Nicodim Aghioritul - Spovedanie

7/30/2019 Nicodim Aghioritul - Spovedanie

1/8

CUVNT DESPRE TAINA SPOVEDANIEI,AL SFNTULUI NICODIM AGHIORITUL

Cuvnt nainte

Dupa cum, la rnduiala firii, Dumnezeu n-a purtat degrija numai sa fim sanatosi n viata aceasta, ci sa sidobndim sanatatea cu osebite doctorii si tamaduiricnd ne vom mbolnavi trupeste - n acelasi chip, si larnduiala Darului, El n-a purtat de grija numai ca sa nenastem a doua oara duhovniceste, sanatosi, prin

Sfntul Botez, ci si sa dobndim sanatatea ceaduhovniceasca, cnd ne vom mbolnavi sufleteste, cu obaie curatitoare si doctorie minunata. Si aceasta nueste altceva dect Taina Sfintei Marturisiri. [...]

Dar, o, nenorocire! Aceasta baie curatitoare siminunata doctorie, adica marturisirea cea folositoare desuflet, s-a facut astazi la Crestini o Taina prea putinfolositoare! Caci, socotind ca se curata n aceasta baie,n-au ajuns nici macar sa se spele - dupa cum ziceSolomon: Fiul rau pe sine se judeca a fi drept, si de

ntinaciune nu s-a spalat. (Pilde 30, 13) - de vreme ceunii dintre dnsii sau nu se marturisesc niciodata, sause marturisesc foarte rar, iubind, ticalosii, mai bine sa

se tavaleasca n noroiul pacatelor lor ca dobitoaceledect sa alerge la aceasta baie si sa se curete. Altii semarturisesc, e adevarat, nsa nu precum se cuvine,pentru ca nu se spovedesc cu cea mai cuviincioasacercetare a constiintei si a pacatelor lor, nici cuzdrobirea si umilinta cea trebuincioasa, nici cu o vointahotartoare ca de aici nainte sa nu mai pacatuiasca,nici cu facerea canonului care se cuvine - ca acesteatoate alcatuiesc marturisirea cea placuta lui Dumnezeu.Ci se marturisesc fara de nici o cercetare, fara de nici oumilinta, fara de hotarre si fara de mplinirea cano-nului, mai pe scurt spus, se spovedesc numai pentruobicei, poate pentru ca vine Pastele, sau Nasterea lui

Hristos, sau Botezul. Si asa, n acest chip raumarturisindu-se, ticalosii, se batjocoresc cu adevarat sifoarte se pagubesc. De aceea, noi ne ntristam pentruo att de mare paguba si nselare a fratilor nostriCrestini, nct ne-am nevoit ca sa adunam de la multidascali aceasta scurta sfatuire catre cel ce sepocaieste, si cu aceasta sa-i ndemnam pe pacatosii cese marturisesc sa se marturiseasca mai des; iar celorde se marturisesc rau, sa le tlcuim si sa-i facem sacunoasca a se marturisi cum se cuvine, pentru camarturisirea lor sa fie placuta lui Dumnezeu, sifolositoare si, ca urmare, sa fie adeverita si fara de

ndoiala iertarea pacatelor lor, care se da de la

Dumnezeu prin preotul duhovnic. [...]Marturisirea trebuie sa se faca la cei mai iscusitiduhovnici

nti, cerceteaza si afla care este cel mai iscusitduhovnic ntre ceilalti. Pentru ca Marele Vasile spune(n hotarrea pe scurt 229): Dupa cum oamenii nu-siarata unul altuia suferintele si ranile trupului, ci ledezvaluie doctorilor ncercati care stiu sa le lecuiasca,asa si pacatele se cade sa fie nfatisate nu oricui, ciacelora care pot sa le tamaduiasca.

Cum sa-si cerceteze cineva cugetul saun al doilea rnd, dupa cum stai si socotesti cu cti

bani esti pagubit n negutatoria pe care o faci, tot asa

aduna-te si tu, frate, deoparte, si - nainte sa mergi laun asemenea duhovnic, vreme de doua sau treisaptamni, mai cu seama la nceputul celor patruposturi ale anului - sezi n mare liniste, si plecndu-ticapul, cerceteaza n cugetul tau ceea ce Filon Iudeulnumeste judecata cugetului. Si sa nu te faci aparator, ci

judecator al pacatelor tale, cum spune SfintitulAugustin. Socoteste si tu, precum Iezechia, toata vre-mea trecuta a vietii tale, cu mhnire si amaraciune nsufletul tau: Sfrsi-voi firul vietii mele aducndu-miaminte de amaraciunea sufletului meu! (Isaia 38, 15);sau macar socoteste, dupa ce te-ai marturisit, ctepacate ai savrsit;cu fapta, cu vorba si ncuviintareagndurilor. Numara lunile; apoi, de la luni, treci lasaptamni, si de la saptamni la zile. Adu-ti aminte deoamenii cu care ai pacatuit si de locurile unde ai

pacatuit si gndeste-te cu grija, ca sa afli fiecare pacatal tau.

Deoarece oamenii astazi fie ca se lasa greu cnd evorba sa-si faca o asemenea cercetare amanuntita acugetului lor, fie ca uita si nu pot sa-si aminteascapacatele, iata, frate, ca ti-am asternut pe hrtie, nnvatatura catre duhovnic, pacatele de moarte, paca-tele ce se iarta si pacatele care se trec cu vederea. Ti-am nfatisat acolo si cele zece porunci si cine snt ceice gresesc la fiecare din acestea, ca sa te despovaramde aceasta greutate si sa te facem sa-ti amintesti cuusurinta pacatele tale. Deci cauta acolo, si, cercetnd,adu-ti aminte care pacate din cele ce se afla acolo le-ai

savrsit, ca sa le marturisesti. []Cum trebuie sa se marturiseasca pacatosulDupa ce te vei fi gndit n acest chip la pacatele tale,

frate al meu pacatos, si te vei fi pregatit cu aceastazdrobire a inimii si ngrijorare, mergi atunci la aceliscusit duhovnic de care am vorbit. Daca stii carte,

nsemneaza-ti, frate, pacatele si pe hrtie, ca sa nu leuiti.[]

Ce este marturisirea?Marturisirea este o nfatisare, de bunavoie, prin grai,

a faptelor rele, ca si a vorbelor si a gndurilor. Ea estesmerita, nvinuindu-se pe sine, este dreapta, fara rusi-nare, hotarta, si se face catre un duhovnic legiuit.

Marturisirea trebuie facuta de bunavoieAsadar, si tu, frate: 1) Trebuie sa marturisesti, cu

nsasi gura ta, toate fap tele tale cele rele, toate vorbeletale rele si toate gndurile tale rele. Am zis sa-ti spuipacatele cu nsasi gura ta deoarece, chiar daca le-aiavea scrise ca sa nu le uiti, totusi ai datoria sa le citestitu nsuti duhovnicului tau.[]

Marturisirea trebuie sa fie smerita2) Trebuie sa te marturisesti cu smerenie, cu multa

umilinta si cu inima zdrobita - precum si-a marturisitfemeia desfrnata pacatele ei, precum Cananeanca siprecum se ruga vamesul - pentru ca Dumnezeu saprimeasca marturisirea ta si sa-ti dea iertarea

pacatelor. Fiindca inima nfrnta si smerita, Dumnezeunu o va urgisi (Psalmul 50:18). Aceasta smerenie siumilinta trebuie sa o arati nca si atunci cnd te mustraduhovnicul pentru vreun pacat al tau, pastrnd tacereasi fara sa te mnii, si nici taindu-i vorba, ci priminddojana cu bucurie, ca si cnd ti-ar face-o nsusiDumnezeu.[]

Marturisirea trebuie sa fie spre nvinovatirea ta3) Cnd te marturisesti nu trebuie sa nvinovatesti pe

unul sau pe altul, spunnd ca ei au fost pricina de aipacatuit, dupa cum Adam a dat vina pe Eva, si Eva pesarpe. Nu! Tu sa nu faci asa! Ci sa te nvinovatestinumai si numai pe tine si vointa ta cea ticaloasa. Daca

vrei sa nvinovatesti pe cineva - ti spunedumnezeiescul Gura de Aur (Omilia 51 la Matei) -

nvinovateste-te pe tine! Si alcatuitorul Pildelor spune:Drept este cel ce se nvinovateste pe sine (Pilde 18,17). Pe sine zice, si nu pe altii. Pentru ca nu cumva,


2/8

cautnd sa-si mputineze cu marturisirea pacatele sale,sa si le sporeasca, adaugnd si nvinovatirea.[]

Marturisirea trebuie sa fie dreapta4) Trebuie sa te marturisesti ntru adevarul si

dreptatea inimii tale, aratndu-ti toate pacatele, asa cumle-ai savrsit, cu toate mprejurarile: locul, persoana,pricina, numarul pacatelor si felul lor. (vezi capitolul V alnvataturii catre Duhovnic, despre mprejurari. Numaica numele persoanelor cu care ai pacatuit nu trebuie sale arati.) Marturiseste-ti pacatele fara sa adaugi sau sa

scazi ceva, fara sa spui jumatate din pacatele tale unuiduhovnic, si jumatatea cealalta altuia, cum fac uniivicleni. Sa nu le spui cu cine stie ce cuvintemestesugite - cu care n acelasi timp sa-ti ascunzipacatele, cu scopul sa-ti micsorezi rusinea - ci sa lemarturisesti simplu si drept, cu inima fara viclesug, siadevarat.[]

Marturisirea trebuie facuta fara sa te rusinezi5) Trebuie sa te marturisesti fara sa te rusinezi,

fiindca rusinea pe care o capeti cnd te marturisesti tiaduce slava si har de la Dumnezeu, potrivit cu Sirah:Este rusine care aduce pacate si este rusine careaduce marire si har (Isus Sirah 4, 23). Rusinea

aceasta te face sa scapi de rusinea ce va sa fie n ziuanfricosata a Judecatii, potrivit cu Scararul (Cuvntul IV):Nu nesocoti marturisirea pacatului tau, pentru ca, prinrusinea de aici, sa scapi de rusinea de dincolo!

De ce te rusinezi, pacatosule? Cnd savrsestipacatul nu te rusinezi, si acum, cnd cauti sa te scapide el, te rusinezi? O nebunule! Tu nu stii ca rusineaaceasta este de la diavolul, care, atunci cnd faci pa-catul, ti da ndrazneala si nerusinare, iar cnd l mar-turisesti ti da frica si rusine? Asa da marturie SfntulIoan Gura de Aur: Doua snt acestea: pacatul sipocainta: n pacat - rusine si batjocura; n pocainta -lauda si ndrazneala. Dar satana rastoarna rnduiala si

da la pacat ndrazneala, si la pocainta rusine. Tu nsasa nu i te ncrezi! (Cuvntul pentru marturisire). [] nvechime, cei ce pacatuiau, stateau la poarta bisericii si-si marturiseau pacatele la toata multimea care intra nbiserica, dupa cum spune Sozomen: La nceput, asaau socotit preotii sa se arate multimii din bisericapacatele de catre cel ce se marturiseste, ca ntr-unteatru (Cartea a VII-a, capitolul 16, si canoanele 56 si75 ale marelui Vasile spun acelasi lucru.) []

Pacatele trebuie sa fie aratate, fie aici, fiedincolo.

6) Una din doua: sau aici, jos, trebuie sa-ti aratipacatele tale, frate, catre duhovnicul; sau, dincolo,

nfricosatul Judecator le va da n vi leag naintea tuturorngerilor si oamenilor, cu mare mustrare pentru tine.Mustra-te-voi si voi pune naintea fetei tale pacateletale (Psalmul 49, 22). Ce zic, judecator? nsesipacatele tale nemarturisite te vor mustra atunci si te vorda n vileag, la acel Scaun de judecata a toata lumea.Lepadarea ta de credinta te va pedepsi si rautatea tate va mustra (Ieremia 2, 19). Vezi si pe dumnezeiesculIoan Gura de Aur care zice: Acolo le vom vedea(greselile noastre), n fata ochilor, goale si descoperite,si vom plnge acolo, si va fi n zadar! Vezi si marturiamarelui Vasile, ca vom vedea atunci pacatele noastre,pe fiecare cum s-a savrsit (n al optulea capitol al

nvataturii catre Duhovnic).Daca cumva vreun singur pacat va ramne nema-

rturisit, ramn neiertate si celelalte. Daca veimarturisi toate pacatele tale, dar vei ascunde, derusine, numai unul singur, afla ca nu numai pacatele pe

care le-ai marturisit ramn neiertate, dar ti mai adaugitie, pe deasupra, si un alt mare pacat, al pngaririi celorsfinte, pentru aceasta tainuire[]De aceea, si unoarecare dascal te sfatuieste cu ntelepciune ca, dacavrei sa biruiesti pe diavolul care ti aduce rusinea,spune, mai nainte de toate celelalte, acel pacat decare te rusinezi mai mult.

Marturisirea se cuvine sa fie plina de hotarre7) Trebuie sa te marturisesti cu hotarre, adica sa

arati naintea duhovnicului o hotarre temeinica si sta-

tornica cum ca vrei mai bine sa mori de mii de ori, dectsa mai pacatuiesti cu voia ta, avnd ajutorul haruluidumnezeiesc. Fiindca, daca nu iei o asemenea hotarre

n inima ta, putin ti va folosi zdrobirea inimii, singrijorarea si pocainta, cum spun ndeobste totidascalii Bisericii.[] Citim la Pateric ca un parinte avazut sufletele cobornd n iad cum cade zapada pepamnt n mijlocul iernii. Si oare de ce aceasta? Nupentru ca nu se marturisesc Crestinii, ci fiindca nu semarturisesc bine, cu hotarrea de a nu mai pacatui;fiindca nu-si sfsie inima cu o durere adevarata, pentruo ndreptare hotarta, ci si sfsie numai vesmintele,dupa cuvntul Proorocului, cu o mincinoasa si prefacuta

durere. Sfsiati inimile, si nu hainele voastre! (Ioil 2,13). [] ntreaga ta pocainta nseamna sa te hotarastisa-ti schimbi viata. Sa nu spui: Daca am sa pot, am sama ndrept! sau: Am voit sa nu pacatuiesc! Ci asa saspui: Hotarasc sa ma ndrept! Vreau de astazi - cuvointa puternica, neschimbata si hotarta - sa nu maipacatuiesc, dupa cum nu vreau sa beau vreodata unpahar cu otrava, dupa cum nu vreau vreodata sa maprabusesc ntr-o prapastie si dupa cum nu vreauvreodata sa ma omor. [] Se cuvine sa nsemn aici case face si o a doua marturisire a propriilor pacate,pentru trei pricini: 1) daca cineva nu-si marturisestepacatele cu mprejurarile si cu pregatirea cuviincioasa,

cu ntristarea si hotarrea de a nu mai gresi si cumplinirea canonului; 2) daca nu s-a ndreptat si nu s-acanonisit cum trebuie de duhovnic; si 3) (dupa Simeonal Tesalonicului, ntrebarea 24) daca - odata ce a cazutdin nou n aceleasi pacate sau ntr-altele, care snt ur-mare a celor dinti - spune, odata cu pacatele din urma,si pe cele dinti, socotite ca niste radacini si pricini alecelor din urma, sau pentru o mai mare zdrobire a inimiisi smerenie.

Scris este n cartea ce se cheama nvatatura pentrucel ce se pocaieste, ca este un lucru foarte folositordaca si face cineva si o marturisire cuprinzatoare si deobste a tuturor pacatelor pe care le-a savrsit n

ntreaga sa viata, dupa cum fac cei ce vor sa sepreoteasca si cei ce snt n primejdie de moarte, macaro data pe an si mai ales, daca se ntmpla sa mergi laun nou duhovnic. [...]

Ce este mplinirea canonuluiDupa marturisire, urmeaza a treia parte a pocaintei,

adica facerea canonului dat de duhovnic, care este omplinire prin fapte a canonisirii, dupa cum o hotarasteGavriil al Filadelfiei, n cartea lui despre Taine. Asadarsi tu, frate al meu pacatos, esti dator sa primesti cumare bucurie canonul pe care ti -l va da duhovnicul, fieca e vorba de post, de plecari ale genunchilor, demilostenie, sau de altceva. Si, nainte de toate, sa

primesti din tot sufletul ndepartarea de la mpartasire,attia ani ct va hotar el. Fiindca cu aceasta micapedeapsa mblnzesti marea urgie pe care o areDumnezeu mpotriva ta. Cu acest canon trecator, scapide canonul cel vesnic al iadului. []


3/8

Cel ce se pocaieste se cuvine sa ceara de la sine

un canon mai greuDaca, din ntmplare, duhovnicul tau vrea sa-ti dea

canon usor, atunci tu, din dragostea pentru Dumnezeu,trebuie sa-l rogi sa-ti dea canon mai greu (cum facmulti care se pocaiesc cu osrdie), ca sa mblnzestimai vrtos, prin acest canon vremelnic, dumnezeiascadreptate si sa te ncredintezi mai bine ca Dumnezeu te-a iertat de pedeapsa cea vesnica pe care ai fi capatat -opentru pacat.

Pacatosul trebuie sa-si capete canonul fie aici,n chip vremelnic, fie dincolo, pe veciFrate, sa alegi una din doua: ori sa primesti aici, n

chip vremelnic, canonul pacatelor tale; ori acolo, pentruvecie. Daca-l primesti aici, atunci scapi de cel de acolo;iar daca nu-l primesti aici, atunci negresit ai sa-l capetidincolo, dar va fi pe vecie. Dupa cum scrie si Gavriil alFiladelfiei, n cartea sa despre Taine Cel ce nu s-asupus (canoanelor) aici trebuie sa fie trimis la scaunulde judecata de dincolo, si va da socoteala denelegiuirile pe care le-a savrsit, ca unul ce a ncalcatasezamintele Sfintei Biserici.

Cel ce se pocaieste trebuie sa se ndeparteze de

la Sfnta mpartasanieMai presus de toate, ti spunem, frate, ca trebuie

fara gres sa stai departe de Sfnta mpartasire attia anicti ti va hotar duhovnicul, pentru ca aceasta

ndepartare este o canonisire a canonisirilor, trebuin-cioasa si alcatuind adevarata ta pocainta. Fiindca, dacavei cuteza sa te mpartasesti n acesti ani, vei ajungeun al doilea Iuda. Si, daca vei sili pe duhovnic sa teierte, tu nu vei mai fi un om care se pocaieste, ci unasupritor si un tiran care sileste legile dumnezeiesti sicanoanele Sfintelor Sinoade ale Bisericii si aleParintilor. Pentru aceasta, dumnezeiasca mpartasire tiva fi tie nu pentru iertare, ci pentru o mai mare osnda

si pedeapsa. Si, ca sa ntelegi mai bine acest lucru,ntelege din pilda aceasta: dupa cum omul care are ranipe trup merge si le arata doctorului, si primeste de la elporunca cum sa ia cutare doctorie pentru rani, si sa nubea vin sau sa nu mannce cutare mncare, pentru caaltfel ranile nu i se vindeca - tot asa si tu, frate al meu,porti rani nevazute n sufletul tau, adica anumitepacate. Ai mers si le-ai aratat duhovnicului, adica te-aimarturisit, iar duhovnicul a hotart sa folosesti oanumita doctorie pentru pacatele tale, canonul adica:hrana uscata, plecarea genunchilor, milostenie,rugaciuni si celelalte. Pe lnga acestea, ti-a prescris sanu bei si sa nu mannci cutare mncare, adica sa nu te

mpartasesti cu dumnezeiestile Taine. Asadar, dacanu-i vei da ascultare duhovnicului (mai adevarat,Canoanelor Sfintilor Parinti 1, n. n.), ranile si pacateletale nu se vor vindeca, ba vor ajunge mai cumplite simai ntinse. Dar ce zic eu ca nu se vindeca? Ti se trage

nca si moartea, sufleteasca si trupeasca, cum spunedumnezeiescul Pavel: De aceea, multi dintre voi sntneputinciosi si bolnavi, si multi au murit (I Corinteni 11,30). Adica, deoarece se mpartasesc fiind nevrednici,unii mor sufleteste si ajung neputinciosi si bolnavi, simulti dintre ei nceteaza din viata.

Daca cineva, fiind nedumerit, ar spune ca pacatulcelui ce se pocaieste se iarta prin rugaciunea de iertarea duhovnicului - si deci de ce acestuia nu i se ngaduiesa se mpartaseasca cu Sfintele Taine, odata ce a fostiertat si ndreptat? - acestuia i raspundem n treichipuri: 1) adevarat este ca se iarta pacatosuluipacatul, nsa nu de-a dreptul, ci socotind ca el va

mplini canonul si va sta departe de Sfnta mpartasanie(fiindca de aceea duhovnicul, nainte de iertare, ihotaraste canonul si lipsirea de Sfintele Taine); 2)adevarat este ca se iarta pacatosului pacatul, nu nsa sipedeapsa si certarea pentru pacat, cu alte cuvintecanonul, n care se cuprinde si ndepartarea de laSfnta mpartasanie. Fiindca si pacatul lui David s-aiertat cu adevarat de Dumnezeu - cnd Natan i-a spus:Domnul a ridicat pacatul tau - dar nu s-a iertat sipedeapsa pentru pacatul lui, fiindca, dupa aceasta

iertare, el a fost izgonit din mparatia sa de catre fiulsau, Avesalom, si sabia nu s-a ndepartat de casa lui sialte nenumarate rautati a patimit, dupa cum nsusiNatan i le proorocise; 3) adevarat este ca se iartapacatosului pacatul, dar este nevoie ca pacatosul sa fiepus la ncercare si, cu timpul, sa fie ntarit n harul luiDumnezeu.

n sfrsit, ti spunem, frate, ca acel canon pe care ti-lva da duhovnicul (dupa Canoanele Sfintilor Parinti n.n.), trebuie sa-l mplinesti ct mai repede cu putinta,adica cta vreme te afli n harul lui Dumnezeu, si sa nuamni, fiindca nu stii ce ti se va ntmpla mine: Ca nustii la ce poate da nastere ziua de mine (Pildele lui

Solomon 27, 1). [...]Cum sa se pazeasca pacatosul dupa marturisireIar dupa ce te-ai marturisit si ti-ai primit canonul de

la duhovnicul tau, pentru ca sa te pazesti sa nu cazi dinnou n acelasi pacat sau n altele, foloseste-te deaceste cinci povatuiri, ca de niste leacuri care sa tepazeasca:

ntia pazire:aducerea aminte de pacatele facute.[] Daca tu vei scrie si ti vei aminti de pacatele tale,dumnezeiescul Gura de Aur te ncredinteaza caDumnezeu le va sterge si ti le va ierta. Iar daca tu le veisterge de unde le-ai scris si le vei uita, atunci le vascrie Dumnezeu si-Si va aminti de ele. Si iarasi spune

acelasi: Caci nu este nici un alt leac pentru iertareapacatelor precum nencetata aducere aminte sinecurmata lor osndire. (Cuvntul II cum ca spre foloseste ca proorociile nu snt limpezi).

Sfntul Marcu Pustnicul te sfatuieste nsa ca, atuncicnd ti marturisesti lui Dumnezeu pacatele tale, sa nu-tiamintesti de ele dupa felul lor, deci sa nu-ti amintesti

mprejurarile si fetele oamenilor cu care ai pacatuit.Deoarece, fiind tu nca mpatimit si iubitor de placeri, s-ar putea sa poftesti iarasi la ele si sa te tulburi; sau,aducndu-ti aminte cu durere de ele dupa chipul lor, sacazi n deznadejde. Mai cu seama sa te feresti cndeste vorba de pacatele trupesti si murdare pe care le -ai

savrsit: deci sa nu-ti aduci n minte mprejurarile sioamenii cu care ai pacatuit, fiindca ti ntinezi mintea.Sa-ti amintesti doar ca esti pacatos si ca ai savrsitmulte pacate cu care ai mniat pe Dumnezeu.

A doua pazire: sa fugi de pricinile pacatului. Adoua pazire foloseste-o ca sa fugi de pricinile pacatului,fiindca aceleasi pricini aduc ntotdeauna si aceleasiurmari. Fugi dar, frate, de privelistile cele rele, devorbirea si ntovarasirea cu cei fara de rnduiala si, maicu seama, sa fugi de vorbirea si prietenia cu oameniiaceia cu care ai pacatuit trupeste. []

A treia pazire: marturisirea deasa aduce cincilucruri bune. De a treia pazire foloseste-te, spove-

dindu-te des, asa nct, daca este cu putinta, sa alergindata la duhovnic ori de cte ori vei savrsi un pacat ctde mic, care se iarta, nu doar cnd vei savrsi un pacatmare si de moarte. Fiindca, dupa cum ranile care sntaratate doctorului nu se maresc, tot asa si pacatele


4/8

mici, cnd snt marturisite, nu sporesc, dupa cuvntulScararului: Vnataile care snt date la iveala nu se vor

nrautati, ci se vor tamadui (Cuvntul lV pentruascultare).[]

ntiul folos al marturisirii dese: dupa cum copaciicare se rasadesc des nu pot sa prinda radacini adnci

n pamnt, tot asa si deasa marturisire nu lasaobiceiurile si deprinderile rele ale pacatului sa capeteradacini adnci n inima celui ce se spovedeste des. []

Al doilea folos al marturisirii dese: cine se

spovedeste des are mare usurinta n a-si cerceta cuamanuntime cugetul si a-si afla numarul pacatelor sale,deoarece, usurndu-se nencetat de multimea pacatelorprin deasa marturisire, acestea ramn tot mai putine.Pentru aceasta poate si el sa le gaseasca mai lesne sisa si le aminteasca. Iar cel care nu se marturisestedes, datorita numarului mare de pacate care se

ngramadesc asupra lui, nu poate nici sa le afle cuamanuntime, si nici sa si le aminteasca; ci, de multeori, uita multele si grelele pacate ale sale care, dacaramn nemarturisite, ramn prin urmare si neiertate. []

Al treilea folos al marturisirii dese: cel ce semarturiseste des, chiar de va savrsi vreodata un pacat

de moarte, ndata nsa, dupa ce s-a marturisit, intra nharul lui Dumnezeu, si cte fapte bune va face, l vor

nvrednici de viata cea vesnica. Iar cel ce nu semarturiseste des, daca - sa zicem - savrseste si elacelasi pacat de moarte, si nu alearga nentrziat sa sespovedeasca, cta vreme ramne nespovedit, nu numaica este lipsit de harul lui Dumnezeu, dar si lucrurilebune pe care le face de la sine - posturi, privegheri,metanii mari si altele asemenea - nu-i snt vrednicepentru a-i cstiga plata si viata vesnica, pentru ca sntlipsite de harul lui Dumnezeu, care este nceputul sitemelia tuturor faptelor care duc la mntuire. (Vezi sicapitolul X al nvataturii catre duhovnic.)

Al patrulea folos al marturisirii dese: cel ce semarturiseste des este mai ncredintat ca moartea l vaafla n harul lui Dumnezeu si ca astfel va fi mntuit. []

Al cincilea folos al marturisirii dese: al cincileafolos pe care l pricinuieste deasa marturisire este ca i

mpiedica si-i nfrneaza pe oameni de la pacat. Fiindcacel ce se marturiseste des, cnd si aminteste ca pesteputine zile are sa se spovedeasca, chiar daca si aregndul la pacat, se opreste numaidect, socotindrusinea pe care o va simti cnd se va marturisi si dojanape care o va auzi de la duhovnic. []

A patra pazire: aducerea aminte a lucrurilorcelor de apoi. Foloseste cea de a patra pazire, frate,

ca sa-ti amintesti de cele de la sfrsitul vietii tale, adicasa cugeti necontenit la moartea ta, la nfricosataJudecata a lui Dumnezeu, la pedeapsa cea vesnica sila vesnica desfatare a Raiului. Fiindca aducerea amintesi teama de acestea patru se face ntru tine ca un fruputernic, care nu te lasa sa pacatuiesti. Dupa cumgraieste Duhul Sfnt, prin Isus Sirah: n tot ce faci, adu-ti aminte de sfrsitul tau, si nu vei pacatui niciodata(Sirah 7, 38).[] De voiesti sa nu pacatuiesti, frate almeu, pune naintea ta toate felurile nfricosate depedeapsa pe care le-a aflat dreptatea lui Dumnezeu casa pedepseasca pacatul, adica necurmata lipsire deDumnezeu, ntunericul cel mai din afara, focul cel

nestins, viermele cel neadormit, strafundul cel prearece, plnsul cel nemngiat, scrsnirea dintilor sicelelalte cazne nenumarate si felurite. Si, mai presusde toate, ca te vei gasi pururea ntovarasit cu nsisi aceidiavoli, dusmanii tai, pe care i urasti att de mult,

pentru ca ti-au pricinuit attea suferinte. Lucru care estemai cumplit dect celelalte feluri de pedeapsa - potrivitcu Sfntul Maxim. Caci - n cuvntul de sfatuire catreGheorghe, Eparhul Africii - acesta spune urmatoarele:Si, ceea ce este mai jalnic ntre toate si mai greu despus cu adevarat - lucru pe care nu pot macar sa-lgraiesc, cu att mai mult sa-l ndur (izbaves te-ne,Hristoase, si scapa-ne de aceasta durere!): despartireade Dumnezeu si de Sfintele Sale Puteri, si vietuirealaolalta cu diavolul si dracii sai vicleni, care va tine o

vesnicie! Si cea mai grea si mai cumplita dintrepedepse este sa stea de-a pururi mpreuna cei ceurasc cu cei ce snt urti. Apoi, tine minte ca toateaceste suferinte vor fi pedeapsa pacatosilor nu pentru osuta de mii de ani, nu pentru o mie de milioane de ani,ci n vecii vecilor, fara nadejdea ca li se va mai punecapat vreodata.

Asadar, asa sa-ti vorbesti n tine nsuti: Daca eu nupot sa rabd durerea pricinuita de un os al meu cndiese din locul lui, cum voi rabda, nefericitul de mine,

ndepartarea vesnica de Dumnezeu, Care este tot ce emai launtric n fiinta mea? Daca eu nu pot ndura sa fiuaruncat doar pentru un ceas ntr-un cuptor, chiar daca

mai nainte m-as fi bucurat de toate placerile lumii, cumvoi suferi sa ma aflu pe vecie n cuptorul acela alfocului nestins? Blestemat sa fii, pacatule, care mastnjenesti! Nu, nu te voi savrsi! Si cum, pentru osingura si marunta placere, sa dobndesc o vesnicie desuferinte si sa plng nemngiat, ca un smintit, precumacel Ionatan: Doar am gustat putina miere cu vrfultoiagului pe care l aveam n mna, si, iata, trebuie samor! (I mparati 14, 43).

A cincea pazire: cunoasterea pacatului.Foloseste, frate, si a cincea pazire, cunoscnd bine celucru rau este pacatul, si mai ales cel de moarte. Totioamenii savrsesc pacatul fiindca nu stiu ct de mare

rau este. De aceea, n multe parti ale dumnezeiestiiScripturi, pacatosii se numesc nesocotiti sinestiutori. [] O mare rautate pe care o face pacatul,iubitule, este ca te lipseste de toate platile tuturorfaptelor bune pe care le-ai savrsit. De pilda: de ai fidus o viata aspra vreme de saizeci de ani mpliniti,ramnnd despuiat si ars vara de arsita soarelui, iariarna nghetat de frig, precum Onufrie si Petru de laSfntul Munte; daca ai fi purtat pe grumazul tau un lantde fier, vreme de douazeci de ani, ca Sfntul Eusebiu;daca ai fi locuit ntr-un mormnt paisprezece ani,precum Cuviosul Iacov; daca ai fi stat patruzeci de anideasupra unui stlp, ca Sfntul Simeon Stlpnicul; de ai

fi adus la credinta mai multe neamuri dect Apostolii, deai fi primit mai multe descoperiri dect Proorocii; de ai fivarsat mai mult snge dect toti mucenicii, dar, dupaacestea, ai fi savrsit un singur pacat de moarte, dinpricina acestuia pierzi ndata acele fapte bune ale talede mai nainte si rasplata lor si, murind n pacat, nu tevei folosi cu nimic de pe urma attor nevointe. Asahotaraste nsusi Dumnezeu pentru dreptul care pacatu-ieste, ca nu se vor aminti faptele lui cele drepte: atuncinu se va mai pomeni toata dreptatea lui (Iezechiel 33,13). [...] (Sfntul Nicodim Aghioritul, Dulce sfatuire, Editura CredintaStramoseasca, 2000).

1 (Aceasta nota se doreste a fi un ajutor celui care sespovedeste n a-si cunoaste mai bine gravitatea paca-telor, stiind ca Prea Cuviosul Parinte Arhimandrit CleopaIlie tinea foarte mult la respectarea Sfintelor Canoane si a

nvataturilor Sfintilor Parinti. La redactarea ei s-au folosit:


5/8

ndreptarea Legii, Trgoviste, 1652, Pidalionul, tiparit laManastirea Neamt n 1844, Molitfelnic, editia 1937,Pravila cea Mica, de arhimandrit Nicodim Sachelarie,Seminarul Monahal Cernica - Ilfov, 1939.)

Cine pune apa n vin si-l vinde, sa nu se mparta-seasca 5 ani si 66 metanii pe zi.

Ascultatorul la ferestre un an sa nu se mpartaseascasi sa faca cte 15 metanii pe zi.

Femeia care a pierdut copilul fara de voie se can-

oniseste un an. Femeia care desfrneaza si si omoarafatul n pntece, 10 ani. Femeia care va bea ierburi ca sanu nasca copii, 7 ani si cte 200 de metanii pe zi.

Mireanul care va blestema si va huli, acela secanoniseste un an sa nu se mpartaseasca, sa facapost, metanii si milostenii.

Cei care s-au casatorit cu nunta nelegiuita sa cadasub canon 7 ani, fireste dupa ce s-au despartit de acea

nsotire. Cine si va nsura copiii n alta credinta, sa aibacanon 5 ani. Cei care se casatoresc fara voia parintilorlor, traiesc n curvie, iar mpacndu-se cu parintii lor, sevor canonisi 3 ani. Nunta nti este lege, a doua este ier-tare, a treia este calcare de lege. Casatoria a doua nuse binecuvinteaza cu cununie (pe cap), ci se cano-

niseste 2 ani a nu se mpartasi, iar a treia casatorie 5ani. La aceste nunti, preotul sa nu mannce.

Cel ce cleveteste, un an sa nu se mpartaseasca.Curvarul va fi nempartasit 7 ani. Cel ce a prea-curvit

15 ani. Cel ce va umbla cu femeia sa peste fire, 15ani. La fel si pe femeie, de va fi fost cu voia ei; iar de vafi fost cu sila, mai putin. Femeia care a fost siluita[violata] de barbat, si viata ei dinainte era cinstita, sa nuse afuriseasca; iar daca viata ei era necinstita, sa seafuriseasca. Cel care a siluit fata minora, 12 ani.

Curvia cu dobitoace. Cei ce au pacatuit nainte de amplini 20 de ani, sa nu se mpartaseasca 20 de ani .Cei care dupa 20 de ani, avnd si femei, 30 de ani. Iardaca unii, fiind casatoriti au pacatuit, avnd peste 50 deani, numai la iesirea din viata. Celui ce a pacatuit cudobitoace i se va aplica 15 ani, daca se va marturisisingur.

Cine va gresi cu nasa-sa, 9 ani sa se pocaiasca sisa faca 150 de metanii pe zi. Cine cu fina-sa ce abotezat-o, 12 ani si metanii 300 pe zi. Cine a curvit cumama logodnicii lui, 14 ani si nunta sa nu se faca. Cine acurvit cu soacra, 15 ani si n toate zilele cte 160 demetanii. Cine va curvi cu cumnata, 11 ani. Femeia cudoi frati, 11 ani. Cine pacatuieste cu mama vitrega, 12ani. De se va ntoarce fiul spre mama sau tatal sprefiica, 20 de ani sa se pocaiasca si n toate zilele safaca cte 366 de metanii. Cine a pacatuit cu sora sa, 12

ani. Cu vara sa primara, 10 ani; cu vara a doua, 9 ani.Cine va curvi cu calugarita, 9 ani si 150 de metanii pe zi.Cel ce a facut pacatul malahiei se canoniseste 40

de zile, mncnd mncare uscata si facnd cte 100de metanii pe zi, iar de nu vor putea sa mannce sec,atunci sa nu se mpartaseasca un an si sa faca n fiecarezi 50 sau 100 de metanii. Iar de vor face malahie ntrednsii, atunci sa mannce sec 80 de zile sau sa nu se

mpartaseasca 2 ani si cte 50 metanii. Onania estepacatul care-l fac doi soti, care ntrebuinteaza mijloacede a nu face copii (Fac. 38, 9-10). Acest pacat se cano-niseste ca malahia si avortul, pna la vindecare, cacifara ndreptare nu exista iertare. Pe cei ce fac acest pa-cat Dumnezeu i pedepseste asa: li se ntuneca mintea si

se mbolnavesc sufleteste, devin nervosi, le tremuraminile si trupul, au visuri ngrozitoare, li se nasc copiislabi si bolnavi, mbatrnesc mai repede si mor rau.

Cei care au casa de toleranta sa se afuriseasca, iardaca nu se pocaiesc, nici darurile lor sa nu se

primeasca, nici n cimitir sa nu se ngroape cnd vormuri. Ei se canonisesc ca si preacurvarii, 15 ani.

Cei care iau dobnda nu se cuvine a fi mpartasiti,daca staruiesc n nelegiuirea lor.

Fumatul se canoniseste la fel ca luxul si jocul denoroc, 1-3 ani.

Gomoria (relatii sexuale orale n.n.) se pedepseste lafel ca sodomia (relatii sexuale anale n.n.) si uciderea desuflete, pna la 20 de ani.

Cine are vrajba asupra cuiva, sa nu fie primit laBiserica, nici prescurile lui, pna ce nu va face pace, carugaciunea lui se preface n blestem.

Jocul de noroc, sub orice forma, si cu orice scop,se canoniseste la fel ca furtul si uciderea. Jocul la nuntisau petreceri de orice fel, 1-3 ani. Nici un mirean saucleric sa nu joace zaruri, table, carti, ghioc, dame saualte jocuri de acest fel, iar de va face acestea, clericulsa se cateriseasca, iar mireanul sa se afuriseasca. Seopreste cu desavrsire a se face mimi si teatre aleacestora, precum si privirile jocurilor de pe scena,stadioane. Cei care nu se supun acestui canon, sa seafuriseasca.

Calcatorii de juramnt (la tribunal) vor fi necuminecati

10 ani. Cel ce jura strmb ca sa ia bunurile altuia, 3 anisa faca post, metanii si milostenii si sa ntoarcaneaparat bunurile luate.

Cine mannca snge de animal, 2 ani sa nu sempartaseasca.

Cel care tine mnie, un an sa nu se mpartaseasca si150 metanii pe zi. Minciuna usoara, fara gnd de a facerau, se canoniseste ca si defaimarea, un an.

Jefuitorul de morminte 10 ani va fi nempartasit. Ceicare ard trupurile mortilor, 20 de ani.

Cine nu va posti cele patru posturi, miercurile sivinerile de peste an, fara a fi mpiedicat de slabiciunetrupeasca, sa se afuriseasca. Cel care va mncacarne, oua sau brnza n Postul cel Mare saumiercurile si vinerile de peste an, 2 ani sa nu se

mpartaseasca. Cine mannca carne n lunea brnzeisau cine mannca brnza n lunea dinti a PostuluiMare, 4 ani sa se pocaiasca si 300 de metanii pe zi.Cine se va spurca din nestiinta n Postul Mare, un an si36 de metanii pe zi.

Cine rapeste si ia al strainului cu nedreptate 5 ani sicte 100 metanii pe zi (cu conditia sa ntoarca ce arapit).

Cel ce s-a ntinat n somn cu patima scurgerii, senlatura o zi de la mpartasire, sa se spele, sa-si schim-be acoperamntul trupului, sa zica Psalmul 50 si safaca 49 de metanii; iar cel ce s-a ntinat, fiind treaz cu

trupul, se nlatura de la mpartasire 7 zile, zicnd nfiecare zi Psalmul 50 si cte 49 de metanii. Femeile carese afla n scurgerea de snge obisnuita lor, nu pot intra

n biserica pna la 7 zile, nici a se mpreuna cu barbatiilor, nici a saruta Sfintele Icoane, nici a lua anafora oriaghiasma, dar pot a se ruga si a citi sfintele carti. Dese va afla n Biserica si va simti ca-i vine aceastascurgere, sa iasa afara, iar de se va rusina si nu vaiesi, atunci sa primeasca canon; de a luat si anafora, saprimeasca canon mai greu. Femeile care zamislesccopii n aceste 7 zile vor naste copii bolnavi sau copiicare se vor mbolnavi dupa nastere cu boli care nu auleac.

Cel ce a ucis de voie si dupa aceasta s-a pocait, va fi

nempartasit 20 de ani; cel ce a ucis fara de voie, 10 ani;cel ce ucide n razboi, 3 ani.

Omul mirean de se va mbata si va vomita, sa nuse mpartaseasca un an si 12 metanii pe zi.

Cel ce se supune vrajitoriei (descnta) se vacanonisi cu timpul ucigasului (20 de ani). Cine ia mana


6/8

grului, a dobitoacelor, sau altceva dintre acestea saaiba pocainta 4 ani si cte 100 de metanii pe zi. Cei cese adreseaza prezicatorilor, ca sa afle ceea ce ar voi, secanonisesc 6 ani. Daca vor starui n acestea, sa se lepedede tot de la Biserica. Preotul care deschide sfintele carti,sa se cateriseasca, iar mireanul sa se afuriseasca. Ceicare practica yoga, bioenergie, radiestezie sau altcevaasemanator acestora (care accepta rencarnarea saudestinul), sa se supuna canoanelor pentru vrajitori, pna

la ndreptare.Sinuciderea este un pacat mpotriva Duhului Sfnt,care nu poate fi iertat nici n lumea aceasta, nici ncealalta. Unuia ca acestuia nu i se pot face nici un fel deslujbe. Fac exceptie cei care sunt bolnavi mintal(schizofrenicii) si cei demonizati.

Nici un cleric nu poate dezlega pe cel legat de altul,dect numai daca cel ce a legat a murit, sau a fostlegat pe nedrept si n urma judecatii facute, sinodul sauepiscopul a hotart sa fie dezlegat. Oricare barbat saufemeie de si va lasa duhovnicul sau, fara oarecare vina,si se va spovedi la altul, sa se desparta de Biserica

mpreuna cu cel ce l-a primit pe dnsul.Pentru cei ce se pocaiesc n curatenie si cu srgu-

inta si chinuiesc trupul se scurteaza timpul de pocainta,dupa masura nfrnarii. Adica, daca cineva ar primi sanu bea vin n zile rnduite, se scade un an din canonulprevazut de Parinti pentru greseala lui. Daca promite sanu mannce carne un timp, se scade nca un an. Iardaca vrea sa nu mannce brnza, oua, peste sau unt -delemn, pentru fiecare din aceste abti neri se scade cteun an. Tot asa si pentru o alta nevointa (metanii, post,milostenie) [Vezi Sfntul Ioan Ajunatorul]. (Arhim. CleopaIlie, ndreptar pentru spovedanie, Mnastirea Sihastria, 2004.)

Din canoanele Sfntul Ioan Ajunatorul (Postnicul):Canonul VIII: Cel ce comite malahie se canoniseste

cu patruzeci de zile, hranindu-se cu mncare uscata sifacnd o suta de metanii.

Canonul XII: l sfatuim pe tot cel ce a desfrnat,calugar sau mirean, sa nu se mpartaseasca vreme de doiani, daca este nsa gata ca - dupa ceasul al noualea (ora1500 n.n.) - sa mannce mncare uscata si sa faca douasute cincizeci de metanii. Iar daca se va arata nepasator,sa mplineasca vremea hotarta de Parinti.

Canonul XIII: Pe preadesfrnat, dupa trei ani, lsocotim potrivit sa se mpartaseasca, daca nu se

mpotriveste sa ia hrana uscata dupa ceasul al noualea(ora 1500 n.n.) si de va bate doua sute cincizeci de metanii

n fiecare zi. Iar daca se leneveste, sa astepte pna lasfrsitul vremii pe care au hotart-o Parintii.

Canonul XVIII: Cel ce a necinstit pe un barbat, s-a

socotit de cuviinta sa fie oprit trei ani de la Sfntampartasanie, sa se tnguie si sa posteasca si sa ia hranauscata catre seara si sa faca doua sute de metanii. Iardaca pretuieste mai mult nepasarea, sa mplineasca ceicincisprezece ani (de canonisire).

Canonul XX: Pe ucigas cel cu voia sa (si cei/cele cefac avorturi n. n.) l ndepartam pentru cinci ani de laSfnta mpartasanie, iar pe cel fara de voie, la trei ani,daca - dupa ce tine post pna seara, folosind hrana cudesavrsire uscata - se nvoieste sa faca si trei sute demetanii zilnic. Daca nsa se leneveste, sa mplineasca ce-au hotart Parintii.

Canonul XXVII: Pe furul care se pocaieste debunavoie l oprim patruzeci de zile de la Sfnta

mpartasanie. Pe cel dovedit (de altii) de hotie, - pna lasase luni, cu hrana uscata, dupa ceasul al noualea (ora1500n.n.), si facnd, n fiecare zi, cte o suta de metanii.

Canonul XXXI: Cei care, de nevoie sau fara denevoie, au jurat strmb am socotit ca trebuie sa-i amnamcu mpartasania timp de un an, si sa mannce hrana

uscata dupa ceasul al noualea (ora 1500 n.n.) si sa batazilnic doua sute cincizeci de metanii.

Canonul XXXII: Celor ce marturisesc ca au facutvrajitorii si farmece, le scurtam, cu pogoramnt, la trei anivremea de pocainta de vor fi gata ca, n fiecare zi, sasocoteasca de foarte mare pret postul, si, dupa ceasul alnoualea (ora 1500 n.n.), sa foloseasca hrana saracacioasasi uscata, nct abia sa-si duca zilele. Dar sa faca si douasute cincizeci de nchinaciuni, lovindu-si cu evlavie fruntea

de pamnt. La acestea le ndatoram si pe femeile care facbaiere si se ndeletnicesc cu ghicitul. (Sfntul NicodimAghioritul, Carte foarte folositoare de suflet, Editura EpiscopieiRmnicu-Vlcea).

NOTA: Cum se iconomiseste cel ce se pocaieste,cnd are multe pacate

Si daca cel ce se pocaieste are multe pacate, i daicanon pentru cel mai mare dintr-nsele, adica acela careare drept epitimie cei mai multi ani. Iar cta vremesavrseste pacatul, desi nu se cumineca, totusi timpulacesta nu se socoteste la anii de mplinire a canonului. Iardaca se va ndeparta de la pacatul pe care l-a marturisit,oarece vreme, si apoi cade iarasi ntr-nsul, iarasi ia de la

nceput anii de canon. Iar de cade ntr-alt pacat, trebuie sa

chibzuiesti care cere mai multi ani: canonul pe care nu-lmplinise sau pacatul din urma, si pe acei ani sa rnduiestisa-i tina.

Iar daca, nainte sa ti se fi marturisit, cel ce se spove-deste s-a departat de la pacat si, deopotriva, si de la Dum-nezeiasca mpartasanie, fie din ndemnul sau fie dupa alaltui duhovnic, sa stii ca se numara la canon si anii aceiacare ncep odata cu ndepartarea de la pacat. Sa senumere la canon vremea aceia n care s-a ndepartat dela pacat, si de la mpartasanie cel ce se pocaieste, dupahotarrea sa, adica fara sa fi marturisit pacatul de moartepe care l-a savrsit. Aceasta sa faci prin pogoromnt similostivire si nu dupa asprime si dupa dreptate. Fiindca,dupa ce crestinul si va marturisi pacatul de moarte, de

atunci ncolo se socoteste canon si ndepartarea de lapacat si de la mpartasanie, precum si toate faptele bunepe care le face si-i aduc viata vesnica si-l slobozesc deosnda vesnica. Iar cta vreme are nemarturisite pacatulcel de moarte si ndepartarea de la pacat si de la

mpartasanie, precum si toate faptele bune pe care le-asavrsit, (acestea) nu-i aduc nici viata vesnica, nici nu-lizbavesc de la osnda cea vesnica. Si acesta este lucru

nvederat, fiindca daca el moare astfel, cu acest pacat demoarte al sau nemarturisit, se osndeste. (Sfntul Nicodim

Aghioritul, Carte foarte folositoare de suflet, Editura EpiscopieiRmnicu-Vlcea).

Cum trebuie sa chibzuiasca duhovnicul fata de ceice au gnduri de hula si ndoieli

Daca se ntmpla sa spovedesti pe unii care augnduri de hula sau pe unii care au mereu ndoieli sitemeri n cugetul lor, pentru sanatatea si viata lor, saupentru mntuirea sufletului, celor dinti spune-le sa-sidefaime hulele acestea si sa nu le priveasca nicidecumdrept un pacat, fiindca nu sunt rodul lor, ci al diavolului,care uraste binele sau, de asemeni, sa se mpotriveascaacestor gnduri de hula cu aceste cuvinte: Mergi napoiamea, satana, pentru ca eu ma voi nchina DomnuluiDumnezeului meu si Lui singur i voi sluji si asupra capuluitau va ntoarce raul si hula ta, n veacul de acum si n celce va sa vina", dupa cum, cu ntelepciune, sfatuiesteSfntul Ioan Scararul, n Cuvntul sau al douazeci si

treilea, mpotriva hulei. []Cum se cuvine sa-i iconomiseasca pe cei ce aufacut fagaduinte

Daca vor veni la tine sa se marturiseasca cei ce aufagaduit lui Dumnezeu sa se faca monahi, sau sa meargasa se nchine la Datatorul de viata Mormnt sau la alte


7/8

sfintite manastiri si moaste, sau sa faca milostenii, sau saridice asezaminte pentru ucenici sau manastiri, sau sa tinacutare post, sau vreo alta facere de bine si virtute, peacestia trebuie sa-i sfatuiesti, duhovnice, nu numai sa

mplineasca asemenea fagaduinte ale lor, ci si sa le mpli-neasca, cu un ceas mai devreme, fara sa amne sorocul,pentru ca pacatuiesc. Ca acest lucru este adevarat, ospune nsusi Dumnezeu, prin gura proorocului Moise: Devei da fagaduinta Domnului Dumnezeului tau sa nu ntrzii

a o mplini, caci Domnul Dumnezeul tau o va cere de latine si pacat vei avea asupra ta" (Deut. 23, 21), prin guranteleptului Sirah: Nu te mpiedica a mplini fagaduinta nvreme buna, si nu astepta pna la moarte ca sa faci ce aifagaduit" (ntelepciunea lui Isus Sirah 18, 22). Pentruaceasta si Grigorie Dialogul mustra pe Rusticiana, patri-ciana romana, fiindca fagaduise sa mearga sa se nchinela Ierusalim, apoi ducndu-se la Constantinopol, ca (maipe urma) sa plece de acolo, si pierdea vremea si nu si-a

mplinit mai repede fagaduinta sa. Fiindca, nainte cacineva sa fagaduiasca, trebuie sa chibzuiasca ntru sine,daca poate sa-si mplineasca fagaduinta. Dar, odata ce afagaduit, nu mai poate sa o ncalce, fiindca (astfel) ispites-te si si rde de Dumnezeu, cum spune Sirah:, ,Mai nainte

de a fagadui, pregateste-te si nu fi ca omul care ispitestepe Domnul" (ntelepciunea lui Isus Sirah 18, 23). Si nunumai cnd va ngadui cineva, din interesul sau, dar sicnd parintii i vor fagadui pe copiilor (nevrstnici fiind) luiDumnezeu, la vreme de boala sau n vreo primejdie, sa-icalugareasca, si atunci - zic - sunt datori copiii, mpreunacu parintii, sa tina si sa mplineasca o atare fagaduinta,aducndu-i pe acestia naintea lui Dumnezeu, cum a facut

Ana cu Samuil, precum porunceste Dumnezeu la cap. 30al Numerilor. Daca nsa unii ca acestia sunt mpiedicati devreo mare nevoie sa savrseasca, fie nchinaciunea laSfntul Mormnt, fie ridicarea de asezaminte pentruucenici sau manastiri, pe care le-au fagaduit, trebuie sasocotesti bine, duhovnice, cu mare chibzuinta, ctecheltuieli si nevointe puteau ei sa foloseasca pentru

mplinirea unor atari fagaduinte ale lor, si astfel sa le cerisa dea sumele acestea la nevoiasi sau pentru alte faptebune asemanatoare, daca au mijloace. Iar daca nu au, sale ceri sa savrseasca alte lucruri care sa le nlocuiasca,precum posturi, rugaciuni, metanii si altele.

Iar celor care s-au fagaduit sa se calugareasca si apois-au nsurat, trebuie sa le spui, duhovnice, ca si-au calcatfagaduinta si trebuie sa se pocaiasca fata de Dumnezeu.Si ca trebuie, si casatoriti fiind, sa se nevoiasca cu posturisi rugaciuni, si cu asupriri ale trupului, si sa se nfrneze,

n ce-i priveste. Dar si pe sotiile lor, daca este cu putinta,sa le nduplece, cu multe rugaminti, sa se ntelepteasca

ntru aceasta. Iar daca se ntmpla sa le si moaranevestele, atunci trebuie sa-si mplineasca fagaduintele sisa se faca monahi. Si dupa aceasta, sa-i sfatuiesti mereusa nu mai faca asemenea juruinte si fagaduieli naintea luiDumnezeu la orice nevoie care li se ntmpla. Deoarecenefiind n stare sa le mplineasca, pacatuiesc greu. Vezicanonul 19 al sinodului din Anghira si canonul 18 alMarelui Vasile, care canonisesc pe cei care fagaduiescsa-si pazeasca fecioria si apoi ncalca fagaduinta.

Cum sa sfatuiasca duhovnicul pe desfrnatiDaca spovedesti desfrnati, sau preadesfrnati, pe

acestia toti, duhovnice, trebuie nu numai sa-i mustri,ndeobste, aratndu-le ca, prin patimile trupesti, pierd fireanalta a judecatii si se aseamana cu dobitoacele cele

necuvntatoare, ci mai vrtos sa-i faci pe fiecare dintr-nsiisa-si urasca pacatul lor. Trebuie sa le arati ct de va-tamatoare de suflet sunt desfrul, preadesfrul, sodomia,

mpreunarea cu dobitoace si malahia.Ct de stricacioasa rautate este desfrul se arata din

pricinile care urmeaza: 1. Ca cine desfrneaza si vatama

si si strica trupul, pentru ca l supune la boli numeroase sifara leac. Pentru aceasta Apostolul a zis: Cine se deda

nsa desfrnarii pacatuieste n nsusi trupul sau" (1 Cor. 6,18). Asadar, daca cel ce savrseste alt pacat este vrajmassufletului sau, potrivit cu cuvntul: Iar cel ce iubestenedreptatea si uraste sufletul sau" (Ps. 10, 5), cel cedesfrneaza este vrajmas nca si al trupului sau. 2.Fiindca cine desfrneaza si pierde fecioria, care este ocomoara ce nu are pret cu care sa fie pretuita si care -

dupa ce a fost odata pierduta - nu mai este chip sa seredobndeasca vreodata. Cazuta ca sa nu se mai scoalefecioara lui Israel, trntita sta la pamnt si nimeni nu oridica" (Amos 5, 2). 3. Fiindca desfrul att de mult

ntuneca mintea si att de mult slabeste vointa nct, maimult dect oricare alt pacat, nu-l lasa pe nefericitul faptasal lui sa se ntoarca la Dumnezeu si sa se pocaiasca:Faptele lor nu le dau ragaz sa se ntoarca la credinta nDomnul Dumnezeul lor, ca un duh de ticalosie salasluieste

n mijlocul lor" (Oseea 5,4). Pentru aceasta, pe drept a zisdumnezeiescul Isidor acest nfricosat cuvnt: Neamulomenesc mai mult este supus diavolului prin desfrultrupului, dect prin vreun alt pacat". 4. Fiindca desfruleste att de mult urt lui Dumnezeu, nct numai datorita

lui a adus n lume acel potop, de n-au mai scapat altii, faranumai opt oameni si L-a silit sa spuna ca S-a cait ca l-afacut pe om: Si s-a cait Dumnezeu ca a facut pe om"(Fac. 6, 7).

Preadesfrnatilor spune-le, duhovnice: 1. Ca preades-frnarea este un rau att de mare, nct nsusi Dumnezeuporunceste sa se omoare barbatul si femeia care l-ausavrsit. De se va desfrna cineva cu femeia maritata,adica de se va desfrna cu femeia aproapelui sau, sa seomoare desfrnatul si desfrnata" (Lev. 20, 10) 2. Daca nLegea veche preadesfrnarea era o faradelege att demare, cu att mai mult este azi, sub harul Evangheliei,cnd nunta a fost naltata la cinstea unei Taine. Pentruaceasta dupa cum atunci, Dumnezeu mniindu-se i-aspus lui David ca nenorocirile nu vor lipsi din casa lui,pentru preadesfrnarea pe care o facuse: Nu se va de-parta sabia de deasupra casei tale n veac, pentru ca tuM-ai nesocotit pe Mine si ai luat pe femeia lui Urie" (II Regi12, 10), asa si acum cu mai multa asprime spune aceasta,fiecarui preadesfrnat. 3. Ca fiecare preadesfrnat se nu-meste fiu al mortii, precum singur David i-a spus lui Natan:Precum este adevarat ca Domnul este viu, tot asa estede adevarat ca omul care a facut aceasta este vrednic demoarte" (II Regi 12, 5 si 7) ca fiecare rapire si furtisag,asemanate cu preadesfrnarea, sunt ca marea de mijloc(Mediterana) fata de ntreg oceanul, sau ca un om nalt deun cot, fata de un urias. De aceea si Solomon a spus: Nu

este lucru de moarte daca este prins cineva furnd..., iarpreadesfrnatul, din lipsa de minte, si aduce pierzaniesufletului sau, sufera chinuri si necinste, si rusinea lui nuse va sterge n veac" (Pildele lui Solomon 6, 30-33).

Iar pentru malahie, ct de mare nenorocire este, cautan nsemnarea ce urmeaza celui de al optulea canon al Sf.Grigorie al Nisei.

Cum se canonisesc hulitorii si cei ce jura strmbCelui ce a hulit cu cuvntul sa-i dea canon sa

mareasca pe Dumnezeul pe care L-a necinstit; si tot asasa-i dai si celui ce a jurat strmb, pe lnga celalalt canonpe care l rnduieste pentru aceasta Postnicul (canonul31), si la amndoi sa li se dea canon sa citeasca sau saasculte carti de suflet folositoare, mai cu seama Psaltirea,

care cuprinde multe cntari de marire lui Dumnezeu. []Cum se canonisesc hotii si cei ce savrsesc

nedreptatiHotilor si celor ce savrsesc nedreptati (nainte de alt

canon - al douazeci si saptelea al Pustnicului) sa le daicanon, duhovnicesc, sa napoieze lucrul strain pe care l-


8/8

au luat, daca l mai au, fie la nsisi stapnii lucrului, dacatraiesc, fie la rudele lor, daca aceia au murit si anume - fieprin mna duhovnicului, fie al unui alt ins de ncredere. Iardaca nu-l mai au, sa se ntoarca la cel pagubit si sa-iceara iertare. Iar daca si neamurile lor au murit sa-i spuisa-l dea celor lipsiti. De aceea si Grigorie Cuvntatorul deDumnezeu (Cuvnt la Botez) arata ca nici nsusi SfntulBotez nu poate sa ierte nedreptatea aceea, cnd poate sase dea napoi (un lucru) si nu se da. Fiindca cine rapeste

lucru strain si apoi se boteaza, nu trebuie sa creada caaceasta rapire a lui a fost iertata, daca lucrul se afla ncan minile lui si poate sa fie napoiat; n acest chip, senseala ct priveste curatirea (de pacat), socotind ca prinbotez se curateste de nedreptate, fara sa fie curatit. []

Cum se canonisesc desfrnatii, preadesfrnatii sisodomitii

Desfrnatilor si sodomitilor sa le dai canon: post,mncare uscata, metanii si, mai presus de toate, sa fugade aceia cu care au pacatuit sau sa-i alunge, daca i tin ncasele lor. Sa iei aminte bine, duhovnice, sa nu citestirugaciune de iertaciune nici celor vinovati, daca nu vor

napoia lucrul strain, nici desfrnatilor si sodomitilor dacanu-si vor alunga mai nti din casa lor pe cea sau pe cel

cu care au pacatuit. Ci chiar daca ti vor fagadui sa facaaceasta, tu sa nu-i crezi cu usurinta, fiindca cei mai multidintr-nsii si leapada fagaduinta lor si si rd de tine, pnace si capata iertaciunea, precum ne-am si nvatat. Si sastii si aceasta, duhovnice ca, de multe ori, vei afla multeasprimi si greutati din partea celor ce tin o desfrnata sauun baietan n casa lor, caci aceia te vor ruga, odata, culacrimi n ochi sa ngadui sa-si aiba fiintele acelea n casala ei, dar tu sa nu te nduiosezi, aducndu-ti aminte decuvntul pe care l rosteste Dumnezeu: Nici saracului sanu-i fi partinitor la judecata! (Ies. 23, 3). Alteori te vorameninta ca-ti vor face rau, dar tu sa nu te temi,aducndu-ti aminte de cuvntul pe care-l graiesteDumnezeu: Cauta dreptate si iar dreptate" (Deut. 16, 20),precum si: Nu te teme de ocara oamenilor si de batjocuralor sa nu te nfricosezi. (Is. 60, 7).

Cum se canonisesc cei ce nvinuiesc fara temei sicei rautaciosi

Celor ce nvinuiesc pe nedrept si defaimatorilor sa ledai canon, duhovnice, sa mearga ei nsisi la locul unde auclevetit si sa spuna ca minciuni au grait mpotriva frateluilor. Iar de nu vor merge singuri, macar printr-un al treileains sa marturiseasca cum ca au mintit sau sa trimitascrisoare de tagada a defaimarii lor, n chip fatis sau ntaina. Celor rautaciosi si care poarta dusmanie sa le daicanon sa se mpace ntre dnsii. Ia aminte bine,duhovnice, sa nu citesti rugaciune de iertaciune nici celor

rautaciosi pna ce nu fac pace. Si spune-le cele ceurmeaza ca sa se mpace: Cum, adica, Duhul Sfnt lespune: Caile celor ce nu uita raul, duc spre moarte" (Pilde12, 18) si, iarasi, Cel ce tine minte raul este fara de Lege"(Pildele lui Solomon 21, 24). Si Ioan Bogoslovul zice:Oricine uraste pe fratele sau este ucigas de oameni" (1In. 3, 15). Ca, de nu-l vor ierta pe dusmanul lor, nu pot sarosteasca Tatal nostru", fiindca nu iarta gresitilor -greselile lor, cum sta scris n Tatal nostru". CaDumnezeu, cu suferinte va sa ceara datoria si aceloracarora le-au fost iertate de El pacatele, dupa pilda slujito-rului care era dator cu zece mii de talanti. Fiindca

ndatorirea poruncii cea pentru dragoste, i sileste, nunumai sa nu se razbune, dar nici sa urasca, ntru nimic, pe

aproapele lor, nici cu cugetul, dupa cuvntul: Sa nudusmanesti pe fratele tau n inima ta" (Lev. 19, 17). Si ca,atunci cnd se vor mpaca cu dusmanul lor, se va usura sise va bucura inima lor.

Povesteste-le lor, duhovnice, pilda Domnului, Care seruga pe cruce pentru cei ce l-au rastignit, pilda Sfntului

Stefan, ntiul mucenic, care se ruga pentru cei ce l-aulovit cu pietre. [] n sfrsit, se cade, duhovnice, sa-lsfatuiesti pe cel care facuse ncepatura dusmaniei, samearga si sa cada de multe ori naintea celui pe care l-astrnit, pna ce l va face sa-l ierte, cum graieste dumne-zeiescul Gura de Aur: Sa nu-mi spuna cineva ca l-amrugat odata si de doua ori si nu m-a primit. Daca facemaceasta cu inima deschisa, sa nu ncetam, pna ce,biruindu-l cu multa (noastra) staruinta, nu-l vom trage de

partea noastra si nu-l vom ndeparta de ura care ne-opoarta." (Cuvntul XXVIII la Facere). []Cum se canonisesc ucigasiiUcigasului sa-i dai pe lnga canonul XX al Postnicului,

sa rascumpere si un rob, daca are putinte (dupa Simeonal Tesalonicului, ntrebarea LXXII), ca sa fie un suflet nlocul unui suflet. Iar daca o femeie a lepadat pruncul, sa-idai canon sa creasca un prunc sarman, daca are mijloace,potrivit cu acelasi Simeon (tot acolo), despre care vezi sicanonul XXII al Postnicului.

Spune-i, duhovnice, ucigasului ca, precum, ntru totPrea Sfintitul Patriarh Atanasie si mparatul Andronichotarasc (Vlastaris, lit F, cap. VIII), trebuie ca acesta sa-si

mparta averea la fiecare din copiii pe care-i are, si o parte

sa se dea la cel mort, adica nevestei lui si orfanilor, daca-iare. Iar daca nu-i are, trebuie sa dea pomeni si milosteniipentru sufletul celui ucis. Si sa roage pe Dumnezeu, dintot sufletul, sa-l ierte si, astfel, prin acestea, sa faca sataca strigatul pe care l face sngele celui ucis si care cererazbunare mpotriva lui, si sa mpiedice nfricosatelepedepse care sunt pregatite pentru el, att pe celevesnice, ct si pe cele vremelnice. Fiindca: De va varsacineva snge omenesc, sngele aceluia de mna de om seva varsa" (Fac. 9, 6).

Iar ca sa arati si ucigasului, pe scurt, ct de mare estepacatul sau, spune-i: 1) ca, dintre toate rautatile care sefac aproapelui, cea mai mare si mai de frunte este omorul.2) ca cel ce ucide rapeste puterea de la Dumnezeu, careeste Domnul vietii si al mortii si 3) ca cel ce ucide un om,savrseste mai mare pacat dect daca ar fi prjolit sistricat toate cmpiile cele ntinse, toate roadelepamntului, toate dobitoacele, toti copacii lumii, toatecasele oraselor si satelor. Fiindca ucignd un om, el a ucispe mparatul a toata faptura, cel nscaunat de Dumnezeu.

Cum se canonisesc bolnavii foarte batrniDaca, din ntmplare, se va afla cineva bolnav si foarte

batrn, ca nu poate mplini canonul trupesc pe care lrnduieste dumnezeiescul Postnic, acestuia poti sa-i dai,duhovnice, alt canon duhovnicesc: al rugaciunii, al citirii decarti folositoare sufletului si al milosteniei, trupesti sausufletesti (vezi la nceputul acestui capitol), dar nu si sa-i

dai pogoramnt la anii de ndepartare de la mpartasanie,cei rnduiti de Postnic. (Sfntul Nicodim Aghioritul, Carte foartefolositoare de suflet, Editura Episcopiei Rmnicu-Vlcea).

Sfntul Paisie de la Neamt ( 1794) zice: Va spun siaceasta ca eu am cautat cu rvna n toate sfintele canoa-ne, daca nu cumva se gasesc oarecare epitimii fara nde-partarea de la mpartasirea cu Sfintele Taine, dar n-amputut gasi. nsa este prea nfricosata si nspaimntatoarecertarea pusa asupra preotilor, care ndraznesc sa mpar-taseasca pe cei opriti de sfintele canoane. Pe amndoiBiserica i aseamana cu Iuda vnzatorul. (Vietile Sfintilorpeluna Noimbrie, Editura Episcopie Romanului si Husilor, 1993)

CITITI CU LUARE AMINTE, DE MAI MULTE ORI, CU-VINTELESFINTILOR PARINTI, LUATI AMINTE LA CE NE SFATUIESC, SIPUNETI-LE N FAPTA!

Documents

Nicodim Aghioritul - Spovedanie