5/11/2018 NP 007-1997

1/75

Edi tatde:I ns ti tu tu l N a t io n al d e C e rc e ta r e-Dezv o lt ar ei n Cons t ruc t ii ~iEcono rni a Cons t ruc t ii lo rB u eu re st l - ~ os . P a ot el im o o o r. 2 6 6

Tel efoo 6 2 7.4 0 .8 5 /1 76 - redaqi e1 16 - difuzare

BULET'NUL CONSTRUCT"LORVol. 10 1997

i."

1. PRESCRIPl'II TEHNICE

"Cod de proiectare pentru structuri In cadre din beton armat",indicativ NP 007-97,aprobat de MLPATcu ordinul nr.lIN din 13ianuarie 1997 3"Normativ privind igiena compezitiei aerului in spatii cu diversedestinatii, in functie de activitatile desfasurate, In regim de iarna-vara", indicativ NP 008-97, aprobat de MLPATcu ordinul nr. 6INdin 22 ianuarie 1997 88"Lista ghidurilor de agrement tehnic finalizate in anuI 1996"si "Listaprocedurilor si a ghidurilor de evaluare - aferente sistemului calitatiiin constructii - finalizate in anul1996", aprobate deMLPATcu ordinulnr. 7/N/ din 22 ianuarie 1997 132OrdinuI MLPAT nr. 75/N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea"ManuaIului si programului de caIcuIcadru pentru intocmirea cartilortehnice a constructiilor", indicativ PC 001-97 147Ordinul MLPAT nr. 741N/ din 5 martie 1997 privind aprobarea"Manualului dirigintelui de speciaIitate in constructii, incIusivsistemul informatic si baza de pate a activitatii acestuia", indicativME 001 - 97 ~ 148

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate INCERC Bucuresti.Nu este permisa reproducerea integral a sau partiala a materialelor dinBuletinul Constructillor fAra consimtAmAntul seris aI INCERC Bucuresti,

5/11/2018 NP 007-1997

2/75

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUBLICE$1 AMENAJARII TERITORIULUl

ORDIN Nr. lIN!din 13.01.1997

Avand in vedere:_ Avizul Consiliului Tehnieo-~tiintifie nr. 79/24.04.1996;IA t . I H G nr 456/1994 privind organizarea si fune-n emeiu ., . ... .. "tionarea Ministerului Luenlrilor Publice ~1 AmenaJaIllTeritoriului,_ In eonformitate eu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996si a Deeretului nr. 591/1996, . . . .Ministrul Luerarilor Publice si Amenajarii Tentonulm emiteurmatorul

o R DIN:Art. 1 - Se aproba: "Codde proieetare pentru structuri in cadredin beton armat"; 'NP 007/97.

Codul de la art. 1 intra in vigoare la data publicariiin Buletinul Constructiilor.Directia Progr ame de Cercetare si _Reglementar~Tehniee va aduce la indeplinire prevedenle prezentulUlordin.

Art. 2 -Art. 3 -

MINISTRU,NICOLAE NOICA

2

MINISTERUL LUCR.ARILOR PUB LICE$1 AMENAJARII TERITORIULUlDlRECT1A PROGRtl.lVlE CERCE1'ARE$1 REGLE:vIENTAR1 TEHN1CE

CODDE PROIECTARE PENTRU STRUCTURIIN CADRE DIN BETON ARMATINDICATIV NP 007-97

Elaborat de:UNlVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE~TIFACULTATEADE CONSTRUCTII CIVILE ~I INDUSTRIALE

CATEDRA CONSTRUCTII DE BETON ARMAT

Elaboratori: Prof.dr.ing. Liviu CRAINICConf.dr.ing. Marius GABOR

Colaboratori: ing. Dan STANCIULESCU IPCT-S.A.ing. Radu GIURGEA IPCT-S.A.

Avizat de: Directia Programe de Cercetar e siReglamentari TehniceDirectorResponsabil tema:

ing. Oetavian MANOIUing. Eugenia HINTEA

3

5/11/2018 NP 007-1997

3/75

CUPRINS

Cap.1 Generalitati 71.1.Domeniul de aplicare al Codului 71.2.Definifii 81.3.Clasificare 81.4.Acte normative complementare 9

Cap.2 Alcatuirea de ansamblu : 102.1.Forma ~i alcatuirea de ansamblu 102.2.Distributia stalpilor 112.3.Plansee 112.4.Scari 112.5.Pereti despartitcri ~i inchideri 112.6. Fundatii 122.7.Rosturi 13Cap.S Conditii generale de proiectare 133.1.Conditii generale ; ~.~.,.: , 133.2.Realizarea condifiilor de proiectare 133 : 3 . Corrditii de reaistenta ~i stabilitate 143.4.Conditii de rigiditate 143.5.Conditri privind mecanismu1 structural de disipare

a energiei la actiuni seismice 153.6.Conditii privind ductilitatea locala si evitarearuperilor cu caracter casant 163.7.Conditri specifice structurilor prefabricate sau mixte. 17

Cap." Proiectarea preliminara a elementelor structurale .184.1.Evaluarea incarcarilcr verticale 184.2.Predimensionarea riglelor de cadru 184.3.Predimensionarea stalpilor 20

Cap.5 Calcul u1 eforturilor 215.1.Particularitati de comportare ~i ealcul ale strueturilorin eadre de beton armat 215.2. Schematizarea structurii pentru ealeul 23

4

5.3. Incarcari. Mase de nivel 245.4.Caleulul eforturilor in grupari fundamentale

de incarcari 255.5.Caleulul eforturilor in grupari speciale de

incarcari (actiuni seismice) 28Cap.6 Dimensionarealverificarea elementelor structurale ..30

6.1. Stabilirea eforturilor de calcul 306.2.Rigle de cadru 386.3. Stalpi , 386.4.Noduri de cadru 39

Cap.7 Calculul capaeitatii de deformare postelastiea 437.1.Ca1culul ductilitatij sectioriale 437.2.Lungimea zonelor plastice 44

Cap.8 Verificarea la stare a limita de deformatri 458.1.Grupari fundamentale de incarcari 458.2. Grupari specrale de incarcari 458.3.Deforrnatii limita ~: 47

Cap.9 Proieetarea planseelor structurllor in eadre .489.1.Calculul planseelor la incarcari verticale 489.2.ralculul planse-Ior la inearcari orizontale 499.3.Structura de rezistr-nta a scarilor 51

Cap.10 Infraatructurile Ifi fundatiile 5210.1.lTenpralitatll . 521O.2.Calculul infrastructurii. . 5410.:~.Calculul Iundatulor 56

Cap.11 Alcatuirea Ifi annarea 5611.1. J{lgle de cadru .. 5611.2.Stalpi .. 5811.1.Nodun................................. .. 60

Anexa A ; 66Anexa B 67Comentarii 69

5

5/11/2018 NP 007-1997

4/75

COD DE PROIECTARE PENTRUSTRUCTURI IN CADREDE BETON ARMATINDICATIVNP 007-97

1. GENERALITA.'fIPrezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea

structurilor in cadre de beton armat ale cladirilor.1.1. Domeniul de aplieare al CoduluiPrezentul Cod se aplica la proiectarea structurilor in cadrede beton armat monolit, prefabricat sau in solutii mixte, in

const.ructiile civile si industriale avand orice mod de distributiea elementelor si regimuri de 'inalt.ime pana la 40 m sau 15niveluri.EI nu se refera la structurile in cadre care conlucreaza eu

peret.ii structurali de beton armat (sisteme duale) si nici la celeconstituite din cadre cu panouri de umplutura.Pentru structurile cladirilor cu regim de inaltime de peste

40m sau 15niveluri, pentru cladirile cu plansee tip dala groasasau tip ciuperca, precum si pentru structurile unor constructiiindustriale speciale (buncare, silozuri, turnuri de extractie etc.)Codul de fata va fi utilizat cu caracter de recomandare sau eutitlu informativ, pe langa prevederile din actele normative spe-cifice.Prevederile se refera cu precadere la proiectarea unor

constructii noi; cu titlu informativ, ele pot fi utilizate ca elementede referinta in evaluarea unor constructii existente.

Elaborat de: Aprobat de:UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURE$TI M.L.P.A.T eu or-FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE $1 INDUSTRIALE - dinul nr. lIN din

. CATEDRA CONSTRUCTII BETON ARMAT 13.01.1997

7

5/11/2018 NP 007-1997

5/75

1.2. Definitii1.1.1. Structuri1e in cadre de beton annat sunt cele la care

incardirile verticale t;;iorizontale sunt preluate si transmisefundatiilor (sau infrastructurii) in totalitateprintr-un sistemspatial de stalpi si grinzi (rigle).1.1.. in sensul prezentului Cod sunt considerati stfi1pi ele-

mentele portante verticale la care raportul intre dimensiunilesectiunii transversale (b si h in fig.l.l) respecta conditia:h/b-cf (1.1)

~hz } ,}

I b b I - t - J ! 4 -Fig. 1

1.3. Clasificarea structurilor in cadre de beton armatClasificarea structurilor in cadre de beton armat se face in

functie de criterii care determina diferentieri privind aplicareaprezentului Cod, dupa cum urmeazii:1.2.1. Dupii destinatia constructiei;

cadre pentru constructii civile; cadre pentru constructii industriale.

1.2.2. Dupa tuuniirul de nive1uri: cadre pentru constructii parter: cadre pentru constructii etajate cu inaltime redusa (P+IE.,. P+4E); cadre pentru constructii etajate cu Inaltime medie (P+5E...P+12E);

cadre pentru constructii etajate 'inalte (peste P+12E).

8

1.2.3. Dupa modu1 de distribuiie a1 e1emente1orstructurale: cadre ortogonale; cadre dispuse dupa direcrii oarecare; structuri tubulare in cadre (tub perimetral, tub in tub, tuburimultiple).1.2.4. Diipe modu1 de executie: cadre din beton armat monolit;

cadre din elemente prefabricate de beton armat; cadre mixte (din elemente monolite t;;ielemente prefabricatede beton armat).

1.4. Acte normative complementarePrezentul Cod de proiectare se va utiliza irnpr euna cu

prevederile din actele normative care precizeaza aspecte specificede calcul si alcatuire, cum ar fi (lista nu este exhaustiva): STAS 10107/0-90 Constructit civile si industriaje. Calcululsi alcatuirea elementelor din beton, beton armat !?ibetonprecomprimat.

STAS 1010111-91Actiuni in constructii, Greutati tehnice !?iincarcari permanents . STAS 10101/2A1-91 Actiuni in constructii. incarcari datoriteprocesului de exploatare. STAS 10107/1-91 Constructii civile, industriale si agricole.Calculul si alcatuirea planseelor din beton armat si betonprecomprimat. Prevederi generale.

STAS 10107/2-91 Constructii civile, industriale si agricole,plansee curente din placi si grinzi din beton armat si betonprecompromat. Prescriptii de calcul si alcatuire.

STAS 10107/3-91 Constructii civile, industriale si agricole,plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precom-primat. Prescriptii de calcul si alcatuire.

STAS 10107/4-91 Constructii civile, industrials si agricole,plansee casetate din beton armat. Prescriptii de calcul sialcatuire .

STAS 3300/1-85. Teren de fundare. Principii generale de calcul.

9

5/11/2018 NP 007-1997

6/75

STAS3300/2-85Calculul terenului de fundare in cazul fundariidirecte. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor delncuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale. Indi-cativ PI00-92. Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor defundatii directe la constructii- Indicativ PI0-86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton ~i betonarmat. C 140-86.Lista actelor normative complementp.re se va actualiza in

raport de revizuirea sau modificarea acestora.

2. ALCA.TUIREA DE ANSAMBLU2.L La stabilirea formei ~i alcatuirii de ansamblu a con-

structiilor cu structura in cadre se recomanda formele in planregulate, compacte si simetrice, cu distributii uniforme ale maselorsi rigiditatilor in plan si pe inaltimea aceluia~i tronson.Pentru constructiile etajate cu in

5/11/2018 NP 007-1997

7/75

darii lor in cazul actiunilor seismice de intensitate corespunza-toare nivelului de protectie antiseismica avut in vedere de catrenormele specifice, In acest sens se vor examina si se va decideasupra aplicarii uneia din u~atoarele solutii ~~sibile:.. _a) Realizarea peretilor din materiale cu deformabilitate ridicatasau cu alcatuiri care sa conduca la separarea lor de cadre;

b) Realizarea unei alcatuiri de ansamblu care sa asigure Iimi-tarea deplasarilor orizontale date de actiunea seismica astfelincat sa se previna degradarea peretilor de umplutura si saevite avarierea elementelor cadrelor (stalpi !?irigle) ca urmare-a conlucrarii acestora cu peretii de umplutura;

c) Acceptarea degradarii peretilor de compartimentare, in cazulcutremurelor puternice, cu luarea masurilor corespunzatoarepentru evitarea prabusirii acestora.2.6. La alegerea sistemului de fundare se vor lua in

considerare urmatoarele:(i) Daca constructia va fi sau nu prevazuta cu subsol. Extin-derea subsolului in plan !?i adancime;(ii) Natura terenului de fundare si nivelul apei freatice;(iii) Condit.iile de fundare ale constructiilor invecinate (daca

este cazul);(iv) Ponderea mcarcarilor seismice in stabilirea eforturilor de

la baza constructiei,Functie de factorii enumerati, se pot lua in considerare urma-

toarele solutii: ..a) Fundarea stalpilor pe fundatii directe de suprafata (fundat.iiizolate, talpi continui, radiere) sau pe fundatii de adancime,(piloti, barete); .

b) Realizarea unei infrastructuri printr-un sistem depereti struc-turali pe inaltimea subsolului sau, uneori, si a unuia saumai multor niveluri de la partea inferioara a constructiei,conlucrand cu planseele invecinate !?icu talpile sau radierulde fundatie. Se recomanda realizarea unei infrastructuri rigidein special la constructiile solicitate preponderent de actiunileseismice (cladiri inalte si cu dimensiuni reduse in plan,

12

amplasate in zone cu seismicitate ridicata) sau a celor fundatein conditii dificile de teren.2.7. Dupa caz constructiile vor fi fragmentate prin rosturi,care pot avea urmatoarele functiuni:rosturi de dilatare/contractie;rosturi seismice;rosturi de tasare.

. Se va urmar~ ~~cat posibil sa se realizeze cumulat functiunileimpuse de conditiils particulare de amplasament forma in planelevatie etc. "Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel incat sa se eviteinteractiunile necontrolate intre tronsoanele alaturate.

3. CONDI'fII GENERALEDE PROIECTARE3.1. Conditiile generale de proiectare precizeaza cerintelsd.eperfo~anta structurala care, daca sunt respectate, asigura

sistemuln] structural 0 comportare favorabila sub incarcarilegravitationale, climatice si seismice, un nivel controlat desi~ranta in exploatare si la starile limita ultime, conditiifavo-rabile de executie, de rntretinere si de reparare/consolidare (incazul producerii unor degradari sau avarii).3.2. Indeplinirea conditiilor generale de proiectare (a cerin-

telo.r de perforI?anta structurala), la care se refera prezentulcapitol, se reahzeaza prin:a) Conce~tia generala de proiectare care sa asigure alegereaunor sisteme structurale adecvate conditiilor functionals (des-tinatia, regim de inaltime, forma in plan si elevatie, deschideritravei, rnaltimt de etaj s.a.), de amplasament (zona seismica.zon~ clim~tica, teren de fundare, vecinatari) si de executi~(~enOada!?1durata de executie impuse, disponibilitatj de utilaje!?Ide forta de munca), specifice constructiei;

b) Respectarea prevederilor prezentului Cod de proiectare si a

13

5/11/2018 NP 007-1997

8/75

actelor normative cDmplementare privind calc~lul!?i alcatuireatuturor componentelor sistemului structural siale elementelorc) ~~~~~:~t;::~todelor de calcul structural (calculu~ efort~ri~o~, de Iasadlor in diferite stadii de lucru) adecvate ,lmporan ei~~n~;' -tiei, tipului f;jicaracteristicilor sistemulUl structural,con Jr de amplasament; h 'd) Efe~tu, rea, in situatiile justificate di~ punct de vedex;~: s~~i economic, a unor cercetari expenme'?-t~le pe mo e dii~e prototipuri realizate la scar a naturala !?vsau a u_norstu, tanalitice aprofundate care sa precizeze - cat mal ~proPIade realitate _particularitatile sistemului structural III toatestadiile semnificative de comportare,3.3. Conditii de rezistenta ~i stabilitate "3.3.1. Toate elementele sistemului str~ctur~l :,~r fil~lme~~-onate sau dupa caz, verificate la starile hmlta, u t~me ;

rezistenta '!?istabilitate) in conformitate cu prevede~ie dinr~~tm10107/0-90, cu ale celorlalte acte normative speer Ice, pf;jicu cele ale prezentului Cod, ,,_ ", '3 3 2 Din punctul de vedere al dimensionaru. alca~Ulrllil

arm~rli ~evor diferentia zonele curente ale ele~entelor f;j~o~e ~. 1 St bili zonelor plastlce poten."la e f;jlplastice potentIa e. a 1 irea A 1 STAS 10107/0-901 1 gimii lor de calcul III sensu 'evatu1a2re;s~~or face in conformitate cu prevederile prezentuluipc .. ,. ,Cod.3.4. Conditii de rigiditate bl sau precum !?i3 4 1. Sistemul structural, in ansam u," '. . d t ile de limitareelementele sale componente vor r~specta con 1.,,1de lasarilor dupa cum urmeaza: A:) G~nzile cadrelor (riglele) ca si grinzile d~rula:; (c;nra a~~:~::fac parte din sistemul structural) vor 1veri lC~e. TASI' ita de deformatie in conformitate cu prevedenl~ dl~ ,S dim dOt' b incarcanle e10107/0-90 pct,3,9, punand con rna ca, su

14

exploatare, sageata lor sa nu depaseasca valoarea admisa.b) Deplasarile relative de nivel maxime (incluzand si componentapost-elastica) date de fortele seismice orizontale vor respectaprevederile Normativului PI00-92, pct. 6.2.4, precum si celedin prezentul Cod.3.4.2. Se recomanda ca rigiditatile la deplasari laterale ale

cadrelor (considerate independente) precum si ale sistemuluistructural, pentru constructiile situate in zonele seismice A+Esa respecte urmatoarele conditii:a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie cat maiuniforma. In acest sens se recomanda ca perioadele corespun-zand modului fundamental de vibratie, calculate pentru cadreleindependente si ansamblul constructiei, sa fie cat maiapropiate.

b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda sa nu prezintevariatii mari pe inaltimea constructiei; variatia locala bruscaa rigiditat.ii relative de nivel este admisa in condit iileconsiderarii in calcule a efectelor determinate de aceasta.3.5. Conditii privind mecanismul structural de disipare

a energiei la actiuni seismice3.5.1. Pentru a obtine un mecanism favorabil de disipare

a energiei la actiuni seismice se va urmari ca, la cutremurelede intensitate ridicata (vezi pet, 2.3. din Normativul PI00-92)sa se respecte urmatoarele:a) Deformatiile plastice sa apara la inceput in rigle si numaiulterior sa apara - eventual - in stalpi;

b) Se pot admite incursiuni reduse in domeniul post-elastic interenul de fundare;c) Nodurile cadrelor, planseele (lucrand ca diafragme orizontale)precum si eventualele elemente de ductilitate redusa safie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al mate-rialelor;

d) Infrastructurile ~i fundatiile vor fi solicitate - de regula- numai in domeniul elastic. In situatii justificate se pot admite

15

5/11/2018 NP 007-1997

9/75

incursiuni in domeniul post-elastic de comportare si in uneleclemente ale infrastructurii, cu luarea masurilor adecvate deasigurare a ductilitatii acestora ca si a posibilitatii de repararepost-seism.3.5.2. Indeplinirea cerintelor de la pct. 3.5.1 se face prin

ierarhiza-va adecvata a capacitatilor de resistent aale celortrei con -ente ale sistemului structural (suprastructura, infra-structura/ j undatii, teren de fundare) precum si ale elementelorstructurale (stalpi, rigle, noduri, pereti de infrastructura, fundatiietc.). Metode practice de proiectare in vederea indeplinirii acestorcerinte sunt date in cap. 6 al prezentului Cod.3.6. Condit ii privind ductilitatea Iocala I;i evitarea

ruperilor cu caracter cas antPosibilitatea de dezvoltare efectiva a unui mecanism favorabil

de disipare a energiei la actiuni seismice (pet. 3.5) este conditio-nata de realizarea unei ductilitati locale suficiente a zonelorplastice precum si de evitarea producerii unor ruperi premature,casante, ale elementelor structurale. In acest scop, se vor respectaurmatoarele conditii:a) Prin dimensionare, alcatuire si armare se va asigura zonelorplastice potentiale din rigle si stalpi 0 capacitate ridicata sistabila de deformare post-elastica, fara 0 scadere semnificativade capacitate portanta si/sau rigiditate sectionala la ciclurirepetate de incarcari-descarcari in domeniul plastic de compor-tare.

b) Prin dimension area, alcatuirea si armarea elementelor structu-rale (rigle, stalpi, noduri, fundatii, elemente ale infrastructurii)se vor evita ruperile premature, uneori cu caracter casant,care ar impiedica realizarea mecanismului proiectat de disiparede energie. Se vor evita:

ruperile in sectiunile inclinate datorate actiunii fortelortaietoare;separari ale elementelor in lungul unor planuri de lunecareprefisurate (rosturi de turnare la elemente monolite, rosturidintre elemente prefabricate, interfat.a intre elemente prefa-

16

bricate si suprabetonare);pierderea ancorajului armaturilor si degradarea conlucrariibetoniarmatura in zonele de rnnadire:ruperea specific a elementelor incovoiate subarmate.depasirea limitei admise pentru inaltimea zonei compri-mate.

Masu ri Aminimale pentru realizarea acestor conditii suntprevazute m STAS 10107/0-90, fiind reluate si completate si inprezentul Cod.3.7. Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixteLa proiectarea structurilor prefabricate sau mixte se VOl' luain corisiderarr, urrnatoarele recomandari:

a) Fragmentarea structurii in elemente prefabricate va urmaripe cat posibil , obt inerea de elemente prefabricate cu formesimple, adecvate transportului, manipularii si montajului; inacest sens sunt recomandate elementele prefabricate ljniaresau de suprafata; ,b) Pozitionarea imbinarilor sa fie astfel incat executia lor safie cat mai simpla iar stabihtatea si rezistenta elementalnrprefabricate si a structurii (inclusiv in faze intermediara demontaj sau executie) sa fie" asigurata;

c) Preved~~ea unui nurnar suficient de legaturi care sa asigure:etabilitatoa structurii pentru orice combinatie de incarcari.comportarea avanUUoasa a elementelor la incarcari vertical~si orizontale; cand se prevad imbinari fara continuitate,elementele structurale se impart in: elemente neparticipante la preluarea actiunii seismice(cu eforturi neglijabile induse de seism); elemente participante la preluarea actiunii seismice.Observatia.

. Elemente participante sunt cele in care acfiunea seismicamduce.solicitari importante si in care se localizeaza zonele plasticspotent.iala.. C~n~itiile precizate l~ pet 3.3, 3.4.l.b, 3.4.2, 3.5 si 3.6 se1efera, m cazul structunlor prefabricate, la elementele partici-

17

5/11/2018 NP 007-1997

10/75

pante la preluarea actiunii seismice.d) Dimensionarea, alcatuirea si armarea elementelor structurale(prefabricate, mixte si monolite) si a imbinarilor va avea invedere realizarea conditiilor de rezistenta, stabilitate sideformabilitate in toate fazele intermediare de executie,montaj, manipulare precumsi in situatia finala a constructiei.

4. PROIECTAREA PRELIMINAAA A ELEMENTELORSTRUCTURALE (PREDIMENSIONAREA)4.1. Evaluarea tncarcarilor verticaleIncarcarile verticale pe plansee se stabilesc in conditiile

prevazute in normele in vigoare (STAS10107/0-90, STAS 101011OA-91, STAS10101/1-91, STAS1010112-91, STAS 10101/2Al-91,STAS 10101/21-91 etc). .Actiunile verticale pe rigle constau in greutatile lor propriisi din reactiunile transmise de plansee sau mcarcari aplicatedirect (pereti, sarcini suspendate etc.).Incarcarile pe rigle distribuite triunghiular sau trapezoidal

se pot considera, in etapa de predimensionare, ca tncarcariuniform distribuite. incarcarile echivalente vor avea intensitateaastfel indit sa conduca la aceeasi rezultanta ca si incarcarea"reala" (fig. 4.l.a). .Incarcarile concentrate pe rigle se pot echivala, in faza de

predimensionare, cu incarcari uniform distribuite in conditiileprecizate in fig. 4.l.b.Evaluarea fortelor axiale in stalpi se poate face functie de

suprafata de planseu aferenta stalpului si numarul de niveluriale constructiei.4.2. Stabilirea formei ~i dimensiunilor initiale ale riglelorse va face cu luarea in considerare a urmatoarelor criterii:

a) IP.a1timeasectiunii riglelor este conditionata de deschiderealor;de spatiul liber acceptatin exploatarea constructiei precumsi de raportul dintre rigiditatea stalpilor si a riglelor.b) Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton

18

~ono!it "'. re~omanda sectiunile de forma dreptunghiularaiar dlme~slUmle acestora (b, h) sa fie multiplu de 50Pen~ru.riglele prefabricate se pot accepta si alte formem:sectiunii transversale.

Incarcan pe riglca.

PI P , p, .1, ,~~n~3 ,

. 1 1 1 1 1

Fig. 4.1

~~1.2GD l i n

h.

c) Se recomanda ca inaltimea sectiunii . 1d h v rig elor (h), in raportcu esc iderea (L), sa indeplineasca condit'in:hlL>1/12 \'R (4.2)aportul dimensiunilor sectiunii transversale a riglelorrecomanda sa respecte conditia: sehIh

5/11/2018 NP 007-1997

11/75

4.3. La stabilirea formei I?idimensiunilor initiale ale sec-tiunii stalpilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:a) De regula stalpii din fatade vor avea lat.ime constanta petoata inaltimea constructiei si retrageri numai la interior.

b) Dimensiunile sectiunii transversale a stalpilor se iau multiplude 50 mm.Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se facaconcomitent pe ambele directii; pe inaltimea constructiei serecomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (la 2-3 nivelur'i).Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm" in situat.iijustificate dimensiunea minima se poate lua 250x250 mm".

c) Pentru respectarea conditiilor de rigiditate si rezrstent a laincarcarile orizontale se va proceda prin incercari, modificanddimensiunile stalpilor si/sau ale riglelor.Conditiile de rigiditatela fortele seismice de calcul sunt cele prevazute in normativulP100-92, pct.6.3.3.d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A+-Edefinite in Normativul P100-92 se va evita realizarea deproportii specifice elementelor scurte (stalpi scurti) Seconsidera stalpi scurti, stalpii la care raportul dintre distant aHo (fig. 4.2. a si b) si inaltimea sectiunii (h) este:HJh

5/11/2018 NP 007-1997

12/75

in care aceste marimi sunt semnificative, se pot lua inconsiderare valori ale rigiditatii sectionale deduse dinmodele analitice mai complexe sau din incercari.

(iii) Sub incarcari crescatoare, in structurile din cadre din betonarmat se dezvolta deforrnat.ii plastice care pot generan'" tributii importante ale eforturilor fata de cele determi- til ipoteza comportarii elastice.

(iv) NOLirile structurilor in cadre din beton armat pot fi reali-zate cu continuitate totala (in cazul structurilor din betonarmat monolit), cu continuitate partiala sau far a continu-itate (ari.iculate). Modul de realizare, caracteristicile derezistenta f?ide rigiditate ale nodurilor influenteaza sensibilstarea de eforturi in structurile in cadre din beton armat.

(v) Structurile in cadre din beton armat cu stalpi zvelti, insensul celor precizate in STAS 10107/0-90 la pet. 3.2.6,prezinta cresteri semnificative ale eforturilor ("eforturi deordinul II" sau "efectul P-S'), atat sub incarcari gravitati-onale cat si sub cele seismice.

(vi) Interactiunea intre cele trei componente principale alesistemului structural:suprastructura (structura in cadre)infrastructura si fundatiileterenul de fundare

poate avea, de la caz la caz, 0 influent a semnificativa sauneglijabila asupra distributiei eforturilor. Conditrile deproiectare a infrastructurilor si fundatiilor sunt precizatein capitolul 10 al prezentului Cod.

5.1.3. In seleetarea metodelor de ealeul al eforturilor, proiec-tantul va tine cont de urmatoarele:a) Ponderea estimata a factorilor enumerati la pct. 5.1.2 (saua altor factori semnificativi) in realizarea starii de eforturiin structura.

b) Categoria de important a a constructiei si gradul ei de repeti-vitate.

c) Caracteristicile geometrice si mecanice ale sistemului struc-tural (deschideri, travei, forma in plan si elevatie, modul de

22

r~aliza~e - monolit, prefabricat, mixt etc.).d) Tipul si performantele instrumentelor de calcul(pe tru calcul disponibilen ru ca cu automat, respectiv pentru calcul manua!).5.2. Schematizarea strueturii pentru ealeul5.2.1. Cadrele de beton arm t h .

static prin reducerea element la se sc ematizeazn in calculul1 Ie or componente (rigle . talpi)a axe e lor, corespunzand pozit.iei t 1 . d fill s a pi1 t ~ cen ru UI e greutate atnu or ransversale (fig. S.1.a). Nodurile . _ seC\,IU-punctuale; in .calc~lelemai detaliate sa:~~~:~c;:;r:, Od;regula,5.l.b) se considers dimensiunea finita d 1 . ' . 5M (fig.va ~in~seama de excentricitatile determ~n:~e~:l.n calcule ~evariatiile de sectiuns ale stalpilor Stalnii d dezaxa:ea prinbeton armat monolit la care .: f - le Pdnca relor etaiate dinsunt pana Ia 100 ~ . ~ahna\'n e e sectiun intre etajerectiliniu. m si su 14 , se pot considera cu axul

L ,w=M-M.(rnIdlpiIir i a I e )h.F ig 5 .1

5.2.2. Deschiderile si inaItimile de cal I . _de pozitiile axelor staIpilor!?i . .1 La se determma functiearticulate (din elemente f: gr~nZ1or. a cadrele care au riglea stalpilor semascara pan~r~ ~~~~~te, ~t~.), ~n~ltimea de calculde calcul in dreptul secti .. d osu ngleI dispuse pe directiad A ' runn e rezemare p t'l S . .e lDcastrare a stalpilor la nivel I.f e s .~p. ectlUmleastfel: u in rastructurn se considera

5/11/2018 NP 007-1997

13/75

~Al", ti pe fundatii Ia fata superioara a acestora;sta pH 1ezema, , , '.. r de betonstalpii care fac corp COLlun cu per etri structura 1 )armat (de exemp1u peretii de inchidere de la .sub~ol etc. ,se

idera incastrati pe directia de calcul 10ngrtudma1a. pel~-consl, t . e directret 1 i Ia nivelul limitei superioare a aces ora, iar p ., 'e u, ,. 1 'a- p1anll1ul' pe1'ete1ui la nivelul fundatieierp('~" .~u a1' . .~tal' ~fac corp comun cu pereti din beton .armat dlS~UE?le u, .Iirectii (sta1pi in puncte de inters~ctle a peretl.1or,)~e con Iera incastrati 1a nivelu1 cO.teisu~e~lO~re a pere.t~lo:.Dad! peret.ii

5/11/2018 NP 007-1997

14/75

sidera eforturile rezultate din calculul cadrelor pe directiileprincipale._ Cadrele plane, de pe cele doua directii, se pot considera,de regula, a fi cu noduri fixe (se neglijeaza efectele depla-sarilor laterale asupra eforturilor).Cadrele tncarcate predominant nesimetric sau la careefectele deplasarilor laterale sunt semnificative se vor consi-dera in calcule cu noduri deplasabile (hale cu podurirulante, cadre cu rigle frante sau rezemate articulat siexcentric pe stalpi etc).La cadrele etajate, se poate calcula separat fiecare nivel,

neglijandu-se influent a deformatiilor unui nivel asupra stariide eforturi in celelalte niveluri (fig. 5.2).Observa~ii:1. Dupa caz, in calcul se pot admite una sau moomulte dintreipotezele simplificatoare enurrtate anterior.2. Ipotezele simplificatoare admise conduc la neindeplinireariguroasa a conditiilor de echiIibni in anumite elemente (sauzone) ale structurii. 3. Calculul elastic simplificat este specific calculului manual(efectuat prin metode iterative de tip Cross) si este admisla tipurile de constructii precizate la pct. 5.5.3 a si b.In situatiile in care rezulta eforturi semnificative ca urmare

a deformatiilor impuse (variatii de temperatura, tasari de fundatiietc.), la dimensionarea elementelor structurale se vor considera~i aceste actiuni.

n J.J.J.LI.J. (ntJ.:t*j;4(n-H+-I ~ ~ ~ ~ . (1)b. Scbeme statice admise in cal

5/11/2018 NP 007-1997

15/75

c) Nu se recomanda folosirea calculului post-elastic atunci candeforturile date de incarcarile temporare sunt mai mari decatdublul celor date de Incarcarile permanente.5.5. Calculul eforturilor in grupari specials de tncarcar!

(actiuni seismice)5.5.1. Analiza structurala la actiuni seismice denumita, in

prezentul capitol, "Calcululla actiuni seismice" cuprinde: deter-minarea fortelor seismice, a eforturilor si deplasarilor produsede actiunile seismice in punctele caracteristice ale structuriiprecum si procedee specifice de stabilire a eforturilor de dimensio-nare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare dela pct.3 al prezentului Cod.5.5.2. Metodele de analiza structurala la actiuni seismice

se clasifica !?i-se caracterizeaza conform tabelului 5.1, adaptatdupa Normativul P100-92.5.5.3. Metoda de analiza structurala denumita in NormativulP100-92 "Metoda curenta de proiectare (Metoda A)" este obliga-

torie, eel putin ca etapa preliminara, pentru toate structurilein cadre. Cand este asociata unui model structural plan, metodase poate aplica pentru calculul eforturilor si deplasarilor invederea dimensionarii si verificarii conditiei de limitare a depla-sarilor laterale pentru urmatoarele tipuri de constructii curente(clasa III !?iIV de important a conform Normatreului P100-92):a) Constructii cu un singur nivel cu structura realizata din cadreregulate, ortogonale, fara denivelari. Calculul structural poatefi efectuat manual sau automat.

b) Constructii etajate cu inaltime redusa sau medie conformclasificarii de la pct.1.2.2, cu structura din cadre regulate,ortogonale, avand pe fiecare directie cadre identice sau a carorrigiditate la deplasari laterale nu difera cu mai mult de 20%!?iplansee care satisfac ipoteza de saiba orizontala rigida,cu conditia utilizarii calculului automat pentru determinareamodurilor proprii de oscilatre, a eforturilor !?ia deplasarilor(pentru cadrele plane considerate) !?ia introducerii corectiilor

28

pentru a tine cont de efectul torsiunii global~entru constructiile care nu se incadreaza in c:ie de la cta !?1b, modelul structural plan poate fi uti!" t . pet,calcule de predimensionare. iza numai pentruAsociata unui model structural s atial ~proiectare (metoda A) poate fi utiliz~ta p~n~eto~~ cur~nta desi verificarea structurilor in cadre ale ru lI~~enSlOn~rea

curente, cu inaltime redusa si medie far~onsttr~ctt~~l?retaiateprivests fi A I ,res nc 11 In ceea ce. _ .onna In p an sau elevatie, respectiv modul de dis!?1alcatuire a cadrelor cu conditin tili _.. 1 1 . punere, v u 1izarn ca cu ului automat.5.5.4 Metoda de analiza stru t 1- d . - AP100-92 "M t d de nroi c ura a enumita In Normativul. e 0 a e prOlectare bazata pe considerarea ro rie _tllOI~de defox:nare neliniara a structurii (Metoda B)"P p. tda-doua categonl de procedee: cuprm ea) ~~~:o~ dinamica c~ co~siderarea proprietatilor post-elastice

. mare a s.ectlUmlor, la actiuni seismice modelate cao miscare a bazei descrisa prin accelerogram (A .la cutr d e InregIstrateem~re prece ente sau generate artificial) este den ita~:t:cu~~c~~ prezentul ~od "Analiza dinamica post-ela~:a":strucf 1 ~ul.: mal avansat de cuantificare a comportariilui ~n or e _eton ~rmat la actiuni seismice, insa aplicareaes e .s~pusa urmatoarelor limitari:- neces~t~ programs si echipamente de calcul adecvate.neceSlta un grad ridicat de calificare a utilizatorului '~~~e:eefort tehnic. substantial pentru pregatirea !?r~~~~~a d~telor !?1pentru interpretarea rezultatelor Din:ft~l~e motIve procedeul este mai costisitor decat orlcare,

- proce~eul. ~ste asociat, in prezent, modelelor structurale~~~~i~~lhz~ea dmod~l~l?r structurale spatiale implica1majore atorita msuficientei datelor privindportarea sectiunilor de beton annat sup co~~comple ti I use unor stande a f losispa ia e, de eforturi precum si datorita necesitatiibile. 0OSIprograms de calcul !?iechipamente greu accesi-

b) Calculul static in domeniul post-elastic de comportare, la Incar-

29

5/11/2018 NP 007-1997

16/75

cari gravitationale constante (fixe) si tncarcari orizontalecrescatoare monoton, proportionale cu fortele seismiceconventionale ("Calcul blografic"). Procedeul pune in evident a_ in Iimitele ipotezelor simplificatoare admise - succesiuneaformarii articulatiilor plastice, valorile fortelor orizontale cores-punzatoare formarii articulatiilor plastice succesive, deplasa-rile I? +alesi rotirile in articulatiile plastice corespunzatoareace' rorte orizontale.

6. DIMENSIONAREA/VERIFICAREA ELEMENTELORSTRl:::;TURALE

6.1. Stabilirea diagramelor inIa~uratoare ale eforturilorsectionale6.1.1. Elementele componente ale structurilor in cadre se

dimensioneaza (verifica) la starile limita ultime conform preve-derilor din STAS 10107/0-90.Eforturile sectionale de calcul se stabilesc in conditiile preci-zate in prezentul Cod.6.1.2. Diagraroele demomente inIaf?uratoare pe rigle se stabi-lese pe baza rezultatelor calculului static f?i a urroatoarelorconditii:a) Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelorcorespund sectiunii de la fata reazemului (fig 5.1.b).b) Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilorfundamentale (GF) si speciale (GS) de incareari.Sevor eonsidera diagramele demomente eorespunzatoare din

GF f?idiagraroele de momente din GS pentru aetiuni seismieepe directie riglei, in ambele sensuri- Prineipiul apliearii metodeieste indieat in fig. 6.l.Daca seetiunile potentiale de plastifieare a riglei (Ia momentenegative) sunt dirijate la distanta de nod (pet. 11.1, fig. 11.2),eforturile in seetiunea de la fata stalpului f?iin axul reazemuluise determina in functie de momentele eapabile din artieulatiileplastice.30

T1----- I~ '31

5/11/2018 NP 007-1997

17/75

Fig.6.1

. d .. ~ t ~ietoare tnfasura toare6 1 3 Stabilirea dlagramelor e ort.a a . dari. . . . erilor casante, pnn ce anpe rigle a.re i~ vede_:e eV1t~~~o:~~tremuredemare intensitatein sectium inchna~, .11~c.azu t r it de comportare elastica acare eonduc la solicitari pes e rmi aelementelor. . t: .. t~' tare asociate momentelorStabilirea valonlor tort et .ale 0bile (Q ) se face cu relatia:caPQ

a_( IMS:s I+ IMdr I )1l1+(gn+1,2pld)11/2 (6.1)- capr cap.gr id rmatoareleInasaplicare~ relatiei (6.1)se vor lua in consi erare uprecizari: . st Mdr se determina in functie- momentele ~apablle.M ca~.gr' 1:apgide armatura din placade armaturile ef~ctIVedin '~:d~n~a din rigla si dispusa in(paralela cu alr~a~':.~ ~nJhdr) considerand rezistentele delatimea de p aca p p , 25{] f~t ., (R) ma]orate cu -/0calcul ale a~a~ urn a b I sensuri ale actiuni seismiceQ se determma pentru am e ep: directia riglei

32

gn este incarcarea permanenta (echivalenta) pe rigla, cuvaloarea normata, iar pldeste incarcarea temporara (echiva-lenta) de lunga durata (se va respecta conditia: 1,2plds

5/11/2018 NP 007-1997

18/75

riglei rezulta din actiuni in GF; in aceste situatii diagramelede forta taietoare infasuratoare se obtin in conformitate cu celearatate la pct. 6.1.2. (suprapuneri de efecte).6.1.4. Diagramele de momente mcovoietoare Infasuratoare

in' stalpi se determina astfel:a) La constructiile avand clasa III de important a si amplasatein zone seismice F, sau clasa IV in zone seismice E si F,daca momentele maxime de la extremitatile stalpului rezultadin actiuni in GF de rncarcari, diagramele de momenternfasuratoare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelorcelor mai defavorabile. Structarile la care stalpii au schemastatica de consola verticala (noduri articulate cu riglele), ladeterminarea diagramelor de momente mfasuratoare se vorconsidera situatiile de solicitare celemai defavorabile din GF~i GS de iricarcare.

b) In situatiile care nu se incadreaza in prevederile de la pct.a, pentru stabilirea diagramelor infasuratoare in stalpi sevor considera momentele rncovcietoare determinate prin calculin GF si GS de incarcari si corectii stabilite functie de rno-mentele capabile in rigle, pentru asigurarea conditiilor deformare a unor mecanisme favorabile de disipare a energieiinduse de miscarea seismica.Momentele incovoietoare in sectiunile extreme ale stalpilor,

corespunzatoare GS de mcarcari, se determina cu relatia:M = kMMs I.!Mcap.gr! / I. M~r sM f \p (6.2)La aplicarea relatiei (6.2) se vor considera urmatoarele:

M momentul incovoietor in stalp in GS de incarcari,S considerand actiunea seismica pe directiile prin-

cipale ale sectinnii stalpului;I.!Mcap.gr.! surna momentelor capabile in sectiunile in care apararticulatiile plastice la nivelul considerat, determi-nate pentru acelasi sens de rotire f?iin conditiileprecizate in observat ia de la pct. 6.1.3, far amajorarea rezistentei armaturilor din rigle;

i i, I

, II,II,I

34

surna algebrica a valorilor momentelor incovoietoarecorespunzatoare, obt inute in GS de incarcan'semnele momentelor Ms se stabilesc functie d~sensul rotirii pe nod; gr.coeficient cu valorile:1.4 pentru constructii amplasate in zonele seismiceA+C; 1.2 pentru constructii in zonele D+F'1.0 pentru sectiunile de incastrare si de la ultimulnivel al stalpului (acoperif?/terasa)Observatis:

I.!Mcap.gr./ f;liI . M~r. se refera la riglele cadrului care se calcu-leaza, posibil a se plastifica. In cazul cadrelor plane se accepta,de regula, ipoteza plastificarii tuturor riglelor cadrului de lanivelul consider at; in celelalte cazuri, se vor stabili, prinrationaments ingineresti, riglele posibil a se plastifica, iar sumase va extinde la aceste rigle.6.1.5. Diagramele de forte taietoare infal;luratQare in stalpise determina astfel:

a) ~a constr~cti~e avand clasa de important a III, amplasateIn zone seismice F, sau clasa IV in zone seismice E si F,d~ca fortele taietoara maxims pe stalpi rezulta din actiunidin GF de incarcari, diagramele de forta taietoaro infal?ura-toare pe stalpi se obtin prin suprapunerea efectelor celor maidefavorabile.Daca la structurile cladirilor meritionata in aliniatul precedentfortele taietoare maxima in stalpi corespund GS de incarcari.pentru determinarea fortelor taietoare de dimensionare (Q)'se va considera relatja: 'Q = 1.2 Q (6.3)unde; sQ. = forta taietoare din GS de rncarcari:

b) La structurile cu stalpi avand schema statica de consolaverticala ~noduri articulate cu riglele), pentru determinareafortelor taletoare de dimensionare (Q) se va considera valoarea:

35

5/11/2018 NP 007-1997

19/75

36

Q =1.2 Q,M""p.sJMs (6.4)unde:Q forta taietoare din GS de incarcari;

}\'(apstmomentul capabil in stalp;M momentul in stalp in GS de tncarcan.c)sIn situatiile care nu se incaderaza in prevederile de la pet,

a si b, determinarea fortelor taietoare de dimensionare seface cu relatia:o = = 1.20s L \M capgr. \ I L M~r (6.5)cu limitarile:o ~ ( L \M~apst \ + L \M~pst \) I HOE (6.6)si 0 ~c, I 'V (6.7)Notatiile din relatiile 6.5-7-6.7 sunt:Q,==forta taietoare in GS de mcarcari;M'c"p.st' MIcap.st.==valorilemomentelor capabile in sectiunile dela extremitatea superioara, respectiv inferioara a stalpului,determinate corespunzator fortei axial.e din ipoteza deincarcare considerata;HOE==inaltimea Iibera a stfllpului;'V==coeficientul de reducere a fortei seismice, dat in normativulP100-92, pet 5.3.6.6.1.6. Stabilirea fortelor axiale de calcul in stalpi se eoreleaza

cu situatiile de tncarcare care au determinat valorile maximeale momentelor incovoietoare. In verificarea stfllpilor se vorconsidera si situatrile de rncarcare care determina fort.ele axialemaxime !?iminime, carora Iise vor asocia momentele incovoietoarecorespunzatoare.La stabilirea fortelor axiale in GF de incarcari se vor considerasi prevederile din STAS 10101/2A1-91.Fortele axiale in GS de mcarcari se determina astfel:riglele de pe directia actiunii seismice, sau cu directii diferite

de aceasta cu 30o , se considera plastificate la nivelul tuturorplan!?eelor; reactiunile transmise stfllpului de aceste rigle sedetermina cu relatia 6.1. Se va verifica stalpul pentru ambelesensuri ale actiunii seismice, pe directiile tuturor riglelor;

reactiunea transmisa la stalp de riglele nepl tif td GS d

' _ _. as 1tea e cores-pun e e mcarcari,Pentru stalpii de colt (Ia care riglele au axel' 1 ' ., t hi 1200) e In p an mscrisein r-un ung 1a< se va determina si forta iala -t lastifi _ .. '{ ." aXl a corespunza-oare p asti icarn tuturor riglelor.; in acest .f t I . di ., caz se va considerae ec u m irect (oN) de compresiune:N ==_NltONx ; o.Ny (6.8)Daca In st.a lpi r ez ul ta forte axiale de ' t.i d

( loNI = = I I . : In In ere. oNx ; oN~ > N1d), reactiunile riglelor (Q) se pot deter-mma acceptand ipoteza: M ==0cap stalp ta ~~ll. 7. R:edistribuirea momentelor incovoietoare intre extremi-atr e unui elementIn situ~tiile in care rezulta suprasolicitari locale intr-un

~lement (rIgl~ ~a.u stalp), se admite redistribuirirea momente~~intre extremitatile elementului in conditiile formulate I t5.4.1. (3). a pc .

Redistribuirea momentelor este admisa in - t 1ditii: urma oare e con-1) ~edist:rib~i=ea rr:omentel?r intre extremitatile elementului sa

iemal ~I~~ deca~ 309'0din momentele determinate de ipotezacomportarii elastice:

2) Pe elementele la ca;e se opereaza redistribuiri de[~:tadtai.~t~are ~et~.rmina:a din actiuni seismice nu s:~~:i~~~ca ;n ~~. r6~~;.atii ale diagramelor de momente incovoietoare

Fig.6.3

37

5/11/2018 NP 007-1997

20/75

6.2. Rigle de cadruDimensionarea/verificarea riglelor de cadru se va efectua con-

form prevederilor din STAS 10107/0-90, pct.3.Riglele realizate din elemente prefabricate care conlucreaza

cu suprabetonarea vor avea armaturile longitudinale dimensionatein situatiile de alcatuire si solicitare cele mai defavorabile; nuse rnsumeeza armaturile corespunzatoare unor faze diferite dealcatuire a sectiunii sau de legaturi in imbinari. Armaturiletransversale (etrieri) necesare pentru preluarea lunecarilor dintreprefabricat si suprabetonare nu se insumeaza cu armatur arezultata din efectul fortei taietoare, momentului de torsiunesau suspendarea 'incarcar'ilor.Verificarea deschiderii fisurilor f?ia deformatiilor la grinzile

prefabricate care conlucreaza cu suprabetonarea va consider aeforturile unitare in armaturile longitudinale suma eforturilorcalculate pentru faza de montaj si faza finala.La riglele solicitate f?i la eforturi de rntindere, armaturile

longitudinale se vor ca1cula la intindere excentrica, iar elementu1se va alcatui si arm a in consecinta,Se recomanda ca momente1e capabile in rigle sa fie stabilite

astfel incat, la actiuni seismice de mare intensitate, distant aintre sectiunile de formare a articulatiilor plastice (11)sa respecteconditia 11~5/61Nunde.Ledistanta intre sectiunile in care se formeaza articu-latiile plastice de moment negativ, corespunzator celor douasensuri ale actiunii seismice.6.3. St!lpiDimensionarealverificarea stalpilor se va efectua conform

prevederilor din STAS 10107/0-90, pct. 3.Efectul de ordinul II (efectul P-Ll)se va considera in confor-

mitate cu prevederile din STAS 10107/0-90, pct.3.1.2 f?i3.2.6.in calcule se va tine seama de efectul solicitarii la compresiune

excentrica oblica (ca efect al solicitarii pe directii diferite deaxele principale ale sectiunii),Momentele incovoietoare stabilite cu relatia 6.2, pet, 6.1.4,

38

s~~socia~a cumomentele de pe alte directii corespunzand ~ _canlor dm GS. ' mcar-CalcuIuI la compresiune excentnca obli -fi f rca se recomandg a1e ectuat cu programs de calcul automat care l'au~ln iddi I ' consi erare~agrame e _ c r - pentru beton si armatu-i prezentate 1apet 2 14sr 2.2.1.5. din STAS 10107/0-90precum f?imod 1 I d I ~ ....al sectiunii. urea e a catuirePentru sectiunile dreptunghiulare se admite IiI . . I'fi d ap carea precede-~_~~.SImp1 cat e calcul precizat in Anexa B din STAS 10107/

6.4. Noduri de cadru6.4.1. Pr~vederile prezentului Cod se aplica nodurilor de cadale struc,tunior de beton armat executate: ru- monoht;integral p~efabr~catdin fragmente de cadru care cuprind noduIf?1portiunils ad1acente de grinzi si stalpi cu i bi - ,~departats de nod' ' m man InZone~~:t~Ipi monoliti '~igrinzi prefabricate oprite Ia fata nodului, a ,0 anum1ta distant a de acestea cu irnbin - . dcontmUltate. ' an ePrevederile se pot apr 'd

~i,al~r t\pur~ de st:uc~~~~'i~uz: i::;:t~~:c~~:~i;;e;;~~e~:lca :' a,e c~ror stalpi sunt continui in dre t 1 "ac~ro_rImb~nan sunt astfel alcatuite incat sa fi~ ~ap:~~~IUl_?1a!e:~~a ~:~::_mita eforturi unitare de compresiune si de f~:f~::;:In cazul 'nodurilor - al - .solutia monolit - a caror catuira se departeaza mult de

fiind necesare ~~~::esn~~~afere~eder~ au u~ ~aracter orientativ,vor fi stabilite diP I si/sau mcercan de laborator care, e a caz a caz, de proiectant.a) : ~ 4 ! boduril~ cadrelor trebuie sa satisfaea unnatoarele cerin e:solicita:i c~~aoc~::e~ ~~ re~itten~a la cele mai defavorabfI~la care s t a 1Uf?1 a once combinatie de incarcariun SUpuse elementele imbinate. ',

39

5/11/2018 NP 007-1997

21/75

b) sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub efortu-rile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente saua incarcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice;

c) sa asigure ancoraju1 armaturilor elementelor adiacente in oricesituatie de incarcare, inclusiv in conditiile plastificarii acestorasau a 1-~arcari10r/descarcarilor repetate generate de actiunileseis6.4.3. .:lrintele de 1a pct. 6.4.2 se realizeaza, dupa caz, prin

proiectarea nodurilor in conformitate cu prevederile prezentuluiCod sau prin utilizarea altor metode de calcul, alcatuire si armareconfirrnate J, .ncercari concludente.

6.4.4. Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata preluasi transrmte fortele taietoare care actioneaza asupra lor in planorizontal Q h si in plan vertical Qy.Fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra unui nodde cadru (Qh si Q) se deterrnina din conditia de echilibru aleforturilor maxime ce iau nastere in elementele (stalpi ~i rigle) ,concurente in acel nod (fig. 6.4).

La structurile in cadre spatiale, eforturile de calcul, stabiliteconform celor de mai sus, vor fi considerate independent pe fiecaredirectie principal a in parte.

6.4.5. Din punct de vedere al comportarii, calculului, alcatuiriisi armarii se diferentiaza urrnatoarele categorii de noduri:

noduri solicitate predominant de rncarcari gravitation ale(perrnanente si temporare);noduri solicitate predominant de actiuni seismice.6.4.6. Nodurile solicitate predominant de mcaroari gravi-

tationale sunt nodurile cadrelor la constructiile amplasate inzonele E ~i F definite in Normativul P100-92.Cerint.ele hotaratoare pentru proiectarea acestor noduri sunt

cele referitoare 1a ancorajul arrnat.u rilor longitudinale aleelementelor care converg in nod. In acest sens dimensiunilenodurilor VOl' asigura realizarea lungimilor de ancorare prevazutein STAS 10107/0-90, pet. 6.2.1. Se VOl' adopta detalii constructivecare sa asigure turnarea si compactarea corecta a betonului,40

prin evit .area aglomerarilOi' vxcesive c)" ~ '11' t . '",,' ._ ,e.LHe a"UL Jar 111cazulnodurilur marainale putandusp aVP3 'J " ,vL . _'"I'" ,"~', .,,' 'co , .,ccl, e lC:11Zarea UJlOI'detalii ca l,D fig.Llj). Pe malt imea 'll'(~l';"l' _, vor . d ,'I, ,. , . I A, '" 1 pleve l'a c ",put in arrnatu rils tl'ans\l'l'c)L din Z01" re UlJl'lcente al t'I ""' 1" e s a P!JUl.

PLA!,~TLPOTENTIA(v DlCEDARI' ,_

h,

,i

PI A.N!:;, ron-NfL", DE CEDARf

6.4.7. Noduri1e solicitat predominant de actiuni , ,cele c d . . ' , V 1 seisrmee ;;unt, are nu se Inca reaza m prevederile pet 646 al t ) .Cod. . '" pre zen u UFortels taietoaro dp calcul Ia C'11'ese (" , .d ' , (. '. llmenSlOneaza aceste~o ~~1, se ,VOl' deterrninn cu urmatoarele relatii:to! t a taietoar onzontaJaQ I, = 1.25(A" + ,/\ 'dl lH" ' Q .uncle: (b.D)

A"", A',r ariil de arm t ' !. ' '. aura mtrnsn (in scct.iunils de 10. fatanodulm .t nglelor de pe directia de calcul;Q, fort a, talt'toare de cn lcu l 'in sectiunea de la fata nodului

a stalpulUl super.;terra t uictoarc verticalaQv=Q h /nI ~ s (6.10)6.4d'8,,Forta taidoare orizontaln in nod determinata conf .preve en101' pet 647 "b" ormsale ale ".. . . .' se yre13 pnn eton si al'maturi transver-. . caroi contributj] se insumeaza:

41

5/11/2018 NP 007-1997

22/75

Qh < Qh a + Qh bunde:Q este forta taietoare preluata de catre armaturile trans~er-h. sale (orizontale) in nod, care se calculeaza cu relatia:

Qh a = A a R . . (6.12). .este suma ariilor armaturilor transversale din nod (etrieri, 'agrafe) care indeplinesc simultan urmatoarele ~onditii:- intersecteaza planul potential de cedare (pe diagonal a .nodului), fig. 6.4.sunt situate in latimea nodului bn,sunt dispuse intre armaturile longitudinale superioaresi inferioare din grinzi; . .. . "ramurile etrierilor nepenmetrah, dISPU,;s1pe directiasolicitarii, au lungimile mai mari decat h/3. .

Q este fort a taietoare preluata de catre beton, care sehb vcalculeaza cu relatia:Qhb = [(0.5 + n)Ak I Aa P h

( 6 . 1 1 )

(6.13)A\ si A sunt ariile de armatura comprimata si, respectiv, lntinsa

ndin grinda adiacenta nodului, pentru care rezulta eelmai mic raport AI/Aa; se va respecta AI/A.d;n = N/(bnhnR) .La verificarea nodurilor la forta taietoare Qh se varespecta conditia:Qh s 5b nh nRc

6.4.9. In cazurile in care, prin respectarea prevederilo~. dla pet. 6.1 si 6.3 ale prezentului Cod, se evi~ aparitia artic~atllioplastice in capetele de stalp ce converg 111 nod, forta taietoarverticala in nod Qv' determinata conform pct. 6.4.7, este prelu.a.de catre beton ,;siarmaturile verticale din nod, cu conditirealizarii prevederilor de alcatuire prevazute la pct. 11.3.

(6.14)

42

7. VERIFICAREA CAPACITATII DE Vi,' o i i~'~

5/11/2018 NP 007-1997

23/75

7.1. 7 Verificarea cornportarii post-elastice a structurilor j11cadre, 'in conditiile specificate 1apct.7.1.6, se efectueaza obligatoriuin situatiile in care proiectantul nu respecta integral prevederileprivind ierarhizarea capacitatilor de rezistenta specificate lacapitolu1 6 al prezentului Cod, pentru constructiile amplasate'in zone1e seismice A...D. Aceasta verificare este recomandabila fi efectuata In situatiile in care proiectantul considera necesara avea date mai complete, explicite, privind comportarea post-elastica a structurii.

7.2 Verificarea 1a nivelul sectiunii ~i elementului7.2.1 Verificarea capacitatii de deformare plastica la nivelul

sectiunii se face prin trasarea eurbei mornent-curbura pentruelementele solicitate la mcovoiere pura, sau cu fort a axiala.Relatia moment-curbura se poat.e obtine cu programe specificede calcul automat sau, in mod simplificat, prin procedeu1 expus 'in anexa B a prezentului Cod.

7.2.2 Pentru verificarea capacitatii de deformare in articula-tiile plastice, se va admite ca deformatiile plastice se dezvoltape lungimile plastice lp' calculate cu urmatoarele relatii:

1p = 0.75 h (la rigle) (7.1)1 = 0.70 h (la stalpi)punde: h = inaltimea sectiunii transversale a elementului (rigla

sau stalp).In situatiile in care se utilizeaza detalii de alcatuire si armare

care nu se incadreaza in practica curenta, sau daca cuantificareadeformatiilor plastice este hotaratoare pentru evaluarea compor-.tarii structurii, lungimea zonelor plastice se va stabili pe bazaunor Incercari concludente.

7.2.3 Capacitatea de retire in articulatiile plastice se determinaconsiderand curburile calculat.e conform pet, 7.2.1 si lungimezonelor plastice conform precizarilor de la pet, 7.2.2. Rotireultima in articulatia plastica (e) se determina cu relatia:e u ( < p " - < p ) lp (7.2)44

8. VERIFICAREA LA STAREA LIMIT'A DE Dn. EFORMATII8.1. Grupari fundamentale de incarcariCaleulul Ja starea limita de deformat" 1samblelor sau a ansamblul . tr ..,le a e ementeIor, suban-, UJ s 1ucturii se efect - A

rnitate eu prevederile din STAS 10107/0-90' ueaza l~ confor-ale prezentului Cod. ' pet, 3.9 I?l cu celeConditiila privind deformatiile 0'>.' '1b ' , , eo > InZl or rezemate p stalnisu actiuni verticals. se pot verifica admit.a d _ e s a pi,

reazerne netasabil., Sage tile verticale 1 ' ~ ~tlementul areconsole (cu exceptia consolelor scurte :1 e ~ID~l or rezem~te pese deterrnina lua' nd 'In c id . e stalpllor prefabncati)OIlSl erare I'll d f .I ' ,elementslor de rezemare.' e orrnatji e proprii ale. In cazul grinzilor prefabricate la care ih . _nle, deschidel'ea) si/sau se ti . SC ema statica (Iegatu-

'i c iuriea activa se hi ba Ade montaj si final a, deformatiile totale .sc lz:t ~ In fazeledeformatiilor calculate pent. fi se obtin prm Insumal'eaD fi . ." , I U ecare etapa.e ormatiile In plan orizontal ale "1 '.etc.) se calculeaza considerand ,r~nzl or (grinzi de rulal'e

portante vertic ale (stalp] etc.). sr e ormatiile elementelor8.2. Grupari speciale de incarcari

" Calculul deformatiilor sub acti . di _ .Incarcari implica ef~ctele incar ', U~l Ingr~panle speciale deDimensionarea elementeIor ca.n or selsm~ce orizontale.

respectarii prevederilor rivi c~d1eIfr se reahzeaza in ~onditiiledeformare din normativuf P1~O_9~a cuIuI Ia starea limita deDeterminarea deforma iilor ,pct. _6:2.3.cadreIor se recomand _ _ t 01 (deplasanIor) orizontaIe ale

caicul automat. a sa se reaIizeze cu programe adecvate deDaca s-a considerat un mod 1 dseismice echivaIent. e e cal cul bazat pe fortele

deplasariIe nodun'l e si pe comportarea elastica a materialelor. or corespunzatoa f 4 t I '. 'se maJoreaza CU valoarea l/'fl re or",e or selsmlce de codPentru situatiile in care r .calcuIului static prin sch ti p ezentul cod permits efectuareaema izarea structurii sub forma de cadre

45

5/11/2018 NP 007-1997

24/75

plane, calculul deplasarilor se va efectua conform precizarilorde la pct.B.2.1 si B.2.2.8.2.1 Ipoteze de calculPentru calculul deplasarilor laterale ale cadrelor se accepta

urmatoarele ipoteze:a) Actiunile corespund gruparii speciale de incarcari, forteleseismice de calcul fiind considerate dispuse (succesiv) pedirectiile principale ale constructiei.b) Rigiditatile elementelor cadrului se determina considerfmdmodulul de rigiditate sectionala~ = E b 1 b (B.1)c) In calculul deplasarilor orizontale se va consider a !?aiba deplan!?eu nedeformabila.Daca sistemul constructiv al plan!?eelor sau prevederea unorgoluri mari in acestea conduc la !?aibedeformabile in rapocu cadrele, calcululdeformatiilor se va face consider and comportarea spatiala a structurii (cadre si plan!?ee deformabilin planul lor)d) In situatiile in care se admite efectuarea calculului plan, efectmomentului de torsiune generala se poate considera priamplificarea deformatiilor de translatie determinate pentrfortele seismice de calcul, cu coeficientul aj (relatia B.2) :a

j=1+SeR

5/11/2018 NP 007-1997

25/75

deplasarile relative de nivel maxime sunt difererrtiate astfel:,a) In cazul structurilor cu pereti de umplutura din zidarie de

caramida, corpuri din beton cu agregate grele sau usoare,sau alte materiale similare~ III

5/11/2018 NP 007-1997

26/75

F I III I~ IIi' 1'" III. . -" " -Fl Fi ! m F .l 1 l i _t il J I II III II

~'!F;l~fliri~~:ff~~;- , 0 :w i , . T . Fig. 9.19.2.2 Calculul eforturilor sectionale in saibe se face functie

de solicitarile orizontale determinate conform pet 9.3.1, prin expri-marea echilibrului in sectiunea considerata.Eforturile sectionale semnificative pentru verificarea saibelorsunt momentele lncovoietoare si fortele taietoare.Sectiunile de calcul se consider a in dreptul cadrelor de pe

directia de calcul considerata; in situatia unor distante mariintre cadre, se recomanda sa se considere in calcul ~i sectiunileintermediare dintre cadre, in care apar solicitari importante.Eforturile sectionale in saibe se determina corespunzator

actiunii seismice pe directiile principale ale structurii si ambelesensuri de solicitare.Solicitarile in saibele cu rigiditate medie sau redusa se

determina considerand incarcarile precizate la pct. b sau d, functiede rigiditatile elementelor structurale.9.2.3 Verificareaplanseelor la eforturile sectionale determinate

de efectul de saiba se realizeaza-diferentiat, functie de alcatuireaconstructiva a acestora (plansee din placi de beton armat monolit,plansee din elemente prefabricate etc.).La verificarea planseelor se vor considera eventualele goluri

(scari, curti de lumina etc.), care pot determina concentrari50

semnificativa de eforturi..~laI~!;le~lediI~b.eton~rmat mo::olit se verifica similar cu grin-zll~ P~l eti (daca 1ezult~ proportii corespunzatoare); solicitarilodemt:nder~ d~la ~argImIe planseuh.] se vor considera concen-trate m grinzile (nglele) corespunzatoare.~lan!?eele din. elemente prefabricate se considera in calcul

ca fh~ldformat~ ~m elemente ~ndependente sau care coducreaza,functie deconditiils de transmitersn lunecarilor in rosturile dintreacestea.imbin~~il,e.elernentelor prefabricate pe reazerne se verifies

f? l Ia solicitarile rezultate din efectul de saib.9,3. Structura de reeistenta a scarilorStructura de rezistenta a scarilor se considera diferent,iataastfel:

structura de rezistenta verticala 11 casei scarilor; structura de rezistenta a scarilor (nodests ramp ":] 1 ' ; . dpodest, grinzi de Yang etc.). . ,> e, grmzi e~reze~tul Co~ se refera numai la alcatuirea structurii derezlstent~ a .casel scarilor, realizata din cadre de beton armat., ~a aleatmrea generala a scarilor se VOl' considera recoman-dax:,tlede pet, 2.4.In situatiile in care se prevad rigle de cadru intre nivelurile

~urente ~lreplanr;;eel~r.~deexemplu pentru rezemarea podestelor~n~e~edlare .a:e sCanlor), se VOl' evita comportilt'ile specifics~ta~pl1o.r~urtl; m acest sc~ps~rec?manda camomentele capabilsII I sectlUlllle de la extrelllltatlle nglelor sa tI P suficient dp miciastfel i .tdi r A'

nea iagrama demomente lllcovoietoarepe stalp S3 cores-punda cu fig. 9.1. -~a pn~ieeta~e~ladrelor ad1',cente casei searilor se VOl' respectapre\edenle privind calculul~:i aleatuirea eadrelor curente.

51

5/11/2018 NP 007-1997

27/75

10. INFRASTRUCTURA ~I FUNDATIILE10.1. GeneralitatiPreIuarea si transmiterea incarcarilor ce actioneaza asupr

unei constructii se face prin sistemul structural constituit ditrei componente principale: (1) suprastructura, (2) infrastructursi/sau fundatiile si (3) terenul de fundare. Aceasta pecizare estdeosebit de importanta in cazul constructiilor supuse predominanactiunilor seismice intrucat, in acest caz, interactiunea celotrei componente este esentiala pentru int elegerea corectacomportarii sistemului, in totalitate, f?ipentru dirijarea controlata deformatiilor plastice.

Infrastructura se considera acea componenta a sistemulstructural care prezinta, in raport eu suprastructura, 0 cresterbrusca, semnificativa, de tezistenta si de rigiditate. De obicinfrastructura este constituita dintr-un sistem de pereti, dispupe inaltimea subsolului (sau subsolurilor), care conlucreaza cplanseele care ii marginesc sau pe care ii strabat; in unele situatiiinfrastructura se poate intinde si pe inaltimea unuia sau mmultor niveluri de la partea inferioara a constructiei. Fundatiisunt elementele structurale prin care se asigura rezemareaterenul de fundare a infrastructurii sau, in ..unele cazuri, direasupra structurii. In cazurile in care exista 0 infrastructuraaceasta conlucreaza cu fundat.iile, prin intermediul carol'reazema pe teren, formand 0 unica componenta structurala

Principiile proiectarii infrastructurilor f?ifundatiilor, conditiilde alcatuire si modelarea lor pentru calcul fac obiectul prescritiilor specifice.

Conditiile care pot determina alegerea sistemului de fundasunt indicate Ia pet, 2.6.Structurile in cadre de beton armat pot avea urmatoarelsolutii de alcatuire a infrastructurii si fundatiilor:a) Structuri fara infrastructuri, la care rezemarea tuturo

stalpilor se realizeaza direct pe fundatii. Fundatiile potde suprafata sau adancime, izolate, continui sau radier.

b) Structuri cu infrastructuri, la care sunt prevazute intre suprstructura (sistemul de stalpi l?i grinzi) si fundatii, siste

52

spatiale de peret istructurali, pe unul sau mai multe nivelurieoneepute, calculate, ~leatuite si armate astfel incat sa reali-::eze ,0 cre~tere semmfieativa de rigiditate si rezistenta. Peinaltimea mfrastructurii pot exista si stalpi reeemati 'd' tf d tii I ~l irecpe un a.11. n aceste situatii de alca tuire (sol tii t1 1 d i , b I u 11 curen e~ e a In cu ~u so), se va tine seama in calcuIuI infr'astructuriif?~de efortunie preIuate de la stalpii care nu sunt in co t tdirect cu peretii (fig. 10.1 ). n acIn cazuI cladirilor de inaltime medie sau inaite I, , t- l" , amp asa eIn zone. e seisrmce A-i-D se recornanda ca infra t t - f'., s ruc ura sa rerealizata ca un sistern casetat alcatuit din peretii de subsol

planseul pe,~te subsol iar la partea inferioara prrntr-un radiel:sau fundatii continui si placa armata- legata d t' " e aces ea,La c?nstr,uctllie amplasate in zonele seismice A.;-D (ccnf.Normativuhj] PI00-92) se va evita de regula I' db I' , " rea lzarea esu so uri partlale., Cand acestea nu pot fi evitate se va tineseama .Ia calcuiul l~frastructurii si suprastructurii de efectelede torsiune generaia generate de excentricitatea infrastructuriifata de ansamblul structural., PIanf?~_ul(p1anl?eele), in contact direct cu peretii de Ia subsol

sr fu~datl1le afere~te, constituie elemente structur~le componenteale mfrastructunl.

Fig. 10.1

53

5/11/2018 NP 007-1997

28/75

102 Calculul infrastructuriiFu~datiile si infrastructura se verifica la ac~iunile :or~sp~~-zand gruparilor fundamentale si gruparilor .specIale de mcarcan:Un model de calcul riguros implica considerarea ansambluluispatial suprastructura-infrastructura-teren de fundar~, .~upropn-etati definite prin legi constitutive fidele comportarn reale aelementelor care alcat.uiesc fiecare din cele trei componente.Se admite in cazul constructiilor etajate cu inaltime redu~aI?imedie (definite conform pct. 1.2.2)= s~ deter~ine e~o:tunl~sectionale in elementele infrastructuru prm stu~lUl ~chlhbrulUlinfrastructurii izolate, solicitate la fortele de legat~~a cu su.~ra-structura si la presiunile care apar la nivelul talpii fundatn~or:In aceste cazuri presiunile pe terenul de fundare se det~r~mfunctie de caracter:sticile de deformabilitate ale terenulUl I?lalinfrastructurii.In cazul actiunilor corespunzand gruparilor fundament~le dmcarcari, fort ele de legatura considerate in calculul l.~frastructurii sunt cele rezultate din calculul su~ra~tn~ctu~n.Pentru gruparile speciale de rncarcari (actIU.~l seismice) sadmite a considera ca reactiunile suprastructunl sunt asociatmecanismului structural de plastificare (M, Q, ~). .In situatiile in care calculul dinamic post-elastIc es~e l~PUin prezentul Cod (pet. 5.1.3 si 5.4.2), fortele de legatura cinfrastructura vor fi cele rezultate din acest calcul.Fortele transmise de suprastructura euprind si ef~rturile tr~smise prin plansee. Planseul peste subsol tra~s~lte la.'peretinfrastructurii forte de lunecare ca efect al reactlUmlor o~zontalale stalpilor si al fortei seismice corespunzatoare maser coneentrate la acest nivel. .. A In situatiile in care se utilizeaza fundatii de a~~Ilclme (pilotbarete etc.) in calculul elementelor infrastructuru se con81de~(in locul presiunilor pe teren) fnrtele care se dezv~~tain fundatrCalculul eforturilor in elementele infrastructum se recomandsa se efecueze cu programe de calcul automat care permit modlarea corecta a legilor constitutive pentru terenul de fundarsi infrastructura. De regula in acest scop se apeleaza la metod

54

elementelor finite; eforturile sectionale se obtin prin integrareaeforturilor unitare furnizate de programele de calcul (se admitemodelarea comportarii elastice a materialelor).Pentru cazurile curente se poate modela infrastructura in

calcul ca un sistem de grinzi pe mediu elastic.Daca infrastructura este in contact direct cu un singur planseu

(placa) se admite neglijarea rigiditatii la torsiune, proprie aelementelor infrastructurii.Infrastructura (elementele componente: pereti, plansee) sedimensioneazalverifica la starea limita ultima si la starea limita

de deformatie,Dimensionarea elementelor va urmari de regula evitarea

aparitiei deformatiilor plastice la nivelul infrastructurii. in acestscopmomentele incovoietoare considerate in fortele de legaturacu suprastructura (in gruparile speciale de Incarcari) vor fideterminate cu considerarea suprarezistentei armaturilor,Sectiunea de calcul a peretilor infrastructurii se va considera

impreuna cu fundatiile si placa (placile) de planseu adiacente.Sectiunile (orizontale) din rosturile de turnare se verifica, inacest caz, la forta de lunecare conform STAS 10107/0-90, pct.3.4.2.Functie de configuratia diagramei de momente incovoietoare

peretii de beton armat se considera pentru calcul astfel: 'a) Grinzi de beton armat, in cazurile in care rnaltimea de calcula sectiunii (h) si distanta intre doua puncte de inflexiune(L) respecta conditiahlLi

5/11/2018 NP 007-1997

29/75

10.3. Calculul fundatiilorCondit iile privind presiunile pe terenul de fundare t?i de

proiectare a fundatiilor sunt cele precizate in normativul PIO86, STAS ~1300/1-85 t?i STAS 3: -WO/2-85.Solicitarile transmise la fundatii, corespunzator actiunilor di

gruparile fundamentale de incarcari, se considera conform p i - e v e -derilor din prescript.iile de pruiectare precizate in aliniatuprecedent.

Pentru gruparile speciale de incarcari, incluzand actiuneseismic a, eforturile transmise 18 fundatii se determina astfela) Eforturile rezultate din analize dinamice neliniare ale structuriib) Efoituri!e corespunz and mecanismului de plastificare

suprastructurii in cazul actiunilor seismice. Pentru cazurilgenerale cand, de regula, la act.iunea cutremurelor de marintensitate sectiunile de la baza stalpilor se pot plastificmomentcle incovoietoare transmise fundatiilor sunt asociamomentelor capabile all' stalpilor,Se va urmari ca prin dimensioriarea adecvata a fundatiilo

sa se evite dezvoltarea deformatiilor plastice la nivelul terenuhsau in elementele de beton armat ale fundatiilor (mecanismde disipare prin deformatii plastice a energiei induse de cutremsa se dezvolte numai in suprastructura).Fort ele taietoare sunt asociate mom en telor incovoietoare

sectiunile de la baza stalpilor.Daca sub actiuni din gruparile speciale de incarcari tereni

de fundare are deformatii remanente, infrastructura si/sau supstructura se verifica Ia efectele tasarilor inegale.

11. ALCATUIREA ~I ARMAREA STRUCTPRILORCADRE11.1. Conditii de alcatuire a riglelor de cadru

Alcatuirea si armarea riglelor se realizeaza in conformitcu prevederile din STAS 10107/0-90 (pet 6.1, 6.2. 6.3 si 6.5)din prezentul Cod (pet. 4.2, 6.2).

Conditiile de alcatuire si armare sunt diferentiate intre sectnile curente si zonele potential plastice.56

Se VOl' consider a ca zone potential plastice sectiunile de lacapetele tu turor riglelor indifersnr de .tipOZI,Ia aces tora in plansau elevatie,Pre~ederile privind alcatuiraa .I?i.armarea in zonele plastin'

potentials se VOl' considora pe IUngImI!e plastice indicate in AnexaJ din STAS 10107/0-90 (pet J.3). .Se recornanda ca la arm area riglelor de cadr I'.d '1 di s 'r 'A - , u, pe angapreve en e ,1Il : 1 ' \ . 8 .10107/0-90. sa se respecte urmatoarele:- :U-~atu.nle lo~gtt,udlI~ale sa fie dimension ate si dispuse astfel .mcat din actiuni sersmice de mare intensI-tate tiunil. , sec Iuni epotentI.ale de fOlmare a articulatiilor plastice, pentru cel~ douasensun de act iune, sa coincida.Riglele solicitate predominant din actiuni seisrni.' -. - Ice VOl' aveaannatunle JongItudmale realizata ca bare drepte (n dibare inclinarn). u se ispunDaca, ca efect al incarcarilor vertic ale importante (fo.tconcentrate mari etc.) sunt necesare arrna t " I' r e. .' urr Inc Inate,acestea. se VOl' dimenslOna functis de eforturile corespunzatoaregrupanlor fun.damentale de incarcari si se VOl' verifica ingruparea speciala.Nu ~e ~~m_ite.dispunerea de armaturi inclinate la margineasectlUnll riglei.Daca in fazele intermediare de lucru all' grinzilor prefabricatecare. conlucre.aza cu suprabetonarea (decofrare transportmalllpulare ~I montajJ nu se respects conditia' ,Q/~b~(!) + M/Wt < 0,7Rt (11.1)r!ne~ll se..vor, dispune conform indicatiilor din fig.l1.l.. sI~~atlIle. lI1 care se urmare!?te evitarea formarii de

artIculatll. plastics in sectiunile din apropierea nodurilor serecor ,manda ~Ispunerea armaturi!or longitudinale ca in fig il 2n cazul nglelo ' f: b . . "ri 'de r.pre.a. ncate care reahzeaza cu stalpii nodurita~ea s:~ r;c~~~n~a eVltarea. plasti.ficarii imbinarrln-, prin adap-se ul:eI 1Il ig. 11.2. DimenslOnarea riglei si a imbinari10rva rea iza (conform t 6 12) 1functi d pc. " a eforturi (M, Q ) stabihte~Ie e momentele bil di '.articular"l . lasr.i capa I e Insect iunile de aparit.i aI'll 01 P astIce.

57

5/11/2018 NP 007-1997

30/75

etrieri conectorie- ~ etrieri inchi~i~

.iL..LI Fig.11.1'l~ I 1 - -: : 1: 50 0O J I I ~ 1 f f i J m ,~

l r 5h! 2.l.5h-++ -zona polenliai Iplasticl ' l . I F . l h ,: . . I,t--Fig.ll.2

11.2. Conditti de alcatuire a stalpilorAlcatuirea si armarea stalpiloreerealizeaza in conformitate

cu prevederile din STAS 10107/0-90 l?idin prezentul Cod (pet.4.3).In sectiunile potentiale de aparitie a articulatiilor plastice

de la baza stalpilor se recomanda ca armatura longitudinalasa nu fie innadita prin petrecere sau sudura, fiind dispusa,continuu, conform modelului din fig.11.4.In situatiile in care se admite innadirea prin petrecere

armaturilor longitudinale din stalp (STAS 10107/0-90, pet. 6.3)"se recomanda utilizarea modelului din fig. 11.3.Masurile privind asigurarea capacitatii de deformare post,

elastica (ductilizare) se vor aplica in sectiunile de incastrar58

+

a stalpilor (in fundatri, sau la nivelul superior al i frast ...- I- m ras ructuni)precum si In zone e In care apar variatii man' I V"- a lti " v a e secylunll peIna ylrnea umn myel (de exemplu la stal " h I I .I t - d pn a e or cu podunru an e, in reptul grinzii de rulare etc.). ,10 .~"_Vi,.... .....

1/10~ Iongi ttldinDl 1-1III tilt .. ftBT '. .1 1. 1 .51. I- f-I" " " T 5 ' _ .i- f- V .. , ' 1 6d,r -~

Fig. 11.3

I_JFig. 11.4

59

5/11/2018 NP 007-1997

31/75

11.3 Noduri de cadruLa proiectarea nodurilor de cadru se vor respecta urmatoarelese recomanda ca axele elementelor adiacente nodului sa fiecentrate in axul nodului; daca aceasta conditie nu se poaterealiza (noduri marginale, noduri de colt etc.) excentricitateain plan orizontal nu va depasi 114din latura corespunzatoarea sectiunii transversale a stalpului inferior;arrnaturile longitudinale din stalpi sau grinzi care se ancoreazain nod se prelungesc de la planul median al nodului (perpen-dicular pe armatura) cu lungimea de ancorare deterrninataconform STAS 10107/0-90, pet. 6.2. Daca pent.ru ancorareaarmaturilor sunt necesare bucle sau carlige, acestea se VOlrealiza intotdeauna in nod (fig. 11.5; 11.6: 11.7 si 11.10).Barele longitudinale din stalpul inferior se pot prelungi in

stalpul superior prin graifuire (fig.Tl.Z) daca devierea arrnaturilorin plan orizontal (d) respecta conditia:doh",-100 )/6 [mm] (11.2)unde .

hg r rnaltimea sectiunii transversale a riglei in dreptul arma-turilor graifuite.Nodurile solicitate.predominant din actiuni seismice VOl' avea

cel putin cate 0 armatura verticala interrnediara pe fiecare laturaa nodului; daca armatu rile din stalp sunt graifuite, fiecare barase va amplasa la coltul unui etrier.La detalierea armaturii din nod se va avea in vedere realizarea

spatiilor necesare turnarii si vibrarii betonului (nu se conteazape turnarea betonului in nod prin grinzi).

c .- ..~---.~~~~----_". __ . _ -- -~~--~--

Grindabg~I I r Grind3I - t- -' -bg- :- , h_: ;g:__

ii l___Ei__i Bcrz longi't\JdinotlZ in

1L griC'ZI, continu~~ilR inferior bs ,hs

(a) Bore longitudinole inferioare corrtinue in grinzi

(b) Bare ,interioore: intrerupte ingnnZI - solU\ie recomondaiCi~ STAS 1 0 10 71 0- 9 0 ,p c t. 6. 5. 2 .4 ,cornpletctc cu prevederi dinprezen1ele instructiuni teh-nice. '

( C) Bare in1erioare int rerupte ingrinzi -so(u'tie nerecomandata

Fig. 11.5 Nod central cu gri , , '1' ,eg 1 B 1 rmzi ~l sta pi cu secnuni transversaleb a~. ,a~e e supenoare se prevad continue prin nod'are e In enoare din grinzi se pot intrerupe '

6061

5/11/2018 NP 007-1997

32/75

a - acop er irea cu b e'. l a ( a p e t e : a . C .O m I n te r n l : a . 6 0 m

recomandabi lN o . 1 se oomite diindoirea bcnlori rT f c z ri o of ' i n jo s

Nod margino I.Ancoranza bcrelor l ong i ,ud ina l e din grindo.

Bare continue

- t -~I~

0. - acoperiran cu b eron In ca pet e ~ 4 0m m la te ra l ~ 6 0 r n m

F ig. 1 1. 7 N od cen tra l cu g rin z i cu sect iuni letronsverscle neczgale.Ancoranza borelor longitudinale dingr inz i .

62

A - AX~~C:!:!:~=t:r--

r - rr:t?:l) de curburdconform pet, d > dmaxdmax = max [d1idZ',d3]

Fig 1UJ Imbunatatirea ancora ju lu i bcrelor de armaturCidin grinzi prin prevederea unor bare trans-versale

Sttl 5 eriorbs.hs

Con!;r)!(i scurtobg.hg

ArrOOtlrJ ntru imbunatli1irea ancora'ului barelorlongitudinale din grinzi,atunci clnd acestea sintcomp-imate

ig. 11.9 N od marginal eu consolil scurta .Ancorarea armciturilor longii:udinale 'n consoloseurta prevCizuta in ocest seop.Barele longitudinale din grinQCise prevadcontinue prin nod.

63

5/11/2018 NP 007-1997

33/75

~-- ~---~----~

a - cr operire c u beton lu ccpete ~ 40 m :nluterClI ,.. 60m m

Fig. 11.10 barelor longitudirne din stllp. opr.te :n nodAncororea

Armoturil. Ion itudinale siIransv~rsale- rezul'olc dir(o\{ui se dispvn in l_ n1 l?'n OQ(ie i c c. tiVI? a noriu!ul - brv-

Fig. 11.11 1-1' lal,i S, I grinzi inguste.-imbinare intr e 5 I pidetalii de armare .

d~

r~ 3dp (conform STA10107/0-90) !?I~ d(diomplrul bare i care .se prinde In C IOC U t,,'rieru\ui.)

Fig 11 . 12 Oetatiul t C'IO(Ut elrieruluipen ru

64

orm6lum I . udino(oinierioor6~ommarmc rt uro de conec.lare

< b )

~e,,--_..!I- .u(etr ieri)

2 0 . ..4 0 m N * " l . o m m

01.L")_ens:~ ..40mmarm01uri Ion itudino(e

Fig.'1 .13 Solu t ii recomondote perfru olcatuireacapetelor grinzilor prefabricate(0) grinda campus.a din elementut prefabricat ~isuprabetonarea

de 10nivetut pldcii (solu\ie recomcn data).(b }grinzi constitu ite numai din elementele pretobr iccte

hg =hgp; agra1ele (et r ler ii) de 1 0 partea superioarasin! pentr u lega!ura cu monotitizcreo , cleoregulade IO:ime redusd , dintre placile pretcbriccte aleplonseului.

65

5/11/2018 NP 007-1997

34/75

ANEXA A: RIGIDITATI SECTIONALE PENTRU RIGLE ~STALPI

Pentru calculul eforturilor in cadrele de beton armat modulide rigiditate sectionala se pot considera conform prevederilodin Tabelul AI.

Tabelul AlELEMENTUL MODULUL DE RIGIDITATE

Rigle 0.6EJhStalpi comprimati 0.8E_b!tStalpi intirrsi 0.2Ehlh

Modulul de elasticitate al betonului Eh se va lua confoSTAS 10107/0-90, pct. 2.1.3.1. Tabelul 7.

Momentul de inertie Ih al sectiuni echivalente se determiastfel: pentru elementele cu sectiune dreptunghiulara, momentul

inertie al sectiunii brute de beton; pentru grinzile cu sectiune T, momentul de mertie al.sectiu

brute de beton la care Iat imea activa de placa este jumatadin valoarea prevazuta in STAS 10107/0-90, Anexa A.Pentru verificarile la starea limita de deformatie si in situatii

in care valorile rigiditatii sect.ionale sunt hotaratoare as uprezultatelor calculelor, se VOl' considera rigiditati sectionrezultate din programe de calcul automat care definesc Iemoment curbura, din cercetari experimentale concludente srelatii de calcul mai exacte date in literatura de specialita

66

ANEXA B: CALCULUL DUCTILITA TII DE CURBURA(SECTIONALE)

Stabilirea diagramei M - < p si a indicelui de ductilitate sectio-nala.(I-1,,)se recomanda a se realiza cu programe de calcul automatspecializate. In situatiile in care nu sunt disponibile asemenea?rograme, calculul direct ("manual") va considera urmatoareleipoteze: Rezi.s~entele materialelor corespund valorilor lor medii,stabilite conform pet. 3.1.7 din STAS 10107/0-90'

De~~min~rea curburii de curgere < P " se face consider~nd defor-matiile si eforturile pe sectiune ca in fig. B.l.a. Curbura. ~lt~ma ( < P ' ) se poate calcula conform situatiei, dedef~rmatl1 si eforturi pe sectiune, din fig. B.1.b. Legils constitutive pentru beton!?i armatura (diagramele'

0-) corespund prevederilor din STAS 10107/0-90 s tfi 'd . , au po1 consi erat~. slmplificat ca in fig. B.l.c, unde valorile ultime:;tIedeformatl11or specifice sunt date pentru cazurile curente.

In ?al_cu~se va considera si aportul armaturilor distribuitepe malt1mea sectiunii.In~cel~ de ductilitate sectional a ( 1 - 1 ) se calculeaza cu relatia:I -I~ - < P H < P , rs.nunde: < P H curbura ultima, de rupere;

< p . . ?u~bura in momentul initierii curgerii in armaturamtmsa.

67

5/11/2018 NP 007-1997

35/75

a) b)BE roxC'OMl'RlMAT

I ':.lmplifkwe .... ill~Ii hI wlmii + .I,

3.~

.ai.

8

68

Fig. B.l

COMENTARIILACODUL DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURIiN CADRE DIN BETON ARMAT

1. GENERALITATIPrezentul Cod de proiectare cuprinde prevederi referitoare

la proiectarea si calculul de rezistenta ale structurilor in cadredeheton armat ale cladirilor, Cerintele particulare, specificestruc-turilor in cadre sunt precizate in Codul de fata, iar pentruprevederile cu caracter mai larg, generale, continute in prescriptiide rang superior, s-au facut trimiterile corespunzatoare.Principalele etape ale proiectarii structurilor in cadre debeton

armat sunt prezentate in fig. C.l.IIL-_ _ _ _ : : : ; A I d I t = ! ! : u . : ! ; i r e : : : a : . . ; d : : : : e : . . : a : : . n : : : s a : ; . : m . : . : : : . :b l . : : : . u . : : a . . : s : ! ! t r u c t . = = u l 1 l ~ _ - . . J 1 C a p . 2 ~ i 3 ( c a p . 4 )IrL.._ _ . . : ; A I c M = : . : U : : : l r e : : : : : a : : : . . : ; : e l : : : : . e m : . : . : : : ; : e n , : t : : : : : e b r : : : : : . . , ; $ : : : . t r u ~ c t : ! : u : : . : r a : : I e : : " ' __J 1 STAS 10107/090; P10-86r-----:-:-~~---:J....,-I-:-:--:-:-...."....,------. STAS 1010711,2.3,4-91 e tc11 . . . . . . . . : A I c M = = u : : i : ; : : r e ; . : , n : ; : : o d : : : ; : : u n , : , ; : . . : T : : . : . m : : : b : : : . i n : : : i I I ~ r i . . . . I 1 C a p . 1 1 . 3I11 . . . _ : : : : : S = c : b . : : : em a : : . : . = : : : t j z : : : : a : : . ; r e : : : a : . . : s : : : . t r u ~ c t : : : u : . : ! r i i : . . cl e ! ! n t ~ r u : : . c a : : = : I C I J : : : : . : . . 1 _ , J I C a p . S ; pet.5.2; a n e l t a AI1L- _ . : : : S : : : t a : : : b : : . : . i l i r e : . : : : ! : a . . . : : f n d l : j : : : : ! : . ; ; r c m = . : : I o ~ r : . _ _J 1 STAS 1010111. 2A 191:r--"",::,-:-,:"":",--=-~~J..,.-:-:-...,...."...,,,..-_--. Pet. 1.4; 5.3.1L.._ _ . : : : C : : a l a . l : : : : : . : : l u : : . l . . : e . : :: f o : : . . : r t . : : : . u n ! ! : I o r ~ i r : , ' ~ a l ~ d ~e : . t ! p l l ! ! ! ! a ! : s ! i ; ! ! , r 1 I ~ r~ _ _ J1 Pet . 5 .4 ; 5 .5]

VeriflCarea o o n d i 1 i i l o r de rigiditale a P100.92~ _ ;; a n s :: .; :a ; : ; ,m : .: :t JI ;: : :U ; :: :I U ~ i ~S ~ l r U ~c I ~ u :: , :r ,: : ,i i====..J Pel. 3.4; 6.3.1, 6.3.2.IV e r l 1 l c a r e a e l e m e n t e l o r s t r u c t u r a l e :- s tA r i imitA: rezistenllli.deformalli.deschideri de1isur i : d u c t i li la t e lmecanism s t r u c t u r a l de p l a s l i t i c a r e .I

STAS 1010710-90;STAS 10107/1.2,3 ,4-91STAS 3300/1,2: Pl0S6Cap, 6,7,8, 10 etc.STAS 10107/090;STAS 1010711.2,3,-4-91'--- .....--- _JP10-86: Gap. 11 e t c .Stabilirea delaliilor de alcllluire

Fig. C.l.l.

69

5/11/2018 NP 007-1997

36/75

C.1.1. Se corisidera structuri in cadre acele struct~ri caresunt alcatuite din stalpi si rigle si realizeaza prelu~rea sr tr.ans-miterea integr ala la terenul de fundare a incarcarilor verticalef?i orizontale ale constructiei (fig. C.1.2).

. . . . . . . . . .

Structurerig)dA

C.dru

Fig. C.1.2.

In sensul prezentului Cod, se intelege prin "cadre cu~panouride umplutura", solut.iile constructive la ~are st:u~tura lll:a?r.econlucreaza din punctul de vedere al rezlsten~el si/sau al lll?dl-tat iicu pereti din zidarie sau din alte matenale, care modificase~nificativ comportarea cadrului.

C.1.2. Conditia (1.1) limiteaza superior raportul intre la~uril~sectiunii transversale a stalpilor, Aceasta limitare ..este dlct~t~de domeniul de aplicare al prezentului cod. Stalpii lamelal7 srperetii structurali (diafragme verticale) prezinta elem~nte spe~lficede comportare si calcul (deformat ia li~ita a ~e.tonulUl compnmat,comportarea la compresiune excentrica obhca etc.), care nu potfi extrapolate cadrelor curente. Pentru aceste tipuri de structurise VOl' aplica actele normative specifice.

C.1.3. Clasificarea conform numarului de niveluri trebuieprivita diferent iat in raport cu zona seismica in care este ampl~-sata constructia. Clasificarea nu subirrtelege neapara.~ u~ ar:um1ttip de comportare din punctul de vedere al po~dern dlfent~loract.iurii , ci , de la caz la caz, serveste la precizarea anumitorcaracteristici specifice.

70 "I

2. ALCATUIREA DE ANSAMBLUC.2.1. Alcatuirea de ansamblu a structurii in cadre urmareste

reducerea efectelor de torsiune generala datorita excentricitatiiintre centrul de rigiditate si rezultanta fortelor seismice. Acestprincipiu trebuie respectat si in stadiul post-elastic de comportareal structurii, prin stabilirea cap acitat.ilor de r ez is ten taproportional cu rigiditatea la forte orizontale (reducerea excentri-citatii intre centrul de rezistenta si forta seismic a rezultanta).

C.2.2. In cazul constructiilor cu bovindouri, daca pereti dinfatada pot constitui elemente de rigidizare la forte orizontale,grinzile (in consola) de sustinere se vor dimension a si la eforturilerezultate din interactiunea cu acesti peret.i,

C.2.3. Conditiile de rezistenta se refera la:a) preluarea si transmiterea incarcarilor gravitationaleb) realizarea efectului de saiba orizontala rigida.Alcatuirile care pot deterrnina reducerea sensibila a rigiditatii

sau rezistentei, in plan orizontal, ale planseelor sunt, in special,cele corespunzatoare planseelor realizate din elemente prefabri-cate. Masurile pentru asigurarea acestor plansee a rolului desaiba orizontala sunt, de exemplu: suprabetonarea cu un stratde beton de 4+6 cm., armat cu plase si/sau prevederea de centuripe contur, prevederea de detalii care sa asigure transmitereasigura a lunecarilor intre elementele prefabricate si preluareamomentelor incovoietoare dezvoltate in plan orizontal prin efectulde saiba. Deasemenea, dispunerea unor goluri mari in plansee,sau in zonele "sensibile". (fig. C 2.1) este de natura sa reducarigiditatea si rezistenta saibei.

Evaluarea cantitativa a solicitarilor generate de act iunileseismice, care apar in saibele orizontale realizate de plansee,este 0 problema dificila, care implica un grad ridicat de incerti-tudine. Calitativ se constata ca, la structurile regulate in cadre,avand rigiditati egale sau apropiate ale cadrelor, solicitarile insaibele orizontale sunt sensibil mai mici decat in cazul altorsisteme structurale, cum ar fi cele cu pereti structurali ran

71

5/11/2018 NP 007-1997

37/75

sau structurile duale (cadre conlucrand cu pereti structurali).Data fiind dificultatea determimlrii riguroase a eforturilor maximedin saibe, sunt de preferat tntotdeauna solut.iile de. alcatuiril~clare, cu planseu la acelasi nivel pentru toata cladlrea, goluricat mai mici (amplasate la interior) etc.

_ & _ < ? I it!pl! ' . !!\1_Fig. C 2.1. Exemple de goluri in plansee (saibe) amplasate defavorabilC.2.4. Cadrele care margtnesc casa scarii pot avea o.rigiditate

sporita fata de cadrele curente datorita prevederii unor grinzisuplimentare, la jumatatea inaltimii etajului, pentru rezemareapodestelor, precum si conlucra~ii cu peretii. ~e .umplutura. I~zona casei scarilor elemente suplimentare de rigidizare pot consti-tui scarile f?iperetii golurilor de ascensor. In cazul actiunilorseismice, zonele cu rigiditate sporita se tncarca mai mult decatcadrele curente fiind, astfel, expuse unei deteriorari pronuntatesi deseori, necontrolata- In scopul evitarii sau dim~nua~ii acestorconcentrari de solicitare se vor avea in vedere masuri adecvatecum ar fi:_ rezemarea podestelor intermediare sa se faca pe riglele nive-lului inferior, cu rosturi fata de stalpi;alcatuirea peretilor golurilor de ascensor sa se facAaastfelincat acestia sa nu se incarce cu forte orizontale. In acestsens, se pot prevedea rosturi intre pereti si planseul superior,la fiecare nivel.C.2.S. Punctul (b) se refera la:asigurarea unei rigiditati la deplasari laterale a cadrelor, inconformitate cu prevederile Normativului P 100-92,astfel incat,in cazul unor cutremure puterriice deplasarile in planul

72

peretilor sa nu conduca la avarierea pronuntata a acestora;prevederea unor masuri de alcatuire care sa limiteze degra-dare a peretilor de zidarie si sa impiedice prabusirea lor(centuri si samburi din beton armat la peretii cu rnaltimisau cu lungimi mari, la calcane, aticuri inalte etc.);realizarea de detalii adecvate de prindere de structura saude asigurare a rezistentei si stabilitatii elementelelor prefa-bricate (panouri de fatada, frontoane si pereti de inchiderela hale etc.);distribuirea cat mai simetrica in plan a peret ilor careconlucreaza cu cadrele, limitandu-se efecte defavorabile detorsiune sau suprasolicitari locale ale unor cadre;relizarea unui raport int