nu oamenilor) ºi nevoilor lui (nuale lor). Þeluri mãreþe nu?

Mãreþe ca întotdeauna dar, la fel defictive ca întotdeauna.

În fond nu-i greu sã promiþi, greu estesã ai obraz ºi sã ºi realizezi ceva pentrua justifica într-un fel speranþele pe careºi le-au pus alegãtorii.

ªi uite aºa ajungem ºi la… oilenoastre, adicã ce-am ales ºi cu ce ne-am ales din partea… aleºilor.

Sã luãm Capitala, plinã de altfelde… succesuri ºi performãri!

Numai dacã ne oprim mai puþindecât ar trebui asupra ofensivei borduri-adei ce a învins Micul Paris oferindu-neo priveliºte „încântãtoare“ ºi vomînþelege cine ºi cum a ieºit în câºtig.

Ca simplu cetãþean stau ºi mã întrebîncã de ce era absolut necesarã înlo-cuirea a kilometri întregi de borduri carerezistau bine mersi, de sute de ani, peaceste meleaguri pentru a le înnoi cuunele care au termen de garanþie3-5 ani? Rãspunsul este foarte clar: oafacere, cãci este o mare afacere bor-duriada, este ceva care sã dureze operioadã cât mai mare de timp în relaþianelimitatã producþie-consum aducã-toare de venituri… de asemenea neli-mitate. Enorme, am zice! ªi încã ceva,deloc de neglijat. Ce s-a fãcut cuvechile borduri, unde sunt ele, câþi baniºi-a recuperat primãria din ele întrucâtnu erau chiar de aruncat etc.? Gurilerele afirmã cã multe dintre borduri auluat drumul strãinãtãþii!? ªi-atunci în cebuzunare s-au îngrãmãdit sumele rezul-tate din aceste afaceri, sau „succesuri“ca sã rãmânem în tonul titlului.

Cei acuzaþi, sub o formã sau alta, înmass-media rãspund cu nonºalanþã cã,ei de fapt nu mai sunt în prezent patronide firme (mai ales de construcþii saumateriale de construcþii) pentru cã ºi-audelegat afacerile unor membri ai familieisau unor manageri. Mãi sã fie! Chiar audivorþat pe perioada mandatului ºi nu semai întâlnesc pe acasã cu soþia, fiii,verii, unchii º.a.m.d. pe care i-au man-datat? Au devenit ei niºte strãini dedi-caþi trup ºi suflet primãriilor ºi nu-i maiintereseazã soarta propriilor afaceri?

Sã-i pãrãsim pentru moment peaceºti „nevinovaþi“ aflaþi în frunteabucatelor ºi sã spunem câteva cuvintedespre cei care se ocupã de obþinereaunor succese (nu succesuri) ºi perfor-manþe (nu performãri).

Este vorba despre ROMEXPO, soci-etate specializatã care organizeazãanual cele mai importante manifestãriConstruct Expo.

Pr ima dintre ele s-a derulat înperioada 5-9 martie a.c. ºi a fost dedi-catã antreprenorilor.

ªi de aceastã datã concurenþa a pusîn evidenþã preocupãrile firmelor expozantede a prezenta specialiºtilor ºi publiculuiproduse, tehnologii ºi servicii de produc-tivitate ridicatã, calitate ireproºabilã ºifiabilitate în exploatare.

În luna aprilie a.c. ºi-au prezentatoferta firmele furnizoare sau carecomercializeazã utilaje ºi instalaþii pentruconstrucþii.

ªi aici au fost prezente un impresio-nant numãr de firme cu exponate deultimã orã.

Suita de manifestãri expoziþionalepe aceastã temã a construcþiilor va fiîncheiatã de Construct Expo Ambient înplinã desfãºurare la finele acestei luni.

Piaþa materialelor de construcþii ºi aconstrucþiilor în general, în condiþiileaderãrii României la UE, devine pe zi cetrece mai acerbã solicitând firmelor despecialitate din domeniu intensificareaacþiunilor privind saltul calitativ al activi-tãþii lor pentru a face faþã concurenþei ºipentru a putea participa cu tot poten-þialul lor la absorbþia fondurilor destinaterealizãrii proiectelor din infrastructurarutierã feroviarã ºi utilitarã sau din altedomenii administrative.

Aºadar, º i la început de 2008,ROMEXPO ºi firmele expozante înregis-treazã succese ºi performanþe pentrucã sunt capabi le sã… fugã de„succesuri ºi performãri“.

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Corector Adriana STANCA0788.031.025

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Marilena SZABO0722.140.375

Elias GAZA0723.185.170Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.248

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Hannprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneiprof. univ. dr. ing. Ludovic Kopenetzprof. univ. dr. ing. Alexandru Cãtãrigprof. univ. dr. ing. Nicolae Floreaprof. univ. dr. ing. Zoltan Kissing. Petre Ioniþãconf. univ. dr. ing. Gabriela Procaavocat Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

Publicitate

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

[email protected]@rdsmail.ro

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Revista Construcþiilor mai 20084

Premii ºi premianþiTROFEUL CALITÃÞII ARACO – Ediþia 2008

Întotdeauna competiþia a reprezentat „sita“ prin care s-au departajat performanþele într-undomeniu sau altul, mai ales în construcþii, unde totul este concret ºi, cum se spune, la vedere.În acest caz, deºi lucrurile par simple, privind o construcþie, criteriile selecþiei sunt de o rigoareaparte pentru cã ele trebuie sã rãspundã unor exigenþe clare ºi indubitabile: fiabilitate, esteticã,funcþionalitate ºi, nu în ultimul rând, eficienþã. Eficienþa este privitã astãzi ca un criteriu care numai permite risipa de mijloace materiale ºi financiare ca în cazul „al nostru al tuturor“, cel puþinîn sectorul proprietãþii private.

ARACO – cea mai mare breaslã din þarã în domeniul construcþiilor, nu omite încã de laînfiinþare distingerea (sub formã de premii) a celor performanþi în raport cu grosul constructorilor.

Un asemenea prilej a fost oferit recent la Bucureºti, când ARACO a premiat cele maireuºite construcþii realizate în 2007, lucrãri care, ca în fiecare an, vor fi prezentate înRevista Construcþiilor.

FACULTATEA DE ªTIINÞE ECONOMICE ªI GESTIUNEA AFACERILOR CLUJAntreprenor: ACI Cluj SA Cluj-Napoca

CENTRUL COMERCIAL EUROMALL PITEªTIAntreprenor: BOG’ART SRL Bucureºti

CENTRUL DE CONFERINÞE BRADAntreprenor: Hidroconstrucþia SA – Sucursala Râul-Mare Retezat

FABRICA DE ÞESÃTURI SEFAR SIGHIªOARAAntreprenor: Zublin Construct SRL Bucureºti

NOVO PARC BUCUREªTI – INSTALAÞIIAntreprenor: IMSAT Muntenia SA Bucureºti

SISTEM DE CONDUCERE CENTRALIZATÃ AALIMENTÃRII CU ENERGIE A SUBSTAÞIILOR RATBAntreprenor: TIAB SA Bucureºti

REABILITARE FRONT DE ACOSTARE CHEUAntreprenor: CONVAS Construct SRL Constanþa

SUPRAÎNÃLÞARE BARAJ SÃCELEAntreprenor: APASCO SA Maneciu

REABILITARE SUPRASTRUCTURÃ POD PESTE RÂUL MUREª LA SÃVÂRªINAntreprenor: AMARAD SA Arad

BARAJUL CLOCOTIªAntreprenor: Hidroconstrucþia SA, Sucursala Târgu-Jiu

AMENAJARE PIETONALÃ PIAÞA MARE SIBIUAntreprenor: SINECON SRL Sibiu

CONSOLIDARE ªI RESTAURARE „PALATUL COPIILOR“ IAªIAntreprenor: IASICON SA Iaºi

Iatã lista laureaþilor ºi lucrãrile premiate cu Trofeul Calitãþii ARACO – Ediþia 2008.


Idei cu viitorGALA PREMIILOR BAUMIT pentru „FAÞADA ANULUI 2007”

Cele trei categorii de concurs au fost:A. Locuinþe unifamiliale – construcþii noi ºi reabilitate

Premii:

1. Locuinþã unifamilialã, Vila Cub – Bucureºti

2. Locuinþã unifamilialã, familia Florin Purcea – Craiova

3. Locuinþã unifamilialã, familia Cornel Popa – Oradea

În situaþia în care debandada în construcþii dupã 1990 se pare cã s-a instalat în localitãþileþãrii (cu deosebire în Capitalã), o firmã furnizoare de materiale de construcþii a avut curajul ºi areuºit sã demonstreze cã se poate proceda ºi altfel pentru a pune în evidenþã valoarea uneiclãdiri. Totul s-a bazat pe caracteristicile, fiabilitatea ºi eficienþa produselor destinate ten-cuielilor (mozaic) decorative, fine, vopselelor (pentru interior ºi exterior, ºi pentru asanare), pre-cum ºi a sistemelor termoizolante, toate aplicate la clãdiri cu destinaþii dintre cele mai diferite.

Temerarã în aceastã tentativã a fost BAUMIT România care, sub forma unui concurs naþional,a iniþiat, organizat ºi urmãrit modul în care arhitecþii, proiectanþii ºi constructorii doresc ºireuºesc sã implementeze metode ºi soluþii moderne, competitive ºi eficiente în tot ceea ceînseamnã actul investiþional. În acest sens, în spiritul susþinerii ºi promovãrii calitãþii ºi com-petiþiei la nivel înalt, BAUMIT România a lansat, în premierã, concursul „Faþada Anului“, ediþia2007. „Materialele de construcþie produse sub marca BAUMIT sunt apreciate de utilizatorii aces-tora ca fiind de înaltã calitate. Dorim sã pãstrãm aceastã poziþionare ºi, de aceea, urmãrim înmod constant procesul lor de producþie în cadrul laboratoarelor proprii, acordând, în acelaºitimp, un loc foarte important ºi cercetãrii pentru introducerea pe piaþã de noi produse,moderne ºi prietenoase cu mediul”, a declarat domnul Laurenþiu LUPUªOR, director generalBAUMIT România.

Concursul „Faþada Anului

2007” s-a adresat atât arhitecþilor

ºi constructorilor, cât ºi investi-

torilor. Aflat la prima ediþie în

România, concursul „Faþada

Anului 2007“ este înregistrat

sub marca BAUMIT atât în

România, cât ºi în alte þãri unde

concernul BAUMIT Internaþional

este prezent: Cehia, Bulgaria etc.

Revista Construcþiilor mai 2008 7

B. Construcþii noi – clãdiri de locuinþe, clãdiri administrative ºi hoteluriPremii:

1. Depozit în cadrul proiectului Complex Campus Otopeni – Bucureºti2. Sediu birouri SC Agnis Trading SRL – Bucureºti3. Sediul administrativ al firmei Geiger, Cristeºti – Mureº

C. Construcþii reabilitate – reconstrucþii, reabilitare ºi restaurarePremii:

1. Teatrul de Stat – Oradea2. Palatul copiilor – Iaºi3. Casa Petru Groza – Deva

Juriul care a desemnat Marile Premii de la fiecare categorie a fost format din:Conferenþiar dr. arh. Ioan ANDREESCU – Catedra de Arhitecturã, specializare: Istoria Arhitecturii

Moderne a Facultãþii de Arhitecturã din cadrul Universitãþii Politehnice Timiºoara, Coordonator Masteratde Reabilitare, Restaurare Structuri Istorice;

Conferenþiar dr. arh. Constantin LEPÃDATU – ªef Catedrã Arhitecturã, Design, Reprezentãri,Facultatea de Arhitecturã din cadrul Institutului Politehnic Gh. Asachi, Iaºi;

Arh. ªerban ÞIGÃNAª – Lector în cadrul Facultãþii de Arhitecturã ºi Urbanism, Universitatea TehnicãCluj-Napoca, vicepreºedinte al Ordinului Arhitecþilor din România;

Profesor dr. arh. Sorin VASILESCU – Catedra Studiul Formei ºi Design, Director al ªcolii de ÎnalteStudii a Universitãþii de Arhitecturã ºi Urbanism „Ion Mincu“, Bucureºti;

Inginer Laurenþiu LUPUªOR – director general, Baumit România.

Aºadar, interesantul experiment al celor de la BAUMIT a demonstrat, încã odatã, tuturor cã bunul gust,funcþionalitatea, fiabilitatea ºi eficienþa pot ºi trebuie sã rãmânã puncte de referinþã pentru toþi cei care„miºcã“ în zona construcþiilor ºi vor sã pãstreze sau sã dezvolte patrimoniul edilitar de pe meleagurile noas-tre. Se pot stopa, astfel, aberaþiile apãrute dupã 1990 în mediul urban ºi nu numai, aberaþii care nu numaicã sunt „deocheate“ din toate punctele de vedere, dar compromit ºi urâþesc un mediu de care nu benefi-ciazã multe þãri în lume. Dacã BAUMIT va persevera într-o asemenea direcþie sau altele noi înseamnã cãnu vom avea decât de câºtigat.

Ciprian ENACHE

A – Locuinþã unifamilialã, Vila Cub – Bucureºti B – Depozit în Complexul Campus Otopeni – Bucureºti C – Teatrul de Stat – Oradea


Consolidare ºi restaurarePALATUL COPIILOR ªI ELEVILOR Iaºi

CARACTERISTICI TEHNICE

ªI FUNCÞIONALE

Palatul Copiilor ºi Elevilor, situat

pe Bulevardul Copou, este o con-

strucþie din anul 1840, cunoscutã

drept Casa Cantacuzino-Paºcanu-

Cozadini. De-a lungul timpului a

suferit modificãri utilitare ºi funcþio-

nale: a fost reºedinþã regalã în

perioada primului rãzboi mondial,

apoi a adãpostit Corpul 4 de armatã,

a fost pension de fete, cãmin ºi can-

tinã pentru studenþi. Din 1961 are

destinaþia actualã, de club al copiilor.

Schimbãrile funcþionale, cutre-

murele ºi uzura materialelor au

afectat structura clãdirii, dar ºi

îmbrãcãmintea ornamentalã a

faþadelor.

Lucrãrile de consolidare a clãdirii

au constat în executarea de

cãmãºuiri la pereþi, suprabetonãri la

sistemul de bolþi ºi înlocuirea

planºeelor din lemn de la etaj cu

planºee din beton armat. Cãmãºuirea

ºi centurile fac conexiune cu zidãria

din pereþi ºi fundaþii printr-un sistem

mecanic format din crose ºi ancore

cu corp injectat.

La faþade s-au refãcut tencuielile,

cu grosimi diferite în funcþie de zona

de aplicare ºi tipul tencuielii,

pãstrându-se elementele decorative,

care au fost restaurate ºi completate.

Au fost refãcute tencuielile inte-

rioare, pãstrând profilurile care

marcheazã baza ºi capitelurile

pilaºtrilor, cu refacerea zonelor

deteriorate.

A fost refãcut sistemul de cupole

din lemn ºi sistemul de stâlpi aferent.

S-au refãcut pardoselile:

pardoseli din marmurã în

holurile principale de la parter ºi etaj;

trepte de marmurã la scara

principalã;

pardoseli din mozaic veneþian

din marmurã albã cu ciment alb+gri

(50%+50%);

pardoseli din parchet de stejar

în sãlile de club ºi spaþiile adminis-

trative.

Au fost refãcute toate instalaþiile

clãdirii, o atenþie deosebitã acordân-

du-se iluminatului sãlii de spectacole.

Datoritã profesionalismului spe-

cialiºtilor firmei IASICON în rezol-

varea problemelor tehnice de

execuþie, precum ºi calitãþii lucrãrilor

executate, a fost redat Iaºiului un

monument de arhitecturã.

Antreprenor: SC Iasicon SA, IaºiProiectant General: Sc Romexpert SRL, Iaºi

Beneficiar: Inspectoratul ªcolar Judeþean IaºiSubantreprenor: SC Adems SRL, Paºcani


Aditivi ºi produse chimicepentru industria construcþiilor

Lucrãri semnificative unde au fost folosite

produsele Ading:

Stadionul municipal Skopje – Macedonia;

Barajul Kozjak – Macedonia;

Tunel Sozina – Muntenegru;

Tunel Sv. Ilija – Croaþia;

Tunel Sv. Rok – Croaþia;

Tunel Mala Kapela – Croaþia (unul din cele mai lungi

tuneluri din lume);

Metroul din Alma Ata – Kazakstan;

Podul Ovcar Banja – Serbia;

Podul Beshka – Serbia;

Ambasadele SUA din Skopje ºi Sofia;

Complexul rezidenþial Kamelot, Moscova – Rusia;

Centrul de afaceri Stanislavskog, Moscova – Rusia.

Strategia companiei este de a urma calea cererii

naturale pentru produsele ei, cerere în continuã

creºtere pe toate pieþele pe care este prezentã.

Creºterea este determinatã de cel puþin trei factori:

dezvoltarea ascendentã a activitãþii din domeniul

construcþiilor în regiune, înalta calitate a produselor

Ading, profesionalismul angajaþilor ºi managemen-

tul performant al companiei.

O caracteristicã specialã o reprezintã suportul

tehnic oferit de angajaþii Ading ale cãror cunoºtinþe

acumulate de-a lungul anilor în domeniul con-

strucþiilor permit oferirea de soluþii ºi recomandãri

în cel mai scurt timp.

Confirmarea înaltelor standarde dupã care

funcþioneazã Ading este conferitã de certificatele

ISO în domeniile calitãþii ºi managementului, certi-

ficãri obþinute de la organisme de certificare

recunoscute pe plan internaþional.

Programul de producþie constã în peste 90 de

produse cu excelente caracteristici testate ºi

demonstrate atât în centrul de cercetare Ading cât

ºi în laboratoarele clienþilor.

Produsele Ading sunt împãrþite în câteva grupe

principale:

aditivi pentru betoane ºi mortare;

hidroizolaþii;

reparaþii pentru beton;

Ading Ad este o companie care funcþioneazã din anul 1969 în Skoplije, Republica Macedonia.

Domeniul principal de activitate al firmei este producþia ºi vânzarea de aditivi ºi produse

chimice pentru industria construcþiilor.

Datoritã proprietãþilor ºi calitãþii lor, produsele Ading ºi-au gãsit aplicaþii ºi parteneri în aproape

toatã regiunea Peninsulei Balcanice, compania ºi numele Ading devenind o marcã regionalã bine

cunoscutã. Astãzi, Ading este prezentã pe pieþele din Rusia, Serbia, Kazakhstan, Grecia, Croaþia,

Ucraina, Muntenegru, Ungaria, Albania, Bosnia ºi Herzegovina, Bulgaria, Macedonia iar în ultimii

doi ani ºi în România.

pardoseli industriale ºi sportive;

vopsele de protecþie;

chituri de rosturi;

materiale de protecþie antiincendiu;

adezivi;

ºape autonivelante;

vopsele ºi mortare decorative;

materiale de construcþii speciale.

Pe piaþa din România, Ading a intrat cu aditivii

pentru betoane ºi mortare, hidroizolaþii din ciment

aditivat ºi acrilice, materiale pentru reparaþii beton

ºi pardoseli industriale ºi sportive.

Cele mai cãutate produse Ading pe piaþa din

România sunt aditivii pentru betoane ºi mortare,

aditivi comercializaþi în gamã completã ºi anume:

plastifianþi;

superplastifianþi;

hiperplastifianþi;

acceleratori de prizã;

întârzietori de prizã;

aditivi pentru turnãri în condiþii de iarnã;

antrenori de aer;

aditivi polimerici (elastifianþi).

Importatorul ºi distribuitorul Ading în România este Kralex Com Bucureºti, companie care dispune

de depozite în Bucureºti, Braºov, Suceava ºi Baia Mare.

Acest lucru îi conferã posibilitatea sã distribuie produsele Ading oriunde în România odatã cu suportul

tehnic oferit de o echipã de specialiºti bine pregãtiþi ºi cu rãspunsuri adecvate la solicitãrile clienþilor.

Nu ezitaþi sã contactaþi specialiºtii Kralex!


Amenajare Piaþa Mare Sibiu

CARACTERISTICI TEHNICE

ªI FUNCÞIONALE

Sibiul pãstreazã amprenta medi-

evalã, având trasee sinuoase ale

strãzilor determinate de evoluþia în

timp a oraºului ºi de adaptarea la

terenul denivelat. Dupã 1977 Centrul

istoric al Sibiului a fost grav afectat

de o serie de demolãri. Pentru

reabilitarea centrului istoric se

impunea ºi refacerea Pieþei Mari ºi

readucerea ei la aspectul de piaþã

medievalã.

Pavarea pieþei s-a realizat cu

douã tipuri de roci eruptive: bazalt ºi

andezit, prin intermediul unor casete

de 3,0 ml x 3,0 ml, în interiorul

cãrora s-au folosit calupuri cu dimen-

siunile 10 cm x 10 cm x 10 cm.

Pavajul a suportat un tratament spe-

cial de fiumizare pentru închiderea

porilor pietrei naturale, având ca

rezultat mãrirea impermeabilitãþii ºi

obþinerea unei suprafeþe rugoase.

Sistemul rutier are grosimea

totalã de 65 cm, cu urmãtoarea com-

ponenþã:

30 cm fundaþie balast în amestec

optimal, cilindrat 100%;

20 cm balast stabilizat cu ciment;

substrat 3-5 cm nisip în

amestec cu ciment;

10 cm pavaj din calupuri (10 x

10 x 10) ºi 12 cm pavaj din pavele

abnorma (14 x 14 x 12).

Fântâna istoricã, reconstruitã cu

soclu de bronz, este un element de

artã al pieþei realizat dintr-un grilaj

de fier forjat executat tradiþional, fãrã

a folosi metode moderne de prelu-

crare ºi îmbinare. Ea adãposteºte

casa pompelor ºi bazinul de recircu-

lare pentru fântâna artezianã.

Iluminarea pieþei s-a realizat prin

douã soluþii:

13 corpuri de iluminat de tip

candelabru, cu înãlþimea de 6m,

amplasate perimetral;

4 corpuri de iluminat amplasate

în interiorul elipsei care constituie

rigola centralã.

În timpul lucrãrilor de reabilitare

s-au descoperit gropi pentru provizii

de cereale ale cetãþii medievale

Sibiu. S-a realizat conservarea arhe-

ologicã a acestora ºi punerea în

valoare prin construirea a cinci

hublouri de vizare.

Întreaga lucrare, realizatã cu pro-

fesionalism de firma Sinecon SRL

Sibiu, a redat Pieþii Mari imaginea de

piaþã medievalã a oraºelor-cetãþi

transilvane.

Antreprenor: SC Sinecon SRL, SibiuBeneficiar: Primãria Municipiului Sibiu

Proiectant: SC Arhigraf SRL, SibiuAntreprenor Asociat: SC Wilhelm Geiger România SRL


În Uniunea Europeanã sunt în vigoare standarde care stabilesc regulile generale deproducere ºi utilizare a cimenturilor ºi betoanelor. Aderarea României la UE impunealinierea reglementãrilor naþionale la cele europene, inclusiv în acest domeniu.

Începând din 2002 fabricile noastre din Bicaz, Deva ºi Fieni s-au adaptat exi-genþelor europene de calitate. Cimenturile noastre, comercializate sub denumireaCarpatcement®, sunt fabricate cu respectarea deplinã a normelor europene în ceea cepriveºte calitatea produselor ºi protecþia mediului înconjurãtor.

Standardul european de betoane EN 206-1, pentru a putea fi aplicat pe teritoriulnaþional, are nevoie de o anexã de aplicare care sã þinã cont de particularitãþileRomâniei cel puþin în ceea ce priveºte agresiunea mediului înconjurãtor asuprabetonului. În aceastã anexã se regãsesc modul de alegere a cimenturilor pentru diferitemedii de expunere la acþiunea mediului, parametrii betonului, modul de tratare aacestuia etc.

Intrarea în vigoare a standardului european EN 206-1 în 2002, a anexei salenaþionale (SR 13510:2006) ºi a suitei de norme care le însoþesc, reprezintã cea maiimportantã modificare pe care o suferã reglementãrile naþionale referitoare la acestmaterial de construcþie.

Este aºteptat sã intre în vigoare NE 012-1 (Cod de Practicã pentru executarealucrãrilor din beton, beton armat ºi beton precomprimat, Partea I – Producerea Betonului),notificat la Comisia Europeanã încã din 2007.

Transferul experienþei internaþionale a HeidelbergCement în România precum ºiinformarea tuturor actorilor implicaþi (arhitecþi, proiectanþi, producãtori, antreprenori,consultanþi ºi executanþi) asupra practicii europene în materie sunt importante în ceeace priveºte asigurarea durabilitãþii construcþiilor din beton pe plan naþional. Experienþa noastrã, câºtigatã în þãrile unde standar-dele europene au fost deja implementate, aratã cã necesarul de informaþie tehnicã este uriaº iar colaborarea cu toþi cei implicaþieste extrem de importantã pentru aplicarea corectã a noilor reglementãri.

Campania naþionalã „Beton la standarde europene“, în derulare, reprezintã contribuþia Companiei noastre la implementarea„betonului european“ în România, un beton durabil ºi eficient sub aspectul costurilor înglobate, pentru dezvoltarea durabilã a þãrii.Obiectivul general al campaniei este asigurarea trecerii corecte ºi în timp cât mai scurt de la vechile reglementãri naþionale lacele europene.

Introducerea pe piaþã a tipurilor de cimenturi cuconþinut ridicat de adaosuri de fabricaþie este absolutnecesar sã fie însoþitã de o campanie de promovare aavantajelor tehnice specifice acestora precum ºi amodului de utilizare. Realizarea corectã a betoanelor cuaceste noi tipuri de cimenturi asigurã o durabilitatesuperioarã structurilor prin comparaþie cu soluþiile con-siderate tradiþionale iar betonul devine astfel un materialde construcþie cu eficienþã ridicatã sub aspectul costurilorºi energiei înglobate.

De succesul acestei campanii depinde utilizareacorectã, prin parteneriat tehnic cu toþi cei implicaþi, anoilor cimenturi Carpatcement® cu conþinut ridicat deadaosuri de fabricaþie, în conformitate cu practica euro-peanã în domeniu.

Campania este în plinã derulare. La toate eveni-mentele tehnice naþionale, alãturi de banner-ul cu imagi-nea campaniei „Beton la standarde europene“ se vorgãsi întotdeauna pliante ºi broºuri care vor conþineinformaþii tehnice despre cimenturile Carpatcement®

precum ºi modul în care acestea se utilizeazã, în con-formitate cu practica europeanã.

HeidelbergCement este lider mondial pe piaþa de agregate ºi un important jucãtor în domeniul cimentului ºibetonului. În România, Grupul este prezent prin companiile Carpatcement Holding, Carpat Beton ºi Carpat Agregate.Grupul pune la dispoziþia clienþilor sãi materiale de construcþii la un standard de calitate recunoscut la nivelinternaþional. Grupul acoperã întreaga gamã de cerinþe ale clienþilor, de la consultanþã în domeniul de aplicare, pânãla oferirea de soluþii eficiente de finalizare a proiectelor.

Campania naþionalã„beton la standarde europene“


Reabilitarea termicã a locuinþelorSTUDIU DE CAZ

conf. univ. dr. ing. Gabriela Ecaterina PROCA –Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi” Iaºi”

DESCRIEREA SITUAÞIEI EXISTENTEªI TRATAMENTELE APLICATE

Blocul de locuit cu structurãlamelarã are un regim de înãlþimeP+10 ºi este situat pe bulevardulDacia, paralel cu râul Bahlui. Dincele ºapte scãri ale imobilului a fostanalizatã ºi reabilitatã scara 4 (fig. 1).

În zona de vecinãtate a tronsonu-lui scãrii 4 cu tronsonul paralel cubulevardul (scãrile 5 – 9) se constatãexistenþa unui culoar de vânt artifi-cial, provocat de construcþiile înalte,paralele cu bulevardul ºi râul Bahlui.Din aceastã cauzã, în zona de colþ,curenþii de aer turbionari ascensio-nali au un efect de creºtere afenomenului de convecþie ºi acedãrilor accentuate de cãldurã înperioada rece a anului.

Proiectantul a prevãzut ca pereþiiexteriori ai tronsonului sã fie realizaþidin zidãrie de blocuri ceramice GVP

spre Est ºi zidãrie din blocuri deBCA spre Sud. Chiar ºi în condiþiileunui microclimat adecvat condiþiilorde iarnã respectiv, +22 0C ºi ϕi < 50%,ºi cu respectarea normelor sanitar –igienice, pereþii exteriori au fost afec-taþi de condens, fenomenul avândintensitate pronunþatã în zona decontact dintre stâlpul cadrului, înforma literei L ºi pereþii exteriori dinzidãrie.

Mãsurile de înlãturare a fenome-nului de condens au constat înaplicarea de tratamente chimicesuperficiale pe suprafaþa interioarãºi exterioarã a pereþilor. Alegereaproduºilor chimici folosiþi la trata-mentele superficiale a þinut cont decompatibilitatea fizico-chimicã cusuportul microporos de naturã sili-cioasã dat de stâlpul din betonarmat, respectiv placajul din zidãrieal peretelui ºi de faptul cã transferulde temperaturã ºi umiditate nu tre-buie împiedicat prin aplicarea unor

bariere de vapori. Pe suprafaþa exte-rioarã placatã cu cãrãmizi ceramicesmãlþuite a fost aplicatã o soluþie desilicat de etil 40 ºi cicluri siloxanice(40%), iar pe tencuiala interioarã, înzona stâlpului, s-a aplicat o peliculãde elastomer siliconic obþinut din vul-canizarea la rece a cauciucului sili-conic, urmatã de un strat peliculogende mortar de ciment M100-T aditivatcu elastomer siliconic, 1% din masacimentului (fig. 2).

În funcþie de situaþiile mai puþin plãcute din sezonul rece, specialiºtii în domeniu pun la dispoziþia celorinteresaþi soluþii practice, folosite la reabilitarea termicã a unui apartament situat într-un bloc de locuinþecu structurã din cadre lamelare din Iaºi, la un apartament situat în zona de colþ a scãrii 4 cu scara 5 (fig.1).

Zonele afectate de condens au fost tratate superficial la exterior, cu soluþie siliconicã clasicã, ulteriorefectuându-se ºi o protecþie termicã suplimentarã cu 10 cm de polistiren expandat, iar la interior s-au apli-cat mortare de ciment aditivate cu elastomer siliconic. Substanþele chimice precum ºi reþetele stabilitepentru impermeabilizarea suportului ºi pentru mortarele de ciment folosite sunt obiectul unor brevete deinvenþie anterioare ale autoarei. Rezultatele, cuantificate prin comportarea în timp a construcþiei, audemonstrat fiabilitatea soluþiilor de protecþie termicã propuse. Lucrãrile executate privesc starea con-strucþiei înainte ºi dupã aplicarea tratamentelor superficiale, precum ºi tehnologia folositã la reabilitareatermicã a apartamentului respectiv.

Fig. 1: Tronson analizat

Fig. 2: 1, 2 – stâlpi ai cadrului lamelar, zone încare se observã fenomenul de condens pe

suprafaþã; 3, 4 – zone tratate superficial la exterior,cu soluþie siliconicã; 5 – zonã interioarã afectatãde condens tratatã la interior cu mortar aditivat

cu elastomer siliconic.

continuare în pagina 22


Suprafeþele au fost pregãtite dupãcum urmeazã:

suprafeþele exterioare au fostperiate, soluþia de vâscozitate micãaplicându-se ulterior prin stropire, întrei straturi consecutive, la un inter-val de 15 minute;

de pe suprafeþele interioare s-aîndepãrtat tencuiala existentã ºi,dupã perierea suportului din beton,s-a aplicat prin pensulare o peliculãde elastomer siliconic;

la un interval de minim 15minute s-a aplicat mortarul aditivat,care se pãstreazã acoperit, în mediuumed (80% umiditate), minim 3 zile.

Dupã 10 ani de la efectuareareabilitãrii, s-a constat cã fenomenulde condens pe suprafaþa interioarã apereþilor exteriori nu s-a manifestat,pereþii uscându-se în timp, ca urmarea drenãrii apei.

În condiþiile de exploatare menþi-onate, chiar în prezenþa curenþilorde aer turbionari, apa din precipitaþiipãtrunde doar superficial, pe oadâncime de maxim 3 mm pegrosimea placajului, dupã care estedrenatã imediat spre exterior. Placa-jul nu prezintã aspectul de „umed“,aspectul estetic al acestuia semenþine favorabil, comparativ cusituaþia unui bloc vecin la care, înurma precipitaþiilor abundente, s-aputut constata desprinderea de pesuport. Deci, concomitent cu înlãtu-rarea fenomenului de condens depe suprafaþa interioarã ºi din struc-tura peretelui exterior, se obþine ºicreºterea durabilitãþii finisajelorexterioare.

Tencuielile interioare, cu caracterimpermeabil, se preteazã la apli-carea de finisaje umede sau uscate.

Structura polimerilor silico-organiciutilizaþi este de forma:

unde,R = CH3(OH3COO)2 [2]Legãtura siloxanicã (Si–O) are o

rezistenþã termicã ºi chimicã remar-cabilã ºi conduce la menþinerea pro-prietãþilor fizico-chimice ºi mecanice,într-un ecart de temperaturã de-50 0C … +300 0C.

Pãtrunderea soluþiilor polimerice înstructura suportului, în timpul trata-mentului chimic superficial, conducela consolidarea structurii reþeleicristaline a acestuia, prin suprapu-nerea reþelei spaþiale a polimerilor.Viteza de reticulare a polimerilor estereglatã de catalizatori, în prezenþacãrora sunt utilizate soluþiile siliconice.

Peliculele interioare/exterioare îºipãstreazã hidrofobia, deoarecepolimerii siliconici folosiþi în trata-mentele superficiale au proprietateade a forma o perie molecularã hidro-fobã care eliminã în timp, din struc-tura peretelui, apa (tehnologicã, dincondens), dând suportului posibili-tatea sã lucreze favorabil în condiþiidiferenþiate de umiditate higrosco-picã (fig. 3). Tratamentele folositepermit transferul de masã in struc-tura elementelor de construcþie, fãrãca acestea sã fie o barierã de vapori.

Hidrofobizarea suprafeþelor con-stã în aceea cã suportul poros seacoperã cu o peliculã ce mãreºteunghiul de margine faþã de apã.Întrucât apa formeazã la interfaþa cusiliconii ºi aerul unghiuri de marginede pânã la 1050, în urma tratamen-tului se anuleazã capacitatea deabsorbþie a capilarelor, realizându-seo anticapilaritate care împiedicãpãtrunderea apei în porii materi-alelor de construcþie, care au struc-tura microporoasã ºi microfisuratã.

În fig. 4 se prezintã prin compa-raþie comportarea unui suport tratatsuperficial, faþã de unul netratat.

Din punct de vedere chimic, acþi-unea siliconilor folosiþi cu grupereactive Si-H se poate interpreta, însensul unei reacþii hidroliticedatoratã grupelor libere OH alesuportului sau ale peliculei de apãaderentã la suprafaþã în prezenþaunor catalizatori (alcali, sãruri meta-lice ale acizilor organici, compuºiorgano-metalici) ºi în condensareaulterioarã a siloxanolilor formaþi.

Polimerii siloxanici cu grupereactive sunt capabili sã reticulezepe suprafaþa suportului cu formareaunor pelicule subþiri uniforme, flexi-bile ºi rezistente la abraziune.Aceste pelicule împiedicã pãtrun-derea apei din mediul ambiant, fãrãa opri evacuarea apei din interior(apã tehnologicã sau provenind dintransferul de masã prin structura ele-mentului de construcþie).

Aplicarea tratamentului chimicsuperficial se face pe suport uscat(aflat la umiditatea de echilibruhigroscopic). Aprecierea tratamen-tului chimic superficial se poate faceºi prin analiza adâncimii de pãtrun-dere a soluþiei în suport, aspectulsuprafeþelor dupã aplicarea trata-mentului superficial, consumul desoluþie înregistrat (considerat factorde eficienþã economicã în condiþiileîn care se doreºte un raport cali-tate/preþ performant).

Experimental, pentru aplicareade siliconi prin vopsire în trei straturisuccesive, s-au putut face con-statãrile centralizate în tabelul 1.

În contact direct cu apa se apre-ciazã o durabilitate a tratamentelorsuperficiale de tipul celor discutatede 5, pânã la 10 ani, din punct devedere practic fiind deja demonstratacest fapt.

Ameliorarea rezistenþei la îngheþ-dezgheþ a suportului reprezintã oconsecinþã favorabilã a tratamentuluide impermeabilizare – hidrofobizare.

Moderarea absorbþiei de apã deter-minã creºterea duratei de exploatarea suportului, prin menþinerea ºi amelio-rarea proprietãþilor sale tehnice.

[1]

Fig. 3: Perie molecularã hidrofobã: 1. suprafaþãsuport; 2. grupuri CH3; 3. grupuri SiO.

Fig. 4: Comportarea suportului la acþiunea apei: a. – suport netratat, b. – suport tratat siliconic

urmare din pagina 20

Tratamentul folosit în vedereacreºterii confortului termic în încãpereaaflatã în zona de colþ, orientatã spreS-SE, a constat în aplicarea ulterioarã,dupã 15 ani de la tratamentul de înde-pãrtare a fenomenelor de condensmenþionate, a unei protecþii realizatedin polistiren expandat, cu grosimea de10 cm.

Rezistenþele termice medii aufost de 0,744 m2K/W înainte dereabilitarea termicã, respectiv 2,273m2K/W dupã reabilitarea localã efec-tuatã. La data proiectãrii construcþiei(1978) au fost respectate prevede-rile normativelor de calcul termic ºila condens.

La lucrãrile de reabilitare efectu-ate, protecþia termoizolaþiei s-a fãcutfolosind mortar de ciment aditivat cuelastomeri siliconici. Acest tip demortar permite pãstrarea uscatã atermoizolaþiei, fãrã modificarea cali-tãþilor sale tehnice în timp, indiferentde condiþiile meteorologice.

Ca observaþie, menþionez cãtratamentele de impermeabilizarepentru suport, apl icarea uneitermoizolaþii suplimentare ºi finisajul

exterior de tip mortar de protecþie atermoizolaþiei s-au putut efectua cuuºurinþã, local, întrucât apartamentuldescris dispune de un balconperimetrial camerei amplasatã înzona de colþ. În condiþiile în careapartamentul este situat la etajul 8 ºieste încãlzit în regim continuu, iarapartamentele vecine (sus, jos,dreapta, stânga) sunt încãlzite dis-continuu ºi casa scãrii este neîncãl-zitã, s-a obþinut o economie de energiede 30%, cu scãderea corespun-zãtoare a costurilor aferente.

CONCLUZII ªI RECOMANDÃRIAvând în vedere rezultatele

experimentale ºi practice favorabile,soluþiile propuse pot fi recomandatepentru reabilitãri termice generale,de mare eficienþã din punct devedere al raportului calitate/preþ.

Substanþele chimice folosite lareabilitarea termicã au fost utilizatepentru prima datã în construcþii ºiconstituie subiectul a douã brevetede invenþie ale autoarei.

Dacã reabilitarea termicã la nivelde clãdire nu este posibilã, dar pro-prietarul unui apartament are condiþiide efectuare a unei reabilitãri locale,sub îndrumarea unui specialist îndomeniu, se pot obþine simultan:creºterea nivelului de confort termic,o reducere importantã a consumuluide energie ºi durabilitatea sporitã afinisajelor.

REFERINÞE1. Gabriela PROCA, Siliconi în

construcþii, Matrix Rom, Bucureºti,1999; Brevet de invenþie 119461B1/29.04.05; 119466 B1/29.04.05Impermeabilizãri cu siliconi, Mortarede ciment cu aditivi siliconici.

Tabelul 1


Izolarea termicã a clãdirilor cu polistiren Amvic

Deoarece pe piaþã au început

sã aparã temeri privind influenþa

negativã a polistirenului asupra

sãnãtãþii noastre, trebuie sã vã

spunem cã acest material nu este

toxic. Polistirenul este folosit de

aproape 50 de ani în izolarea ter-

micã a clãdirilor. El se numãrã

printre materialele de construcþii

pure, care îndeplineºte cele mai

înalte standarde de sãnãtate, fiind

compatibil chiar ºi cu alimentele.

Aºa cum bine ºtiþi, foarte multe ali-

mente cum ar fi peºtele proaspãt

sau produsele din carne proaspãtã,

le cumpãrãm din magazine amba-

late în caserole din polistiren.

Pentru a rãspunde la întrebarea

unor posibile emisii de gaze, la

Institutul de Igienã de la Universitatea

din Heidelberg s-au efectuat mãsu-

rãtori în încãperi cu izolaþie inte-

rioarã din polistiren. Rezultatul: dupã

6 luni nu s-au putut constata în aerul

de respirat nici un fel de substanþe

strãine, emise de izolaþie.

Materia primã, furnizatã de firma

BASF – Germania, pe care o

folosim la producerea plãcilor de

polistiren expandat ignifugat pentru

termoizolaþii este styroporul (de

culoare albã) sau neoporul (de

culoare gri închis). În comparaþie cu

styroporul sau cu alte materiale de

izolare folosite pânã acum, neoporul

are o putere de izolare considerabil

mai mare, conductibilitatea sa ter-

micã fiind mult mai scãzutã. Aceastã

calitate a neoporului se transpune

într-o diminuare a grosimii izolaþiei,

având aceeaºi putere izolatoare,

ceea ce constituie un avantaj de

construcþie (fig. 1).

Folosind produsele Amvic din polistiren expandat ignifugat ºi þinând cont de sfaturile date,veþi realiza o termoizolare eficientã a clãdirilor.

Fig. 1: Grosimi echivalente pentru diferite materiale de construcþii care realizeazã acelaºi transfer termic,având ca bazã cofrajul AMVIC din NEOPOR cu densitatea de 24 kg/m3, având grosimea însumatã a pereþilor termo-fonoabsorbanþi de 12,7 cm.


Principala noastrã preocupare de a oferi produse

de calitate, s-a materializat în dotarea fabricii cu teh-

nologii de producþie performante, creºterea capa-

citãþii de producþie ºi folosirea materiilor prime de

calitate.

Certificatul de conformitate (CE) emis de AEROQ,

atestã cã produsele din polistiren expandat ignifugat

(EPS90 – 16 kg/mc, EPS100 – 20 kg/mc, EPS120 –

24 kg/mc, EPS150 – 30 kg/mc) îndeplinesc cerinþele

prescrise în standardul SR EN 13163:2003.

Fig. 2: Cãrãmidã – 38 cm Fig. 3: Cãrãmidã – 38 cm + Polistiren – 5 cm

Fig. 4: Cãrãmidã – 38 cm + Polistiren – 10 cm Fig. 5: Cãrãmidã – 38 cm + Polistiren – 15 cm

Pentru a înþelege de ce 5 cm de polistiren nu sunt suficienþi pentru a izola eficient o clãdire, vã supunem atenþiei

datele din figurile 2 – 5.


Noutate CaparolCAPADUR NATURLICH INSPIRIERT – VOPSELE ACRILICE PENTRU LEMN

DEPÃªIREA LIMITELORÎN DOMENIUL FINISAJELOR

Oamenii sunt robii obiceiurilor,care îºi conservã ºi îºi menþinpunctele de vedere îndrãgite. Înceea ce priveºte finisarea ºi prote-jarea lemnului, aceasta înseamnã cãse revine mereu asupra nuanþelor demaro, deºi acestea nu sunt nici natu-rale ºi nici deosebit de moderne. Oaltã temã este legatã de cel mai greude obþinut aspect al lemnului, res-pectiv cel natural.

INTERMEZZO: PROCESUL NATURALDE DECOLORARE ÎN GRI

Responsabilã pentru procesul dedecolorare în gri este formarea deligninã pe suprafaþa lemnului subefectul razelor ultraviolete din luminasolarã. Ploaia spalã urmele de ligninãdin lemn ºi rãmâne structura dincelulozã care conferã lemnuluirezistenþã. Deci, dacã este asiguratãprotecþia lemnului, procesul dedezagregare sub acþiunea factorilorclimatici prezintã doar deficienþeindividual detectate din punct devedere optic. Însã aici se despartdeja dorinþele ºi cerinþele, deoarece,pe de o parte, trebuie pãstrat intactcaracterul iniþial ºi culoarea lemnuluiproaspãt, pe de altã parte estepreferatã nuanþa lemnului decolorat.

Indiferent de preferinþele indivi-duale, starea finalã a lemnului deco-lorat în gri este perceputã ca fiindfrumoasã ºi plãcutã. ªi tocmai peaceastã certitudine se bazeazã cer-cetarea intensã Caparol în domeniulfinisajelor pentru lemn.

COMPETENÞA CAPAROLÎN DOMENIUL FINISAJELOR

Existã numeroase posibilitãþi definisare a lemnului pe piaþã. Nuanþecolorate, aplicate pentru lazuraresau acoperire, au fost utilizate cusucces de mulþi ani. Pânã acumînsã, în situaþiile în care a fost nece-sar a se utiliza, conform arhitecturiimoderne, nuanþe cât mai naturaleposibil, nu au existat soluþii satis-fãcãtoare pe piaþã.

FAÞADE GRI CU STIL – ARHITECTURA MODERNÃ

A CONSTRUCÞIILOR DIN LEMNScopul arhitectului sau al

proiectantului:lemnul trebuie sã îºi pãstreze

intactã naturaleþea;model - cabanele de munte gri-

argintiu;aceastã nuanþã de gri trebuie

realizatã prin combinaþia cu arhitec-tura modernã.

Realitate ºi rezultateprocesul de decolorare în gri

dureazã mulþi ani;în funcþie de punctele cardinale

pot apãrea mari diferenþe;suprafeþele protejate, cum ar fi

pervazurile ferestrelor sau proemi-nenþele acoperiºurilor, nu se deco-loreazã în gri;

rezultã un aspect neunitar ºipãtat;

beneficiarii sunt nemulþumiþi,deoarece nu obþin aspectul gri-argin-tiu promis.

Gama de produse CapadurNaturlich Inspiriert de la Caparolrezolvã toate aceste situaþii, princele 4 produse:

1. GreyWood (scoate în evidenþãdecolorarea naturalã în gri a lemnului);

2. GreyExpress (Catalizator bicom-ponent pentru accelerarea în modnatural a decolorãrii în gri din spaþiilede interior);

3. SilverStyle (Lazura plinã deefect pentru finisajul deosebit alsuprafeþelor din lemn din spaþiile deinterior ºi exterior);

4. TwinProof (Lazura transpar-entã pentru lemn, cu factor de pro-tecþie ridicat contra razelor UV ºi aumezelii, recomandatã pentru supra-feþe de exterior).

Mai multe informaþii gãsiþi înshowroom-urile Caparol din þarãºi pe site-ul www.caparol.ro.


Arhitectura ecologicã

arh. Alina RADU

Motto:„Arhitectul trebuie sã utilizeze

energiile terestre ºi cosmice,studiind cu atenþie materia,creând spaþiul unei case astfelîncât ea sã fie nãscutã din pãmântºi legatã cu cerul.”

Roger Le Lan

Arhitectura este arta obiectuluiconstruit. Pe lângã aceastã funcþiebine definitã, nu trebuie uitat nicioclipã cã, arhitectura are toto-datã rolul de custode al mediu-lui înconjurãtor.

Fiinþa umanã nu–ºi poate deli-mita existenþa ºi acþiunile de mediulnatural ºi nu trebuie sã uite cãUniversul este un ansamblu de inter-acþiuni din care omul face parte ºi nupoate fi disociat. Din pãcate, omulmodern a fost din ce în ce mai puþinconºtient de relaþia sa profundã cumama naturã, iar aceastã inconºtienþãnu a rãmas fãrã urmãri.

Secolul XX, caracterizat de oexplozie a inovaþiilor tehnologice ºide profunde schimbãri în structurasocialã, a generat concentrãrimasive de populaþie în zoneleurbane. Totodatã, în aceastãperioadã, s-a structurat convin-gerea cã economia este cea careconduce societatea, transformatãtreptat în binecunoscuta „societatede consum“. Consecinþele neantici-pate cu suficientã maturitate aleacestei evoluþii au fost: consumulneraþional al rezervelor de com-bustibili fosili, eliberarea de noxeatât în atmosferã, cât ºi în apeleplanetei, producerea unei cantitãþienorme de deºeuri ºi produse non-biodegradabile pe care pãmântul nueste capabil în momentul de faþã sãle „digere“.

Un contemporan afirma plastic înprefaþa unei cãrþi: „Dacã Pãmântular fi o fiinþã umanã, internatã într-unspital, prognozele nu ar fi pozitive ºipacientul ar fi încadrat probabil pe olistã cronicã“. (John Elkington – CarteaCasei Naturale).

Într-adevãr, starea de sãnãtate aplanetei este precarã ºi întreagalume este îngrijoratã azi de criza cucare se confruntã mediul înconjurãtor.Ar fi imatur din partea noastrã sãconsiderãm cã starea de sãnãtate amediului nu va avea consecinþeasupra fiecãruia dintre noi.

Conºtientizarea posibilelor efectedramatice ale acestei situaþii a trezitînsã o serie de reacþii ce-ºi propungãsirea de soluþii în vederea depãºiriimomentului de crizã.

În domeniul arhitecturii se remarcãun interes crescând pentru reali-zarea de bioconstrucþii, în studiereaºi proiectarea construcþiilor biocli-matice, punându-se mult accent pemoderna „Sustainable Architecture“.

Peste tot în lume a început sã serecunoascã în sfârºit necesitateatrezirii unei conºtiinþe ecologice ºireîntoarcerea la culturile spiritualestrãvechi care, fãrã excepþie, culti-vau o atitudine de profund respectfaþã de Mama Naturã.

Arhitectul japonez Tadao Ando sereferã, la un moment dat, la acestsubiect, subliniind ºi el cât este denecesar sã reînvãþãm sã apreciembinecuvântãrile pe care Mama Naturãni le aduce ºi sã învãþãm sã utilizãmresursele atent ghidaþi de exemplulecosistemului planetar. În prezent,arhitecþi din lumea întreagã experi-menteazã designul unor clãdiri con-struite cu materiale ecologice ºiproiectate sã fie mult mai puþin polu-ante ºi cât mai independente dinpunct de vedere energetic, cãutândsoluþii de exploatare a unor surseneconvenþionale de energie.

Se dovedeºte totodatã concretcã umanitatea a ajuns la un nivel deevoluþie a tehnologiei care sã-i per-mitã dezvoltarea de noi concepþii înarta de a construi. Este necesarã azio viziune holisticã, conform cãreiafiecare element al vieþii conþinereflectat în el întregul ºi tinde cãtre ostare de armonie cu toate celelalteelemente, care sã permitã obiectuluiconstruit o integrare cât mai armo-nioasã în mediul ambiant.

SÃNÃTATEA HABITATULUI MODERNAlãturi de problema stãrii globale

de sãnãtate a Pãmântului, arhitec-tura ecologicã ºi bioconstrucþiileatrag atenþia cu seriozitate asuprastãrii de sãnãtate particulare a habi-tatului modern. În momentul de faþã,se subliniazã tot mai des cã habitatulmodern ridicã nenumãrate problemelegate de sãnãtatea publicã. Dinpunct de vedere practic, acesteprobleme vizeazã: amplasamentul,construcþia propriu-zisã ºi relaþia cumediul înconjurãtor. În acest contextse analizeazã sursele de poluarelegate de factori fizici, biologici,chimici electro-magnetici ºi radio-electrici.Totodatã, demersul modernde construire a unui habitat maisãnãtos aduce în atenþia publiculuiproblemele legate de emisiile, carac-teristicile undelor, de forma ºiimpactul lor asupra fiinþei umane,aplicaþii legate de impactul culorilor ºisunetelor, efecte legate de radiaþiileionizante ºi de radiaþiile comotelurice.

Din aceastã enumerare sumarãreiese clar complexitatea analizei pecare arhitectul trebuie sã o efec-tueze pentru a-ºi putea fundamentaconceptul de bioconstrucþie. Chiardacã sinteza se concentreazã înjurul unui anumit aspect, este nece-sar sã se admitã cã, din cauza multi-tudinii de factori care concurã, sepoate avansa numai dacã se abor-deazã un punct de vedere sintetic.

BIOCONSTRUCÞII,CONSTRUCÞII BIOCLIMATICE,

ECODESIGNArhitectura ecologicã se dez-

voltã ºi se ramificã în numeroasecurente, dar esenþa este aceeaºi, ºianume: relaþia armonioasã a omuluicu mediul înconjurãtor. Chiar dacãconceptul fundamental porneºte dela dorinþa de protejare ºi reabilitare amediului înconjurãtor, mijloacele deexpresie pot ajunge sã fie extrem dediferite. Existã curente în arhitecturaecologicã care susþin cã salvareaplanetei poate fi realizatã numai

printr-o modificare radicalã a valo-rilor sociale, culturale ºi spiritualecare sã conducã la o reîntoarcere lamodul de viaþã arhaic specific comu-nitãþilor simple, în care materialele ºimâna de lucru se obþineau local.

O altã direcþie considerã cãdezastrul ecologic poate fi evitatdoar dacã vom reuºi sã utilizãmtehnologia într-o manierã adecvatãcare sã ne permitã sã rezolvãmproblemele legate de poluare ºi uti-lizarea nejudicioasã a resurselor. Seconsiderã cã ºtiinþa ºi tehnologia îºivor continua cursul firesc de dez-voltare, furnizând sisteme ºi con-cepte care sã rezolve problemeleactuale. Bineînþeles, niciunul dintreaceste curente extreme de opinie nupoate fi precumpãnitor. Între acestedouã extreme întâlnim diverse ten-dinþe ºi sinteze. Ecodesignul deexemplu îmbinã soluþii ºi tehnologiitradiþionale, nepretenþioase, aºa-zisele low-tech cu tehnologii avansate,high-tech în vederea obþinerii unorconstrucþii caracterizate „de o atitu-dine prietenoasã“ faþã de mediulînconjurãtor. Literatura de specialitate

abundã în termeni precum: arhitec-turã verde, organicã, naturalã.Soluþiile propuse sunt diverse.

Uneori, termenii de organic saunatural se pot referi doar la clãdiriale cãror forme sau culori prezintãecouri ale celor întâlnite în lumeanaturalã, ceea ce înseamnã maimult o formã de integrare armo-nioasã într-un univers vizual ceevocã naturalul, decât protejareamediului natural. În aceastã direcþie,Hans Luckhardt scria: „Toþi cãutãmforme naturale: dificultatea constãîn faptul cã formele nu trebuie sãimite natura (…) ci trebuie sã-i fieasemãnãtoare în spirit. Arhitecturanu trebuie sã imite natura, ci trebuiesã fie ea însãºi natura (…). Clãdireatrebuie sã fie astfel proiectatã încâtsã creeze aceeaºi unitate internãpe care pãmântul, copacul ºi cerulo au“.

Arhitectura bioclimaticã estearhitectura care îºi propune în modconºtient combaterea degradãriimediului înconjurãtor.

Bioconstrucþiile pornesc de laideea de a construi într-o manierãsãnãtoasã, evidenþiindu-se faptul cã

habitatul modern este departe de aconferi locuitorilor un mediu salubrude viaþã, îndepãrtându-se tot maimult de funcþia sa de mediator eco-biologic în raportul omului cu natura.

În concluzie, putem sublinia cãarhitecþii, inginerii ºi urbaniºtii nu suntresponsabili de creºterea continuã anumãrului de construcþii ºi a supra-feþelor zonelor urbanizate, dar suntresponsabili de ineficienþa energeticãa multora dintre ele, cât ºi deimpactul global pe care acesteobiecte le au asupra mediului. Serecomandã ca atât arhitecþii, cât ºiinvestitorii, societatea contemporanãîn general, sã-ºi stabileascã un setde prioritãþi cu privire la abordareaobiectelor construite care sã cuprindãobiective legate de: eficienþa ener-geticã, alegerea unor materiale deconstrucþii cu impact nevãtãmãtorasupra mediului, evitarea utilizãriimaterialelor de construcþie careconþin constituenþi toxici, utilizarea demetode ecologice cu privire la con-sumul de apã, asigurarea longevitãþiiºi flexibilitãþii construcþiilor, alegereaamplasamentelor de construit în locuricare sã nu presupunã defriºãri saudistrugeri ale peisajului natural.


Un produs de temut pentru concurenþã!AMF – THERMATEX ALPHA

CA SÃ AUZI NUMAI CE VREI SÃ AUZIAMF – Thermatex Alpha este o placã acusticã din

fibrã mineralã, complet nou dezvoltatã, acoperitã cu o

pâslã acusticã.

Pe lângã cerinþele acustice ridicate, impuse de

clasa A de absorbþie acusticã, îndeplineºte ºi alte cerinþe

fizico-constructive, în ceea ce priveºte protecþia la foc ºi

igiena.

Materialul din care este compusã placa, care este

realizatã conform procedeului umed (Wet-felt), oferã atât

posibilitatea unei prelucrãri, cât ºi a unui montaj de

primã clasã.

Avantajele dumneavoastrã:o suprafaþã netedã ºi un desen elegant al plãcilor,

fiind acoperite cu o pâslã acusticã de culoare albã,

imaculatã, similar RAL 9010;

o reflexie a luminii de pânã la 85%;

execuþia canturilor SK (drept) ºi VT (semi-îngropat)

ºi întãrirea canturilor, la realizarea cu cantul – VT;

la cerere, acoperire cu un strat suplimentar anti-

septic – Hygena, pentru clinici, farmacii, laboratoare,

spitale, industria alimentarã, alimentaþie publicã, super-

marketuri etc;

stabilitate ridicatã a plãcii ºi menþinerea formei

acesteia, având o rezistenþã la umiditate de pânã la 95%

– umiditatea relativã a aerului;

materialele-liant sunt organice ºi naturale;

o comportare foarte bunã ºi atestatã în cazul mon-

tajului, conform Sistem C;

grosimea plãcilor este de 19 mm, iar greutatea

acestora, pentru grosimea respectivã de placã, este

foarte redusã – de aprox. 3,0 kg/m2;

se oferã pe formatele: 600 x 600/625 x 625 mm

(alte formate, la cerere).

Asigurarea unei acustici optime într-o clãdire sau orice încãpere a devenit una dintre cele maiimportante cerinþe constructive. Astfel, în funcþie de destinaþia clãdirii sau de utilizarea unorîncãperi, se impun cerinþe diferite asupra plafonului suspendat.

Pentru a asigura beneficiarilor acestor spaþii un confort deosebit ºi, totodatã, proiectantului posibili-tatea de a obþine ºi îndeplini diferite cerinþe individuale, noile plafoane – Acustice de la AMF, din gamaThermatex – “Acoustic Range”, realizate de cãtre producãtorul german – Knauf AMF, oferã valorideosebite, atât în ceea ce priveºte absorbþia acusticã, cât ºi izolarea fonicã.

O utilizare cu un scop precis a plãcilor de plafon, pentru absorbþia acusticã, reflexia zgomotului ºiizolarea fonicã, oferã – în primul rând – direcþionarea controlatã a zgomotului, în condiþiile unei imaginiunitare a plafonului suspendat.

AMF – THERMATEX ALPHAplacã de plafon din fibrã mineralã din clasa de absorbþie A, conform EN ISO 11654absorbþie acusticã αw 0,90 conform EN ISO 354

protecþie la foc F 90 conform DIN 4102

Gama Thermatex Acoustic:• Thermatex Alpha• Thermatex Acoustic• Thermatex dB Acoustic


Sistem de planºeeGrinda Mesterfödém se poate utiliza la construirea

caselor particulare, a instituþiilor sanitare, de învãþãmântºi a clãdirilor industriale. De asemenea, se poate utilizacu mare succes la construcþii noi, precum ºi la renovãri.Este adecvatã construirii planºeelor deasupra pivniþelor,a celor care delimiteazã etajele ºi a planºeeloracoperiºului. Cu ajutorul grinzilor Mesterfödém ºi aarmãrii dupã planurile tehnice, este foarte uºor de con-struit balconul sau loggia. Alte avantaje se pot obþine larealizarea deschiderii în planºeu, a cuplajului scãrilor, agolurilor pentru þevile care traverseazã grinda.

Grinda Mesterfödém serveºte în primul rând lasusþinerea sarcinii statice. Nu se considerã sarcinã sta-ticã utilajele, macaralele, sarcina de greutate avehiculelor, respectiv presiunea pe roatã a acestora,dacã aceasta depãºeºte valoarea de 7,5 kN. În cazulconstrucþiilor care sunt în contact cu gaze sau lichideagresive este nevoie de pãrerea în scris a producãtorului.

Grinzile au lungimea cuprinsã între 2 ºi 8 m, cu scarãde dimensiunea longitudinalã de 20 cm. În cazul nevoilorpersonalizate, se pot fabrica grinzi de o lungime maimicã de 2 m, respectiv mai mare de 8 m. Grinzile sedepoziteazã pe plan solid ºi vertical, pe suport de scân-durã. Se pot aºeza una peste cealaltã maximum 10 stra-turi. Trebuie aºezate deasupra, pe suportul de scândurã,ºi între rânduri pe nodul de sudurã.

Grinda din beton armat utilizatã la grinda Mesterfödémeste fabricatã din grãtar de grinzi din oþel-beton. Acestgrãtar este fabricat cu ajutorul unui robot de sudat, brâulinferior fiind fãcut din oþel crestat tras la rece, brâul supe-rior din oþel-beton crestat, cu secþiune circularã, iar mate-rialul diagonalelor care leagã brâul superior ºi inferior esteoþel-beton cu suprafaþã netedã, tras la rece. Oþel-betonulbrâului inferior traverseazã întreaga lungime a grinzii,acesta putând fi fabricat, de asemenea, cu armãturã auxi-liarã transversalã. Pentru acest scop se utilizeazã oþel-betonul crestat laminat. În cursul prefabricãrii, betonulînconjoarã doar oþel-betonul brâului tras al grãtarului, for-mându-se astfel talpa de beton a grinzii. Se pot utiliza cor-purile de umpluturã pentru grinzi de beton, cu goluri cusimbolul EB 60-19, precum ºi corpurile de umpluturã pen-tru grinzi de beton, cu goluri EB 60-25.

Grinda corespunzãtoare cu valorile de siguranþã

contra incendiilor trebuie sã se aleagã conform desti-

naþiei clãdirii ºi conform cerinþelor faþã de planºeu, pre-

cum ºi luând în considerare prevederile normativelor.

Pentru comenzi speciale se fabricã ºi grinzi cu valoare

TH = 90 minute. Valoarea limitã de protecþie contra

incendiilor se poate amplifica ºi cu straturile montate pe

partea inferioarã a planºeului. Materialele planºeului

aparþin clasei de materiale neinflamabile.

Privind izolaþia fonicã, planºeul cu structurile auxiliare

poate fi pus în conformitate cu cerinþele normativelor.

Valorile izolaþiei fonice se pot calcula pe baza datelor de

greutate ºi caracteristicilor date anterior.

Cerinþele normelor referitoare la izolaþia termicã a

clãdirilor se pot completa cu structuri auxiliare. Valoarea

rezistenþei la transmiterea cãldurii (D) a planºeelor se ia

în considerare la calcule cu valoarea de 0,16 m2K/W.

Planul planºeului poate fi efectuat doar de cãtre o

persoanã autorizatã, ºi aceasta trebuie sã dea declaraþii

privitoare la respectarea ordinelor. Planºeul se poate

construi doar dupã un plan aprobat de autoritãþi.


Materiale compozitepentru infrastructura lucrãrilor de artã

prof. Ludovic KOPENETZ, prof. Alexandru CÃTÃRIG – Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca,Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Catedra de Mecanica Construcþiilor

Pentru infrastructura lucrãrilor deartã sunt necesare investiþii de maridimensiuni [1]. În domeniul infra-structurii transporturilor auto, pebaza studiilor întocmite în anul 1990,Guvernul României a adoptat unprogram de realizare etapizatã aunei reþele de autostrãzi, careînsumeazã cca 3.700 km. În acestsens, deschiderea de noi traseeimpune din ce în ce mai desrealizarea unor infrastructuri decomunicaþii auto în condiþii foartedificile. Astfel, execuþia unor drumuriîn condiþii de terenuri mlãºtinoase,folosind soluþii tradiþionale, necesitãeforturi materiale ºi umane cu totuldeosebite. Condiþii similare apar ºipentru fundaþiile construcþiilor delocuinþe, birouri, ºcoli, spitale etc.Este firesc deci ca atenþia cercetãto-rilor sã fie îndreptatã în direcþiagãsirii de soluþii noi, eficiente, caresã conducã la înlãturarea inconve-nientelor semnalate mai sus [2], [3].

Faþã de multitudinea soluþiilortradiþionale existente pentru rezol-varea infrastructurilor, vã prezentãmutilizarea materialelor compozite pen-tru lucrãri de acest gen.

Materialul compozit are la bazãprocedeul „þeserii pãmântului“, adicãfolosirea simultanã a piloþilor, micro-piloþilor ºi a injectãrilor orizontale.

Dacã injectãrile ºi procedeulmicropiloþilor se utilizeazã indepen-dent încã din anii '90, varianta com-binatã, adicã injectãri orizontalemultistrat ºi micropiloþi, a fost folositãîn premierã în anul 1993, la consoli-darea infrastructurii monumentuluiistoric clasa „A“ „Casa Wolfhard“(sediul Universitãþii de Artã ºi Designdin Cluj-Napoca). Simultan a fostintrodus ºi termenul „teren þesut“, înlimba englezã „weaved soil“, accep-tat de literatura de specialitateanglo-saxonã [4], [5].

TERENURI DE FUNDARECARE NECESITÃ TRANSFORMARE

ÎN MATERIALE COMPOZITESchimbãrile din domeniul eco-

logic, pe plan naþional ºi global,impun proiectanþilor utilizarea unorterenuri de fundare având caracte-ristici din ce în ce mai slabe. Propriuacestor terenuri este faptul cã par-curg deformaþii mari ºi neuniforme,din încãrcãri exterioare statice ºidinamice.

Din categoria terenurilor slabede fundare fac parte: argilele moi,inclusiv cele cu umflãri ºi contracþiimari, nisipurile fine în stare afâ-natã, mâlurile, turbele, umpluturileeterogene ºi afânate, neorganizate,loessurile.

Tot în categoria terenurilor slabede fundare intrã ºi zonele în caresunt amplasate monumenteleistorice, având în vedere faptul cã, înperioada lor de construcþie, criteriilece au stat la baza alegerii amplasa-mentului erau altele decât cele con-siderate corect structural astãzi. Laalegerea amplasamentului pentruaceste clãdiri istorice, criteriul debazã era ca el sã fie greu accesibil(mlaºtini, zone muntoase etc.), adicãnu se fãceau consideraþii structurale,inginereºti. La aceste terenuri modu-lul de deformare are valori cuprinseîntre 2 ºi 10 MPa (20-100 daN/cm2).

Procedeele de îmbunãtãþire folositela ora actualã sunt: de suprafaþã ºide adâncime.

Procedee de îmbunãtãþire desuprafaþã sunt:

realizarea unor gropi ºtanþateprin batere sau vibropresare;

executarea unei perne de balastsau din pãmânt;

executarea unei perne depãmânt prin compactarea terenului.

Pentru consolidãri de adâncimese practicã:

umezirea în straturi a terenuluide fundare;

compactarea prin preumezireºi umezire asociatã cu lestare,explozii de adâncime sau desuprafaþã;

compactarea în adâncime cucoloane de balast vibrate;

tratarea chimicã sau termicã aterenului de fundare prin silicatare,suspensii de var, argilã, ciment,rãºini sintetice etc.

De multe ori, în loc de consolidãrisau îmbunãtãþiri ale terenului, sestrãpunge stratul slab de fundare cupiloþi sau coloane din beton armat.

Toate procedeele enumerate auo caracteristicã comunã: costulexagerat, asociat cu durata mare deexecuþie.

PRINCIPIUL COMPOZITULUI„TEREN ÞESUT” [6], [7]

Compozitul „teren þesut“ este unmaterial structural care realizeazãîmbunãtãþirea calitãþii terenurilorslabe de fundare. Pornind de aici,autorii au pus la punct un procedeual cãrui principiu structural constã înutilizarea simultanã a micropiloþilor(cu sau fãrã sac din þesãturã textilã)ºi a injectãrilor orizontale multistrat.Conceptul „þeserii terenului“ nu estenou, ci este întâlnit des în naturã.Rãdãcinile arborilor realizeazã oþesere a terenului de fundare întoate direcþiile, iar prin periºorii rãsfi-raþi în pãmânt preiau seva ºi o trans-mit tulpinii, adicã realizeazã oinjectare inversã, la diferite nivele.Se poate remarca faptul cã aceastãrezolvare din naturã este total supe-rioarã tipurilor de fundaþii utilizate înprezent. Calitatea extraordinarã aþeserii pãmântului în naturã seobservã atunci când, din cauza unor

Schimbãrile profunde din domeniul economic impun proiectanþilor utilizarea unor terenuri de fundareavând caracteristici din ce în ce mai slabe. Aceste terenuri au ca proprietate comunã parcurgerea, din încãrcãriexterioare, a unor deformaþii mari ºi neuniforme. Faþã de procedeele de îmbunãtãþire folosite la ora actualã,vã prezentãm procedeul þeserii pãmântului, obþinând compozitul alcãtuit din teren de fundare, micropiloþiºi injectãri orizontale. Abordãrile propuse apar ca o modalitate deosebit de avantajoasã ºi eficientã, încomparaþie cu soluþiile clasice cunoscute.




vânturi foarte puternice, sunt smulºicopaci împreunã cu rãdãcinile lor,dar cu antrenarea întregii mase depãmânt cuprins (þesut) între ele.

CONCEPÞIA STRUCTURALÃA COMPOZITULUI „TEREN ÞESUT”

Micropiloþii sau piloþii, adicã ele-mentele structurale liniare din betonarmat (cu sau fãrã sac din þesãturãtextilã), având un diametru mic faþãde distanþele dintre axe, împreunãcu injectãrile orizontale realizeazãun compozit. Compozitul are, încazul de faþã, ca matrice terenul defundare, iar ranforsarea este reali-zatã cu micropiloþi (piloþi) ºi injectãriorizontale, adicã lamele din mortarde ciment portland sau hidraulic,având rolul fibrelor verticale sauînclinate ºi orizontale (fig. 1).

Atunci când se folosesc micropi-loþi (cu lungimi între 6 ºi 32 m), numã-rul lor trebuie sã fie 2-4 buc./m2, iarstructurile de lamelã sã fie la aproxi-mativ 50+100 cm interax [8], [9].

ANALIZA STRUCTURALÃA COMPOZITULUI „TEREN ÞESUT”

Analiza structuralã a compozitu-lui se face pe douã cãi, ºi anume:

analiza structuralã practicã;analiza structuralã utilizând

metoda elementelor finite.Analiza structuralã practicã

Calculul se face pentru solicitãridin compresiune, smulgere ºi orizontale.

În cazul terenului neþesut, decifãrã conceptul de compozit, micropi-loþii (piloþii) solicitaþi la compresiunepot flamba, cu o deformatã aproapeegalã cu lungimea micropilotului(pilotului), producând în terenul dinjur reacþii orizontale. Prin realizareacompozitului „teren þesut“ lungimilede flambaj se reduc substanþial ºi sepoate aplica formula lui Timishenkopentru bare flexibile înglobate înmediu elastic.

În cazul solicitãrilor axiale desmulgere, la calculul practic alcapacitãþii portante, pe lângã celedouã condiþii de rezistenþã (condiþiade material ºi condiþia de teren),apare ºi condiþia de reazem elasticîn dreptul injectãrilor. Condiþia dereazem elastic va fi afectatã de uncoeficient de omogenitate, de uncoeficient al condiþiilor de lucru ºi deo valoare globalã a caracteristicilorfizico-mecanice ale terenului.

În cazul solicitãrilor orizontale,datoritã spaþialitãþii ce rezultã dinmodul de dispunere a micropiloþilor(piloþilor) ºi a injectãrilor, terenulþesut permite o foarte bunã com-portare la aceste acþiuni, comportareexplicabilã prin mobilizarea matriceicompozitului (a terenului) la prelu-area acestor solicitãri.

Analiza structuralãutilizând metoda elementelor finite

Analiza se bazeazã pe elementefinite izoparametrice cu fibre înglo-bate, utilizând programul de calculSUM [10], [11], [12].

În program, pentru rezolvareaproblemelor de echilibru, se folosesciteraþii de tip Newton-Raphson, caresunt independente de tipul elemen-tului finit ales.

Simularea fazelor de execuþie înanaliza structuralã este decisivã. Înacest sens, programul de calculSUM, prin tipurile de elemente finiteimplementate, permite simulareaintroducerii prin presare, forare sauvibrare a micropiloþilor (piloþilor),inclusiv fenomenele legate de formalamelelor din mortar de ciment(folosind elemente de tip membranãpentru sacii din þesãturã poliestericã)din injectãri orizontale.

CONCLUZIIPrin utilizarea materialelor com-

pozite la infrastructura lucrãrilor deartã, se obþin urmãtoarele avantaje:

componenta principalã a com-pozitului, adicã pãmântul, este prezentãpeste tot;

execuþia este rapidã ºi cupreþuri de cont reduse;

procedura este aplicabilã pen-tru infrastructuri diverse ºi condiþii decomportare deosebite;

manopera este simplã;soluþia este mai avantajoasã

decât cea a pãmântului armat, atâtîn ceea ce priveºte costul, cât ºi înceea ce priveºte siguranþa.

Ductilitatea ºi comportarea his-terezis stabile ale structurilor com-pozite de tip „pãmânt þesut“ menþinaceste structuri în centrul cercetã-rilor actuale.

BIBLIOGRAFIE[1] – Pop, V., Kopenetz, L.,

Roman, F., Fundaþii pe radiere flexi-bile, Lucrãrile celei de-a V-a Confe-rinþe Naþionale de Geotehnicã ºiFundaþii, pag. 170-180, Cluj-Napoca,1983.

[2] – Kopenetz, L., Fundaþii pre-fabricate, Contract nr. 687, ICCPDC,Bucureºti, 1984.

[3] – Lizzi, F., The StaticRestoration of Monuments, SAGEPPublisher, Genova, 1982.

[4] – Kopenetz, L., Consolidareaclãdirii monument istoric „CasaWolfhard“, Contract nr. 5, Universi-tatea Tehnicã, Cluj-Napoca, 1993.

[5] – Popa, A., Convorbiri per-sonale, Cluj-Napoca, 1990-2006.

[6] – Kopenetz, L., Cãtãrig, A.,Teoria structurilor uºoare cu cabluriºi membrane, Editura UT Pres, Cluj-Napoca, 2006.

[7] – Cãtãrig, A., Kopenetz, L.,Textile Structures. Present andFuture, Analele Universitãþii dinOradea, pag. 25-31, 1998.

[8] – Kiefer, A., Altlastensanierung,Springer Verlag, Berlin, 1994.

[9] – *** EUROCOD 4 for Com-posite and Concrete Structures, 1994.

[10] – Ghali, A., Neville, A.M.,Structural Analysis, E&FN Spon,London, New York, 1997.

[11] – Katzenbach, R., Aslan,U., Moorman, C., Design and SafetyConcept for Piled Raft Foundations,Proceedings 3rd Int. Geot. Sem. OnDeep Foundation on Bored andAnger Piles, pag. 439-448, Ghent,Balkema, Rotterdam, 1998.

[12] – Vanmarke, E.M., Proba-bilistic Modeling of Soil Profiles,Journal Geotechn. Eng. Div., ASCE103, GT11, pag. 1227-1246, 1977. Fig. 1: Secþiune teren þesut



Tehnologia de injectare cu rãºini sintetice Uretek®

URETEK SLAB LIFTING

Este o tehnologie folositã în cazul

injectãrilor în apropierea suprafeþei

terestre. Se poate folosi pe o scarã

largã, de la planºeele caselor de

locuit pânã la marile clãdiri industri-

ale: plãci de pardosealã industrialã,

fundaþii de maºini, drumuri cu

îmbrãcãminte de beton sau bitumi-

noasã, piste de aeroport ºi pentru

remedierea altor infrastructuri tasate

(eventual chiar ºi cu pereþii despãrþi-

tori existenþi pe planºeu).

Aceastã metodã constã în injec-

tarea rãºinii sintetice Uretek chiar

sub pardosealã sau cu aproximativ

10 cm mai jos pentru ca rãºina injec-

tatã sã umple golurile macroscopice

ºi sã se refacã contactul pentru

transmiterea sarcinilor între infra-

structurã ºi terenul de fundare. Ca

urmare a creºterii rezistenþei la com-

presiune a terenului de fundare se

poate observa, de asemenea ºi

îmbunãtãþirea parametrilor rezis-

tenþei la forfecare, fapt deloc neglija-

bil în cazul terenului de fundare

degradat.

În momentul când rãºina sin-

teticã a umplut golurile din terenul

de fundare, suprasarcinile încep

sã ridice pardoseala. Expansiunea

soluþiei de rãºini injectatã nu este

împiedicatã de încãrcãtura depozitatã

pe planºeu. Tehnologia se poate

folosi chiar cu menþinerea utilajelor

sau materialelor grele depozitate la

locul lor iniþial (pânã la sarcini de

30 t/m2). În acest caz sunt suficiente

gãuri forate cu un diametru de 8-15 mm,

dupã finalizare fiind necesarã numai

înlocuirea câtorva plãci de pardosealã.

Pentru consolidarea tasãrilor de clãdiri, drumuri, culei de pod ºi pentru stabilizarea terenurilor de fun-

dare unde cauzele degradãrilor sunt greºelile de execuþie sau pierderea capacitãþii portante a respec-

tivelor terenuri de fundare au fost concepute tehnologiile Uretek (Deep Injections, Slab Lifting, Power Pile).

Cu ajutorul tehnologiei de injectare Uretek se pot remedia tasãrile neuniforme ale construcþiilor fãrã sã

fie nevoie de intervenþii majore de consolidare structuralã ºi fãrã demolãri pentru acces la anumite pro-

cedee de consolidare. Stabilizarea sau chiar ridicarea (aducerea în poziþia iniþialã la nivel) construcþiilor

deteriorate se controleazã în permanenþã pe parcursul injectãrii ºi poate fi opritã în orice moment dacã e

necesar.

Pardoseala înainte de injectare

Pardoseala dupã injectare

Perete despãrþitor înainte de injectare

Perete despãrþitor dupã injectare

Avantajele tehnologiei

Uretek Slab Lifting

faþã de metodele clasice

Rapiditate evidentã de execuþie.

Nu este necesarã mutarea utilajelor

sau materialelor depozitate pe par-

dosealã ºi nici întreruperea activitãþii

de muncã sau economice.

Nu necesitã intervenþii fizice,

demolãri, spargeri etc. Astfel, cos-

turile anexe sunt minimale. Tehnolo-

gia este fãrã praf, moloz sau alte

impuritãþi.

Este posibilã chiar ºi o ridicare

de 50 cm, dar injectarea poate fi

opritã în orice moment pentru a evita

supraridicarea.

Este posibilã chiar ºi o sarcinã

de ridicare de 30 tone/m2. Din

acest motiv tehnologia poate fi uti-

lizatã ºi la depozite foarte înalte.

Poate fi utilizatã ºi la pardoseli

cu þevile de încãlzire sau de alt gen

înglobate în ele.

Aceastã soluþie profesionalã se

poate aplica de cãtre specialiºtii

firmei Uretek Ro de la inspecþia

gratuitã acordatã pânã la execuþia

lucrãrii respective.

Fiabilitatea tehnologiei Uretek a

fost probatã ºi doveditã în decursul a

35 de ani, interval de timp în care au

fost realizate peste 100.000 proiecte.

Lucrãri de referinþã majore au fost

efectuate de cãtre Uretek pentru MOL,

supermarket-urile Metro ºi Tesco,

sediile Audi, Pepsi-Cola, Fly Bala-

ton (aeroport).

Ca activitate, Uretek acoperã zona

României ºi a Moldovei, motiv pentru

care îºi menþine oferta pentru orice bene-

ficiar de investiþii unde se poate aplica

tehnologia injectãrii de rãºini sintetice.


Pardoseli de lemn – cel mai natural lucruSPAÞIUL NATURAL, ACCESIBIL PRIN THOMSIT

Durabil, tradiþional ºi totuºi inovator, parchetul a fost ºi arãmas cel mai bun material pentru realizarea pardoselilor.Lemnul este iniþiatorul stãrii de bine, ne stimuleazã simþurile ºirezoneazã sub paºii noºtri. Îl putem întâlni atât în spaþiile delocuit, cât ºi în cele publice, acolo unde se doreºte creareaunui spaþiu familiar, ca acasã. Realizarea unei pardoseli decalitate constã nu numai în calitatea acoperirii finale, dar ºi înfelul în care aceasta este montatã ºi pusã în operã. Pentruprodusele Thomsit acest lucru este o „specialitate“, oferindcelor care le folosesc cel mai natural ºi simplu lucru.

În proiectarea ºi, mai ales, în execuþia pardoselilor dinlemn, gama Thomsit rãspunde celor mai exigente cerinþede siguranþã ºi garanþie în tehnologia de realizare, oferindîntregul suport tehnic necesar. De la pregãtirea suprafeþeisuport ºi pânã la lipirea efectivã a lamelelor de parchet selucreazã doar cu produse 100% compatibile între ele ºicare nu conþin solvenþi. Gama Thomsit este numãrul 1 întehnologia de montare a pardoselilor în Germania ºi restulEuropei, fiind prezentã pe toate continentele cu o gamã cedepãºeºte 80 de produse dedicate pardoselilor.

Lemnul folosit ca pardosealã este un material de la care teaºtepþi sã dureze o viaþã, însã definitorii sunt modul ºi pro-dusele folosite la montaj. Sistemul Thomsit pentru parchetcuprinde produse pentru repararea suprafeþei suport, amorse,ºape autonivelante, adezivi, produse pentru finisarea parchetului.Lacurile Thomsit pentru parchet sunt realizate pe bazã de apãºi permit obþinerea unui aspect final mat, ultra-mat sau lucios.Adezivul poliuretanic pentru parchet Thomsit P625 oferã ofoarte bunã rezistenþã în timp ºi este compatibil cu diverse tipuride pardoseli din lemn ºi esenþe. Protecþia împotriva umiditãþiidin suprafaþa suport este realizatã prin tratarea acesteia cuamorsã epoxidicã bicomponentã Thomsit R755, cu rol de barierã

de vapori. Între stratul barierã ºi adeziv se aplicã ºapa autonive-lantã Thomsit DH maxi, care asigurã o planeitate perfectã asuprafeþei ºi împiedicã adunarea adezivului.

Gama Thomsit oferã nu numai un sistem complet ºicompatibil pentru montarea pardoselilor din lemn, dareste diferenþiatã în funcþie de grosimea ºi tipul de parchet.Produsele Thomsit aderã atât pe suprafeþe normale cât ºipe suprafeþe dificile, oferind soluþii alternative, protejândmediul ºi sãnãtatea utilizatorilor. În plus, ele asigurã ceamai bunã protecþie posibilã împotriva reclamaþiilor, reductimpul de lucru ºi fac ca montarea parchetului sã fie maieconomicã.

www.thomsit.ro


Hidroizolarea clãdirilor

BIOSAL ANTIIGRASIEEste un produs biodegradabil pe bazã de silicaþi ºi

rãºini acrilice. Se utilizeazã la combaterea igrasiei dinzidãria veche realizatã din cãrãmidã, blocuri de betonsau piatrã naturalã, ori zidãrie mixtã. Înaintea începeriilucrãrii de izolare, se mãsoarã umiditatea relativã înzona de acþiune, care trebuie sã fie la o valoare maximãde cca 75%. De asemenea trebuie luat în considerarefaptul cã pereþii realizaþi din BCA sau cãrãmidã cu golurinu pot fi izolaþi cu produsul Biosal Antiigrasie, din cauza

riscului de scurgere amaterialului injectat.

Dacã nu existã tencu-ialã peste zidãria care ur-meazã a fi izolatã, se aplicão tencuialã provizorie. Seexecutã gãuri de Ø16 mmîn perete cu burghiul ºi sevor plasa cartuºele de BiosalAntiigrasie de 0,5 litri în

aceste gãuri. Numãrul cartuºelor depinde de grosimeaperetelui izolat ºi este arãtat în tabelul 1.

Dupã absorbþia materialului în perete, absorbþie carese produce gravitaþional, fãrã unelte sau utilaje specificeºi poate dura mai multe zile, depinzând de compoziþia ºigradul de umiditate a zidãriei, se vor scoate cartuºele.Dupã alte cca 4 sãptãmâni gãurile pot fi etanºate cumortar de ciment. De menþionat cã acest procedeupoate fi efectuat atât din interior, cât ºi din exterior, înfuncþie de posibilitãþi.

Dupã etanºarea gãurilor, poate fi aplicatã tencuialade asanare, care va permite pereþilor sã se usuce ºi sãrespire, grãbind însãnãtoºirea acestora.

În tabelul 2 vã prezentãm rezultatele încercãrilorefectuate în laborator, referitoare la capacitatea deabsorbþie a apei de cãtre o cãrãmidã plinã, tratatã cuBiosal Antiigrasie, comparativ cu cãrãmida martor.

În ultimii ani cererea pentru hidroizolarea ulterioarã a clãdirilor, mai ales a clãdirilor vechi (biserici,monumente istorice, case etc.) a crescut substanþial. Provocarea cea mai mare este hidroizolarea acestorclãdiri fãrã a afecta structura ºi rezistenþa lor. Aceasta deoarece de cele mai multe ori trebuie efectuatã oimpermeabilizare orizontalã, pentru a întrerupe capilaritatea verticalã în perete, ceea ce implicã o oarecarepãtrundere în structura clãdirii, mãsura acestuia depinzând de metoda utilizatã.

Pentru rezolvarea eficientã a impermeabilizãrii fãrã afectarea rezistenþei structurale a clãdirii, folosireaprodusului Biosal Antiigrasie este soluþia cea mai adecvatã. Acest produs a fost dezvoltat timp de maimulþi ani de firma austriacã Ferengi recunoscutã în Europa.

Tabelul 1

Tabelul 2

Garanþia pentru pro-duse este de 10 ani de ladata punerii în operã aprodusului. Durata de viaþãa tratamentului este însãnelimitatã în condiþiilecertificatului de garanþieemis o datã cu terminarealucrãrilor. Cu acest mate-rial au fost executate, cusucces, asanãri în Austria,România, Finlanda, Spania etc., produsul având AgrementTehnic ºi avizul MLPAT.

În multe cazuri, din cauza igrasiei, pe suprafaþaperetelui apar pete de salpetru (sãruri distrugãtoare, carese dezvoltã din cauza umiditãþii existente în perete).

Pentru neutralizarea acestor sãruri, vã recomandãmmaterialul Biosal Antiprecipitant. Acesta este un pro-dus biodegradabil care neutralizeazã sãrurile distrugã-toare transportate odatã cu igrasia. Se aplicã pe suprafaþaperetelui, înaintea tencuielii. Dacã tencuiala existentãprezintã urme ale igrasiei, aceasta trebuie neapãratîndepãrtatã. Înainte de executarea noii tencuieli seva aplica cu rola sau cu bidineaua Biosal Antiprecipi-tant. Consumul depinde de absorbþia peretelui.

La interior, în cazul în care umiditatea ce absoarbezidãria a fost stopatã, se poate trata suprafaþa afectatãde mucegai cu produsul Biosal Antimucegai, un produs

biodegradabil, fãrã solvenþi, care va înlãtura mucegaiul

existent ºi va micºora posibilitatea reapariþiei acestuia.

Soluþiile prezentate mai sus sunt oferite împreunã cu

un suport tehnic gratuit la faþa locului de cãtre personalul

specializat al firmei noastre. Fiecare caz în parte este

analizat de biroul tehnic dupã mãsurãtorile de la faþa

locului, dupã care oferta tehnicã se va completa cu

soluþii complementare, dupã caz, în vederea obþinerii

rezultatelor scontate. Pentru mai multe informaþii vã

invitãm sã accesaþi site-ul producãtorului www.biosal.at

sau www.proaditiv.ro.


Sistemul Teranap JSO SOLUÞIE CONSTRUCTIVÃ MODERNÃ PENTRU REALIZAREA TERASELOR

CIRCULABILE ªI NECIRCULABILE ÎN SISTEM MONOSTRAT

Teranap JS este un sistem dehidroizolaþie monostrat destinatrealizãrii teraselor circulabile ºinecirculabile.

Sistemul are la bazã o mem-branã bituminoasã din bitummodificat cu SBS care îi conferãproprietãþi elastomerice.

Mai mult, membrana având ogrosime de 4,5 mm este armatãcu neþesut de poliester cu densi-tatea 250 g/m2, fãcând-o extremde rezistentã ºi conferindu-i orezistenþã la rupere ºi strãpun-gere extrem de ridicatã.

Sistemul se compune din:o barierã de vapori aºezatã

în aderenþã totalã pe placa de

beton dupã aplicarea în prealabila unui strat de amorsã bitumi-noasã pe bazã de xilen, în pro-porþie de 300 g/m2. Termoizolaþiadin pol ist i ren expandat de25 Kg/m3 sau din poliuretan sefixeazã pe bariera de vapori cuajutorul cleiului special IcopalPur Glue;

membrana Teranap JS seaºazã deasupra termoizolaþiei,dupã aºternerea în prealabil aunui strat de împâsliturã din fibrãde sticlã cu densitatea 100 g/m2,Verecran 100. Rosturile mem-branei Teranap JS sunt autoa-dezive la rece, pentru a evitaeventuala ardere a termoizolaþieiºi a împâsliturii de fibrã de sticlãaflate sub membranã.

De peste 50 de ani, Siplast este un lider mondial de necontestat în domeniul inovaþieisistemelor de hidroizolaþii destinate teraselor ºi fundaþiilor. Fie cã este vorba despre inventareaîn 1968 a bitumului modificat cu SBS care conferã membranelor bituminoase proprietãþi elas-tomerice, fãcându-le astfel sã reziste la amplitudini termice importante, sau despre punerea lapunct în 1997 a membranei monostrat cu lipire la rece prin benzi autoadezive, Siplast s-aremarcat atât prin capacitatea sa novatoare, cât ºi prin fiabilitatea ºi durabilitatea sistemelorconcepute. Membrã a grupului danez Icopal, lider mondial în domeniul hidroizolaþiilor, Siplastconcentreazã, în prezent, întreaga activitate de cercetare ºi dezvoltare a acestuia.

În România, Siplast este prezent încã din 1995, când a furnizat materiale pentru modernizareaHotelului Athénée Palace Hilton. De atunci ºi pânã în prezent, au urmat numeroase realizãri îndomeniul construcþiilor halelor metalice, hotelurilor ºi mallurilor. De remarcat este faptul cãprincipala aºteptare a clienþilor societãþii o reprezintã longevitatea ºi fiabilitatea sistemelorSiplast, acestea fiind garantate 10 ani de cãtre firma de asigurãri AXA ºi având o duratã de viaþãconfirmatã cuprinsã între 30 ºi 40 de ani.


Pentru asigurarea unei etan-ºeitãþi perfecte, deasupra ros-turilor membranei Teranap JS,se termosudeazã o bandã latãde 20 cm din bitum SBS, BandaCouvre Joint.

Deasupra membranei TeranapJS, se pot aºeza dale din lemnsau ciment pe suporþi mobili, încazul teraselor circulabile, saugeotextil ºi un strat de 30 cmde pietriº în cazul teraselornecirculabile.

Membrana poate fi folositã ºiîn sistem de terasã inversatã.

Sistemul Teranap JS poateînlocui cu succes un sistem bistrat,fiind un sistem mai economic ºimai rapid de instalat.

În vederea realizãrii uneiterase circulabile, se poaterecurge la montarea suporþilorreglabili Plot Zoom, suporþi spe-cial concepuþi pentru a repartizauniform sarcina pe o suprafaþãcât mai mare, evitându-se astfelriscul de poansonare (gãurire) amembranei ce asigurã hidroizolaþia.

Plot Zoom dispune de un sis-

tem de filet care permite

reglarea fiecãrui suport pe

înãlþime. Suporþii Plot Zoom

sunt disponibili în mai multe

dimensiuni, de la 40 la 220 mm.

Suporþii Plot Zoom pot fi mon-

taþi pe o terasã având panta

cuprinsã între 0 ºi 5%.

Dalele Dalle Boise sunt un

element de finisare confecþionat

din lemn de pin sau din teck,

tratate cu substanþe împotriva

putrezirii. Ele au latura de 50 cm

ºi sunt prevãzute cu un sistem de

fixare cu claveta, asigurându-le o

fixare stabilã pe suporþii Plot

Zoom.Integral i tatea s istemului

Teranap JS, inclusiv suporþiiPlot Zoom ºi dalele Dalle Boisesunt garantate 10 ani ºi au oduratã de viaþã cuprinsã între30 ºi 40 de ani.

ICOPAL ROMÂNIA

Str. Justiþiei nr. 45, Sector 4, BucureºtiTel.: 031 805 74 98Fax: 031 805 74 99E-mail: [email protected]

• Membrane bituminoase SBS, APP ºi bitum oxidat• Membrane PVC• Folii respirante sub acoperiº• ªindrile bituminoase• Pelicule hidroizolante lichide• Luminatoare ºi trape de fum• Terase circulabile• Terase vegetalizate• Þigle metalice cu acoperire de rocã naturalã• Termoizolaþii din perlit expandat


BETONGUAINA.SPrima membranã lichidã de impermeabilizare certificatã CE

Sistemul Betonguaina este unciclu impermeabilizant format dintr-unliant obþinut prin amestecarea uneipãrþi lichide cu una sub formã de pul-bere, ºi o armãturã special realizatãpentru acest ciclu.

Unirea celor trei componentedescrise, dã naºtere unei membraneimpermeabilizante. Caracteristicilerevoluþionare ale acestei membraneau fãcut din Betonguaina primamembranã lichidã cu transpirabili-tate mare a vaporilor, care se poatemândri cu certificarea CE a calitãþiieuropene.

Ce este ciclul de impermeabi-lizare cu Betonguaina?

Acesta este cel mai avansat ciclude impermeabilizare din lume,deoarece este realizat cu o mem-branã lichidã bicomponentã care,dupã formarea peliculei, produce unstrat caracterizat prin:

grad ridicat de impermeabili-tate la apã (400 Kpa, conform normeiUNI EN 1928);

permeabilitate foarte mare lavaporii de apã (μ≈6.000, conformnormei DIN 52615);

caracteristici de turnare extraor-dinare (poate fi aplicat la temperaturide la 0 0C la +40 0C, chiar ºi pe supor-turi umede).

Betonguaina.S este cea mai per-formantã versiune de Betonguaina,special proiectatã ºi realizatã pentrua obþine rezistenþe deosebite la for-marea crãpãturilor în suport, cauzatede condiþiile de temperaturã critice:un înveliº realizat cu Betonguaina.Sºi armat cu Nycon 200, rezistã ladeschideri ale crãpãturilor de 2,5 mm,la temperaturi de -20 0C.

Suprafeþe de aplicareBetonguaina este utilizat ca mate-

rial de impermeabilizare definitivã pentru:acoperiºuri plane;terase ºi balcoane;acoperiºuri plane circulabile ºi

dolii;bazine, piscine ºi rezervoare

pentru apã potabilã;jardiniere ºi grãdini suspendate;ziduri de fundaþie ce urmeazã a

fi îngropate.Betonguaina este sistemul de

impermeabilizare potrivit pentru oricesuport:

pe suport nou sau vechi;pe suport umed sau uscat;vara sau iarna.

Realizarea înveliºului impermeabilDupã rotunjirea unghiurilor

adâncite cu sigilantul Nordseal PUMM sau Norphen PU se pregãteºteo pastã amestecând componenteleA ºi B ale produsului Betonguaina,pânã la obþinerea unui amestecomogen ºi fãrã cocoloaºe.

Amestecul obþinut se aplicã pesuportul de tratat interpunând întrestraturi un þesut neþesut de întãriredin fibrã de sticlã (MAT 22) sau cu fircontinuu de 100 sau 200 gr. (Nycon).

Înveliºul impermeabil astfelobþinut, poate fi lãsat la vedere sau

Firma Nige Impex SRL din Cluj-Napoca, este o societate mixtã cu capital româno-italian, actul denaºtere al firmei datând din anul 1994. Firma Nige pune la dispoziþia clienþilor o gamã largã de produsepentru tratarea ºi protecþia diverselor tipuri de suprafeþe, produse afirmate pe piaþã datoritã calitãþii lordeosebite ºi procedeelor moderne de aplicare.

Filozofia noastrã este de a lucra în strânsã legãturã cu clienþii noºtri pentru a le putea oferi soluþii ºiservicii care sã satisfacã orice exigenþã. Vizitaþi-ne magazinele pentru a vã convinge cã doar alãturi de noidescoperiþi calitatea!

Firma Nige Impex SRL reprezentantul în România al firmei Nord Resine SpA Italia are plãcerea de a vãprezenta produsul Betonguaina.S

poate fi finisat cu un ciclu perfectadaptat sã garanteze o rezistenþãnedefinitã a terasei.

Alegerea trebuie fãcutã între:→ Montarea directã a plãcilorAcesta este ciclul de finisare a

teraselor, perfecþionat de NordResine (1993), studiat special pentrua putea elimina punctul slab din sis-temul de construire a teraselor: ºapade sub plãci. Plãcile ceramice semonteazã direct pe înveliºul imper-meabilizant Betonguaina, cu aju-torul adezivului Beton H.

Beton H este un adeziv bicom-

ponent elastomeric, special gândit ºi

formulat pentru a garanta montarea

de plãci ceramice sau din piatrã

naturalã pe o membranã imperme-

abilizantã, realizatã cu Betonguaina

sau Betonguaina.S. Pardoseala

astfel realizatã, se rostuieºte cu

Colorfill Flex 2-12, chitul de rosturi

de la Nord Resine ce garanteazã un

finisaj perfect, într-o gamã largã de

culori.

→ Bright Stone® înveliº pe bazã

de cuarþ, cu rezistenþã deosebitã

Acesta este un înveliº pentru par-

doseli exterioare, foarte rezistent la

trafic pietonal, antiderapant (con-

form normelor), potrivit ºi pentru

trafic carosabil uºor, foarte rezistent

la abraziune (rezistenþã egalã cu cea

a unei plãci de clinker), dar transpi-

rant ºi extrem de flexibil.

Bright Stone® este impermeabil

ºi antiderapant, respinge murdãria,

formând un strat care nu depãºeºte

1,6 mm grosime. Bright Stone® este

necesar atunci când se doreºte

obþinerea unui înveliº pentru terase

fãrã limitarea formei sau a

suprafeþei, impuse de finisajele cu

plãci ceramice, sau când pe terasã

nu existã înãlþimea necesarã mon-

tãrii de plãci. Bright Stone® este

aºadar produsul ideal pentru fini-

sarea tuturor suprafeþelor orizontale

din exterior, cum sunt terasele, bal-

coanele, acoperiºurile plane ºi

porticurile.


Punerea în siguranþãa unei construcþii speciale

dr. ing. Vasile BECHE, ing. Florin BECHE –Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþiilor

Iatã, în sintezã, principaleleelemente cuprinse în acest raport.

Construcþia analizatã, coºul defum, face parte din categoria con-strucþiilor speciale, înalte, având rolulde a evacua în atmosferã, la mareînãlþime, gazele ºi fumul care rezultãîn procesul tehnologic (conform nor-mativelor: P133/1-94 ºi P133-96).

În ce priveºte secþiunea ºiînãlþimea sa, coºul de fum existentcorespunde, în general, cerinþelorpentru aceastã categorie de con-strucþii din prescripþiile cuprinse înstandardele în vigoare, la dataproiectãrii ºi realizãrii ei (1974-1978), respectiv: STAS 3417-57 ºi3466-68. Astfel, suprastructura coºu-lui este constituitã dintr-un tub verti-cal cu secþiunea din beton armat(B200), un pãtrat cu laturile exte-rioare de 4,00 m x 4,00 m, constantãpe toatã înãlþimea lui ºi care este

compusã din douã canale interioarecu secþiunea de 1,72 m x 3,60 m ºiînãlþimea „H“ cuprinsã între cotele:-10 m ºi +40,00 m. Aceastã alcãtuirecorespunde prevederilor din STAS3466-68, pct. 1.4, pentru coºurile defum independente, clasificate astfel:

dupã formã = coºuri pãtratesau dreptunghiulare;

dupã temperatura gazelor =coºuri calde;

dupã materialele de execuþie =coºuri din beton armat monolit;

dupã agresivitatea gazelorevacuate = coº cu gaze evacuateagresive (conform datelor comuni-cate de beneficiar).

În interior coºul a fost cãptuºit, petoatã înãlþimea, cu zidãrie dincãrãmidã refractarã tip N2, de 12,5 cmgrosime, dispusã la o distanþã de 10 cmfaþã de faþa interioarã a betonuluituburilor ce compun structura derezistenþã. Spaþiul creat (de 10 cm)

între cãptuºealã ºi peretele de beton

se prevedea a fi umplut cu zgurã

granulatã de furnal ºi/sau cu

granulit. Pe verticalã, la interior,

coºul a fost împãrþit în cinci tron-

soane, de 8,00 m lungime, prin inter-

mediul unor centuri-console (din

Nu este o noutate faptul cã, pentru majoritatea construcþiilor existente, urmãrirea comportãrii în timp arãmas numai o reglementare înscrisã în prevederi legislative ºi prescripþii tehnice, despre care consi-derãm cã s-a discutat adesea, dar pentru care, în mod concret, eficient, se face încã (de cãtre factoriiresponsabili) atât de puþin.

ªi în cazul construcþiei speciale pe care o prezentãm, lipsa cãrþii tehnice care sã cuprindã detaliereamodului de manifestare a transformãrilor înregistrate în timp (în cadrul procesului de interacþiune cumediul natural ºi tehnologic), a constituit una dintre principalele probleme întâmpinate la stabilireamãsurilor de intervenþie necesare în vederea punerii în siguranþã a acesteia.

Surprinzãtor este faptul cã aceastã construcþie specialã – coº de fum la CT Spitalul judeþeande urgenþã Brãila – se încadreazã în clasa I de „importanþã vitalã” ºi cã zona amplasamentului,cu teren macroporic (p.s.u.), corespunde gradului VIII seismic. Aceste considerente ar fi trebuitsã determine, încã de la realizarea construcþiei, instituirea ºi respectarea unui program foarteriguros ºi atent, pentru urmãrirea comportãrii ei în timp. Construcþia specialã la care ne referimeste un coº de fum cu înãlþimea de 40 de metri, a cãrei stare tehnicã a determinat includerea înRaportul controlului tematic efectuat de Inspectoratul de Stat în Construcþii, la deþinãtorii deconstrucþii înalte (din þarã), din iulie 2005, cu propunerea de a fi expertizatã.


Hidro-termoizolaþii competitiveVEDAG TURBO ROOF

Indiferent dacã aveþi în vedere unproiect nou sau renovarea unor clãdiri delocuit sau administrative, hale industriale,depozite, Vedag Turbo Roof vã oferãavantaje semnificative faþã de un sistemde hidro-termoizolaþie uzual. Beneficiaþide o punere în operã rapidã ºi curatã,datoritã proprietãþilor autoadezive ale sis-temului (lipire la rece cu activare termicã).

Sistemul Vedag Turbo Roof are omare rezistenþã la îmbãtrânire ºi larupere ºi prezintã o rezistenþã excelentãla foc. Sistemul are un grad de versatili-tate deosebit de ridicat ºi beneficiazã degaranþii reale de pânã la 15 ani.

TERASA VERDEVedag produce ºi comercializeazã o

gamã largã de produse hidroizolatoarede înaltã calitate ºi fiabilitate, produsecare sunt parte componentã a sistemelorhidroizolatoare Vedag.

Ele includ un domeniu larg de mem-brane bituminoase de înaltã performanþã,membrane poliolefinice, amorse ºi mem-brane bituminoase.

Unul dintre cele mai performante sis-teme este „Sistemul grãdina verde (terasãînierbatã)“. Le Corbusier spunea în 1923:„Terasa verde este locul preferat al tuturorlocatarilor ºi, în afarã de aceasta, reprezintãpentru oraº recâºtigarea terenului construit“.

Astãzi, terasele verzi sunt mai actualeca niciodatã. Acest tip de acoperiº naturalse dezvoltã ca un sistem de acoperiº alviitorului. Sunt foarte multe avantaje alesistemului de terasã verde Vedag, unuldintre acestea fiind aspectul ecologic ºide tehnicã de construcþie. În acest mod,se poate returna mediului înconjurãtor unfragment din naturã.

Sistemele Vedag de terase verzi(înierbare) conferã siguranþã absolutã ºisunt garantate pentru o duratã de viaþãextrem de mare.


beton armat turnat monolit) pentrurezemarea zidãriei de protecþie anti-corozivã ºi de izolare termicã. Demenþionat cã o astfel de alcãtuireconstructivã, a sistemului de pro-tecþie anticorozivã ºi de izolaþie ter-micã se înscrie în prevederilenormativului actual – P 127/94 (pen-tru proiectarea ºi execuþia protecþieianticorozive ºi izolaþiei termice lacoºurile de fum din beton armat).

La partea superioarã coºul esteînchis cu o placã din beton armat de8 cm grosime, în care, pentru fiecarecanal (tub) existã câte un gol de1,10 m x 1,20 m pentru evacuarea înatmosferã a fumului ºi a gazelor.

La bazã, pe latura dinspre cen-trala termicã, coºul a fost prevãzutcu un gol de 1,35 m x 2,075 m, pentruracordarea canalului (termic) de fum.În interior – în peretele (de 16 cmgrosime) care separã cele douãcanale (tuburi) verticale – s-a prevãzut,de asemenea, un gol de 0,80 m x 0,80 mpentru comunicare (vizitare, curãþire,reglare tiraj). Aceste goluri, amplasateîn axele pereþilor respectivi, au fostabordate cu un sistem de cadreînchise.

Cu privire la alcãtuirea supra-structurii construcþiei se mai facurmãtoarele menþiuni: grosimea pere-þilor exteriori, pe toatã înãlþimeacoºului s-a prevãzut a fi de 20 cm,peretele median interior s-a proiectata fi de 16 cm, marca betonului B200(Bc 15) ºi armarea din OB37 (cubare în câmp Ø8-10 mm iar la col-þurile ºi intersecþiile pereþilor Ø12 mmºi grosimea stratului de acoperire denumai 2,5 cm).

Aceastã alcãtuire constructivã nucorespunde, în multe privinþe, pre-scripþiilor actuale.

În ceea ce priveºte alcãtuireainfrastructurii, pe baza documentaþieistudiate, se prezintã urmãtoarele:

fundarea construcþiei s-a fãcutindirect, în stratul de nisip loessoidgalben saturat, prin intermediul

piloþilor prefabricaþi, bãtuþi (36 buc.),de 35 cm x 35 cm ºi L = 10,00 m;

pe capul piloþilor reazemã (lacota -4,15 m) placa unui radier dinbeton armat B150 (Bc 10) având înplan 7,50 m x 7,50 m ºi o grosime de1,00 m, armatã cu OB 37;

din radier se dezvoltã, pânã lacota -0,10 m, pereþii fundaþiei, ocutie rigidã (umplutã cu pãmânt,loess compactat) având forma unuitrunchi de piramidã, cu baza marede 5,00 m x 5,00 m ºi baza micã de4,20 m x 4,20 m. Pereþii perimetrali aicutiei au grosimea la bazã de 75 cmiar la partea superioarã de 35 cm.Trunchiul de piramidã – cutia fun-daþiei – este închis sus cu o placãdin beton armat de 25 cm grosime ºieste divizat de un perete median, cugrosimea de 35 cm, din care se con-tinuã peretele care împarte coºul încele douã canale. Feþele laterale,exterioare, ale coºului au fost ten-cuite ºi placate decorativ cu cãrã-midã aparentã (în benzi orizontale),aºa cum rezultã din imaginile fotoalãturate.

Conform proiectului iniþial coºul

de fum a fost amplasat la cca 20 m

faþã de clãdirea spitalului, la 3,25 m

faþã de centrala termicã (în care sunt

înglobate ºi posturile trafo pentru

alimentarea cu energie electricã a

spitalului) ºi la 2,50 m faþã de crema-

toriul spitalului. În acest caz, baza

coºului ºi racordurile prin canalele

de fum, la centralã ºi crematoriu

se puteau vizualiza – verifica.

În prezent, coºul de fum analizateste înconjurat de o serie de con-strucþii improvizate (majoritateamagazii), care fac practic inaccesibilspaþiul de la baza lui. În acestecondiþii examinarea stãrii tehnice abazei coºului a fost, în mod practic,imposibilã. Trebuie subliniat, însã,cã aceastã situaþie împiedicã urmã-rirea comportãrii în timp a zonei(baza coºului) deosebit de impor-tantã (prin vulnerabilitatea sa) încazul producerii unui seism. Dinaceeaºi cauzã nu este posibilã exe-cutarea facilã a lucrãrilor de inter-venþie (întreþinere, reparare, consolidare)în aceastã zonã ºi pe toatã înãlþimeacoºului.

Atât cât s-a putut examina (coºulfiind permanent în funcþiune) ºiînregistra foto, de la nivelul terenului,s-a reuºit totuºi sã se observe(îndeosebi pe faþadele nord-vestunde tencuiala ºi placajul suntdesprinse) unele zone cu deficienþede execuþie cum ar fi: armãturãdescoperitã, segregãri, mici caverne,rosturi de turnare netratate. Astfel dedeficienþe ºi degradãri, care seaccentueazã în timp, afecteazã înmod considerabil capacitatea derezistenþã structuralã ºi determinãadoptarea în regim de maximãurgenþã a mãsurilor de punere însiguranþã – impuse, îndeosebi,de clasa ºi categoria de impor-tanþã vitalã la care se încadreazãconstrucþia. Au fost reþinute cadeosebite ºi alte aspecte cu privirela starea tehnicã actualã a coºului.De pildã, cazanul pentru abur, dincentrala termicã, a fost racordat lacoº, direct (nu prin intermediulcanalului de fum, din zidãrie), cu otubulaturã metalicã trecutã printr-ungol care probabil a fost practicatprintr-o spargere efectuatã înperetele coºului. În aceastã zonã (aracordului) se poate observa cãzona respectivã este serios com-promisã.




Coºul fiind permanent în funcþi-

une, nu s-au putut asigura de cãtre

beneficiar, condiþiile necesare în

vederea expertizãrii de detaliu a

construcþiei, aºa cum se prevede la

pct. 3.2.1. ºi 3.2.2. din normativul

P133/I-94 – lucrãri pregãtitoare /

investigarea preliminarã. În aceste

condiþii, mãsurile de intervenþie pre-

conizate, au fost fundamentate

numai pe investigaþiile posibil a se

efectua, în primã fazã (aºa cum se

prevede ºi la pct. 3.2.4 din norma-

tivul P133/1-94 ºi pe baza rezul-

tatelor obþinute prin aplicarea metodei

curente de evaluare analiticã (prin

calcul – E2a).

Modelarea pentru calcul a struc-

turii tubulare, care alcãtuieºte trunchiul

portant al coºului, s-a fãcut prin

asimilarea cu o consolã verticalã, cu

secþiune constantã, încastratã la

bazã. Pentru calculul dinamic s-a

propus ca structura, cu masa dis-

tribuitã pe verticalã, sã fie dis-

cretizatã prin împãrþirea în 10

tronsoane cu înãlþimea de 4,00 m.

Astfel, masele tronsoanelor s-au

considerat concentrate în secþiunile

de discretizare stabilite.

Analiza seismicã, în conformitate

cu normativul P 100-92, s-a efectuat

cu mijloace electronice de calcul.

Calculele efectuate au confirmat,

aºa cum era de aºteptat, cã baza

trunchiului portant este subdimen-

sionatã, chiar pentru ipoteza în care

nu se are în vedere slãbirea capa-

citãþii de rezistenþã, din cauza defi-

cienþelor ºi degradãrilor acumulate

în timp. Drept urmare, pe baza

investigaþiilor efectuate ºi a rezul-

tatelor obþinute, s-a considerat nece-

sarã încadrarea construcþiei existente

în clasa de risc seismic RsI (conform

P100-92/96).

Pe baza acestor date s-a propusconsolidarea trunchiului portant, aºacum se prezintã în desenul alãturatºi s-au precizat unele mãsuri nece-sare a fi avute în vedere la elabo-rarea fazelor urmãtoare de proiectare.

De menþionat cã la elaborareaproiectului de execuþie pentru con-solidarea coºului în varianta decãmãºuire propusã, s-a specificat caanaliza seismicã sã se facã cu carac-teristicile geometrice efectiv rezul-tate, în urma investigaþiilor de detaliua structurii (a tuturor degradãriloracumulate) ºi a parametrilor adoptaþipentru elementele cãmãºuirii. Totodatãs-a recomandat ca în cazul în care,din calcul, ar rezulta posibilitatea for-mãrii unei zone plastice, aceasta sãfie dirijatã peste zona de bazã(slãbitã de goluri) a trunchiului por-tant, pe cât posibil în limitele tron-soanelor 2 sau 3 (de la bazã).Pentru dirijarea zonei plasticepotenþiale, spre poziþiile arãtate, seva asigura, prin dimensionare ºiarmare, ca pe restul înãlþimii raportulîntre momentul capabil (Mcap.) ºimomentul calculat, din grupareaspecialã de a încãrcãrii (Mef.), sã fiemai mare decât cel determinat pe

înãlþimea zonei plastice potenþiale (aºa

cum se recomandã ºi în P133-96).

Pentru zona plasticã potenþialã

se va respecta, din considerente de

ductilitate, prevederea:

n = N/Ab.R9c [0,35], în care:

Ab = aria secþiunii de beton (con-

sideratã cu precizãrile de mai sus),

R9c = 0,8R – rezistenþa de calcul

a betonului la compresiune corec-

tatã cu coeficientul suplimentar al

condiþiilor de lucru (0,8).

Deoarece din documentaþia pusã

la dispoziþie de beneficiar ºi din

investigaþiile efectuate, nu s-au

obþinut informaþii referitoare la rezul-

tatul încãrcãrilor de probã pentru

piloþii de fundare (care probabil s-au

executat), nu s-a putut finaliza verifi-

carea prin calcul asupra infrastruc-

turii construcþiei.

Aºa dupã cum este cunoscut,

conform prevederilor Ordonanþei nr.

20/1994 (republicatã), beneficiarul

urmeazã sã aprobe mãsurile de

intervenþie propuse, în cuprinsul

expertizei la care ne referim ºi sã

stabileascã programul de realizare a

lor, în vederea punerii în siguranþã a

acestei importante construcþii spe-

ciale, aºa cum se prevede ºi în

Raportul cu concluziile controlului

tematic efectuat de Inspectoratul de

Stat în Construcþii din iulie 2005.

S-a atenþionat faptul cã (pânã la

aplicarea deciziei de intervenþie) se

impune a fi adoptate mãsuri imedi-

ate pentru supravegherea tehnicã a

construcþiei ºi pentru eliminarea ºi

preîntâmpinarea cauzelor care ar

determina agravarea degradãrilor

deja înregistrate. S-a recomandat,

de asemenea, ca lucrãrile de conso-

lidare ºi de reparaþii ale coºului sã fie

corelate cu lucrãrile de modernizare

ºi optimizare a instalaþiilor adiacente.



Compania olandezã Den Braven a inaugurat prima fabricã de spumã poliuretanicã din România

Evenimentul de la sfârºitul luniimartie a.c. a fost onorat de prezenþadomnului Kees den BRAVEN, pro-prietarul ºi preºedintele companiei, aExcelenþei Sale domnul Jaap L.WERNER, ambasadorul RegatuluiOlandei în România, a domnuluiWim den BRAVEN, vicepreºedinte,a domnului Geert JANSEN, directorexecutiv, precum ºi a unor parteneriºi clienþi din România ºi strãinãtateºi s-a încheiat cu un minunat concertsusþinut de tenorul Jorge CASTROºi soprana Emilia CASTRO (invitaþipersonali ai domnului Kees denBraven), acompaniaþi de orchestraOperei din Braºov, dirijatã demaestrul Traian ICHIM.

Printre surprizele evenimentuluis-a numãrat ºi licitaþia celor 12 tuburide spumã poliuretanicã din primul lot

produs în România, acþiune care aavut un scop caritabil ºi a strâns fon-duri în valoare de 8.600 euro pentruCasa de copii „Open Doors“ dinMogoºoaia. Participanþii la aceastãlicitaþie au fost: domnul Kees denBRAVEN, preºedinte Den BravenGroup, domnul Wim den BRAVEN,vicepreºedinte Den Braven Group,domnul Angelos TSITSAKOPOULOS,director general Den Braven Grecia,domnul Adrian STATE, directorgeneral Den Braven România, dom-nul Brust WOLFGANG, director pro-ducþie, Den Braven Aerosols GmbHGermania, doamna Viorica MUNTEAN,director general Aurom Austria, dom-nul Daniel VASILE, director generalT&T Service 2000, domnul MarianGRIGORE, director naþional devânzãri Den Braven România,

domnul Gerdwin LAMMERS, direc-tor executiv, Camera de ComerþOlanda-România, domnul CristianFILIP, director general – Filas, doamnaJosie MARAN ºi domnul Petre MARAN– Maran Consulting.

Aºadar, Den Braven îºi producesingur, pentru satisfacerea cerinþelorinterne dar ºi pentru export, la nouaadresã din apropierea Bucureºtiului,spuma poliuretanicã îmbuteliatã,destinatã ºantierelor de construcþiisau beneficiarilor interesaþi de acestprodus.

Cu alte cuvinte Den Braven –lider mondial în izolanþi profesionali– îºi are o nouã locaþie productivã,performantã ºi eficientã din punct devedere economic pentru toþi benefi-ciarii sãi. Bun venit deci lui DenBraven în economia româneascã!

Ciprian ENACHE

Încet dar sigur încep sã aparã pe harta producãtorilor de materiale de construcþii noi investiþii, a cãrorintrare în funcþiune marcheazã o etapã nouã privind dezvoltarea în primul rând a producþiei proprii, chiardacã se preiau licenþele unor firme strãine. Important de semnalat este cã produsele respective suntsolicitate ºi îndeplinesc cu brio exigenþele concurenþiale în domeniu.

Un semnal concludent în acest sens îl reprezintã debutul în þara noastrã a producþiei de spumã poliure-tanicã a prestigioasei firme Den Braven, unitate amplasatã lângã Bucureºti, pe Drumul Naþional spreTârgoviºte ºi Piteºti.


Sisteme de profile din aluminiu

Sistemele din aluminiu Aluprof,pentru uºi ºi ferestre, sunt disponi-bile în mai multe variante, în funcþiede domeniul de utilizare ºi de cerin-þele specifice legate de funcþionali-tate, esteticã, izolare termicã, clasade rezistenþã împotriva efracþiilor,etanºeitatea la fum sau rezistenþala foc. Printre acestea veþi puteagãsi sisteme fãrã izolare termicã,

care se utilizeazã la realizareacompartimentãrilor interioare –MB-45, Spectral 45, soluþii care sebazeazã pe sistemele cu izolare ter-micã – MB-60, MB-70, MB-59S,Spectral 60, sisteme pentru com-partimentãri speciale împotrivaincendiilor MB-78EI, precum ºi sis-teme pentru închiderea bal-coanelor MB-23P.

Acoperind o variatã gamã delucrãri, sistemele de profile din alu-miniu Aluprof oferã multiple posibi-litãþi de rezolvare a cerinþelorarhitecturale actuale. Unele dintreobiectivele nou realizate sau reabili-tate din Bucureºti, în ultimii ani, auelemente de protecþie împotrivafocului ºi a fumului, realizate cu sis-temul din aluminiu Aluprof MB-78EI,care se caracterizeazã atât prinetanºeitate la fum, cât ºi prin izolareîmpotriva incendiilor. Acesta îndepli-neºte cerinþele celor mai riguroasenorme europene din domeniul con-strucþiilor, specifice zonelor peri-clitate de incendiu – în porþiunileprevãzute pentru evacuarea per-soanelor ºi a bunurilor.

Utilizarea sistemului din aluminiuMB-78EI este recomandatã atâtpentru realizarea compartimentãrilorinterioare, cât ºi a celor exterioareîmpotriva incendiilor, pentru uºi cuuna sau douã foi. Rezistenþa laincendiu este specificatã de coefi-cientul EI, urmat de douã cifre: 15,30, 45, 60, cifre care reprezintãnumãrul de minute pânã la care este

ing. Carmen PASCU – Aluprof System România

Noile tendinþe în arhitectura modernã contemporanã sunt puse în practicã, în general, printr-o com-binare îndrãzneaþã a sticlei cu aluminiul. Fie cã este vorba de proiecte moderne, care conþin suprafeþevitrate de diferite dimensiuni, fie cã este vorba de reabilitarea unor obiective, recomandãrilespecialiºtilor din construcþii sunt ca, pe lângã design, coloristicã, durabilitate, siguranþã în exploatare,construcþiile sã fie prevãzute ºi cu elemente rezistente la foc ºi fum. Execuþia sau reabilitarea acestorconstrucþii presupun nu numai realizarea unui perete cortinã de tip clasic sau structural din aluminiu, oria uºilor ºi ferestrelor clasice, ci ºi prelucrarea sistemelor pentru uºi rezistente la foc ºi fum pânã la unanumit numãr de minute.

Twin Tower Pipera I


asiguratã rezistenþa. Coeficientul derezistenþã la incendiu EI15, EI30,EI45 sau EI60, este în conformitatecu normele internaþionale în vigoarePN-B-02851-1:1997 ºi PN-EN13501-2:2005.

Sistemul MB-78EI este în mareparte asemãnãtor cu sistemele stan-dard de ferestre ºi uºi ale firmeiAluprof MB-45, MB-60 ºi MB-70,având comune unele detal i i ,feronerii, metode de prelucrareº.a.m.d.

Construcþia sistemului MB-78EIeste bazatã pe profile din aluminiuizolate termic. Adâncimea de con-strucþie a secþiunilor este de 78 mm.Acest tip de profil este caracterizatde un coeficient scãzut de trans-mitere a cãldurii (U), datoritã uti-lizãrii, printre altele, a barierelortermice special profilate, avândlãþimea de 34 mm. Sistemul permiteinstalarea sticlei tipice, rezistente lafoc, de anumite clase, grosimea deumplere fiind între 8 ºi 49 mm. Cuacest sistem pot fi realizate, deasemenea, în mai multe variante, ºiconstrucþii rezistente la fum.

Cercetãrile efectuate în InstitutulTehnicilor de Construcþie dinVarºovia (ITB) au dovedit cã pro-dusele realizate cu acest sistem, secaracterizeazã, de asemenea, ºiprintr-o foarte bunã izolare acusticã,de pânã la 40 dB.

„Sistemul MB-78EI a trecuttestele de la Institutul de Tehnici deConstrucþie – ITB ºi posedãA p r o barea Tehnicã a ITB cu

nr. AT-15-6006/2003, dar ºi Cer-

t i f icatul nr. ITB-642/W/03“ spune

domnul Alexandru BURCEA,

directorul general al firmei Aluprof

System România.

Cu sistemul MB-78EI, un sistem

modern având elemente de protecþie

împotriva focului ºi a fumului,

firma Aluprof System România are

numeroase lucrãri terminate sau în

curs de execuþie în Bucureºti, dintre

care enumerãm: Twin Tower Pipera I

ºi Twin Tower Pipera II, Sediul Poliþiei

Capitalei, Sediul Poliþiei Circulaþiei,

International Leasing, Hotel Dominion,

Centrul Comercial Ghencea etc.

Libertatea alegerii, armonia,

extravaganþa ºi în acelaºi timp sim-

plitatea ºi eleganþa pot fi exprimate

ºi realizate prin intermediul soluþiilor

oferite de sistemele Aluprof.

Poliþia CapitaleiInternational Leasing


Soluþii constructive pentru structuri de rezistenþãCOMPLEXUL COMERCIAL HORNBACH

prof. dr. ing. Zoltan KISS, ing. Karoly BALINT

În general atunci când este vorbadespre realizarea unei asemeneainvestiþii, o problemã constantã pen-tru ingineri rãmâne alegerea materi-alului din care sã se proiectezestructura unei clãdiri. Înainte de1990, lucrurile erau rezolvate invari-abil printr-o singurã soluþie (beton,beton ºi iar beton...). Mai târziu, auavut reuºitã acele materiale care seputeau procura mai uºor ºi au avutun lobby mai puternic (oþel).

De fapt, oricare material solid esteapt pentru construcþii: pãmântul, pia-tra, ceramica, betonul, oþelul, lemnulºi sticla. A construi însã nu înseamnãdoar sã zideºti pereþi sau sã reali-zezi acoperiºuri, ci si sã creezi oatmosferã interioarã adecvatã

funcþiunii dorite. În realitate, estegreu sã decizi asupra unui materialdin care sã proiectezi o structurã. Pede o parte, învãþãmântul superior aseparat predarea cunoºtinþelorstructurale în funcþie de materialeleutilizate, iar pe de altã parte, rareorigãsim în literaturã studii comparativeprivind structuri realizate din diferitemateriale.

Invazia complexelor comercialecu diverse forme ºi regimuri deînãlþime, dar toate cu o perioadãfoarte scurtã de execuþie, a fãcut caproiectanþii sã se specializeze pestructuri dintr-un anume material.Din pãcate, sunt puþini cei care potproiecta la fel de uºor atât din betonarmat, cât ºi din oþel. La investiþia

Hornbach din Bucureºti, tânãrulcolectiv de la societatea Plan31 RoCluj-Napoca, din care fac parte ºiautorii acestui articol, a încercat sãcontrazicã aceastã tendinþã.

Suprafaþa construitã este de16.000 m2, proiectul de managementºi arhitecturã aparþine societãþii V&Kdin Sfântu Gheorghe, iar proiectul derezistenþã a fost realizat de soci-etatea Plan31 Ro din Cluj-Napoca.

Clãdirea are trei corpuri distincte(fig. 1), cu înãlþimi ºi structuri diferite,separate între ele:

corpul A – denumit „Drive In“,cu structurã metalicã;

corpul B – denumit „Baumarkt“,cu structurã prefabricatã din elementede beton armat ºi precomprimat;

corpul C – denumit „Garten-markt“, cu o structurã specialã dinmetal.

Între corpul A ºi B se aflã o curteinterioarã de 5.800 m2.

Structura de rezistenþã a corpului Aeste alcãtuitã din cadre parter, reali-zate din ferme ºi stâlpi de metal.Trama depozitului este de 16,4 m x11,45 m, respectiv 19,25 m x 11,45 m(foto 2). Grinzile cu zãbrele princi-pale cu tãlpi paralele sunt aºezatepe direcþia lungã, iar pe direcþiascurtã sunt grinzi frânte cu inimãplinã ºi tiranþi (fig. 2).

Întotdeauna au fost ºi sunt discuþii mari cu privire la soluþiile con-structive alese pentru realizarea structurii de rezistenþã a clãdirilor, darmai ales în ceea ce priveºte materialele folosite în acest scop. În practicãs-a dovedit cã metalul ºi betonul pot coexista unul lângã altul în situaþi-ile în care timpul de execuþie este scurt ºi arhitectura aleasã pentruinvestiþia respectivã impune respectarea strictã a unor cerinþe esenþiale.

Dupã realizarea lanþului de magazine Praktiker, Bricostore, Baumaxºi Ambient, un nou magazin de bricolaj, HORNBACH, ºi-a fãcutapariþia în capitala noastrã.

În acest caz beneficiarul lucrãrii a solicitat întocmirea unui proiectpentru realizarea unui complex comercial situat în partea sudicã aBucureºtiului, în apropierea magazinului Selgros Berceni.

Fig. 1

Foto 1



Structura de rezistenþã a corpului Bparter ºi, pe o zonã restrânsã, a eta-jului este alcãtuitã din cadre de betonarmat (foto 3):

fundaþii izolate executate monolit;stâlpi prefabricaþi;grinzi principale cu secþiunea I

(h=1,4 m) din beton precomprimatde 18,47 m ºi 12,22 m;

grinzi secundare cu secþiune T(h=1,00 m) din beton precomprimatde 18,62 m;

planºee intermediare din predaleprecomprimate (h=11 cm) cu nervurãla partea superioarã, suprabetonare(h=9 cm);

învelitoare din tablã cutatã.Condiþiile de exploatare au impus

o tramã principalã de 18,75 m x18,75 m ºi una secundarã de 18,75 mx 12,50 m.

Predala precomprimatã (fig. 3)cu nervuri la partea superioarã de6,07 m deschidere ºi 1,2 m lãþime afost prima datã folositã în România.Nervurile permit eliminarea susþine-rilor în timpul suprabetonãrii. Acesteelemente se executã pe standurilungi de 80-90 m, ºi se debiteazãelemente de lungime doritã prin tãiere.

Elementele prefabricate au fostexecutate de cãtre ASA EpitoipariKFT din Ungaria.

Principalele probleme pe care atrebuit sã le rezolve concepþia gene-ralã a proiectãrii au fost generate desituarea construcþiei într-o zonã cuseismicitate ridicatã. Acestea pot fisintetizate dupã cum urmeazã:

realizarea unei greutãþi cât maimici a elementelor acoperiºului, însituaþia în care deschiderea esteegalã cu traveea. Pentru a obþineaceasta s-au prevãzut grinzi secun-dare cu o formã cât mai suplã,aºezate la 6,25 m interax (fig. 4);

asigurarea unui rãspuns seis-mic controlat, în condiþiile în carebeneficiarul nu a acceptat nici unrost seismic, pentru suprafaþa de118,75 x 75 m, prin prevederea decontravântuiri metalice în planulacoperiºului (fig. 5).

Fig. 2 Fig. 3

Fig. 5

Fig. 4

Foto 2 Foto 3




În cazul structurilor de betonarmat prefabricat, o problemã spe-cialã este realizarea nodurilor; s-auutilizat noduri articulate atât la nivelulacoperiºului (fig. 6), cât ºi la nivelulplanºeului intermediar (fig. 7).

Copertina de la intrarea princi-palã este realizatã cu structurãmetalicã. O grindã continuã fixatã dedoi stâlpi circulari tip catarg ºisusþinute de tiranþi înclinaþi (foto 4).

Corpul C de clãdire, destinatplantelor ºi animalelor mici, este oconstrucþie metalicã cu o formãdeosebitã (foto 5). Dimensiunile înplan de 67,2 x 38,4 m secþiuneatransversalã prezentatã în figura 8,se observã cã pe lângã o deschiderecentralã sunt încã douã deschiderisimetrice de 6,3 m ºi o deschiderede cuplare cu corpul B de 7,7 m.

Atât grinzile transversale cât ºicele longitudinale sunt din profilelaminate tip IPE. Grinzile transver-sale sunt frânte, iar în deschidereacentralã sunt prinse cu tiranþi orizontali.

Acoperiºul este de tip ºarpantã înpatru ape (fig. 9), cu patru stâlpi tipcatarg, care se ridicã deasupraacoperiºului din care pornesc tiranþiifalºi (numai cu scop ornamental).Au rezultat noduri deosebit de com-plicate (fig. 10).

Închiderea este din policarbonattransparent ºi tablã cutatã (foto 6).

Pe faþadã au fost amplasate ele-mente ornamentale sub formã dearce cu tiranþi scurþi de suspensie(fig. 11).

Fig. 6 Fig. 7

Foto 4

Fig. 9 Fig. 10

Foto 6Foto 5

Fig. 8

Fig. 11



O ºansã pentru cei interesaþi!COMPLEXUL REZIDENÞIAL „LA RIVIERRE“

Complexul rez idenþ ia l „LaRivierre“ se construieºte într-ozonã neinundabilã din apropiereaalbiei majore a râului Argeº, la 2 kmde Pãdurea Codrii Vlãsiei, cea maimare pãdure din sud-estul României,ºi beneficiazã de un acces culungimea de 800 m pânã la nodulrutier, situat la km 30 al AutostrãziiBucureºti-Piteºti.

Amplasat pe teritoriul administra-tiv al oraºului Bolintin Vale, la o dis-tanþã de 700 m faþã de locuinþeleexistente, complexul rezidenþial va ficompus din 60 de vile P+M, protejatecu termosistem. Suprafaþa utilã aunei locuinþe este cuprinsã între 250-300 mp, iar cea a terenului aferentfiecãrei locuinþe de 850 mp, amprentala sol este de 170 mp, din carelocuibil – 110 mp. Locuinþele maibeneficiazã de garaj – 20 mp, terasã– 25 mp, suprafaþa etajului avândîntre 90-150 mp.

Pânã în prezent, dintre clãdirilecomponente ale Complexului „LaRivierre“ sunt realizate 21 de case în

diferite stadii de execuþie: structurã,faþadã, placãri ceramice la interior,zugrãveli. În urmãtoarele zile, vordemara lucrãrile pentru realizareaalimentãrii cu apã, gaze ºi cana-lizãrii pluviale ºi menajere. Ulteriorfinalizãrii distribuþiilor de alimentarecu apã, gaze, energie electricã,curenþi slabi, canalizare, vor începelucrãrile pentru realizarea sistemuluirutier, trama stradalã fiind compusãdin douã benzi de circulaþie aautovehiculelor. Lucrãrile de infra-structurã rutierã vor fi realizate dinbeton de ciment ºi strat de uzurã dinbeton asfaltic, cu lãþimea de câte 3,5 m.Pe fiecare parte a tramei stradale vafi câte un trotuar de 1,5 m.

În momentul de faþã au fost dejafinalizate lucrãrile la terenul de tenis,care este dotat cu instalaþie de noc-turnã, iar adiacent acestuia se aflã înexecuþie lucrãrile de realizare a par-cului de joacã pentru copii.

În apropierea cartierului au începutconstrucþiile pentru complexul comer-cial care va avea un regim de înãlþimeP+E ºi va include: restaurant cu bar,magazin mixt, salon de coafurã ºipunct farmaceutic.

Pentru siguranþa locuitorilor întregulperimetru al cartierului este împrej-muit, accesul fãcându-se controlat,pe la un post de pazã dotat cu barierã.Toate casele din acest ansamblulocativ sunt dotate cu videointerfon(douã unitãþi – pentru parter ºi etaj),

acþionate de la punctul de pazã situatla intrarea în cartier.

Datoritã volumului mare de forþãde muncã concentratã pe acestelucrãri, a dotãrii cu utilaje perfor-mante ºi a asigurãrii unui flux per-manent de materiale, vã garantãmrespectarea termenelor de finalizarea construcþiilor, fixate prin contracteferme (primul cvartal de 20 de vile,ale cãrui lucrãri au început în 2007,va fi finalizat în vara acestui an).

Corsarul Roºu doreºte sã vinã înîntâmpinarea dorinþelor dumnea-voastrã, realizând un proiect deamploare în care siguranþa, calitateaºi confortul ocupã locul de vârf înobiectivele noastre.

Contact:Str. Palanca, nr. 1 Bolintin Valejud. GiurgiuTelefon: 0246-270.557Fax: 0246-270.564Mobil: 0744-319.033Director de vânzãri: 0743-015.082Email: [email protected]

Continuãm sã vã atragem atenþia asupra posibilitãþilor dobândirii unor spaþii de locuit din apropiereaCapitalei, un refugiu reconfortant, funcþional ºi tentant pentru tot mai multe buzunare. În acest sens, adap-tându-se cerinþelor pieþii imobiliare, compania Corsarul Roºu Impex ’93 SRL a demarat un ambiþios proiectde construcþii de locuinþe individuale prin derularea lucrãrilor la Complexul rezidenþial „La Rivierre“.

Ana-Maria PREDA


Caracteristici mecaniceale betonului armat dispers cu fibre metalice

L. GHERMAN, N. FLOREA, P. MIHAI, C-tin COZMESCU –Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“, Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii Iaºi

Prin metodologia de stabilire acompoziþiei betonului, trebuie cunos-cute urmãtoarele elemente:

clasa betonului – C20/25;caracteristicile elementelor ce

urmeazã a fi executate (secþiuneredusã la care distanþa între armãturieste micã, implicã o granulozitate aagregatelor de 0-16 ºi o lucrabili-tate L4);

condiþiile de transport;condiþiile de punere în operã;condiþiile de întãrire – normale.

Pentru obþinerea unui beton cu ocontracþie cât mai micã, se impunefolosirea unui beton cu un raportA/C redus.

Dupã încercãri preliminare, s-aajuns la urmãtoarea compoziþie abetonului:

ciment de tip II BS 32,5 – 430 kg/m3;agregate de râu 1.542 kg/m3

(sort 1 = 510 kg/m3, sort 2 = 400 kg/m3,sort 3 = 632 kg/m3);

apã – 215 litri/m3;fibre metalice cu capete îndoite

– 40 kg/m3 (≈1,6%).

Fibrele metalice sunt folosite înprezent la diferite tipuri de lucrãri(pardoseli, elemente prefabricate,tuneluri etc.), prezentând urmãtoa-rele particularitãþi:

independente (fig. 1.a);în mãnunchi lipite cu un anco-

lant (fig. 1.b).Pentru prepararea betonului s-au

utilizat fibrele metalice, cu urmã-toarele caracteristici:

raport geometric mare (l/d = 50)pentru fibra metalicã cu lungimealf = 50 mm ºi (l/d = 44) pentru fibrametalicã cu lungimea lf = 35 mm;aceste fibre au lungimi mai mari decâtcea criticã;

capetele îndoite implicã unefort mai mare pentru a fi smulse(fig. 2. a ºi b);

oþelurile folosite la obþinereafibrelor sunt de calitate superioarã(Ra > 1.100 N/mm2).

Datoritã calitãþilor fibrelor meta-lice enumerate, betoanele obþinuteprin armare dispersã prezintã

proprietãþi superioare faþã debetoanele obiºnuite, astfel:

fibrele metalice limiteazã, de lacele mai mici încãrcãri, procesul demicrofisurare, iar în momentul încare fisurile îºi fac apariþia, fibrelecare traverseazã fisura preiau oparte din tensiuni, împiedicând astfelpropagarea acestora (fig. 3);

fibrele conferã betonului obiº-nuit ductilitate, proprietate necesarãatunci când se urmãreºte realizareaunor structuri cu o comportare bunãla acþiuni seismice;

ca urmare a unei distribuþiispaþiale, oarecum omogene a fibrelor,betonul armat dispers prezintã orezistenþã mare la încovoiere, com-presiune, ºoc ºi la uzurã.

Pentru stabilirea caracteristicilorfizico-mecanice ale betonului armatcu fibre metalice, s-au fãcut încercãripe tipuri de epruvete confecþionatecu reþeta menþionatã, pãstrate ºiîncercate în condiþiile prevãzute denormele româneºti actuale.

Epruvetele au avut urmãtoareleforme:

cuburi cu latura de 141 mm;cilindri cu înãlþimea de 320 mm ºi

aria secþiunii transversale de 200 cm2;prisme (100 x 100 x 550 mm).

Stabilirea compoziþiei betonului constã în alegerea materialelor componente ºi precizareaconsumurilor la un metru cub de beton preparat, astfel încât sã se asigure cu un consum optim de materialerezistenþe superioare, o lucrabilitate corespunzãtoare a amestecului proaspãt ºi, dacã sunt necesare,calitãþi suplimentare impuse de condiþiile de exploatare a construcþiilor.

Fig. 1: Tipuri de fibre metalice cu capete îndoite: a) independente; b), c) grupate prin lipire cu un ancolant

cba

Fig. 2: Profilarea la capete prin îndoirea fibrei metalice:a) în scopul de a mãri aderenþa mecanicã; b) detaliu de ancorare

a bFig. 3: Modul de preluare ºi redistribuire a

tensiunilor de cãtre fibrele ce traverseazã fisura


Una dintre ele – Conexvil RâmnicuVâlcea – care s-a afirmat în ultimuldeceniu, se recomandã a fi capabilãsã punã în operã lucrãri de anvergurãpe plan local sau în alte zone ale þãrii.

Acest lucru a fost posibil pentru cãvalorificându-ºi potenþialul tehnic,tehnologic ºi logistic poate asigura ogamã foarte mare de lucrãri cum ar fi:

construcþii industriale metalice ºidin beton armat;

reparaþii ºi reparaþii capitale laclãdiri;

clãdiri de locuit, ocrotirea sãnãtãþii,asistenþa socialã, social-administrative;

construcþii pentru comerþ, afaceriºi depozitare.

O altã gamã o reprezintã lucrãrilede alimentare cu apã ºi canalizare,pentru care se folosesc materialemoderne, respectiv þevi din polietilenãpentru alimentare cu apã ºi PVC pen-tru canalizare; lucrãri de instalaþii sani-tare ºi termice interioare, inclusivîncãlzire prin pardosealã pentru carese folosesc þevi din polipropilenã ºi þevidin cupru.

De asemenea, Conexvil RâmnicuVâlcea confecþioneazã ºi monteazãtâmplãrie din aluminiu, din PVC,panouri Alukobond ºi termoizolantepentru faþade.

Acestora li se mai adaugã exe-cutarea lucrãrilor de sudurã prin elec-trofuziune a þevilor din polipropilenã,

montarea pereþilor ºi tavanelor din pano-uri tip Rigips, executarea ºi montareabalustradelor de inox.

Aºadar orice investitor din zonaRâmnicu Vâlcea sau din alte pãrþi aleþãrii pot apela cu încredere la soci-etatea vâlceanã capabilã sã executela cheie unitãþi productive, comerciale,ansambluri de birouri, sedii financiarbancare, complexe rezidenþiale, lucrãride drumuri ºi autostrãzi, lucrãri de insta-laþii electrice, termice, apã, canalizare etc.

Potenþialul tehnic, tehnologic ºilogistic reprezintã siguranþa realizãriila timp ºi de calitate a investiþiei doritede orice beneficiar.

Competenþa în construcþiiPrimãvara a însemnat întotdeauna înnoire. Înnoire mai ales în tot ceea ce ne înconjoarã ca dar de la naturã,

mergând pânã la creaþiile umane în domeniul material.Cei care au în acest sens cuvântul prioritar sunt grupaþi într-o categorie bine definitã: arhitecþi, proiectanþi,

constructori ºi furnizori de materiale ºi instalaþii pentru construcþii.Orice proiect care priveºte o investiþie prinde viaþã, însã, în urma activitãþii constructorilor. De modul cum ei reali-

zeazã o construcþie (de orice gen ºi destinaþie) depind funcþionalitatea, durabilitatea ºi eficienþa actului investiþional.De apreciat cã dupã 1990 au apãrut destule societãþi de profil capabile sã rãspundã cu brio unor asemenea

exigenþe.


MODALITÃÞI DE DETERMINAREA CALITÃÞII BETONULUI

Dupã scopul urmãrit la efectua-rea încercãrilor, acestea se clasificãastfel:

încercãri preliminare, folositepentru stabilirea compoziþiei optimea betonului;

încercãri de verificare a calitãþiibetonului în cursul execuþiei uneiconstrucþii;

încercãri de verificare a calitãþiibetonului din elementele de construcþii.

Epruvetele necesare efectuãriiîncercãrilor preliminare ºi încer-cãrilor de verificare în cursul exe-cuþiei unei construcþii sunt de formãcubicã, cilindricã sau prismaticã.Acestea sunt confecþionate dinbeton proaspãt, preparat în labora-toare, în cazul încercãrilor preli-minare, respectiv din probe de betonluate de la locul de punere în operãsau de la staþiile centrale de beton,în cazul încercãrilor de control. Înfuncþie de scopul urmãrit, încercãrilepreliminare se pot efectua la 1, 3, 7,14 sau la 28 de zile, iar încercãrilede verificare a clasei betonului seefectueazã la 28 de zile, în cazulbetoanelor destinate construcþiilorobiºnuite, respectiv 90 zile în cazulbetoanelor hidrotehnice masive.Epruvetele de aceeaºi formã, con-fecþionate din aceeaºi ºarjã de beton,încercate la aceeaºi vârstã consti-tuie o serie. Seria va fi alcãtuitã dincel puþin 6 epruvete în cazul încer-cãrilor preliminare efectuate la 28 dezile ºi de cel puþin 3 epruvete în cele-lalte cazuri. Confecþionarea epru-vetelor se face în tipare metalicedemontabile, prevãzute cu rameprelungitoare ºi îndeplinind condiþiilestandardizate. Dupã întrebuinþare,tiparele se curãþã cu perii de sârmã,dupã care feþele interioare se ung cu

un strat subþire de ulei mineral.Înainte de introducerea în tipare,betonul se reamestecã ºi epruvetelese confecþioneazã dupã cel mult ojumãtate de orã de la luarea pro-belor ºi la cel mult o orã de laprepararea betonului. Confecþionareaprobelor se face prin îndesaremanualã sau prin vibrare, în funcþiede procedeul de compactare utilizatla punerea în operã a betonului.

Pânã la decofrare, epruvetele potfi pãstrate:

într-o încãpere având tempe-ratura T= (20±4) 0C, umiditateaW = (65 ± 5)% ºi sunt decofrate la untimp t = (20 ± 4) h de la confecþio-nare, pãstrate într-un anumit regimde umiditate o anumitã perioadã detimp, în raport cu latura epruvetei ºidestinaþia betonului;

lângã elementul de construcþie,în condiþii de umiditate ºi tempe-raturã identice, atât înainte cât ºidupã decofrare.

Notarea epruvetelor se va facepe faþa de turnare sau pe cea opusãacesteia, imediat dupã decofrare, ºiva trebui sã cuprindã: indicativulprescurtat al unitãþii, numãrul deidentificare ºi data confecþionãrii.Epruvetele ce urmeazã a fi trimiselaboratoarelor de încercãri seambaleazã corespunzãtor regimuluide umiditate în care s-au pãstrat.Expedierea epruvetelor se facecu cel mult 3 zile înainte de dataîncercãrii. Cuburile, cilindrii sau pris-mele astfel confecþionate vor fifolosite pentru determinarea rezis-tenþelor mecanice prin încercãridistructive.DETERMINAREA CARACTERISTICILOR

MECANICE ALE BETONULUIRezistenþele betonului sunt

determinate prin încercarea unorprobe cu forme diferite ºi dimensiuni

(cilindri, cuburi, prisme ºi fragmentede prismã) pânã la rupere. În prac-ticã, sunt folosite frecvent douã tipuride determinãri pentru:

controlul calitãþii betonului, pro-bele sunt confecþionate din betoncare se toarnã în ºarje la o anumitãlucrare ºi pãstrate în condiþiile pre-scrise de normativele în vigoare;

determinarea rezistenþelor reale,probele sunt extrase cu freze spe-ciale – carotiere, din elementul struc-tural investigat al unei structuri derezistenþã existente.

Pentru ca rezultatele obþinute sãpoatã fi comparate cu valorile dateîn normative, este necesarã res-pectarea unor criterii standard pen-tru determinarea acestora. Suntreglementate modurile de deter-minare a rezistenþelor mecanice,care reprezintã mãrimi convenþio-nale stabilite prin încercãri de scurtãduratã. Determinãrile cel maifrecvent utilizate sunt prezentate întabelul 1.

Rezistenþa la compresiunea betonului

Constituie o caracteristicã repre-zentativã a calitãþii acestuia, deoa-rece permite obþinerea unor indicaþiisuficient de precise asupra moduluide comportare a materialului ladiferite solicitãri, asupra proprietã-þilor de deformare ºi a durabilitãþiibetonului.

Rezistenþa la compresiune s-adeterminat pe cilindri, cuburi ºi frag-mente de prismã.

Se analizeazã modul de rupere abetonului simplu ºi a betonului armatdispers cu fibre metalice sub acþi-unea solicitãrilor de compresiune pediferite tipuri de epruvete, deter-minându-se, pe cale experimentalã,valorile rezistenþelor la compresiune.

În urma încercãrilor efectuate, seface aprecierea calitãþii betonului ºipe baza valorilor rezistenþelorobþinute, încadrarea betonului încer-cat în clasa corespunzãtoare.

Clasa betonului este definitã pebaza rezistenþei caracteristice fck cil(fck cub), care este rezistenþa la com-presiune în N/mm2 determinatã pecilindri cu aria secþiunii de 200 cm2

(sau pe cuburi) la 28 de zile, sub acãrei valoare se pot situa cel mult 5%din rezultate.

În tabelul 2 sunt prezentateclasele de beton conform definiþieianterioare ºi corespondenþa orienta-tivã cu vechile notaþii.

Tabelul 2: Clasele de beton

Tabelul 1: Încercãri uzuale folosite pentru determinarea rezistenþei betonului




Clasele de beton care nu seregãsesc în normele europene ºicare rãmân valabile pânã la intrareaîn vigoare a Romcodurilor de proiectare(corelate cu Eurocodul 2) sunt pre-zentate în tabelul 3.

Încercarea epruvetelor se faceperpendicular pe direcþia de turnarea acestora.

Rezistenþa la compresiune secalculeazã cu relaþia:

La determinarea rezistenþei lacompresiune, se aplicã cazul în careconformitatea este verificatã conside-rând rezultatele a 6 sau mai multeprobe notate: x1, x2, … x6 … xn.

Rezistenþele la compresiune tre-buie sã îndeplineascã urmãtoarelecondiþii:

unde:

este valoarea medie a

rezistenþelor obþinute;xmin – este valoarea minimã a

rezistenþelor obþinute;Sn – este abaterea standard;

fck – este rezistenþa caracteristicãla compresiune a betonului la 28 zile,în funcþie de clasa betonului, deter-minatã pe cilindri sau cuburi;

λ ºi k – sunt constante ce depindde numãrul de probe ºi gradul deasigurare cerut (tabelul 4);

n – este numãrul de probe decontrol.

Rezistenþa cilindricã – RcilDeterminarea rezistenþei la com-

presiune a betonului pe epruvetecilindrice este practicatã ca metodãoficialã în stabilirea clasei betonului.Aceastã rezistenþã folositã pentrudeterminarea clasei betonului s-adeterminat pe cilindri cu diametrul de160 mm, înãlþimea de 320 mm ºi ariasecþiunii transversale de 200 cm2.

Încercarea se efectueazã fãrãdiminuarea frecãrii de platane, ceeace determinã traseul fisurilor decedare, înclinate spre capete ºi verti-cale în zona de mijloc (fig. 4.a).Dacã nu se realizeazã centrareaperfectã, ruperea se poate produceprin lunecare dupã un plan înclinatfaþã de axa de simetrie a epruvetei la(600 – 700), (fig. 4.b).

Valoarea rezistenþei la compresi-une se determinã cu relaþia:

unde:Pmax – este forþa de rupere, cititã

pe cadranul presei, cu precizia de1% în cazul încercãrilor efectuate înlaboratoare de specialitate ºi de 3%în laboratoare de ºantier;

Ab – este aria nominalã a secþiuniide beton,

Rezistenþa caracteristicã la com-presiune pe cilindri se determinã curelaþia:

Încercarea epruvetelor se face lapresa de 300 tf, înainte de aplicareaforþei se mãsoarã dimensiunile

epruvetei (douã diametre perpendi-culare la faþa superioarã ºi douã lafaþa inferioarã, patru lungimi pe patrugeneratoare diametral opuse).

Viteza de creºtere a efortului sepãstreazã constantã (~5 daN/cm2/s).

Se va urmãri modul de cedare aepruvetelor în funcþie de modul deacþionare (centric sau excentric) ºise vor face observaþii în legãturã cuacesta.

Au fost încercaþi la compresiunecilindri cu aria secþiunii transversalede 200 cm2, obþinându-se rezistenþemedii pe cilindri, cu care se potcalcula rezistenþele medii cubice cuformula:

apoi se determinã rezistenþacaracteristicã pe cilindri cu relaþia[4].

Tabelul 3: Clasele de beton valabile temporar

[1]

[3]

[4]

[2]

Tabelul 4: Numãrul de probe ºi gradul de asigurare

Fig. 4: Modul de cedare a epruvetelor cilindrice ºi prismatice:a) nereducând frecarea între platanele presei ºi epruvetã; b) când nu se realizeazã centrarea perfectã,

ruperea se poate produce prin lunecare dupã un plan înclinat faþã de axa de simetrie



Ofertã generoasã – lucrãri de calitate

Grup Primacons din Slatina deþineo puternicã bazã de producþie, carepoate asigura o gamã largã de pro-duse ºi prestãri de servicii necesareºantierelor de construcþii:

staþie de betoane tip Liebherr –50 mc/h;

atelier confecþii metalice;atelier confecþionare armãturi;atelier tâmplãrie aluminiu ºi PVC;gater pentru confecþionat lemn

ecarisat ºi cherestea;atelier reparaþii auto ºi utilaje

de construcþii;

balastierã amplasatã pe râul Olt;staþie de sortare proprie autorizatã;laborator de încercãri betoane

ºi mortare gradul III autorizat;parc auto ºi utilaje specifice

lucrãrilor de construcþii.Printre lucrãrile executate, în ultima

vreme, de cãtre Grup PrimaconsSlatina, menþionãm:

sediul Vama Slatina;centrul operaþional Hidroelectrica

Slatina;Administraþia Financiarã –

Trezoreria Caracal;

Trezoreria Corabia, judeþul Olt;sãli de sport ºcolare cu 50 locuri,

Program CNI – 9 sãli;reabilitarea atelierelor ºcolare,

Program PHARE – Ministerul IntegrãriiEuropene, în judeþele: Argeº, Dâmboviþa,Hunedoara, Mehedinþi, Dolj, Gorj, Vâlcea,Olt, Cãlãraºi – 39 locaþii;

drumuri comunale betonate,Program SAPARD – 5 drumuri;

reparaþia capitalã a PavilionuluiPrincipal Cazarma Sinaia;

terminal de pasageri în portulOrºova.

Afirmarea în timp a prestigiului unei firme de construcþii are loc pe baza unor lucrãri de referinþãapreciate de cãtre beneficiari.

Dupã 1990, ofertanþii pentru asemenea prestãri de servicii au fost suficient de mulþi, dar ei s-au „triat“în funcþie de îndeplinirea sau nu a cerinþelor beneficiarilor. Aºa au ajuns unele firme (printre ele GrupPrimacons din Slatina) sã-ºi consolideze poziþia prin competenþã ºi seriozitate în tot ceea ce fac.

Cifra de afaceri a societãþii de construcþii din Slatina, lucrãrile sale de referinþã, respectarea termenelorde punere în funcþiune a obiectivelor la care a lucrat, precum ºi calitatea serviciilor prestate sunt tot atâteaargumente care au consacrat-o pe plan investiþional, devenind o firmã cu o bunã carte de vizitã.


Deteriorãrile ce apar pe capetele

superioare ale cilindrilor sunt mai

pronunþate prin strivire localã, la

cilindrii realizaþi din beton simplu

(fig. 5) comparativ cu cei din beton

armat dispers cu fibre (fig. 6 ºi 7);

aceeaºi situaþie se pãstreazã ºi în

cazul fisurilor.

Se poate sublinia avantajul fibrelor

asupra modului de deteriorare a pro-

belor cilindrice, prin strivire pe capete,

deschiderea ºi lungimea fisurilor la

betonul armat dispers în comparaþie

cu cel simplu.

Rezistenþa cubicã – Rcub

Poate fi determinatã pe cuburi cu

latura de 150 mm (încercare stan-

dardizatã), 100 mm, 141 mm, 200 mm

ºi 300 mm, în funcþie de dimensi-

unea maximã a agregatului ºi se

defineºte ca fiind tensiunea medie

maximã atinsã în procesul de încer-

care pânã la ruperea unei epruvete,

exprimându-se sub forma relaþiei [5]:

Modul de cedare a epruvetelor

cubice la compresiune poate fi influ-

enþat de:

existenþa sau inexistenþa frecãrii

între probã ºi platanele presei de

încercat;

contactul (uniform sau neuni-

form) între probã ºi platane;

viteza de creºtere a valorii ten-

siunii medii aplicate epruvetei.

Când existã frecare între platane

ºi probã, tendinþa de deformare a

betonului în sens transversal este

frânatã la suprafaþa de contact cu

platanele piesei, ruperea are loc la o

valoare convenþionalã a rezistenþei

cubice, prin apariþia unor fisuri încli-

nate ce pleacã din colþurile epruvetei

(fig. 8.a).

Diminuarea pânã la eliminarea

totalã a frecãrilor pe suprafaþa de

contact conduce la o rupere carac-

terizatã prin fisuri paralele cu direcþia

de aplicare a forþei, la eforturi unitare

normale mai mici decât în cazul

când intervine frecarea (fig. 8.b).

Eliminarea totalã a frecãrilor este

greu de realizat: diminuarea frecãrii

pe suprafeþele de contact se poate

realiza prin ungerea cu parafinã,

intercalarea unor foi de plumb

(polietilenã etc.) sau cu straturi de

lubrifiant. Viteza de aplicare a încãr-

cãrii este limitatã la aproximativ

0,5MPa/sec. (5 daN/cm2/sec.).

În condiþii de încercare standard

(contact perfect între feþele epruvetei

ºi platanele perfect curate, vitezã

standard de creºtere a tensiunii apli-

cate) se poate pune în evidenþã influ-

enþa dimensiunilor epruvetei asupra

rezistenþelor determinate experimen-

tal ºi care se poate scrie:

Fig. 5: Deteriorãrile prin strivire localã sunt mai pronunþate pe capetele superioare ale cilindrilor con-fecþionaþi din beton simplu, iar fisurile sunt mai deschise ºi pe o lungime mai mare.

Fig. 6: Deteriorãrile prin strivire localã sunt mai reduse pe capetele superioare ale cilindrilor de BMFcu lf = 35 mm, iar fisurile sunt mai puþin deschise ºi mai reduse ca lungime

Fig. 7: Deteriorãrile prin strivire localã sunt mai reduse pe capetele superioare ale cilindrilor de BMFcu lf = 50 mm, iar fisurile sunt mai puþin deschise ºi mai reduse ca lungime

[5]

[6]Fig. 8: Modul de cedare a epruvetelor cubice:

a) fãrã frecare; b) cu frecare între platanele presei ºi probã




Înainte de încercarea la compre-siune, cuburile sunt verificate dinpunctul de vedere al planeitãþii ºiparalelismului feþelor pe care se vaaplica sarcina. Când epruvetele nusunt corespunzãtoare din acestpunct de vedere, se recurge la recti-ficarea feþelor cu o pastã de cimentRIM sau ciment P400. Se mãsoarãapoi cu o precizie de 1 mm laturilefeþelor care vin în contact cu pla-tanele presei ºi se determinã cuacestea aria secþiunii de beton.Cubul se aºazã cu atenþie pe pla-tanul presei, urmãrindu-se o cen-trare cât mai bunã. Se aduce la zeroacul presei care indicã forþa ºi secautã asigurarea unei creºteri con-stante a efortului asupra epruvetei.

În condiþii standard de încercare(contact perfect între platane ºifeþele epruvetei, platane perfectcurate, viteza de încercare 50N/sec.,pentru creºterea tensiunii aplicate),

s-a obþinut o rezistenþã medie lacompresiune determinatã pe cuburicu latura de 141 mm, tabelul 6.

Aceasta aratã cã betonul obþinutprin armare dispersã cu fibre meta-lice (evaluat iniþial ca un beton declasa C20/25) se poate încadra, înfuncþie de rezistenþa caracteristicã lacompresiune, în clasa C25/35.

În figura 9 sunt prezentate

modurile de cedare ale cuburilor cu

latura de 141 mm din beton simplu

(fig. 9.b) ºi din beton armat dispers

cu fibre metalice cu lungimea

fibrei l f = 35 mm (fig. 9.c)

respectiv lf = 50 mm (fig. 9.d).

Cuburile din beton simplu pre-

zintã o cedare clasicã, „douã trun-

chiuri de con suprapuse, cu

bazele mici în contact“, iar cele din

beton dispers prezintã o cedare

specificã în care fibrele au ten-

dinþa de a pãstra fisurile nedes-

chise, creând impresia de epruvetã

nedistrusã.

Se poate evidenþia avantajul

fibrelor asupra modului de cedare a

probelor cubice, mai evident la

betonul simplu comparativ cu cel

armat dispers.

Rezistenþa pe fragmente de prismã

(rezistenþã cubicã)

În urma încercãrii prismelor la

încovoiere, rezultã fragmente ce

pot fi utilizate pentru a obþine infor-

maþii suplimentare asupra calitãþii

betonului în diferite faze de exe-

cuþie (decofrare, încheierea trata-

mentului termic, transferul forþei de

precomprimare etc).Fig. 10: Încercarea la compresiune a epruvetelor din fragmente de prismã de beton simplu

Fig. 9: Încercarea la compresiune a epruvetelor cubice: a) centrarea între platanele cuvei; b) cedareaepruvetelor din beton simplu; c) BMF cu lf = 35 mm; d) BMF cu lf = 50 mm

Tabelul 5: Determinarea rezistenþei la compresiune pe cilindri

Tabelul 6: Determinarea rezistenþei la compresiune pe cuburi


Pentru delimitarea exactã a

suprafeþelor de aplicare a încãrcãrii,

se utilizeazã plãcuþe metalice de 100

x 100 x 10 mm. Rezistenþa obþinutã

în acest mod este echivalentã cu

rezistenþa cubicã determinatã pe

cuburi cu latura de 100 mm.Valorile rezistenþelor la com-

presiune, obþinute prin încercãride laborator, se vor trece întabelul 7 ºi, pe baza acestora, sevor face observaþii asupra moduluide cedare a betonului la compre-siune, a calitãþii betonului, a valo-rilor experimentale obþinute ºicompararea acestora cu celestandardizate.

Cedarea epruvetelor din betonsimplu are loc dupã forma secþiuniiplãcuþei metalice ºi sub formã detrunchiuri de piramidã suprapuse, cubazele mici în contact similar epru-vetelor din beton cubice, încercate lacompresiune.

CONCLUZIIÎn urma încercãrilor efectuate

asupra calitãþii betonului ºi pe bazavalorilor rezistenþelor caracteristicela compresiune obþinute, se aratã cãbetonul armat dispers cu fibre meta-lice (evaluat iniþial ca un beton declasa C20/25) se poate încadra într-oclasã superioarã (C25/35).

Se poate evidenþia avantajulfibrelor asupra modului de cedare lacompresiune a probelor cilindrice,cubice ºi fragmentelor de prismã:

deteriorãri le ce apar pecapetele superioare ale cilindrilorsunt mai pronunþate prin strivire

localã, la cilindrii realizaþi din beton

simplu comparativ cu cei din beton

armat dispers cu fibre; aceeaºi situ-

aþie se pãstreazã ºi în cazul

deschiderii ºi lungimii fisurilor;

deteriorãrile la cuburile ºi la

fragmentele de prismã din beton sim-

plu prezintã o cedare clasicã, „douã

trunchiuri de piramidã suprapuse,

cu bazele mici în contact“, iar cele

din beton dispers prezintã o

cedare specificã în care fibrele au

tendinþa de a pãstra fisurile

nedeschise, creând impresia de

epruvetã nedistrusã.

Tabelul 7: Determinarea rezistenþei la compresiune pe fragmente de prismã


Încredere ºi siguranþãO retrospectivã a statisticii actuale

a accidentelor de muncã relevã: înnici o altã branºã riscul de accidentede muncã nu este atât de mare ca îndomeniul construcþiilor (conform AUVA).

Peste 20% din accidentele dinUniunea Europeanã se produc peºantier, iar cãderile de la înãlþimimari sunt cele mai frecvente cauzede accident. Motivele sunt, în primulrând, dispozitivele de siguranþã insu-ficiente ale platformelor de lucru ºi alesistemelor de urcare, cât ºi condiþiilede lucru în permanentã schimbare.Urmãrile accidentelor de muncã princãdere de la înãlþime sunt de mareamploare ºi cauzeazã nu numaivãtãmãri corporale grave, ci ºi cos-turi ridicate din partea firmei de con-strucþii prin încetarea temporarã aactivitãþii ºi amânarea lucrãrilor.

Platformele de lucru sigure ºi sis-temele de urcare fixe contribuie înmod esenþial la creºterea siguranþeimuncii când se realizeazã montareacofrajelor ºi turnarea betonului.Doka oferã o varietate de soluþii desiguranþã, care reduc la minim risculde accidente ºi care fac posibilãdesfãºurarea rapidã, eficientã ºieconomicã a muncii.

Sistemul de urcare XS –Siguranþã cu protecþie integratã

Sistemul de urcare Doka XS estedotat cu protecþie integratã pentruspate, pentru siguranþã maximã laurcare ºi coborâre. Sistemul XS areaplicabilitate universalã ºi poate fimontat prin doar câteva miºcãri lanivelul tuturor cofrajelor de peretesau stâlp, cât ºi la nivelul fermelor desprijin. Structura stabilã din compo-nente zincate la cald garanteazã oduratã de viaþã mare a acestui sis-tem de siguranþã.

Sistemul de platforme Xsafe –sigur ºi economic

Sistemul platformã Xsafe sta-bileºte noi puncte de referinþã în ceeace priveºte securitatea muncii, prinscãrile telescopice fixe, prin golurile

de acces care se închid automat, câtºi prin protecþia lateralã ºi frontalã.Platformele de lucru integral pre-montate pot fi imediat utilizate peºantier ºi garanteazã siguranþã maxi-mã de la prima aplicare.

Calitatea superioarã a platformelor,realizate din elemente zincate la cald,ºi compatibilitatea cu sistemul decofraje metalice Xlife cât ºi cu sistemulpe grinzi Top 50, garanteazã o efi-cienþã ridicatã ºi o flexibilitate maximã.Posibilitãþile practice de prindere întreºpraiþuri ºi console asigurã un spaþiude lucru suficient ºi planificarea sim-plificatã a cofrãrii, chiar ºi în cazulpereþilor înalþi.

Schela portantã Staxo 100ªi în cazul turnului Staxo 100,

premisele au fost creºterea forþei por-tante în noua versiune ºi optimizareadispozitivelor de securitate a muncii.Scãrile integrate în rama eºafodajului,cu protecþie la alunecare, ºi punctelede prindere pre-definite garanteazã ourcare rapidã ºi sigurã. Balustradelecontinue ºi podinele de montaj cu saufãrã pasaj de trecere asigurã maximasiguranþã la montarea ºi demontareaelementelor de eºafodaj.


Consultanþa în investiþii-construcþii (III)SERVICII INGINEREªTI PRIVIND MANAGEMENTUL,

CONCEPÞIA PRELIMINARÃ, PROIECTAREA ªI SUPRAVEGHEREA LUCRÃRILORing. Petre IONIÞÃ

SELECÞIONAREAINGINERILOR CONSULTANÞI

Selecþionarea inginerilor consul-tanþi pentru executarea unor serviciiprofesionale aparþine investitorului.Consultantul ales trebuie sã rãs-pundã necesitãþilor acestuia ºi sã fiedotat cu experienþã, capacitatea ºicalitãþile profesionale necesare uneireuºite totale în execuþia acelor servicii.

În cele ce urmeazã vom definiregulile de selecþionare a consultan-tului, fie pentru o lucrare sau serviciuprofesional, fie pentru un ansamblude lucrãri sau servicii.

Nu se poate stabili o procedurãunicã ci numai o metodologie deprincipiu pentru alegerea consultan-tului, datoritã unei varietãþi maride tipuri de servicii. În privinþametodologiei de principiu putem dis-tinge urmãtoarele mãsuri importanteîntreprinse de cãtre investitor caretrebuie sã preceadã procesul deselecþie:

a) desemnarea unui coordonatorsau comitet responsabil;

b) definirea problemei;c) definirea regulilor de adjudecare;d) pregãtirea listelor preliminare ºi

finale de potenþiali consultanþi;e) selecþionarea finalã a consultan-

tului.a) Desemnarea unui coordona-

tor de proiect sau a unui comitetOdatã ce investitorul a hotãrât

necesitatea recurgerii la serviciileunor consultanþi, el trebuie sãdesemneze dintre specialiºtii sãi, opersoanã sau o echipã care va fi, înprimul rând, însãrcinatã cu con-tractarea sau negocierea cu echi-pele de consultanþi. Persoana sauechipa desemnatã va fi aleasã pebaza cunoºtinþelor, în funcþie deserviciul ce urmeazã a fi executat,cât ºi de experienþa ºi relaþiile salecu consultanþii.

b) Definirea problemeiPrealabil contactãrii consultan-

þilor, investitorul trebuie sã identifice

ºi sã clarifice conþinutul solicitãriicãtre consultant, cât ºi principalii para-metri de realizare a celor solicitate.

Aceasta presupune descriereadetaliatã a lucrãrii, a scopului propusºi a altor parametri importanþi înrealizarea lucrãrii.

Sunt totuºi lucrãri de consultanþãla care nu este posibil sã se fixezede la început anumiþi parametri. Înacest caz, se vor indica obiectivelecare trebuiesc atinse de lucrare.

În unele cazuri înainte de tre-cerea la contactarea unor consul-tanþi în vederea realizãrii uneiinvestiþii, este necesar sã se executeunele analize preliminare carevizeazã posibilitatea de realizare ascopului propus.

Dacã sarcina consultantuluivizeazã lucrãri complexe, de mareîntindere, cu multe faze ºi obiective,atunci un anume consultant esteangajat sã pregãteascã un raportsau o notã preliminarã cu care sedefinesc obiectivele, costurile ºi alþiparametrii ai lucrãrii viitoare.

Este posibil ca investitorul sãsolicite aceste note preliminarii gra-tuit sau contra cost, chiar viitorilorconsultanþi care sunt înscriºi în listapreliminarã.

Pe baza acestor note, investitorulpoate evalua meritele diverselormodalitãþi de definire ºi rezolvare aproblemei, se poate redacta la rân-dul lui ºi defini problema corespun-zãtor, în vederea transmiterii eipotenþialilor consultanþi.

Solicitarea sau mandatul exe-cutãrii lucrãrii de cãtre consultant,trebuie sã clarifice dimensiunilelucrãrii, sã stabileascã sarcinile nece-sare a fi rezolvate, sã menþionezelimitele minime ºi maxime de întin-dere a lucrãrii, sã conþinã o listã cudate ºi informaþii existente, ºi chiar ºilucrãri similare executate anterior.

c) Definirea regulilor de atri-buire a contractelor

Coordonatorul sau echipa desem-natã, preliminar acþiunii de selecþio-nare a consultanþilor, va stabili ºiregulile de selecþie. Acestea nu tre-buie sã fie în contradicþie cu legis-laþia sau regulamentele de selecþieîn vigoare.

În cele ce urmeazã, încercãm sãenumerãm etapele ºi procedeelefolosite cu privire la aceste selecþii.

1. Stabilirea listelor de consultanþiSunt multe metode de stabilire a

listelor de consultanþi capabili sãrealizeze o lucrare sau un proiect.De multe ori, consultanþii indepen-denþi sau societãþile de consultanþãintrã ele însele în contact cu clientul,pe baza unor informaþii (presa, pro-grame de investiþii, comunicãri, pro-grame de creditare etc.).

Datoritã acestor informaþii, consul-tanþii urmãresc evoluþia unui proiectºi chiar fac vizite de curtoazie clienþilor.

Sunt organisme administrativesau ordonatori de credite pentrulucrãri publice, care îºi întocmesc lis-tele proprii de consultanþi.

Consultanþii se înscriu pe acesteliste, pe baza situaþiei lor juridice ºifinanciare, cu precizarea domeniilorlor de activitate, cu experienþa ºinumãrul de personal de care dispunºi uneori chiar cu pachetul decurriculum vitae al specialiºtilor lor.

Drept urmare, cei ce deþin acesteliste pot selecþiona mai uºor ºi maicompetent consultanþii de care suntinteresaþi.

Faptul cã numele unui consultantfigureazã pe o anume listã, nuînseamnã cã el este ºi recomandabilpentru o anumitã lucrare.

2. Selecþionarea ºi evaluareaconsultanþilor

La selecþionarea consultanþilorpentru întocmirea listei preliminare,se va avea în vedere un numãr defactori ºi criterii:



atitudinea consultantului faþãde problemã;

experienþa ºi antecedentelesale în domeniul proiectului ºi servi-ciile oferite în executarea unor lucrãrisimilare;

personalul afectat lucrãrii,cunoºtinþele profesionale ºi expe-rienþa acestuia;

eligibilitatea consultantului carevizeazã: situaþia financiarã, anii defuncþionare, anvergura lucrãrilorsale, gama serviciilor, clientela, listalucrãrilor executate, importanþa per-sonalului ºi faima lui, dotarea tehnicã;

reputaþia consultantului sau aorganizaþiei de consultanþã stabilitãpe baza unor sondaje;

poziþia faþã de termenele deexecuþie a lucrãrii.

Se recomandã consultantului sãstudieze atent definirea problemei,sã înþeleagã problemele care trebu-iesc rezolvate, cât ºi maniera derezolvare doritã de investitor.

Þinând cont de cele enumerate lapunctele de mai sus, investitorul vadetermina care sunt consultanþii pecare îi va înscrie în lista preliminarã.

3. Trierea preliminarã a consul-tanþilor (lista lungã)

Odatã lista preliminarã a consul-tanþilor întocmitã, se examineazãmai atent meritele fiecãrui consultantîn lumina cunoºtinþelor profesionaleºi a serviciilor furnizate.

Dacã este necesar, se vor cereconsultanþilor informaþii suplimentare:prospecte, broºuri etc.

Ca urmare a analizãrii fiecãruiconsultant, lista preliminarã se vareduce la un numãr rezonabil deconsultanþi (minim 5 ºi maxim 10),care se numesc consultanþiselecþionaþi.

4. Stabilirea unui contactpreliminar

În acest stadiu, coordonatorulinvestiþiei trebuie sã transmitã invi-taþii ºi sã solicite consultanþilor aleºi,sã descrie proiectul ºi modul derezolvare, pentru a putea stabilidacã afacerea îi intereseazã, dacãau capacitatea ºi capabilitatea nece-sarã ºi dacã sunt gata sã înceapãtratativele.

Se convine în acelaºi timp sã li secearã sã prezinte detalii privind per-sonalul de care dispune, specia-litãþile ºi experienþa acestuia, cât ºiinformaþii despre comportamentulpersonalului în timpul operaþiiloranterioare.

Se completeazã astfel documen-taþia ºi informaþiile obþinute anterior.

Se poate întâmpla ca unii consul-tanþi sã nu fie interesaþi de lucraresau sã nu poatã furniza ei înºiºiserviciile cerute ºi sã facã reco-mandãri pentru alþi consultanþi.

5. A doua triere a eventualilorconsultanþi

Plecând de la rãspunsurile pri-mite, coordonatorul proiectului sauechipa poate decide alegerea con-sultanþilor calificaþi. Cea de a douatriere nu trebuie fãcutã decât dupãefectuarea unui studiu detaliat alrãspunsurilor ºi o examinare amodului de îndeplinire a sarcinii câtºi a condiþiilor de rezolvare a servi-ciilor cerute. Dacã unul sau mai mulþiconsultanþi nu sunt interesaþi sau auun program încãrcat contractat ante-rior, aceºtia vor fi înlocuiþi.

6. Studiul în profunzime ºicercetarea propunerilor

Investitorul în acest moment esteîn mãsurã sã studieze proiectul îndetaliu împreunã cu mai mulþi con-sultanþi ºi sã facã un studiu com-parând referinþele acestora. Discuþiileºi schimburile de corespondenþã vorpermite investitorului sã defineascãproiectul corespunzãtor propunerilor.Plecând de la aceste informaþii,investitorul va putea sã aleagã maimulþi consultanþi ºi eventual sã lecearã sã-ºi prezinte ofertele.

Pregãtirea ofertelor cere timp ºifonduri ºi investitorul trebuie sã înþe-leagã acest lucru, prin a cere ofertela un numãr minim de consultanþi.

Se poate întâmpla ca un consul-tant sã trebuiascã sã redefineascãîntinderea unui proiect sau sã între-prindã cercetãri preliminare pentruinvestitor, eventual utilizând ofertaunui alt consultant.

Ofertele solicitate vor conþine,numai în situaþii speciale ºi preþullucrãrii, dar se va preciza cã acestanu este determinant în decizia deadjudecare ºi întotdeauna în plicseparat sigilat.

7. Alegerea unuia sau mai multorconsultanþi în vederea negocierii(lista scurtã)

Investitorul poate, din acestmoment, sã clasifice consultanþii înordinea capabilitãþii, pe baza atitu-dinii fiecãruia faþã de problema avutãîn vedere ºi a unui examen minuþiosprivind meritele în lumina criteriilorde evaluare a consultanþilor.

El întocmeºte o listã scurtã cuminim 3 ºi maxim 5 consultanþi, cuprimii clasaþi în ordinea descrescã-toare a capabilitãþilor.

8. Stabilirea onorariilorÎn acest stadiu, investitorul ºi

consultantul ales ca cel mai bun,încep negocierile (ºi numai în aceastãfazã), care se referã la detaliile con-tractului ºi onorariile cerute de con-sultant. Dacã nu se pot înþelege,negocierea se reia cu cel de aldoilea consultant ales, ºi tot astfelpânã la încheierea unui acord(contract).

METODA OFERTELORÎn mod normal, selecþionarea

consultanþilor se face conformmetodei selecþionãrii descrise maisus.

Sunt totuºi ºi situaþii pentrulucrãri ºi servicii deosebite, pentrucare investitorul poate solicita oferte.

Solicitãrile sunt fie fãcute cunos-cute unui mic grup de consultanþicare sunt deja cunoscuþi de client,fie unor consultanþi al cãror nume afost gãsit într-un repertoar. Solici-tãrile pot fi însã ºi publicate, consul-tanþii fiind în acest caz invitaþi sã-ºiprezinte ofertele.

Solicitarea precizeazã data lacare ofertele trebuie sã ajungã laclient . Se poate întâmpla ca întâlni-rile dintre consultant ºi client sã fiereduse sau inexistente dupã ceoferta a fost lansatã, în condiþiile încare consultantul a inclus în ofertasa formularul de contract ºi condiþiilecontractuale.

Dacã clientul cere prin solicitare,consultantul poate menþiona înoferta sa ºi preþul serviciilor sale.Aceasta se numeºte metoda „ofer-telor competitive“ care se prezintã încontinuare.

1. Ofertele competitive (metodanu este recomandatã pentru servi-ciile de consultanþã)

Ofertele elaborate de consultanþi,unde la solicitarea investitorilor seprezintã ºi preþul serviciilor, senumesc oferte competitive. Uneori sesolicitã chiar ºi o garanþie bancarã.

De regulã, codurile de onoare aleasociaþiilor profesionale de consul-tanþã, interzic ofertarea ºi licitareaserviciilor inginereºti pe bazã de preþîn aceastã manierã.

În toate cazurile, clasificarea nuse face pe baza preþului ci pe bazacapabilitãþii consultanþilor, onorariilenegociindu-se ulterior.




Dacã totuºi clientul se hotãrãºtesã organizeze selecþionarea pe bazaofertelor competitive este de reco-mandat ca acestea sã specifice cãselecþionarea nu se va face pebaza ofertei celei mai ieftine, ci pebaza capabilitãþii.

În general, costul serviciilor glo-bale (management, concepþie, supra-veghere) de consultanþã în promovareaºi realizarea unor investiþii completeeste în jurul procentelor de 6-16%din valoarea investiþiei.

O economie fãcutã din onorariileinginerilor consultanþi, nu reprezintãîn general mai mult de 0,1–1% dinvaloarea investiþiei, deoarece selec-þionarea unui consultant capabiloferã avantaje:

un bun consultant poate reducecostul lucrãrii în procente considera-bile (5%-20%) din valoarea investiþiei;

un slab consultant, din cauzanepriceperii, poate uneori producepagube chiar pânã la dublarea cos-tului lucrãrilor.

În aceste condiþii, este uºor deînþeles de ce costul ofertei de con-sultanþã este un criteriu deselecþionare neimportant, secun-dar ºi nerecomandabil.

Criteriile de bazã ale selecþio-nãrii, trebuie sã fie întotdeauna capa-bilitatea tehnicã a consultantului.

2. Ofertele fãrã indicarea onora-riilor (metoda recomandatã)

Este metoda preferatã. În cazulacestei metode, consultantul seselecþioneazã în funcþie de ati-tudinea sa faþã de lucrare, de modulºi graficele de rezolvare, de eligibili-tatea sa etc. ªi în aceastã metodãde selecþionare, onorariile se stabi-lesc în faza de negociere sau se pre-zintã în plic sigilat dupã selecþionare.

3. Metoda celor douã plicuri(metoda recomandatã pentru lucrãripublice)

În multe cazuri, consultanþilor lise cer ofertele în douã plicuri dis-tincte ºi sigilate, ºi anume:

a) un plic cu documentele de eli-gibilitate care vizeazã experienþa,dotarea cu personal, dotarea tehnicã,schema de realizare a lucrãrii,graficele de realizare, situaþia finan-ciarã etc.;

b) un plic cu preþul execuþiei lucrãriide consultanþã.

Toate ofertele se examineazã înprima etapã pe baza eligibilitãþii, iarcele care se considerã competitive

pe baza conþinutului plicului “a” suntselecþionate ºi ulterior se trece laexaminarea onorariilor scrise înplicul „b“.

În toate cazurile, selecþionareape baza celor scrise în plicul „a“ estedeterminatã, preþul înscris în plicul„b“ fiind absolut de importanþãsecundarã, având în vedere celeprecizate mai sus.

CONCLUZIIÎn final, problema selecþionãrii

inginerului consultant de cãtreinvestitor, pentru o anumitã investiþiesau serviciu de consultanþã estealegerea unui inginer consultant saua unei societãþi de consultanþãselecþionat pe baza eligibilitãþii, caresã aibã capabilitatea ºi capacitateanecesarã, sã lucreze eficient ºi sãrealizeze programul solicitat.

În toate situaþiile experienþa,capabilitatea ºi capacitatea consul-tantului sunt esenþiale, preþul servici-ilor fiind neimportant în raport cuavantajele pe care le poate asiguraun consultant capabil la realizareaunei investiþii.

(Continuare în numãrul viitor)

EvenimentA XVIII-a Conferinþã Naþionalã AICPS

30 mai 2008, ora 9.00Muzeul Naþional de Artã al României – Sala Auditorium

AICPS vã invitã sã participaþi la dezbaterea unei teme de larg interes pentru lumeaconstructorilor: „Clãdiri înalte amplasate în zone seismice“.

Confruntarea de idei ºi soluþii are loc cu prilejul Conferinþei Naþionale AICPS în cadrulcãreia vor mai avea loc:

prezentãri tehnice ºi ºtiinþifice;acordarea „Premiilor AICPS“;acordarea „Diplomelor Opera Omnia“;acordarea „Premiilor Radu Agent“.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la AICPS, Bucureºti, ªos. Panduri nr. 94(incinta Aedificia Carpaþi SA), sector 5, corp B, et 1, tel/fax: 412.02.04; mobil: 0788-35.96.96;e-mail: [email protected]; [email protected]; [email protected]


Produse specialeCompania Bigimpex din Baia Mare, înfiinþatã în 1994,

comercializeazã urmãtoarele produse:panouri celulare din policarbonat:

- plane;- cutate – Thermogreca;- ondulate – Thermonda;- modulare tip Lamba ºi Uluc – pentru geamuri, vitraje ºi

pereþi cortinã;- sisteme autoportante pentru acoperiri ºi închideri cu panouri;- cupolete Thermoformate din policarbonat celular;

cãrãmizi din policarbonat cu sistem clipsare tip Lego;glafuri din PVC pentru interior;lambriuri siding din PVC pentru exterior;materiale plastice pentru producþie publicitarã: PMMA,

PETG, GPPS;luminatoare pentru hale industriale – fixe sau cu trape;NOU: parchet PVC 100% rezistent la apã.

Deosebit de utile, proiectate special pentru aplicaþii industriale,panourile din policarbonat celular cutate Thermogrecasunt soluþia idealã pentru realizarea de benzi luminatoareîn planul acoperiºurilor realizate din panouri sandwich saupanouri cutate. Profilul Thermogreca 1000 G16 este o placãcelularã cu 4 cute, cu grosime de 16 mm; Thermogreca G5 cu5 cute ºi Thermogreca G7 cu 7 cute au grosimea de 10 mm.Lãþimea panourilor este de 1.000 mm, lungimea stabilindu-se lacererea clientului. Suprafaþa de suprapunere a urechilor esteîntre 24-45 mm, în funcþie de tipul panoului sandwich.

Avantajele acestor panouri cutate faþã de cele din fibrãde sticlã sunt:

având structura celularã ºi capetele termosudate, au o bunãtermoizolaþie (K = 1,8 Kcal/m2h 0C);

sunt tratate împotriva razelor UV, au o bunã rezistenþã lafactori de mediu (intemperii) ºi la impact (sunt practicincasabile) iar aspectul lor este menþinut în timp.

O altã soluþie pentru a asigura iluminarea naturalã a haleloreste reprezentatã de luminatoarele pe structuri metalice, carepot fi prevãzute cu trape mobile cu rolul de ventilaþie ºi/sauevacuare a fumului. Trapele pot fi echipate cu senzori de fum ºitemperaturã pentru a se deschide, respectiv de vânt ºi apã plu-vialã, pentru a se închide.

Glafurile pentru interior din PVC sunt recomandate pen-tru a conferi un aspect modern spaþiului de sub ferestre, fie laconstrucþiile noi, fie la cele renovate. Sunt confecþionate dinPVC cu finisaj alb, imitaþie marmurã, fag sau stejar auriu. Secomportã bine în timp, sunt uºor de întreþinut, nu se zgârieuºor ºi rezistã la variaþii de umiditate. Se pot îmbina cu cadrulpentru geamuri din PVC din aceeaºi gamã.

Parchetul din PVC Dumafloor 100% Waterproof este unparchet laminat cu sistem de îmbinare tip Click, fabricat dinmateriale compozite care asigurã impermeabilitate, durabilitateºi izolaþie. Se poate monta în bãi, bucãtãrii sau orice spaþiucare trebuie continuu întreþinut prin spãlare. Nuanþe: palisandru,wenge, pin alb, stejar – toate produsele sunt garantate 15 ani.


Aceste produse sunt materialetermoplastice care combinã propri-etãþi mecanice avansate ºi caracte-ristici optice ºi termice deosebite.

Caracterul multifuncþional al plã-cilor din policarbonat celular faceposibilã utilizarea acestora într-oserie largã de aplicaþii industriale ºicivile.

Proprietãþile optice, termice ºirezistenþa la impact fac din plãcile depolicarbonat Carboplak, materialulideal pentru aplicaþii de tip acoperirisau închideri transparente ºi flexibile.

Sunt de 250 de ori mai rezis-tente la impact decât sticla.

Sunt de 30 de ori mai rezis-tente decât plãcile acrilice.

Eficienþã termicã mai mare cu40% decât sticla.

Montaj ºi instalare facile.Costuri de întreþinere mai reduse.Mai uºoare decât sticla de 10 ori.

Produsele din gama Carboplakoferã soluþii constructive ºi arhitec-turale flexibile pentru acoperiri ºivitraje. Aceste materiale inovatoare,concepute pentru o montare uºoarãºi rapidã, reduc costurile de con-strucþie ºi întreþinere în condiþiilecreºterii durabilitãþii, a termoizolaþieiºi a securitãþii clãdirilor.

Plãcile Carboplak sunt protejateUV pe o faþã, ceea ce asigurã pe ter-men lung calitãþi optice deosebiteîn condiþiile expunerii îndelungate laradiaþii ultraviolete ºi intemperii.

Structura tip multiwall a plãcilorde policarbonat conferã proprietãþitermoizolante ridicate, iar utilizarea

lor face posibilã creºterea eficienþeienergetice a construcþiilor.

Gama Carboplak se caracteri-zeazã atât prin gradul de inflama-bilitate redus, cât ºi prin menþinereastabilitãþii la temperaturi ridicate.

Plãcile Carboplak se recomandãprintr-o instalare uºoarã – pot fitãiate in situ ºi se pot curba la rece.Pierderile de material la montaresunt minime, deoarece plãcile nu serup ºi nu se sparg în timpul instalãrii.

Gama de plãci Carboplak, pro-dusã de Anticorosiv Bucureºti,reprezintã soluþia optimã pentru con-strucþia de:

cupole ºi luminatoare;pereþi cortinã pentru clãdiri

comerciale ºi birouri, vitraje;construcþii de sere rezidenþiale

ºi industriale;cupole/copertine pentru sta-

dioane, piscine, sãli de sport;copertine staþii de gaz, parcãri,

verande ºi terase;copertine pieþe;pasaje pietonale;pereþi despãrþitori ºi comparti-

mentãri interioare;staþii de metrou, autobuze,

tramvaie;panouri fonoabsorbante pentru

ºosele ºi autostrãzi;tavane false;închideri de balcoane;ferestre ºi uºi tip termopan.

Plãcile de policarbonat celulardin gama Carboplak, disponibile cu2 sau 3 pereþi, la dimensiuni stan-dard 2.100 x 6.000, asigurã o rezis-tenþã excelentã la impact ºi rupere,

o bunã transmisie a luminii, precumºi proprietãþi termoizolante deosebite.

Fiind producãtor local, Anticorosivpoate furniza un avantaj major pen-tru utilizatori, respectiv livrarea plã-cilor ºi la dimensiuni non-standard,prin tãierea acestora la dimensiuneadoritã, direct de pe linia de producþie(tabelul 1). În acest fel, se eliminãpierderile de material ºi costurilesuplimentare.

Toate produsele din gamaCarboplak sunt garantate timp de10 ani împotriva decolorãrii ºi îngãl-benirii, a pierderii coeficientului detransmisie a luminii ºi a rezistenþelormecanice ca urmare a expunerii laradiaþii ultraviolete ºi intemperii.

Garanþia este asiguratã atât deutilizarea materiilor prime de la ceimai importanþi producãtori mondiali,cât ºi de linia de producþie modernã,care înglobeazã cele mai noi echipa-mente de co-extrudare.

ªi nu în ultimul rând, gamaCarboplak este fabricatã în regim demanagement al calitãþii, mediului,sãnãtãþii ºi securitãþii operaþionaleconform prevederilor SR EN ISO9001/2001, SE EN ISO 14001/2005ºi OHSAS 18001/2004. Toate acestesisteme de management sunt imple-mentate în Anticorosiv SA ºi certifi-cate de cãtre firma Qualitas SA.

Plãcile Carboplak sunt agremen-tate INCERC, cu agrementul tehnicnr. 001-02/927-2007.

Anticorosiv SA, companie cu peste 50 de ani de experienþã, orientatã pe diversificarea tehnologiilor, aproducþiei ºi serviciilor, a devenit în cursul anului 2007 primul producãtor român de plãci din policarbonatcelular – marca Carboplak.

Plãci din policarbonat celularCARBOPLAK

Tabelul 1


Isopan Est produce în RomâniaIsopan Est reprezintã singura firmã din România

titularã a brandului Isopan® care produce panouri cu acest nume.

CERTIFICÃRILE NOASTRE

Panourile noastre Isopan au obþinut avizele tehnice din partea celor mai prestigioase institute de cercetare ºicertificare europeanã, printre care: ITC, Institutul Tehnic de Construcþii Italian, care a acordat Certificatele deAgrement Tehnic pentru panourile de acoperiº ºi de perete, la fel ca ºi multe alte þãri europene care dispun decertificate de calitate a materiei prime, sau a materiei finite.

Societatea noastrã se supune periodic monitorizãrii ºi inspecþiilor fãcute de cãtre diverse instituþii specializatecare au rolul de a supraveghea producþia de panouri în conformitate cu normele europene în vigoare garantate decertificãrile obþinute.

În ceea ce priveºte certificatele naþionale, panourile produse de cãtre noi sunt supuse testelor în instituteleautorizate de cãtre Ministerul de Interne Italian.

Certificãri eliberate de Institutul GIORDANO (Italia)

Italia Franþa Slovacia Ungaria România Slovenia Polonia Germania

Certificate de Agrement Tehnic

Certificãri eliberate de Institutul IMPORTANT TORROJA (Spania)

Astron, o construcþie metalicã superioarãDezvoltarea considerabilã a industriei clãdirilor din

prefabricate din oþel, înregistratã în Europa, a deter-

minat compania Lindab sã-ºi sporeascã eforturile ºi

implicarea în acest sector prin achiziþionarea, pe

rând, a douã puternice companii din domeniu: Butler-

Europe în 2002 ºi Astron Buildings în 2005. Începând

cu 2006, s-au desfãºurat operaþiuni extinse de inte-

grare între unitãþile Lindab-Butler ºi Astron Buildings.

Printr-un vast proces de selecþie s-au ales cele mai

bune componente ale sistemelor de construcþii Astron

ºi Lindab-Butler, sisteme care, combinate într-o linie

de produse unitarã, au avut ca rezultat produsul supe-

rior Astron.

Astfel, noua gamã de produse Astron oferã posibili-

tatea unei selecþii mult mai largi de sisteme pentru

acoperiºuri ºi pereþi, iar integrarea a permis ºi alegerea

celor mai bune caracteristici asociate sistemelor

anterioare. Toþi constructorii Lindab vor avea acces, în

cele din urmã, la software-ul actualizat de preþuri ºi de

proiect Cyprion, care era anterior disponibil numai

clienþilor Astron.

Acest tip de clãdire cuprinde totul, începând cu faci-

litãþile mari de distribuþie ºi depozitare ºi terminând cu

arenele sportive, clãdirile complete de birouri ºi unitãþile

comerciale. Cu toate cã multe dintre acestea poartã

marca inconfundabilã a unei clãdiri din oþel, nu trebuie

sã vã lãsaþi amãgiþi de expresia „clãdiri din prefabricate

din oþel”, deoarece rezultatul final poate semãna cu orice

clãdire cu un stil arhitectonic incitant ºi provocator.

Astãzi, Lindab-Astron este cel mai mare producã-

tor european de clãdiri metalice din oþel destinate în

principal activitãþilor industriale ºi comerciale:

fabrici, depozite, centre de distribuþie/logisticã, cen-

tre comerciale, magazine de vânzare cu amãnuntul,

centre de agrement, garaje, hangare pentru avioane,

birouri etc.

De la proiecte simple la proiecte de anvergurã

Clãdirile Astron sunt comercializate prin intermediul

unei reþele de builderi autorizaþi Astron: firme de con-

strucþie independente locale ºi regionale. Aceste com-

panii furnizeazã servicii „la cheie”, pentru clienþii finali ºi

arhitecþii sau alþi consilieri profesionali ai acestora, inclu-

siv: gãsirea terenului, asistenþã pentru obþinerea

autorizaþiei de construire ºi, în ceea ce priveºte regle-

mentãrile de construcþie, optimizarea spaþiilor clãdirii ºi

reducerea costurilor de construcþie, propuneri de

proiect, pregãtirea ºantierului ºi a fundaþiei, servicii com-

plete de construcþie.

Lindab-Astron ºi reþeaua sa de builderi utilizeazã un

program propriu de software integrat, care evalueazã

costurile de execuþie ºi proiecteazã o clãdire din faza de

proiect pânã în faza de livrare, reducând astfel timpul

total ºi asigurând practic un proces fãrã erori. Mai mult,

aplicaþiile Cyprion ºi Allplan genereazã imagini realiste

în format 3D ale clãdirilor Astron.

Lindab-Astron creeazã ºi produce 4 game de produse

distincte

SSB: Clãdiri personalizate cu un singur etaj

MSB: Clãdiri personalizate cu mai multe etaje

ASTRONET: Clãdiri standard

REFATEX: Sisteme de renovare a acoperiºurilor ºi

pereþilor

Sistemele Astron asigurã:

clãdiri personalizate în funcþie de cerinþele clientului;

cel mai bun raport calitate/preþ;

posibilitatea de ocupare rapidã a spaþiului: sis-

temele noastre din prefabricate asigurã o construcþie

rapidã în raport cu sistemele de construcþie tradiþionale,

reducând în mod semnificativ timpul de execuþie dintre

faza de proiect ºi terminarea lucrãrilor;

termene fixe de finalizare a lucrãrilor;

un singur furnizor: soluþia completã este furnizatã

exclusiv de Lindab-Astron;

numeroase posibilitãþi de proiectare: spaþii ºi dimen-

siuni flexibile, pentru a satisface cerinþele clientului.



Uºi speciale ºi sisteme de ventilare

Din gama produselor cu utilizareatât industrialã, cât ºi rezidenþialã,vã propunem uºile rezistente la foc,uºile frigorifice, evacuatoarele defum ºi cãldurã ºi luminatoarele dinpolicarbonat.

Uºi ºi porþi antifoc Avantaje ºi caracteristici:

clasificare de incendiu: 30 min,60 min, 120 min – fabricate completdin oþel galvanizat;

reversibile stânga-dreapta, cuprag detaºabil;

la cerere pot fi dotate cu detec-toare de fum ºi cãldurã, mânereantipanicã, braþ amortizor, garnituri,extensii de toc etc;

duratã de viaþã ridicatã – peste10 ani (în condiþii de utilizare ºiîntreþinere corectã).

Uºi frigorifice pentru camera decongelare, refrigerare sau atmosferãcontrolatã

Avantaje ºi caracteristici:permit reglarea pe vertical ºi

transformarea sensului de deschi-dere de la stânga la dreapta fãrã aschimba componentele ºi fãrã a exe-cuta multe operaþiuni;

la cerere pot fi dotate cubroascã, cheie sau mânere antipa-nicã, precum ºi alte accesorii;

durata de viaþã ridicatã – peste10 ani (în condiþii de utilizare ºiîntreþinere corectã).

Trape de fum ºi cãldurãAvantaje si caracteristici:

sisteme eficiente de protecþieîn caz de incendiu, pentru evacu-area gazelor fierbinþi;

comandã de deschidere manu-alã, pneumaticã sau automatã cusenzor de cãldurã/fum;

se pot încadra foarte uºor înluminatoare.

Luminatoare policarbonatAvantaje si caracteristici:

permit pãtrunderea luminiinaturale;

protecþie UV, izolare termicã,proprietãþi anticondens;

greutate mai micã decât asticlei, rezistenþã la impact ºi flacãrã.

Alãturi de utilizarea pentru exe-cuþia de luminatoare, policarbonatulse preteazã excelent ºi pentru con-strucþia de copertine ºi cupole,acoperiri terase sau amenajãri ºicompartimentãri interioare.

Deja un nume în domeniul panourilor termoizolante, Topanel îºi dezvoltã continuu gama de materiale învederea oferirii de soluþii complete pentru construcþia de hale industriale ºi spaþii comerciale.


Produse din oþel utilizate ca armãturiîn elemente din beton armat

Anna Maria SCHIAU – INCERC Bucureºti,Augustin POPÃESCU – Universitatea Ovidius Constanþa, Universitatea Transilvania Braºov

STANDARDUL EUROPEANDE PRODUS PENTRU ARMÃTURIEforturile depuse pentru elabo-

rarea unui standard europeandureazã de mai bine de zece ani,întâlnirile de lucru dintre þãrile mem-bre conducând, pânã în prezent, laelaborarea a trei versiuni, ºi anume:

ENV 10080:1995 – produsedin oþel destinate armãrii betonului,de clasa B500;

EN 10080:1999 – produse dinoþel destinate armãrii betonului;varianta avea 5 pãrþi, una fiind ge-neralã, trei fiind elaborate pentruclase diferite (de ex. B500A; B500B; B450C, B660 B etc.) ºi o partepentru produse de tip grindã cuzãbrele (lattice);

EN 10080:2005 – produse dinoþel destinate armãrii betonului-standard armonizat.

Ultima variantã a fost preluatãmai întâi prin fila de confirmare, apoiprin traducere.

Avându-se în vedere faptul cãaceastã variantã nu include condiþiiprivind caracteristicile produselordin oþel, o serie de state membre aususþinut retragerea acestui standard

din lista standardelor armonizate,ceea ce Comisia Europeanã afãcut în decembrie anul trecut(COMMISSION DECISION of5 December 2006 on the with-drawal of the reference of stan-dard EN 10080:2005 „Steel for thereinforcement of concrete – Weldablereinforcing steel – General“ inaccordance with Council Directive89/106/EEC).

Din pãcate, acest lucru nu s-areflectat în publicarea de cãtreASRO a unui anunþ prin care anexaZA a acestui standard se anuleazã,având repercusiuni asupra activitãþiide certificare a produselor.

În prezent, se aflã în curs dedefinitivare noul mandat M115pentru elaborarea unei noi versiunia standardului EN 10080.

Se menþioneazã faptul cã aproapetoate þãrile membre ale UE au pre-luat standardul EN 10080 pãstrândºi standardele proprii de produs.Aceastã situaþie este fireascã luândîn considerare cele menþionate anteriorprivind ultima versiune a EN 10080.

În procesul de revizuire, având învedere calitatea ASRO de membru

în CEN, este imperios necesar caRomânia sã aibã un rol activ. În acestsens, CT ASRO 42 participã deja laanchetele aflate în curs ºi inten-þioneazã sã participe la întâlnirile delucru ale EICSS/TC19 Concretereinforcing and prestressing steel.

PRODUSE DIN OÞELAFLATE PE PIAÞA EUROPEANÃ

ªI ROMÂNEASCÃAnalizând datele din standardele

naþionale de produs (prezentate ºiîn tabelul 1), în care s-au centralizatcaracteristicile de rezistenþã ºi alun-gire, se constatã:

utilizarea armãturilor cu limi-tele de curgere ºi de rupere variind,în general, între 215 ºi 510 N/mm2,respectiv 340 la 510 N/mm2;

- de exemplu, în Franþa sunt uti-lizate barele profilate laminate lacald, de înaltã aderenþã (amprentate,cu profil în relief, cu profil torsadat º.a.),având diametre cuprinse între 6ºi 40 mm, cu limite de curgere deRp0,2 = 400 N/mm2 sau 500 N/mm2 ºiRm = 440-550 N/mm2;

- în mod similar, în Belgia se folo-sesc barele laminate la cald netedeºi cu profil periodic, cu diametre pânã

Proprietãþile mecanice ºi tehnologice ale armãturilor pentru structuri sunt definite în standardele deprodus ºi sunt garantate de producãtori ºi, în general, de certificarea de conformitate de tip 1+.

Orice tip nou de armãturã (realizat conform unui standard de firmã sau unui standard strãin) poate fiutilizat dupã ce se demonstreazã satisfacerea cerinþelor declarate de producãtor ºi dupã ce se evalueazã,pe baza reglementãrilor tehnice naþionale, domeniul de aplicare. Acest lucru se realizeazã prin elaborareade agrement tehnic naþional.

În ultimii ani, se manifestã din ce în ce mai pregnant apariþia pe piaþa româneascã a unei game tot mailargi de produse pentru armarea betonului. Urmãrirea calitãþii acestor armãturi ºi a utilizãrii lor, conformprevederilor proiectelor, devine o sarcinã din ce în ce mai greu de realizat.

În plus, asistãm la modificãri privind modul de livrare a produselor din oþel folosite ca armãturi,respectiv la extinderea utilizãrii echipamentelor mecanizate de fasonare a armãturilor, tendinþã ce reflectãsituaþia existentã ºi pe plan internaþional.


Panourile termoizolante de laCoilprofil reprezintã elemente struc-turale prefabricate destinate con-strucþiilor industriale (depozite,unitãþi de producþie, centrale ter-mice, camere frigorifice), agro-zootehnice (grajduri, crescãtorii,ateliere), social-culturale (piscine,patinoare, birouri, sãli de sport,locuinþe pentru ºantiere) etc.

Coilprofil produce aceste panourifolosind o tehnologie modernã, întâl-nitã în majoritatea statelor europene,

de producþie în sistem continuu.Panourile au o structurã tip sand-wich ºi folosesc o termoizolaþie dinpolistiren expandat (clasa de com-bustibilitate C1) sau vatã mineralã,douã foi de tablã galvanizatã ºi pre-vopsitã, grosime 0,5 mm sau 0,6 mmºi adeziv bicomponent poliuretanic.Stratul de zinc de 275g/m2 conferão înaltã rezistenþã la coroziune.Compoziþia colii de tablã esteprezentatã în fig. 1.

Panouri termoizolante


la 40 mm, având Rp0,1 = 220 N/mm2

pentru bare netede ºi Rp0,1 = 400-500 N/mm2 pentru bare cu profilperiodic;

- Anglia oferã în standarde ogamã mai largã de produse subformã de bare: bare din oþel carbonnetede sau cu profil periodic (φ6 –φ50 mm ºi rezistenþã de rupereRrup = 250 ºi 460 N/mm2), bare din oþelecruisat cu profil periodic (φ6 – φ50 mm,Rrup = 460 – 425 N/mm2 ºi bare dinoþel inoxidabil austenitic, netede saucu profil periodic (φ6 – φ50 mm,Rrup = 250 ºi 460 N/mm2).

Sârmele profilate (de înaltãaderenþã) cu dimensiuni cuprinseîntre 4 ºi 16 mm se produc ºi se uti-lizeazã în Japonia, Franþa, Belgiaetc., având rezistenþe de ruperecuprinse între 440 ºi 550 N/mm2.

Se subliniazã marea diversitatea plaselor confecþionate din sârmeprofilate laminate la cald sau dinsârme ecruisate netede sau profi-late, datorate gamei largi de diame-tre ale sârmelor componente (φ2 –φ12 mm), tipo-dimensiunilor (plasecu sârme dispuse la distanþe inegale,cu bare de lungimi diferite).

Oþelurile româneºti se gãsescîn interiorul domeniului, având dimen-siuni cuprinse între 6 ºi 40 mm,Rp0,2 = 235 ºi 266 N/mm2, ºi Rm =360 N/mm2 pentru barele netede ºiRp0,2 = 335 – 420 N/mm2 ºi Rm = 510– 590 N/mm2 pentru barele profilate.

Menþionãm cã tipurile de oþelprezentate în tabelul 1 – pentru careraportul menþionat este mai mic de1,2 – corespund unor tehnologii defabricaþie cu tratamente mecanicede ecruisare la rece (întindere, tor-sionare, etc.).CONDIÞII PRIVIND CARACTERISTICILE

ARMÃTURILORAvând în vedere comportarea de

ansamblu a elementelor din betonarmat ºi beton precomprimat, regle-mentãrile tehnice care definesccerinþele ºi criteriile de performanþãpentru armãturi trebuie sã conþinã/includã în cazul armãturilor pentrubeton armat:

o limitã de curgere minimãrealã sau convenþionalã garantatã,cu limitarea diferenþei dintre valorileefective ºi cele caracteristice aleeforturilor unitare de curgere, decilimitarea sporului de rezistenþã aoþelului faþã de valorile minimegarantate de producãtor, pentruevitarea intrãrii diferenþiate în curgerea diverselor bare;

o geometrie a suprafeþei armã-turii (profil periodic), care sã asigureo bunã aderenþã cu betonul ºireducerea la minim a concentrato-rilor de eforturi în special la solici-tãrile de obosealã;

plasticitate suficientã, caracte-rizatã printr-o valoare a alungirii larupere sau/ºi printr-o valoare a alun-girii la forþã maximã;

o bunã sudabilitate pentru reali-zarea îmbinãrilor;

rezistenþã la obosealã suficientde mare care sã permitã utilizareaeficientã a armãturii la elementesupuse încãrcãrilor repetate;

o sensibilitate cât mai redusãla coroziune;

omogenitate cât mai bunã acaracteristicilor de rezistenþã.

Tabelul 1: Caracteristicile armãturilor pentru beton armatconform standardelor de produs naþionale ºi internaþionale

* Alungirea totalã la forþã maximã (Agt)

Tabelul 2: Cerinþe pentru oþeluri conform SR EN 1992-1 (EC 2)



Profile metalice pentru construcþii industriale ºi civileCyriel BEIRNAERT – General Manager East S-E of Europe

În momentul actual, Megaprofil –companie belgianã care face parte dingrupul Joris Ide – produce ºi comercia-lizeazã produse din tablã cutatã pentruconstrucþii metalice, cum ar fi: þigla meta-licã Megaclassic ºi Megaprestige, dar ºiaccesoriile aferente, necesare unuiacoperiº, panouri sandwich cu spumãpoliuretanicã pentru acoperiº ºi perete(fixare normalã ºi fixare ascunsã), profilede înaltã rezistenþã pentru acoperiºuri.Începând cu luna septembrie 2007,producem ºi profile galvanizate (Z ºi C).

Toate produsele sunt realizate înRomânia, în cele douã locaþii – Buziaºpentru toatã gama prezentatã mai sus ºiPloieºti (Megaprofil Sud) pentru þiglãmetalicã, cu materie primã adusã dinimport, produsele respectând toatestandardele internaþionale de calitate.În decursul lunii noiembrie 2007, am mai

inaugurat o linie de producþie a þigleimetalice la Iaºi.

În anul 2001, anul înfiinþãrii Megaprofil,am decis sã ne câºtigãm un loc anumeprintre producãtorii de profile metalicepentru construcþii industriale ºi civile depe piaþa româneascã. Sfârºitul anului2006 ne-a confirmat ceea ce ne-am doritîncã de la începutul activitãþii noastre, ºianume sã fim pe locul I în România.

Megaprofil este o companie care a ºtiutsã-ºi respecte condiþia sa de „producãtor“fãrã a-ºi propune desfãºurarea altoractivitãþi colaterale, acesta fiind unul din-tre motivele care au dus, cu ajutorulcolaboratorilor ºi partenerilor, la realiza-rea unei cifre de afaceri de aproximativ37 milioane de euro în anul 2006, iarîn anul 2007 de 53 milioane de euro.Aceleaºi principii ale activitãþii noastrene vor ajuta în atingerea obiectivului din

acest an, ºi anume realizarea unei cifrede afaceri de aproximativ 70 milioane deeuro.

Pentru anul 2008, suntem pregãtiþisã investim 10 milioane de euro înmontarea unor noi linii de producþie,pentru ca în anii urmãtori sã continuãmritmul investiþiilor cu aproximativ 5 mili-oane de euro în fiecare an.

În spatele brandului Megaprofil se aflão „echipã“ formatã în momentul de faþã din160 de angajaþi, fiecare dintre aceºtiaavând ca scop principal menþinerea ºi dez-voltarea continuã a companiei.

Nu vreau sã închei înainte de a mulþumiîncã o datã tuturor (angajaþi, colabora-tori, parteneri) deoarece, fãrã un efortcomun, nu am fi reuºit sã ajungem acolounde ne-am dorit, locul I în România.


Aceste cerinþe se reflectã în noul

mandat CEN nr. M115, aflat în curs

de definitivare pentru revizuirea

standardului EN 10080.

În acest mandat, sunt precizate

urmãtoarele caracteristici pentru

care urmeazã sã se stabileascã, în

standard, clase:

rezistenþa la rupere;

limita de curgere;

raportul între rezistenþa la rupere

ºi limita de curgere (limite minime ºi

maxime);

alungire (la rupere ºi la forþa

maximã);

sudabilitate (compoziþie chimicã);

îndoire;

aderenþã;

rezistenþã la obosealã;

rezistenþã la coroziune (cerinþa

pentru durabilitate).

În ceea ce priveºte condiþiile

pentru deformarea post-elasticã a

produselor, în anexa 3 a ST 009:2005

(Specificaþie tehnicã privind cerinþe

ºi criterii de performanþã pentru pro-

duse din oþel utilizate la armarea

betonului) se prezintã atât contextul

general, cât si condiþiile existente în

reglementãrile tehnice de calcul.

În aceastã prezentare, se reia

contextul general pentru o mai bunã

înþelegere a cerinþelor impuse de

specificaþia tehnicã citatã anterior.

În proiectarea antiseismicã aconstrucþiilor din beton armat, seadmite plastifierea unor zone aleconstrucþiei, modalitate prin care semãreºte capacitatea de disipare aenergiei induse de seism. Plasti-fierea se poate admite pe bazacapacitãþii armãturilor de a-ºi menþineo capacitate minimã de efort, încondiþiile unei alungiri suficient demari la tracþiune pentru a fi respec-tatã cerinþa esenþialã pentru o ase-menea solicitare, respectiv construcþianu trebuie sã se prãbuºeascã.

Condiþiile privind zonele pe carese admite plastifierea (în principalamplasarea lor pe elementele struc-turale ºi capacitãþile acestora) sestabilesc de cãtre proiectant pentrufiecare construcþie în parte. Acestecondiþii trebuie sã fie realizate înfapt, la executarea construcþieirespective, deoarece:

schimbarea zonelor plastifiatepoate conduce la un alt mecanism decomportare, mai puþin asiguratordecât cel avut în vedere de proiectant;

capacitatea consideratã azonelor plastifiate trebuie sã fierealizatã cu un grad mare de asigu-rare, având în vedere caracterulaleator al solicitãrii seismice.

Aceste condiþii privind zoneleplastifiate ale construcþiilor dinbeton armat au condus la stabilirea

condiþiilor privind ductilitatea armã-turilor, respectiv a produselor dincare se confecþioneazã acestea,astfel:

stãpânirea cât mai precisã acapacitãþilor de rezistenþã a aces-tora, respectiv a valorilor caracteris-tice (Rek, Rp0,2k ºi raportul Rmk/Rek

(Rp0,2k)) ºi a celor efective (Reef,Rp0,2ef ºi raportul Rmef/Reef (Rp0,2ef))prin limitãri atât inferioare, cât ºisuperioare;

conferirea unei alungiri care sãpermitã, cu o asigurare mare, de celpuþin 3-4 ori, capacitatea de defor-mare avutã în vedere la proiectare.

În ceea ce priveºte condiþiile,conform reglementãrilor tehniceromâneºti privind concepþia ºi cal-culul structurilor antiseismice dinbeton armat, abordarea este aºacum s-a arãtat, cu considerareaunor mecanisme de plastifiere aunor zone pentru care trebuie sã seasigure ductilitatea necesarã.

În ST009-2005 sunt conþinuteprevederile necesare pentru asigu-rarea condiþiilor de ductilitate aproduselor, atât sub aspectul rezis-tenþelor, cât ºi sub cel al alungirilor.

În ceea ce priveºte rezistenþele,pentru produsele utilizate la con-strucþii proiectate antiseismic înconcepþia deformãrii post-elastice,sunt prevãzute limitãri atât pentruvalorile minime, cât ºi pentru celemaxime.

În ceea ce priveºte alungirilepentru aceastã categorie de pro-duse, sunt prevãzute atât valori con-forme cu prevederile standardeloreuropene, respectiv alungiri la forþãmaximã (Agt), cât ºi condiþii pentrualungirea la rupere (An), respectivraportul An/Agt (fig. 1). Aceastadeoarece trebuie sã fie evitatã posi-bilitatea unor ruperi fãrã o asigurarecorespunzãtoare sub aspectul alun-girii (fig. 2), situaþii care au fostîntâlnite pânã în prezent.Fig. 1: Diagrama efort unitar – deformaþie specificã cu precizarea mãrimilor caracteristice


Din acelaºi motiv, a fost intro-dusã ºi prevederea efectuãrii dia-gramelor efort unitar-deformaþiespecificã (sau forþã-alungire) laîncercãrile la tracþiune.

Având în vedere preluareaEurocodurilor structurale ca stan-darde româneºti (cu data de apli-care martie 2010) ºi faptul cãanexele naþionale la aceste euroco-duri sunt în curs de elaborare, iarstandardul european pentru armã-turi este ºi el în curs de revizuire,specificaþia tehnicã urmeazã sã fierevizuitã ºi sã ia în considerareprevederile tuturor documentelormenþionate.DETERMINAREA CARACTERISTICILOR

Analizând lista standardelor deîncercãri din standardele de produsmenþionate în tabelul 1, precum ºirecomandãrile RILEM ºi noile stan-darde de încercãri (seria EN ISO15630 preluate ºi ca standarderomâneºti) se constatã cã încercãrilestandardizate pentru determinarea

caracteristicilor armãturilor pentrubeton armat sunt:

încercarea la tracþiune;încercarea la tracþiune dupã

îndoire ºi îndreptare;încercarea la îndoire-dezdoire

(dezdoirea barei se realizeazã dupãaplicarea unui tratament termic deîmbãtrânire a epruvetei);

încercarea la aderenþã;din încovoiere;prin smulgere;cerinþe pentru îmbinãrile sudate;încercarea la obosealã.

Dintre încercãrile menþionate,numai încercarea la aderenþã dinîncovoiere nu este practicatã în modcurent în România;

În afara tipurilor de încercãrimenþionate, pentru o completãcaracterizare a armãturilor, apar canecesare determinarea urmãtoarelorcaracteristici:

viteza de coroziune la nivelede efort unitar specifice armãturilornepretensionate;

aderenþa în condiþii de solici-tare la obosealã;

rezistenþa la cicluri alternanteîntindere-compresiune;

procesul de fisurare a barelordin oþel beton sub sarcini repetate ºi laoperaþii mecanice de fasonare la rece;

Stabilirea acestor caracteristiciar permite atât compararea oþelurilor,cât ºi precizarea clarã a domeniilorde utilizare în funcþie de totalitateacondiþiilor de exploatare.

Fig. 2: Diagrama efort unitar – deformaþie speci-ficã cu rupere necorespunzãtoare mãrimilor

caracteristice


Conversia construcþiilor industriale

lect. dr. arh. Dorina TÃRBUJARU –Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism „Ion Mincu“ Bucureºti

Conversia presupune, pe de oparte, a propune noi funcþiuni ºi, pede altã parte, a readapta din punctde vedere arhitectural acele clãdiricare, pierzându-ºi funcþiunea iniþialã,sunt dezafectate. De cele mai multeori, acestea sunt supuse demolãrii.Ideea salvãrii lor nu este suficientã,ci ele trebuie fãcute sã trãiascã, iarcel mai bun mijloc este acela de a letransforma, dându-le o nouã viaþã,refuncþionalizându-le.

Conversia spaþiilor nu este unconcept nou, exemple în acest sensexistând cu secole în urmã: în timpulrevoluþiei franceze, catedrala dinBrou a fost folositã ca hambar, cate-drala din Villeneuve-les-Avignon afost utilizatã atât pentru locuinþe câtºi pentru ateliere, abaþia din Royau-mont a fost transformatã în filaturã,iar cea din Fontenay în papetãrie. ÎnRomânia, un exemplu elocvent îlconstituie folosirea Mãnãstiri iVãcãreºti ca penitenciar.

Reutilizarea unui spaþiu din punctde vedere funcþional, asociatã cupãstrarea clãdirii vechi, apare casoluþie, însã abia din secolul alXIX–lea, odatã cu transformareacastelului de la Versailles în MuzeuNaþional. De atunci, nenumãratecastele, palate episcopale, mãnãstirisau alte clãdiri monument au fostamenajate ca muzee, centre cultu-rale, cluburi etc.

Cu timpul, paleta construcþiilorce meritau a fi salvate s-a lãrgit ºi cu

spaþii industriale. Astfel, uzine, fabrici,antrepozite, gãri etc., din secolele alXIX-lea ºi al XX-lea fac acum obiec-tul listelor de patrimoniu arhitectural.

O clãdire industrialã reprezintã însine un capital, cu suprafeþele salemari, deschise ºi bine luminate.Operaþiunea de reabilitare a spaþiilorindustriale, ce implicã atât conser-varea cât ºi conversia lor, este cuatât mai complexã cu cât înproiectarea de arhitecturã industrialãse þine cont, în primul rând, defuncþionalitatea construcþiei. Tocmaide aceea, astfel de spaþii au ca prin-cipalã caracteristicã lipsa scãriiumane ºi repetabilitatea elementelorstructurale care, prin aparentamonotonie creatã, duc la accentu-area caracterului dezumanizant.Apare astfel, necesitatea unei divizãria acestor spaþii prin eventualele rea-menajãri, în concordanþã cu propu-nerea pentru o nouã funcþiune.

Problemele puse de arhitecturaindustrialã sunt, pe de o parte, analizasitului ºi identificarea elementelor devaloare conþinute, iar pe de altã parte,definirea atât a elementelor ce tre-buie pãstrate cât ºi a celor ce trebuieînlãturate. O altã problemã ridicatãîn cazul conversiei acestor clãdirieste aceea a revitalizãrii lor, plat-formele industriale fiind formate înspecial din situri abandonate. Astfel,se are în vedere introducerea acestorsituri în circuitul vieþii cotidiene, prin

atribuirea de noi destinaþii. Fiind uºoradaptabile normelor de utilizareactuale, se preteazã la multiple utilizãri.

Atât în Europa cât ºi în SUA,numeroase manufacturi, ateliere,uzine, depozite, docuri au fost trans-formate în imobile de locuinþe,birouri, spaþii comerciale, ºcoli,teatre. Aceste construcþii, prinaspectul lor monumental, cu inte-rioare vaste ce permit o flexibilitate aspaþiului în funcþie de necesitãþi, suntideale pentru funcþiuni culturale:muzee, centre culturale, atelierepentru artiºti plastici.

Dacã la nivel teoretic aspecteleridicate de conversii sunt foarteclare, din punct de vedere al practiciipropriu-zise privind transformareaclãdirii, atitudinile sunt pe cât devariate, pe atât de subiective, dupãcum se poate observa din exemplelealãturate (foto 1, 2 ºi 3).

Docul canalului din CamdenTown, unul dintre districtele Londrei,a fost transformat în piaþã (una dincele 6 pieþe care constituie cartierulcomercial al districtului) (foto 1).

Comerþul pe acest canal a încetatprin anii ’70 din secolul trecut, iardocul nu a mai fost folosit pânã în1974, când aici s-a instalat o piaþãtemporarã. Aceasta a ajuns în doiani una dintre principalele atracþii aledistrictului. În anul 1991 a fost ridi-catã, pentru aceastã piaþã, o clãdireproiectatã de arh. John Dickinson.Începând cu 2006 se construiesc,

În cadrul patrimoniului construit poate fi întâlnitã o mare diversitate de situaþii, dacã ne referim la anu-mite aspecte, precum: perioada în care a fost realizatã clãdirea, stadiul actual de degradare al sistemelorconstructive, materialele utilizate în execuþia ei, aspectele tipologice etc. Dar, în toate cazurile, satisfa-cerea unor criterii de performanþã precum funcþionalitatea sau obþinerea confortului ambiental ºi desiguranþã în exploatare, au un rol extrem de important. De asemenea, determinante sunt ºi noile exigenþeale utilizatorului, modificate prin schimbarea destinaþiei de folosinþã iniþialã, realizându-se, dupã caz,conversia sau reconversia clãdirii respective. Astfel, se subliniazã caracterul cât se poate de complex alreproiectãrii construcþiilor existente, indiferent de valoarea lor (istoricã, arhitecturalã, ambientalã sau deorice altã naturã).

între docul canalului ºi fostele graj-duri, diverse galerii comerciale.

Pe ruinele unei foste fabrici deoþel din oraºul austriac Hüttenberg,abandonatã la începutul secolului alXX-lea, arhitectul Günter Domenig apropus (1995) o reinterpretare aarhitecturii grandioase a fabricii,îmbinatã cu forme noi, pentru a creaun centru cultural (o galerie de artã,o salã mare de conferinþe ºi încã10 sãli mai mici) (foto 2).

Proiectantul a optat pentru o soluþieîn care a închis deschiderile ruineifabricii cu sticlã, dar nu a înlocuitacoperiºul vechi, ci a ridicat altul noupeste el, cel vechi întrezãrindu-se desub acesta.

Fosta fabricã de ceai din Liver-pool (Anglia), a fost transformatã înclub ºi cuprinde: bar, restaurant,spaþiu pentru DJ ºi zone de servicii(foto 3).

Arhitectul Wells Mackereth afolosit materialele (metal ºi cãrã-midã aparentã) într-o formã brutã,tocmai pentru a accentua atmosferade depozit. Structura metalicã esteºi ea lãsatã la vedere, ca ºi instala-þiile de ventilaþie. În contrast cu

aceasta, foloseºte lemnul masiv îndesign-ul barului ºi pentru interiorulrestaurantului.

ªi la noi se mai pãstreazã încãimportante resurse de patrimoniuconstruit industrial, unele chiar deacum douã-trei sute de ani.

Centre industriale, înglobate înoraºe sau în vecinãtatea acestora,sunt vãzute acum ca posibile resurseurbane în cãutarea de noi destinaþii.

În condiþiile actuale ale societãþiide consum, când reutilizarea resur-selor reprezintã un factor determi-nant în aplicarea dezvoltãrii durabile,investirea în conversia acestorspaþii, care nu au nici o altã ºansã dea supravieþui schimbãrilor, le poatereda oraºului, prin reintroducerea lorîn peisajul urban.

Foto 1

Foto 2

Foto 3


Varul – soluþia naturalãpentru stabilizarea solurilor

Stabilizarea solului prin ameste-carea ºi compactarea cu var are cascop creºterea stabilitãþii, intensifi-carea capacitãþii portante, corectareacompactibilitãþii solului utilizat ºipãstrarea acestora în timp.

Tratamentul solurilor cu var seîmparte în douã etape în funcþie deefectele dorite:

1. MODIFICAREA CU VARBeneficii pe termen scurt ºi

imediate:usucã solul;reduce plasticitatea – îl face

mai puþin cleios;reduce umflarea când solul se

umezeºte;îmbunãtãþeºte compactarea –

compact ºi rezistent;platformã de lucru solidã;pe aproape orice tip de sol.

Datoritã efectului de uscare:varul reduce mãrimea bulelor de apãdin jurul particulelor de argilã, solulodatã plastic, devine un materialuscat, sfãrâmicios, uºor prelucrabilºi compactibil.

Datoritã modificãrilor în struc-turã ºi a proceselor de stabilizare:rezistenþa la solicitare a solului com-pactat este în continuã creºtere, ºirezistã o perioadã mai îndelungatã.

Acest proces reprezintã o funda-þie stabilã ºi evitã striparea ºi deteri-orarea ulterioarã a pavajului.

Va fi rezistent la ciclurile deîngheþ-dezgheþ.

2. STABILIZAREA CU VARBeneficii pe termen lung:

capacitate crescutã de rezis-tenþã la solicitare;

reducerea absorbþiei umiditãþii;rezistenþã la cicluri de îngheþ-

dezgheþ;reacþiile continue cu siliciul ºi

aluminiul disponibil în sol formeazãmateriale complex stabilizate (efectulpuzzolanic).

Creºterea rezistenþei la solici-tãri dupã tratarea cu var: dupã2 ore, cu un conþinut iniþial de apã de14%, indexul CBR a crescut de la9 la 30 (cu 0,5% adãugare de var) ºirespectiv la 70 (cu 3% adãugare devar) (fig. 1).

Stabilizarea solului cu ajutorulvarului este deosebit de importantãdeoarece face posibilã utilizareaavantajoasã a materialelor locale înzone unde anterior, se utilizau mate-riale provenite din cariere de piatrãsau balastiere. Stabilizarea solurilorcu caracteristici defavorabile nunumai cã înlocuieºte straturile depiatrã spartã sau pietriº, dar repre-zintã ºi avantaje tehnice cum ar fi:lipsa compactãrii ulterioare, capaci-tate portantã mai mare etc. În acestmod utilizatorul poate realiza nunumai avantaje economice, dar ºi deorganizare a construcþiei.

Domenii de aplicareStabilizarea cu var poate fi utili-

zatã cu cea mai mare încredere laconstrucþia de:

autostrãzi;drumuri principale ºi secundare;

piste de aeroport;parcãri;hale;centre comerciale, centre

logistice.Pe lângã acestea se utilizeazã

des la:drumuri agricole;drumuri forestiere;drumuri provizorii;stabilizarea pantelor;construcþia cãilor ferate;în toate cazurile în care efectul

de uscare a varului face utilizabil solul.Stabilizarea cu var, în comparaþie

cu metodele tradiþionale de con-strucþie, este un procedeu ce poate firealizat rapid ºi simplu, fiind ometodã de încredere din punct devedere tehnic ºi economic în cazulsolurilor care nu pot fi utilizate laconstrucþie, ce dispune de referinþebogate.

Fig. 1

Foto 1: Dozare var Foto 2: Mixare - amestecare Foto 3: Compactare


Chitul este un material care, aplicat în stare uniformãîntr-un rost, îl etanºeazã prin adezivitate. Se utilizeazã laetanºarea rosturilor ai cãror pereþi pot fi constituiþi dinbeton greu sau uºor, sticlã, metale, lemn, materi-ale plastice, materiale emailate, materiale glazurate,þiglã, ceramicã, zidãrie, piatrã etc.

Studii independente au arãtat cã 98% din defectelechiturilor pot fi evitate. Aceleaºi studii au relevat cã:

75%–85% din defectele chiturilor sunt cauzate decãtre aplicator;

15%–20% din defectele chiturilor sunt cauzate decãtre specificaþiile tehnice greºite;

0%–5% din defectele chiturilor sunt cauzate decãtre controlul calitãþii la producãtor.

Atâta timp cât fabricarea este fãrã defecte, este evi-dent cã cele mai mari beneficii decurg din instru-irea în bunã practicã a aplicãrii chiturilor, aspecificanþilor ºi aplicatorilor. Deseori, aceasta are locprea târziu ºi consultanþii sunt chemaþi în urma cedãriichitului pentru a identifica cauza ºi pentru a gãsi osoluþie tehnicã.

Existã un numãr de aspecte pe care trebuie sã leverificãm atunci când examinãm cedarea unui rost.

Rosturile din construcþii etanºate cu chituri trebuiesã-ºi menþinã capacitatea funcþionalã sub acþiuneaurmãtorilor agenþi:

agenþi termici – contracþie sau întãrire, modifi-carea comportãrii la deformare;

apã – eroziune, umflare, fisurare, micºorareaaderenþei, infiltraþii;

radiaþii ultraviolete – degradare chimicã, modifi-carea proprietãþilor mecanice, modificarea culorii;

agenþi chimici – transformãri chimice, micºorareaaderenþei;

microorganisme – modificarea culorii;agenþi mecanici – solicitãri de întindere ºi compre-

siune, forfecare paralelã cu axul longitudinal al rostuluisau combinate.

Atunci când vorbim despre identificarea modului decedare, existã trei posibilitãþi:

cedarea aderenþei – aceasta reprezintã rupereaaderenþei de-a lungul liniei suprafeþei dintre chitul deetanºare ºi substrat;

cedarea coezivã – chitul cedeazã ºi se despicã,prezentând fisuri ºi rupturi în interiorul rostului. Acesterupturi pot avea loc atât în direcþia transversalã, cât ºi încea longitudinalã;

cedarea substratului – substratul cedeazã înain-tea chitului ºi este uºor de identificat prin faptul cã sub-stratul este aderent la chit ºi dupã cedarea acestuia.

Având în vedere cele menþionate, putem spune cãalegerea corectã a produsului de etanºare trebuie sãrãspundã mai întâi la întrebãri legate de destinaþia rostu-lui, rezistenþa cerutã la factori fizici ºi chimici, elasticitateºi aderenþã la substrat.

O altã serie de probleme importante pentru alegereacorectã este reprezentatã de modalitatea de aplicare,durata de viaþã ºi accesibilitatea întreþinerii produsului.

Etanºarea unui rost necesitã parcurgerea urmã-toarelor etape la punerea în operã a chiturilor:

pregãtirea rosturilor pentru urmãtoarele operaþii:- calibrarea rostului;- pregãtirea suprafeþelor de aderenþã;- aplicarea amorsei;- aplicarea patului de rost.

pregãtirea chiturilor de etanºare;aplicarea chiturilor de etanºare;finisarea chiturilor de etanºare.

Iridex Group Plastic, prin Departamentul MaterialeSpeciale de Construcþii, furnizeazã o gamã largã de chi-turi ºi alte produse de etanºare, oferind consultanþã ºi,la cerere, punerea în operã.

Un exemplu de produs este chitul COLPOR 200PF,un material de înaltã performanþã pe bazã de poliuretani,bicomponent, nebituminos, aplicabil la rece, rezistent lacombustibili ºi uleiuri, pretabil a fi aplicat în zonele de ali-mentare a aparatelor de zbor, terminalelor de petrol,garaje, parcãri sau zone de cargo.

COLPOR 200PF îºi menþine nealteratã capacitateade preluare a deplasãrilor (MAF) de 25% din rosturile deîmbinare pe întregul domeniu termic cuprins întretemperaturile externe, nu se întãreºte pe vreme rece, nudevine excesiv de moale ºi nu poate fi smuls în condiþiide temperaturi foarte înalte.

Calcularea Factorului de Acomodare a Miºcãrii(MAF) va þine cont de faptul cã produsul trebuie sãlucreze de-a lungul celei mai calde pãrþi a zilei, atuncicând rosturile sunt la un maximum de închidere, sau încel mai cald moment al anului. Dacã acest fapt nu a fostluat în calcul, atunci chitul poate funcþiona în afara para-metrilor de performanþã proprii, când la momentulpunerii în operã substratul, se aflã la temperaturacea mai scãzutã ºi rosturile se aflau la maximul dedeschidere. În acest caz, masticul va lucra în compre-siune de-a lungul majoritãþii duratei sale de viaþã.

Chituri de etanºare


Lãþimea rosturilor de dilatare din suprafeþele trafica-bile trebuie sã fie de maximum 30 mm. Este necesar casuprafaþa etanºãrii realizate sã se afle cu 5–8 mm subnivelul pavajului, în funcþie de temperatura din timpulexecuþiei etanºãrii.

Raportul lãþime/adâncime pentru etanºare, folosindCOLPOR 200PF, trebuie sã fie 1:1 pânã la 1½:1,adâncimea minimã de etanºare fiind de 10 mm (exem-plu: rost de contracþie: 15 mm lãþime x 13 mm adâncime;rost de dilatare: 25 mm lãþime x 20 mm adâncime).

O caracteristicã importantã este reprezentatã de fap-tul cã rosturile etanºate, folosind chitul COLPOR 200PF,pot fi traficate dupã 16 ore de la punerea în operã.

THIOFLEX 600 este un mastic polisulfidic multicom-ponent folosit pentru etanºarea rosturilor mobile dinstructurile de zidãrie ºi civile, inclusiv suprastructuri,rezervoare, pardoseli, subsoluri ºi construcþii subterane.

Disponibil în douã sortimente (aplicabil cu pistolul sauprin turnare), THIOFLEX 600 este liderul mondial îndomeniul materialelor de etanºare a rosturilor din lucrãrileedilitare, cu o existenþã pe piaþã de peste 40 de ani.

THIOFLEX 600 poate fi aplicat la rosturi cu o lãþimede 5–50 mm. Rosturile care vor fi supuse unor miºcãriciclice trebuie sã fie concepute la un raport optimlãþime/ adâncime de 2:1, în funcþie de adâncimeaminimã recomandatã:

5 mm pentru metale, sticlã ºi alte suprafeþeneporoase;

10 mm pentru toate suprafeþele poroase;20 mm pentru rosturi supuse traficului sau presiu-

nilor hidrostatice.Pentru a asigura rãmânerea materialului etanºant în

limitele capacitaþii de miºcare stabilite (25% MAF),lãþimea deschiderii etanºate trebuie sã fie conceputã înconformitate cu recomandãrile BS 6093.

Etanºarea unui rost necesitã, pe lângã chitul deetanºare, aplicarea unei amorse (dacã este necesar),folosirea unui material de umpluturã (filer) ºi executareafundului de rost, operaþii care implicã utilizarea materi-alelor auxiliare.

FIBREBOARD este o placã fibrolemnoasã impreg-natã cu bitum, care nu extrudeazã, compresibilã, folositãca filer de rost pentru rosturile elementelor din beton tur-nate „in situ“ sau prefabricate.

EXPANDAFOAM este un filer din polietilenã spon-gioasã care se foloseºte ca material de umplere a ros-turilor de dilataþie dintre cãrãmizi, blocuri, rosturi deizolaþie ºi articulare, acolo unde este necesar un filer alrostului uºor compresibil, cu transfer scãzut al sarcinii.Dimensiunea benzii auxiliare trebuie sã fie cu aproxima-tiv 20% mai mare decât lãþimea rostului ºi coborâtã sufi-cient pentru a asigura dimensiunile necesare rostului.Secþiunile circulare ale cablului asigurã o faþã convexã,dând o configuraþie de etanºare optimã, ele prevenind,de asemenea, orice problemã de rãsucire care poateapãrea la secþiunile pãtrate sau rectangulare.

Secretul obþinerii durabilitãþii ºi eficienþei etanºãrilorconstã în alegerea ºi aplicarea corectã a materialelor.Din acest motiv, Iridex Group Plastic, prin intermediulDepartamentului Materiale Speciale de Construcþii, vãstã la dispoziþie.

Rosturi tip la drumuri, piste aeroportuare ºi alte suprafeþe traficate.1. Colpor 200PF, 2. Ruptor de legãturã din polietilenã (Expandafoam),

3. Fibreboard, 4. Retragere mastic


Domenii de activitateLABORATOR DE ANALIZE ªI ÎNCERCÃRI

Dezvoltarea departamentului StudiiTeren a fost gânditã unitar. Experienþaavutã anterior în lucrul cu firme sub-contractoare ne-a arãtat cã existenþaunui instrument propriu pentru reali-zarea studiilor geotehnice este abso-lut necesarã. Calculele strategice ºicele economice au arãtat cã este binesã existe atât echipamente pentruefectuarea investigaþiilor de teren, câtºi echipamente pentru efectuareainvestigaþiilor de laborator. În modspecial s-a dorit dezvoltarea labora-torului în domeniul GTF – geotehnicãºi fundaþii, pentru susþinerea ºi prelu-crarea probelor ºi informaþiilor obþinuteprin activitatea de foraj. În acest sensa fost achiziþionatã aparaturã moder-nã pentru realizarea unor analize ºiîncercãri, precum:

compresibilitate în edometru:se pot realiza încercãri atât în starenaturalã, cât ºi imersatã. Încercãrilepot fi normale sau consolidate. Se potdetermina toþi coeficienþii prevãzuþi decãtre standardele în vigoare;

forfecare directã: se pot realizatoate tipurile de încercãri de forfe-care, precum: forfecare neconsoli-datã – nedrenatã, forfecare consolidatã– nedrenatã, forfecare consolidatã –drenatã. Încercãrile se pot realizaatât în stare naturalã, cât ºi imersatã;

forfecare prin compresiunetriaxialã: se pot realiza încercãri decompresiune, de forfecare neconsoli-datã – nedrenatã, forfecare consolidatã– nedrenatã ºi forfecare consolidatã –drenatã, atât pe probe în stare natu-ralã, cât ºi pe probe în stare saturatã;

rezistenþa la compresiunemonoaxialã, atât pe roci moi coezive,cât ºi pe roci tari, semistâncoasesau stâncoase.

Toate aparatele au afiºaje elec-tronice, legate prin intermediul unuiData Logger la un soft special.

Aceastã gamã de încercãrimecanice este completatã de toatãgama de încercãri fizice pentru pãmân-turi: densitate, umiditate, plasticitate ºiconsistenþã, contracþii volumice, umflãri.Pe lângã aceste încercãri din domeniulgeotehnicii, Laboratorul Search Corpo-ration efectueazã analize ºi încercãripentru determinarea calitãþii lucrãrilor,mai ales în domeniul construcþiilor dedrumuri.

Laboratorul este dotat cu apa-raturã nouã, performantã, ºi rãspundecererilor de calitate impuse de stan-dardele existente sau de cele noialiniate la standardele europene.

În domeniul construcþiilor de dru-muri pot fi efectuate analize ºi încer-cãri de la nivelul terenului natural,pânã la nivelul îmbrãcãminþii asfaltice.

Astfel, pot fi efectuate:mãsurãtori cu deflectometru

(pârghia Benkelmann), pentru deter-minarea capacitãþii portante prinmãsurarea deformaþiilor verticale aleunui strat din componenþa sistemuluirutier;

mãsurãtori cu placa Lukas,pentru determinarea modulului dedeformaþie, coeficientului de pat,modul Westergaard;

determinarea rezistenþei lapenetrare cu ajutorul penetrometruluidinamic uºor (PDU), folosit mai alespentru stabilirea calitãþii umpluturilorsau pentru stabilirea planurilor decedare în situaþia sistemelor rutiereafectate de alunecãri de teren;

determinarea indicelui decapacitate portantã (CBR), atât înlaborator cât ºi pe teren;

determinarea caracteristicilorde compactare, prin încercãri Proctornormal sau Proctor modificat.

Laboratorul de analize ºi încercãri Search Corporation este un laborator de gradul II, autorizat de cãtreMLPTL, cu autorizaþia nr. 122/08.10.2007 ºi poate executa încercãri ºi analize din urmãtoarele domenii:

ANCFD – agregate naturale pentru lucrãri de drumuri ºi cãi ferate;BBABP – beton, beton armat, beton precomprimat;D – drumuri;GTF – geotehnicã ºi teren de fundare;MBM – materiale pentru betoane ºi mortare;MD – materiale pentru drumuri.

Laboratorul Search Corporationrealizeazã ºi reþete de pãmânturistabilizate: materiale coezive ºinecoezive stabilizate cu lianþi. Lianþiiutilizaþi la stabilizare sunt cei clasici:var, ciment, zgurã, dar ºi lianþi noiutilizaþi mai ales pentru stabilizareastraturilor rutiere alcãtuite din materi-ale coezive.

În cadrul laboratorului SearchCorporation se pot efectua ºi încer-cãri pe materiale provenite dincariere, balastiere sau gropi deîmprumut. Încercãrile se realizeazãpentru determinarea calitãþilor aces-tor materiale ºi pentru stabilireaposibilitãþilor de utilizare a lor.

De asemenea, laboratorul reali-zeazã analize ºi încercãri pentrumixturi asfaltice, pornind de la sta-bilirea calitãþii materialelor compo-nente (agregate, bitum, filer), pânãla realizarea reþetelor pentru toatetipurile de mixturi asfaltice, precumºi încercãri pe acestea pentru deter-minarea calitãþilor lor.

Personalul de laborator este cali-ficat sã execute toate încercãrile dindomeniul de activitate al laboratorului.Existã persoane cu experienþã multãîn activitatea de laborator, dar ºi

persoane tinere ºi entuziaste care îºidoresc sã înveþe ºi sã se dezvolte înacest domeniu.

În viitor se doreºte extinderealaboratorului, prin adãugarea maimultor încercãri din domeniile dejaautorizate ºi din alte domenii noi,cum ar fi: analize ºi încercãri pebetoane de ciment, analize chimicepentru ape ºi soluri, analize ºi încer-cãri pentru geotextile ºi geogrile,analize ºi încercãri pentru agregateutilizate la construcþia cãilor ferate,analize ºi încercãri pe materialenecesare amenajãrilor exterioare ºiinterioare (placaje din piatrã natu-ralã, faianþã, gresie, cartoane bitu-mate, cãrãmizi, þigle).

Deºi are o „istorie“ scurtã, Labo-ratorul Search Corporation s-a impli-cat în numeroase lucrãri de proiectare

sau de verificare a calitãþii construcþiilor,dintre care amintim:

Analize ºi încercãri pentruroci moi ºi roci tari, necesareîntocmirii studiilor geotehnice

- Autostrada Transilvania;- drumuri expres: Satu Mare-Baia

Mare, Craiova-Piteºti, Sebeº-Turda;- reabilitare drumuri judeþene:

DJ223, DJ108D, DJ191C, DJ191D;- studii geotehnice pentru con-

strucþii civile;- aeroporturi (Iaºi, Tulcea).

Analize pentru determinareacalitãþii construcþiilor

- reabilitarea sistemelor rutiere înBucureºti ºi în judeþele Giurgiu ºi Argeº;

- reþete de mixturi asfaltice pentrustaþii de producere a mixturilor asfaltice;

- analize pentru agregate de carierã.


Integrarea Românieiºi situaþia infrastructurii

ec. ing. Mircea ZAHARIA

Spaþiul rural, prin dimensiunilesale, are o mare importanþã în þaranoastrã, deoarece 45% din popu-laþie, care înseamnã 10,1 milioane,trãieºte la sate, iar aceste sate înnumãr de 12.946, grupate în 2.851comune, împreunã cu teritoriul pecare se desfãºoarã ampla activitateagricolã, mãsoarã 21 milioane dehectare, adicã 88,7% din suprafaþaþãrii.

În ceea ce priveºte contradicþiiledintre lumea urbanã ºi lumea ruralã,acestea s-au mai atenuat, prinpãtrunderea la sate a multor ele-mente de civilizaþie urbanã, daraceste diferenþe sunt încã departede a fi rezolvate.

Dezvoltarea ruralã, pe care sepune în prezent un accent deosebit,este bine motivatã ºi justificatã pen-tru cã, dacã agricultura se dezvoltãºi produce mai mult, se obþin veni-turi mai mari ºi se poate dezvolta ºisatul cu elemente noi de civilizaþie,de confort, necesare omului.

Deci activitatea agricolã ºi cuviaþa din sat se condiþ ioneazãreciproc.

Cu toate progresele fãcute înultimele decenii, mediul rural arãmas destul de mult în urmã faþã deoraºe, faþã de mediul rural din multeþãri ale Europei ºi mai ales faþã decele din Occident.

Problema acestei dezvoltãrieste destul de dificilã, de com-plexã, pentru cã satul a creat, aacumulat ºi a pãstrat comori spiri-tuale, arhitecturale, medii naturaleîncã nealterate.

Pentru sate, cea mai potrivitãdirecþie ar fi spre dezvoltareaoraºului-grãdinã, oraºului-vilã, adicãsã nu rãmânã nici satul cum l-amcunoscut ºi nici sã se îndrepte spreoraºul actual. În felul acesta pot fiintroduse elementele de moder-nizare ºi se poate pãstra ºi tot ce acreat satul.

Construirea unui drum, în profilurban, introducerea conductelorpentru apã curentã, electrificarea,canalizarea, telefonia ºi alte mijloacede comunicare ºi informare, mijloa-cele moderne de transport sau delucru în agriculturã nu afecteazãobiceiurile, tradiþiile sau spirituali-tatea. Dar pentru toate acestea suntnecesare niºte reguli bine stabilite ºiperfect respectate.

Sã începem cu fondul de locuinþeîn mediul rural.

Un prim aspect pe care îlîntâlneºti, fie când strãbaþi fiecând studiezi un sat, este situaþiafondului de locuinþe.

La sate predominã covârºitorlocuinþele individuale sau caselecare intrã în componenþa gospodãri-ilor agricole.

În ceea ce priveºte aspectul arhi-tectonic, stilul locuinþelor sãteºti semodificã în sensul cã oamenii îºi faccase mai mari, cu camere mai multe,cu alte faþade ºi acoperiºuri. În aceastãactivitate constructivã nu se poatepune nici un fel de stavilã. Ceea cese poate face este ca pentru reali-zarea unor case din ce în ce maibune, mai frumoase, oamenii sã fieajutaþi de arhitecþi ºi alþi specialiºti,sociologi, urbaniºti, pentru a creamodele de case cât mai utile ºi câtmai frumoase.

În perioada 1998-2003, numãrulde locuinþe a crescut de la 3.688,9 miiîn 1998 la 3.867,0 mii în 2003, deci ocreºtere cu 4,8%; în mediul urbancreºterea a fost de 2,2%. Numãrulde camere a crescut de la 9.542,2 miiîn 1998 la 10.543,0 mii în 2003.

Intrarea României în UE ar fi trebuit sã constituie deja ºi trecerea de la stadiul festiv, de euforie pentruunii am zice, la întreprinderea unor mãsuri practice pentru a face cât mai curând posibilã alinierea condi-þiilor de viaþã la standardele civilizaþiei europene.

Un loc anume în acest sens îl ocupã starea „primitivã“ a sectorului rural în comparaþie cu cel urban, saumai rãu, cu cel similar din þãrile UE.

Iatã de ce o „fotografiere“, fie ºi sumarã, a particularitãþilor de la care trebuie sã se înceapã înredresarea ºi modernizarea zonelor rurale din România o constituie ºi datele care urmeazã ºi care trebuieavute în vedere atunci când (sperãm, cât mai repede) se „creioneazã“ modalitãþile de înnoire a satelor ºicomunelor noastre.

Suntem oricând gazda prezentãrii oricãrui program pe termen mediu sau lung, a soluþiilor preconizatea se realiza la nivel naþional sau local.

Pânã atunci un prim punct de plecare.



Creºterea a fost de 10,4%; iar înmediul urban a fost de 4,5%. Decioamenii au construit case cu unnumãr mai mare de camere.

Aceastã creºtere a fost maiaccentuatã în perioada 2001-2003faþã de 1998-2000.

În ceea ce priveºte suprafaþalocuibilã, aceasta a crescut de la125,9 milioane de mp în 1998 la146,2 milioane în 2003, procentul decreºtere fiind de 16,1%, iar în mediulurban a fost de 11,9%. Suprafaþacamerelor a fost deci mai mare,devansând atât creºterea numãruluide locuinþe cât ºi creºterea numã-rului de camere din mediul urban.

Se poate trage concluzia cãactivitatea în aceastã direcþie estepozitivã ºi aparþine în totalitate iniþia-tivei oamenilor, deoarece au nevoiede case pe toate ºi le fac pe contpropriu ºi pentru ei.

A doua mare problemã o repre-zintã reþelele edilitare care asigurãutilitãþile publice de interes local.

Acestea se referã la alimentareacu apã a populaþiei, la canalizareapentru evacuarea apelor uzate, ladistribuirea gazelor ºi folosireaenergiei termice.

Reþeaua de distribuþie a apei –începând cu apa potabilã – consti-tuie un element absolut necesarpentru existenþa ruralã.

De exemplu, în 1950 erau doar13 localitãþi rurale în care erau insta-laþii de alimentare cu apã ºi con-ductele aveau o lungime de numai62 km. În anul 1990 numãrul aces-tora a ajuns la 2.071, ceea ceînseamnã 15,9% din numãrul total alsatelor, lungimea reþelei ajungând la9.807 km. Dupã 1990 activitatea înacest domeniu s-a intensificat, astfelîncât pânã în 2003 s-a ajuns la18.428,3 km de conducte.

Deci într-o perioadã de 40 de ani(1950-1990) s-au instalat 9.745 kmde reþea, în numai 13 ani (1990-2003) s-au instalat 8.621 km dereþea.

În anul 2003 s-a înregistrat unprogres mai deosebit faþã de anulprecedent datoritã numeroaselorproiecte puse în aplicare ºi benefici-ind ºi de fondurile bãneºti neram-bursabile primite din þãrile UniuniiEuropene.

În privinþa reþelelor de evacuare aapelor uzate, lucrurile stau extremde prost, canalizarea pentru eva-cuarea apelor uzate fiind multrãmasã în urmã. Astfel, în 1950 osingurã localitate ruralã din þarãavea canalizare, iar în 1990 s-aajuns la 285 de localitãþi.

Reþeaua de distribuire a gazelornaturale absolut necesarã ºi înmediul rural trebuie avutã ºi ea învedere ºi, ca atare, ºi îmbunãtãþitãpentru cã în 1998 s-a ajuns înmediul rural la 6.366,2 km de con-ducte pentru gaze ceea ce repre-zintã 32,8%, iar în 2003 s-a ajuns la8.962,6 km, adicã 37,5%, devansândritmul de creºtere din oraºe.

Cea mai importantã realizaretehnicã pentru mediul rural dinultimele decenii, dar ºi pentru mediulurban, a fost generalizarea siste-mului energetic atât pentru produ-cerea cât ºi pentru distribuþiaelectricitãþii. Construirea unor mari ter-mocentrale ºi hidrocentrale ºi a primeiuzine atomo-electrice a permis racor-darea la acest sistem naþional atuturor oraºelor ºi comunelor.

Satele sau gospodãriile care încãnu beneficiazã de electricitate suntacelea situate la distanþe mari sauizolate, mai ales în zonele montane,pentru care sunt necesare fondurisporite în vederea achiziþionãriimaterialelor tehnice ºi instalãrii reþeleiºi a transformatoarelor.

Sintetizând situaþia principalelorelemente ale infrastructurii rurale,rezultã urmãtoarele:

Dotãrile realizate pânã în prezentsunt încã departe de a satisfaceaceste necesitãþi pentru întreagapopulaþie ruralã, dar tendinþa de aprogresa este pozitivã.

Nevoia de a intensifica introdu-cerea acestor elemente este cu atâtmai mare cu cât s-a înregistrat ºi oinversare, de data aceasta acreºterii procentuale a populaþieirurale de la 45,1% în 1998 la 47,3%în 2003.

Ceea ce este mult rãmasã înurmã ºi progreseazã anevoioseste canalizarea care reprezintãdoar 6,8% din total, restul de 93,2%din reþea fiind în mediul urban.

În þãrile Uniunii Europene – nereferim la cele 15 þãri mai vechi –aceste probleme sunt rezolvateaproape în întregime, inclusiv pentrusate.

În ce priveºte cãile rutiere:lungimea totalã a drumurilor publicea crescut de la 73.260 km în 1998 la79.001 km în 2003, ceea ceînseamnã o creºtere cu 7,8%.

Drumurile naþionale au crescutde la 14.683 km în 1998 la 15.122 kmîn 2003.

Cel mai mult au crescut drumurilejudeþene: de la 27.713 km în 1998 la35.547 km în 2003, cu o creºtere de24,6% sau cu 7.834 km. Dar aceastãcreºtere s-a realizat ºi pe seama tre-cerii unor drumuri comunale în cate-goria drumurilor judeþene.

În perioada 1998-2002 din totaluldrumurilor publice au fost moder-nizaþi 1.937 km. Accentul s-a pus pedrumurile judeþene ºi comunaleunde lungimea celor modernizate acrescut cu 1.787 km. Drumurilejudeþene ºi comunale sunt moder-nizate doar în proporþie de 10,0%.

La noi, reþeaua de drumuri deexploatare agricolã este deficitarã ºidominã covârºitor drumurile depãmânt, ceea ce face deosebit dedificil atât transportul producþiei depe câmp cât ºi deplasarea utilajeloragricole.

În þãrile Uniunii Europene ºiaceste drumuri sunt asfaltate.


Dupã 12 ani de activitate, ConsilierConstruct desfãºoarã, în asociere cuPoÿrÿ Infra GmbH, proiectul deamploare Servicii de proiectare ºiasistenþã tehnicã pentru Secþiunea1A Braºov (Cristian) – Fãgãraº 53 Kmal Autostrãzii Braºov-Cluj-Borº 2007.Beneficiarul acestei investiþii în infra-structura rutierã este Compania Naþionalãde Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale dinRomânia.

Consilier Construct în parteneriat cuPoÿrÿ Infra GmbH actualizeazã studiulde fezabilitate, elaboreazã proiectultehnic, detaliile de execuþie ºi asigurãserviciile de asistenþã tehnicã pentruîndeplinirea acestui obiectiv, careface parte din Autostrada Transilvania.Necesitatea realizãrii acestei autostrãzia fost accentuatã ºi de intensificareatransporturilor ºi atragerea fluxurilor demãrfuri dinspre Europa. Realizarea

integralã a Autostrãzii Transilvania, princompletarea cu secþiunea 1A, conducela viteze de transport superioare ºi lareducerea impactului negativ asupramediului, prin diminuarea emisiilor depoluanþi, prin desfãºurarea unui trafic flu-ent ºi prin proiectarea unor sisteme deprotecþie a mediului. Acest fapt este înconformitate cu politica de transportavutã în vedere de cãtre Uniunea Euro-peanã pe întreg teritoriul sãu.

ProiectulAUTOSTRADA TRANSILVANIA

Consilier Construct, societate având ca obiect principal de activitate proiectarea, consultanþa ºi asistenþa tehnicã îndomeniul construcþiilor civile ºi industriale, îºi desfãºoarã activitatea atât pe plan intern, cât ºi pe plan extern, în strânsãcorelare cu strategia de dezvoltare a pieþei serviciilor ºi se adapteazã permanent cerinþelor impuse de integrareaRomâniei în Uniunea Europeanã. Societatea utilizeazã programe moderne de proiectare, cu tehnicã de calcul adecvatãºi personal de înaltã calificare, beneficiind în acelaºi timp de un management curajos ºi eficient.

Consilier Construct are capacitatea de a oferi un sistem integrat de servicii, dupã cum urmeazã: proiectare de drumuri,proiectare de poduri ºi pasaje, proiectare de consolidãri, proiectare ºi consultanþã construcþii civile, proiectare ºi consul-tanþã cãi ferate, studii de trafic, investigaþii rutiere, studii geotehnice, cadastru ºi studii geodezice, lucrãri edilitare, servicii demediu, laborator, cercetare, asistenþã tehnicã ºi consultanþã, asistenþã financiarã. De asemenea, societatea întocmeºtestudii de fezabilitate pentru obþinerea de credite nerambursabile din fonduri PHARE, RICOP, ISPA, SAPARD, evaluare de soci-etãþi, afaceri, evaluãri imobiliare ºi de patrimoniu, analize financiare, studii socio-economice, studii de piaþã.


Modele decizionale de întocmirea proiectelor de investiþii

APLICAREA TEORIEI UTILITÃÞIICezar-Petre SIMION, Maria ªTEFÃNICÃ, Elena CÃLÃRAªU –

Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în Construcþii

APLICAREA TEORIEI UTILITÃÞII ÎNDECIZIA ASUPRA VARIANTEI OPTIME

Potrivit teoriei utilitãþii, diverºiindicatori (valorici, fizici, procentualietc.) aparþinând grupei de criteriicantitative, cât ºi un numãr de indi-catori tehnico-economici se analizeazãcomparativ aparþinând diferitelorvariante. În final, se alege variantacu indicatorii optimi pentru eficienþaeconomicã.

Calculul valorilor relative ale indi-catorilor are avantajul cã permite sãse lucreze cu acelaºi criteriu de opti-mizare, ºi anume maximizarea.

Caracterul eterogen al criteriilorcantitative ºi calitative îngreuneazãfoarte mult adoptarea unei decizii.Pentru a uºura însã mãsurarea influ-enþei efortului economic dat defiecare criteriu în parte, se foloseºteconceptul de utilitate.

În final, se alege varianta optimãcare are suma indicatorilor cea maimare.

INDICATORI TEHNICO-ECONOMICIPentru exemplificare ºi pentru

uºurinþa înþelegerii procedeului, sealeg numai 4 indicatori tehnico-eco-nomici, ºi anume din grupa C1 – cri-terii cantitative din care fac parte:

investiþia specificã IS, durata derealizare D ºi gradul de folosire aterenului IT, precum ºi un indicatordin grupa C2 – criterii calitativedefinit prin indicele calitãþii globale aconstrucþiei ICG.

Sã presupunem cã decidentul,organ colectiv de decizie, estechemat sã hotãrascã în cazul unuiproiect pentru construirea unorblocuri de locuinþe, alcãtuit în treivariante cu indicatorii tehnico-eco-nomici din tabelul 1.

La indicatorii din tabel s-a ajunspe baza calculelor de cost, deduratã, de utilizare a suprafeþeiterenului ºi de calitate impusã.

În cazul când costurile aparta-mentelor cu douã camere ar ficuprinse între 50.000 ºi 70.000 umºi suprafaþa unui apartament egalãcu 30 m2, rezultã, prin raportareavalorii la suprafaþã, indicatorul„investiþie specificã“, astfel:

În privinþa determinãrii graduluide folosire a terenului, s-a utilizatraportul dintre suprafaþa ocupatã deconstrucþie ºi suprafaþa totalã aterenului. Acest indicator (IT) de obi-cei este mai mare la construcþiileînalte ºi mai mic la cele joase.

Indicele calitãþii globale, dupãcum se vede în tabelul 4, este maimare la blocul de locuinþe cuinvestiþie mai mare, deoarece deobicei creºterea calitãþii se materi-alizeazã ºi prin costuri supli-mentare datoritã materialelor decalitate mai bunã ºi forþei demuncã mai eficiente.VALORI RELATIVE ALE INDICATORILOR

În tabelul 2 se înscriu valorilerelative ale indicatorilor care se obþinfie prin raportarea valorii minime aindicatorului respectiv la valoareaindicatorilor fiecãrei variante, încazul în care soluþia optimã estedatã de cel mai mic indicator (cazulinvestiþiei specifice ºi duratei derealizare), fie prin raportarea indica-torilor fiecãrei variante la valoareamaximã a indicatorilor, în cazul încare soluþia optimã este datã de celmai mare indicator (cazul graduluide ocupare a terenului ºi al calitãþiiconstrucþiei).

Calculul valorilor relative ale indi-catorilor are avantajul cã permite sãse lucreze cu acelaºi criteriu de opti-mizare, ºi anume maximizarea.CALCULUL UTILITÃÞII INDICATORILOR

În calculul utilitãþii indicatorilor dintabelul 3 se aplicã regulile cunos-cute, ºi anume: utilitatea maximã, caºi în teoria probabilitãþii, este datã devaloarea 1, iar utilitatea minimã devaloarea 0. Pentru valorile interme-diare se adoptã o lege de variaþieliniarã. Rezultã cifrele din tabelul 3.

Atribuindu-se fiecãrui indicator uncoeficient de pondere dupã importanþa

Tabelul 1: Indicatori tehnico-economici

Tabelul 2: Valori relative ale indicatorilor

pe care o are acesta în momentuldeciziei, se obþin, prin înmulþireavalorilor utilitãþilor din tabelul 3 cucoeficienþii de pondere, valorile utili-tãþilor ponderate ºi de sintezã.Aceste valori se pot aduna, iar sumalor maximã datã în coloana 5 atabelului 4 indicã varianta optimã,adicã varianta cu valoarea maximã asumei indicatorilor.

CONCLUZII ASUPRA DECIZIEIÎn exemplul dat, s-au considerat

cei mai importanþi indicatorul durateiºi cel al calitãþii, atribuindu-se coefi-cientul de pondere maxim K = 1. Înordinea importanþei, s-au luat coefi-cienþii K = 0,9 pentru indicatorul uti-litãþii investiþiei specifice ºi K = 0,8pentru indicatorul utilitãþii gradului deocupare a terenului. Coeficienþii depondere se stabilesc de grupul dedecidenþi. În fiecare etapã de dez-voltare economicã, vor fi anumiþicoeficienþi de importanþã maximã.Prin consultarea unor grupe largi dedecidenþi, coeficienþii de importanþãse pot stabili unificat pe municipiusau þarã ºi apoi intabulaþi.

Conform teoriei utilitãþii, deciziapentru varianta optimã este uºor deluat. Din tabelul 4 valoarea maximãa eficienþei investiþiilor rezultã 2,23,ceea ce corespunde variantei I deinvestiþie.

Criticile formulate de unii spe-cialiºti acestei metode sunt concen-trate asupra subiectivitãþii alegeriicoeficienþilor de importanþã K. Cu câtgrupul de specialiºti consultaþi în

vederea luãrii deciziei este mai marecu atât subiectivitatea scade –tinzând cãtre dispariþia acesteia.Pe baza consultãrii specialiºtilor, sepoate obþine o lege de repartiþiea coeficienþilor de importanþã.Cunoscând legea de repartiþie, sepoate trece la simularea procesuluide decizie, care constituie unadintre metodele de eliminare asubiectivitãþii.

Tabelul 3: Valorile utilitãþilor

Tabelul 4: Valorile utilitãþilor ponderate ºi de sintezã


Marcom la Construct Expo UtilajeUTILAJE ÎN VALOARE DE PESTE 5 MILIOANE DE EURO, SPECTACOLEDEMONSTRATIVE ªI MODELE KOMATSU ÎN PREMIERÃ ÎN ROMÂNIA

TREI MODELE KOMATSU NOI ÎN ROMÂNIATrei modele noi Komatsu au fost prezentate în pre-

mierã pe piaþa din România la Construct Expo Utilaje2008: mini excavatorul PC 26 ºi midi excavatorul PC 80,ambele din noua Serie 3, ºi încãrcãtorul frontal WA 250Seria 6. Toate au fost lansate în martie la târgulSamoter în Italia.

Toate utilajele Komatsu din gama Seriei 3 au sistemCLSS (sistem hidraulic închis cu detectarea sarcinii delucru), tehnologie de ultimã generaþie pentru excavatoare.Acesta oferã precizie ºi control maxim al utilajului în lucru,inclusiv în cazul miºcãrilor simultane. Uºurinþa cu care serealizeazã aplicaþiile face ca utilajele echipate cu CLSS sãfie adecvate tuturor utilizatorilor, de la începãtori pânã la ceimai experimentaþi.

În ciuda dimensiunilor compacte, excavatoarele dinSeria 3 au mult spaþiu pentru operator: aºezat, pânã ºi celmai înalt operator are loc sã îºi miºte picioarele, datoritãpodelei spaþioase. Mediul de lucru al operatorului este ºimai mult îmbunãtãþit datoritã scaunului ajustabil ºi comen-zilor proporþionale.

Toate punctele de inspecþie periodicã sunt uºor accesi-bile. Soluþiile tehnice speciale au fãcut ca perioada dintrerevizii, chiar ºi pentru operaþiuni uzuale, precum schim-barea uleiului, sã fie de minimum 500 ore de funcþionare.

WA 250PZ-6 face parte din gama noilor încãrcãtoarefrontale din Seria 6. Acestea oferã o versatilitate extraordi-narã datoritã cinematicii unice PZ. Sunt ideale pentru oricetip de aplicaþii întrucât combinã perfect avantajele sistemuluide ridicare în formã de Z ºi a celui paralel.

Noua Serie 6 stabileºte noi standarde pentru productivi-tate, eficientizarea consumului de combustibil ºi confortuloperatorului. Datoritã motorului Komatsu Tier-3 ºi a trans-misiei hidraulice controlatã electronic, costul per tonãexploatatã este redus simþitor. Cabina SpaceCab este maimare ºi îi asigurã operatorului un confort deosebit datoritãsistemului de climatizare automat, instrumentelor decomandã ergonomice, scaunului cu pernã de aer.

Sistemul hidrostatic de transmisie controlat electroniceste uºor de folosit ºi creeazã performanþã maximã înorice situaþie. Cu o remarcabilã receptivitate la comenzi ºischimbãri faþã-spate extrem de rapide, aceste utilajemicºoreazã durata unui ciclu de încãrcare, crescând astfelproductivitatea.

În ceea ce priveºte întreþinerea, toate utilajele au unventilator reversibil care reduce semnificativ timpul necesarcurãþãrii.

Toate aceste echipamente, la fel ca majoritatea utilajelorKomatsu, vin cu sistemul de monitorizare prin Internet,Komtrax, ca dotare standard. Informaþiile despre echipa-ment sunt uºor accesibile prin Internet ºi permit proprietaruluisau managerului de flotã sã cunoascã exact locaþia utila-jului, performanþele acestuia ºi nevoile de service. Komtraxajutã la securizarea echipamentelor, permitând, printrealtele, transmiterea de e-mail-uri pentru a anunþa cândechipamentul este pornit în afara perioadelor autorizate deproprietar.

La Construct Expo Utilaje, alãturi de cele trei modelenoi, Marcom a expus 32 de utilaje Komatsu, Grove,Potain, Senebogen, Indeco, Mantovanibenne, cu o valoaretotalã de peste 5 milioane de euro.

DEMO SHOWDe vineri pânã duminicã, abilitãþile utilajelor Komatsu au

fost demonstrate încã o datã în spectacole demonstrativesusþinute de Tomas Zanelatto. Acesta este operator dedemonstraþii la fabrica Komatsu din Italia, unde face testecu toate prototipurile ºi participã la realizarea modelelor noi.

La Construct Expo Utilaje, Tomas a demonstrat încã odatã ce înseamnã sã duci la limite utilajele Komatsu. Unspectacol adevãrat despre ce nu trebuie sã facem cu utila-jele de construcþii în munca de zi cu zi. Reprezentaþiile saleau fost susþinute cu un miniîncãrcãtor multifuncþionalKomatsu SK 815 ºi un buldoexcavator Komatsu WB93S-5,ambele utilaje demonstrând forþa, rezistenþa ºi fiabilitateaKomatsu.

Marcom, distribuitorul exclusiv în România al firmelorKomatsu, Grove, Potain, Sennebogen, Indeco, Manto-vanibenne, a încheiat anul 2007 în poziþia de lider lavânzãri de utilaje de construcþii noi. Cifrele, puse la dis-poziþie de ADUC (Asociaþia Distribuitorilor de Utilaje deConstrucþii), reflectã faptul cã Marcom ocupã primul locla vânzarea de utilaje de construcþii, având o cotã depiaþã de 30%.

Marcom are în acest moment 105 angajaþi ºi 11 filialelocalizate în Otopeni, Constanþa, Galaþi, Iaºi, Braºov, Craiova,Turda, Deva, Baia Mare, Arad, Timiºoara.

În perioada 9-13 aprilie 2008, Marcom a prezentat la Construct Expo Utilaje, echipamente Komatsu aduse înpremierã în România ºi spectacole demonstrative susþinute de faimosul operator Komatsu, Tomas Zanellato.

...vã oferãTEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII

15 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România


Macarale electro-hidraulicecu operator pietonal

În urma parteneriatului încheiat laînceputul anului 2008, companiaElmas comercializeazã în Româniagama diversificatã de produseMobilev – Franþa. Producãtorul franceza dezvoltat o paletã completã demacarale electro-hidraulice cu ope-rator pietonal, care constituie unaport esenþial privind siguranþa ºiproductivitatea în activitãþile demanipulare a diferitelor încãrcãturi.În continuare, descoperiþi avantajeleºi aplicabilitatea produselor Mobilev.

Mobilev 12 MOMacaralele electro-hidraulice cu

operator pietonal pentru sarcini

maxime de 1,2 tone prezintã urmã-toarele caracteristici:

cinematicã unicã brevetatãMobilev (macara modulabilã), sistemantibasculare, baterii 24 V, 180 A,înclinaþia braþului hidraulic, teleco-mandã cu fir, contor orar ºi indicatoral nivelului de încãrcare al bateriilor.

Mobilev 20 MBMacaralele electro-hidraulice cu

operator pietonal pentru sarcinimaxime de 2 tone, cu urmãtoarelecaracteristici principale:

cinematicã unicã brevetatãTranchero, permite o ridicare aproapeverticalã fãrã a pierde din capacitate,sistem antibasculare, baterii 24 V,

240 A, tracþiune electricã cu variatorde vitezã, frânare automatã, teleco-mandã cu fir, contor orar ºi indicatoral nivelului de încãrcare al bateriilor.

Mobilev 30 MBMacaralele electro-hidraulice cu

operator pietonal pentru sarcinimaxime de 3 tone, prezintã urmã-toarele caracteristici:

cinematicã unicã brevetatãTranchero, permite o ridicare aproapeverticalã fãrã a pierde din capacitate,sistem antibasculare, baterii 24 V,460 A, tracþiune hidraulicã, automatprogramabil, frânare automatã, tele-comandã cu fir, contor orar ºi indica-tor al nivelului de încãrcare albateriilor.

Partener


Normativ cu probleme

dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN –Preºedintele Comisiei Naþionale Comportarea in situ a Construcþiilor

Punctul 1 „Prevederi generale“ reproduce destul debine principalele aspecte de interpretare a problemelorlegate de comportarea in situ a construcþiilor ºi apti-tudinea lor pentru exploatare aºa cum au fost formulatede mine. Pãcat cã în restul textului normativului nu s-apãstrat aceeaºi atitudine.

Totuºi ºi în cele cinci articole ale punctului 1 se gãsesco serie de prevederi ce nasc nedumeriri ºi pun semne deîntrebare asupra competenþei elaboratorilor pentruproblemele pe care le prezintã. Astfel:

Normativul, contrar afirmaþiei de la pct. 1.1., nurãspunde prevederilor Legii nr.10/1995 ºi nici Regula-mentului din 1994 revizuit în 1997 (HGR 766) cu privirela „urmãrirea comportãrii în exploatare, intervenþiile întimp ºi postutilizarea construcþiilor“, respectiv legea ºiregulamentul se referã la comportarea „în exploatare“ ºinu la comportarea „în timp“, fapt ce schimbã domeniulde aplicare, iar normativul, contrar celor afirmate, nu„este o componentã a sistemului calitãþii în construcþii“,componenta prevãzutã de lege fiind „comportarea înexploatare ºi intervenþii în timp“, ceea ce este iarãºialtceva. Dealtfel, în cuprinsul textului normativului maiapar ºi alte aspecte ce nu concordã cu prevederile legiiºi ale regulamentului invocate.

Trebuie spus însã cã sintagma „comportarea in situ aconstrucþiilor“ ar fi cea mai adecvatã formulare, fiindvorba de comportarea construcþiilor în amplasamentullor, fapt exprimat de locuþiunea latinã „in situ“, largfolositã pe plan internaþional.

Acþiunile de urmãrire a comportãrii în timp a con-strucþiilor se executã nu „în vederea satisfacerii prevederilor

privind menþinerea cerinþelor de rezistenþã, stabilitate ºidurabilitate ale construcþiilor, cât ºi ale celorlalte cerinþeesenþiale“ – aºa cum se susþine la pct. 1.3. ºi apoi în textla pct. 3.1.1. ºi 4.1. – ci în scopul menþionat în primulparagraf al aceluiaºi punct 1.3.: „asigurarea aptitudiniiconstrucþiilor pentru o exploatare normalã… prevenireaaccidentelor… diminuarea pagubelor… pierderilor devieþi… perfecþionarea activitãþii în construcþii“.

Existã o confuzie gravã, care se pãstreazã în tot textulnormativului cu privire la noþiunile de „cerinþe“, „perfor-manþe“ ºi „calitãþi“. Trebuie înþeles cã cerinþele sunt alebeneficiarilor, performanþele sunt ale construcþiilor, iarcalitãþile sunt atribute ale comportãrii: o calitate este operformanþã ce satisface o condiþie de utilitate izvorâtãdin cerinþele beneficiarilor. În consecinþã, nu „cerinþelede rezistenþã, stabilitate ºi durabilitate ale construcþiilor“trebuie menþinute prin acþiunile de urmãrire, ci „calitãþileconstrucþiilor“. Dealtfel, noþiunea de „cerinþã esenþialã“nu figureazã în Legea 10/1995, iar „durabilitatea“ nufigureazã printre cerinþele enumerate în aceastã lege.

Normativul mai prevede la pct. 1.4. o aberaþie, dedata aceasta preluatã direct din Legea 10/1995 ºianume cã „se excepteazã de la aceastã activitateclãdirile pentru locuinþe cu parter ºi un etaj ºi anexelegospodãreºti situate în mediul rural ºi în satele ceaparþin oraºelor, precum ºi construcþiile provizorii“.

Nu cunosc motivele ce au condus la introducerea aces-tei prevederi în Legea 10/1995, dar este absurd sã renunþila obligaþia urmãririi „curente“ a unor categorii rãspânditede clãdiri, care sunt la fel de importante pentru proprietariiºi locatarii lor ca ºi cele situate în mediul urban.

Legea nr. 10 privind calitatea în construcþii am considerat-o pe drept cuvânt sursa tuturor „relelor“ propagate înreglementãrile derivate. Una dintre reglementãrile în cauzã este „Normativul privind comportarea în timp aconstrucþiilor“ – Indicativ P130-1999. În urmã cu treizeci de ani, am elaborat prima formã a ceea ce avea sã setransforme în normativul P130-1988.

Normele metodologice elaborate în 1978, ca urmare a cutremurului din 4 martie 1977, ce a generat Legeanr.8/1977 privind durabilitatea, siguranþa în exploatare, funcþionalitatea ºi calitatea construcþiilor – au stat la bazatuturor normelor departamentale apãrute în urmãtorii zece ani, astfel cã, în 1988, când am scris P130 ca normativrepublican, exista o experienþã de zece ani.

Dupã 1989, normativul P130-88 a mai fost în vigoare pânã în 1994 când au apãrut Ordonanþa Guvernuluinr.2/1994, transformatã în Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcþii ºi apoi Regulamentul privind urmãrireacomportãrii în exploatare, intervenþiile în timp ºi postutilizarea construcþiilor (HGR nr. 261/1994) care l-a înlocuit peP130-1988 fiind apoi revizuit în 1997.

Nu ºtiu cãror împrejurãri s-a datorat revenirea la forma Normativului P130, a cãrui elaborare a fost încredinþatãunui colectiv din INCERC, din care nu am fãcut parte ºi care nu m-a solicitat decât sã fac observaþii la ceea ce auscos la ivealã. Am folosit aceastã solicitare ca sã critic ce era de criticat, atât la versiunea din 1997, cât ºi la cea din1999, reuºind, în parte, sã mai îndrept câte ceva, dupã cum voi arãta în continuare.



În sfârºit, pct. 1.5. mai conþine o contradicþie cuprevederi din cuprinsul normativului prin formularea„Categoria de urmãrire… se stabilesc de cãtre proiec-tant sau expert“… care este în dezacord cu prevederilede la pct. 3.1.2. „Urmãrirea curentã a construcþiilor seaplicã tuturor construcþiilor de orice categorie sau clasãde importanþã ºi formã de proprietate de pe teritoriulRomâniei, cu excepþia“… , care înseamnã cã urmãrireacurentã se aplicã automat, prin efectul legii ºi folosirea einu se stabileºte de cãtre proiectant sau expert, cu pct.5.1. investitorii „stabilesc împreunã cu proiectantul aceleconstrucþii a cãror comportare urmeazã sã fie supusãurmãririi speciale…“, cu pct. 5.3.b) „proiectanþii stabilescîmpreunã cu investitorii ºi/sau cu proprietarii acele con-strucþii ce sunt supuse urmãririi speciale“.

Punctul 2. „Terminologie“ nu conþine decât douãdefiniþii acceptabile, respectiv „Cartea tehnicã a con-strucþiei“ ºi „Jurnalul evenimentelor“, restul de 20 de ter-meni definiþi sunt fie inutili, ei autodefinindu-se prin enunþsau nefiind specifici acestei activitãþi (categoria deimportanþã a construcþiilor, clasã de importanþã, control,echipament de mãsurare, examinare, inspecþie, investitor,metodã de mãsurare, prevederea defectelor, proprietar,raport de încercare, sistem de mãsurare), fie aberantdefinite (aptitudinea de utilizare, avarie, comportarea înexploatare, defect, expert, expertizã tehnicã, programde încercãri, urmãrirea comportãrii (în exploatare) aconstrucþiilor).

În schimb lipsesc termeni precum „cerinþe“, „perfor-manþe“, „calitãþi“, „urmãrire curentã“, „urmãrire specialã“,„inspectare extinsã“ º.a.

Punctul 3. „Urmãrirea curentã a comportãriiconstrucþiilor“:

Contrar celor afirmate la pct. 3.1.1., „urmãrireacurentã nu se referã doar la „depistarea“ unor aspecte,fenomene ºi parametri ce pot semnala modificãri alecapacitãþii construcþiei de a îndeplini cerinþele de rezis-tenþã, stabilitate ºi durabilitate stabilite prin proiecte“,care sunt doar o parte dintre performanþele construcþiilorce rãspund cerinþei de siguranþã. Urmãrirea curentã acomportãrii in situ a construcþiilor se referã la urmãrireaevoluþiei tuturor performanþelor care caracterizeazã com-portarea in situ a construcþiilor sub aspectul satisfaceriicerinþelor de siguranþã (rezistenþã, stabilitate, rigiditate/flexi-bilitate, deformabilitate, elasticitate, permeabilitate º.a.),de confort (optic, acustic, higrotermic, dinamic, estetic,social º.a.) ºi de economie (mentenabilitate, durabilitate,fiabilitate, flexibilitate º.a.).

Punctul 3.1.2. repetã contradicþia deja semnalatãîntre prevederea aplicãrii automate a urmãririi curente a„tuturor construcþiilor“ din þarã, dar… cu excepþiaabsurdã a unei însemnate categorii de clãdiri.

Problema solicitãrii unei „inspectãri extinse“ sau aunei „expertize tehnice“ în cazul constatãrii unor situaþiipericuloase în comportarea construcþiilor (pct. 3.1.8.,3.1.9.) echivaleazã cu instituirea unei urmãriri speciale.„Inovaþia“ privind „inspectarea extinsã“ a unei construcþiinu îºi are rostul: ori este vorba de a face o urmãrirecurentã corectã ºi conºtiincioasã (pct. 3.1.6), ori se faceo urmãrire specialã, sub forma expertizei tehnice.

Punctul 4. „Urmãrirea specialã a comportãrii con-strucþiilor“:

Nu este sesizabilã diferenþa dintre urmãrireacurentã ºi cea specialã, definirea ultimei nedeosebindu-seesenþial de prima, ba chiar repetând formularea aberantãde la pct. 3.1.1. cu privire la „menþinerea cerinþelor derezistenþã, stabilitate ºi durabilitate“ (pct. 4.1.).

Instituirea urmãririi speciale, care se foloseºte încazuri „speciale“, trebuie sã þinã seama de principiul„cine comandã, acela plãteºte“; deci dacã Inspectoratulde Stat în Construcþii sau alte organisme, diferite de pro-prietar/utilizator/beneficiar „instituie urmãrirea specialã,trebuie sã asigure ºi sursele financiare necesare rea-lizãrii acestei mãsuri (pct. 4.2.).

Organizarea urmãririi speciale nu poate fi sarcinaproprietarului (pct. 4.5.), ci a unei persoane fizice saujuridice competente pentru aceastã activitate.

Obiectivele (pct. 4.8.) urmãririi speciale depind desituaþia „specialã“ care a declanºat-o; dacã obiectivulinstaurãrii urmãririi speciale este de a menþine apti-tudinea pentru exploatare ºi de a evita accidentele – ca laurmãrirea curentã, dar cu mijloace sofisticate ºi un personalspecializat – atunci pot fi valabile prevederile la pct. 4.8.,altfel aceste obiective pot fi foarte diferite, de la caz lacaz. De exemplu: evoluþia tasãrilor unui teren de fundareslab; evoluþia coroziunii construcþiilor într-un mediu agre-siv chimic; evoluþia stãrii de fisurare sub acþiunea unorîncãrcãri dinamice; nivelul de zgomot într-o clãdire ºicauzele sale; eficienþa izolaþiei hidrofuge ºi termice etc.

Prevederile de la pct. 4.12. se contrazic: pe de oparte se afirmã necesitatea elaborãrii proiectului deurmãrire specialã „de cãtre o firmã de specialitate încolaborare cu specialiºti în domeniul cercetãrii experi-mentale a elementelor ºi structurilor de construcþii, cuspecialiºti în domeniul aparaturii de mãsurã ºi control câtºi specialiºti în automatizãri ºi prelucrarea automatã adatelor“, iar, pe de altã parte, „În cazul construcþiilor noi,elaborarea proiectelor de urmãrire specialã se executãconcomitent cu proiectul de execuþie de cãtre proiectantîn baza unei comenzi emise de investitor sau proiectant“.

Consider cã proiectantul unei construcþii este înmãsurã sã elaboreze „instrucþiuni de urmãrire curentã“,dar nu are competenþa necesarã elaborãrii unui „proiectde urmãrire specialã“ care este mai apropiat de activi-tatea cercetãtorilor, decât a proiectanþilor.

La pct. 4.14. apare „Responsabilul din parteainvestitorului, proprietarului sau al utilizatorului care seocupã cu urmãrirea specialã a comportãrii construc-þiilor“ ºi care „va fi autorizat pentru aceastã activitate decãtre ISC“ conform „instrucþiunilor privind autorizarearesponsabililor cu urmãrirea specialã a comportãrii înexploatare a construcþiilor“. Atenþie! A comportãrii „înexploatare“!

La pct. 4.15. însã, se prevede cã „în cazul în careurmãrirea specialã începe odatã cu execuþia con-strucþiei“, adicã înainte de darea ei în exploatare, acelaºiresponsabil, împreunã cu executantul construcþiei „vorlua toate mãsurile pentru executarea proiectului deurmãrire specialã prin echipele specializate sau prinforþe proprii“.



QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

MEMBRU• Organizaþia europeanã

Eurocert Building• Patronatul Societãþilor

din Construcþii• Organizaþii profesionale din domeniul construcþiilor

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5tel.: 031.710.07.53, fax: 031.710.07.52 e-mail: [email protected]

ORGANISM ACREDITATPENTRU DERULAREA

DE ACTIUNI DE CERTIFICAREPRODUSE ÎN DOMENIUL VOLUNTAR

• Certificarea sistemelorde management- calitate- mediu- OHSAS

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

Organism NOTIFICATcertificare CONFORMITATE

PRODUSE PENTRU CONSTRUCTII

Organism agreat MTCT

SPECIALIZAT PE DOMENIUL CONSTRUCÞIILOR ªI AL MATERIALELOR DE CONSTRUCÞII

ORGANISM DE CERTIFICARE

PROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ

CU UTILIZAREA DE:

• Procedee, metode, tehnici de auditare,

inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:

- Naþional – CNFCMAC

- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT

(Franþa), AJA-EQS (Anglia), OSACA(Japonia)

• Profesori universitari;

• Doctori în ºtiinþe;

• Experþi în domeniile de certificare.

• Controlul producþiei în fabricãpentru produse pentru construcþii

• Aplicarea marcajului CE


În fostul „Normativ P130-1988“ fusese prevãzutãexistenþa unui „responsabil cu urmãrirea comportãriiconstrucþiilor“ care avea sarcina directã de a executaurmãrirea curentã a comportãrii construcþiilor unui anumitobiectiv (la obiectivele mari se prevedea un comparti-ment pentru urmãrirea comportãrii construcþiilor) ºi, pede altã parte, de a colabora cu specialiºtii în urmãrireaspecialã, fiind un fel de diriginte/supraveghetor al acti-vitãþii acestora din partea beneficiarului, având ºi grijadepunerii documentaþiilor rezultate în cartea tehnicã aconstrucþiei ºi a evidenþei în jurnalul evenimentelor.

Citind pct. 5.6. „Obligaþii ºi rãspunderi ale respon-sabililor cu urmãrirea comportãrii construcþiilor“ se naºteimpresia cã aceºtia sunt alþii decât responsabilii cuurmãrirea specialã a „comportãrii construcþiilor“ pe careîi autorizeazã Inspectoratul de Stat în Construcþii, de faptcel care i-a inventat.

Punctul 4.19. prevede cã „Valorificarea rezultatelorurmãririi speciale a construcþiilor se face de la caz lacaz, în conformitate cu prevederile proiectului deurmãrire specialã“.

La pct. 1.2. se exemplificã modul de valorificare alinformaþiilor culese în urma activitãþii de „urmãrire acomportãrii în timp a construcþiilor prin (interpretare,avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor etc.).

De fapt, valorificarea rezultatelor urmãririi comportãriiin situ a construcþiilor se face prin luarea unor mãsuri, fiede intervenþie directã asupra construcþiilor urmãrite(întreþinere, reparaþii, renovare, restructurare), fie deintervenþii indirecte, concretizate prin modificarea regle-mentãrilor sau elaborarea altora noi, fie prin antamareaunor cercetãri noi, fie…

Punctul 5. „Obligaþii ºi rãspunderi privind urmã-rirea comportãrii construcþiilor“.

Obligaþiile prevãzute pentru investitori, proprietari,proiectanþi, executanþi, utilizatori ºi administratori,responsabili cu urmãrirea comportãrii construcþiilor, exe-cutanþi ai urmãririi construcþiilor, Inspecþia de Stat înConstrucþii (actualul Inspectorat de Stat în Construcþii)sunt multe ºi detaliate, dar, din pãcate, nu prea suntºanse sã fie ºi respectate.

Se spune cã proprietarul „rãspunde de activitateaprivind urmãrirea comportãrii construcþiilor sub toateformele“ (pct. 5.2.a). Aºa o fi! Numai cã trebuie fãcutãdeosebirea între proprietatea privatã ºi proprietateapublicã. Proprietarul privat este pe deplin conºtient deavantajele materiale ºi financiare ale monitorizãrii minu-þioase a construcþiilor aflate în patrimoniul sãu. El nu arenevoie de reglementãri care sã-l oblige sã facã aºaceva. El îºi cunoaºte interesul ºi riscurile neglijenþei îngestionarea averii sale. De aceea, pentru proprietarii pri-vaþi sunt indicate recomandãrile privind metodele celemai eficiente de monitorizare a comportãrii in situ a con-strucþiilor ºi nu reglementãrile obligatorii cu ameninþareapedepselor.

Proprietarul public, „persoanã juridicã“ este însã cutotul altceva: el este administratorul unei averi care este„a tuturor ºi a nimãnui“. De aceea, tocmai pentru cã esteaverea tuturor, administrarea ei trebuie asiguratã atât

prin mãsuri stimulative (financiare, morale), cât ºiconstrictive/punitive. În acest caz, un normativ privindurmãrirea comportãrii in situ a construcþiilor de genulP130/1999 analizat ar fi aplicabil ºi probabil ºi mai efi-cient dacã Inspectoratul de Stat în Construcþii ar face totce scrie cã ar trebui sã facã.

CONCLUZIENormativul P130/1999 privind urmãrirea com-

portãrii în timp a construcþiilor, deºi aderã la principaleleteze promovate în versiunea 1988, nu reflectã oînþelegere deplinã a teoriei ºi practicii respective dinpartea elaboratorilor.

Acest lucru se evidenþiazã chiar din formularea denu-mirii acestei activitãþi (comportare „în timp“, comportare„în exploatare“, în loc de formula corectã comportare „insitu“), confuzie crasã în privinþa semnificaþiei termenilorºi sintagmelor „cerinþã“, „performanþã“, „calitate“, „com-portarea construcþiilor“, „aptitudinea pentru exploatare“º.a.; inconsecvenþã în folosirea terminologiei; contradicþiiîntre propriile prevederi, dar ºi cu cele din Legea 10/1995ºi Regulamentul din 1997.

Normativul P130 ar trebui sã exprime teoria ºipractica cunoaºterii ºi aplicãrii conceptului de aptitudinepentru exploatarea construcþiilor ce reprezintã chinte-senþa tuturor activitãþilor din construcþii, scopul lor final.

Aptitudinea pentru exploatare a construcþiilor exprimãmãsura în care ele corespund cerinþelor beneficiarilorlor; cu alte cuvinte, aptitudinea pentru exploatare a con-strucþiilor este ansamblul calitãþilor acestora, calitatea lorglobalã prin care îºi dovedesc utilitatea conform desti-naþiei fiecãreia în parte. Calitatea este o performanþã, adicão proprietate de comportament a construcþiei realizatã insitu, care satisface niºte condiþii de utilitate deduse dincerinþele beneficiarilor. Cerinþele sunt ale beneficia-rilor, performanþele ºi calitãþile sunt ale construcþiilor.

Monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor seconcretizeazã în urmãrirea comportãrii in situ a con-strucþiilor (urmãrire curentã, urmãrire specialã) ºi înintervenþiile pe construcþii (mentenanþã = întreþinere ºireparaþii, reabilitare = renovare, restructurare).

Documentaþia de bazã a monitorizãrii comportãrii insitu a construcþiilor este cartea tehnicã a construcþiei.

Simplu, nu?ªi totuºi, trebuie sã remarc faptul cã, deºi de ani de

zile comentez pe gratis conþinutul Legii 10/1995 ºi alreglementãrilor derivate privind comportarea in situ aconstrucþiilor, nimeni dintre cei responsabili cu elabo-rarea acestor acte normative nu a încercat mãcar sãlege o discuþie cu mine, darãmite sã încerce a îndreptaceva din cele semnalate. În schimb s-au cheltuit sumerespectabile pe lucrãri fãrã finalitate pentru acesteactivitãþi.

Pãcat, mare pãcat!


CENTRUL RIVERGATE SRLBucureºti

ADEPLAST SAOradea

TERMOSERV SAConstanþa

ROMCO SYSTEM SRLBucureºti

VOLTRAK SRLBucureºti

IMSAT DROBETA SRLDrobeta Turnu Severin

ADRIATICA SRLBlaj

ACMS SABucureºti

TERMO BAB CONSTRUCT SRLBucureºti

TUPAL HP IMPEX SRLBucureºti

URBAN ELECTRIC SRLPloieºti

COLT SAOlteniþa

SIMSTAR SRLReºiþa

ÎNTREPRINDEREA MONTAJINSTALAÞII SA - Baia Mare

PAN VES PROIECTCONSTRUCT SRL - Bucureºti

ATD GRUP SRLTulcea

REBELIS CONSTRUCÞII SRLTelega - Jud. Prahova

SMART BUILDING SRLBucureºti

SERVICE CONSTRUCT REGIA SADrobeta Turnu Severin

ECOVOL SAVoluntari

EXPRES CONSTRUCT SRLIaºi

RECONT SATimiºoara

SIMAR SRLPetroºani


Documentele necesare pentru construcþia unei case.Obþinerea autorizaþiei de construcþie

CONSULTANÞÃ JURIDICÃ

avocat Marius Vicenþiu COLTUC

(Urmare din numãrul anterior)

Aceste proceduri se aplicãindiferent cã în calitate de con-structor se aflã o persoanã fizicãsau juridicã. Succint, aceste etapeprivesc:

1. cartea tehnicã a construcþiei;2. proiectul de execuþie;3. documentaþia privind recepþia;4. cadastrul ºi intabularea;5. facultativ, anumite cereri pen-

tru a fi luat în evidenþã.

1. Cartea tehnicã este primul act alunei construcþii ºi întocmirea ei intrã însarcina dvs. ºi a proiectantului.

Cartea tehnicã reprezintã ansam-blul documentaþiilor tehnice referi-toare la proiectarea, execuþia,recepþia ºi urmãrirea comportãrii înexploatare a construcþiei ºi a instala-þiilor aferente acesteia. Aceasta maipoate cuprinde Fiºa de date sintetice– conþine numele proiectantului, alverificatorilor atestaþi pentru proiect,al executantului (inclusiv al ºefuluide ºantier ºi al dirigintelui), alexperþilor tehnici, numele celor dincomisiile de recepþie, precum ºidatele de începere a lucrãrilor ºiaprobãrii recepþiilor.

2. Documentaþia privind execuþialucrãrilor, inclusiv autorizaþiile deexecuþie a construcþiei:

autorizaþia de construire;procesul verbal de predare/primire

a clãdirii;procesele verbale de recepþie

pe categorii de lucrãri;certificatele de calitate pentru

conformitatea calitãþii lucrãrilor ºimaterialelor folosite;

condica de betoane unde seînregistreazã turnãrile, furnizorul ºirezultatele încercãrilor la 28 zile aprobelor etalon pentru verificarearezistenþei;

buletinele de analizã ºi încercãripentru materialele puse în operã;

expertizele tehnice;caietele de ataºament.

3. Documentaþia privind exploa-tarea, repararea, întreþinerea ºiurmãrirea comportãrii în timp aclãdirii (se completeazã de dvs. petoatã durata de viaþã a clãdirii). Sevor ataºa toate documentele referi-toare la modificãrile faþã de proiectuliniþial, atât în planul casei cât ºi îndotãrile suplimentare.

Dacã vindeþi imobilul, CarteaTehnicã trebuie predatã noului pro-prietar, care va avea obligaþiapãstrãrii ºi completãrii acesteia.

4. Atenþie: trebuie îndeplinite atâtpentru teren cât ºi pentru casã.

Cadastrul este operaþiunea deînscriere în Registrul de Carte Fun-ciarã ºi este obligatoriu la orice actde înstrãinare a unui bun imobiliar,fie cã este casã, apartament sauteren ºi indiferent dacã este vorbade o vânzare-cumpãrare, donaþie,succesiune, partaj sau precontractde vânzare-cumpãrare. Specialiºtiiimobiliari spun cã operaþiunea decadastru este buletinul casei dvs.Documentele necesare pentru întoc-mirea documentaþiei de cadastrusunt cele menþionate în Monitorul Ofi-cial al României, conform Legii 7/1996.

Cererea pentru intabulare sedepune la Judecãtorie, în circum-scripþia imobilului. Pentru realizareadocumentaþiei aveþi nevoie de urmã-toarele acte:

acte de proprietate ale imobilu-lui (Contract de vânzare-cumpãrare,Proces verbal de predare-primire,



în cazul în care imobilul a fostcumpãrat de la stat, Sentinþa civilã,Certificat de moºtenitor, Act de do-naþie etc.) – în douã copii, din careuna legalizatã;

certificat fiscal pentru cadastruºi intabulare;

acte de identitate ale propri-etarului/proprietarilor – în douã copii;

cerere tip completatã ºi sem-natã de proprietar – pusã la dispo-ziþie de expertul autorizat;

declaraþie privind limitele pro-prietãþii pentru care se executãmãsurãtorile – pusã la dispoziþie deexpertul autorizat;

cerere de înregistrare în CarteaFunciarã – pusã la dispoziþie deexpertul autorizat.

În termen de 30 zile de laobþinerea procesului verbal derecepþie a casei de la Primãriedeschideþi rol fiscal, pe care îlobþineþi pregãtind urmãtoarele acte:

contractul de vânzare-cumpãrareal terenului, originalul ºi o copie;

autorizaþia de construire, origi-nalul ºi o copie;

procesul verbal de recepþie laterminarea lucrãrilor, originalul ºi ocopie;

procurã prin notariat, în cazulîn care persoana care deschide rolulfiscal nu este proprietarul;

declaraþia tip;taxele de deschidere, în funcþie

de numãrul de pagini care trebuieînregistrate.

5. Se vor depune cereri la urmã-toarele instituþii:

administraþia financiarã de careaparþineþi (localitate/sector/comunã);

compania care furnizeazã ener-gia electricã;

compania care furnizeazã apapotabilã;

compania care furnizeazã gazulmetan;

compania care asigurã salubri-zarea în zona în care este casa dvs.;

compania de intervenþii canalizare;compania de televiziune prin

cablu.Alte acte necesare referitoare la

execuþia casei:autorizarea organizãrii de ºantier.

Conform Legii 50/1991, oriceconstrucþie pe un teren, chiar provi-zorie (barãci, depozite de materiale,dormitoare muncitori), se executã cuavizul Administraþiei Locale.

Pentru obþinerea acestui avizîntocmiþi un dosar care sã cuprindã:

documentaþia construcþiei – proiect;planurile de amplasare în zonã;planul de fundaþie pe nivele;cerere tip.

Dosarul se predã la primãrialocalã ºi autorizaþia o veþi primi înaproximativ 30 zile lucrãtoare.Branºamentele la reþelele de utilitãþi(apã, gaze, energie electricã, canalizare,telefonie) trebuie sã fie proiectate ºiexecutate de firme autorizate (suntalese prin licitaþie) de regiile/soci-etãþile responsabile.

OBÞINEREAAUTORIZAÞIEI DE CONSTRUCÞIEAutorizaþia de construcþie este

eliberatã de Primãrie – Serviciul deUrbanism din localitatea/sectorul încare se aflã terenul.

Taxa de eliberare a autorizaþieide construcþie reprezintã 0,5 % dinvaloarea construcþiei, stabilitã pebaza declaraþiei dvs. ºi în funcþie desuprafaþa desfãºuratã a construcþiei.Valoarea declaratã nu va putea fimai micã decât valoarea determi-natã, potrivit prevederilor legale învigoare privind impozitele ºi taxelelocale.

În vederea obþinerii autorizaþieide construire, solicitantul trebuie sãdepunã douã dosare (unul cu acte înoriginal ºi unul cu acte în copie),care sã cuprindã urmãtoarele docu-mente:

a) cerere pentru emiterea autori-zaþiei de construire, inclusiv anexa

(se utilizeazã formularul model F9,obþinut contra cost, de la emitent),completatã cu elementele de identifi-care si datele tehnice conform PAC;

b) actul doveditor al titlului asupraimobilului, care sã-i confere solici-tantului dreptul de execuþie alucrãrilor de construcþii (în copielegalizatã);

c) certificatul de urbanism;d) proiectul pentru autorizarea

executãrii lucrãrilor de construire –PAC, întocmit conform Legii nr.50/1991privind autorizarea executãrii lucrãrilorde construcþii, republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare,inclusiv referatele de verificare ºi,dupã caz, referatul de expertizãtehnicã – semnate ºi stampilate înoriginal;

e) fiºele tehnice pentru obþinereaavizelor cerute prin certificatul deurbanism, necesare emiterii acordu-lui unic precum ºi, dupã caz, docu-mentaþiile tehnice necesare emiteriiavizelor ºi acordurilor care sunt încompetenþa de obþinere a emitentului;

f) avizele ºi acordurile obþinute desolicitant, altele decât cele din com-petenþa de obþinere a emitentului,stabilite prin certificatul de urbanism;

g) declaraþie pe propria rãspun-dere din care sã rezulte cã imobilulnu face obiectul unui litigiu aflat perolul unei instanþe judecãtoreºti;

h) documentul de platã a taxei deemitere a autorizaþiei de construire;

i) documentele de platã a taxelorlegale pentru avizele ºi acordurilenecesare emiterii, comunicate odatãcu certificatul de urbanism (în copie).

Autorizaþia de construire seelibereazã în termen de cel mult30 zile de la data înregistrãrii cererii.

Prelungirea autorizaþiei de con-struire se poate face de cãtre emitent,la cererea titularului, formulatã cu celpuþin 15 zile înaintea expirãrii.

(Continuare în numãrul viitor)



Analiza pereþilor portanþi exteriorila clãdirile din lemn

prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, drd. ing. Lucian AVRAM –Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi

La realizarea clãdirii din lemn prototip s-a acordat

o atenþie deosebitã concepþiei scheletului pereþilor

exteriori, dar ºi straturilor componente, în vederea

rãspunsului favorabil la exigenþele acestor elemente.

Structura acestor pereþi este alcãtuitã dintr-o talpã

inferioarã ºi una superioarã. Legãtura între tãlpi se

realizeazã prin montanþi pozaþi la un interspaþiu, în

funcþie de încãrcarea ce se transmite prin aceste ele-

mente verticale de rezistenþã, de la acoperiº spre

terenul de fundare.

Pãstrarea integritãþii structurale a clãdirii din lemn,

în cazul acþiunilor orizontale ºi a tendinþei de defor-

mare, poate fi asiguratã prin contravântuirea pereþilor

portanþi exteriori. Aceasta se realizeazã prin dis-

punerea de bare înclinate la colþurile clãdirii (realizând

suprafeþe triunghiulare nedeformabile), prin rigidizãri

orizontale pozate între montanþii structurii (micºorând

lungimea de flambaj). Rigidizarea clãdirii este supli-

mentatã prin placarea structuralã (plãci OSB) a

pereþilor portanþi exteriori, „legând“ montanþii individu-

ali într-o unitate compozitã. Amplasarea, tipul (bare

sau/ºi placãri structurale) ºi calitatea contravântuirii

se concepe în funcþie de valoarea încãrcãrii din vânt

sau a acþiunii seismice.

Continuitatea structurii scheletului pereþilor por-

tanþi exteriori, în zona golurilor de ferestre ºi uºi, se

Pereþii exteriori ai clãdirii de lemn prototip, executatã în Bucovina, s-au analizat din punct devedere al consumului de lemn, ca rãspuns la încãrcãrile care acþioneazã asupra structurii. S-a extinsanaliza ºi asupra elementelor componente ale pereþilor, care rãspund la exigenþele principale aleanvelopei clãdirii din lemn. Prezenta analizã poate servi la concepþia clãdirilor din lemn cu acelaºi tipde structurã.

Fig. 1: Scheletul din lemn al pereþilor exteriori. Elemente componente



realizeazã parþial prin introducerea elementelor de

bordare a ferestrelor ºi a uºilor (buiandrug, pervaz,

montanþi suplimentari).

Analizând volumul de lemn al scheletului de la

parterul clãdirii, a rezultat o suprafaþã utilã a parterului

de 73 m2, la un volum de lemn ecarisat de 4 m3.

Elementele componente ale structurii pereþilor

portanþi exteriori (montanþi, rigle superioare, infe-

rioare, rigidizãri orizontale) sunt alcãtuite din piese cu

aceeaºi secþiune transversalã. Componenþa procen-

tualã a acestor componente este prezentatã în

figura 2.

Alcãtuirea constructivã a pereþilor exteriori este

detaliatã în figura 3.

În vederea evacuãrii vaporilor ºi umezelii din pre-

cipitaþii, între paramentul exterior ºi placarea struc-

turalã se realizeazã un strat de aer ventilat, datoritã

ºipcilor de prindere pozate decalat.

Rigidizarea structurii se realizeazã suplimentar ºi

prin placarea la exteriorul scheletului a plãcilor OSB.

Termoizolaþia tip NOBASIL MPN se pozeazã în

spaþiile dintre montanþi ºi rigidizãrile orizontale

(fig. 4). Protecþia termoizolaþiei contra vaporilor din

interiorul clãdirii se realizeazã printr-o barierã de

vapori din folie de polietilenã, prinsã pe structura

scheletului de lemn.

Din analiza efectuatã a rezultat cã la 1 m2 de

perete exterior se utilizeazã 0,65 m2 de vatã mineralã,

respectiv 1 m2 de placã OSB, folie de polietilenã ,

placã de ipsos carton rezistentã la foc ºi 1,35 m2 (din

cauza suprapunerilor) în cazul utilizãrii paramentului

din scânduri pozate pe verticalã.

Dacã raportarea componentelor pereþilor exteriori

se realizeazã la 1 m2 de suprafaþã utilã din clãdire, am

putea specifica faptul cã vata mineralã reprezintã

70%, iar folia de polietilenã ºi plãcile de ipsos carton

rezistente la foc 91%.

Datele din analiza realizatã pot ajuta la res-

pectarea exigenþelor de rezistenþã, stabilitate dar ºi

de izolare termicã ºi economie de energie la con-

cepþia pereþilor clãdirilor cu schelet din lemn.

Analiza conferã o imagine asupra cantitãþii ele-

mentelor componente din alcãtuirea pereþilor portanþi

exteriori ai clãdirilor din lemn, dând posibilitatea unei

elasticitãþi a concepþiei, în funcþie de ponderea ºi rolul

acestora.

Fig. 2: Proporþia procentualã a componentelor structurii de lemna pereþilor exterior

Fig. 3: Alcãtuirea constructivã a peretelui portant exterior la clãdirile din lemn

Fig. 4: Pozarea elementelor componente ale pereþilor exteriori la clãdireadin lemn prototip executatã în Bucovina







Sistemul TW PAGEL pe bazãde ciment îndeplineºte condi-þiile stabilite în normativele sani-tare referitoare la materialelepentru recipienþii de apã potabilã.

Domenii de utilizareSistemul TW PAGEL este uti-

lizat la lucrãri de reparaþii alerecipienþilor de apã potabilã, con-ductelor ºi instalaþiilor de epurarea apelor.

Sistemul este format dinurmãtoarele materiale:

TW05 PAGEL – Masã deºpaclu;

TW10 PAGEL – Amorsã +Mortar fin;

TW 20 PAGEL – Mortar detorcretare;

TW 40 PAGEL – Mortar;TW 80 PAGEL – Beton.

Repararea ºi protecþia instala-

þiilor de apã potabilã cu sistemul

TW PAGEL prezintã urmãtoarele

avantaje: conferã instalaþiilor rezis-

tenþe mecanice deosebite, frâneazã

procesele de coroziune ºi permite

difuzia vaporilor de apã.

Sistemul este aplicabil atât pe

suprafeþe orizontale, cât ºi pe

suprafeþe verticale în instalaþii de

apã potabilã ºi poate fi pus în

operã manual, dar ºi prin tor-

cretare (procedeu umed sau pro-

cedeu uscat).

Un avantaj deosebit este acela

cã sistemul nu favorizeazã dez-

voltarea microorganismelor ºi nu

are proprietãþi bactericide sau

fungicide.

Componentele sistemului TW

PAGEL sunt uscate, ele ames-

tecându-se numai cu apã în canti-

tatea prescrisã de producãtor.

În funcþie de adâncimea degra-

dãrilor, se pot folosi:

TW05 PAGEL pentru adâncimi

cuprinse între 2 ºi 6 mm;








cuprinse între 30 ºi 100 mm.

În continuare, vã prezentãm un

sistem de protecþie ºi reparaþie a

reþelelor de canalizare.

Ioan SOLACOLU – director executiv Pagel România

Verile, din ce în ce mai toride, ridicã tot mai multe probleme legate de colectarea, depozitarea ºiconsumarea cu chibzuinþã a fiecãrei picãturi de apã, precum ºi evacuarea în condiþii normale ºiigienice a apelor uzate. Exigenþele din acest punct de vedere pot fi asigurate folosind materialespeciale pe care vi le prezentãm mai jos. Ele sunt recomandate pentru protecþia, hidroizolarea lainterior ºi repararea recipienþilor de apã potabilã ºi a sistemelor de canalizare.

Protecþia ºi repararea instalaþiilorde apã potabilã ºi canalizare

cu materiale ºi sisteme PAGEL


Sistemul KA PAGEL pe bazã

de ciment este utilizat la repararea

ºi acoperirea suprafeþelor de

beton, cãrãmidã sau mortar, care

sunt supuse unui atac chimic

deosebit.

Domenii de utilizare

Sistemul este indicat pentru

reparaþii sau acoperiri la: instalaþii

de epurare a apei, colectoare de

ape reziduale sau apã de ploaie,

sisteme de canalizare a apelor

reziduale, zone cu agresivitate

chimicã etc.

Sistemul KA PAGEL prezintã

urmãtoarele avantaje: rezistenþã

mãritã chiar ºi în medii foarte agre-

sive, rezistenþã la atac sulfatic

(industrie) sau sãruri de amoniu

(agriculturã), o aderenþã mãritã ºi o

stabilitate ridicatã pe suprafeþele

verticale ºi deasupra capului.

Sistemul este indicat atât pen-

tru aplicare manualã, cât ºi

prin torcretare. De asemenea,

mortarul se prelucreazã foarte

uºor (se amestecã doar cu apã).

Mortarul este predozat ºi însãcuit

în saci speciali antiumezealã, de

25 kg, uºor de manipulat.

Sistemul este alcãtuit din

urmãtoarele materiale:

MS02 PAGEL – Material de

protecþie contra coroziunii ºi strat

de aderenþã;

KA05 PAGEL – Masã de

ºpaclu;

KA20 PAGEL – Mortar de

reparaþie pentru canale.

În funcþie de adâncimea degra-

dãrilor, sistemul se utilizeazã:

KA05 PAGEL – pentru adân-

cimi cuprinse între 2 ºi 5 mm;

KA20 PAGEL – pentru adâncimi

cuprinse între 6 ºi 40 mm.


Echipamente individuale de încãlzitcu funcþionare pe gaze naturale

Reputata firmã francezã Auer

produce convectoare murale cu

puteri de la 1,5 pânã la 9 kW, care

funcþioneazã atât cu tiraj forþat, cât

ºi atmosferic. Ele asigurã încãl-

zirea unor volume de la 30 pânã

la 250 mc. Stabilitatea ºi eficienþa

în funcþionare sunt asigurate prin

utilizarea unei camere de ardere

din fontã, precum ºi a unui sistem

complet de protecþie ºi control a

funcþionãrii. Procesul de ardere

este modulat de un dispozitiv

bazat pe termostat, care menþine

în încãpere temperatura doritã de

utilizator. Protecþia este asiguratã

prin utilizarea unui detector de

flacãrã, care blocheazã vana de

gaz în cazul întreruperii, din

diverse motive, a alimentãrii cu

combustibil.

Pentru evacuarea gazelor arse,

dar ºi pentru absorbþia aerului

proaspãt necesar combustiei se

utilizeazã sistemul „ventuzã“, for-

mat din douã tuburi concentrice,

ceea ce impune montarea convec-

torului pe un perete spre exterior.

Utilizarea gazelor naturale în scopul încãlzirii se face, în ge-

neral, folosind centralele termice racordate la instalaþii de dis-

tribuþie echipate cu radiatoare care de care mai sofisticate.

Eficienþa unor astfel de sisteme este tentantã în cazul unor spaþii

de încãlzit care depãºesc nivelul unui apartament de dimensiuni

mici sau spaþii similare, având alte destinaþii decât cea de spaþiu

de locuit. Pentru acestea din urmã se recomandã echipamente

individuale cum sunt convectoarele murale pe gaze sau sobele,

fie ele metalice sau din ceramicã.

Pentru spaþii mai mari, sau

acolo unde arhitectura o impune,

cum ar fi case de vacanþã, cabane,

pensiuni etc., sobele, fie complet

metalice sau cu un finisaj ceramic,

sunt de un efect deosebit. Din

punct de vedere al designului, vari-

etatea ofertei este foarte mare,

tocmai pentru a putea fi asociate

oricãrei arhitecturi sau mobilãri a

spaþiului de destinaþie.

Funcþional, toate echipamen-

tele sunt construite folosind un

arzãtor controlat de un termostat ºi

un sistem de protecþie în cazul

dispariþiei flãcãrii. Instalarea lor

reclamã prezenþa unui coº de fum

cu diametru de 10-15 cm, pentru

evacuarea gazelor arse.

Produsele Aero Trade asigurã

optimizarea consumurilor fiind

complet automatizate ºi progra-

mabile, sunt uºor de instalat ºi nu

necesitã întreþinere.

Pe piaþa româneascã ast-

fel de produse sunt distribuite

printr-o reþea la nivel naþional de

cãtre Aero Trade International.


TIAB – VINCI ENERGIES, o alianþã pentru viitor

Perioada de tranziþie parcursã deTIAB a presupus sacrificii enorme,atât pentru angajaþii care au rãmasfideli companiei, fiind profund ataºaþivalorilor pe care aceasta le-a promo-vat ºi conservat în cei 57 de ani deexistenþã, cât ºi pentru conducãtoriiacesteia care au reuºit sã menþinãaproape intact capitalul moºteniriiumane ºi economice în condiþiileadoptãrii unui buget auster, prudentconstruit, care a trebuit sã þinã contde duritãþile transformãrilor pe caresocietatea ºi piaþa româneascã le-ausuferit în timpul scurs de la Revoluþie.

Efectele tranziþiei au dus pelângã o decapitalizare cauzatã deperioadele inflaþioniste ºi la o îmbã-trânire a personalului, bugetul deausteritate nefãcând posibilã raliereala realitãþile nivelelor salariale practi-cate de alte firme. Totodatã, nu aufost posibile investiþii majore înmodernizarea imaginii companiei ºinici acþiuni de întinerire ritmicã a per-sonalului, absolut necesare transfe-rului de cunoºtinþe de la o generaþiela alta, cum este normal pentru ofirmã cu istoria ºi tradiþia TIAB.

Faptul cã prestigiosul Grup VinciEnergies a ales firma noastrã capartener al extinderii sale în spaþiulest-european, dupã o atentã son-dare ºi documentare a mediului ºipieþei construcþiilor, reprezintã atât oconfirmare a politicii inteligente dusãde TIAB în toþi aceºti ani cât ºi odovadã a intenþiilor serioase de dez-voltare a Grupului care a ºtiut sã

citeascã dincolo de aspectul îmbãtrânital companiei ºi sã vadã adevãratelevalori pe care aceasta se bazeazã.

Având privilegiul de a fi directorulde marketing al TIAB am avut posibi-litatea, în timpul scurs de larealizarea acestei alianþe, de a fi înpermanent contact cu reprezentan-tul trimis de Vinci Energies pentrualinierea TIAB la standardele Grupului.Deschiderea spre comunicare arã-tatã de domnia sa ºi avantajul meude a fi înþeles în cei patru ani deactivitate în TIAB modul de lucru alacestei companii, mi-a întãrit convin-gerea cã alegerea Vinci Energies cainvestitor în TIAB este cea mai bunãºi viabilã decizie a conducerii soci-etãþii pentru întãrirea ºi conservareamãrcii TIAB pe piaþa româneascã,cu avantajul suplimentar cã aparte-nenþa la un grup de talie europeanãne deschide accesul ºi pe piaþaUniunii Europene.

Planul Grupului Vinci Energiespentru compania noastrã este de apromova ºi implementa în cadrulunui program de modernizare, peparcursul a trei ani, o serie demãsuri care sã facã din TIAB una dincele mai puternice companii dinRomânia ºi un pol al extinderiigrupului în Europa de Est.

Unul din atuurile TIAB corect per-cepute de Vinci Energies încã dinmomentul tratativelor este faptul cãstructura organizatoricã a compani-ilor este similarã în proporþie de

peste 90%. Totodatã, faptul cã noiam fost prima întreprindere dinRomânia care ºi-a creat ºi utilizat înorganizare propriul sistem informaticde gestiune (sistem care a dat rezul-tate extraordinare înainte de 1990 ºiîn primii ani de dupã revoluþie, darcare din cauza austeritãþii bugetaredin perioada tranziþiei nu a putut fisuficient modernizat ºi adus la para-metri optimi funcþionali) a demonstratîn faþa noului partener capacitatea ºidisponibilitatea noastrã de a asimilacu uºurinþa un program modern deevidenþã ºi gestiune a afacerilor.

S-a remarcat în acest sens omare apropiere între procedurileSistemului Integrat de Managementexistente în TIAB ºi regulile careguverneazã activitatea Grupului.

Planul de Modernizare propus deVinci Energies pentru urmãtorii 3 ani,aprobat de AGA, a fost elaborat încomun de partea românã ºi parteafrancezã în perioada octombrie 2007– martie 2008 ºi þine cont de toaterealitãþile din TIAB. El este gânditastfel încât ritmul trecerii la nouaconcepþie de organizare conformstandardului Grupului din care acumfacem parte sã nu aducã dezechili-bre în ceea ce priveºte pãstrareaidentitãþii, a know-howului TIAB ºi apotenþialului uman existent.

Acþiunile comune întreprinsepânã acum îmi dau libertatea sãafirm cu toatã convingerea cã pentruTIAB – Viitorul sunã bine!

ing. Cristian CAZAN, director Agenþia INFRA Bucureºti

Primãvara anului 2007 a marcat pentru TIAB un moment crucial în existenþa sa prin preluarea de cãtreGrupul Vinci Energies a pachetului majoritar de acþiuni.

Acceptarea de cãtre partea românã a acestei preluãri, prin decizia Adunãrii Generale a Acþionarilor, afost fãcutã în urma unei analize ºi selecþii inteligent condusã de staful TIAB. Acesta a înþeles cã reali-tãþile economice ºi concurenþiale de pe piaþa româneascã impun o astfel de mãsurã pentru o firmã care areuºit sã îºi menþinã prestigiul ºi integritatea structuralã clãditã în 40 de ani de activitate predecem-bristã ºi în timpul celor 17 ani de tranziþie.


Sisteme de încãlzire prin radiaþie

EUTERM este un sistem de încãlzire constituit din panouri radiante cu funcþionare peapã caldã, apã supraîncãlzitã sau vapori. EUTERM poate funcþiona împreunã cu orice sis-tem energetic primar. Este ideal pentru încãlzirea spaþiilor mici, localuri, spaþii ambientalede dimensiuni medii ºi mari, ideal pentru spaþii cu risc la incendiu. Încãlzirea se face uni-form nu stratificat, fãrã nicio miºcare a aerului, acesta fiind principalul avantaj.

SOLUÞII PENTRU O ÎNALTÃ DISTRIBUÞIE A CÂMPULUI DE RADIAÞIEPe lângã folosirea unui oþel de calitate, distribuþia radiaþiilor este asiguratã printr-un proces care garanteazã

contactul excelent între tuburi ºi placa radiantã. La cerere, panourile radiante se pot echipa cu plãci anti-convecþiepentru reducerea dispersiei în partea superioarã ºi mãrirea temperaturii plãcii radiante.

Sistemul EUCERAMIC e constituit din difuzori radianþi autonomi cu incan-descenþã de înalt randament, proiectat ºi realizat dupã cele mai moderne ºiraþionale sisteme de lucru: lejer, dedimensiuni compacte, putând fi orien-taþi pentru obþinerea unei difuzii omo-gene a cãldurii în zone precise. Unuldintre principalele avantaje ale sis-temului EUCERAMIC este aplicareaprincipiului fizicii de propagare a cãl-durii doar pe porþiuni prestabilite,evitând dispersarea cãldurii pe ariiextinse.

Cu sistemul EUCERAMIC se încãlzeºte unde, când ºi cum se doreºte, cuajutorul propagãrii cãldurii, optimizând raportul dintre exigenþã ºi cost.

Încãlzitoarele radiante din seria EUCERAMIC HE sunt soluþia optimã pen-tru rezolvarea problemelor privind montarea la înãlþimi ridicate.

Un sistem eficient de schimb face posibilã recuperarea cãldurii de lagazele de ardere, fãcând transferul de cãldurã cãtre noul mixt de combustibilºi mãrind substanþial puterea unitãþilor radiante.

ESTETICUL FACE PARTE DIN ELCompactitatea, greutatea micã ºi

culorile disponibile permit o integrareplãcutã în ambientele unde apariþia ºiprotecþia operelor artistice reprezintão importanþã primarã.

SC TERMOCLIMA SRL, unic importator al sistemelor de încãlzire prin radiaþie marca CARLIEUKLIMA,vã oferã cele mai bune soluþii în domeniul încãlzirii, utilizând produse de cea mai înaltã calitate ºi la stan-darde europene. Prin calitatea superioarã oferitã de noi, confortul dumneavoastrã este asigurat.

TERMOCLIMA

Sistem convenþionalCosturi reduse 40-70%

Sistem convenþionalCosturi de operare 100%

Diagrama de difuzie a cãldurii


Bariera de aer EUWIND este instalatã în interiorul sau exteriorulclãdirilor, sau de ambele pãrþi ale uºilor, acþionând ca un scut.

Coloana de ventilaþie include:

o admisie de aer protejatã de contaminarea exterioarã;

un modul superior pentru diminuarea poluãrii fonice;

un modul inferior pentru diminuarea poluãrii fonice;

o articulaþie metalicã;

un canal subteran cu unghiular.

Ventilatorul extrage aerul din apropierea tavanului ºi îl împinge

apoi, prin modulul de diminuare a zgomotului, în canalul de distribuþie

cu o vitezã considerabilã. Jetul de aer despicã straturile de aer rece de

la nivelul solului ºi îl eliminã în exterior.

Bariera de aer EUWIND este

un avantaj de maximã eficienþã

la nivelul solului, unde acþiunea

aerului rece este mult mai

mare.


Încãlzirea halelor industrialeSOLUÞII EFICIENTE

În acest numãr al revistei, vãaducem în atenþie gama de sistememoderne de încãlzire prin radiaþie,care înseamnã, pe lângã eficienþã, ºieconomii energetice importante,între 30% ºi 65%, în funcþie de tipulhalei, gradul de izolare, procesultehnologic desfãºurat etc.

Sistemele de încãlzire prin radi-aþie pot fi utilizate pentru: hale indus-triale, depozite, service-uri auto, sãlide sport, spaþii cu înãlþimi mari,show-room-uri, pavilioane expozi-þionale, sere de flori ºi legume,crescãtorii de animale, cuptoare cutemperaturã strict controlatã etc.

Tubulaturã radiantã OHASistemul de încãlzire prin radiaþie

OHA este o soluþie excelentã pentruîncãlzirea spaþiilor industriale ºi, îngeneral, a spaþiilor cu înãlþimi mediiºi mari. Flexibilitatea sistemului con-stã în adaptarea tubulaturii radiante laorice exigenþe privind traseul acesteiaîn interiorul clãdirilor încãlzite. Înfuncþie de necesarul de cãldurã ºiînãlþimea clãdirii, tubulatura radiantãpoate avea o configuraþie monotubu-larã sau bitubularã.

Grupul de combustie care seplaseazã în exteriorul clãdirii are rolul

de a genera cãldura obþinutã de laarzãtor ºi de a realiza, prin inter-mediul unui ventilator, circuitulcontinuu al fluidului caloportor.Circuitul se realizeazã în interiorulunei tubulaturi radiante etanºe,aflatã în depresiune în raport cumediul încãlzit. Temperatura supra-feþei exterioare a tubulaturii radianteeste variabilã ºi, dupã cerinþe, sepoate situa în intervalul 120 0C – 290 0C.Marele avantaj al unui asemeneasistem de încãlzire este acela cã serecirculã în proporþie de 80%gazele rezultate în urma proce-sului de ardere.

Deoarece grupul de combustieeste amplasat în exteriorul con-strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºiîn situaþia în care nu existãsuprafaþã vitratã corespunzã-toare, conform normativelor învigoare.

Tuburi radiante modulare INFRASistemul de încãlzire prin radiaþie

INFRA este cea mai adecvatãsoluþie de încãlzire zonalã. Echipa-mentele pot fi utilizate în spaþii cuînãlþimi cuprinse între 5 ºi 20 de metri ºichiar mai mult în condiþii speciale.Concentreazã fluxul de cãldurã înzona de lucru ºi, în acelaºi timp, limi-teazã ºi stratificarea aerului întrepardosealã ºi planºeu.

Datoritã faptului cã încãlzirea seface prin radiaþie, nu se producmiºcãri de aer ºi pulberi de praf; seobþine, astfel, un ambient mai curat,fãrã curenþi de aer.

INFRA este un sistem foarte eco-nomic, care încãlzeºte rapid supra-feþele aflate sub conul de radiaþie,suprafeþe ce devin la rândul lor emi-tori de cãldurã.

SYSTEMA ROMÂNIA propune soluþii tehnice ºi echipamente pentru încãlzirea eficientã a spaþiilorindustriale în condiþiile realizarii unor economii importante de energie (de pânã la 65%).

Încãlzirea încãperilor industriale (ºi, în general, a încãperilor cu volum mare) pune, de regulã, problemedificile din cauza diversitãþii tipurilor de clãdiri întâlnite, a varietãþii activitãþilor desfãºurate ºi a necesitãþiialegerii celui mai economic sistem, atât din punctul de vedere al investiþiei, cât ºi al exploatãrii.

Ameliorarea condiþiilor de lucru este sistematic cãutatã ºi în industrie ca, de altfel, în toate sectoarelede activitate, necesitatea asigurãrii unui confort termic fiind cerinþa care trebuie sã satisfacã parametriinecesari în incintele de volum mare ºi, de asemenea, sã contribuie la reabilitarea termicã a construcþiilor,precum ºi la economisirea energiei termice.

Majoritatea halelor de tip industrial sunt clãdiri cu înãlþimi mari, de peste 5 m, ajungând chiar pânã la 30 m.Exceptându-le pe cele nou-construite, acestea sunt caracterizate printr-o izolaþie redusã, uneoriinexistentã. Consumul specific de energie termicã al acestor clãdiri se situeazã la niveluri ridicate, care serepercuteazã asupra preþurilor de producþie ºi conduc, de multe ori, la imposibilitatea plãþii facturilorsau la întreruperea activitãþii pe timpul sezonului de iarnã.

Randamentele de combustie sunt

mari: peste 95%.

Toate acestea, coroborate cu un

regim de funcþionare termostatat,

conduc la economii de energie de

30%–65% faþã de sistemele clasice.

Cu tuburile radiante INFRA se

pot obþine zone de temperaturi

diferite în aceeaºi incintã.

Circuitul gazelor de ardere este

în depresiune în raport cu mediul

ambiant, iar camera de ardere

etanºã, ceea ce conferã o siguranþã

deosebitã în exploatare.

Module radiante INFRA BAF

Reprezintã o soluþie perfectã

pentru încãlzirea serelor ºi a fer-

melor de animale.

Existã mai multe variante sub care

se pot realiza acestea, ºi anume:

INFRA BAF MSV: module radi-

ante legate la un canal colectiv pentru

gaze de ardere cu exhaustor

final, unic pentru toate modulele

instalate. Acest sistem poate fi

desfãºurat pe lungimi de 12, 18, 24

metri lungime;

INFRA BAF USV: module radi-

ante în formã de „U“, racordate la un

canal colectiv pentru gazele de

ardere, cu exhaustor final, unic pen-

tru toate modulele instalate;

INFRA BAF MC: module

etanºe cu lungimi diferite ºi numãr

variabil de arzãtoare BAF 28/45 kW;

în funcþie de aplicaþie acestea sunt

destinate serelor ºi fermelor zooteh-

nice, cu înãlþimi reduse. Modulele au

un sistem de liftare special gândit

pentru aceste aplicaþii.

Cuptoare industriale INFRA BAFTuburile radiante INFRA pot avea

diverse utilizãrii, astfel încât sã poatãfi aplicate pentru:

uscarea diverselor materiale:

piese metalice, plastice, produse

agricole, forme ºi miezuri de turnãto-

rie, marmurã;

încãlzirea diverselor tipuri de

lichide cu schimbãtoare de cãldurã

imersate, nisipul pentru turnãtorii ºi

alte substanþe granulate, diverse

materiale în vederea vopsirii etc.

SYSTEMA ROMÂNIA vã stã la

dispoziþie cu orice informaþie din

domeniu, consultanþã, studii de

fezabilitate.


Coºul de fum astfel configurat se poate transfera printr-o singurã operaþie „drag and drop“ în orice

program CAD.

CUM FUNCÞIONEAZÃ SCHIEDEL GDL?Dupã urmãrirea instrucþiunilor din pagina

www.schiedel.ro/ parteneri/arhitecti, rulaþi progra-

mul Schiedel GDL.

Selectaþi sistemul Schiedel UNI, apoi apãsaþi

butonul „Mai departe“.

Parcurgând taburile, se pot stabili: numãrul de

racordãri, numãrul uºilor de curãþire ºi poziþiile

acestora.

Toate modificãrile se pot urmãri într-o fereas-

trã 3D.

În ultimul tab, se poate trece la accesorizarea

coºului de fum, la stabilirea soluþiei constructive a

capului de coº, precum ºi la stabilirea amplasamen-

tului coºului în raport cu acoperiºul.

Dupã ce aþi efectuat toate modificãrile dorite,

apãsaþi butonul „Mai departe“ ºi veþi obþine o listã a

elementelor componente, conþinând codul, denu-

mirea ºi cantitatea necesarã.

Schiedel GDLPROGRAM DE PROIECTARE 3D A COªURILOR DE FUM

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021 – 314.80.22

Miv SRL 021 – 242.82.77Tavicom SRL 021 – 318.74.30

Alba Iulia Vimed SRL 0258 – 817.988Arad Bodimar SRL 0257 – 270.078Bacãu Dedeman SRL 0234 – 513.330

Estbau SRL 0334 – 401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263 – 231.453Botoºani Totex SRL 0231 – 533.777Braºov Analit SRL 0268 – 335.771Buºteni Dystom SRL 0244 – 321.772Buzãu Constam SRL 0238 – 722.230Cluj-Napoca Credo Group SRL 0264 – 598.963

DVI Construct SRL 0723 – 612.087Constanþa Narcom SRL 0241 – 691.092

Refrom Nav 0241 – 510.231Craiova Sarcon SRL 0251 – 434.341 Focºani Hard Industry SRL 0237 – 230.440Iaºi Status SRL 0232 – 210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266 – 311.057Oradea GSV Exim SRL 0259 – 410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248 – 286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244 – 515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250 – 714.638Satu Mare Armand SRL 0261 – 758.211Sibiu Unimat SRL 0269 – 560.216

Ambient SRL 0269 – 229.630Sinaia Intermont SRL 0244 – 313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249 – 411.564Suceava Dedeman SRL 0230 – 206.341

Lider SRL 0230 – 526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345 – 401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265 – 261.941Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256 – 286.004Tulcea Total Ambiant SRL 0240 – 534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii FN, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro

Schiedel Sisteme de Coºuri SRL – având ca

domeniu de activitate importul ºi comer-

cializarea coºurilor de fum prefabricate, tip

Schiedel, inclusiv consultanþa tehnicã afe-

rentã – acordã o atenþie deosebitã relaþiilor

de colaborare cu arhitecþii ºi proiectanþii de

specialitate.

Cu scopul de a asigura o proiectare facilã a

sistemelor de evacuare a gazelor arse, punem la

dispoziþia celor interesaþi programul Schiedel

GDL, un program simplu ºi rapid de configurare

a coºurilor de fum Schiedel.

Prin utilizarea tehnologiei GDL – Geometric

Description Language, s-a creat posibilitatea

realizãrii unui catalog interactiv de elemente de

construcþii, respectiv coºuri de fum, elemente

care se pot transfera sub forma unor obiecte

reale în planurile de arhitecturã.

Obiectele GDL pot fi utilizate în toate pro-

gramele uzuale de proiectare 2D ºi 3D. Astfel,

coºurile de fum ºi informaþiile aferente pot fi

transferate în planurile de arhitecturã printr-o

singurã operaþiune „drag and drop“. Odatã

plasate, obiectele pot fi modificate oricând.

Începând cu data de 15 ianuarie 2008, pe site-ul

www.schiedel.ro, este disponibilã varianta în

limba românã a programului pentru sistemul de

coº tristrat, Schiedel UNI, urmând ca – în cursul

acestui an – sã se finalizeze variantele ºi pentru

celelalte tipuri de coºuri din paleta de produse

Schiedel România.

drd. ing. Laszlo SCHRECK

d i n s u m a rEditorial 3

Premii ºi premianþi 4, 10, 16

Idei cu viitor 6, 7

Tencuieli decorative 8, 9

Vopsele superlavabile, produse

pentru protecþia lemnului, tencuieli siliconice 11-13

Aditivi ºi produse chimice

pentru industria construcþiilor 14, 15

Beton la standarde europene 17

Materiale pentru construcþii ºi instalaþii 18, 19

Reabilitarea termicã a construcþiilor 20, 22, 23

Reducerea costurilor pentru încãlzire 21

Izolarea termicã a clãdirilor 23–25

Sisteme de izolaþii termice 26–28

Vopsele acrilice pentru lemn 30

Arhitectura ecologicã 32, 33

Sisteme de planºee 36, 37

BCA ºi mortare de înaltã performanþã 38, 39

Materiale compozite pentru infrastructura

lucrãrilor de artã 40, 42

Tehnologii de injectare cu rãºini sintetice 43–45

Hidroizolarea clãdirilor 48, 49

Soluþii constructive

pentru realizarea teraselor 50, 51

Punerea în siguranþã

a construcþiilor speciale 54, 56, 58

Sisteme de renovare 57

Spumã poliuretanicã produsã în România 59–61

Sisteme de profile din aluminiu 62, 63

Soluþii constructive

pentru structuri de rezistenþã 64, 66, 68

Tehnicã pentru o viaþã 69, 81

Beton armat dispers

cu fibre metalice 74, 76, 78, 80, 82, 83

Sisteme de cofrare 84–87

Consultanþa în investiþii-construcþii (III) 88, 90, 92

Panouri termoizolante 96–99, 105

Profile metalice pentru construcþii 107

Conversia construcþiilor industriale 110, 111

Var – soluþia naturalã

pentru stabilizarea solurilor 112, 113

Chituri de etanºare 114, 115

Integrarea României

ºi situaþia infrastructurii 118, 120

Modele decizionale

pentru proiectele de investiþii 122, 123

Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 124-129, 131

Documentele necesare

pentru construcþia unei case 136, 138

Protecþia ºi decorarea suprafeþelor 139–141

Sisteme de încãlzire prin radiaþie 156–159

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

(10.000 ex. în lunile Constructexpo)

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RevistaConstrucþiilor

Documents

nr_37_mai_2008