O R A Ș U L N O VA C I v A N U L I I I , N U M Ă R U L 2 7 v Lu n i , 3 0 N o i e m b r i e - M a r ț i , 1 D e ce m b r i e 2 0 1 5 v I S S N 2 3 9 2 – 6 9 6 1Publicație lunară

NOVĂCEANULNOVĂCEANULNOVĂCEANUL

�Pag. 3

Istoria străveche şi veche a poporului român începe cu TRACO-GETO-DACII care au vieţuit prin rezistenţă eroică din timpuri imemorabile în Spaţiul carpato-danubiano-balcanic, având drept centru politic şi spiritual Carpaţii, temelia naţiunii române, formată în Spaţiul Daciei Mari a lui Burebista şi continuată în timpul lui Decebal când Statul dac devenise ,,un mare regat cu bază etnică perfect omogenă, cu tradiţii istorice seculare, cu structură economică şi socială bine definită, cu o cultură înaintată’’ (Vasile Pârvan, ,,Dacia, Civilizaţii străvechi din regiunile carpato-danubiene’’).

Iată, aşadar că, ideea de unitate naţională a poporului român s-a manifestat de timpuriu, încă de pe vremea vechii Dacii. Ea avea să se materializeze, chiar dacă pentru puţin timp, odată cu intrarea triumfătoare în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul (1 noiembrie 1599) când prin conştiinţa unităţii de neam a românilor din Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, izvorâtă din identitatea de limbă şi origine, avea să se realizeze cea dintâi unire a Ţărilor Române.

De-a lungul unui proces istoric îndelungat, poporul român s-a format pe un teritoriu stabil, al său, caracterizat prin conştiinţa de sine şi prin trăsături de natură materială şi spirituală exprimate în forme specifice pe treptele istoriei.

1 DECEMBRIE – ZI CU DUBLĂ SEMNIFICAŢIE

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEIne oferă prilejul să sărbătorim actul

de voinţă al naţiunii noastre care prin puterea conştiinţei a desăvârşit la

1 Decembrie 1918 MAREA UNIRE de la Alba Iulia.

Veniţi să întâmpinăm această mare sărbătoare şi să aniversăm împreună

cei 97 de ani de la înfăptuirea unităţii noastre naţionale!

Primar, Dr. Ing. DUMITRU LEUŞTEAN

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR

ORA 1000 Strada Parângului Prezentaremisiunişitehnicăspecifică jandarmerieipentruactivităţiînzonele montane.Ora 1200 – 1210,MonumentulEroilorşiVeteranilor (lângăCasadeCultură) PrimireaoficialităţilorOra 1210 – 1215INTONAREAIMNULUIDESTAT ALROMÂNIEIOra 1215 – 1225OFICIEREASLUJBEIRELIGIOASEOra 1225 – 1240ALOCUŢIUNIEVOCATOAREOra 1240 – 1250DEPUNERIDECOROANEDEFLORIOra 1250 – 1300DEFILAREAGĂRZIIDEONOAREOra 1300 – 1345HORAUNIRII SPECTACOLFOLCLORIC ”SuntemuniţideCarpaţi”Ora – 1800Punereaînfuncţiuneainstalaţiilor iluminatuluipublicpentrusărbătorile deiarnă

Vă aştep tăm cu mare plăcere ş i ne dor im să f i ţ i a lă tur i de no i!

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEIne oferă prilejul să sărbătorim actul

de voinţă al naţiunii noastre care prin puterea conştiinţei a desăvârşit la

1 Decembrie 1918 MAREA UNIRE de la Alba Iulia.

Veniţi să întâmpinăm această mare sărbătoare şi să aniversăm împreună

cei 97 de ani de la înfăptuirea unităţii noastre naţionale!

Primar, Dr. Ing. DUMITRU LEUŞTEAN

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR

ORA 1000 Strada Parângului Prezentaremisiunişitehnicăspecifică jandarmerieipentruactivităţiînzonele montane.Ora 1200 – 1210,MonumentulEroilorşiVeteranilor (lângăCasadeCultură) PrimireaoficialităţilorOra 1210 – 1215INTONAREAIMNULUIDESTAT ALROMÂNIEIOra 1215 – 1225OFICIEREASLUJBEIRELIGIOASEOra 1225 – 1240ALOCUŢIUNIEVOCATOAREOra 1240 – 1250DEPUNERIDECOROANEDEFLORIOra 1250 – 1300DEFILAREAGĂRZIIDEONOAREOra 1300 – 1345HORAUNIRII SPECTACOLFOLCLORIC ”SuntemuniţideCarpaţi”Ora – 1800Punereaînfuncţiuneainstalaţiilor iluminatuluipublicpentrusărbătorile deiarnă

Vă aştep tăm cu mare plăcere ş i ne dor im să f i ţ i a lă tur i de no i!

Dintre toate marile evenimente ale istoriei românilor, Actul de la 1 Decembrie 1918 se detaşează prin valoarea redobândirii conştiinţei unităţii de neam şi limbă, concretizată în Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia convocată pentru această zi care a fost considerată ca decisivă pentru ,,unitatea naţională a tuturor românilor’’. Apelul Consiliului Naţional din Blaj sublinia importanţa actului istoric ce urma să se hotărască la Alba Iulia: ,,Veniţi cu miile, cu zecile de mii. E ziua când se va hotărî asupra sorţii noastre pentru veşnicie. Veniţi şi juraţi că nedespărţiţi vom fi şi uniţi rămânem de aici înainte cu fraţii noştri de pe cuprinsul pământului românesc, sub una şi nedespărţită cârmuire’’. La îndemnul Consiliului Naţional din Blaj, pe lângă cei 1228 de delegaţi, au venit la Alba Iulia peste 100.000 de români din toate colţurile Transilvaniei, mânaţi de aceeaşi dorinţă, de a se uni cu Ţara.

În timp ce mulţimea îşi manifesta dorinţa de Unire, în Sala devenită de atunci, Sala Unirii, vorbitorii din rândul delegaţilor îşi exprimau hotărârea de a decide soarta naţiunii române din Transilvania şi a realiza marele vis al lui Mihai Viteazul: ,,Unirea tuturor celor de o limbă şi de o lege într-un singur şi nedespărţit stat românesc’’.

Constantin DÂRVĂREANU

Consiliul național român din Alba Iulia

Despre semnificaţia istorică a zilei de 1 Decembrie 1918 cu toţii cunoaştem câte ceva.

Este, aşa cum spunea şi marele istoric Florin Constantiniu, ,,Pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan tâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, călăuzit cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit’’.

1 Decembrie 1918 este ziua în care Adunarea Naţională de la Alba Iulia, formată din 1228 de delegaţi adopta, cu sprijinul a 100 000 de români, o rezoluţie prin care s-a

Ziua naționalăa româniei

consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş cu Romania.

Acest moment al anului 1918 încheie apoteotic acţiunile unioniste ale românilor din Basarabia din martie 1918 şi din Bucovina-noiembrie 1918, însemnând, practic, formarea României Mari.

Românii au ştiut atunci să profite de conjunctura intenaţională favorabilă, odată cu terminarea Primului Razboi Mondial şi cu căderea Imperiului Austro-Ungar.

Devenită după decembrie 1989, prin lege, Ziua Naţională a României, 1 Decembrie a devenit, odată cu trecerea timpului, o sărbătoare a românilor de pretutindeni, un prilej de sărbătorire a spiritului naţional românesc, a românismului.

Suntem datori să ne aducem aminte şi de cei cărora le datorăm formarea României Mari, de cei care au plătit cu viaţa păstrarea valorilor noastre naţionale – limba română, Tricolorul.

Să ne bucurăm deci de această sărbatoare a noastră, a tuturor şi să nu uităm că de noi depinde ca şi generaţiile care vor urma să cunoască cu ce preţ au plătit înaintaşii libertatea noastră de astăzi.

Prof. dr. Otilia GIURCA

30 Noiembrie - 1 Decembrie 2015

2

NOVĂCEANUL

Timpul prielnic din această toamnă a permis gospodarilor oraşului să întreprindă numeroase acţiuni edilitar-gospodăreşti.

Primarul oraşului Novaci, dr. ing. Dumitru Leuştean, vorbea cu mândrie de faptul că a reuşit să reabiliteze mai multe străzi din oraş. La începutul săptămânii trecute au fost finalizate lucrările de asfaltare pe străzile Schela şi Huluba şi reparaţii

Catedra de istorie a Liceului Teoretic Novaci a avut de-a lungul timpului în componența sa personalități remarcabile precum re-gretatul profesor Dumitru Micu Popescu, cel care si-a pus o mare parte din viață în slujba acestei pre-stigioase instituții de învățământ. Li-ceul Teoretic Novaci propune acum un Curs de Istorie Recentă.

Această adevărata tradiție este continuată, ca o datorie de onoare peste timp, de profesoarele Alina Țicu și Narcisa Hohoi care s-au nu-mărat printre cele 22 de cadre didac-tice de istorie din județul Gorj parti-cipante la Cursul de formare din cadrul proiectului cofinanțat din Fondul Social European prin Progra-mul Operațional Sectorial Dezvolta-r e a R e s u r s e l o r U m a n e : POSDRU\153\1.1\S\142342.

În cadrul acestui proiect POSDRU, în anul școlar 2015-2016 se desfășoară la liceul nostru Cercul de istorie cu tema „Istoria recenta a României. Pachet educațional pentru cursul opțional de istorie.” Acest proiect se va concretiza în anii școlari următori într-un curs opțional. Pe parcursul acestui an se urmărește parcurgerea, timp de zece întâlniri, a unor teme de istorie re-centă, dintre care amintim:

Decembrie 1989.Căderea regi-

AGENDĂ ÎNCĂRCATĂ LA PRIMĂRIA ORAŞULUI NOVACIasfaltice pe străzile cu degradări (Dumbrava, Valea Gilortului, Şesului, Brezulescu).

De asemenea, vor fi finalizate lucrările de asfaltare pe DJ 665 D, Pociovaliştea – Siteşti, lucrări care urmează a fi recepţionate pe 3 decembrie 2015.

Tot în această perioadă continuă lucrările de construcţie a Punctului de informare turistică, lucrare care trebuie terminată până la sfârşitul acestui an.

În Staţiunea Rânca, toate lămpile pentru iluminatul public au fost înlocuite cu lămpi economice cu luminozitate de la 45 W la 125 W, dar care aduc o considerabilă economie la consumul de energie electrică. Până la sfârşitul anului urmează să se încheie această operaţiune şi pe DJ 665 D, Pociovaliştea – Siteşti.

O atenţie deosebită a fost acordată pregătirii tuturor drumurilor pentru sezonul de iarnă, în aşa fel încât să se asigure circulaţia în bune condiţii în tot oraşul. Au fost pregătite materiale antiderapante şi utilajele care vor asigura deszăpezirile în Novaci şi la Rânca.

În săptămâna care s-a încheiat au fost demarate şi lucrările de montare a instalaţiilor luminoase decorative de sărbători care urmează să fie puse în funcţiune în ziua de 1 Decembrie.

Primarul oraşului Novaci ne vorbea şi despre interesul deosebit manifestat în dotarea Spitalului Orăşenesc Novaci cu aparatură modernă, dar şi despre faptul că s-a dat publicităţii acţiunea de completare şi încadrare a spitalului cu şase medici specialişti.

Iată doar câteva dintre obiectivele de pe agenda de lucru a Primăriei oraşului Novaci din această toamnă.

Constantin DÂRVĂREANU

Istoria recentă a Românieistudiată la Liceul Teoretic

Novaci

Caleidoscop

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Pr i nţu l C aro l d e Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.

În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a pro c l amat î n f aţ a parlamentului independenţa de stat a României.

Între 1866 – 1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la data de 10 mai.

După abdicarea forţată a Regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaţilor a adoptat Legea nr. 363 din 1947 prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost declarată drept sărbătoare de stat, sub numele de Ziua insurecţiei armate antifasciste, începutul revoluţiei populare în România.

Alegerea Zilei de 1 Decembrie ca ZI NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI s-a făcut având în vedere actul de la 1 Decembrie 1918, Unirea Transilvaniei, B anatu lu i , Cr iş ane i ş i Maramureşului cu România prin Proclamaţia de la Alba Iulia.

Prof. dr. Otilia GIURCA

mului comunist – 2 întâlniri; Conso-lidarea democraţiei în România post-comunistă – 3 întâlniri, activităţi susţinute de d-na profesoară Țicu Alina Ramona si Rezistența armată în munți – 2 întâlniri; Rezistența în lumea rurală – 1 întâlnire; Proteste muncitorești – 1 întâlnire; Elevi în rezistența anticomunistă – 1 întâlni-re, activitati sustinute de d-ra profe-soară Hohoi Narcisa.

Aceste întâlniri, organizate sub forma unor ședințe publice, coordo-nate de catedra de istorie a Liceului Teoretic Novaci, urmăresc prezenta-rea factorilor sociali si politici ce au

dus la criza sistemului comunist si la evenimentele din anul 1989. Stalini-zarea României de după 1947, planu-rile cincinale, așa-zisa „dictatură a proletariatului”, colectivizarea forţa-tă, sistemul detenționar – Gherla, Aiud, Portița -, regimul neostalinist al lui Ceaușescu, anul 1989 sunt doar câteva dintre temele propuse de cursul opţional care, cu siguranţă, va trezi interesul liceenilor noștri pasionați de istorie.

Prof. Alina Ramona ŢICU

30 Noiembrie - 1 Decembrie 2015

3

NOVĂCEANUL

�Urmare din pag. 1

Aşa încât, Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, citită de Vasile Goldiş, avea să entuziasmeze mulţimea şi pe toţi cei care-şi apărau cu uimitoare stăruinţă ,,sărăcia şi nevoile şi neamul’’ (M. Eminescu, ,,Scrisoarea III).

,,Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie /1 decembrie 1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre’’.

Ziarul ,,Libertatea’’ scria: ,,În ziua aceasta poporul român din tot cuprinsul plaiurilor de dincoace de Carpaţi şi-a rostit voinţa nestrămutată de a se uni cu fraţii lui de un sânge din România. Prin această rostire înţeleaptă unitatea neamului nostru e desăvârşită. Dacia lui Traian şi România unită pe timp scurt de Mihai Vitezul şi-a luat fiinţă pentru toate timpurile cât va trăi neamul românesc pe pământ’’.

Unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii. Marea Unire din 1918, necesitate istorică, act de voinţă al naţiunii române, a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti.

Având în vedere importanţa actului de la 1 Decembrie 1918 care încununa procesul de realizare a statului naţional unitar român, după Evenimentele din Decembrie 1989, mai precis la 31 iulie 1990, a fost adoptată Legea nr. 10 prin care, ZIUA DE 1 DECEMBRIE A FOST DECLARATĂ ,,ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI’’.

1 DECEMBRIE...

Relatarea evenimentelor despre cum s-a realizat Marea Unire de la Alba Iulia din 1918 scapă adesea un amănunt esenţial. Este vorba despre faptul că deschiderea şedinţei în care cei 1228 de delegaţi au votat Unirea a fost precedată de intonarea cântecului lui A. Bârseanu ,,Pe-al nostru steag e scris Unire, Unire în cuget şi simţire’’, intonare amplificată de cei peste o sută de mii de români adunaţi pe Câmpul lui Horea. Acum, la aproape un secol de la înfăptuirea măreţului act al Unirii, cred că înţelegem mult mai bine ce s-a vrut în acel moment, ce mesaje a transmis Marea Adunare Naţională tuturor celor prezenţi şi generaţiilor viitoare.

În interpretarea noastră, acest mesaj sună cam aşa: acum, în 1918, aici, la Alba Iulia, noi proclamăm Unirea, formarea Statului Naţional Unitar Român, în raport cu toate ţările lumii. În termeni simpli, am spune că la Alba Iulia, în 1918, nu a fost exprimat doar atât, ci ,,Unirea în cuget şi simţire’’, respectiv crearea unei unităţi interne a gândirii şi sufletului tuturor românilor. Acest deziderat, însă, putem spune că încă nu s-a realizat.

Despre nevoia unei unităţi interne a cugetului şi simţirii tuturor românilor vorbiseră Revoluţionarii de la 1848. Ba chiar ,,Deşteapta-te române’’ al lui A. Mureşanu, care este şi actualul Imn Naţional al României, a înflăcărat multe generaţii. A. I. Cuza şi povestirile despre Moş Ion Roată încercaseră să argumenteze de ce este nevoie de o Unire în cuget şi simţire a tuturor românilor şi că această Unire dă puterea. La rândul lui, eroismul soldaţilor români din Primul Război Mondial a fost generat şi el de această credinţă privind Unirea.

Acum, la 97 de ani de la Marea Unire, nu poţi să nu te întrebi despre ce s-a ales din acel crez. Păi s-a cam ales praful, ca să zic aşa. Cugetul, adică gândirea, tace şi nu prea exprimă adevărurile despre faptul că românii au ajuns străini în ţara lor, că societatea românească geme sub apăsarea iluziilor produse de scamatorii politici, că Occidentul ne spune ce să facem şi ce să nu facem, ce să lucrăm şi cum să lucrăm, ce şi cum să mâncăm, îmbrăcăm, iubim etc.

Impostura a acaparat pârghiile prin care funcţionează în bună măsură economia, statul, morala, munca la stăpân ş.a.m.d . Milioane de lanţuri nevăzute îi fac pe români ,,să dea înapoi mereu ca racul’’ , cum spune Eminescu. Ce mai încoace-încolo - furtul, raptul, minciuna, răzbunarea, dependenţa, transformarea omului într-un fel de lucru pe care îl foloseşti şi apoi îl arunci, completează, credem, tabloul scenic al lumii imediate în care trăim. Se înţelege că în aceste condiţii nu se poate vorbi despre ,,Unire în cuget şi simţire’’ , ci de o luptă pentru putere, pentru ciolan, pentru bogăţie, adică o gherilă, în toată puterea cuvântului.

Acum, la ceas aniversar al Marii Uniri, credem ar trebui să ne plecăm capul până la pământ în faţa acelor eroi şi să spunem cu voce tare: ,,Iertaţi-ne dacă puteţi, pentru că noi cei de azi nu am fost în stare sa realizăm Unirea în cuget şi simţire, chiar cu preţul vieţii noastre, aşa cum aţi făcut voi pentru a realiza Statul Naţional Unitar Român.

Unire în cuget şi-n simţire

Prof. dr. N. Vinţanu

Elevii novăceni s-au unit într-o călătorie în jurul lumii distracției, pe 5 noiembrie, la Balul Bobocilor. Evenimentul a avut loc în sala mare a Casei de Cultură ,,Dumitru Brezulescu’’ şi a adus în prim plan şapte perechi de „boboci” care s-au luptat cu o forță nebănuită pentru titlurile de Miss Boboc si Mister Boboc Liceul Teoretic Novaci, 2015.

La ediția din acest an a balului s-au strâns aproximativ 400 de persoane, în incinta sălii de spectacole având acces doar elevii Liceului Teoretic Novaci care şi-au achiziționat tichete de intrare cu ceva timp înainte de seara cea mare. „A fost o seara plină de surprize şi emoții pentru toți. Alături de boboci am retrăit emoțiile de acum 3 ani când şi eu am fost concurentă. A fost un spectacol frumos si reuşit.”, a declarat Denisa Pițigoi, prezentatoarea Balului Bobocilor.

Spectatorii au fost dezamăgiți de juriu, prin public şoptindu-se faptul că cei aleşi să ofere note concurenților nu au fost pe potrivă. Trei profesori şi trei elevi cu vârste apropiate de cele ale concurenților au constituit echipa de notare. „Ciudat este faptul că jumătate din juriu a fost format din elevi de clasa a X-a.”, a afirmat Andrei Andronescu, Mister Boboc 2012.

Concurenții s-au întrecut care mai de care pentru a obține puncte la probele de prezentare, de vals, de talent, de cultură generală dar şi la proba surpriză. Proba care i-a pus în dificultate a fost cea de cultură generală.

Totuşi, toți concurenții s-au descurcat de minune la proba de talent, aducând în scenă numere de breakdance, teatru, muzică şi dans popular. Ansamblul Nedeia a adus în fața celor prezenți două suite de dansuri reprezentând zonele folclorice Sibiu şi Haţeg. În final, după 3 ore de spectacol, titlul de Miss Boboc i-a revenit Elenei Fîrlan, iar cel de Mister Boboc i-a revenit lui Alexandru Catană.

Cătălin PILEA – student

,,În paşi de vals… sau de breakdance, concurenţii au dovedit că au cultură generală, talent actoricesc, că ştiu să danseze, să cânte, să spună glume, să socializeze.

A fost o seară a eleganţei vestimentare, a bunului gust, a muzicii, a spectacolului şcolar. Un lucru demn de toată lauda este faptul că unii dintre participanţi au ales pentru proba de talent dansul popular. Frumuseţea costumelor populare a dat evenimentului şi mai multă solemnitate.

Titlul de cea mai populară concurentă a fost obţinut de eleva Andreea Miu. Pe podium au urcat elevii: locul I – Elena Fârlan şi Alexandru Catană; locul II

– Florentina Lăţoiu şi Dragoş Giurca; locul III – Izabela Turtoiu şi Corneliu Navlea.Să nu îi uităm pe prezentatorii care au fost la înălţimea evenimentului, Denisa

Piţigoi şi Andrei Andronescu.Îi felicităm pe toţi concurenţii şi pe elevii organizatori şi le urăm mult succes în

activitatea şcolară’’.

ECOURI LA ,,BALUL BOBOCILOR’’ DIN LICEUL

TEORETIC NOVACI

Balul Bobocilor,varianta novăceană

Prof. dr. OTILIA GIURCA

30 Noiembrie - 1 Decembrie 2015

4

NOVĂCEANUL

Duminică, 15 noiembrie 2015 s-au sărbătorit 55 de ani de la inaugurarea Casei de Cultură Novaci. Manifestarea s-a bucurat de o prezenţă numeroasă, sala fiind plină, depăşind aşteptările. Au fost mulţi tineri, dar şi oameni în vârstă care acum 55 de ani lucrau sau urmăreau cum se ridică la poale de Parâng una dintre cele mai frumoase edificii de cultură din Oltenia. Printre ei şi învăţătoarea Maria Şandru, soţia fostului profesor Constantin Şandru, cel care alături de prof. Vasile Dinescu au dus greul tuturor lucrărilor.

La manifestare au participat primarul oraşului Novaci, dr. ing. Dumitru Leuştean şi Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.

Primarul oraşului, dl. Dumitru Leuştean, în cuvântul său s-a referit la problemele culturii novăcene, la măsurile întreprinse pentru revigorara

CASA DE CULTURĂ NOVACI – 55 DE ANI DE LA INAUGURARE

vieţii culturale a oraşului, la buna colaborare cu instituţiile şcolare din localitate, la problemele de viitor ale culturii novăcene, între care, la loc de frunte reabilitarea clădirii în care s-a investit prea puţin în cei 55 de ani de la inaugurare. A ţinut să mulţumească tuturor celor care au fost alături de dânsul în cei trei ani de mandat, făcând ca formaţii de tradiţie ale Novaciului să-şi recapete valoarea, iar instituţia să se numere din nou în rândul celor mai performante din judeţ.

Directorul C.J.C.P.C.T Gorj, dl. Ion Cepoi, a spus între altele că sărbătoarea din 15 noiembrie este nu doar o sărbătoare a Novaciului, ci o sărbătoare a culturii gorjene şi naţionale, aducând elogii instituţiei care s-a situat aproape în permanenţă în fruntea instituţiilor de cultură din Gorj.

Au fost acordate şi câteva diplome de excelenţă, primarului oraşului Dumitru Leuştean pentru revigorarea vieţii culturale a oraşului, directorilor Liceului Teoretic Novaci, prof. Mădălina Popica şi prof. Elena Basarabă, Şcoala Gimnazială Novaci, pentru buna colaborare în săvârşirea actului cultural, prof. Dumitru Bondoc, unul dintre intelectualii nelipsiţi de la manifestările culturale ale oraşului, unor membri cu activitate îndelungată ai Ansamblului ,,Nedeia’’, formaţiei de teatru şi fanfarei.

A urmat spectacolul artistic dedicat împlinirii a 55 de ani de la inaugurarea Casei de Cultură Novaci care a avut de toate: dans, muzică uşoară, scenetă teatru, muzică cultă şi folclor. La reuşita spectacolului au contribuit: Trupa de dans a Liceului Teoretic Novaci, soliştii Marius Ungureanu şi Octavia Brânzan, Mădălina Lăţoiu şi Daniel Ştefănescu (sceneta ,,Dormi, Ion”, regia art. prof. dr. Otilia Giurca), soliştii vocali: Monica şi Alina Ursu, Cătălin Pilea şi Dinel Drăgan, soliştii instrumentişti: Daniel Berbecel, fraţii Novăceanu, Alin Chiriţoiu, talentatul pianist Robert Chiriţoiu, orchestra dirifată de Florin Chiriţoiu, noul referent al Casei de Cultură Novaci şi formaţia de dansuri populare a Ansamblului ,,Nedeia’’. În foyerul Casei de Cultură a fost organizată o interesantă expoziţie de sculptură în miniatură, operă a profesorului Ionel Traian.

A fost o sărbătoare deosebită care a demonstrat că la Novaci cultura este la înălţime, în primul rând prin strădania primarului de a reda instituţiei culturale novăcene valoarea şi faima de altădată.

C.D

30 Noiembrie - 1 Decembrie 2015

5

NOVĂCEANUL

Toamnă târzie de Noiembrie. Crivăţul şuieră puternic pe la ferestre, iar cerul pare gătit pentru zăpadă. La ceas de seară, lângă focul de la vatra străbună, stau la taifas cu un vecin despre întâmplări cu ciobani, oi, câini şi jivine. Undeva mai la margine, în spuza din vatră, sfârâie cartofii puşi la copt. Încet-încet, din negurile vremii, apar istorisiri, întâmplări, frânturi de gând. Una dintre istorisiri mă face să tresar din dulcea călătorie prin timpurile ce păreau apuse. Este vorba despre o întâmplare cu un urs, întâmplare din care oamenii de azi poate ar avea de învăţat mult.

…Undeva spre izvoarele Lotrului, furtunile primăverii răsturnaseră brazi, avuseseră loc alunecări de teren, cum se întâmplă adesea la munte. Urmase o vară secetoasă. Ciobanii erau nevoiţi să-şi poarte turma prin toate coclaurile, prin clădăriile unde mai rămăsese încă iarbă grasă nepăscută. Într-una din zile, aceştia au observat că lipseşte un număr măricel de oi, aşa ca vreo 20-30 de oi. S-au făcut tot felul de presupuneri: ba că le-au ,,răznit’’ lupii şi le-au omorât cine ştie pe unde, ba că niscaiva hoţi au rupt un ,,clăţău’’ de oi şi le-au furat etc.

Întâmplarea pusese ciobanii pe gânduri. Iscoditori cum sunt, aceştia au căutat prin pădure oile eventual rătăcite, au pus câinii să găsească urma lupilor, dar nimic. Au întrebat pe turiştii care veneau pe la ei dacă n-au văzut vreun petic de blană de oaie pe undeva. S-au interesat şi pe la alţi ciobani dacă nu au auzit pe careva despre oi cumpărate acum în miez de vară. Nimeni nu auzise şi nu văzuse nimic – oile parcă intraseră în pământ.

Într-una din zile, unuia din ciobani, străbătând cu oile coclaurile muntelui, i s-a părut că aude undeva în fundul prăpastiei un behăit. L-a rugat şi pe celălalt cioban să asculte şi el sunetele ce păreau a veni din direcţia văii. Au ascultat amândoi atent ciudatele sunete. Susurul apei, vibraţia acelor de brad în bătaia vântului şi clopotele turmei acopereau, însă, totul.

O întâmplare cu un ursProf. dr. N. VINŢANU

Ciobanii aveau însă o presimţire cum că oile pierdute ar fi putut intra după iarba într-un hăţiş sau prin niscaiva clădării şi nu ar mai fi putut ieşi. Prin urmare, unul dintre ei a luat un câine şi a pornit în direcţia văii de unde păreau a veni sunetele. A descoperit repede o mulţime de brazi răsturnaţi care formau un zid de netrecut. Ajunşi acolo, câinele a început să latre furios, a urs, cum se spune. Intuind că în apropiere este un urs, ciobanul a chemat şi ceilalţi câini, crezând că a dat de vizuina jiganiei, unde ar putea găsi ceva indicii despre oile pierdute. Câinii au venit imediat şi s-a iscat o larmă de se auzea pe întreaga vale.

După o oarecare cercetare a arborilor răsturnaţi în prăpastie, ciobanul a descoperit un fel de potecă ce urca până în vârful ,,zidului’’ format din rădăcinile brazilor uriaşi. Ajuns acolo, a descoperit ceva ce nu-şi putea imagina şi nici nu auzise pe alţii vorbind despre aşa ceva – oile pierdute se strânseseră grămada lângă o rădăcină de brad,speriate de larma creată, iar, nu departe, o namilă de urs mormăia fioros că se intrase pe teritoriul lui. Un chiot prelung, amplificat de văi, l-a chemat şi pe celălalt cioban, care a ajuns cât a putut de repede în vârful movilei creată de brazii răsturnaţi.

Pericolul iminent era să fie atacaţi de urs. După cum ştiau ei bine din

experienţa lor de ciobani, ursul este foarte periculos atunci când are pui sau când este foarte flămând şi îi iei hrana. Niciuna din aceste împrejurări nu exista, aşa că au asmuţit câinii şi au dat năvală peste namilă, strigând din toţi plămânii. Aceasta a dat să se ridice în două picioare, adică să atace, dar s-a retras resemnat spre capătul celălalt al clădăriei, s-a căţărat pe rădăcinile brazilor răsturnaţi, şi-a dat drumul în râpă şi dus a fost.

Ciobanii, văzând scena şi ceea ce era în jurul lor, au îngenunchiat şi s-au închinat fiindcă au asistat la o minune. Cele vreo 25 de oi urcaseră pe rădăcinile brazilor după iarbă şi nu au mai putut ieşi. Ursul, simţind mirosul prăzii, venise la oi, dar mâncase numai două, adică atât cât să se sature. Restul fuseseră păzite de acesta pentru a nu fi atacate de o lupoaică si puii săi, care aveau culcuşul de cealaltă parte a văii. Binomul oi-urs funcţionase incredibil, plăpândele oi plătiseră cu viaţa a două dintre ele ,,paznicul’’ care le salvase viaţa, ştiut fiind că dacă ar fi ajuns aici lupii, toate ar fi fost omorâte…

Bătrânul cioban cade pe gânduri şi scoate un oftat adânc, după care cu o voce stinsă, asemenea unui mare înţelept, îmi spune că adesea te înţelegi mult mai bine cu sălbăticiuni decât cu unii dintre semenii noştri şi că ursul i-a învăţat pe oameni să aibă doar atât cât este necesar pentru a trăi ca oameni.

Întunericul din jurul nostru pusese stăpânire pe întregul plai. Doar undeva departe, pe Dealul cu Frasini, se auzea urletul prelung al lupilor care îşi formau haita pentru iernat. Era un fel de uvertură la simfonia despre jungla în care suntem nevoiţi astăzi să trăim.

30 Noiembrie - 1 Decembrie 2015

6

NOVĂCEANUL

Novăceanul v Nr. 27

Ziar tipărit cu sprijinul Primăriei

și Consiliului Local Novaci și al obștilor de moșneni din Novaci,

Pociovaliștea și Cernădia.

COLEGIUL DE REDACȚIE:

Constantin DÂRVĂREANU, redactor șef

Nicolae VINŢANU, redactor șef adj.

Otilia GIURCA, redactor

Dumitru Romulus TÂRZIU, redactor

S.C. TIPOGRAFIA PROD COM S.R.L.Târgu-Jiu, Gorj, str. Lt. Col. Dumitru Petrescu, nr.20

Tel. 0253-212.991, Fax 0253-218.343E-mail: tipografia.prodcom@gmail.com

Pre-press & print:

Tehnoredactare:RODICA TEIȘI

De sute de ani, mulţi români şi mai ales elitele politice au râvnit la civilizaţia occidentală. Unii istorici au sugerat chiar că romanii au cucerit şi jefuit Dacia ca să ne civilizeze, să creeze un popor mai evoluat. Se pare că şi azi unii occidentali cred că menirea lor este să ne ajute să ne civilizăm, să ne dezvoltăm, respectiv să fim ,,la una’’ cu ei. Prin urmare, Occidentul este totul, iar noi suntem un fel de nimic, fără cultură şi organizare socială şi economică temeinică, infestaţi de corupţie etc. Ce mai încoace, încolo..un fel de rebuturi ale istoriei. De aceea inventează pentru noi tot felul de mecanisme de control, de obstacole, de ,,piste de alergare’’, care mai de care mai sofisticate, în timp ce ei îşi beau liniştiţi cafeaua de dimineaţă şi mănâncă terci de ovăz.

Dureros este că mulţi români trebuie să ia drumul străinătăţii, plecând în Occident să muncească sau să se stabilească acolo definitiv. Cum reiese din statistici, aproape un sfert din populaţia României a plecat în Occident din cauza sărăciei. Nu sunt locuri de muncă pentru că fabricile au fost distruse sau vândute pe nimic, organizarea activităţii în agricultură şi comerţ nu face faţă competiţiei cu firmele occidentale, în timp ce pretenţiile faţă de nivelul de trai al omului de rând a crescut foarte mult. Astfel, s-a ajuns la situaţia relatată de cronicile de acum 400-500 de ani, respectiv, s-a ,,băjenit’’ ţara.

Toate acestea nu fac decât să te îndârjească să cauţi adevărul. Noi ăştia de la hotarul dintre Orient şi Occident merităm un astfel de tratament, desconsideraţie, umilinţă? În istoria poporului nostru au fost multe momente când a trebuit să răspundem la întrebarea – Cine suntem?- sau să facem alegeri între Occident şi Orient, între Sud şi Nord. Un astfel de moment a fost înglobarea Ţărilor Române în Imperiul Otoman, circa 400 de ani. Deosebit de important este că românii şi-au păstrat în acele vremuri identitatea,

deşi unii dintre ei, chiar şi domnitori, s-au turcit.Românii din Ardeal au avut o experienţă

dramatică prin opresiunea la care au fost supuşi de dominaţia austro-ungară, care şi atunci se pretindea un vârf al civilizaţiei occidentale. Personal, nu pot uita că strămoşii mei au fost alungaţi de pe pământurile şi de la casele lor din Ardeal, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, şi au găsit adăpost aici la Novaci, în Ţara Românească. Desigur, organizarea statală austro-ungară a facilitat, de exemplu, înfiinţarea de şcoli, dar copii românilor au fost împiedicaţi sute de ani sa înveţe în limba lor, să meargă la şcoli înalte sau să înveţe anumite meserii. Aceştia erau consideraţi buni să fie doar ciobani, porcari, văcari etc. Dispreţul faţă de identitatea proprie, faţă de religia strămoşească, discriminarea economică directă au fost cel mai greu de suportat.

Oltenii, implicit şi novăcenii noştri, au simţit pe pielea lor ce înseamnă civilizaţia occidentală din ,,Epoca Luminilor’’, acum aproape 300 de ani, când Mica Valahie, respectiv Oltenia, a fost încorporată, între anii 1718-1739, în Imperiul Habsburgic, în urma unei înţelegeri cu turcii. Primele măsuri luate de ocupaţia austriacă a fost inventarierea oamenilor şi bunurilor pentru a se stabili impozitele, precum şi impunerea cărţii de identitate pentru fiecare locuitor, deşi 95% dintre aceştia nu ştiau carte. ,,Eficienţa’’ administraţiei austriece a fost că în numai 2 ani veniturile pentru ,,Cancelaria aulică’’ au crescut de 2,5 ori.

Răspunsul oltenilor la măsurile draconice ale autorităţilor austriece a fost bejenia. Astfel, sute de sate s-au pustiit, oamenii au intrat iar în văgăunele munţilor sau în bordeie săpate sub pământ, apărând aşa-zisele sate fantomă, oamenii plecând în zone greu accesibile cu tot calabalâcul. Probabil aşa se explică de ce Novaciul era populat mai ales pe la ţancurile Dumbrăviţei sau pe la Gura Văii, iar locul de rugăciune al acestora era la

Schiturile din Plaiul Mare sau la cel de sub Rădeiu. Abia după ce pleacă administraţia austriacă, novăcenii noştri încep să iasă din văgăunile munţilor şi să se extindă spre şes.

Aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, în anul 2007, a generat un oarecare val de simpatie faţă de Occident. Evenimentele care au urmat, au ridicat însă mari semne de întrebare privind intenţiile Occidentului în România. Ele s-au văzut destul de repede, un exemplu fiind privatizarea a tot şi toate pe nimic, cumpărători fiind, desigur, investitori occidentali majoritari, doar ici-colo câte unul autohton. Ţara, poporul s-a văzut fără industrie, bănci sau servicii autohtone, cu agricultura retrogradată în bună măsură la început de secol XX. Aşadar, problema numărul 1 a românului a devenit locul de muncă.

Strategia Occidentului privind România este una simplă: trebuie să aşteptăm să vină investitorii străini cu bani pentru a deschide şantiere, unităţi de producţie, să se lucreze pământul, să se cumpere brânza, oile etc. Aşa-zişii bani europeni sunt aproape imposibil de accesat din cauza condiţiilor impuse de birocraţie, de bunul plac al domnilor de la Bruxelles, care consideră România o ţară coruptă. Aceasta în timp ce presa lor e plină de can-canuri cu preşedinţi de state, prim-miniştri, miniştri, funcţionari mai mari sau mai mărunţi băgaţi la ,,beci’’ pentru corupţie. Dar asta nu se vede şi despre ea nu se prea vorbeşte.

Toate acestea şi multe altele l-au făcut pe românul de rând să nu aibă prea mare încredere în civilizaţia occidentală. A considerat-o mereu cam rigidă, prea complicată şi deci nu potrivită pentru sufletul lui. S-a minunat destul des de această civilizaţie, dar a spus mereu ,,ei cu bogăţia lor, iar noi cu sărăcia şi doinele noastre’’ şi că ,,nu măreţia palatului, ci liniştea bordeiului tău îţi aduce fericirea”.

Noi şi OccidentulProf. dr. N. VINŢANU

Început de noiembrie sub semnul protestelor mutate din parlament, televiziuni, în stradă. E semn că poporul se trezeşte, că tineretul, intelectualitatea încep să se implice, să nu mai fie doar simpli spectatori la tot ce se petrece în această ţară.

Dar, a trebuit să se întâmple ceva, ceva foarte rău în această ţară pentru ca poporul să se trezească din somnul în care trăia de 26 de ani. Au trebuit să moară atâţia tineri pentru ca să conştientizăm şi să ne spunem toate durerile de care suferim de aproape 26 de ani. Speranţele din timpul Evenimentelor din Decembrie 1989 s-au oprit undeva, la marginea drumului care ducea spre bunăstarea la care tot visam.

Ieşirea în stradă a determinat o mutare în guvernarea ţării. Să vedem cât de productivă va fi această mutare, fiindcă poporul român este sătul de tot felul de guvernări care nu-şi îndreaptă privirile spre omul simplu, spre ţăranul român, spre cei cu pensii mici şi salarii de mizerie, spre cei cu ajutoare sociale de o sută şi ceva

de lei care nu le ajung nici măcar pentru medicamente, spre copiii cărora cică li s-a mărit alocaţia de la 40 de lei la 80 de lei. Păi, un copil trăieşte cu 80 de lei pe lună, în timp ce demnitarii se lăfăie în bani şi maşini de lux?

Apoi, unii dintre cei care au ieşit în stradă nu prea păreau a fi dintre cei care într-adevăr doreau binele acestei ţări. Ca de obicei, printre cei care au ieşit în stradă şi-au făcut loc şi manipulanţi, gata să profite de pe urma celor care au venit cu sinceritate în stradă. A fost instalat un guvern de tehnocraţi, fără să aparţină vreunui partid. Dar cei care au făcut parte cândva dintr-un anume partid, chiar nu pot fi bănuiţi de afinităţi? Timpul ne va demonstra dacă da sau nu.

Şi cum speranţa moare ultima, să sperăm că măcar după 26 de ani de la

Evenimentele din Decembrie 1989 se va face curăţenie în această ţară, că va dispare corupţia şi că va triumfa cinstea, corectitudinea şi bunul simţ.

C.D.

STRADA