Nr. 29

Biserica ţi Scoală F o a i e b i s e r i c e a s c ă ş c ol a s t i c ă , l i t e r a r ă şi e c o n o m i c ă .

Apare odată în săptămână : DUMINECA.

PREŢUL ABONAMENTULUI. Pentru Austro-Ungaria:

Pe un an 10 cor."— pe 1 / 2 an 5 cor. Pentru România şi străinătate :

Pe un an li fr. : pe jumState an 7 fr.

PREŢUL INSERŢIUNILOR :

Pentru publicaţiunile de trei ori ce conţin cam 150 cuvinte 6 cor.; până la 200 cuvinte

8 cor.; şi mai sus 10 cor. v. a.

Corespondenţele să se adreseze Redacţiunei „BISERICA şi ŞCOALA"

E a r b a n i i de p r e n u m e r aţ i u n e a TIPOGRAFIA DIECESANĂ în ARAD.

Şcoala noastră de fete. Multe sunt necesităţile vieţii noastre, ale nea­

mului nostru şi în deosebi ale păturei noastre culte. Se remarcă în toa tă viaţa noastră publică o serie de neajunsuri şi imperfecţiuni, datorite, în cea mai mare parte , lipsei de cultură şi defectuozităţii e-ducatiunei.

Nu încape îndoială, că primele elemente de cultură şi educaţiune se câşt igă în casa părintească, dar a tâ t rolul cât si rostul cresterei în acest cadru es te insuficient pentru ca individualităţile să ajungă pe deplin înarmate cu armele necesare pentru lupta vieţii. De aceea rostul omului, rostul lui intelec­tual şi moral, pentru drumul vieţii, îl complectează, a re să-1 desevârsească scoală.

* »

în şcoală este indicarea problemei vieţii, te­melia înţelegerei misiunei omeneşti pe pământ, în­ţe legerea fericirei vremelnice — întru cât există — şi a mântuirei. De-aceea, nici un neam din lume n 'a ajuns mare decât prin şcoală, de-aceea, numai prin şcoală se pot apropia marile idealuri.

De acest adevăr am început să ne pătrundem şi noi, am început să înţelegem, că neamul nostru şi biserica noastră reclamă imperios mai multă cultură, mai multă educaţie dela norodul său, con­vinsă fiind a tâ t de dureros, de pacostea întuneci-mei minţii şi i n i m i i . . .

Pentru a putea privi cu încredere în viitor ; mai m u l t : pentru a pregăt i un mai bun, mai fru­mos, mai mângăetor , mai practic viitor poporului nostru ; pentru a remedia o serie de neajunsuri de ale vieţii noast re publice şi în fine pentru a în­

dulci viaţa individuală, în societatea românească, — P . S. Sa Dl Episcop diecezan şi Venerabilu nostru Consistor diecezan, împreună cu o serie de bărbaţi fruntaşi în ale entuziasmului şi jertfei pentru neam, au hotăr î t şi pus în calea executivei o r g a nizarea modernă a unei institutiuni de cea mai mare importanţă pentru noi, a şcoalei gr.-or rom. civile de fete, cu internat, din Arad.

E incalculabil de importantă chestiunea o rga­nizării acestei scoale, pentru viaţa sufletească a generaţiei ce ne va urma în focul vieţii, căci acolo unde femeea va şti să se însufleţească pentru gân­duri frumoase şi cu ra t e ; acolo unde femeea va în­văţa iubire de muncă, devotament pentru cămin şi mângâere în îndeplinirea datorinţelor şi sf. bise­rică, —• acolo nu va lipsi darul lui Dumnezeu . .

Si aceasta este lozinca, în acest senz se vor creşte elevele, la şcoala civilă gr.-or. română de fete, din Arad !

în urma vitregimei împrejurărilor şi vremii,, şcoala din cestiune a trecut prin multe şi grele în­cercări, până a ajuns cauza ei în manile viguroase, cari din blazare s'o scoată, s'o înalţe, s'o ridice la nivelul recerut de condiţiunile de viaţă şi cul­turale ale noastre .

Dela nici o jertfă nu s'au dat însă îndă ră t inimoşii oblăduitori ; şi după-ce s'au asigurat exis­ten ţa şcoalei, dispus-au de organizarea ei în chi­pul cel mai corăspunzător posibil, ca şcoala să-şi poa tă împlini misiunea, de a da societăţii noas t re femei culte şi harnice, crescute pentru muncă î n viaţă şi cu suflet înălţat, pentru mângăerea vieţii.

In studiul pedagogiei se spune, că «dascălul face scoală».

înţelegând acest principiu, cel-ce şi cei-ce sub aripile lor au luat şcoala de fete cu internat din Arad, orânduit-au în fruntea ei, ca directoară, o venerabilă matroană, cunoscută în largi cercuri ro­mâneşti prin vârtuţile sale, şi distinsă de însăşi Majestatea Sa Regina Elisabeta a României, pentru o carte publicată de d â n s a : „Din vremuri apuse" , în care se vădeşte sublimitatea jertfei pentru neam a generaţiei bătrânilor noştri .

E d-na Iudita Secula născută Truta, văduva advocatului de pie memorie George Secula.

în fruntea corpului didactic al şcoalei este consumatul şi cunoscutul pedagog Dr. P. Pipoş, care va lucră însoţit de un corp didactic cu cva-lificaţie superioară, un corp didactic, care a dove­dit deja perfectă destoinicie în împlinirea datorinţei profesorale, aşa, încât pe terenul didactic suntem la nivelul ori cărei scoale similare din patr ie.

Iar considerând condiţiile de viaţă modeste ale poporului nostru, din par tea Consistorului s'au pus taxe a tâ t de convenabile pentru întreţ inere în internat, încât toţi aceia cari vor înţelege impor­t a n ţ a educaţiunei ficelor lor în sensul indicat, de­sigur nu vor întârzia de a g răb i la acest isvor de morală mântuitoare şi învăţătură edificatoare.

Multe din neajunsurile vieţii noastre publice, sociale, româneşti, îsi vor afla remediarea în edu-caţiunea şi instrucţiunea ce vor primi viitoarele femei române în şcoala de fete civilă gr.-or. rom. din Arad — unica în ta ra noastră ! — si adre-sându-ne a tâ t Venerabilului Consistor cât şi pu­blicului nostru român, încheem cu lozinca : A noastră mântuire — prin no i !

N r . 2880 /905 .

Anunţ şcolar. - i

Se aduce la cunoşt inţa celora ce'i priveşte, ca petiţiunile de pr imire în insti tutul teologic o r todox r o m â n din Arad, pe anul şcolar 1905/6. au să fie înaintate la adresa Consistoriului gr.-ort. r omân din Arad cel mul t până în 1/14 August a. c , instruite c u :

1. Atestat de b o t e z ; 2 . Test imoniu despre ul t ima frecventaţiune.

şcolară; 3 . Atestat de moral i ta te dela oficiul parohial

la care aparţ ine, v idimat şi de protoprezvi terul conce rnen t ;

4 . Atestat medical că este sănătos şi fără defect organic.

5 . Petiţiunile să fie p rovăzu te cu t imbru de 1 coroană în cât nu vor fi adjustate cu atestat de pauper ta te .

Arad, la 2 / 1 5 Iulie 1 9 0 5 .

Consistorul diecezan.

Nr . 2888 /1905

Se aduce la cunoşt inţa celora ce'i pr iveşte , că petiţiunile de pr imire în insti tutul pedagogic o r todox român din Arad pe anul şcolar 1 9 0 5 / 6 au să fie înainiate la adresa Venerabilului Con-sistoriu gr.-or. român din Arad cel mult până în 1/14 August a. c. instruite cu :

1. Atestat de botez ; 2 . Test imoniu despre ul t ima frecventaţi u n e

şcolară ; 3 . Atestat de moral i tate dela oficiul pa ro ­

hial la care aparţ ine, v idimat şi de protoprezvi­terul conce rnen t ;

4 . Atestat medical despre starea sa sani tară şi întregitatea membre lo r corporale .

5. Petiţiunile pentru pr imirea gratuită în a-lumneu , de pe teritorul districtului Consistoriului Arădan să fie înaintate direct la adresa Consis­toriului din Arad, iar de pe teritorul Consistorului Orădan, pe calea aceluiaşi Venerat Consistoriu.

6. Despre pr imire ori nepr imire vor fi a-vizaţi petenţii acasă înainte de începerea anului şcolar.

Petiţiunile să fi p rovăzute cu t imbru de 1 cor. întru cât nu vor fi adjustate cu atestat de pauper ta te .

Arad, la 2 / 1 5 Iulie 1905 .

Consistorul diecezan.

Nr . 2884 /1905 .

Se aduce la cunoşt inţa Onoratului public , că înscrierile la şcoala civilă de fete cu internat din Arad pentru anul şcolar 1905 /6 se vor face în zilele 1—10 Septemvrie 1 9 — 2 8 August a. c. în cancelaria direcţională a insti tutului (Strada Deâk-Ferencz Nr. 27) .

Părinţii vor face însă corect , dacă fie în scris , fie în persoană îşi vor anunţa fetiţele spre pri­mire încă de mai nainte, începând cu z iua de 1 August (19 Iulie) adresându-se în această afa­cere Doamnei Iudita Secula n. Truţia, care îşi va avea oarele oficioase în internat în fie-care zi dela 9 — 1 1 a. m .

Tot în zilele de 1—10 Septemvr ie n. se vo r face şi eventualele examene de primire.

Taxa pentru internat e 320 cor. pe anul întreg şcolar, care este a se plăti ant icipat iv în rate t rei lunare.

Pent ru această taxă elevele pr imesc :

1. Instrucţ iunea prescrisă pentru clasele I—IV civile, educaţ iune religioasă-morală, depr indere în converzaţia română , maghiară şi germană, apoi instrucţ iune în economia casei, gâtirea bucatelor , croit şi cusut .

2\ Locuinţă în odăi bine îngrijite, provăzute cu mobilele necesare .

3 . Vipt întreg şi a n u m e dejun (cafea cu lapte), prânz (două piese, iar ' Dumineca şi în sărbător i 3 — 4 piese) şi cină (două piese).

4 . Spălat, luminat , încălzit şi tot la două săptămâni baie.

Afară de taxa de între ţ inere elevele in terne mai au a solvi taxă de 10 cor. pe an pentru medic, pentru care taxă elevele interne vor primi, în caz de lipsă, îngrijire medicală şi medicamente .

Pet ru instrucţia la pian se plăteşte lunar o taxă de 10 cor. (3 oare la săp tămână) .

Atât elevele in terne , cât şi cele externe vor plăti la p r ima înscriere 5 coroane ca taxă de în­scriere.

Elevele externe vor plăti didactru 50 cor. pe an, care asemenea se va solvi anticipativ în ra te t rei lunare.

In clasa I-a civilă se pr imesc eleve, cari do­vedesc prin atestat şcolar, că au absolvat cu suc­ces 4 clase elementare ori apoi dovedesc pe baza unu i examen de pr imire , că sunt b ine orientate în materialul de învă ţământ prescris pentru clasa a IV-a elementară. In celelalte clase se pr imesc eleve, cari dovedesc prin atestat şcolar, că au ab­solvat cu succes clasa premergătoare . Absolven­tele clasei a Vl-a elem. se vor pr imi în clasa a H-a a şcoalei civile pe baza unu i examen de pr imire .

Elevele, cari se imatriculează pentru pr ima-da tă la şcoală, afară de atestatul şcolar din clasa premergătoare , au să p r o d u c ă atestat de botez şi certificat de revaccinare.

Fiecare elevă internă are să aducă cu sine : 1 saltea de lână (madraţ) , 1 covorel lângă pat, 2 perine cu 4 feţe, 1 p lapomă c u . 2 cearşafuri de desupt (lipidee) şi 2 acoperise de pat (cu-ver ture) albe ; 6 bucăţ i de rufe, sch imbur i din fiecare şi a n u m e : 6 cămeşi, 6 camisoane, 6 pan­taloni, 6 părechi de ciorapi, 4 rochi ţe , 12 ba­t iste, 6 ştergare, 3 şervete, toate cu monogramul p r o p r i u ; tacâmur i : cuţit, furculiţă, l ingură m a r e şi linguriţă, 2 paha re (unul pen t ru dinţi şi unul pen t ru b e u t ) ; 1 lighean (lavor), 3 cârpe pentru ş te rs ligheanul; perie de cap, de dinţi şi de ha ine ; p iap tăn şi foarfeci ; două haine de port şi una

de sărbătoare , 4 — 6 , şorţe, 1 haină de iarnă (pa l ­ton), 1 pălărie şi două părechi de ghete.

Afară de acestea fiecare elevă (internă ori externă) are sa fie provăzută cu recvizitele n e ­cesare de învă ţământ , scris, muzică şi lucru d e mână . Pentru lucru de m â n ă se poate depune o mică s u m ă (câte-va coroane) , asupra căreia va avea fiecare o cărticică de noii ţe , purtându-^i soco te ­lile proprii în regulă.

Elevele la înscriere au să fie însoţite de p ă ­rinţi sau îngrijitorii lor.

Despre uniformă, care va fi modes tă şi c o -răspunzâ toare , se va îngriji direcţ iunea ulterior.

Prelegerile se vor începe nesmint i t cu 10-Septemvrie n. a. c. şi dela acest termin înainte elevele vor putea fi primite numai prin Conzis to-riul diecezan.

Desluşiri şi mai amănunţ i te se pot cere dela. direcţiunea şcoalei (Arad, s trada Deâk-Ferencz N-rul 27) .

Când comunicăm toate acestea Onoratului public , tot-odatâ îl încunoşt in ţâm, că Conzistoriul nost ru plenar a decis a aduce jertfe foarte mar i pent ru r idicarea la nivelul dorit a acestei singure scoate civile de fete de confesiunea gr.-or. română în întreaga noas t ră Metropolie, şi că, în cons ide­rarea importanţei ce o are creşterea fetiţelor p e n t r u biserica noas t ră naţională, prin factorii compe­tenţi s'a pus baza la ridicarea unui nou palat pe sama acestei scoale.

Şi până atunci însă ca directo'arâ a in te rna­tului încopciat cu această şcoală a fost numită Mult Venerata Doamnă ludita Secul a n. Trufia, care îşi va validitâ bogatele experienţe întru con­ducerea t inerelor mlădiţe din internat , ear ' di­rec tor de studii a fost numi t cunoscutul pedagog r o m â n Dr. Petru Pipos, fiind pe lângă dânsul an ­gajate cele mai b u n e puteri didactice, cu toată, cvalifîcaţiunea recerută .

în t re asfel de împrejurăr i instruarea eleve­lor se va putea face cu cele mai frumoase r e ­zul ta te , ear ' în internat se va pune deosebi tă în­grijire pentru creşterea religioasă-morală a eleve­lor, p recum şi pentru ins t ruarea lor temeinică în economia casnică, gătirea bucatelor , croit şi cusu t .

Cerem în temeiul acestora încrederea Ono­ratului pub}ic, şi cu deosebire ,pe credincioşi die­cezei noas t re îi rugăm sâ-şi înscrie fetiţele l a şcoala noas t ră din Arad.

A r a d , în 16 /29 Iulie 1 9 0 5 .

Corisistoriul gr.-or rom. din Arad.

Nr. 1 1905/6

Subsemnata Direcţiune aduce la cunoşt inţa celor interesaţi, că anul şcolar 1905 /6 la insti­tutul pedagogic-teologic din Arad se începe după u rmă toa rea p r o g r a m ă :

1. In 3 0 — 3 1 August (12—13 Septemvrie) s e vor ţ inea examenele de corigentă şi private cu elevii ambelor despâr ţâminte , având să achite ant icipat iv fie-care elev taxele prescrise.

2. In i¿T6^fie" Septemvrie a. c. se vor face înscrierile, la cari elevii se vor presenta cu tes-t imonii le cursur i lor anter ioare .

3 . Direcţiunea va înscrie numai pe aceia, cari pe lângă împlinirea celorlalte condiţ iuni se vor prezenta cu cvitanţă déla cassa consistorială despre achitarea anticipativă a taxelor prescrise.

Arad, la 4 /17 Iulie 1 9 0 5 .

Roman R. Giorogarlu director.

Vestmintele sfinte. Vestmintele, ce le îmbracă persoanele din

cler de câte-ori oficiază un serviciu divin, poar tă numi rea de ves tminte sfinte. în t rebuinţarea veşt­mintelor sfinte în biserica creştină la serviciile d ivine se raz imă pe tradi ţ iunea apostolică. Nu­măru l , forma şi felul lor şi-au ajuns complecta formaţiune abia în secolul al şeselea. Că persoa­nele ierarhiei bisericeşti cela început s 'au îm­brăcat în anumi te vestminte , când oficiau cele sfinte, nu sufere îndoială, ştiut fiind că acest o-biceiu l-au avut în acelea t impur i şi preoţii iudei ş i cei păgâni.

Part icular i tatea veştmintelor sfinte — cari d u p ă formă nu mult s 'au deosebit de vesmin­tele ce le pur tau şî creştinii de atunci —- a zăcut în aceea, că vestmintele odată în t rebuinţa te la serviciul divin, sfinţiţii servitori nu le mai între­buin ţau şi în viaţa de toate zilele ci esclusiv nu­mai iarăşi la serviciile divine.

Scriitorii bis . din secolii IV—VI, când vor­besc despre vesmintele în t rebuinţa te la serviciul divin, amintesc to tdeuna şi culoarea materii lor, d in cari erau gătite. Aceasta cu preferinţă eră cea . albă. Mai înt rebuinţau şi alte culori, totdea­u n a însă deschise sau luminoase , de cea neagră nu se face amint i re .

Când s'a statornicit forma veştmintelor sfinte, li-s 'a atr ibuit şi însemnăta tea simbolică. Cu a-ceas ta s'a adus în legătură şi culoarea materi i lor , d i n cari s 'au gătit.

Aşa culoarea albă şi peste tot culorile des­chise, ca part iculari tate esenţială a veştmintelor sfinte, espr imâ de o par te curăţ ia şi nevinovăţia vieţii sfinţilor şi de o altă par te bucur ia credin­cioşilor ce o simţesc sărbător ind prin serviciile divine diferitele acte şi lucrări din opera res-cumpărăr i i . în şirul acestora se face pomeni re şi de patimile şi moar tea Mântuitorului , când bi-biserica vie, în opoziţie cu bucuria , îşi espr imâ jalea şi într is tarea şi se îndeamnă la căinţă. în cursul vremuri lor sa luat obiceiul a se espr imâ acest sent iment prin culoarea mohorâ t ă (roşu în­tunecat) . Probabi l întru amintirea hainei m o h o ­râte , cu care a fost îmbrăca t Iisus în t impul pa­timilor şi pentru ca culoarea pu rpură să ne a-ducă aminte de sângele său vărsat pe cruce.

Pen t ru a espr imâ prin vestmintele sfinte în­tristarea, e adopta te acum şi culoarea neagră.

Liturgierele, Euhologioanele şi Tipicoanele noas t re nu ne dau îndrumăr i cu privire la cu­loarea veştmintelor pentru diferite servicii.

Pract ica bisericei ne învaţă, că în general la toate serviciile în şi afară din biserică se între­bu in ţăm vestminte luminoase . Vesmintele negre să se înt rebuinţeze la serviciile din biserică în toate zilele postului mare , afară de Sâmbete , Dumineci , sărbător i , Joia mare , iar în S â m b ă t a m a r e începând dela cetirea Apostolului . In ser­viciile pentru particulari tot vestminte negre se întrebuinţează la paras tase şi la rânduielile de în­mormân ta re , în săp tămâna luminată , ba chiar în tot t impul dala înviere până la înălţare şi aceste rândueli se săvârşesc în orna te deschise şi n u negre, iar în Grecia înmormântăr i le se fac în to t cursul anului în ves tminte albe.

în biserica noastră or todoxă deci săvârşirea serviciilor divine fără vestmintele sfinte e impo­sibilă. Lipsa veştmintelor negre însă nu împedecă săvârşirea paras tasului şi a prohodului . Aceste rândueli pot fi săvârşite şi în vestmite luminoase şi mai cu samă în cele mohorâ te , care cu loa re încă simbolizează jalea şi tristeaţa. a.

Adunarea învăţătorilor. Reuniunea învăţător i lor noştri din pro topopia te le

din d reap ta Murăşului şi-a ţ inut aduna rea generală a -nua iă Dumineca t recută şi Luni în Giula.

Pr imirea ce s'a făcut acestei corpora ţ iuni d in par tea unei fracţiuni tumul toase din societatea m a ­ghiară e foarte regre tabi lă ; şi se da toreş te numai t a c ­tului şi prudenţe i conducător i lor Reuniunei , că a d e v ă ­ra te conflicte n 'au avut loc în t re blânzii oaspeţi şi o cea tă de manifestanţi localnici .

Adunarea generală a decurs de altfel cu d e m n i ­ta te şi obiectele per t rac ta te reprez in tă a d e v ă r a t ă v a ­loare .

La didactica experimentală a memorizării.. [Urmare şi fine].

Muler şi Schumann (psihologi germani) au cons ta ta t , că anumi te persoane, supuse experi­mentări i , dacă li-se ară tau anumite silabe, îşi a--duceau aminte direct de locul, la care acele si­l abe se aflau în carte, sau că acealeaşi persoane confundau silabele, cari s tăteau la acelaşi loc în diferite serii. în toate cazurile asociaţiunile locale a u rol mare . De aci rezultă regula didactică ex-per. : Locul cutând element în cutare serie, în ceea ce priveşte arangiamentul preste tot, apoi ritmul, relaţiunile de spaţiu şi de timp, şcl., poate se formeze baza pentru păstrarea asociaţiunilor şi totdeauna trebue să se iea în conzideraţiune la tratarea intuitivă a ori cărei cunoştinţe, precum -şi la aplicarea tuturor mijloacelor de intuiţiune în şcoală.

8. Celeritatea comparată a memorizării. Muller şi Schumann (psihologi germani) au

făcut exper imente compara t ive asupra memor i ­zăr i i ma i repezi şi mai lente. E x e m p l u : Trei(3)

Serviniul divin cu chemarea Duhului sfânt 1-a o-ficiat P. G. Sa Dl R. Ciorogariu, director seminarial , as i s ta t de preoţi i P . Gubaş, G. Selegeanu, Al. Popovic i , D. Voniga, diaconii Dr. I. I. Suciu şi G. Lazar .

Răspunsuri le liturgice le-a cânta t escelentul n o ­stru cor seminarial sub conducerea d-lui T. Lugojan.

Adunarea a deschis-o vicepreşedinte le Iosif Mol-<lovan, după care luând cuvântul P. C. Sa Dl Roman •Ciorogariu, a ra tă în t r 'un frumos discurs, rolul cul turei c a factor al iubirei de oameni , al to leranţe i şi fră­ţietăţi i .

După del iberarea actelor de formalitate oficioasă ş i delegarea comisiunilor, şedinţa se închide, iar după amiazi , in a doua şedinţă, se cetesc trei d i se r t a ţ iun i ; d in t re cari r emarcăm conferenţa dlui profesor S. Secula „Un monument" . Disertantul face apologia lui Moise M c o a r ă , fiul Giulei, an te luptă tor al emancipăre i b ise-ricei şi neamului nostru.

Luni s 'au cetit şi discutat a l te disertaţ iuni lu­a t e îh program, - toa te in teresante şi serios e l abo­ra te , făcând onoa re membri lor disertanţi ai corpului nos t ru învăţătoresc .

Deşi la începutul adunăr i i spiritele e rau cam p o ­s o m o r â t e , sub impresia primirei neobicinui te de ca re li s'a făcut par te din. par tea celor nechemaţ i , de a se a m e s t e c a în ale noas t re afaceri, animaţ ia totuşi s'a po ten ţa t crescând, şi Români i adunuaţ i la Giula au pet recut în veselie şi nesupăraţ i , seara de Luni, în forma unei obicinuite pe t recer i cu dans .

Au învăţa t învăţători i noştri la Giula, că tot su­fletul şi toată vlaga vieţii au să şi-o concen t reze pen t ru poporul nostru, căci prietini nu avem.

persoane au memor iza t serii de câte 12 silabe, a n u m e aşa, că n u m ă r u l repetiţ iunilor corespun­zătoare au fost: I D O , 14*8, 1 9 - 0 . După 2 4 de oa re , pent ru memor iza rea de nou a aceloraşi serii, aceleaşi persoane au avut lipsă d e : 7*0, 8-2 şi respective 8*7 repeti ţ iuni. Este caracterist ic, că valorile corăspunzătoare memorizăr i i a d o u a se apropie unele de altele cu mul t mai tare , decât cele dintâiu. Aşa dar memor iza to ru l cel mai re ­pede nu are lipsă de mai mul te repeti ţ iuni, de ­cât cel lent. Deci m a x i m a : »Cine învaţă iute , ui tă iute« nu este de a-se conzidera ca regula didactică generală, ci valabilă numai pent ru ca­zurile externe .

Kemsies (psiholog german) a efectuit expe­r imente a supra elevilor (băieţi din clasele s u p e ­rioare ale unu i liceu) punându- i să memor izeze , la fiecare ocaziune, câte 10 cuvinte din l imbi străine (engleză, franceză) d impreună cu cuvin­tele corăspunză toare din l imba mate rnă (acestea din u r m ă toate e rau cuvinte de câte două s i labe). Pe baza acestor exper imente el a stabilit 4 ti­puri de memor ie , a n u m e :

1. după prima repeti ţ iune a acelor cuvinte , diferenţele dintre cele pa t ru feluri de rezul ta te sun t încă mici, a n u m e fiecare elev ştia să re ­p roducă câte 1—2 cuvinte s t ră ine (d impreună cu înţelesul acestora); 2 . după două repeti ţ iuni, cei dintâi doi memor iza to r i ş t iau de ja : 6 cuvinte , al t re i lea : 3 , iar al patrulea numa i 2 ; 3) d u p ă trei repetiţii, memor iza toru l cel ma i abil (iute) a ajuns deja la ţ intă (ştia, de rost toate cele 10 cuv in t e ) ; al doilea însă a avut lipsă încă de 3 repetiţii ; iar al treilea a fost avizat să facă 10 repet i ţ i i ; în sfârşit al patrulea a progresat în li­nie undulan tâ , a n u m e aşa că : după ce el ma i suscepea în memor i e vre-o 1—2 cuvinte n o u e atunci nu mai era capabil de a-le păs t ra pe toa te 10, ci earâşi era avizat să memor izeze regresiv, pent ru a putea face câte u n nou pas înainte — o cale de tot dificilă şi obos i toa re ; cu 10 repe­tiţiuni memor iza toru l cel mai debil ajunse ab ia până la al 5-lea cuvânt . Afară de asta, cuvin­tele s trăine nu Ie mai putea reproduce corect , ci foarte schimonosi te , mai depar te adesea se în tâmplă , că acel elev, în u r m a încordăr i lor pe­nibile, se obosea atât de intenziv, încât era silit să pauzeze şi apoi , după u n interval oare care , să înceapă iarăşi dinainte repetiţ iunile obos i toare .

9. Atenţiunea şi interesul, ca factori ai me­morizării.

Este fapt cunoscut din experinţâ, că aten­ţiunea încordată şi interesul viu contribue foarte mult întărirea păstrării. Mai adăugăm, că expe­rienţele plăcute posed mai mul tă putere asocia­tivă, decât cele neplăcute . Aproape toţi oameni i îşi zugrăvesc viitorul nu în legătură cu exper ien­ţele lor dure roase sau nefericite, ci în bu tu l t u -

t u ro r decepţiunilor, pe baza incidentelor plăcute şi îmbucură toa re din trecut . Mai depar te fiecare cunoaş te puterea t impului , care pe încetul vin­decă toate ranele şi aplanează chiar şi constra-stele cele mai penibile. Jean Paul are tot dreptul când zice, c ă : »Aducerea aminte şi speranţa sunt nişte roze, ce cresc pe aceaşi tulpină cu reali­tatea, însă — fără spini«. Căile, pe cari se mişcă curentul ideilor noas t re , to tdeauna atârnă dela sentimentele de plăcere mai inlenzive, cari înso­ţesc asociaţiunile noas t re anter ioare . Elevul îşi va câştiga asociaţiuni nouă şi le va putea consolida cu cele vechi cu atât mai bine, cu cât în mo­mentul apercepţ iunei dispoziţ iunea lui sufletească va fi mai senină şi liniştită. Gât de frumos şi n imeri t observă earâşi Jean Paul: »Seninătatea este cerul, sub care prosperează toate!«

Dr. JP. Bipoş, p r o f e s o r .

în vacantă. Plugarul în aceste luni este mai ocupat cu lucrul,

şi el, să rmanul munci tor , jertfeşte odihna sa pentru a-'şi pu tea câştiga agonisala t rebuincioasă liniştei sufleteşti

, şi t rupeşti . Dacă Dumnezeu i-a dat din belşug, el ştie să-i şi mul ţumească .

Nu astfel stă lucrul eu inteligenţa. Căldurile sunt mari şi cei-ce în torc filele d in cărţ i nu sunt deprinşi cu aces te vremuri . Ei sunt în vacanţă . Pen t ru ei în mul te locuri înce tează munca . îşi iau refugiul unde pot, şi dacă le permit împrejurăr i le a tunci şi unde vreau.

Cei modeşti şi cu oficii şi peste vară se îmbul­zesc pr in cafenele, hotelur i şi berări i , ca acolo să a-lunge dela ei nesupor tabi la că ldură dogori toare a soa­relui . Aici pun apoi la ca le toate t reburi le ţării , a na ­ţiunii şi bisericii . Toţi adecă discută chestii, ce-i ating şi- i in teresează .

Preoţ i i noştri încă discută. Dar câtă deosebire în t re discuţia lor şi a laicilor ! Laicii vorbesc despre sisteme, principii p lanuri pr i incioase şi folositoare.

Preoţi i noştri ? Despre ori-şi-ce numai despre a-ces tea nu, numai despre principii sa lutare bisericii nu.

E lucru de tot şodalnic şi demn de compăt imire , (să nu mă exprim altfel), când vrând să araţ i mijloace, prin car i se pot combate multe slăbiciuni şi re le , ce ne bântue , vine un preot cu experiinţă şi ia slăbiciu­nile şi relele în apăra re . ' Ba că nu se poate , ba că aşa ne -am aflat, ba că una, ba că al ta şi cu aceas ta dis­cuţ ia e gata. Ei r ă m â n la toate reci . Ba ce e mai mult : t inerii să nu îndrăznească a spune o vo rbă la loc d e ­spre un lucru bun, ce bătrâni i l 'ar putea face, dar nu-1 fac — căci a tunci ana tema e gata asupra lor.

Un exemplu . Colegul meu, Pe t ru Popa, t inăr cu vederi sănătoase , iscălise un art icol despre „s t rane le din Bihor" sfătuind pe sfinţiţii părinţ i să-şi c rească pe l â n g ă biserică cantor i . Vai, ce păca t mare a g ră i t !

C u m ? El un tânăr fără exper i in ţă vine să dea sfa~ turi bătrâni lor ? Nu ştie el, că nu se poate ? Nu ştie, că aşa ne-am aflat? Iată ehoul acelui art icol .

Dar una este la mijloc. Sfiinţiile voastre să-ş i aducă aminte şi de viitor, şi viitorul apropia t p e n t r u noi se înfăţişează cu vălul tristeţii şi al doliului.

împrejurăr i le , luptele, ce se desfăşură, ne pun pe-gânduri şi ne îndreptă ţesc a crede, că vor veni v r e ­muri , când dăscăl imea noas t ră va avea numai î n sem­nă ta te istorică în viaţa noas t ră const i tuţ ională . Cine le va lua locul şi rolul — în b i se r i că?

Concluzia ne duce Ia cantori , cantori crescuţi d in popor. Şi ce bine ar fi când eventuali tăţ i le ne -a r găsi pregătiţ i în toată vremea .

Cânta rea desvoaltă sent imentul religios în popor^ acel sent iment fără de 'care pe lângă toată ştiinţa, c e ni-o croesc învăţaţii lumii, nu pufem avea trăinicie.

Cân ta rea este mijlocul prin ca re îndeosebi a d e ­menesc pocăiţi i poporul nostru. Cântăreţ i ne t r e b u e s c '

Lucrul pare greu unora , dar dacă este ideal ism şi însufleţire pent ru p rospera rea bisericii şi prin ea a neamului , acolo nu este nici o greutate .

Una însă e rău la n o i ! Vacanţele sunt prea lungi şi munca prea puţină.

Petru E. Papp, &b%. d e t eo log ie .

întemeierea Metropoliilor şi a celor dintâi mănăstiri din ţară^

Cele dintâi menţiuni ce se fac în documente, cit-

privire la istoria bisericei române.

( U r m a r e )

în t impul predominări i bizantine în Balcani între 1018 şi 1186 găsim atestată chiar şi e x i ­stenţa unui episcopat special pent ru Român i . I n două cataloage de eparhiile supuse arhiepiscopie i de Orhida în acest interval de t imp, e vorba, între altele şi de o episcopie a Români lor , n u ­mită odată i Vlachbn în unul din aceste cata loage iar în celalt o Vreanbtis Ui Vlachbn. Gelzer r e -vindecă acest episcopat pent ru Români i din pe ­ninsula balcanică. Neapărat că pe baza numai a acestor indicii nu s'ar putea spune nimic s i g u r

1 cu privire la sediul acestui episcopat, la t impul când s'a înfiinţat sau desfiinţat; un lucru însă. îmi pare destul de p robab i l : că acest episcop a l Români lo r de la sudul Dunări i , îşi va fi în t ins autor i ta tea sa bisericească şi asupra R o m â n i l o r care se aflau la nordul 'Dunări i pe aceea v r eme .

* * *

Timp îndelungat nu a dura t s i tuaţ iunea arhi­episcopiei de Ochrida, aşa cum o recunoscuse şi confirmase împăratul bizantin Vasile II. Multe d in eparhiile, ce i se subordona ră în 1 0 1 9 — 1 0 2 0 , fură mai pe u r m ă încorporate scaunului patriar­hal din Constanlinopole sau mitropoliţ i lor din Tesalonic , Larisa şi Dyrrachion, dela care fuse­seră luate. Rotunzi rea aceasta a teri torului supus jurisdicţ iunii arhiepiscopului de Ochrida se făcu însă nu numai în ce priveşte eparhiile dela sud •ci şi în cele deia nord sau dunărene . - Revol ta fraţilor Pet ru şi Asan duse la înfiinţarea celui •de al doilea imper iu bulgar, pe care noi Români i ne am obicinuit a-'l numi imperiul r o m â n o -bulgar. O consecinţă a acestei nouă constelaţiuni politice este şi întemeierea mitropoliei de Târ-nova în anul 1186 , care mai târziu a fost ri­dicată la rangul de Patr iarhie . Episcopii epar­hiilor dela Dunăre, ca cel din Vidin, Niş, Bra-nicevo deveniră de acum înainte dependenţ i de scaunul arhiepiscopal de Târnova. Tot în a doua jumăta te a secolului al XII se începu şi conso­lidarea statului sârbesc sub Ştefan Nemanja . Mi­cile formaţiuni politice de până atunci fură reu­nite de el în t r 'un singur întreg, apoi începu lupta cu Bizantinii pent ru ca să libereze pe Sârbi de s u b s tăpânirea lor. Bizantinii se uniseră cu stă-pânitori i sârbi deposedaţ i şi alungaţi de Ştefan Nemanja, dar fură învinşi. împăratul Manuel Comnen t rebui în cele din u rmă să iacă pace c u Nemanja, recunoscându-1 de Mare-Jupân; uni­ficarea statului sârbesc, realizată de Nemanja , se recunoştea de asemenea . După moar tea împăra­tului Manuel Comnen (1180) Nemanja întinse s tăpânirea sa spre sud, luând dela Bizantini mai mul te oraşe , cetăţi şi ţ inutur i , pe care le încor­po ra cu statul său. O consecinţă a consolidării politice a statului sârbesc începută de Ştefan Nemanja şi cont inuată şi de urmaşi i săi, fu şi în temeierea unei Mitropolii propri i a Sârbilor, const i tuirea ierarhiei lor naţionale. întemeietorul fu un fiu al lui Ştefan Nemanja, care devenind călugăr luase numele de Sava, şi e cunoscu t la sârbi , în general cu numele de Sfântul Sava. El în temeia în anul 1219 Mitropolia sârbească în ,Zitscha, organiză ierarhia, împărţ ind teritorul în 12 episcopii . Dintre aceste episcopii ma i în apro­piere de Dunăre erau cea dela Belgrad şi Brani-cevo. Ultima episcopie am văzut-o mai sus ca d e p e n d e n t ă şi de arhiepiscopul de Târnova, căci g ran i ţa între Sârbi şi Bulgari a oscilat. Dar în­temeierea ierarhiei bulgare şi sârbe, care fură -apoi recunoscute şi de Patr iarhul Gonstant ino-polei , nu se făcu de cât în det r imentul înt inde-rei jurisdicţ iunei arhiepiscopului de Ochrida, care <lin cele 3 1 de eparhii dela 1 0 1 9 — 1 0 2 0 , nu ma i rămăsese de cât cu cinci, plus alte cinci înfiin-| a t e din nou .

Dar de ce această scădere, reducere ap roape totală a înt inderei jurisdicţ iunei arhiepiscopiei de Ohr ida? Şi de ce mai ales accentuarea faptului că în părţile nordice ale peninsulei balcanice de a lungul Dunării , se const i tuirá n o u ă ierarhii pe la finea secolului al XII şi începutul celui de al XIII-lea?

Pent ru a înlătură o eroare , după părerea m e a în care s'a crezut prea mul tă v r e m e !

Scriitorii noştr i de până acum, aproape toţi erau de părere că jur isdicţ iunea arhiepiscopiei de Ohrida asupra Români lor din nordul Dunării mai ales, a cont inuat mul tă v reme, până chiar după întemeierea principalelor române , în secolul XIV şi chiar d u p ă ce se întemeiară mitropolii le româneş t i independente însă de Patr iarhia de Constant inopole .

(Va urma).

C R O N I C A . A vis ştipendiştilor diecesani! Stipendiaţii fundaţiunilor diecezane sunt poftiţi

să-'si prezinte la Veneratul Conzistoriu diecezan, tes-timoniile şcolare de pe anul şcolar espirat, plnă în 1 / 1 4 August a. c. 3n lipsa acestor testimonii li-se Vor sista stipendiile.

f Dtr*. l o a n R a i . Ca durere anunţăm înce ta rea din viaţă a unui valoros membru al societăţii noas t re româneşt i , de care legam frumoase speranţe , moa r t ea tânăru lu i advocat Dr. loan Raţ.

Deplângem moar tea fruntaşului dispărut dintre noi şi ne esociem la ja lea familiei care a lansat u r ­mătorul necro log: Subscrişii cn inima frântă de dure re aduc la cunoşt inţă t recerea din vieaţă a neui ta tului lor soţ, tată, fiu, ginere, frate, cumna t şi nepot Dr. loan Raţ, advocat în Siria în e ta te de 34 de ani şi în al 4-lea an al ferecitei căsători i . Rămăşi ţele pământeş t i ale scumpului defunct, sfinţite de preoţ imea gr. or. r om. din Siria, Duminecă în 3/16 Iulie dimineaţa au fost t ranspor ta te la Arad, unde după ameaz la orele 5 a u fost aşezate spre odihnă e te rnă în cripta familiară din cimiterul de jos . Siria 2/15 Iulie 1905. Fie-i ţ a r ina u -şoară şi b inecuvân ta tă memor ia l u i ! Văd. Georgina Raţ soţie. Adriana şi Letiţia fiice. Văd. Teodora Raţ mamă . Zeni măr. Papp , Măria măr . Pel le surori . Iustin Raţ frate. Vasile Raţ, Saveta Raţ, Paul ina Popa, unchi şi mătuşe . Văd. Barbara Antonescu, soacră. Virgil şi Că ­rnii Antonescu, Melentie Papp, Petru Pelle, cumnaţi*

L o g o d n ă . Dl Nicolae Alecsa, învăţă tor în Gru ia s'a fidanţat cu dşoara Mărioara Cloambeşiu fica p r e o ­tului din Siclaş.

Aviz! A apărut şi se află de vânzare în tipografia die­

cezană următoarele cărţi şcolare: „ L i m b a m a g i a r ă " cartea a Il-a pentru

clasele superioare ale şcoalei poporale de Iuliu Grof-şorean şi Iosif Moldovan, preţul 50 fieri.

„ C a t e h i s m " , IV carte de religiune pentru şcoalele poporale de dl profesor ; Dr. P. Barbu, preţul unui exemplar 40 Al.

„ I s t o r i o a r e B i s e r i c e ş t i " , III carte de religiune pentru şcoalele poporale de dl profesor : Dr.

' P. Barbu, preţul unui exemplar 30 fii.

I s t o r i o a r e b i b l i c e " , II carte de religiune pentru şcoalele poporale de dl profesor: Dr. P. Barbu, preţul unui exemplar 30 fiileri.

„ C u r s p r a c t i c d e I s t o r i a l i t e r a t u r e i r o m â n e 1 ' pentru şcoalele poporale de dl învăţător Iosif Stanca, preţul unui exemplar 40 fii.

„ E x e r c i ţ i i i n t u i t i v e " în limba maghiară, de dl învăţător Ioan Vancu, preţul unui exemplar 50 fileri, peste 10 exemplare 10°f0 rabat.

R u g ă c i u n i l e ş c o l a r i l o r compactate cu gust, în diferite colori, cuprinde întreagă utrenia şi liturgia, de un prieten al şcolarilor, preţul per exemplar 40 fii. Delà 10 exemplare 10°/0 rabat.

„Limba magiară"* pentru elevii claselor in­ferioare ale şcoalei pop. de Iosif Moldovan şi Iuliu Grofşorean, preţul 50 fii

„ABCdar car te de cetire" pentru elevii clasei primare, ediţiunea IV-a de Iosif Moldovan şi consoţii, preţul 40 fii.

„A doua carte de cetire", ediţiunea Il-a de I. Grofşorean şi consoţii, preţul 40 fii.

„ T â l c u i a l a e v a n g e l i i l o r " , de fericitul Loga cu litere cirile preţul 2 coroane.

C o n c u r s e. Cu începerea anului şcol. 1905/6 se vor primi

elevi de cl. I-VIII gimn. în internatul gr. oriental rom diecezan din Beinş. *

Clădirea internatului este una dintre cele mai frumoase zidiri din Beiuş, deoarece atât din punc t de vedere arhi tectonic , cât şi cu respec t la pozi ţ iunea şi aran jament corespunde tu turor recer inţe lor t impului modern . Situat in ternatul într 'o grădină frumoasă cu fântână ar tez iană şi un parc de 1200 m . f j ofere cele mai bune condiţ iuni igienice

Elevii aşezaţi în internat vor primi cvartir, în t re­ţ inere , luminat , încălzit , spălat, tot la 2—3 săptămâni i a rna vara — scaldă, şi ins t rucţ iunea în studii.

Între ţ inerea cu vipt se face sub supraveghierea şi conducerea superiori lor şi a medicului in ternatului şi e aşa întocmită, că viptul e abundant , nutr i tor şi variat . Elevii car i devin morboşi , stau sub cura medi­cului şi pr imesc de loc medicini , pază şi vipt deosebit .

Taxa de între ţ inere e 280 cor. la an, şi este a se solvi înainte în două sau cel mult patru rate; 5 cor. pen t ru med icamen te ; 2 cor. pent ru mobil iar şi 1 cor. la fond. Aceste taxe se solvesc la înscriere.

Tinerii, cari voiesc să fie primiţi în internat au să aducă cu sine — afară de saltea şi covor la p a t , cari pen t ru uniformitate se câştigă prin îngrijirea i n ­t e r n a t u l u i — u r m ă t o a r e l e : 2 p e r i n i , 4 feţe de perini, 1 plapomă sau ţol de coperit , 3 ciarşafuri (linţoluri sau lipidee), 4 şergare, apoi perie de dinţi, s ă p u n , pepten , per ie ne vestminte, 3 perii de ghete. Afară de aces te schimburi le de lipsă, batiste, ciorapi 1 / 2 duzină din fiecare. Două rândur i de haiae , unul de vară , altul de iarnă , pălăr ie , caput de ia rnă şi 2 pârechi căiciuni .

F iecare va face inventar despre ce aduce cu sine-în 2 exemplare , unul pent ru superiori , altul pentru s ine .

Reeursele sunt a se trimite la rectorul in te rna­tului adresa te că t ră Senatul internatului gr.-oriental român diecezan din Beiuş până la 15 August st. n. 1905, Cei cari pent ru pr imadată recurg aici au să producă, atestat şcolar şi medical .

Dat în Beiuş (Belenyes) din şedinţa Internatul u gr.-or. ţ inută la 18 Iulie n. 1905.

Prez ident : Vasiliu Papp protopop gr.-or.

Notar : Victor Fildan

rector-catihet.

— • - 1—3

Pent ru s ta ţ iunea învăţă torească vacan tă Căbeşti protoprezbi tera tul Beiuşului conform ordinaţ iune V e n . Consistor Orădan de sub Nr. 936. Şc. se escrie con ­curs cu termin de alegere pe 1 4 / 2 7 August a. c . pe lângă salarul sistemizat de 620 cor pa r t e în bani gata, par te în na tura le .

Deci doritori de â ocupă aceas ta staţ iune sun avizaţi, ca recurse le lor adjustate cu toate documente le receru te adresa te la comitetul parohial din Căbeşti să le tr imită protoprezbi terului inspector şcolar Elia Moga, în Robogăny pŞ.nă în 12/25 Aug. ear p â n ă la terminul alegerei să se prezenteze în cutare Duminecă sau săr­bă toare în sf. biserică din Căbeşti pentru a-şi a ră tă dester i tatea în cant şi tipicul bisericesc.

Răbăgani , 8/21 Iulie 1905.

Elia Moga protoprezbi ter inspector şcolar.

. - • — 1—3:

Pent ru îndeplinirea definitivă a staţ iunei învăţă -toreşti din Secaş ("inspectorul Halmagiului) se escrie-concurs cu termin de 3o de zile dela pr ima p u ­blicare în foaia oficioasă, pe lângă următoare le e m o ­l u m e n t e : 1. Jn bani gata din cassa cultului 504 c o r . ; 2. 8. stângeni de lemne, din cari 4 stângeni pen t ru î n ­călzitul şcoalei, preţui te în 32 cor. ; Conferenţa înv. 20 cor. ; 4. Folosinţa alor 2V2 J u g- pământ â 20 cor.,, de după care contr ibuţia regească va avea să so lveascâ învă ţă to ru l ; 5. Scripturist ica 10 cor. ; 6. Petru cu ra to ­rul 16 cor. ; 7. Cvartir l iber cu grădină şi grajd pentru» v i t e . ; 8. întregirea sperat ivă din vistieria statului face-suma 244 cor., pent ru care ajutor s'a făcut petiţia c o n ­form ord. Consist. Nr. 2255/905.

Urmează în Suplimentul Jir. 29 , 1 905 :

245

Pent ru s ta ţ iunea învă ţă torească dela şcoala gr . -or . rom. din Spurcării inspectoratul Orăzii-Mari, se e s ­cr ie concurs cu te rmin de alegere pe 9 August ( 3 Sept.) 1 9 0 5 .

Emolumente le s u n t : In bani numerar i 600 cor. , afară de aceasta cortel cu grădină de legume, precum» şi stolele cantorale dela funcţiunile obveninde.

Recursele adjustate conform prescriselor S t a t u t u ­lui Organic şi §-lui XVIII din 1819, adresate comite­tului parohial din Spurcani , şi provăzute cu dec la ra ­ţ iune, câ pe baza serviciul ne în t rerupt ca învăţă tor de când îşi formează pre tenziunea la cvincvenal , să-se tr imită subscrisului în Oradea-mare până la 16/29 Aug. a. c. 1905, având recurenţ i i în vre-o Duminecă ori să rbă toare a-se presentâ Ia biserica din loc , spre aşi a ră tă dester i ta tea în cântare şi tipicul biser icesc.

Comitetul parohial .

în conţelegere c u : Toma Pacala ppresb. , insp. şcolar .

- • - 1 - 3

Se escrie concurs pentru s ta ţ iunea învă ţă torească dela şcoala gr.-or. rom. din comuna Şiuşturogiu inspectoratul Orăzii-Mari cu termin de alegere pe 1 9 Aug. (x Sept.) 1905.

Emolumente le sun t : în bani numerar i şi clacă 108 cor., 2. dela 80 numeri de casă câte una măsură buca te â 2 cor. 160 cor., 3 . pământ a ră tor şi fânaţ 7 jug. şi compet in ţa de păşunat 48 cor., 4. 2 orgii d e lemne aduse acasă 20 cor., 5 pentru fiecare p runc deobligat la şcoală câte 1 cor. 40 cor., De tot 376 cor. Restul de 224 cor., eventual 424 cor. se va câştigă dela stat, afară de acestea cortel cu grădină de legume şi stolele cantora le dela funcţiunile obveninde.

Recursele adjustate conform prescriselor S t a t u ­tului Organic şi §-ului 6 ar t XVIII, din 1879 ad resa t e comitetului parohial din Şuşturogiu, şi provăzute cu declaraţ iunea, că pe baza serviciului ne în t rerupt ca î n ­văţător , de când îşi formează pre tens iunea la cv incve ­nal să se trimită subscrisului în Oradea-Mare până la 16/29 Aug. 1905 având recurenţ i i în vre-o Duminecă ori să rbă toare a se prezentă la biserica din loc, pen t ru a-şi a ră t ă dester i ta tea în cân ta re şi t ipic.

Comitetul parohia l .

In conţelegere cu : Toma Pacala, pprezb. insp. şcolar .

— • - 1 - 3

Pent ru s ta ţ iunea învă ţă torească dela şcoala gr. or. rom. din Apateul-rom. inspectoratul Orăzi i -mar i , se escrie concurs cu termin de alegere pe 2o-August ( 2 Sept.) 1905.

Emolumente le s u n t : în bani numărăr i 600 cor. afară de aceas ta cortel cu grădină de legume, p r e c u m şi stolele cantora le dela funcţiunile obveninde .

Recurse le adjustate conform prescr iselor Statului organic şi §-ului 6 art. XVIII, din 1879 adresa te c o ­mitetului par . din Apateul-rom., şi provăzute cu d e ­clara ţ iune, că pe baza serviciului ne în t re rupt ca î n v ă -ţor, de când îşi formează pre tens iunea la cvincvenal , să se tr imită subscrisului în Oradea-Mare până la 15/28 August a. c. având recurenţ i i în vre-o Duminecă or i

Supliment la „Biswica fi Şcoala*' flr. 29.

Reflectanţii sunt Invitaţi, ca recurse le lor instru-r ite cu receru te le documente legale conf. §-lui 60 din „regulamentul pen t ru înv.", şi adresa te comitetului pa ­rohial din Secaş, să le suş tearnâ până la terminul sus-indicat oficiului protoprezb. în Hălmagiu (Nagyhalmâgy), şi să se prezinte în vre-o Duminecă ori să rbă toa re în sf. bis. din Secaş , spre a-şi a ră t ă dester i ta tea în cant şi tipic.

Secaş, la 29 Iunie (12 Iulie) 1905.

Maxim Miclean m. p. , Ioan Ţucrd m p., p r e ş . c o m . p a r . n o t . corn. p a r .

î n conţelegere cu mine : Cor el Lazar, ppresb. ins. şc.

. ' - • ' 1 - 3

Pent ru s ta ţ iunea învă ţă torească delà şcoala gr.-or. rom. Sântelec inspectoratul Orăzii-Mari, se escrie concurs cu te rminul de alegere pe 2 l August ( 3 Sept. I 9 0 5 .

Emolumente le sunt : în bani numerar i delà 95 nu­m e r e de case câte 2 11. 190 fl., 2. delà 95 numere de case câ te o jumă ta t e măsura bucate 47 fl. 50 cr., 3. 16 jugăre de pământ a ră tor şi fânaţ 30 fl., 4. Lemne de încălzit 25 fl., 5. venite cantora le 10 fl., 6. Cor te l şi intravilan şcolar 15 fl., suma 317 fl. 50 cr., 632 cor. Recurse le adjustate conform prescriselor Statutului Or­ganic şi §-lui 6 art . XVIII din 1879 adresa te comite tu­lui parohial din Sânte lec şi provăzute cu declara ţ iune c ă pe baza serviciului ne în t rerupt ca învăţător de când îşi formează pre tenziune la cv incvena l , . s ă se tr imită subscrisului în Oradea-mare până la 1 8 / 3 1 Aug. a . c. Având recurenţ i i în vre-o Duminecă ori să rbă toare a se présenta în biser ica din loc, spre a-şi a ră t ă des te­r i t a tea în cân ta re şi tipic.

Comitetul parohial .

In conţelegere cu : Toma Pacala, ppresb. insp. şcolar .

— • — 1 - 3

Pent ru s ta ţ iunea învă ţă torească delà şcoala gr.-or. rom. din Voivozi, inspectoratul Orăzii-mari , se escr ie concurs cu termin de alegere pe 1 8 31 Aug. a. c.

Emolumente le sun t : 1. în bani numerar i 132 cor. 80 fii., 2. Delà 83 numer i de case una vică buca te pre ţu ind în 166 cor., 3 . 2 holde pământ şi 186a c a -tastrale preţuit în 40 cor., ea ră restul de 261 cor. şi 20 fileri, eventual 461 cor. 20 fil., se va câştiga delà stat, afară d» acestea, cortel cu grădină, p r ecum şi stolele can tora le delà funcţiunile obveninde .

Recurse le adjustate conform prescriselor Statutului Organic şi §-lui 6 art. XVIII din 1879 şi provăzute cu declara ţ iune, că pe baza serviciului neînt rerupt , ca în­văţător , de când îşi formează pre tens iune la cv incve­nal, adresa te comitetului parohia l din Voivozi, să se trimită subscrisului în Oradea-Mare p â n ă la 16/29 August a. c , având recurenţ i i în vre-o Duminecă ori sărbă toare o se présenta la biser ica din loc, spre a-şi a r ă t a dester i ta tea în cân ta re şi tipicul bisericesc.

Comitetul parohia l .

î n conţelegere cu : Toma Pacala, ppresbi ter , inspector şcolar .

— • — 1—3

să rbă toa re a se prezentă în biser ica din Ioc, spre a-şi a r ă t ă dester i tatea în cân ta re şi tipic.

Comitelui parohial .

în conţelegere cu Toma Pacala, prot. inspector şcol.

- • - 1 - 3

Pe s ta ţ iunea învă ţa to rească dela şcoala gr.-or. r om. din comuna F a n c i c a inspectoratul Orăzii-mari să escrie concurs cu termin de alegere pe I 6 / 2 9 Aug. 1905.

Emolumente le s u n t : 1) In bani 96 cor . ; 2) Bu­cate 12 cubule 96 c o r . ; 3) Pământ a ră tor şi fânaţ 10 jug. ¡00 c o r . ; 4) Dreptul de păşuna t pentru 4 vite 8 cor . ; de tot 300 cor. ; iar ' restul de 300 eventual 500 cor. se va intregi prin ajutor dela s t a t ; afară de a-cestea cortel cu grădină şi stolele cantora le dela func­ţ iuni le obveninde.

Recursele adjustate conform prescr iselor Statutului Organic şi §-lui 6 ar t XVIII, din 1879., şi provăzute cu declaraţ iune, că pe baza serviciului ne în t rerupt ca în­vă ţă tor de când îşi formează pre tenz iune la cvincve­nal , adresa te comitetului par. din Fancica , să se t r i ­mită subscrisului în Oradea-mare până la 14/27 Aug. a. c , avânderecurenţ i i în vre-o Duminecă ori să rbă­toa re a se prezenta la biserica din loc, spre a-şi a ră t ă des ter i ta tea în cân ta re şi tipic.

Comitetul parohia l .

în conţelegere cu : Toma Pacala : p ro toprezb . ins. şc.

— • — 1 - 3

Pe staţ iunea învâ ţă torească dela şcoala gr.-or. rom. din comuna Cniraleu, inspectoratul Orăzii-mari , se escrie concurs cu termin de alegere pe 16/29 Aug. 1905.

Emolumente le s u n t : în bani 600 cor., cortel cu nrăd ină şi stolele cantora le dela funcţiunile obveninde.

Recursele adjustate conform prescriselor Statutului Organic şi §-lui 6 art. de lege XVIII, din 1879., şi p r o ­văzute cu declaraţ iune, că pe baza serviciului ne în­t re rupt ca învăţător, de când îşi formează pre tenziune la cvincvenal , adresate comit. par . din Chiraleu, să se trimită subscrisului în Oradea-Mare până în 14/27 Aug. a. c , având recurenţ i i în vre-o Duminecă ori să rbă­toa re a se prezen ta la biserica din loc, spre a-şi a ră t ă des ter i ta tea în cân ta re şi tipicul biser icesc.

Comit, parohial .

In conţelegere c u : Toma Pacala, prot. insp. şcolar.

— • - 1—3

Se publică concurs pent ru îndepl inirea staţ iunilor Invăţă toreş t i u rmă toa re — din inspectoratul Orăzi i-Mari — şi a n u m e :

1. Varviz, cu termin de alegere 18/31 Aug. 1905 Emolumente le s u n t : 1. în bani 160 cor., 2. buca te 70 m ă s u r i : 140 cor., 3 . p ă m â n t 3 jug. 40 cor., de tot 340 cor., afară de aces tea cortel cu grădină şi veni tele can to ra le dela funcţiuni.

2. Iteu, cu termin de alegere pe 17/30 August 1905. Emolumente le =unt: l . î n bani 70 cor., 2. buca t e 50 măsuri , 100 cor., 3 . pământ a ră tor 14 jug. 40 cor., 4 . un intravilan, 8 cor., 5. lemne 3 st. 36 cor., 6. zile de lucru cu plugul 8, iară cu m â n a 14, 24 cor. 40 fii., 7. venite cantora le 14 cor., p recum şi cortel cu gră­dină. Venitele computabi le sunt 292 cor. 40 fii.

3. Bogein, cu termin de alegere pe 17/30 Aug. 1905. Emolumente le sun t : în bani şi na tura le 300 cor . cortel cu grădină şi stolele cantora le dela funcţiunile obvenintde.

4 Bucuroaie, t e r m i n u l | d e alegere în 22 August (4 Sept.) 1905. Emolumente le în bani 600 cor., cortel cu grădină şi stolele cantora le dela funcţiunile obve­ninde.

5. Cotiglet, cu termin de alegere pe 22 August (4 Sept.) 1905. Emolumente le în bani 600 cor., cortel cu grădină şi venite cantora le dela funcţiunile obven inde .

Dările publice Ie vor supor tă cei aleşi. Dacă aces te staţiuni se vor putea îndeplini cu

învăţător i cvalificaţi, salarele se vor întregi, conform legii, la 600 eventual la 800 cor., prin ajutorul dela stat, de unde se vor esopera şi eventuale le cvincvenale .

Doritorii de a ocupa vre-o una dintre s taţ iuni le de sus, recurse le adresa te respect ivelor comitete p a r o ­hiale, şi adjustate c u atestate le prescrise şi cu decla-ra ţ iunea, că pe baza serviciului prestat eventual în a l te parohii , de când îşi formează dreptul Ia cvincvenal ?— vor avea a le aşterne subscrisului în Oradea-mare p â n ă în 14/27 August a. c. având până la alegere a se p r e ­zentă în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sf. biser ică din comuna la care au recurs , spre a-şi a ră tă des ter i ­ta tea în cântăr i şi tipic.

Comitetele parohiale ,

în conţelegere cu : Toma Păcală pprezb. insp. şcol.

- • — 1 - 3

Pentru întregirea definitivă a posturi lor învă ţă to -reşti din parohii le : Kicătar şi Târgovişte, t r a c -tul Belinţului, să escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Emolumentele împreuna te cu postul din F ică ta r s u n t : a) în bani gata 388 cor. ; b) 2 jugăre p ă m â n t a ră tor â 40 c o r . = 8 0 cor. ; c) 6 m. metr ice grâu â 12 c o r . = 7 2 cor. şi 6 m. metr ice cucuruz â 10 cor. = 6 0 cor. ; d) 22 metri lemne, din car i este a se încălzi ş i sala de î n v ă ţ ă m â n t ; e) pent ru scripturist ică 10 cor. ; f) pen t ru conferenţâ dacă part icipă, 10 cor.

Pe lângă aces tea locuinţă l iberă cu 1 chil ie şi bucătăr ie şi cu grădină lângă ea de un jugăr. Dăr i le publice după pământu l învăţă toresc , şi cele după dâ lme cad în sarc ina învăţătorului . Cele împreuna te cu pos tu l din Târgovişte s u n t : a) în bani gata 300 co r . ; b) 13 m. metr ice grâu şi cucuruz 156 cor. ; c] 4V2 j u g ă r e pământ a ră tor â 32 c o r . = 1 4 4 c o r . ; d) pen t ru lemne , din cari este a se încălzi şi sala de învă ţământ , 6 0 cor . ; e) pen t ru conferenţă, dacă part icipă, 20 cor şi f) pen t ru scripturist icâ 10 cor.

Pe lângă acestea locuinţă l iberă cu 2 chilii, bu ­cătăr ie şi cămară şi grădină de 1 / 2 jugăr . Dările p u b ­lice cad în sarcina învăţătorului , dup ă pământu l î n v ă ­ţă toresc ce- ' l beneficează. Reflectanţii, petiţiile lor, i n -

Anul XXIX

s t ruate cu extras matr icular de botez, cu test imoniu de cvalificaţie şi întru cât au funcţionat ca învăţător i în alt inspectorat şi cu atestat de serviciu dela r e svec -tivul inspector şcolar, pe lângă declaraţ ia că, cu înce ­pe re de când îşi formează pre tenz iune la cvincvenal , au să Ie tr imită pe calea oficiului protopresbi teral din Belinţ [Belincz, Temes-megye] , comitetului parohial respectiv, având to todată a se prezentă , in lâuntrul terminului concursual , în t r 'o duminecă s'au să rbă toa re în sfânta biserică a locului, spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi tipic.

Comitetele parochia le .

In conţelegere cu mine : Gerasim Şerb, protopresbi ter .

- • - ' 1 - 3

Conform Circularului Consistorial de sub Nr. 936 Şc. se escrie concurs pentru sataţiunile vacante . 1. Sitani, cu termin de alegere pe 31 I u l i e ( 1 3 A u ­g u s t ) a. c. Dotaţ iunea par te în bani, parte în na tu­ra le face 622 coroane .

2.,Petreasă, cu termin de alegere pe 7 / 2 0 A u g u s t a. c. Dotaţ iunea constă din bani gata 160 cor. 8 cubule bucate , 4 stângini lemne, 3 holde pă ­mânt şi venitele cantorale . întregire pent ru învăţător cvalificat, se va cere dela înal tul Guvern.

Recurenţ i i au a se prezen tă în a tare Duminecă la sf. biserică, pen t ru a-şi a ră tă dester i ta tea în can t şi tipic. Ear ' recursele adjustate conform recer in ţe lor legale să le adreseze respect ivelor comitete parohia le şi se le trimită p â n ă cu 2 zile înainte de alegere p r o -toprezpiterului t ractual Elia Moga în Robogâny.

Comitetetele parohiale.

î n conţelegere cu : Elia Moga protoprezbi terul Reiuşului

— • - 1 - 3

Pent ru ocuparea postului de capelan pe lângă bolnăviciosul preot Procopie Lelescu din Yizma, t rac tu l Belinţului , se escrie concurs cu fermi de 3 0 zile dela p r ima publ icare în „Bis. şi Şc ."

Emolumente le împreuna te cu acest post de cape­lan s u n t : 1. Jumăta t e din sesiunea parohială , care în­t reagă este aproape 40 jugăre , anume aşa ca din fie­ca r e plan (păşunit) să beneficieze jumăta te .

2. Jumăta t e din întregirea dela stat ce pr imeşte preotu l P rocop ie Lelescu, şi care acuma face 688 cor., însă aşa ca viitorul capelan încă să cedeze jumă ta t e din întregirea dela stat ce o va prim dânsul, preotului Procopie Le lescu ; 3. Jumăta t e din birul preoţesc , dela 120 case, câte o măsură în boabe, sau două cu co ­ceni , şi 4. Jumăta t e din obicinuitele veni te s tolare.

Reflectanţii au să adreseze petiţiile lor, instruate conform legilor în vigoare, comitetului parohial din Vizma, pe calea oficiului pprezb. din Belinţ (Belincz, Temes m.^, şi înlâutrul terminului concursual să se prezenteze într 'o să rbă toare sau într 'o Duminecă în sf. biser ică din Vizma, spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cân­tăr i şi tipic, eventual în ceremonial şi in orator ie .

Comitetul parohial .

In conţelegere cu mine : Gerasim Sârbu pprezb .

- • — 1 - 3

Pent ru îndeplinirea definitivă a posturi lor î n v ă ţ ă -toreşti u r m ă t o a r e să publică concurs .

1. Archiş salarul în bani 48 cor. 4 jugăre p ă ­mânt a r ă t o r : 40 cor. 10 şinice b n c a t e : 100 cor., 6 st lemne 60 cor., 80 porţii fân 32 cor. Alegerea va fi în ' 31 Iulie v. a. c

2. Bochia-Beneşti în bani 290 cor., 5 cubule b u ­cate , 50 cor. 5 st. lemne, 50 cor., 50 porţii fân, 10-cor. Alegerea se va ţ inea în 2/15 August a. c.

3 . Călacea în bani 600 cor. Alegerea 6/19 Aug.

4. Cărăsău în bani 280 cor., 4 st. lemne, 90 cor.,, 12 cubule bucate , 120 cor., pământ 3 jugăre , 82 cor. Alegerea se va ţine în 7/20 August a. c.

5. Cheşa în bani 600 cor. Alegerea se va e f e p -tui în 7/20 August a. c.

6. Ciutăhaz, Hodişel-Stoineşti, in bani 220 cor, 25 cubule bucate 250 c o r , 8 st. l emne 90 cor., 7 j u ­găre pasca lâu 20 cor. 90 porţii fân, 18 cor. Alegerea va fi în 2/15 August a. c.

7. T. Cărând în bani 232 cor., dela episcopul latin 54 cor., «5 jugăre pământ , 120 cor., 12 ş in ice bucate , 120 cor., 8 st. lemne, 80 cor. Alegerea se v a ţ inea în 31 Iulie v. a. e.

8. Crajova în bani 300 cor., 4 jugăre p ă m â n t 64 cor., 12 cubule bucate , 120 cor., 8 st. l emne 64 cor . Alegerea se va ţ inea în 3 / lo August a. c.

9. D'imbrăviţa de codrii în bani, 500 cor. Alege­r e a în 4/17 August a. c.

10. Groşi-Bârzeşti, în bani , 88 cor., dela ep isco­patul latin, 12 cnr., 15 1 / 2 cubule bucate , 155 cor., 8. st. lemne, 40 cor. Alegerea va fi în 1/14 August a c ,

11 . Hăşmaş-Urois, dela Hâşmaş b a n i : 156 cor . , pen t ru făină 26 cor., pentru 5 şinice b u c a t e : 140 cor , dela Urviş, 40 cor., pent ru 5 şinice bucate : 40 cor. ; dela episcopatul latin : 74 cor., l emne după t rebuinţă . Alegerea va fi in 1/14 August a. c.

12. Mărăuş-Săcacia, în b a n i : 222 cor., 8 st. de lemne : 64 cor., 16 cubule b u c a t e : 160 cor., câ te 1 litru fasole : 40 cor., câte 100 porţâi fân şi pae : 40 cor., dela episcopatul latin : 60 cor. Alegerea va fi în 2/15 August.

13. i\ermiş, 200 cor. Alegerea va fi în /14 Au­gust a. c.

14. Suplac, în b a n i : 300 cor., 6 st. l e m n e : 6 0 cor., 2 cubule buca te : 120 cor. Alegerea va fi 5/18 August.

15. Susag-Tălmaciu, în b a n i : 440 cor., 20 cubu le b u c a t e : 200 cor. Alegerea se va săvârşi în 3/16 Aug.

16. Tăgădău, în bani : 100 cor., 8 jug. pământ . Alegerea se va efeptui în 1/14 August a. c.

17. Ursad-Pocluşe. Hodişel, în b a n i : 200 cor., 1 0 cuble buca te : 100 cor., 6 st. lemne : 72 c o r , 8 jug. pămân t : 96 cor. Alegerea va fi în 4/17 August a. c.

18. Urviş în b a n i : 500 cor. Alegerea va fi în 4/17 August a. c.

La dotaţ iunile din toate acestea staţ iuai sunt a s e socoti şi ştoalele cantora le usuate cu locuinţe a c o m o ­date şi grădini de legumi, ear ' unde salarii le n u dau

minimul legal acelea, precum şi cvincvenali i le se vor întregi prin ajutoare din vistieria statului. Din lemnele acorda te , se vor încălzi şi şalele de învăţământ .

Reflectanţii la cu tare din aces te staţiuni, în cu tare Duminecă ori să rbă toare au a se prezentă în sf. b i se ­rici pentru a c â n t ă ; ear recurse le cu declaraţ iuni le că de când îşi formează pretensiuni la cvinevenal p â n ă cu 6 zile înainte de alegerile din comunele pent ru a căror posturi recurg, au a le trimite la subscrisul în F.-Gyoros, p. u. Tenke.

Pent ru comitetele parohia le .

Petru SSerbu, p r o t , insp. şc .

- • — 1—3 Pent ru îndeplinirea parohiei vacante din Soro-

ş a g , pprezbiteratul Radnpi, să escrie concurs cu ter -minul de a recurge 3 0 d e z i l e dela pr ima publ i ­c a r e n organul oficios „Biserica şi Şcoala" . Venitele acestei parohi i s u n t : 1. 60 jughere pământ ară tor . 2. Câte o măsură de cucuruz nesfârmat dela 80 de nu­mere de casă. 3. stolele obicinuite. 4. întregirea dota-ţ iunii dela stat. — Preotul , ca re să va alege, va avea să provadă pânâ la altă dispoziţiune şi învă ţământu l d in şcoala de acolo, şi deci va beneficia şi de venitele învăţătoreşt i şi va avea cvart ir în edificiul şcoalei . — Cei ce doresc să ocupe acest post, sâ-şi t r imită r ecur ­sele adjustate conform lit. c) al §-lui 15 din Regula­mentul pentru parohii şi adresate comitetului parohial d in Soroşag, P. On. domn Procopiu Givulescu, pprezb. în M. Radna, iar dânşii să se prezinte în cadrul t e r -minului concursual în sf. biserică din Soroşag, pentru a-şi a ră t ă dester i ta tea în cele r i tuale.

Soroşag, 3/16 Iulie 1905.

Comitetul parohial .

Din înc rederea dlui p r o t o p o p : Iosif Vuculescu, pa roh .

— • — 1 - 3

Pen t ru îndeplinirea definitivă a postului învă ţă to-resc dela şcoala inferioară cen t ra lă gr. or. din Şeitin, •se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în foaia oficioasă „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le : 1. Pen t ru cvart ir 80 cor., 2, salar fundamental în n u m e r a r i u : 800 cor., 3, relut de l emne pent ru şcoală, respect ive învăţător 120 cor., 4, 40 cor. pent ru curăţ i tul matura tu l şcoalei , 5, 12 cor. scer ip tu-tistică, 6, dela înmormântăr i şi eventual paras tase câ te 1 cor. 7, la conferinţă 4 oor. la zi şi prejuctura, apoi în fine evincvenalele prescrise, se observă însă că pri­mul cvincvenal se decerne numai la cinci ani dela confirmare. Cei cu pregătiri cunişoare vor fi preferiţ i .

Recursele cu documente le prescrise de lege, a d r e ­s a t e comit. par. gr. or. din Şeitin, reflectanţii le vor îna in ta R. Domn protopop t ractual Vasile Beleş în Arad având a se prezentă în Dumineci şi sărbător i la s-ta biserică srpe a-şi a râ tâ dester i ta tea în cela r i tuale.

Dat din şed. comit. par . gr. or. rom. din comuna Şeit in ţ inută la 4/17 Iulie 1905.

Dimitrie Mesaroşiu Demitriu Micu v. preş. corn. par. n0(. corn. par.

în cenţelegere c u : Vasile Beleş prezbiter şi insp şcol.

— • — 2 — 3

Pen t ru îndeplinirea staţ iunei învăţătoreşt i vacan t e din Berechiu, în tractul Ienopoliei prin aceas ta se escrie concurs cu dura tă de 3 0 d e z i l e dela pr ima publicare, în care rest imp recurenţ i i îşi vor subş terne recurse le lor pe calea oficiului inspectorat cercual şi se vor prezenta vreodată în biserică, spre a se face cunoscuţ i cu alegători i .

Venitele încopciate cu aceas ta s taţ iune sun t : a.) în bani gata 300 cor, b) Folosi rea a 16 jugăre p ă m â n t a ră tor 384 cor. c) Despăgubire de păşune 96 cor. i) 3 stângeni de lemne 48 cor. cari la olaltă fac 828 cor. Afară de aceste învăţătorul mai a re a) cvart ir l iber şi grădină pent ru legume, b) pen t ru conferinţă 16 cor., c) pentru scripturist icâ 10 cor. Sala de învăţă­mânt se va încălzi din alţi doi stângeni de lemne.

Darea regească de după pămân t o plăteşte a l p -gândul învăţâtoriu.

Berechiu la 29 Maiu 1905.

Comitetul parohia l .

In conţelegere cu m i n e : Constantin Gurban insp. cerc . de scoale.

— 2 - 3

Pentru îndepl inirea definitivă a staţ iunei învă ţă ­toreşti din Dubeşti (Insp. Leucuşeştiului), se escrie concurs cu termin de 3 0 de zile dela pr ima publ icare cu u rmătoare le emolumente :

1. In bani gata din cassa cul tuală 600 cor. 2. lemne în na tură din cari se va încălzi şi şcoala 48 cor. 3 . Scripturist ica 10 cor. 4 Conferinţa 16 cor. 5. Locuinţă cu grădină. 6. întregirea dela stat 800 cor. amâsura t circulariului conzistorial Nr. 2255/1905, ce se poate aştepta fiind ce re rea în lucrare . Alegândul a r e să îndepl inească şi cantoratul .

Reflectanţii sunt invitaţi a-şi înainta recurse le lor, adjustate legal şi adresate comitetului pa roh ia l ' din Dubeşti în terminul sus indicat, M. 0 . oficiu inspec to-ral în Cladova p. u. Bethlenhâza, având a se prezenta în vre-o Duminecă ori să rbă toare , în s. biserică spre aşi a ră ta dester i ta tea în cele r i tuale .

Dubeşti la 5/18 Iulie 1905.

Comitetul parohial .

în conţelegere cu m i n e : loan Căpitan insp. şcl .

- • — 2 - 3

Pen t ru vacan ta s ta ţ iune învă ţă torească-can tora lă din parohia Dş. Forau (tractul Beiuşului) se pub­lică concurs cu termin de alegere 7/20 August 1905.

Salarul e 600 coroane în bani gata, şi cv incve-nale. Se observă, că parohia va da evincvenalele , n u ­mai după anii de serviciu împliniţi la şcoala din loc. Pa roh ia va recurge la înaltul Guyern, pen t ru întregi­rea salarului învăţă toresc la 800 coroane . Alegândul învăţător iu va fi îndatorat a îndeplini şi funcţiunile can-torale , pen t ru cari funcţiuni, va beneficia de stolele îndat inate .

Recurenţ i i au a se prezenta în sf. biserică, în v re -o Duminecă sau sărbă toare , pen t ru a-şi a ră ta des te r i ta ­t ea în cele eantora le , iar recurse le adresa te comi te tu -

îui parohial din Dş. Forau , reflectanţii sunt poftiţi a le t rămite , până in preziua alegerii, P r e a On. Of. pprezv. a l Beiuşului în Robogâny (Biliar megye).

Din şedinţa comitetului parohial ţ inută la 3/16 Iu l i e 1905.

pentru c o m i t e t :

Gavril Cristea preot preş. com.

In conţelegere cu m i n e : Elia Moga p ro top . Beiuşului.

Pent ru îndeplinirea definitivă a staţiunilor învă-ţă to reş t i mai jos amint i te conform ordinaţ iunei Ven. Consis tor iu Orădan, de sub Nr. 963 Şc. se publ ică con­c u r s şi anume :

1. Pocola pe 6/19 Aug. a. c. dem. la 10 ore , Dotaţ iunea e s t e : a) dela 32 case gr. or. 4 cubule cu­c u r u z 40 cor. b) pământu l şcolar 50 cor. e) din fun-daţ iunea Z. Mihoc 50 cor. d) 8 metri l emne 32 cor. e) din fondul şcolor 100 cor. f) a b e veni te comunale -28 c o r . : de tot 300 cor., ear întregirea pân ' la 600 cor. se va cere dela înal tul Guvern pentru învăţător cva-ficat nu al tcum şi cvincvenalele .

2. Săucani. Bani gata 240 cor. P ă m â n t a ră tor iu 1 V2 boldă 80 c o r . ; 8 metr i l emne 32 cor. ; stolele dela înmormântă r i , feştanii, masluri etc. 40 cor d e t o t : 392 cor. şi cvartir liber cu grădină de legumi. Ajutorul s e va cere dela stat.

Doritorii de a ocupa una din aces tea staţ iuni sunt poftiţi că recurse le adresate respectivului comitet parohia l şi provăzut cu toate documente le prescrise să le subş tearnă protoprezviterului t ractual Elia Moga în Robogâny, p â n ă la 4/16 Aug., având p â n ă la alege­re să se prezinte în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sf. biserică, spre a-şi a ră ta dester i tatea în cele r i tu­a l e . Alegerea se va ţ inea tot în 6/19 Aug. a. c. după nieazăzi la 3 oare .

Comitetele parohiale

In conţelegere c u : Elia Moga pprezviterul Beiuşului

- • — 2 ' 3

Pent ru îndeplinirea definitivă a staţ iunei î nvă ţă -toreştidin Ociu inspectoratul Hălmagiului să escrie con ­curs cu termin de 3 0 zile dela prima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le s u n t : 1) In bani gata din cassa <îult, dela Ociu şi f. Ocişor 440 co r . ; 2) Lemne pent ru încălz i tul şcoalei şi pent ru învăţător 14 metr i • p r e ­ţu i t e în 64 cor. ; 3) Spese de conferinţă 16 c o r . ; 4j Scr ip tur i s t ica 10 cor . ; 5) Cvartir liber cu 2 chilii şi «uinâ , cam deodată în şcoala vech ia ; 6) întregirea dela s ta t cu 360 cor cor se s p e r e a z ă ; 7) Cvincvenal după împl in i rea alor 5 ani în comună .

Doritorii de a ocupă aces t post sunt avizaţi ca recurse le lor adjustate conform §-lui 60 din „Regul ." şi adresa te comitetului par . din Ociu să le tr imită p â n ă la terminul susindicat la P. .T. oficiu protoprezv. al Hălmagiului (Nagyhalmâgy), având a se prezen tă în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sf. bis. din Ociu spre

-a-şi a ră tă dester i tatea în cân ta re şi tipic, deoarece a l e -

gândul va avea să împl inească şi agendele cantorale-fără al tă r emunera ţ iune .

Comitetul parohia l .

In conţelegere cu mine : Cornel Lazar, pprezv. ins. şcol .

— • — • 2—3

Pentru îndepl inirea definitivă a următoare lor s ta ­ţiuni învăţătoreşt i din inspectoratul Hălmagiului cu întregirea dotaţiun'ei cu ajutorul dela stat la 800 cor. conform ord. cons . Nr. 2255/1905 se escrie c o n ­curs cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în foaia oficioasă. 1. Honţişor, emolumente le sunt : 1) Bani gata 378 cor. ; 2) Lemne pent ru încălzitul şcoalei şi pent ru învăţă tor tn natură 20 metr i • (ă 2 cor. = 4 0 cor. pentru învăţător) ; 3) Spese de conferinţa 10 cor. ; 4) Scripturist ica 10 cor. Cvartir liber acom. — II. losaş, emolumente le : 1) In bani gata 380 cor. ; 2) în na tu ­rale 5 şinice grâu, 5 şinice cucuruz, preţui te în 110 cor. ; 3) pen t ru lemne din care este a se încălzi şi şcoala 60 cor. ; 4) Scripturist ica şi cărţi şcolari lor săraci 2 0 cor., 5 spese de confer nţă 16 cor. ; 6) Pent ru c u r a -torat 20 cor. ; 7) Cvartir liber cu grădină cu apa r ţ ină ­toarele . Cvincvenalul după serviciul de 5 ani împlinit în comună.—III . Dobroţi, emolumente le sunt : 1) In bani gata 444 co r . ; 2) Lemne pentru foc 3 stâogeni din c a r e este a se încălzi şi ş coa l a ; 3) Spese de conferinţă 2 0 c o r . ; 4) Scripturist ica 10 cor. ; Dela înmormântăr i mar i , unde va fi poftit 1 co r . ; 6) De locuinţă va aveà a se îngriji a legândul învăţă tor pe spesele sa l e ; 7) în t regi ­r ea dela stat se sperează 356 cor. şi cvincvenal d u p ă 5 ani de serviciu în comună .

Alegânzii învăţător i vor avea să depl inească c a n -toratul fără al ta r emunera ţ iune şi a provede ins t rucţ ia şi la şcoala repet i ţ ie .

Doritorii de a ocupă vre-unul dintre aces te p o s ­turi sunt avizaţi ca recurse le lor instruite conform §-lui 60 din „ regulamenf ' ş i adresa te comit. par . r e s ­pective, să le suscearnă în terminul susindicat P. T. oficiu protoprezviteral în Hălmagiu (Nagyhalmâgy) şi ca sub dura ta concursului să se prezinte la sf. b i se ­r ică apar ţ ină toare spre a-şi a ră ta dester i ta tea în can t şi t ipic.

Corniţele parohia le .

In conţelegere cu mine : Cornel Lazar, protoprezv şi inspector şcolar.

- • - 2 - 3

Pentru îndeplinirea parohiei din Odvoş, în u r m a ordinului Ven. Conzîstor de sub N-rul 2680/1905, pr in aceas ta să escr ie concurs cu termin de recurgere de 3 0 zile dela 1-a publicare în organul oficios „Bis. şi Şcoala" . Venitele încopcia te cu acest post s u n t : 1) 0 sesiune întreagă de p ă m â n t a ră tor şi fânaţ ; 2, Ve ­nitele şcolare stabilite prin normativul aproba t de Ven. conzistor diecezan în an. i892 şi anume : a) pent ru încredin ţare 1 2 cor. ; b) pentru vestiri 1 cor. ; c) pen t ru cununii 4—6 cor. ; d) pent ru înmormânta re mică 2 — 3 co r . ; e) pent ru înmormân ta re mare mare 5—12 c o r . ; f) sânţ i rea apeî de moaşă 60 fil. ; g) pentru rugăc iu­nea de îmbiser ic i re 60 fii. ; h) informaţiunea familiară 4 cor. ; i) ext rase matr iculare 2—4 cor. ; 3) Birul p r e ­oţesc dela 207 case câ te o măsură de cucuruz sfăr-mat, sau în bani 2 cor. ; 4) întregirea dotaţ iunii p r e o ­ţeşti din vistieria statului . Paroch ia este de clasa I-a, dar în lipsa recurenţ i lor cu cvalificaţiune de cl . I. se>

vor admite şi candida şi recuren ţ i cvalificaţi pent ru parohii de cl. II. Cei-ce doresc să ocupe aceas tă pa­roh ie să-şi t r imită recurse le adjustate conform lit. a) a §-lui 15 din Regulamentul pent ru parohii şi adresa te comitetului parohial din Odvoş — P. On. oficiu p r o -topresbi tera l în M.-Radna, — iar dânşii — cu obser- I varea strictă a dispoziţiunilor §-lui 18 din acelaşi Re­gulament — să se prezinte în vre-o Duminecă ori săr ­bă toa re în s-ta biserică din Odvoş spre a-şi a ră t ă dexte-

•ritatea în celd r i tuale ,

M . - R a d n a , la 1/14 Iulie 1905.

Procopie Givulescu, ppresb.

— n — 2—3

Pent ru îndeplinirea definitivă a postului învăţă-toresc la clasele inferioare I - II din comuna Befoa-veclie protoprezb B.-Comloş, comitatul Torontal , se escr ie concurs cu termin de 3o zile dela pr ima pu ­bl icare .

Emolumente le împreuna te cu acest post s u n t : 1. în bani gata 600 coroane solviţi în ra te lunare ant i ­cipat ive din cassa cul tuală , şi 200 coroane ajutor dela stat, de tot 800 cor., 2. cvincvenalul de după anii de serviciu ce-1 va primi dela stat, 3. pent ru conferinţe, dacă va part icipă, 20 coroane , 4. pent ru scripturist ică 20 coroane , 5. pa ie de încălzit a tât pent ru învăţător cât şi pent ru sala de învă ţământ după trebuinţă, 6. cvart i r l iber cu intravi lan şi al te part iculari tăţ i t r e ­buincioase , 7. dela înmormântăr i unde va fi poftit 80 fileri.

Reflectanţii se deobligă a se prezen ta în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sf. biserică din loc spre a ş i a ră ta dester i tatea în cant şi t ipic.

Alesul a re să conducă cântăr i le din s t rana stângă â instrua şi conduce cor vocal.

Recursele provăzute cu ates ta te le prescr ise în Statutul-Organic au să le aş tearnă P O. 1). Paul Miu-lescu, protoprezbiter , până la t impul alegerei.

Beba-veche la 26 Iunie (9 Iulie) 1805.

Pen t ru comi te t :

Dimitrie Blaga Ioachim Muntean paroh şi preş. corn. par. notar.

Iu conţelegere cu m i n e : Paul Miulescu, protoprezvi ter inspector şcolar.

— • — 2 — 3 '

P e n t r u îndepl inirea postului de învăţător la şcoala gr.-or. r omână din C o m l ă u ş [6-<Szt. Anna] clasele III—IV. devenit vacan t pr in pens ionarea învăţătorului Augustin Boţioc, prin aceas ta se escrie concurs cu terminul de alegere pe ziua de 1 4 / 2 7 August a. c.

Emolumin te le : a] în bani 600 cor. b] spese de conferinţă 20 cor. c] scripturist ică 10 cor. d] pent ru cura tora t 24 cor. e] 8 stângeni de lemne, din cari se va încălzi şi sala de î n v ă ţ ă m â n t ; f] dela î nmormân­tăr i unde va fi poftit 1 cor. g] cvart ir l iber şi grădină.

Dela alesul se pofteşte să conducă s t rana dreaptă şi să provadâ învăţământul la şcoala de repeti ţ ie în toate dumineci le şi sărbători le fără a l ta remunera ţ iune . Drept l a cvincvenal îi recunoaş te parohia numai după 5 [cinci] ani de serviciu ne în t rerupt aici

Recurenţ i i sunt avisaţi, ca recurse le lor, adjustate cu documente le legale despre cvalificaţiunea învă ţă -to rească conform §-)ui 60 din Regulament şi adresa te comite tului parohial , să le subş ţearnă P. 0 . Domn

ilfihai Lucu ţ i a ppviter inspector de scoale în Siria [Vilâgos], p recum şi să se presinte până la te rminul susindicat în vre-o duminecă ori sărbă toare în sta. biser ică din Comlăuş, spre aşi a ră t a dester i ta tea î n cant şi tipic.

Comlăuş, [O.-Szt. Anna] la 3/16 Iulie 1905.

Comitetul parohial . în conţelegere c u : Mihail Lucuţa ppviter i n s ­

pec tor de scoale . - • - 2 - 3 -

în a lumneul Zsigaian din Oradea-Mare, afară d e cei primiţi se mai primesc pe anul scolastic 1905/190& ca alumnişti stipendişti încă pa t ru tânăr i români gr. or. care vor studia la gimnaziul şi şcoalele reale sau l a academia de drepturi din loc, cari vor căpă ta g r a t u i t în institut provisiunea î r t reagă .

Recursele adjustate cu: a.)Estras de botez, b.) T e s ­t imoniu scolastic, c.j Atestat de pauper ta te , d.) Cer t i ­ficat despre vaccinare, adresate Sanatului fundaţiunei sunt a se trimite p â n ă la 1 / 1 4 August a. c. la p r o ­topopul Orăzii-Mari Toma Păcală, în Oradea-Mare (Nagy-vârad .

Totodată să avizează Onoratul public interesat , c a în insti tutul acesta vor pu tea fi primiţi tânăr i gr. o r români cari vor studia la şcoalele din loc, unde v o r căpă ta proviziunea întreagă pe plată de câte 40 cor. la lună, respect ive de 400 cor. la an, solvindă a t i c i -pat ive în 4 ra te anuale .

în in ternat elevii vor fi supuşi disciplinei ins t i tu­tului.

Oradea-Mare, 24 Iunie (7 Iulie) 1905.

Senatul fundaţiunei Zsigaizne din Oradea-Mare.

Toma Păcală George Papp protopopul Orăzii-Mari, preot, actuar consistorial^, ca preşedintele Senatului. ca notarul Senatului.

- • — 3 - 3 .

Nr. 3 4 1 — 1 9 0 5 .

„Asociaţ iunea pentru l i teratura română şi cul tura poporu lu i român 1 ' va conferi cu începutul anului ş c o ­lar 1905 6 un stipendiu de 300 cor. din „Fundaţiunea. loan şi Zinca Roman" pentru un elev de na ţ iona l i t a t e română , fără deosebire de confesiune, ce urmează l a vre-una din şcoalele medii din patr ie, având prefer inţă în senzul literilor fundaţionale aceia, cari se î n r u d e s e cu fericiţii loan şi Zinca Roman.

Cereri le pen t ru acest stipendiu au să se îna in teze Comitetului Central al „Asociaţ iunii" în Sibiiu (Nagy-szeben), s t rada morii Nr. 6, cel mult până la 10 Aug. a. c , provăzute cu următoare le documente :

a) Atestat de bo tez ; b) test imoniu de pe anul şcolar 1904—5 ; • c) a testat de p a u p e r t a t e ; d) eventuale documente pr in cari să se c o n s t a t e

înrudirea cu fericiţii fundatori. Cereri le in t ra te după terminul de 10 August n.^

nu se vor conziderâ. S i b i i u , din şedinţa comitetului centra l al „ A -

sociaţiunii pen t ru l i teratura română şi cul tura p o p o ­rului r omân" , ţ inută la 18 Maiu 1905.

Iosif Sterca Şuluţu, loan I. Lăpădatur

prezident. secretar II.

—•—

Pent ru îndepl in i rea staţ iunei învăţătoreşt i delà ş c o a l a confesionala gr.-or. r o m â n a din corn. Petriş {comitatul Arad. pprezb. M -Radna) , cu aceas ta s ă -escrie concurs cu termin de 3 0 zile delà pr ima pu­bl icare în foaia oficioasă „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le sunt : a) In bani gata 700 cor., b) în relutul lemnelor 80 cor. din ca r e este a se încălzi •şi sala de învăţământ , c) Delà înmormântăr i cu liturgie unde va fi poftit 2 coroane , fără liturgie 1 cor., d) lo--cuinţă cu 2 încăper i , staul pent ru vite şi grădină de legumi.

Delà recurenţ i să pre t inde u rmătoare le documen te : 1. Estras de botez, 2. Test imoniu despre abso lva rea cursur i lor pedagogice şi de cvalificaţiune învăţă torească , 3 . Atestat despre serviciul ne în t rerupt de mai înainte , 4. Declaraţ iune, că pe baza serviciului de când îşi formează pre tens iune la cvincvenale .

Alegândul învăţă tor va avea să inst rueze elevii 1n cântâr i le ri tuali , şi a duce în biser ică cantoratul , p r e ­c u m şi a pur ta toate agendele scripturist ice refer i toare la spesele cultuali fără al tă remunera ţ iune .

Reflectanţii sunt avizaţi a să prezenta la sfânta Biserică spre a-şi a ră t a dester i ta tea în cant şi tipic, cei cu capabil i tate de a conduce corul vor fi preferiţi i a r recursele adjustate cu documente le necesare , a d r e ­s a t e comitetului parohial din Petriş a le subşterne în timpul legal P . 0 . D. protoprezbi ter t ractual şi inspector şco la r Procopie Givuiescu în M.-Radna.

Petriş , din şedinţa comitetului parohial ţ inută la 19 Iunie (2 Iulie) 1905.

Iosif Cimponeriu • Zinovie Iancu preş. corn. par. notar adhoc:

î n conţelegere c u : Procopie Givuiescu, protoprezbi ter inspector şcolar.

— • - 3 - 3

Pent ru îndeplinirea staţ iunei învăţătoreşt i din Hodiş, să escrie concurs cu termin de 3 0 zile delà p r imă publ icare în foaia oficioasă.

Emolumentele s u n t : 1. în bani 600 cor. 2. lo ­cu in ţ ă şi grădină, 3 . 20 m. de lemne, din cari se va încălzi şi sala de învăţământ . 4. Pent ru conferinţă 12 cor. 5. Pent ru scripturist ică 6 cor. şi 6. venitele can-tora le delà mor t cu liturghie 1 cor. 20 fii. fără l i tur­ghie 80 fii. şi delà mor t mic 40 fii. învăţă torul ales va ti obligat a conduce s t rana în biserică şi a solvi dări le publ ice după beneficiul său.

Reflectanţii, vor avea a şi subşterne recurse le adjus ta te conform legii şi cu declara ţ iune de când îşi formează drept la cvincvenal , adresa te comitetului p a ­rohial concernent , la oficiul ppesc din Buttyin (Arad megye), în terminul ficsat, având a să prezen ta î n ca ­reva Dumineca ori să rbă toare în sf. biser ica din Hodiş s p r e a-'şi a ră ta dester i tatea în cant şi tipic.

Din şedinţa com. par . din Hodiş, ţ inută la 24 Jun ie 1905.

Avram Giurgiu Nicolae Herber preş. com. par. not. adh. al com. par.

In conţelegere c u : Ioan Georgea ppresb . insp. şc .

— • — 3—3

P e temeiul ord. Ven. Consist, de sub Nr. 2378/905, •dupa t rece rea în stadiul de penziune a învăţă torului -Nicolae Debeleac, pen t ru îndeplinirea definitivă a s t a -

iunei învăţătoreşt i din Drauţ, să escrie concurs cu t e r ­min de alegere în coz i l e delà pr ima publicare.

Emolumente le anua le s u n t : 1) Bani în n u m ă r a r 600 cor. ; 2) Opt orgii de lemne pentru şcoală şi î n ­văţă tor à 12 cor. ; 3) Cvartir corăspunză tor şi j u m ă t a t * grădină ; 4) Spesele de conferinţe şi pauşal de sc r i p ­turist ică le supoar tă comuna biser icească la t rebuin ţa ; 5) Delà înmormântăr i unde va fi poftit 80 fileri, iar la înmormântăr i cu liturgie 2 cor .

Recurenţ i i sunt avizaţi ca recurse le lor, adjustate cu documente le legale de cvalificaţiune prescr isa în § 60 din „Regulament" împreună cu declara ţ iunea ca de când îşi formează dreptul la cvincvenal , şi adresa te comitetului parohial , au a le suş terne P . On. Domn ppresb . Mihail. Lucuţa în Siria (Vilâgos), p r ecum şi a să prezenta până la terminul susindicat , în vre-o Du­minecă ori să rbă toare în sf. biser ică din Drauţ, sp re a-şi a ră t a dester i ta tea în cant şi t ipic .

Drauţ, la 24 Iunie (7 Iulie) n. 1905.

Meletie Popu, Traian L. Debeleac, preş. com. paroh. notar.

In conţelegere cu : Mihai Lucuţa, ppresbi ter rom.-or t . şi inspector şcolar .

—'•— 3—3

Pent ru îndepl in i rea staţ iunei învăţătoreşt i d e v e ­ni tă vacan tă prin penz ionarea învăţă torului Ioan Mar-cuş din Giula-magiară protoprezbi teratul Ghişineu să escrie concurs cu termin de 3 0 de zile delà pr ima publ icare îrt foaia „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le s u n t : 1. în bani 800 cor. 2. pen t ru lemne de foc pe seama învăţătorului 52 cor., 3 . pen t ru conferinţe 10 cor., 4. venitele s tolare dintr 'o pa roh ie şi anume delà înmormân ta re mică unde va fi poftit 1 cor . , iar la înmormân ta re mare 2 cor.. 5. Cvart ir l iber în edificiul şcolar cu grădină de legumi, 6. Cvin-cvenalul îl va primi delà stat. Alesul învăţă tor va avea să conducă s t rana fără al tă r emunera ţ iune . Recurse le adjustate cu documente le de cvalificaţiune legală p r e ­scrisă, adresate comitetului parohial din Giula-magiară au a să subşterne până la terminul sus indicat P . O. D. Dr. Ioan Trăilescu în Chişineu, ea ră recurenţ i i sunt avizaţi a se prezenta în s. biserică din Giula-magiară în vre-o Duminecă sau sărbă toare spre a-şi a ră ta des ­ter i tatea în cân ta re şi tipic. Să rece re ca alesul să fie pr icepător de note ca să poa tă conduce atât corul vocal bisericesc cât şi cel şcolar cu elevii. Alesul

. numai după probă de %n an va fi propus spre în tă r i re dacă va corespunde aş teptărei poporului . „

Dat din şedinţa comitetului parohial din Giula magiară, ţ inută la 7 şi 21 August st. n. 1904.

Comitetul parohial .

în conţelegere cu Dr. Ioan Trăilescu protoprezbi ter , inspector, şcolar .

- • - 3 - 3

Cu provocare la resoluţ iunea Ven. Consistor d ie ­cezan de sub Nr. 1300/905 pr in aceas ta se escr ie concurs pen t ru îndepl ini rea s taţ iunei învăţătoreşt i delà clasele super ioare din Mândruloc eu termin d e 3 0 zile delà p r ima publ icare în foaia oficială „ B i ­ser ica şi Şcoala" .

Emolumente le s u n t : 1. 800 co roane salar fun­damenta l , 2. 6 stânjini de lemne, din care se va în ­călzi şi sala de învăţământ , 3. 30 de coroane pent ru par t ic ipare la aduna rea generală şi conferinţe, 4. 20 de coroane pent ru scripturist ică, 5. 2 cor. dela în­m o r m â n t ă r i cu liturgie şi 1 cor. 60 fii. dela înmor­mântăr i fără liturgie, 6. una grădină mare şi una mică p e intravi lanul şcolar, împreună cu locuinţă acomodată .

Se observă, că cel ales va avea titlul la cvincve-nalii numai după pres ta rea serviciului de cinci ani în aceas ta comună.

Reflectanţii la acest post sunt îndatoraţ i , ca r e ­cursele instruite conform §-lui 60 din regulamentul pen t ru organizarea învăţământulu i în şeoalele popora le şi adresa te comitetului parochial să le subş tearnă P. On. domn Vasilie Beleş protopresbi ter şi inspector şco­lar, în terminul coneursual , având tot odată a se p r e ­zentă în vre-o Duminecă ori să rbă toare în biserica de aici, pen t ru a-şi a ră t ă d'esteritatea în cântăr i şi tipic.

Mândruloc, din şedinţa comitetului parohial ţ i ­nu tă la 26 Iunie (9 Iulie) 1905.

lancu Ştefănuţ m, p. , Nicolae Cristea m. p. , preşedinte. notar.

Cu consensul ppresb. Vasile Beles, insp. de scoale. — • — 3 - 3

Pen t ru vacanta parochiă DumbravS-Slia Rostoci în ppresbiteratul Hălmagiului, prin aceas ta să escrie concurs cu termin ele 3 0 zile dela pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Venitele încopcia te cu aceas tă paroh ia sunt : 1) Birul parohial dela 120 numere de case, câte una m ă ­sură de cucuruz cu coceni â 1 cor., de tot 1 0 cor., 2). Stolele uzuate dela înmormântăr i , botezuri şi cu­nuni i e t c , în calcul mediu alor 5 ani în u r m ă cam 150 cor. 3). întregirea dela stat (congrua) pen t ru cei fără 8 clase 483 cor. anual . 4. De locuinţă însă va ave să se îngrijască alegândul preot .

Reflectanţii la aceas tă parohia vor avea să-şi t r i ­mită recurse le adjustate cu documente le receru te con­form §-ului 13 din „Stat.-Org.," şi adresate comitetului parohial din Dumbravă-Rostoci , la P . T. oficiu ppres -biteral al Hălmagiului [Nagyhalmâgy] p â n ă l a terminul susindicat, şi sunt avizaţi ca sub dura ta concursului să se prezinte în sfânta biser ică din Dumbravă-Rostoci spre a-şi a ră t ă dester i tatea în cele r i tuale şi omiletice, fâcându-se cunoscut poporului .

D u m b r a v ă , la 1/14 Maiu 1905.

Comitetul parohial. In conţelegere cu m i n e : Cornel Lazar ppresbi ter .

— • — 3—3 Pent ru s ta ţ iunea de învăţă toare , la şcoala de fete

r o m â n ă gr.-or., din Chitignâz [Ketegyhâza] comit. Bqkes, se escrie concurs cu tarmin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în foaia „Biserica şi Şcoala" .

Venitele anuale s u n t : 1. in bani gata 600 cor., solvite înainte în ra te l una re ; 2. 4 stângeni lemne din care se va încălzi şi şcoala; 3 . pent ru conferinţe şi a-dunarea gen., 12 cor.; 4. pentru scripturist ică 6 c o r 66 fii.; 5. cortel l iber cu 2 odăi, 2 cămări , una pen­tru lemne şi o grădină de l egumi ; 6. pent ru cura tora t va îngriji epi tropia cu l tua lâ ; r ecuren te , numai cvalifi-ca te pot fi şi au să-şi ins inue petiţii le conform dispo-siţiunilor legale, cu documente originale adresa te co ­mitetului parohial şi tr imise oficiului ppresbi teral în Chişineu [Kisjeno]. Se mai cere , ca aleasa se supra­vegheze elevele în sf. Biserică şi se notifică, că pe conta şcoalei nu poate pre t inde sau face, nici cea mai n e -

însemnată cheltuială. Cât pent ru decret, a leasă îl va. primi numai după funcţiune de 1 an.

C h i t i g h a z LKetegyhâz], din şedinţa extr . -ord. a. comitetului parochial ţ inută la 7/ 0 Maiu 1905.

Teodor Bugigan, Ştefan Dologa preşedinte. notar.

In conţelegere cu Dr. Ioan Trailescu ppresbiter , insp. şcolap. — • — 3 - 3 :

Pent ru îndeplinirea staţ iunei învăţătoreşt i dela. şcoala popora lă gr. or. r omână din Chişineu, pprez -biteratul Chişineu, comit. Arad. deveni tă vacan tă î n urma penzionări i învăţătorului Grigorie Mladin se e s ­crie concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima p u b l i ­care în foaia „Biserica şi Şcoala" .

Emolumentele împreuna te cu acest post s u n t : a), salar în bani gata 630 cor., b) pentru lemne 120 cor., c) pent ru conferinţe 30 cor. d) pentru famulaţie 20 cor.,, e) pentru scripturist ică 8 cor. f) 3.1310n jug. pămân t a ră tor cu un venit anual minimal de 240 cor. g) cor ­tel corăspunzător în edificiul şcoalei h) stolele înda t i ­na te dela înmormântăr i i) pent ru încălzitul salei de-învăţământ se va îngrigi parohia. Cvincvenal se asigură, alesului numai după cinci ani de serviciu invâţă toresc împliniţi aici. Cel ales va fi obligat a îndeplini servi­ciul cantoral în biserică precum şi instrucţ iunea în şcoala de repeti ţ ie fără al tă remunera ţ iune .

Recurenţi i au saşi t r imită recurse le adjustate eu documente le de cvalificaţiune prescrise şi adresate c o ­mitetului parohial de aici la subscrisul p ro toprezb i te r până la terminul susindicat. având a să prezentă în. vr 'o Duminecă ori să rbă toare în sf. Biserică, spre a-ş i a ră tă dester i tatea în cântare şi tipic. Cei cari vor d o ­vedi, t ă ştiu instrua şi conduce cor vocal vor fi p r e ­feriţi.

Chişineu, din şedinţa comitetului par. ţ inută la 23 August 1904.

Mihai Veliciu Grigorie Mladin preşedinte notar.

In conţelegere cu mine : Dr. Ioan Trailescu pprezbi— ter insp. şcol.

• — 3 — 3 .

Cancelaria arhitectului r o m â n

Ioan ^figa ARAD, Strada Jozsef fo'herczei-ut j^r. 1.

(lângă „Victoria").

Pregăteşte planuri şi specificări de spese pentru* edificii publice şi private, pr imeşte lucrăr i în sfera a r -hitecturei mai înalte, cenzurăr i , colaudâri . Ca special is t în ritul nost ru oriental edifică şi res taurează b iser ic i în mod artistic, din care cauză îl recomandăm îndeo­sebi dlor parohi . Trimite planuri , schiţe, specificări ş i serveşte în lucrări arhi tectonice cu desluşiri gratuit.

23—52