înfruntând viscolul ierniiPRE Ţ U L 10 L E I

APARE JO I

Marca mondială „URS“T a c a m u r i l e B e r n d o r f corespund In orlca prlrlnţfl pre- tenţiunilor cele mai exigente de astăzi. Aceste tacâmuri dUting

mai ales prin formele lor irumoase, cari satisfac gustul cel mal perfect, iar din punct de vedere tectanlc, sunt executate atât de

solid, incât îşi menţin aspectul lor frumos, chiar dupfi mulţi

ani de întrebuinţare. Posedăm un asortiment bogat fn stiluri moderne şi istorice, care ne dă posibilitatea de a satisface toate cererile |1

I N C O N D I Ţ I U N I L E C E L E M A I F A V O R A B I L E

Fabrica de argintărie BERNDORF S. A.BUCUREŞTI, Str. Cazărmei No. 9

Magazinul de desfacere: Fundaţiunea Carol l-iu(Vis-a-vis de P a la tu l Regal)

UM APARAT FOTOGRAFIC BUN ŞI EFTIN VI-L PUTEŢI PROCURA

LA NOUL MAGAZIN

UNIVERSAL-FOTO“N. SPIRESCU & Co.

BUCUREŞTI, Str. Academiei 2« (oofţ str Regată)

asortat cu tot felul de aparate şi accesorii foto­grafice, binocluri, etc., din cele mai renumite fabrici germane şi americane. Laborator pentru >i developat, copiat şi mărit

P R E Ţ U R I S U B C O N C U R E N T A I

DIN UE LAS A DC- TRESTIE DE ZAHĂRP R O D U S Al F A U R Di A U tt B i A N U S A

i IA M AULE (936

A APĂRUT CITIŢICoriozHiţl din China yi Japoc

Extraordinar«)» povmttiri al* unui ctifţ a cuir##rut ir**i uni MMMiiiâ Itit uc* I

Un voluui formai cu miuuna(raţiuni In culori IV îu

La toate lîbrâritlr t»|>ws<i»i* ţi r 'ile de tiare.

R& aLJT a J a îH >r#ţ

f l z , ' £ --------€ -f — ' < *♦

U & U m . / a * a

KOLtxÎÂ, ^

fji î u k

u t £ , J & V lÎ v

r e * * 0*

J\ W WiTitAvt» vJwL < 4

. IWT

e * t ^ m e ULf

V ăpierdeţi serviciiled in caaiA pArulul alb. P a ra i

alb Im bâ tr iae fte $1 asie o ne­norocire pe orce persoana ca pAral cAraat.

CAştigatl m ult la figura dec* vopsiţi ca las tao taae , sigura sau la Barascb coafor str. Regal* 9,prospect la cerere gratls.Tioc> tara Instaotaoe se vinde 80 leL Se lac *1 ondu la ţii permanenta.

^.^rr.yr. rr. rrr. yr.yr.yr.yr. yr. rrr.yr.yr.:

S. NEVŞEHIRLIAN

& G. NAZAR1ANPrima Fabrici de Coroin Or inul»

Str. Silo (Hor 83. - B acvrtţfl

H N H

| C0V0A1E PERSANE|H__________________

D f t l i n m p ro d it f ls r la k r in l B M d r t şl m ar* dcpoxli p*r mancnt

v e r ito b lts , c u prd e e it in e

ft KA L / i AVEA iL U ă tR A ti

Masca de lemn, care acoperia mumia re­actin' incaş.

Indienu incaşi

şi civ■ W ■ Wilizatia lor

In anmnlprr de Cus co (Peru) un mormânt preistoric al unui nit mudtb vechilor indieni „Incaş”. Mormântul s’_a păstrat ti răscolit nfină acum S* a rămas aşa cum a fost clădit, acum •te ani. Era natural 011 să deştepte interesul arheologilor.

D esco p eriri a rh eologice noi, au s c o s la lum ină, în m o r ­m ântul regal al unui m onarh, ca re a d om n it în v ech ea A m e ­rică ,în tim pul când Tut- Ank- A tnon stăpânea E giptu l, ie« să tu ri, p en e stră lu citoare, o rn a m en te şt divinităţi 6t» sa re , tu rnate în aur.

. — CordUierilor, lângă Cusco : trepteTronul incaşilor. In stâncile i rvnui m fflfari tăiai e tn piatra.

Vas de argilă din Peru, în forma unui cap omenesc.care spaniolul Pizarro şi tovarăşii lui ban­diţi, au distrus-o, acum 400 ani.

Incaşii erau un popor de munteni, 'îm­părţiţi probabil în mai multe triburi, şi în­că neconsolidaţi sub un stăpânitor puter­nic, la vremea când a fost săpat mormân­tul descoperit. Coastele şi povârnişurile dinspre apus, ale munţilor Anzi, erau sub controlul altor civilizaţiuni, bogate şi ne­cunoscute, pe care indienii incaşi le-au cu­cerit mai târziu. Regele din mormântul des­coperit de dr. Verrill, era unul dintre dom­nitorii acestor triburi.

Când a murit, poporul său i-a săpat mor­mântul, în nisipul uscat şi bogat în nitraţi al deşertului, iar pe deasupra şi Împrejurul mormântului s’au aşezat lespede enorme de piatră. Pentru ca trupul să nu putrezească, înainte de înmormântare, ei au scos sângele şi câteva din organe şi apoi au exipus tru­pul câteva zile la arşiţa soarelui. L-au aşe­zat Intr’un coş uriaş şi l-au îngropat.

Pe capul regelui se găseşte diadema re-

Sus, dela stânga la dreapta: « cupă din nur, cap de om dormind, din piatră, vas tic argilă in formă de cap de om; la stânga jos: o urnă din pământ cu picturi geome­trice, frumos colorate.

din toată lumea.In total n’au rămas dela vechiul poipor,

rare a stăpânit în America, prin ţinuturile unde astăzi se găsesc statele Peru, Chili şi Brasilia, decât puţine relicve, şi nu mai mult decât şase morminte. Acestea au fost deschise, de către oameni de ştiinţă şi _în­totdeauna se cunoşteau urmele prădătorilor de tezaure, cari furând obiectele preţioase, au distrus şi opere de artă, de mare va­

loare. _ . . . . . . . . ,l'ltimul mormânt insă, găsit de distinsul

arheolog american dr. A. Hyatt Verrill, are „n conţinut intact, şi extrem de_bogat. Sa constatat că vechiul rege Incaş, înmormân­tat aci, a trăit, aproximativ, în aceeaş vre­me cu faraonul Egiptului Tut-Ank-Amon. _

Pe tcea vreme indienii incaşi nu staipa- niau încă teritoriul, pe care se află astăzi Peru şi Bolivia, în America de Sud. t i nu făuriseră încă acea civilizaţie perfecta, pe

3

2 IANUARIE 1930 P Ê À U tA tÈ A iLVSTMAfA

Mormântul a fost găsit din Înlâmplai In timpul unei campanii de c rm tâ r i arhc logice, întreprinse de dr. Vernil prin ţin turile vecine.

Culoarea ţesăturilor este tot atât dr t cu şi atunci când a fost invelîtâ cu ele, m mia regală, iar culorile străluc itoare ale { nelor nu sunt de fnl alterate.

* ♦ ♦Corâbierii veniţi, acum vrc*o (00 ani»

coastele Amrricei, au gâ^it aici un pop cult, o alcătuire loc iilâ inaitâ. creaţiuni i tistice de valoare.

Ki au distrusei cu armele de foc J * * n nea trâinetului". Necun<»vAmi praful puşcă fi Înfricoşaţi, ca In faţa unei puti supranaturale, IncAfii au foat cuceriţi ca să fie nimiciţi« apoi» prin câteva Hitţ>i

cituri.

Organiaaţia *ocialâ a incafilor era cât poate de interesantă. Poporul tnfrejt trl pentru st&pânitorul a tot puternic, care a\ dreptul de viaţâ fi de moarte ativpra %uţ fii or săi. lAii ii aparţinea Întregul terilor fi toate bunurile statelor, peste care iţi i linsese stăpânirea. In fiecare an rebele, slujitorii pe care dân%ul li numi». In di rite regiuni« Impârţiau pământurile fi d tribuiau — păstrând teciuialâ » toate pi dusele. Nu eftiMa la vechii incafi nici fel de monedă, totul se centraliza lnlr*o i Hurâ mână. pentru Ca apoi %â fie din n repartizat, după trebuinţele fiecăruia, aurul n*avea niciun preţ, pentru că nu % jta decât la fabricarea câlorvn otriect cupe, va*e, ornamente.

Bineînţeles câ nu tot altfel era peW IMtnrro fi banda Iui, pe nari aurul Incafi) mult. newpti* de mult i-a transformat fiare. Drii poţronil filând, care locuia In nuturiie invadate, dădea cu bucurie tot rul pe c#re*l avea, năvălitorii erau tot tt nesăţioşi, nu puteau concepe %â efti%te meni cari să nu preţuiascâ aurul fi bănui

preţiov pentru *1. au nimicii. 'rin™.' neamul incaşilor .distrugând a%lfel o clv raţie veche.

Ce credeţi despre vise?ANCIIKTA

uiori. am pruni*

Din nrc l molh dintre r*j<|>un>iir

din acea dulii o | informant».. pn>cti tnlaL

Poşta RedacţieiD-nl L. (alrvA)

Veniţi n»rr«Mi

Gicâ Ioomco — T -Ser,rlnH. C. O. U + G = R a ml«

Tralan S i t l n c a •— C k lţ lt i«

mă de diaJojr. *+ lnţ#le«e rât *» poau» a»

Imnr — In _AJm«nahul Realitate* Hurtra»

1 A' , care a apârut <to c u r ta i U r i« RMniMcn — B m ţtt

In ^Ainiajtaliul R»»]Ma<*> B w W itl* a n publicat frXocrafUJe iutufnr candidateMr ia concursul de frvtnuaet^ iM ilu i l ®e tm- tn anul 1829, câte e au )a BuW"r«9ti, fi au fo t ai««» ta m m w w iI» h>®, ‘

TOUT LE C H A U M E D'UNE NU I T D' ÎTT

— ------- L U B I NP A I L F U M E U R . p a u i s

Sus la stânga : vas de ar­gilă; Jos: ulcior, înfăţişând un papagal.

gală, de aur şi penele consacra­te regalităţii. Aceste din urmă sunt ţintuite într’un ornament de aur, în care e sculptat un chip, 'probabil vre-un zeu pu­ternic. Regele poartă o mască roşie, de lemn, legată în frunte cu o bucată de pânză, fin ţesu­tă, făcută de către preotese. De sprinceana măştii e legată o şu­viţă din propriul păr al regelui. Cerceii erau aşezaţi la locul lor, ca şi toate celelalte podoabe.

Mumia este învelită, de jur împrejur, cu dantele alese, cu haine brodate şi şaluri de ţesă­tură extrem de fină. Regele este îmbrăcat în multe duzini de a- ceste ţesături, aşa încât pierde asemănarea formei omeneşti.

Timp de patru mii de ani, vechiul re­ge a dormit adânc, inlăuntrul acestei grămezi de stofe, asemenea unui vierme de mătase, în coconul său.

Vechii incaşi au pus, in mormânt, ar­mele regelui, securea .sabia şi sceptrul. Apoi au aşezat un număr de figuri biza­re din aur, argint şi argilă, a căror sem­nificaţie nimeni n'o cunoaşte. Nimeni nu poate spune azi dacă ei au îngropat aceşti zei, ca să ţie tovărăşie mumiei şi să-i îndeplinească poruncile, la fel după cum egiptenii făceau cu morţii lor re­gali, sau toate aceste divinităţi au rolul de^a proteja pe rege.

In mormânt se găsesc de asemenea cupe şi vase de aur şi 'argint, ţi toate lu­crurile folosite de rege, in timpul vieţii sale.

UK ALIT ATKA ILl'STfíATA2 IANUARIE 1930

CUM SE FA C E O R E V I S T Ă ...In câteva rânduri întrebarea, la care eu am răspuns,

şi-o ţigară:istă? Se face foarte simplu, ca şi un copil: e mai lesne

Adică aşa de simplu, nu. să-l faci, decât să explici

plicat ■ că.

zămislirii lui. Deosebirea dintre o revistă In cazul când acesta din unnă are mai multe i să moară, cu buricul netăiat, pe când revista, ilte asistente, cu atât se prezintă sub mai bune e mai multe, loi: direc-

redacţio-i. tehnici.

Zeii, — nu te supăra, — suntem noi, ăştia cari, calrva zile în şir, ne-am străduit să pregătim revista, i>e care, în momentul de faţă, tu o citeşti, aşezat confortabil, la gura sobei, în zi de sărbă­toare.

Ai văzut camioanele-iRitomobile care, asemeni'unor tankuri, au pus, la grea încercare, caldarâmul primarului .’

In ele erau sulurile de hârtie, necesara tipăririi acestui nu­măr.

Dacă am desfăşura

»ubli

sulurile şi-am întinde, ca pc-un covor, hâr­tia, am acoperi mai mult de jumătate, din şoselele ţării. Dacă am aşeza sulurile, unul deasupra alluia, am avea cel mai înalt poş! de observaţie, de pe suprafaţa pământului. Dacă am concentra la un loc personalul, care a contribuit, într’un fel sau intr'allul, la prepararea hârtiei, am umple Arenele Ro­mane şi am oferi unui partid politic, in ca­zul când l-ar putea monopoliza, prilejul să declare că „ţara e cu el".

* * *Dar să urcăm scările redacţiei. I'ilc-I pe

desenator: lucrează cu mânecile suflecate, utilizând creionul, peniţa, penelul, făcând incursiuni în culorile diverse, înşirate dina­intea sa, între cafeaua neagra, ce abureşte în ceaşcă şi scrumiera, plină cu mucuri de ţigare.

Confuzii face uneori şi el: moaie pensula în cafea, sau o duce la gură, crezând ca eţigara.

Un grup de reporteri lotografl, In goană după evenimente, pe

care să le fixeze pe plăci

kl.ITATEA

desnrc

tel<

continuând. In acelaş timp, iscris. dictând o scrisoare

rând cuiva la telefon şi asigurându-1 că ILt'STRATA, nu serviciul Salvării", sem­

ite fotografii, examinând o coală nu ştiu ce. prin inonosilabe, cu rdii firul, bunăvoia şi zâmbetul, mt zile în sac, şi fără supărare, > 1 .când In când, confuzii, dealtfel

idşte despre (ialveston, căci te-a domnişoara, care a venit să în-

la concursul de frumuseţe, iar in- e poate să urce pc-un burlan, îi emiblicnbiln.* * *•ol de Anul Nou. i un subiect...

n'are un subiect şi că am latitu- ceva cu decor de iarnă, cu sim-

1— ii p5r bălai, aducător de da-

postală, prin care tu, — ne- pe el: „Cum se face, dom’le

Biroul directorial... numai pentru atât de liniştit

poză

eilor, prieten insistent.

Secretarul de redaţie înnoată, pierdut în ma­nuscrise, şi oftează, şi flu- eră, şi^şi aduce aminte c’.i fost cândva bolnav, că a- seară a văzut un film, cu aventuri, şi se supără pe omul de serviciu, şi iar geme, iar cântă o ro­manţă.

Un colaborator: i-a a- dus un articol.

Alt colaborator: acesta vine şi spune că articolul, pe care trebuia să-l aducă astăzi, va fi gata mâine, „cu siguranţă”.

Al treilea colaborator e încântat de cele ce a scris: îşi citeşte opera, cu glas tare, după ce le-a rugat pe dactilografe să oprească, un moment, răpăitul ma­şinilor.

,4/ patrulea: e colabora­toare. E distrată: pe dese­nator îl confundă cu se­cretarul şi spune, în loc de „bună-ziua”, „bonsoar". Din servietă a scos, în lo­cul manuscrisului un tub cu roşu de buze, iar la plecare igreşeşte uşa şi vrea să iasă printr’un du­lap.

Un colţ din r»dactie, in care pentru prima dată se lucrează, fără să se discute

Cea mai importantă operaţie în zîncografîe, este fotogra­fierea originalelor

5

Dar mai trefoue materie, mai sunt rubrici de completat. Foto-raful nu a venit. Zincograful n’a executat toate clişeele. Nu s’a tras decât singură coală, la maşină. Şi mai sunt patru'coli de tras, şi mai sunt

________ cinci culori.■ B JffiSF ’ , I Directorul a sărit de )>«■

B 1 | scaun, ca mişcat de-uti re­sort. I n telefon, două tc-

1 lefoane, trei telefoane. In- | târziem revista. Mai sunt

’ftjL . . . şeapte zile până la Anul

■fc>y ' î i i • şeful de atelier, di-n B j I rectorul il face responsa-

' î S h P I ' I bil că nu i-a adus pa«in;iP modei, pe desenator , i

\ t «s» n'a scris padina de : n . .' /jjggî lă, pe o dactilografă c'a

QHnp*. ' — '**“ l,s<3#sIjLmBm întârziat clişeele.

In atelierul ele zeţărie

Clişeul fotografic, este aplicat pe o placă de zinc

Jos: Anumite soluţii chimice, prepară plac de zinc, pentru clişeu, prin băi repetate, procedeu numit „heţuire”

Manuscrisele trec la maţi na de cules, numita „Ly

nolyp"

maşinile sci bondari, ii crise şi ofe tablete albe, Pardon : s turnate 'n care tabletă un rând, şi rile acestea ticolul, pe i

Reproducerea fotografiilor ta r lM *| r(lli se face prin raster, n ic i panele aplicele la i A mal %u%, fotografia n i l i n l i l , s l h t

F A R A P R O C E I

şt fără aparate cost descalcificare zilnic

tati pielea sup!< Faceţi dar apa in -

PUNE

2 IANUARIE 1930

r,

I : I: a L i t a 1 i:\ it.i s r h à Tà 2 1ANV ARIE t m

Zi iu ograful i- un fotograf, un cioplitor, un giuvaergiu şi-un alchi­mist. Uinlr'un desen de şeapte centimetri, ţi-a făcui un clişeu de trei palme. Iar d in lfo fotografie, mărime naturală, o reproducere de câţiva centimetri.

"A* -A* VCAsta e rotativa. Paginile au fost turnate în plumb, în forma unui

sul, care e petrecut pe cilindrul maşinei. Dincoace e hârtia: un sul intri-g, şi sulul se desfăşoară, in jurul formei de plumb, petrecută pe după cilindru, şi coala este gata. Duduie rotativa şi colile cad, verti- -in.'s, imprimate, tăiate, numerotate. O mie, cinci mii, zece mii, douăzeci de mii, optzeci de mii.

Alte coli in maşina.S'a Irus toată revista. (îata.Da. dupâce ea va fi folfiiihi şi cusută, de legătorese.I'c urină. .. v .1 lua in primire serviciul de expediţie, o va face

Revista tipărită trebue „fălţuită*- şi „cusută“. Operaţia se tace la legătorie

Paginile din „zetArie" se „matriţează’ . Operaţia aceasta conslA in tăcerea unui sci do clişeu de cai ton întregit

„lorroeM, cu ajutorul unei prese

. u In t.- x . lini ndre.sele i»e ea, pentru abonaţi, pentru de-

Cllţeale, ca să poată ti tipărite bine m erg la maşinile plane. Maşini de tipărit, mal incete decât rotativa

pează o maşină. Goneşte alta. Un 'crâmpei de romanţă. Un râs de femee. Sunt fericiţii vieţii.

Şi uite-i şi pe ei: vânzăto­rii de ziare. Vin n'in fundul mahalalelor, de pe unde a în­ţărcat dracul copii, cu trais­ta pe după umăr, cu trei sur­tuce, îmbrăcate unul peste altul, suflând în mânii, ca să le încălzească.

Pe trotuar, în faţa „Adevă­rului”, un samovar.

Se strâng toţi, în jurul ne­gustorului. Ceaiul îi des- morţeşte. Mai e unul cu cren- viirşti calzi. Face dever şi ăsta.

A început vânzarea. Se îm­bulzesc să apuce foile. Strigă, îşi fac loc, se îmbrâncesc.

Gata!Şi pornesc, în goană, co­

pleşiţi sub povara ziarelor îşi a revistei acesteia, cu cernea­la proaspătă încă, pornesc în toate direcţiile oraşului, pe străzile din Centru şi pe uli­ţele mahalalelor, în care dra­cul a înţărcat copiii.

* * *Uite, aşa se face o revistă. Cam aişa se face o revista.

X ’am putut să-ţi dau decât explicaţii sumare. Dar din ele ai price­put, desigur, că o tehnică foarte complicată, că o importantă cheltuiala de nervi şi de iluzii, de braţe încordate, de suflet avântat, reclamă întoc­mirea acestei publicaţii, (pe care tu o citeşti acum, aşezat confortabil, la

gura sobei, în zi de sărbătoare.

Maşina rotativă e sistemul care permite tipărirea unei publicaţiuni în mii şi mii

de exemplare, într’unTîmp scurt

................................................... .................. ..

PRODUSE ORIGINALE ELVEŢIENE

nA BUN auhentBRÂ N ZĂ D ESERT

FÂRÀ RIVAL

FORTIFICAŞI AU MENTE AZA"

COPII D

Academia TechnicăBucureşti I I Str. Ion Mincu No. 10

Toţi cei ce au dorinţa de a avansa, pot ajunge la cele mai frumoase situaţiuni, la Stat şi în industria particulară, urmând prin corespondenţă (fără părăsirea ocupa- ţiunilor) cursurile Academiei Technlce, pre­date prin lecţii scrise, de către ingineri şi profesori specialişti. Academia Tochnică este autorizată de onor. Minister al Instruc- ţiunei Publice cu No. 62.369/926 şi este cea mai veche şi cea mai serioasă şcoală tech­nică prin corespondenţă din ţară. Absolven­

ţii Academiei Technice pot deveni: Desena­tori, Secretari, Conductori technici, Ajutori de inginer. Cursurile pot ii urmate la ori ce vârstă. In luna Martie va avea loc a 5-a

sesiune de examen de absolvire. înscrierile se primesc zilnic, personal sau prin poştă, la sediul şcoalei. Cereţi prospectul explica­tiv, trimiţând 10 lei mărci poştale pe adresa de mai sus.

casa .,HESTLÉ,rSTR-D|OHISIE36*PUCURE — 11

,

Sportul şi afinităţile noastre

pe un iepure şi a unui învălmăşag la rugby. Aproape că nu există deosebire...

Un Mo» CrAclun, in cama »1 oaaa. K M»rAi»«l Rad» Gheorghe, originar din Ghimpaţi (Vla*«a) (I **i ti

Limanul Caraclcolo (Constanta)

Experienţa lui Robert Smithson

Un concurs cu 5000 lei premiu

In numărul nostru de Grăciun am pu­blicat o nuvelă ştiinţifică cu titlul de mai sus.

Am promis ide atunci că vom institui un concurs, pe baza acestei nuvele.

In tr’adevăr autorul, în mod intenţionat, a introdus, în înlănţuirea faptelor, o eroare <le logică. Concursul nostru constă în des­coperirea acestei erori.

■Cerem cititorilor să citească cu atenţie bucata „Experienţa lui Robert Smithson" şi să găisiască partea oare, conform logicei, este greşită.

Acordăm un premiu de 5.000 lei celui Care va găsi aceaistă greşeală.

Concurenţii vor trebui totodată să ne in­dice numărul de răspunsuri care ni s’au trimis, aşa încât noi ,să putem alege, dintre toţi câţi vor da soluţia justă, pe acela care va indica şi numărul cel mai 'apropiat de eifira exactă a răspunsurilor primite.

Răspunsurile, care trebue să nu conţină mai mult de zece rânduri, se vor trimite pe adresa revistei „Realitatea Ilustrată” Bu­cureşti I, Str. Const. Miile 7, cu indicaţiu- nea „Experienţa lui Robert Smithson”, cel mai târziu până la 10 Februarie 1930.

Rochia lungă sau scurtă?Un costu m tic sp o r t „ M o n i c n "

p r e t n i u

C u c o n i ţ e le fiind ocupat« cu preţuirilede sărbători şi Întrucât cele mai mult«-

dintre ele, în momentul când am Începui noi ancheta, comandassră rochia, supu- nându-se modei actuale, am fost solicitaţi de cititoare să amânăm, până la 15 Ianua­rie, ancheta pe care am deschis-o.

Aim hotărît deci să primim răspunsuri la aceasta întrebare, deosebit de importan­tă, — şi de care desigur vor trebui sil ti*' seamă marii croitori .parizieni până I.» 15 Ianuarie.

Premiul — un costum de sport ..Monica— îl vom acorda pentru cei mai bun ri- puns, în ziua de 25 Ianuarie, aşa încât tei* cita câştigătoare să poatâ participa cu el. la Sinaia, la marele concurs de frumuşel«* al „Realităţii Ilustrate".

POŞTA CINEFILILORStruL — Edie Polo şi RfanO Lincoln, mal

trăesc.Toică Piso şi Sandu Coama Mm-*

nahul Realitatea Ilustrată 1930.Scuny. — Actorul despre care irni scrieţi,

nu este Hans Larsen, cum îl numiţi dv. ci Lars Hanson. Adresa în Almanahul H- lităţii Ilustrate 1930.

A APARUT A A PA R I ' f

__|a l m a n a h u l |__REALITATEA ILUSTRATA

O adavAratA anelelopadla.Frutno» lla itra t «I ir om o« llpAril, cuprind«o malaria alaaaâ, atractiv* «I tewtrwctivAJ

r.ver 1,1 i f f*

ni?ifiitfif anului, lin 1929; cum poafa davat

m i m v p ih ii » i| offOat rad»atol'MVV

imit ; 10) ifliţii da ciin am a. Ciu adraaa^a loc. H i«

candidIlustrai

itaia ta concut |f« ; cum M Cunc

da frumutafa al *Maait 4 |ia caracterul omului d r3

cârti furi tici;

a, c

cum a« ghktţi chffa viiuriloi dat activului Q um i l na ingt

a*IM

era malT ravof.

rtffiafdiiiaf! ai mic tratai da cat n i l altbtm, aii

— c

pentIMN

trumuaaţa fl fi li iar are. d*

afatFfil

kala; bvclfi fcv mi». Oaoraa ÎMI

~ o

> *

Oh. 01rAeacu. Otllla 1Oh»hu. Ion Paa. M. Por a. io* „f

Intelactuala. d c 9 planţr* ta cufcDfi Şţfi da ilaHf

CARMEN SYLVA Str.Lipscaii 80i**j ©.©! m a i m a r * ş i m a i b i n a a t o r M w h

ROCHIŢE C 0S TU M A ŞE Ş l P A L T 0 R A Ş EFRUMOASE PENTRU COPII

Stofe pentru Haituri, Catifele, Mătăsuri pentru Recitii ţi Iritaţi**

B L A N A R I A JEA N JUSTER

C a s a d c p r i m u l r a n g

B U C U R E Ş T I

Strada Sfinţilor No. 1 T e le fon 375 99

Atallare proprii pantru con- facţiuni şl reparatianl.

hfiAL ltA tkA ILUSTHAÎĂ} IANUAHIÜ iltto

Cadavru l care trâeşteS u p r a v i e ţ u i r e a c a p u l u i j ş i a i n im e i , d u p ă m o a r t e . Ş t i i n ţ a m o r ţ i i .

de oştiinţeireînviesenţial

Aceatoate

N ; U ESTE vorba de un „cadavru viu", in înţelesul figurat al cuvântului, ci erie de realizări senâM'onale. ale

moderne, care a reuşit aproape, să capetele, inimii} şi alte organe e- ale unor animale moarte,

i minune, — care Întrece desigur ilclalte „surprize“ ale ştiinţei de

__ t . deschide perspective cu totul'nebănuite, fenomenelor atât d î misterioase ale vieţii şl ale morţii. Cercetările In a- ceustâ direcţie, cara au ţmsionat totdeauna murele public şi pe specialişti, au căpătat o tudrutnare interesantă, din mommtul când un biolog german, Langendorf, a reu­nit acum 33 de ani să readucă pentru câ­teva minute pe cale artificială. In stare de pul »»ţie, inima unui iepuraş de casă, mort.

încercările nsemftnătoare. întreprinse tn urmă de alţi specialişti, au condus la des- voltarea unei noi ramuri de cercetări bio­logici, ctinoscută sub numele de „Thanato- logia", w»u ştiinţa morţii.

TESUTURI CARE TRAESC IN AFARA I)K COIU»

m^dlc american, dr. Irbni in toată lumea senzaţionale, obtinute,, relative la supravie-

Protesoral C. Hermán In laboratorul său

luirca diverselor ţesuturi, din organismul animatelor. Astfel, el extrase de la animale moarte, porfiuni din organe fi (eiuluri, pe cor* le introduse apoi In lichide alimenta­re, urmărind la microscop, modificările ce le suferiau. Cdidva vreme, se credea că a• ceite ţesuturi au numai o trtaftf aparenfd. Se dovedi. Insă, curând, ctt ele se inmullesc normal fi creic încontinuu. Deasemenea celulele manifestau particularitatea carac­teristică, a Impărlirii nucleului, pe care o întâlnim in toate fenomenele de creştere ri reproducere a celulelor vii. In chipul acesta CareU a ajuns să conserve tn star» vie. In afară de organism, cele mai fine ţesu­turi, cum ar fi de exemplu, ţeautu. nervos. Singura condiţie pentru supravieţuirea or ganelor, lor ín a ele isi i

Ier

iar i Draj

Unei spea turil le n, Intri gr lui sunt vocă

In logii Ince i pent

îl

n

Pri

Ir i al t a re i

Astfel specialistul englez Shcrrington a realizat următoarea experienţă, senzaţio­nală

A narcotizat o pisică, până la completa încetare a sensibilităţii animalului. Apoi i-a legat arterele gâtului şi printr’o tăetu- ră rapidă, a despărţit capul de trup. Su­prafaţa astfel operată, a fost cusută. Pe de altă parte, printr'un tub cil aer, se înjectă — pe cale artificială, — aer în corp, în timp ce masa de operaţie încălzită electric, împiedică răcirea lui.

Animalul nu mai resimte nici un fel de

i/ard de corp, este menţinerea

Experienţa profesorilor Briuşenenko şi Ceciulin

durere, în urma unei asemenea operaţii, deoarece la pisică, ca Şi la oricare alt a- nimal, senzaţia de durere devine conştien­ta numai in crear, organ care însă a mu­rit, odată cu tăetura operată» încetul cu încetul, corpul pisicii iese din starea de le- ţin, provocată de narcoză şi nervii ei de­vin' astfel din nou impresionabili la atâ-

utii nutritive-, din cart nccesară. Aceste lichi-

nineralc. — servind la pereţilor celulei. —

-ifir esenţial, glucoza, enea, ele sunt foarte bogate In oxi- s t in â t să asigure respiraţia celulei csuiuri sensibile, necesită fi un suc celular, extras deobiceiu din ţesu- mbrionare, bogate tn aceste suistan- tnre cresterei. Deasemenea. se mai in fa iă tn acest scop fi serul sdn-

raslă „alimentare", ţesuturile t multă vreme tn riafd. pro- ■ fierea lor nelimitată. terienţelor d-rului Carell. bio- U să extindă domeniul de cestuia, aplicdndu-i metoda ia supravieţuirea unor orga­

ne întregi ţi chiar porţiuni mai mari. din corpul animalelor.

Prin Injectarea cafeinei sub pielea ani­malului, mişcările lui devin mai mari şi mai puternice, iar ondulaţiile curbei, mult mai accentuate. Introducând, cu ajutorul unei seringe, adrenalină în artera gâtului, presiunea sângelui creşte imediat. Insfâr- sit, dacă injectăm după aceea şi nicotină, presiunea se ridică din nou. In chipul ceslt<a, se poate menţine, timp de unul până la două ceasuri, după decapitarea pisicei, cele mai complexe manifestări vitala, a- vând la bază fenomene chimice. Mişcările mai simple, răspunzând unor excitaţii ex­terne imediate, pot fi observate chiar şi după patru ore dela moartea animalului. După aceea, ţesuturile se distrug progresiv, fiind sufocata şi lipsite de hrană.

CAPUL TRĂIEŞTE FĂIlA CORP

Se jpoate realiza şi experienţa contrarie. Intr'adevăr, capul poate supravieţui şi după moartea corpului. Această realizare este însă mai grea, întrucât capul adăpos­teşte organul cel mai delicat.

Cel dintâiu. care a realizat această expe­rienţă senzaţională-, a fost profesorul C. Heyman, dela Universitatea din Geneva. El a reuşit să menţină în viaţă, timp de câteva ore, capul unui câine mort. Proce­deul lui este pe cât de simplu, pe atât de genial. Savantul elveţian, folosia pentru aceasta doi câini, unul mic şi altul mai mare, pe care îi lega împreună in aşa fel, încât arterele şi vinele principale ale gâtu­lui., — la unul şi la altul, — să comunice între ele, prin câteva mici canule. In mo­dul acesta, sistemul circulator al câinelui mare, deserveşte în acelaş timp şi capul cui nelui mic. Heyman, a făcut astfel cele mai variate observaţii asupra legăturii între creer şi nervii cari guvernează circulaţia sângelui. El a stabilit, între alte fenomene extrem de interesante, şi faptul că limita superioară a temperaturei corpului, care la om şi la mamifere este de i i până la i3 de grade, poate fi totuşi ridicată cu câteva grade, înainte de moartea capului izolat de covp.

Printro metodă deosebită, doi învăţaţi ruşi din Moscova, Briuşenenko şi Ceciulin, au reuşit deasemenea să menţină câteva ore in viaţă un cap de edine. In experienţa acestora, capul câinelui rămase până la sfârşitul operaţiei, legat de corp, numai prin cele patru mari artere ale gâtului şi câţiva nervi subţiri. Totuşi, viata capului nu în­cetă nici-o clipă, şi din când în când se puteau observ4 unele stări, care semănau mai mult cu un leşin.

Experienţa Iul Heyman arătată schematic

ţările din afară. Pentru a putea urmări mai exact, reacţiunils nervoase ale anima­lului. ele sunt înregistrate pe cale grafică, legând una din labele de dinapoi ale pisi­cei printr’un fir, cu pârghia unui aparat înregistrator, care înscrie astfel toate miş­cările pe un sul de hârtie în rotaţie. Din diaerama astfel ridicată, se constată, că mişcările animalului sunt regulate, şi per­fect coordonate. Excitând laba prin impul­suri electrice, ea execută imediat, în a- celaş ritm. o serie de mişcări convulsive. In urmă, amestecând aerul de respiraţie cu cloroform, narcoza revine, convulsiunl- le încetează şi graficul redă, în locul unei linii ondulate, o linie dreaptă. încetând ră­suflarea de cloroform si introducând acum aer proaspăt, reapar mişcării».

Inimile artificiale

In momentul hotflrîtor al experienţei, capul câinelui trebuia să fie complet des­părţit de corp şi legat de un aparat special de încercare. Această operaţie fu executată cu multă îndemânare, pentru a nu între­rupe nici o clipă viaţa capului. In urină, tuburile aparatului savanţilor ruşi. fură le­gate numai cu câteva vase de sânge ale ca­pului şi aparatul pus în funcţiune pentru a provoca o respiraţie şi o circulaţie Ve cale artificială. Rezultatul dobândit, era intr'adevăr miraculos. Inima artificială tn-

9

2 IANUARIE 1930 HÜAUTATtiA I H S n t . i l

cepu să bulă regulat şi cu putere, iar sein gele circulă prin vasele capului, ca şi cum ar fi voit să sprijine funcţiunea inimei na­turale. In cele din urmă, fură tăiale şi ce­lelalte vase şi despărţite de restul corpului, pentru a fi legate la aparat. Inima artifi­cială, „autojectorul", comunica prin tubu­rile aparatului, cu vasele capului, care era acum complet izolat. Intr'adevăr, capul ză­cea, de astădată, întins pe o farfurie şi fă­cea impresia că doarme, deoarece ochii ii erau închişi. Circulaţia sângelui vrin tu. buri şi vasele capului, avea lotuşi loc în mod normal, putând fi urmărită cu uşu­rinţă. Aparenţa de somn a capului, se da­tora narcotizării, practicată de savanţii ruşi, înainte de operaţie. Totuş, încetul cu încetul, capul se deşteptă din somn şi dădu semne evidente de viaţă. Era suficient să atingi pielea pleoapelor şi imediat se miş­cau genele şi ochii clipiau. După 20—30 m i­nute dela deşteptarea dm somnul narcotic, apar pe rând toate celelulte manifestări vi­tale:

Ochii sunt deschişi, iluminaţi de o privi­re caracteristică, plină de viaţă, capul răs­punde prin mişcări foarte desluşite, la cele mai slabe aţdţări din afară. Pleoapele cli­pesc, nu numai la fiecare atingere a ochiu­lui, dar chiar la o adiere, oricât de slabă. Dacă ciupim urechea câinelui, capul exe­cută imediat mişcări tipice de apărare. Mişcări mai puternice şi mai îndelungate alt capului, provoacă intaţia mucoasei nasale.

La una din aceste încercări fundamen­tale, mişcarea capului a fost atât de vio­lentă, încât tuburile fixate de arterele gâ­tului, erau aproape să se desfacă şi capul a trebuit să fie ţinut cu mâna, in farjurie. Botul câinclui se deschise, arătând dinţii, ca şi cum ar fi voit să latre sau să muşte. Deasernenea, s’a constatat, că şi ochii func­ţionau absolut normal, închizându-se ime­diat ce se fixa, o lampă electrică asupra lor. Mai mult încă, unele substanţe cu un

gust pronunţat neplăcut, — cum ar fi de exemplu chinina, — introdusă în gura câi­nelui decapitat, atrăgeau imediat mişcări repulsive ale limbii. Din contra, alimentele constituite din bucăţi mici de cdrnati sau brânză, au fost efectiv înghiţite şi duse în partea inferioară a tubului de alimentaţie artificială, lntr'un cuvânt, capul astfel izolat, nu se deosibeşte cu nimic de capul unui câine viu, în stare de narcoză. El poate fi conservat in viaţă, pe această cale. timp de vre-o trei ore şi jumătate.

VIAŢA ADEVĂRATĂ SAU ARTIFICIALA

Se naşte întrebarea, dacă toate acestea,

pot fi considerate ca o manifestare a vieţii,

sau nu? La aceasta se poate răspunde, că

însăş moartea capului astfel izolat, rezol­

vă mai bine chestiunea decât orice alt ar­

gument.

Fapt este, că imediat ce aparatul de cir­culaţie artificială a sângelui, încetează de

a mai funcţiona, apar regulat simptoinelc agoniei şi ale morţei. Boiul se deschide mare, ca şi cum ar voi să respire mai a dânc, pupiiele se dilată, ochii devin sti­cloşi şi turburi şi totul cada repede Intr'o completă imobilitate. Rezuliă den. cu a vem de-a face cu o viată reala, de oarece nu poate muri, decât ceeace a avut viată ceeace a trăit!

Pe de altă parte, un alt biolog rus A. Kuliabko a reuşit să reinsutletiasi porar capul retezat de corp al unei mn prin simpla injectare, a unor anumite li­chide alimentare, în arterele capului.

EXISTA CONŞTIINŢA DUPĂ MO Alt'1L

Un psichiatru renumit a propus ,<J sc facă asemenea încercări şi la oameni >i a nume asupra condamnaţilor la moarte, ,\ u este exclus ca să se poată provoca ii la un cap omenesc, — dupll operaţia de<— reacţtuni nervoase reflexe, atemitn»ttoai • cu acele constatate la animale, l-.ste. foarte neprobubil să se poată obţinea i« această cale, o revenire a coiifliinlci. deoa- rece părţile din creer, cate reprezintă i ’ diul conştiinţei, sunt cele mai scm>băe n > <i atare, mor mai repede decUl celelalte ptrfL Totuş, fenomenele su/leleşli nu ir lucrd totdeauna complet, odată cu moartea tru­pului. Rine înţetes, e vorba de sistem- , > voase suprasensibile. IC cunoscut, d< xeniplu, — cazul rdmei, care poseda mim lă facultatea amintirii chiar cu corpul cio­pârţii. Sistemul ei nervos, se năuce a căii va ganglioni, legaţi intre ci. prin fibic h- i voase. Se ştie, că Itlidnd o rdma (n mai mul te bucăţi, fiecare din accsle Iritaturi, con• liiiuu să trăiască separat fi indciundcnt. Pe această particularitate, se ban um ur jnălourea experienţă interesantă, reulnată patina oară de zoologul L. lieck din 1‘raaa.

MEMORIA RAMEI lAIATl

Două şipci de lemn, sunt aţezate cruci», in formă de T, ce in figura pe car) o pu­blicăm. Dealungul fiecăreia din el,', »o v o beşte un canal, care va avea ntiliel tot o formă de T. La unul din capotele sip.«>i cele mici, se introduc două bucăţi de laM.i. care legate cu polii unei baterii elo<tnn mai slabe, servesc ca electrozi. Se acoiiera în urmă şipcile, cu o placă de sticla, i ■ gătind astfel un „drutn de amăgire". tru râmă.

Apoi, se începe dresarea viermelui, car: este vârât in deschizătura de jos a apara­tului, în aşa fel, ca să străbată tot drumul, dealungul canalului. La răspântia u n d e ,

fixată a doua şipcă, râma are ele ale» In tre

doifă drumuri posibile. Dacă o ia la drean ta, ajunge nestânjenită afară; dimpotrivă, dacă se îndreaptă spre stânga, primeşte .. sguduitură electrică foarte neplăcuta dm cauza atingerei electrozilor. După vre-o 70 de încercări repetate, râma ajunge In cele din urmă, să-şi „înveţe lecţia" şi să apuce totdeauna spre dreapta. Se mai repetă Incâ de vre-o 70 de ori acest exerciţiu, pentru

«a lUilia M şi'l llittlV dcIlUlllt, re. i iu p a aceea, M p ro O H lc ilâ li

rà tnc l, iu t ti CM f Wh

iXOi&l&t r à CUfTIUdâ Ull fettUfci

llevauuual ÿi W ItltfOutiC Iti ruiiu, UfCiir> utti h t m «? porţi tluaie. OOQSltlâ, Ca loatţ iau i Ut*i«t luco|^uiţ drum ui cvl

part», çt a i*u»trai itmiiuria *1 c itle mal »împle, utielo laculuu dupi a vieţui ciuar *t di*trti*viu itiuividu&iiiau* luucâ.

INIMA CAI ti. li A Ti. Ut PA

■’■A

tă dm corp, f timp de mui perienld a tot fi In catul ou

Intr ude car.

pura»

Ih m

m iMianţc 'l<'l£etolor.

Toate

liî i, le alt ce ea, dei

ale corpului, nu

binelnfelet fără a tea lor. In interi

©©©©©©©©©

©©©©©©©©©©©©

iarife Uzine de Boiangerie şi Curăţătorie Chimică

F T AL I ONV O P S E Ş T E Ş l C U R Ă Ţ Ă C H I M I Cdupă ultimele procedee eu maşinile celc mai perfecţionate

Fabrica : CALEA MOŞILOR, ISO (colţ B-dul Carot) ★ Tel. 372 5* SUCURSALE : Ştlibey-Vodă 55, Dndeşti 2*. Şerban Vodă 11, C. A. Ro*attl 27

IN 3 ZILEExecuţie ireproşabilă

O R I C E L U C R A R E — S E E X E C U T A — IN 3 ZILE

Preţur i obi şnui te

I Cetăţeanul înţelept0 »pre «evita orice «tirpntâ ia (tniH« %m. mu c«»*-o', pâră cafii decât după ce • licut o compent*e0 Intre o*tce alte calele fi cafeaua „ 1 1 . IA ' '* 0 Aceasta dovedită cxcfio ti ptiu puritatea;0 ei, toată lumea c pre’* ca t i 11 ic ferea«cJ def iurogite otrăvitoare. Firme alea fr lita** caa*

de primul rm< dia ttr. C arol 55 Tclcfoa 31@ este punctul de atraefe al lumii de boa

D -ru l N . U L M E A N UMEDIC AL BĂILOR TCKIRCBIOL BOLI DE TEMEI. CHIRURGICALE >: VENERICE. DIATERMIE

Stradela Sft. Nicolae Şelari No. • (pria Llp»<aai)

ConanlL 10— 12, S— 7 Talaiaa a** a*

liEALIl AT MA ILLSIKAIA i lASVAHlE 1930

Cronica c inem atogra f icăG lo r ia Swanson. — Lionel B arrym ore . — R ona ld Co lm an. — L ily D am ita . — Suzy Vernon

A d io s M u c h a c h o s . — e tc .

NIMIC nu arat& mal biiic dezorientarea pu­

blicului de cinematograf bucureştean, ca indiferenta cu care a tust primii filmul

Gloriei Swanson: „Sadie Thompson" (în ro­mâneşte ..slăbiciune omenească“). Este o bucată din acelea care lasă o dâră durabilă 111 istoria cinematografului, ş 1 totuş na li­nul ufişul decât căte-va zi»e. Dar poate că am calomniat 1 ubltcul. Poate că el ar fi ve­nit, dacă patronul sălii nur fi avut neferi- . ita inspiraţie de a schimba programul.

Ciloria Swanson joacă, aci, rolul unei cân­tarele de varieteu, Pleacă din Chicago, un- ue avusese o atacare foarte puţin catolică ţi care ii cam poridila libertatea, Fugise de acolo ţi ajunsese prin coloniile britanice din vecinătatea Ecuatorului, unde voia, nu »a înceapă „o viaţă nouă", ci pur şi simplu să MJ descurce cum o putea mai bine.

Prostituata este In genere un tip com­plex. Are trei trăsături cam contradictorii: este frumoasa, provoacă repulsie şi este fată bună. liloiia Svtuiison ştie să fie aces­ta trei lucruri. Are nişte ochi extraordinari,o gură d .a ârşlt desenată, dar pe care eao tot frământă, o lot încreţeşte şi o tot stri­veşte, In le.ul acela neglijent. In care pros­tituatele Işi miţai buzele. Are şolduri ca- ragmoaşe, picioarele cam strâmbe, o îm­brăcăminte intenţionat ridicolă — ridicolă, şi puţin înduioşătoare. Par ce-i remarcabil Iu uioria swutisou. In ac<»t rol este mersul. Are uu umblet extraordinar de elocvent, t u umblet profesional şi comic, disgraiios şi totuş adânc sugestiv; un umblet care e de o vulgaritate aiul de perfect redată în­cât de vi ne frumos din punct de vedere ar-

tiiorla Swanson, In hainele ei de Dumi- ne< a săraci, evoiuiuză înconjurată de ado­rai»! i. oameni da lând, soldaţi si marinari.Ii nune *ă-i cânte, ea le spune anecdote pi- «iiuie ei o escortează ca o adevâraiâ gardă pi im iară. Cecaceta le dă, in schimbul acestui >l< votament improvizat, osie viseha ei. o vtvw’iie de fetuee, care trebue să fie vesela ca sa scap o de necazuri, una din aceic ve oelii antidot care Înşelă opinia publică şi rai e o tace *â se mirJ mai târziu şi să spu­nă „u oş fi crezut .ca un oiu atât de vesel •m »«• gândească !a „sinucidere".

An, sadie fiiompson nu se sinucide. Se Intănipla altceva. Un pasior puritan şi in-

viaţa dezordonată a Sa- ce mizerii şi obţine dela xtrâoeze, pentru n-şi face pe prin a se revolta, prin r prin a-1 implora; apoi it’or, apoi tar ii înjură pe I imploră. Par in zadar tuia. îmbinata cu aunos- e a ţinuturilor ecuatoria-

cu depresiunea Şi stricl- de mult, in sufletul ei. e toate cu împrejurarea D& (anglo-saxonii au toţilogj _ toate acestea oumilitate profund creşti-

'ile îmbrăcată cu un ha- nu mănâncă, plânge, se

fugă. şi abia aşteaptă să

legile lui Freud au făcut j pastorului. II vedem ucat de Lionel Barrymor- nai obsedat de gândul la urmă uită de toate, in'.răoi si se năpusteşte a-

iu când el intră şi închide ivem o regie foarte origi- «tice*te Ni se arată Soa- ■e care se înaltă dea- siaş mări); apoi hangiul -g ridică perdeaua de ro*

soi ma jxaci « ** «» celelalte iile). Simţim Cita s a întâmplat, ce-

^ £ f î .n e tn ceielalU HU. Şideoda 4. vedem s,Arând toate personWiüe pUsii. tett*, sfsri de d»ufc: Ssd.e li Pa*

torul. Unde sunt? Ceilalţi încep să mişune febril. Par toţi profund impresionaţi. Unul trece altuia un briciu de ras, dându-i câte­va explicaţii misterioase. Ce s’a întâmplat?

.Şi atunci, deodată, ni se reprezintă gra- mofonul, cu trompă de mucava, al Sadiei. Are placa pe el şi se învârteşte. Toţi îndreap­tă privirile spre locul, de unde vine sgomotul gramofonului. Şi atunci, uşile se dau înlă­turi, lăsând să apară Sadie, îmbrăcată din nou ca o sorcovă, cu zurgălăi groteşti

Gloria Swanson

şi cu umbreluţă ridicolă, cu mersul^ cel de­zordonat pe care l'a recăpătat. Toată lumea e ţintuită pe loc de nepotrivirea dintre a- ceastă înfăţişare desfrânată a femeii si tra­gicul eveniment (pastorul se omorîse). Si a- tunci ea. mişcând din şolduri şi din umbre­luţă, rosteşte aceste profunde cuvinte „Ia- tă-mă. Sunt frumoasă, nu-i aşa? Toţi băr­baţii sunt nişte porci“.

. . ..... ..... ..................... ..

Dar n’am redat aci decât c&te-va. foarte puţine elemente din acest film Intr’adt magistral, pe care să sperăm că-1 vom re vedea curând la Bucureşti.

★Sadie Thompson a fost scos de i e afiş.

pentru a ceda locul filmului „Sinuurate- cul‘‘, un film cu lotul mediocru, deşi rolul principal era jucat de un mare artist, de Ronald Colman. Decât, deşi principal, a rol nu era rol. Vreau să spun că nu-i d lui Colman posibilita:ea să inventszp nimic.O poveste — luată după un roman de Con- rad şi transpusă destul de prost i entru ecran, — o poveste cu maharadiahi, cu piraţi, cu indigeni primitivi, cu trădări şi alianţe, — unde Colman nare absolut ni­mic de făcut. El e în film un puternic pirat care combate sau ajută pe căpeteniile lo-

Rezultat: îl vedem veşnic ducându-se de la corabia lui la tronul de pe uscat, al alia­tului său. Şi viceversa. Plus o mică si tare naivă poveste de dragoste, unde, pe deasu­pra, mai avem ca eroină pe Lily Damita, acea convenţională fată de calendar (ştiţi, domnişoarele acelea roze şi cu paiete, a căror poză este pictată pe calendarele ce se vând la librării?) Lily Damita este incon­testabil frumoasă. Dar are frumuseţea in­suportabilă a păpuşilor-cadou-de-sărbă- tori, iar gura ei foarte drăgălaşe ne face impresia că în loc de „te iubesc , zice ..la mulţi ani':.

★Un alt film „Gaumont“ întitula^ „Parts

Girls“ a încercat şi reuşit să menţină tra­diţia de anost, a tot ce este film, mai mult sau mai puţin francez.

Desigur, Suzy Vernon este o artis.ă_ ono­rabilă. Şi este mai ales specialistă în. ca să zicem aşa, „Minităţi”, în acele atitudini de pisică, ale femeii îndrăgostite. Dar restu ansamblului este destul de prost. In special cei doi bărbaţi. Totuş, remarcăm în toata regia (regia e de Henry Roussel) o sforţate necontenită de -a face bine, de a alege cum trebue. Filmul nu e lucrat neglijent. Si daca totuş, este ratat, asta dovedeşte inaptitudi­nea congenitală a filmului european con î- nental (francez, german, italiam etc.). ,.t a- ris Girls“ este încă o dovada ca nu exista decât filmul anglo-saxon şi cel rusesc.

★Iată un film englezesc din cele 'lroasţe;

„Adios Muchachos“. Poate chiar dm - mai proaste bucăţi ale casei „Dorian - S totuş, nu ne Indignează prin gre^li grqso lane, ci mai de grabă prin lipm de ca pozitive. Ş’apoi toate filmele britanice au un fel de distincţiune specială (pe care cele americane), un fel de delicateţă în tot jocul, care face plăcere. , ţ

Creselile din „Paris Girls ne supai ă m mod activ. Greşelile din „Adios Muchachos nu ne indignează. Ne face d™r că filmul nu e mai bun....

é ia n l Ah im m o

Sfaturi pentru frumuseţeValea Bistrei, Alice Jean, Gigi Loco. D-na

Í3 ani. Doi ochi căprui, Nina, Iţic, Sisa, Mi- my, drăgălaşelor mele cititoare cu aceste pseudonime care toate doresc să scape de sbârcituri şi ten ofilit, le recomand să ci­tească cu atenţie articolul meu despre fru­museţe, aipărut în „Almanahul „Realităţii Ilustrate“ pe 1930, şi care se găseşte la orice librărie.

Phillis şi Tanagra, două graţioase citi­toare, care cântăresc cam puţin, le reco­mand cura de îngrăşat şi întărit, din acelaş articol.

Meluţă Ene, Sanda, Volga, Aura Al. Rabi- novici, Elena Riv, Alexandru D-tru, No. 13. Vidreana, O cititoare deznădăjduită. O citi­toare de reviste, Marianela V., Tatiana, şi toată compania de cititoare disperate din cauza coşurilor şi punctelor negre. le reco­mand articolul din Almanah, în care vor găsi o întreagă cură, cât se poate de eficace Den.tru neajunsurile de care sufăr.

Viorica No. 1, Viorica No. 2. Lorenzo. A- dolfică, Lisetta, Roza B., Lia de Pépé, Mioa­ra Georgescu, M-lle Pierrette, Tango des Ro- ses. Ajutor o nenorocită. Lupe Velez, H. I. R. H. Iaşi, care doresc să ştie ce îngrijire să dea tenului lor şi vor să cunoască secre­tele de înfrumuseţare: Ape de toiletă, o bună cremă de obraz, etc., acelaş articol din Al­manahul „Realitatea Ilustrată“ şi vor învă­ţa multe relativ la îngrijirea frumusetei lor.

V. Laţ, Etty, Mister Lindsay, speriate de proporţiile mătreţei şi ravagiile căderii pă­rului le sfătuiesc să ia Almanahul „Realită­ţii Ilustrate“ cu articolul respectiv.

Fernanda. Un desnădăjduit, Vanda M. Trei cititori dezolaţi de pistruii lor persis­tenţi, le recomand o minunată apă de toile­tă şi o cremă a căror reţetă se găseşte la capitolul respectiv din articolul „Cum să ne îngrijim frumuseţea“ apărut în Almana­hul „Realitatea Ilustrată“ Toti ceilalţi care au rămas fără răspuns, îi rog să revină cu întrebarea a doua oară.

LAURA

.HhAl

e %

»OLAVICI

I L I P S C A N I 3 7 B U C U R E Ş T I x

kdmvt**J

SĂRutaReA— In se z o n u l g r ip e i

TVj U VOIU VORBI aci de acel aci in sin,,-il N tiv, de acea sclipire a buzelor aurii a doi îndrăgostiţi, imortalizată de Rodin, — ge­nialul sculptor francez — în fuimosul tău grup de marmoră „Le baiser" in care d<tn- sul a întrupat toată pasiunea erotica a o- menirii, într'o atitudine care acum e mula­tă de toate vedetele, pe ecranele de ci iu-mu

Ud sărut... pe care nici odaia nu-1 vom putea opri

A 2 I SE P O A R T A

0 ceaşci de ceai. cu domnişoara Editb Jehanne

Eapltc*|la 1* co j t r t i

O

Intr'un singur sărut rămfln pe mâna »au gura celui sărutat două sute douăzeci de mii de bacciil, de felul acesta, dintre cari

unii pot produce boala |rava

Dar nu vorbesc aci de sărutarea aceea, care este o expresie a dragostei divinr d>n partea mamei pentru copilul ei.

Vreau sd aduc in discuţie înaintea citttO rilor „Realităţii" mai mult sărutarea con­venţională, adică acea alăturare rcce a bu­zelor, dela gura unui individ, de mflM. fata sau gura altui individ, fard ca la baia a- cestui gest să fie vre-un sentiment sau ins­tinct sincer.

Este sărutarea oficială a junelui don­juan pe mâna unei venerabile doamne, sau sărutarea jandarmului rural depusă pe mA­na unei fete de ţăran spre a-ţi arata supe­rioritatea sa, în civilizaţie; este sărutarea de aceeaş natură, pe care intr’un ţocţoc ră­sunător sau mai discret ţi-l aplică reciproc pe faţă, două cucoane, care se 'nldlnesc fi care In fond nu se pot suferi;

Esle sărutarea acelor maniaci ai sărută­rilor pe care francezii li numesc -bais- seurs" şi cari sărută pe oricine U intdlnesc fi-l cunosc. _

Este acel act care se crede obligator per tru orice bărbat când întâlneşte o doamnă cunoscută.

1r w rui fruu vede câ o pufin umâ nâră; ar adânc c ochi de luror Ta princip« ■•ăi, feini nistire.

Domni poate >1 atât de n

O

ui.

copca

hi liCM

I>o

4 i . /M r « * iT H A îi' l IAM \l<lh. IMO

Nebunii ce lebreMulţi nebu

•elor, condu* iele impen . inui CalItS**1 >mora «'ţ1I ie tronuri u«- raz degenersi bunii le: (<>■" :il Franţei. P> Danemarcei. Charlollti. li rităm decât Şi căţi sifnptomr ne U-Iea* posoniCurios, fiul pite...

IotspnniolrjtCatolicu l

«Ic mic cei prost îi ' nni. sc n» Mnxlmilin gonin. E

Iubeşte ni

Mr*perpic

d t

Filin

au dispus de soarta popoa- I cu mintea*sdruncinată, frâ- l)ela demenţa sanguinară a

carc-ţi f:Vu calul consul şi rea de-a omori, s’au perindat i rătăciţi sau In cel mai bun Sunt celebre In Istorie ne- dt Castilia, n Iui Carol VI I al Rusiei. Christian VII al <ir<K al l l l lra al Angliei, irăteasa Mexicului, ca să nu •mplele cele mai cunoscute.

crize vagi. trecătoare, cu nirile, cum au fost : Filip al tul monnrch al Spaniei, Don

cardinalul de Hichelieu.

HUa ..Ioana Sebunrt" sau pei /n.rrt", fiica Ini Ferdinand vestitei regine Isnbela, Încă t i rrtrasi de ceilalţi, doarme < un -arneter bltar. La 17 cu I ' ip cel Frumos, fiul lui

ţi al M.trici de Hur- nâr viol, desăvârşit ca fizic. iil< In aer liber, dar nu-ţi

lv lângă că nu e frumoasă. Ioana II mal face )l viaţa rtir dr grlozir, de altfel In-

1‘Hln 11 plac femeile. Insă trântite decât a lui. Aceasta, .np dr detechlllbru mintal la i'iipo, lângă părinţi, părăsită ! dr uşurnlwul el sot, care tra, unde-l aţlrirptă aventuri naşterea celui de-al doilea

inand, dorul puternic, care-o ilip. o hotârrşte să fugă spre r întreagă, lângă grilnhil P»* itâ de frig şi rugându^se de ;<*r \“i iasă. Mama ei Încu­ie In grabă s'o calmeze $1 s'o tre In palat. Dar, cu cât trece t slâbcţle, devine mai melan- sperată. aţa că la urmă, su- îd s’o trimită bărbatului ei,

•ată prea încântat. Curând, urâ de trăsnet asupra tuturor, ilip cel Frumos, Ia vârsta de dupâ o scurtă indispoziţie de a Ui pierde si putina raţiune •‘ti scoate nici o vorbă, nici o mutetrllă lângă sicriu, nedes-ii de chipul defunctului.

sufletul la Burgos ţi tre- imormânat la Granada. Tot kt» r străbătut de convoiul fn- Iri lungi, dese ţi numai noap- % â nu trcbuc să vadă lumina rl.iră toana, care, geloasă şi nii permite nici unei femei să fostul ei soL

irtilor" ea cere să i se deschi- rrctând că vreun miracol al

steota cadavrul. Cu toate ru- toate că-i sărută cu ardoare

. irrle minunea nu se infăp- ana nebună lot spera insă, rloridea sâ-l aşexe definitiv In

•î in mtul ei 11 veghiază cu iente lângă corpul lui ţi Întâ­

ii ce merge, bănuelile antu-

, fjjnri bolnavă ţi dându-şi iThe cum Ioana e unica moş- itateior ei, institue regent pe in n d In cazul decesului aces-

vine" micului Carol. primul nei Carol Quintul de mai târ- rimisă la Tordesillas care ii va

tot restul vieţei. Ime- m tr sil i se aşeze sarcofagul in loc din mănăstire* Santa- i ferestrelor ei. de unde sâ-l

i ni» Timnul li agravează ' funebrii*“ lângă care survin

- -. ■ , . j poarte stofe i'te' n?3 femei le din jur. pe care it fs t i crvde că o pisică mare

ind tată' ei, pe t acum s'o mă- i ţe pare că o ie: negura de­

menţei o învălue tot mai adânc! Ioana, e ţinută ca prizonieră, între zidurile mânăs- tirei St. Clara din 1506 până în 1555 când se prăpădeşte.

Unii istorici caută să dovedească că i s’n exagerat demenţa, întâi de tatăl, apoi de fiul său, ca să fie înlăturată dela putere.

In ultimii ani ai vieţii, prinţesa, — ne­bună de prea multă dragoste, mişcătoare în pătimaşa-i pornire care îi devastase min­tea — nu e decât o ruină omenească. Pe jumătate paralizată, chinuită de abcese, mai capătă şi nişte arsuri fatale, făcând o baie prea fierbinte. Generatoarea casei im­periale de Habsburg trăeşte şi moare în su­ferinţă. Ea transmite descedenţilor germe­nul nebuniei, care sare o generaţie : Carol Quintul — e şovăelnic, într’a doua: — Filip

Ioana de Castilia, „la hoca“

ui ll-lea. dar izbucneşte la a treia: Don Curios — şi trece mai departe, alenuan- du-se, în degenerescentă: Filip al IlI-lea ai IV-lea - ca să termine cu imbecilitate : Corni 11-leu.

Filip IV, un alt tip al degeneres­centei imperiale

Fet

Fiindcă am ajuns la Don Carlos, să ară­tăm in câteva cuvinte, sfârşitul anormalului infante, care n’a fost nici otrăvit cum sus­ţin unii, nici strangulat, cum pretind alţii.

Tatăl său se vede silit sa-1 sechestreze, in •ameră numai după ce se convinge că.°ri- ceTncercare de îndreptare e de prisos. Moartea i se datoreşte exceselor, dela care n i fost împiedecat, e drept. _

Acestea arată sau voinţa lui sa nu ma trăpqscî sau numai inconştienţa. Se des b A A ^ 1 “rna, deschide ferestrele, toarna

peios şi se tăvăleşte într’însa, sau se u ceasuri întregi la geam, sumar îm­

brăcat Refuză mâncarea, zik dearandM, penm.' ca să devoreze altădată, o cantitate

enD™pariţia sa nu provoacă nici compăti­mire? nici regrete. Toţi cei cari au suferit nnnările violenţei şi cruzime! lui Don Car- loTrespiră uşuraţi, că — graţie prudenţei lui

Filip al Il-Jea. tată denaturat, dar rege Inţe lept — un dement periculos, a fost exclus.dela tronul Spaniei.

Franţa, mai puţin favorizata de destin, e guvernată, cu intermitenţe, tuiip de ani, de un rege nebun : Carol \ /-/<•</. Mania a< es- tuia, Ioana de Bourbon, avu la 35 de ani, un aoces de alienaţie mintală şi un străbunic. Robert de Clermont suferise de aceeaş ma­ladie. Robust, pasionat de exerciţii fizice, însurat din înclinaţie, cu Isabeau de I!ava­ria Carol al Vl-lea, înainte de a i se de­clara boala, e un prinţ darnic, lacom şi nu prea inteligent. In 1392, în August, ordonă să se ia armele şi, eşind din oraşul Mans, .se îndreaptă, cu trupele, spre pădurea cu ace­laş nume.

Un cerşetor care se luase după el, nu în­cetează să-i strige: — „Rege, eşti trădat, nu te duce mai departe” ! Cuvintele acestea ale unui dement, probabil, influenţează imagi­naţia lui Carol şi, la un moment dat, intam- rilâmdu-se să cadă, Cu sgomot, sabia, unui ostas, Carol, cuprins de furiile nebuniei, sare'la el, îl omoară, apoi se repede in rân­durile armatei lovind în dreapta şi in stan- ga si ţipând că „vor să-l predea duşmani­lor’” Patru oameni sunt ucişi şi daca nu s’ar fi rupt sabia care lovia, numărul lor ar fi fost mult mai mare. .

Atunci, deabea, e prins, legat şi readus la Mans unde stă epuizat două zile, in nesim­ţire’ Chiar doctorii cred că regele va muri. dar nu i-e dat ţărei, se vede, să scape aşa uşor de iresponsabilul ei suveran. Spiritele superstiţioase ale timpului, încredinţate că i s’a dat să bea otravă, sau vreun filtru vră­jit, doctori şi vraci, încearcă să-l vindece, prin procesiuni, ofrande la sfinţii făcători de minuni sau atingându-1 de relicve sacre.

Un bătrân medic, din Laon, mai înţelept şi mai experimentat, decât confraţii săi, îs- buteşte să-i amelioreze starea, printr un tra­tament raţional: linişte, persuasiune, blân­deţe, cură de aer, c.are se arată mai eficace decât relicvele şi rugăciunile.

Remisiunea, nu durează în'să timp înde­lungat: Carol reîncepe extravaganţele, sus­ţine că îl cheamă George, că nu e rege, nu poate suferi pe Isabeau de Ravaria, pe care o iubise atât înainte, rupe draperiile, sto­fele, bate pe cei cari îl servesc, se crede de sticlă şi de frică să nu se spargă cere sa ne înfăşurat în bretele de fer, într’un cuvânt e nebun de legat.

Curio's e faptul că epoca aceasta e o epo­că lipsită de bun simţ şi raţiune. Femeile poartă „hennin”-uri aproape cat ele de lungi şi produc impresia că au c a p u l aşezat la mijlocul corpului, bărbaţii se încalţă cu pantofi „â la poulaine“ cu vârfurile subţiri, elastice si atât de lungi că le prind cu o aţa de centură. Se obişnuesc pantalonii cu un picior de o culoare, şi celălalt de alta cu­loare, se atârnă clopoţei de aur Ja pălării şi mantale, e o zăpăceală colectiva. Mai muai, în timpul crizelor augustului bolnav, o mare parte din populaţie, e atinsă de aceleaşisirop t om e ! . . .

Intervalele lucide ale regelui sunt nume­roase, dar scurte : s’au numărat patruzeci şi două restabiliri trecătoare ! Deseori, sim­te, apropierea atacurilor, cari ii provoacă suferinţe de nedescris. Odată, refuză sa facă baie cinci luni; nici nu se culcă desbrăcat în tot acest timp. Murdăria desgustătoare în care ajunsese, îi produce, răni pe corp. In ­sectele îl năpădesc: cu şiretenia şi forţa, cei dinprejur isbutesc, în sfârşit, să-l cureţe, a- poi să4 schimbe.

Nevasta lui, de tristă memorie pentru Franţa, are fobia trăsnetului şi a trecerei peste a'pe.

Dacă credem memoriile principesei pala­tine, chiar şi la Richelieu, cardinalul crea­tor al Franţei unitară şi puternică, găsim momente de nebunie. Câteodată, închipu- indu-şi că e cal, sare şi n ceh cază câte un ceas, până îl culcă valeţii şi-l învelesc bine, să transpire. Altădată, e gfisit de un curte­zan, sărind în sus cât putea, dealungul pere­telui unei galerii din Palatul Regal, reşe­dinţa sa.

13

E 193

•ecutmpicpontevistustn

Dastrgru

or.

i

(

43mpsshteimIiilit

to;m'<ar

noVitoito?camigâi>e

dorajseR.Săjteicrmţa

p irvţii

TteUCIn I h a îr

L

a lASCAftlE 1930

Sara lui, Nicole de Maillé marchiză de Brézé, damă de onoare a Anei de Austria, Îşi Inchipue că are Întreg posteriorul... -de sticlă, şi de aceea nu sta jos, în ruptul capu­lui !

Fiica ei, Prinţesa de Condé, moşteneşte un grăunte de ţicneală, pe care îl transmite descendenţilor.

0 criză de nebunie, din ce'le mai picante, e aceea a lui Junot, duce de Abrantes pe care Napoleon îl numeşte guvernator al Illyriei, fără să ştie că e pe pragul unei pa­ralizii generale. La balul oficial, unde tre­buie să apară, pentru prima dată, norocosul aventurier, parvenit în culmea gloriei, îşi face intrarea într’un costum senzaţional : ©scarpini, centurionul şi sabia, marile cor­doane pe umăr, mănuşi albe, pălărie de ga­lă sub braţ, iar restul....cât ne-a dat natura, gol ca Adam, în paradis.TE uşor de imagi­nat strigătele doamnelor, care fug, împrăş­tiate ca potârnichile ! Curând, Junot trimis la părinţii săi, oameni simpli, vrea să le de­monstreze că ştie să sboare şi înainte de a-1 putea împiedeca cineva, îşi dă drumul de pe fereastră, cade în curte, se răneşte şi moare.

Ultimul exemplu de demenţă ilustră, l-a oferit, în zilele noastre, împărăteasa Char- lotta a Mexicului, moartă acum doi, în 1927, la castelul din Laekeu. Ea vine pe lume în 1840 şi e fiica regelui Belgiei, Le op old de

M M A 111

Saxa-Coburg şi a Luizei. nSscutA prinţesă de Franţa. Foarte inteligentă, muzieantl, \r selă, până la 10 ani. Dela acea schimbă, devenind mal gânditoare, eo o *0 inţă care începe să se afirme. Se măr tă i • dragoste cu archiducele Maxiinilian. fratel«- împăratului Franz Ioseph, numit guverna­tor al Lombardiéi. Tinerii, stabiliţi !., Mil.in. gustară la început, o fericire compleţi, dar italienii, decişi să scuture jusul străin, dc- «Iară răsboi, şi ei sunt nevoiţi să p3rĂ*ra- scă Lombardia. In 1862, in unna inte:{iei Franţei şi Angliei In afacerile Mexicu­lu i— o deputăţie de mexicani oferi coroa­na imperială, lui Maxiinilian. A m ta, *-u spiritul său indecis şi lipsit de ambi|ie ezită s’o primească, preferind, sceptrului, mu Dar voluntara Cnarlotte, avidă de florie -ţi fapte măre(e, reuşeşte să-J convingS. nu f ir i să întâmpine rezistentă.

Coroana e o dezamăgire pentru tAn&ra împărăteasă, cu idei liberale şi ji:> guvernează de fapt, dar se isbeşte de o su­mă de piedici. Infidelitatea soţului rí, o face să cadă intr’o stare de melancolic. p;r cursoară nebuniei. Când Napoleon III manifestă dorinţa s3 retragă din M< \ , tru­pele de ocupaţie francezi, M«\ să abdice, ( harlotte se opune j ic să intreţpr ndă otrevederea intre suveranii .»-estei ţAri y dânsa, are un caracter violent; ambition*«

I-!!' i klt 'amintind tui

Afli k inii li

R I Z E Ria ş i lo r , 58

I A B E E R ■

'>■«*0*1 pentru Ltoaai ţi Dotata*. OivâuU|iwu m *pfi & fler. Araajatul i f it> i i i 4 oi, MaaHţw*

G U ST U L ZILEI în moda coafurii de Dama■

Astăzi când moda coafurii păşeşte cu paşi gigantici în rândurile femen ne, ondulat unile permanente au devenit un accesoriu important femeii moderne

Lumea elegantă care întrebuinţează.ondula» ţiunea permanentă nu se mai poate despărţi de ea în m^rea societate de care veşnic este îngrăd'tă, tărâ ca aceasta să facă notj discor dantă în ansamblul e-, sau să mai accepte vi=

zitele prea dc.se, plict'»>tonrr ji enervante Io coafori

iată de cc moda coafuri* dc Dam», pc *i ce trece, uvansca/.l iar leni-ilc l| urajat« de succes, cată să plăcii ţi mai mult Rnţilor.

Ev dent. capul încadrat ru o asttrl dc c«a fura pcrniiinrnt.i le reda încontinuu \ < şi o notă de eleganţă dc ţel mat ta per or g ,i

P û S f f t r i l i I E A N “ S in g u r s p e c ia l is t B U C U R E Ş T IU H a itJB I i i U k H I I '(Quzrturul Sit. Gheo [he) Caha Vos lor ft o. si

9 MMMMMMMMMMtMMMMMMMMMMMMMKKKtt M U

B l â n â r i

lA C O B S n iS T R A D A C A R O L N o J

A PR IM IT NOI tr«napo< rit

■ B L A N U R I

P c n la n , P ou la ia |lohl*n| La V u l p i , N u t r i i , O l l t r VI |li OponuM, N iIsmIIiI, pratuai

ULTIMELE NOUTAŢ

MANTOURI il BLANiO t T t | l O l C O H I N D I

A T E L IE R E P R O P R II c ă c i u l i

ItfftMH»

iC E R E Ţ I IA TO A TE M A C A Z IN E IE de< O LO N IAIE; 1 — —.■■ _______________

Pr«|uri •ilrarn tfc (onv«R«l

c D l I S EP V c (OnPOTURl MARMEIADE. JEMSURI *ç PRODUSELE FA B R K ELO R ---------------------

IS/I. S T E F A N E S C U

■S U N T C E L E M A I B U N E

Notaţi bine adresa

Sub această em blem ă se află CEL M AI VAST SALON DE M ODE, unde fie care Doamnă sau Domn>»o»ri are prileiu1 să găsească cu un preţ derizoriu ultimite modele originale aduse dela cele mai m an Case din Par- =

S t r a d a L ip s c a n i 4 1 , E t a ' (Intrarea prin Sít. Nicoîae Şelari)

f PatrntB P o m haitaj «*I pU b*!tri* dt b im urP (nlcnúr.I Erpa-dlam s r i« r4 «. Imediat ( • primimI cart* 0OIUU.

Hkt f* SPAT**- ’ c'a-,

contra r * * * 1 comanda prt*

14

nE:

Un m inunat roman ştiinţific trăitViata nia a

tU ni s’i Na e De ur

tr un ftl

lu i Byrd şi a tovarăş ilo r săi, la Polul Sud. — Radiofo- p ă s t r a t tegfltara dintre exploratori şi restul omenirii«

12 Iu

antul

In-

PRIMI* :t id a .

lui R

REZULTATUL EXPLORĂRILOR

De altă parte, prin misivele sale radiofo­nice, comandantul Ryrd ţine în curent res­tul omenirei, cu minunatele sale isprăvi.

Şi toată lumea ştie astfel, că expediţia merge bine, fără nici un mort sau rănit.

Până in zilele noastre nu se ştia mare lucru despre al şaselea continent.

Bvr<f ilare. In

New-York.

Byrd Înainte de plecare la Polul Sud

,1 Sud e mai pufio cunoscut decât ce!Expediţiile anterioare (Shackleton,\,mnidsen> n'au putut stabili, de-

\;,!aretida e un continent de vre-o kilometri patraţi ycam de ma-

1 Kuro]u.i, în formă de disc, aşezat m-două mări. Continentul antarctic

brăzdat de munţii Erebus( şi Terror.Marca Barieră este banchiza ce Închide marea lui

R°De aci, Byrd a făcut câteva sboruri cu aeroplanul, descoperind munţi noui şi re­giuni necunoscute.

CAND TACE POSTUL DE PE AVIONUna din aceste expediţiuni cu avionul, n

fost surprinsă de o furtuna groasnlcă 31 trei din tovarăşii lui Bypd, cari se aflau In aparat, s’au găsit în primejdie de moarte. A fost atunci .pentru cei de pe IMtle \mt rica, un moment de groază. In adevăr, p a ­turile de recepţie nu mai înregistrau nimic, dovadă că postul avionului nu putea sa transmită. Câteva zile, comunicaţia Intre vas si avion, fu întrerupta.

Atunci Bynd se sui în alt avion şi reuşi să se ducă în ajutorul tovarăşilor ai l.i înfruntă o furtună de ninsoare şi aterisa pe munţi, salvându-.şi prietenii.

BYRD TRIMITE MESA fi II PRIN RADIO

Dar iarna a sosit. Noaptea cea maie, de sase luni, începe. Aeroplanele au fost în­chise în hangiare. Graţie radiofoniei, tpu- tem cunoaşte situaţia bravilor oxploi atori, în timpul infernalei ierni dela Pol.

Iată un mesaj radiofonic ,wius de Hyrrt.„...Am ajuns adevărate cârtiţe... Afara, nu

e decât noaptea, abia atenuata de lumina lunei... Dimineaţa, pe care o cunoaştem doar după ceas şi calendar, pruna noastra grijă e să ne desgropăm din zapada şi sa ne aprovizionăm cu apă_ şi cărbuni... Ma­rea preocupare a noastra _c -masa: treime să mâncăm cât şapte, ca sa ne refacem ca­loriile... 0 ciosvârtă de focă, sau o frip­tură de balenă, ne permit uneori sa va- riem copioasele merinde ce am adus cu noi...”

MOŞ CRĂCIUN LA POLUL SUD

Byrd si tovarăşii săi, au avut un banchet de Crăciun, dela’ care nu a lipsit nici tra­diţionala tortă, nici cântecele sfinte, tran­smise prin radio!

Ziua, băeţii îşi dreg hainele sau citesc,__ există si o bibliotecă pe Litlle America,— joacă poker, ascultă gramofonul sau e- misiunile radiofonice...

Şi, uneori, ştiind că datoresc micului re­ceptor viaţa lor, vre-unul din tovarăşi mân­gâie haut-parleurul, ca pe un prieten^drag...

2 IANUARIE 1930

C E P E

CIOCOLATA Şl BOMBOANELEM. STEFANESCU

( R I W I I A^ ^ 7 SUNT (ELE MAI BUNE

15

„REALITATEA ILUSTRATA’’

Begitm Viciarlm • Spaniei Imit'» pti**" bare U ngi Madrid.

Aga-Khan, îşi petrece luna de miere la Cap d’Antibes. undr-şi nrr vila. Dela stânga la dreapta: Aga Khan, Maharud jadul din Puduknln. soţia acestuia şi domnişoara Carron, prinţesa Aga Khan.

In Anglia distribuirea ajutoarelor de Crăciun se face tierele mărginaşe — cu revolverul în mână, căci altminteri mulţi cari să fie ispitiţi să prade pe donatori.

Ungaria, a înce­pui proceml le- meilor care ti-nu ttrâvil bărbaţii. Primele patru In­culpate au fotl condamnate una la moartea prin ţtreang celelalte trei la muncii */!• nicd pe vlaţâ.

La catedrala cato­lică Sf. Iosif, din Bucureşti, au avut loc serbări cu prile­jul aniversarii de 50 ani, de viaţa biseri­cească a Papeii.

La stanga: dl. Li- ceo Popp, miniftrii străini şi oficialită­ţile. La dreapta: pre- ’laţii catolici.

t IANUARIE I93i

Săptămâna trecuti a avut loc campio naiul de ping-pong organizat de revisti ,, Realitatea Ilustra tă”.

Ilustraţia noastri înfăţişează un grui al participanţilor.

.r e a l it a t e a ILUSTRATĂ"

litatea

La Cercul militar din Bucureşti, s’a deschis bazarul a- nual al Societăţii „Principele Mircea". Fotografiile noastre au fost luate cu pri­lejul vizitei familiei regale, la acest ba­zar. Dela stânga spre dreapta: Ex-Regina Etisabela a Greciei, 11. S. Regina Maria, Principesa Slamâ-E- lena ţi Principesa I-

<■

■

2 I A M AME m o

P a t r i o t u l

w1Mmm

I12

POVESTIRE, DRAMĂ, FILM

Pentru a da cititorilor noştri un tablou al lucrului în atelier, redăm mai jos o scenă dm „Patriotul“, aşa cum a fost scrisă de au­torul Alfred Neumann, mai întâi ca poves-

jtire, apoi ca dramă şi astfel cum a creat-o tomans Krâly, autorul scenariului, rri liste scena în care tarul Paul bate, pe ne- ai drept, pe soldatul Ştefan. In dramă, pedeap-

jsa este ridicată de către contele Pahlen, ^„Patrio tu l". Ştefan asasinează pe ţar, mai Vi târziu.

POVESTIREA :

Cg Ţarul făcea impresia c’ar fi căpătat deo­dată un interes special pentru oamenii săi. PI se îndreptă către unul dintre cei doi soldaţi, cari erau de gardă, la stânga şi la dreapta portalului, dinspre scara principa­lă. se aplecă şi începu să numere nasturii dela jambierele omului, înlemnit în faţa faţa lui. Numără, murmurând şi cu o poză extrem de gravă. Se îndreptă, cercetă cu o privire aspră uniforma, arma, coiful, fără a se uita însă la figura sentinelei, se în ­toarse către celălalt soldat, se aplecă, nu-

jjjmără din nou, sări în sus şi isbi cu toată forţa, cu pumnul, în bărbia soldatului.

„Murawiew!” strigă el, „du individul i- mediat la închisoare !“.

Aghiotantul ordonă unui major să exe­cute porunca ţarului. Pahlen se apropiase între timp, cercetase cu atenţie jambierele sentinelei şi în momentul când majorul vru să puie mâna pe ei, ii şopti ţarului:

„Sire, omul are cei 25 de nasturi pres- ci-işi de regulament”.

Tarul strigă „stai”, făcu un semn sentine­lei să se apropie, îi ordonă să ridice picio­rul şi numără din nou, rar şi atingând cu degetul arătător, fiecare nasture. Acum îşi ridică privirea şi cătă în ochii indiferenţi ai guvernatorului. Era, caşi cum ar fi cau- tat o motivare, un sens al acestei judecăţ. lira în tr’unul din momentele lu i extrem de periculoase, un rictus în partea stângă a gurei îi dădea un aer respingător; părea că numai această parte a feţii rânjeşte. Ordo­nă sentinelei :

„Nu mişca !”Soldatul se clătină pe un singur picior,

faţa îi era scăldată în sudoare. Paul, cu ju ­mătatea lui de rânjet, sta descrăcănat în faţa lui, lovia mereu cu cravaşa piciorul ri­dicat, privind din când în când la Pahlen care privea mut la această scenă. In mo­mentul în care, cu puţin mai înainte de a se prăbuşi, sentinela lăsă piciorul în jos, cu toată ploaia de lovituri şi cu toate sbierete- le ţarului, acesta se adresă lui Pahlen :

„Constatasem indisciplină, guvernator. Eşti de altă părere ?“

,Nu, majestate !” răspunse Pahlen rece, dar cu vocea puţin tremurândă”.DRAMA : ACTUL 2

(Sală în faţa cabinetului de lucru al ţa­rului, în palatul Mihail, înaintea prânzului).

Scena 2.

Cei dinainte, ţarul, mai târziu Pahlen.După ce ţarul a numărat nasturii de la

jambierele primei sentinele, se îndreaptă spre Ştefan. Se apleacă, numără din nou. sare'n sus ca ars şi isbeşte cu pumnul în bărbia soldatului. Pahlen se apropie încet de grup.

Ţarul: Murawiew ! Individul să lie arun­cat Ia închisoare!

Murawiew: (strigând spre scară): Majo­rul !

Se arată imediat un major, care după ce-a ascultat ce i-a şoptit Murawiew vrea să ia cu el pe Ştefan.

Pahlen (care între timp s’a apropiat de Ştefan şi i-a cercetat cu atenţie jambierele: încet către ţar): „Sire, omul are cei 25 de nasturi, prescrişi de regulament.

Ţarul: (lui Ştefan): Stai: Ridică piciorul!Numără apoi din nou rar, şi pipăind fie­

care nasture cu degetul arătător, Ştefan se clatină pe un picior, faţa-i se scaldă în su doare.

Ţ aru l: Nu, câine, nu mişca !T.oveşte orbeşte cu cravaşa piciorul ridi­

cat al soldatului, este cuprins de furie. La

capătul suferinţelor, Stefan lax cu un of tot adânc piciorul la pământ.

Ţarul: Ridică piciorul, câine t Stefan nu se clinteşte.Ţarul (către Pahlen). Am constatat In­

disciplină. N’a respectat porunca (arului Eşti de altă părere, Pahlen ?

Pahlen: (rece). Nu, majestate !Ţarul: Murawiew 1 Aruncaţi călnele in

fiare! Trei zile carceră ! 60 de lovituri dr knut, după executarea carcerei! V;Pahlen) : Eşti de altă părere ?

Pahlen: (cu vocea tremur&ndt N jestate !

FILMUL :Tabloul No. 17. Interior: Salâ mar» tn

A. fata cabinetului de lucraal (arului. Plan secund dela uşă spre cabinetul de lucru :

In stânga şi «Irenptn ti şii stau rele două »enttne le. t'na dintre ele este fan.

Uşa se deschide liru»r şi turul ese din cabinei

Sentinelele dau imediat onorurile.

Ţarul tiu ia Iii seafiift prezenta lor. ci striiti In fricoşat :

Titlu : PAHI.IA PAIILI-APriveşte Iii tonii1 ml(u

rile şi-l raul.i pe Pahlen Privirea lui se opreşte > supra lui Ştefan, ca*** *i î cu arma pentru onor là«Kă uşii. Tarul m «ipruji.- privind la ştefan ţi uit* complectamente pentru a eşit din '-‘Inia Iii)

Măsoară tenfllit'l-i ! creştet până In picioare par că ar spera «a i ?» sească vreun defect untr care. Apoi. cu o nii|f.»-‘ energică li fnce »eniti *s < urmeze In odaia lui ‘»eu linela II urment'i

Cabinetul de lucru *1 tarului.

Planul secund al aşii. Ţarul intrA urmat de

ştefan şi închide uşa Şt*> fan stă nemişcat In fata Iul.

Plan prim al mlnlştr lor.

Miniştrii II privesc <•«, tnilă binevoitoare, ca *i când ar presimt! o nenor**cire.

Plan secund al tarulai şi al lui Stefan.

Ţarul priveşte pe Ştefan care stă ca de piatrà cn oarecare atenţiune1, «ttvoi |) cercetează urechile, câţi când ar voi să se convinşi că sentinela ea spălat b: ne. Apoi privirea lui se

Tabloul Nn. 18.

Tlllu

t>,

«ţ*» |*rt«M *le !•« t i I)«t r*»*** • * ►**j rtdK*. p lew e i f (èf* #-■ !•**»*=* m ***•. a Irttw t ţ « r « i m »r • ||9 |l (WMfce11

f U i pttm êt i*1*»wt mmmâft

IM w «

i i m M f»M BÉt|§ }

VI' THI Itt ÜU \\*i t in t * *Tt l i*

fU a fiUR al !•»» HM |M tft

T im l *

I#

|*Îi« • ! • I HM | M « t

T » n l n i *

ţnmm ptici #1 #9 M ilt«

f 1« t #1 |4H*1 HM iü l t f t

Kp

m fiK .ii kMe «oedttil de SLABTT

S V E N S K AABSOLUT LHOFKNSIYa

De ( l a i t ft to R o m is u

ir» a tM K w e i

BroHir* | t m i «e «»<»■« m*» —■KRAVEIt S. K » TtaNkjMr* tt

2 lAS l'A n:K 19no

„KfltVNOS un centimetru

apiicat pe periuţa u cală şi aspră, iiind sulicient pentru

a curăţa şi albi dinţii. Kolynos disolvă pelllculele, înlătură resturile alimentaro

şi d sttuge germanii vătămă­

tori ai cariei.

încercaţi KOUNOS, senzaţia p ro a s p ă tă do curăţire ce va la ,ă în gură, o delicioasă.

I OLYNOS

ce vârstă să ne casăCe spune ştiinţa Ce spune practica

! vârsta cea mai po- cei mai mulţi me-

gca recunoaşte omu- illâţilor spirituale la ind i se acordă <ate Totuş această etate

rivită unei căsătorii, menea act pare vârs- bârbat, când nu mai

iziilor unei iubiri, nu şi când îşi poate da vsuşirilc reale ale fe- >d, intre cauzele care Ssniciilor, intemeiate puncnn lipsa urnei ba-

i anul 1905, au avut ir î-n 1924 un număr i 1922 s’a atins cifra p 50.000.i cele mai temeinice iţă de vârstă de 8 ani,

loc căsătorii la urmă-n nfpsii *

. . 27.6 ani

. . 27.7 •>

. . 29.9 ... 29.6 ..

30.9 1 ! 31.8 ..

. 32.5 ’ . 33.4 ..

vârsta rea mai favor«- trftnd anii de deces la îţi. lată rezultatele stn- frinrile din Franţa:

ca pe ultima dragoste, a nefericitului împă-

Au intervenit în zilele noastre diferenţe de vârstă până la 60 de ani, dar femeia vede în acest caz în bărbat altceva, decât o atrac- tie amoroasă; simţimîntele ei sunt mai cu­rând ale unei prietene, sau ale unei admi­ratoare; o atare căsătorie nu poate constitui o satisfacţie desăvârşită.^

Căsătoriile nu se strica, atunci cand (ine­renta de vârstă e de cel mult cincisprezece ani. „Toată viaţa, scrie Sellheim, in lucra­rea lui Taina eternului femenin e o în­cercare a creea şi menţine armonia celoi două sexe. Năzuinţa fireasca, susţin ii ta (le civilizaţie, e armonizarea tinereţea femeeşti, cu maturitatea masculină”. S e U h e im soco­teşte vârsta potrivita, pentru o casat c i e normală, 21 de am la femeie şi 2 / de am

le necttHA ti decedat

. 8.08.5

. . 10.3

. . 13.8

. . 23.5 . 49.8

i reiese că până la \ntoria este <-u totul devine tot mai fa- 25 ani Înainte. Ace-

ilatlsticele căsătoriei mie de căsătorite,

nu decedat anual 5.4; 1.9: după vârsta de rltlmbă. In favoarea

re. Intre vârsta soţilor, bu- unui bărbat de 50 60 de

20 dc ani. nu poate rămâne !itpra căsniciei. Diferenţele şti şi mai cu seamă triupeş- junerea căsătoriei. Şi împo- văr. marele poet şi cugetă- -sta de 74 de an i, s’a gândit ia lui, cu Ulrika de Leve- 1e 19 ani. Goethe şi-a con- arc i-a dat încuviinţarea luce de Weimar a interve- ă acorde mâna ei tânără. Mama fetei a cerut un ră- refuz. Şi in diligenţa care-1

rienbad la Weimar, Goethe nnanta „Elegie dela Marjen- esprima nostalgia după Ju- durerea eternei renunţări,

ul Strindberg a încercat, la ■ ani să se căsătorească — t Fannv Falkner, o fată de n’a izbutit „să împace ome- pîe" cum numea instituţia i li treizeci de ani, cu baro- j ' aCeias vârstă, nici la pa-

Frida Uhl de douăzeci de rsta de cincizeci de ani, •cu j p douăzeci de ani.

■n irele cutezător şi totuş antic s’a retras in in-

r<vârslă de 50 de ani. gân- i r k pe Betsy Malcombe.

asaio p . până 'n ziua în

rnii 'sir Hudson Lowe, a io.'moartea ei.ii oe Betsy,

fetele trebuiau sa se mame.Popoarele din sud «U O vârstă mu» « M

«ir*a7ntS nentru <■:Is;11(»i ii '!<r t f e f â s Sori! I» in »»™ ..1„ Spania d , m d . ee ■ ' l1

8 *.*d ’u i n ? n S r « e ori a î '“ ţ

Î S minin'V. .le “mitei trece, pentru bărbat 20 de am, pi

S f e t e s s t r a ş îminimale, cu trei am. In Vng ■ ■ • for consent to the matnmon>. n ini l,tn tru bărbat şi 12 ani. pentru femeie. n Ru sia tari,stă se interzicca. sub pedeapsa Dortări în Siberia, căsătoria letci sub 16 a n i lege pe care tătari, din \straelian o călcau totdeauna: îşi măritau fetcle mul mai de timpuriu, spre a lua pe ele preţ a

" îto W b u l Madras, din India 'as’a ^ J " casta nobilă, fetele care nu sau mai Hat până la vârsta de 14 ani. d.-vin preoIcselc devotate şi umile, ale crudei /citi K. • lele din Cafria (Africa) <> duc. ins.. mul mai bine. Când socot ca sunt dc_ n a. tai. ly adună părul tot în cap. în formă de bn. de ■ isi aleg singure logodnicul s f. , pentiu câteva zile, o căsătorie (le pn.l.a. 'I -a , , rămân la soţ, sau îşi aleg altul. In a« ist .u. noul sot primeşte, drept despăgubire a i (licitaţii, o vacă, sau un bou, din Partea s» crului, vitele fiind socotite mult mai preţioase, decât fetele mari. _ u ^ n t i i a

In satele de cultura moderna, discuţia a supra vârstei tinde să înceteze. Ceiace < ţ ; mină trăinicia unei casnicii este b.ua n a rială a familiei, şi aceasta baza nu se poati întemeia, nici atât de uşor, nici atât de cu

1 ând . ................................... im «

O divinitate exotică a căsătoriei

la bărbat, căutând să determine pentru die ferite perioade ale vieţei, diferenţele ceie mai favorabile de vârsta.

Iată aceste diferenţe:

L a S a f i ^ 18 27 35 45 54 63înainte de război se ducea o campanie

puternică, in favoarea unei .casatorii foarte timpurii, din motive higiemce şi morale |i Statul avea menirea să uşureze astfel de ca să?orii Autorităţile medicale de azi insa, au alte păreri şi au stabilit vârsta mai sus amintită, drept cea mai favorabila, unei că­sătorii trainice. .

Le«ea Mânu a vechilor indieni socotia cea nai potrivită vârstă, pentru căsătorie, 8 am nentru femeie, 24 de ani pentru barbat.

Tnele versuri sanscrite giasuesc. „I'n casa aceluia în care o fată devine de măritat şi nu e măritată, tatăl cade în iad, chiar uaca ar avea dreptul să intre m rai . Sau. „O fată care nu e măritată, la vremea ei, devine fUnta cea mai decăzută si oare nu mau tre­ime’luată în căsătorie”.

După legile Avesta, sunt trei lucruri ne­curate pentru care nu există iertare: mân­care din carne de câine, sau de om si fata care n’a fost măritată, pana la varsta de 20

^1 a'1 Grecii antici, Licurg interzicea bărba­ţilor să se căsătorească, înainte de 37 de

n i piaton cerea ca femeia să aibe 20, iar hă-batul 30 de ani. La romani, fata trebuia

! I 4 VI ARIE tUM)

Cosmetica este o artăPentru multe persoane, vorba cosmeticuri sugerează viziuni tea­

trale de vopseli grase şi buze lucitoare unse din belşug cu roşu.Termenul e totuş destul de clar. El arată ce înseamnă cosmetica:

o substanţă, o preparaţi«, o aplicare, sau o operaţie destinată să corecteze, într’un chip oare-care, un defect (real sau închipuit) di orice fel, în înfăţişarea exterioară a cuiva.

Origina termenului vine de la cuvintele ,,cosmos şi etică”, ceeaiv pe greceşte înseamnă ordine, aranjament şi Univers, adică o aran­jare universală.

La noi, unde nu totdeauna femeile s’au preocupat de frumusoţ a lor, sub cuvântul de cosmetic se înţelegea bastonaşui de fixativ, care eleganţii secolului trecut îşi lipiau, în sus, virgulele mustăţilor, sau cârlionţii frezei.

Pentru tot ce se întrebuinţa, la masa de toaletă a boereselor, ju pâniţelor isau negustoreselor, exista un singur termen: Sulinwiuil. Origina cuvântului era turcească şi ea evoca diferite alifii, cretin-, pudre grase, mai toate cu bază de mercur, procurate de furnisnrii

RBAUT a t b a il

Intr’un institut modern de înfrumuseţare

haremurilor.Aceste sulimanuri albiau foarte mult te­

nul, dar după câţiva ani de întrebuinţare, transformau o femee de treizeci de ani, în- tr’o babă de şasezeci.

Apropierea noastră de Orient ne-a făcut să păstrăm cuvântul şi unei femei i se spune şi azi că e „sulemenită”, chiar când între­buinţează cele mai fine cosmeticuri pari­ziene.

* * *

Dorinţa vie de-a se înfrumuseţa, înăscută în sufletul oamenilor, de Ia apariţia lor pe pământ, a luat, în timpurile actuale, pro­porţii mari.

Sume colosale se cheltuiesc, în toate sta- te ledin lume, pe cosmeticuri şi preparate de înfrumuseţare şi ultimele statistici, ale Statelor-Unite, ne arată că industria a- ceasta ţine rangul al patrulea, pe lista in­dustriilor naţionale.

Lupta pentru înfrumuseţare nu trebuie pusă pe socoteala unei nebunii de după răsboi, nici în sarcina unei extravaganţe juvenile. Nu; ea nu e altceva decât rezulta­tul aceleeaş arzătoare probleme de cerere şi ofertă.

Femeia modernă, fie ea bătrână sau tâ­nără, doreşte să pară în avantajul ei tot­deauna. Căci în ciuda celor susţinute de bărbaţii doritori să-şi vadă femeile ca nişte sclave blajine, închise în casă, un fapt rămâne cert: urâţeniile nu au ce căuta in lumea de muncă şi de afaceri.

Aruncând o privire retrospectivă, în isto­ria cosmeticurilor, vom spune că după toate cercetările, descoperirile, săpăturile, nu există popor, în cea mai depărtată anti­chitate, care să nu fi practicat arta cosme-

ticei, fie în legătură cu religia fie cu înfrumuseţarea. Această strânsă asociaţie, cu praclicck religioase esle motivul istoric, al slăvirei cosmeticelor.

Fenicienii, egiptenii, hindu­şii, ebreii şi arabii — toţi ne-au lăsat câte ceva, din această artă.

De la greci, care ne-au tran­smis admiraţia cea mai aprinsă pentru frumuseţea trupească, am moştenit ştiinţa, de-a o perfecţiona M exerciţii fizice; dela romani avem cel minunat dintre cosmeticuri, baia, i slujia totodată şi la uciderea timpului.

E drept că femeia modernă, cănd e v< să-şi omoare plictiseala orelor neocuj are un întreg arsenal la dispoziţie, pe suţa ei de toaletă!

E probabil că graţie comerţului. ro< ticurile secrete ale Orientului au slrih până’n Europa.

Cât despre parfumuri, un italian, an Frangripani, a inventat chipul <1e-.i fi*.'» rosuri plăcute, in alcool. Un alt italian, Giovani Marinello a fost furnisorul de fumuri şi totodată şi de otrăvuri, al cele Caterina de Medici.

Mai târziu Giovanni Maria Farina a primul inventator al apei parfum tă „Apă de Colonia”.

Progresele acestei arte au fost mult I aproape nule, din pricină că practica 1 museţării, rămase, in mâjnile a num bărbieri, şarlatani, cari pastrarâ cu ge toat' reţetele găsite, in cărţi vechi. Se i spune chiar că, până mai acum doua7f cinci de ani, prea puţine descoperiri şi fecţionări ştiinţifice au fost aduse, ceasta ramură.

* * *

20

RÜALU AtkA ILuStllATÀ"! lA M jA hlk MM

Concursul de frumuseţe pentru alegerea unei Miss România 1930Călătoria. — Premii in America de peste un m ilion. — Miss România, star de cinema.

— Premiile oferite de revista REALITATEA ILUSTRATĂ —

Cum va decurge concursul la S in a ia

, , R e a l i t a t e a i l u s t r a t ă “ a r e p r i ­

v i l e g i u l e x c lu s iv d e a a le g e p e „ l l i s s I t o i n â n i a tO S O “

Revista noastră, care a organizat cel din- tâm concurs de frumuseţe din ţară, şi a tri­mis pe „Mivs România" la Galveston să can­dideze la titlul de cea mai frumoasă de pé iiltib. este >i In anul acesta autorizată, in

lusiv, să aleagă pe „Miss Homănia

ria candidatelor, care merg la Gal- riind unul din punctele de atracţie ursului, organizatorii au hotărît ca, călătoria să introacă tot ce se poate

kindidateJe, adică reprezentantele diferi- nr state, lnvoţite de mamele lor sau rude opiate, vor vizita #pe rând, capitalele ini­tiante ale Europei, şi vor străbate aproa- Intreagá America, oprindu-se in toate

itreii- însemnate : New-York, Philadel- ia, Boston, Chicago, Miami, Habana (Cu- ), (ialveston, Mexico şi In special paradi- ciniMiuitogruftilui, la Hollywood..ăJătorisi va dura aproape trei luni, fiind fel cea mal plăcuţi vilegiatură, pe care o

1930Că

II

MISS ROMANIA" ARE A DEVENI O STEADE

Dr

POSIBILITATEA A ECRANULUI

Dabé Dan

d C

c i din toată călătoria minunată, M>vs România“ o va face prin uit il dintre cele ntai atrăgătoare va fi col dela Hollywood, paradi-

mti umfului.tutindeni cu onoruri prin- In concursul de frumu-

i (ialveston, vor avea şi aci privile- de a fi primite de marii artişti :

nrbo, Ramon Novarro, Douglas tair- \ inc'y Ca roii, Clwriie Chaplin, Lilly Joan Crawford, Mary Pickford, Be-

iels Clara Bow, Louise Brooks, Bo- nimân, John Ciilbcrt, NUs Asther,

did.

Mal mult decât atât, pentru „Mtss Româ­nia■' In mod special, direcţiunea revistei „Realitatea Ilustrată'* a pregătit calea cătren carieră strălucită. ,.

Dacă tuturor, celorlalte vizitatoare, din arupul de concurente, li se vor tace, la ce­rere câte o probă de film fi daca cele, care vor dovedi aptitudini speciale vor putea imbrăliţa cariera artistică

MISS ROMÂNIEI** U ESIE AS1GUBAT ROLUL TirULAH, IN PRIMUL FILM SO­

NOR ROMANESC

intr'adevăr, In urma unei convenljuni sncciale, intervenite intre direcţia revistei „Realitatea Ilustrată“ fi marea casa -.J arar mount" s a stabilii că la venirea „Miss Ro­mâniei" in America, să se turneze prunul Tum sonor In româneşte, in care frumoasa româncă sri aibe rolul principal.

inc de înţeles însemnătatea acestei Huni căci de unde, in genere, acele, irw c’ să imbrălişeze cariera cinema- ■ă. sunt nevoite să aştepte am de mi să capele un rol, cat de mic, „Miss ia" va putea să se ridice deodala, ca ne firmamentul artei.

râ artistele de cinematograf — sta- sunl plătite cu sume fabuloase,

nor oe care „Miss Romania il va oale lansa, aşa incăt să capete un ni txlraori.*nar şi nesperat. _-_.«/ii cnn il<1(1

cursurile judeţene, oare au loc în fiecare capitală de judeţ, pentru alegerea celei mai frumoase din judeţul respectiv.

Alegerea defin itivă se va facej la S ina ia

Concursurile judeţene vot avea loc în mij­locul lunei Ianuarie. .

Cele 71 de candidate, alese în diferitele judeţe, vor veni, însoţite de marnele lor, sau de o rudă apropiată din familie, Ia Sinaia, unde se va da lupta cea mare.

Aci, dintre cele 71 de concurente, un ju­riu format din artişti: oameni de teatru, pic­tori, sculptori, va alege frumuseţile reg1.0- nale : „Miss Capitala“, „Miss Oltenia , „Miss Banat", „Miss Ardeal", „Miss Bucovina , „Miss Muntenia“, „Miss Moldova", „Miss Ba­sarabia“.

In sfârşit, dintre aceste frumuseţi juriul va alege pe frumoasa frumoaselor, „Miss România“, care va pleca la Galveston, >sa concureze la titlul de ..Miss Univer.se .

Odată alegerea făcută, toate cele 71 fru­museţi judeţene, vor fi invitate la Bucureşti unde se va da o serbare, în onoarea lor.

/fi tot timpul concursului la Sinaia, repre­zentantele judeţene şi însoţitoarele lor vor fi invitatele revistei „Realitatea Ilustrata .

EXTRAORDINARE SERBĂRI LA SINAIA, CU PRILEJUL CONCURSULUI DE FRU­

MUSEŢE

In frumoasa Sinaia, ţara noastră are o staţiune climaterică, prin care poate, toarte bine, concura pe cele similare, din străină­tate. Ivite una dintre puţinele localitaţi in care confortul se îmbină cu frumuseţea na­turii, spre a face reşedinţa cât mai plăcută.

Loc de vilegiatură vara, şi cea mai ade­cuată localitate, pentru sporturile de iarna, Sinaia posedă şi unul dintre .cele mai mari casinouri, după cel din Monte-Carlo.

In iarna anului 1930, vor avea loc la Si­naia, odată cu concursul de frumuseţe, ser­bări sportive, campionatul de bobsieigb pentru România şi întrecerile internaţio­nale pentru sky.

Deasemeni Casinoul din Sinaia a hotărît să acorde tot sprijinul, concursului de fru­museţe, organizat de revista „Realitatea I-

lustrată”.

E Uconvei care di log rafie zile, pâ Komám

lieSe , rurile — h'ilmul s( /ace, o Ianga jan ien

Conducătorii casinoului vor pune la dis poziţia organizatorilor, elegantele sa oane. sala de teatru, restaurantul şt toate celelalte încăperi, anume împodobite cu prilejul con­cursului. In felul acesta, c a d ru l , In care se va desfăşura concursul, va fi tot pe atat de luxos şi elegant, pe cât de estetic şi piacut ochiului.

PREMIILE

In dorinţa de a da o importantă cât mai mare concursului revista „Realitatea Ilus­trată“ a hotărît ca, anul acesta sa decearna. în afară de titlul pe care ii va da celei maţ frumoase, — titlul de „Miss Romania 1930 , care-i conferă dreptul de a participa la con­cursul internaţional din Galveston. de a face minunata călătorie de care am vorbii la in- ceput şi de a concura la titlul de „Misţs Uni- verse“ si la premiile de peste un miliari, o- ferite de juriul american — şi urmatoai'ele

Premiul Sinaia de 50.000 (cincizeci mii) lei, care se va plăti imediat „Miss Roma- n i ’ei“, precum şi alte premii aleselor regi­onale.

CONDIŢIUN1 DE PARTICIPARE

1. Candidata trebue să aibe cel puţin şase- sprezece şi nu mai mult de douăzeci şi pa­tru ani;

2. Trebue să nu fie, nici să fi iost căsă­

torită ;3. Să trăiască la părinţi, sau din muncă

cinstită şi să aibe o purtare perfect moiala;4 Nu sunt admise artistele, dansatoarele

de variete, sau baluri, domnişoarele care au jucat în film de cinema şi nici manechinele;

5. Concurentele trebue să trimeată la re­dacţia revistei noastre (str. Constantin Miile 7, Buc. I), cel mai târziu până la 10 Ianuarie 1930, o fotografie, însoţită de ur­mătoarele date personale: numele şi pronu­mele (pseudonime nu se admit); adresa exactă; vârsta, profesiunea, înălţimea, mă­sură taliei, greutatea şi culoarea părului.

Fotografiile slujesc Ia o p r im ă alegere, a acelor concurente, care vor fi invitate in faţa comisiunilor judeţene şi mai târziu, in faţa juriului din Sinaia.

Casa ^Paramount" cea mai seno^ă ca.şa nr^,.Jucătoare de filme, i>a trimite, filmul fonor cu Miss România“, dupace co" c“ r* saTdcla Galveston se va termina .ca sa ru­

leze ţi in România.CUM VA DECURGE CONCURSUL

LN ROMANIA

Revista noastră, spre a ces concursului, orgamzeaza mai intai con

Sport de iarnă la drum

21

O nouă aventură senzaţională a ce ebrufui tleteettr Ir

REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE

Autorul, reporter la ziarul New-York He­rald, e luat de bandiţii din Chicago drept an complice de al lor, e deghizat în prinţul indian Wayapu şi trimis în Europa sa par­ticipe la o lovitură misterioasă.

După instrucţiile Bandei Crucea Neagra, reporterul se logodeşte cu doctoriţa Lydia Rinaldo şi începe tratative cu contele Ursi­ţii din Veneţia, pentru a-i cumpăra palatul în care apare uneori „fantoma dogelui le-

pros”. .Banda „Crucea neagră , cere reporteru­

lui să aducă acasă la el pe Lydia Rinaldo, dar în aceeaşi seară o scrisoare de a detec­tivului Trevor Gex cheamă, pe cel care era deghizat în prinţul Wayapu, la balul dat de Contele Orsini, unde apar•> un invitat de­ghizat în „dogele lepros”.

— Adevăr zic vouă, cele mai frumoase femei de-aci, sunt cele mai păcătoase. Ele vor ispăşi păcatul frumuseţii lor, molipsm du-se de lepră, dela mine! Domnul esle mâniat de stricăciunea voastră, şi vă tri­mite lepra, să vă pedepsească.

— Eşti lepros cu adevărat? întrebă He gina de Saba cu vocea alterată.

Drept orice răspuns, leprosul întinse de­asupra unei facle, mâna sa care era un ciot cu degetele căzute, şi mâna trosni ca un lemn, ce se carbonizează în foc. fără ca Hprosul să simtă nici o durere.

Torquemada voi să se repeadă la el, dai frica de a nu lua lepra, îi curmă elanul. O clipă de stupoare urmă, şi când mulţimea .................... ... .............................. ................***“

izbucni in urlete de spaimă . învălmăşeală de nedescris.

Contele Orsini >■'.* clătină,— Doamnelor şi domnilo

Torquemada. Totul nu a fost Liniştiţi-vă. Ubaldo, fă ne o : veselă.

Leprosul dispăruse in dor flacără, produsă de Mefisto, nă, în faţa lui Torquemada. frumoase, — şi nu erau pu serbare, rămaseră cu ten şarpe, in suflet.

— Fiţi gata! şopti torque mino negru, crezând că pe lepros!...

— Dar nu ştim unde Atunci, Piratul Negru

de mine, şi-mi şopti:— Bagă de seamă! l'emeen

sit in Veneţia, este una dinu«1 moaşe din lume... Pedeapsa i pe cu ea...

Apoi, făcumlu mi >• lillâ l>» într’o farandolă.

In adevăr, Lydia HinaMu M'am întrebat îngrozit, dacă în primejdie. Unde era I reve nu da semne de viaţ&T..

M'am uitat la ceas: eram 'I acest bal, şi Trevor <»ex nu

Mi se Întinsese oar# o cure

CARNAVAL 1>E Vl-N

- Aho!™ Schokinn!-._ Elle este folieL.

Mein Gott!... SchlUpIrlg!

o r fJex

oduse o

de Rudyard Mullton

Itupudonltl-SUccIatal—Scandalotol.

................... .................................................. *«•••••............ *.......... ............. «.tM.MMWW

0 iiielaţie produsă in arb Pattannii |Pudrele de lux D’ARGY

în renum itele m irosuri îmbătătoare s

T O U T E S L G S F L E U R S ' C H E R A M O U R $1

T A I F U NIN MĂRIM I : M ARI, M IJLO CII fi MICI

b e v la tia ; c f f i Ş g S iIn p e r m a n e n t a c a t o u n f l a c o n a * ^ c u » I ju r a n ţ a ,

s im p a t ia p u b l ic u lu i c u n o s c ă to r In p a r f u m o n o .S im p o n o -----

SPECIALITĂŢI ALE ACELEAŞI CASE : E A U D E C O L O G N E

TOUTES LES FLEURS— CHER AMOUR— TAIFUN

ANARI VERITABILI PRflUSlC M M *f l I l S l I # 1

•m •>

flMCWU 4M U l ê * * 1*

*l«r* « #•*

V »» iifa » . (f #M

%• 4 t » f<tMf1 (MM.

«•li*# •

• • § ll t< Mr^ , mmfi »*.

|.| |

f.p + m m * 4pnm i n » l o

SM l 1

O «*IP—

pm 11

— — fVOflAAOt ■ru»*CfM tlIorli H ir<tnr«lch.

H an O trn m il«

*♦

• r-

î IANUARIE t»W

H EA U T AT EA I U STRATA 2 IANUARIE 1930

ir

Al— E

Intu a

olieru strigau, râzând: dementa!« Bufona!... Stravaganta!...

nci, un iureş începu spre ea. Ghirlan- Je trandafiri se rupseră, gondolele se iră. Tinerii americani se aruncară în i, înotând spre trupul acela, de zeiţă, a fascişti din garda serbării, se apro- , iu bărci cu motor cu revolverele în l, ca s'o aresteze. în numele moralei ce, ultragiate.r dintr’o altă barcă cu motor, un om iu gondola bizarei femei, o luă în bra- trecu iară cu ea, in barca lui. Apoi,

L-uase pelerina ţi o puse pe umerii fe- mascata.aceeaş clipă Insă, în care recunoscui ;el om pe Piratul Negru, Torquemada de pe balconul palatului Orsini, in apă,

i^ăţ.'i de barca cu motor, in care Pi- ; răpise pe femeea goală.»eva, din altă barcă, începu atunci săi focuri de revolver, semănând panica îulţitne.ii recunoscut In individul care trăgea evolverul, pe Charley, cel care mă fă-sâ intru In această aventură, în taver-

,Japoneza spânzurată’’, din Chicago, .-.i el. se afin aventuriera Ana Seth-

i ud.

Toitern

Mu

emada, rănit, se prăbuşi, in apă. In dominouri negre îl pescuiră, îl

., intr'o barcă şi-i scoaseră masca: tteo Pescari, şeful poliţiei fasciste, afin uşor rănit ta braţ.lui Charley trecu vertiginos prin-

rlole. căutând să iasă la larg. urma- pe de barca automobilă in care>l>

i Piratul. Aceasta ca o săgeată pe lăţit în ea, ca îm-

resort fulgerător, şi m'am nă- ilele celui care se afla la vo-

pen mascată rpcen tocmai jln men. Am

pierdu cârma şi era cât pe aci să nftm de un pilon, din cele de care gondolele.

Charley insă, coti pe un canal secundai-, ii dispăru, în noapte, împreună cu Ana Sethland.

— A, te-am prins, banditule! am strigat, năpustindu-mă în spinarea „Piratului .\>- gru". Ce e cu această iemeeV

— Rudy, lasă-mă să conduc în pace, căci altfel ne sdrobim de vre-un zid!...

Smulsei masca piratului. Era detectivul şi bunul meu prieten Trevor Gex!

Eşisem din Canal Grande, urmăriţi cu focuri de revolver şi huidueli, în larg, spre San Giorgio. Ultimele bărci ale politiei îas- ciste, ne pierdură urma, în noapte. Trevor Gex încetini mersul şi-mi zise:

— Rudy, păcat că am scăpat din mână pe Charley. Acum ar fi fost prizonierul meu, dacă nu m’ai fi încurcat tu cu inter venţia ta nesăbuită.

— îmi pare rău, Gex, dar eu te credeam complice cu el.

— Numai el ar fi putut să-mi explice, ce s’a întâmplat cu femeea aceasta, răspunse

Gex.— Dar asta poate să ne explice si iru-

moasa doamnă de aci. Nu-i aşa, seniore?— Nu-i aşa! zise Trevor Gex. Nu vezi ca

femeea aceasta e mută?— E mută?... De unde ştii tu?— Dacă n’ar fi mută ar fi ţipat, ar n

«trigat ajutor, ar fi vorbit ceva, până acum.. Dar ce i s’o fi întâmplat?

— In orice caz, ceva groaznic, răspunse

Gex._ CrGzi?_ Desigur. Femeea aceasta a fost cruci-

fie £Lt ă ■' Crucificată?... Dumnezeule!... Râzi de

mine, Gex. .Nu râd de loc, Rudy. Dovada ca te-

meea aceasta a fost legată de o cruce. <este, fl are la mâini, la picioare şi«.ui trupului, urme adanci de funii. Fri

veste... • «i'emeea taciturnă se lăsă s’o examinam-

1, ‘^ e . evident, legată sălbatec de strâng- - # fu ..... .

_ Ce te face să cre/1 că a lost legată ileo cruce? întrebai.

Cu un gest prompt, detectivul smulse man­tia de pa umerii femeei. Pe spinarea ei se vedea clară, urma unei cruci negre, de lemn probabil gudronat de curând.

— Când i-am pus mantia pe umeri, mă lămuri Gex, am văzut această sÎTBIllfl urmă a crucii, pe care a fost răstignita!

— li oribil!.... Ce mister!...Dădurăm femeei un creion si hârtie ca

să scrie ce i sa întâmplat. Dar ea zâmbi şi dădu din umeri.

— Nu ştie să scrie! spusei eu uimit.— Ciudat!... Ce râs straniu are!— E nebună!— Aşa cred, zise detectivul.— Gex, trupul acssta... Cine e femeea a-

ceasta?...— Nu ştiu nici eu, <tear buy, îmi răspunse

detectivul.— Mi-aî scris că eşti în primejdie...— Nu ti-am scris nimic.— Cum, nu mi-ai trimis, tu, barca cu

motor, să mă aducă la balul contelui Or­sini?...

— Eu? Rudy, eşti nebun?Smulsei masca necunoscutei. Apăru fi­

gura Lydiei Rinaldo. Scosei un ţipăt de groază:' Lydia râdea candid, cu o expresie de naivă nevinovăţie. Nu mai avea acea seriozitate ce o caracteriza.

— Lydia, ce s'a întâmplat?... Nu mă cu­noşti, eu sunt, Wayapu...

Lydia mă privia cu ochii goi de orice în­ţelegere.

— Lydia nu ma recunoşti/...Sărmana femee ridică din sprâncene, nu

mă recunoştea! a— E nebună! am putut şopti, cazanci pe

bancheta bărcii, răpus de durere.^ yr. ^

Oprirăm la Lido. Aci era vila prietenului nostru, celebrul alienist, doctorul Guido Sa- cone, discipolul lui Freud.

(Va urma)

CONTRAR svonurilor răspândite, aducem la cunoştinţa

numeroasei noastre clientele, c t la despărţire* J IR M E I ->' £< L liO N , am răm as la sa lonu l de coafura

L O U I S F I U L d i n C a l e a V i c t o r i e i , 4 1

Cu toată stima

D-rele ELENA, FENlA, SCN1A, MARIt.

N rtn .m «m .m .m .m .m .m «rfiim im im iH iim .îmîtîiî

€

€

§

€

€

€

§€

€€ i €€

€

€

€

<;

ţ i\

i\

(\

(\

(i i\

Stomacul când ţi se ’ntăreşte, Tabletele tu le găseşte,Si învaţă d in Abecedar,Că doar KOPROLU-1 salutar.

KOPROL

Vizitaţi Depozitul de|

[lânăriiBucureşti

StradaTudo.!

Vladimirescu 1

P u r g a t iv id e a lde c i o c o l a t ă

jj cea mai 1 eftinăA IL

DIN TARA

p a i i u m

W E I t M E I M E R F “ » .® 1 P«he fWpoprHu BICIRFST

„REÂLIT AT&A iLUsfhÂÎÂ * '

11 N V A Sir EGENDA atât de cunoscută, JL * a popoarelor Nordului, po­vestind drumul rătăcitor, al unui vas fantomă, a primit anii tre­cuţi, dacă nu o confirmare, cel puţin o explicaţie.

Marinarii şi pescarii Mării Bal­tice, erau înspăimântaţi de o e- pavă, un vas fantomă, a cărui a- pariţie — spuneau ei, — le adu­cea nenorocire. Făurită din ne­guri şi cu un echipagiu de spec­tre, această airătare sinistră, go- nia în viteză nebună peste ape, împrăştiând nenorocirea în jurul ei.

Cele ce voiu povesti, vor fi o- dată mai mult o dovadă, că '.-ca­litatea este deseori, mult mai macabră decât legenda.

* * *Prin luna Octombrie a anului

1923, corabia germană cu trei ca­targe, „Hermina”, naufragiă pe timpul unei furtuni îngrozitoare, în dreptul insulei Silit, în Marea Baltică. Nici un marinar nu scă­pă cu viaţă, astfel că nici până astăzi, nu s’a putut afla,, data e- xactă a nenorocirii.

Un detaliu ciudat: valurile mă­rii, nu aruncară la ţărm, nici un cadavru şi nici o urmă a naufra­giului, nu fu văzută. Corabia dis­păruse. Se vorbi o vreme destpre nenorocire, dar apoi uitarea o troeni.

Dar după câtă-va vreme, o po­vestire sinistră, o legendă curioa­să, începu să circule printre na­vigatorii Mării Baltice.

Vase de pescari, .iavigând în noapte, povestiau că ar fi întâl­nit în drumul lor, un vas fanto­mă ivindu-se din negura mării, cu pânzele sfâşiate, cu catargu- rile şi cordagiile, pline de alge marine şi de bureţi, cu pupa sfă­râmată. Pe punte, şedeau ghemu-

F A N T O M A

i r n o n

a íÁ til’ARlE 1*30

r e a l i t a t e a i l u s t r a t ă

închisoarea — sa nat oria

Botezul de zintâiu

„Sanatoriu”, fiindcă întruneşte <toa- ile unui aslfel dc aşezământ şi păs- iar numele de Închisoare, dimineaţa... „K Duminică, şi doam- «mre <• la sVuJbă”, ne explică porta­iul In biserică. Preotul oficiază ir<- e ascultată -cu sjnerenie, de deţi-

din ele şi condus de două il. După slujbă, facemi directoare Îmi#. E c o -

ntivul venirei noastre, „fie, ţşi şi începuse lucrul,

•a preotul in curte,

„De ce l-ai omorit?„Knam logodită cu locotenentul Mun-

teanu, dela regimentul I Vânători, dun Stt. (iheorghe. Din omul care la început era bun cu mine, el se prefăcuse întrun adeyarat călău. Eu nu ştiam de ce şi suportam totul, nentrucă-i aparţinusem şi nu mai puteam da înapoi. Intr’o zi, eurăţindu-i tunica, am "ăsit o scrisoare de la o fată din Bălţi, prin care am aflat că era logodit şi cu acea lata, care îi oferia să-i trimită bani, ca sa vie la ca. Mama acasă m’a întâmpinat eu vorbele.

„ folografiase de u’ochil, un alt „lucru

Ic. Pildă de curăţenie ital. In închisoare nici •nţă. „De fapt, nici nu-i

p cje" __ ne explică directoarea.n venit In conducerea acestei ln- itn venit cu gândul ca acest local . un local de camă, pentru 1 spăşi­telor pentrucă deţinutele sunt bol- nicl 'decum simple vinovate, l’en- lr fiinţe e mal necesar un trata- ■ent pedeapsa unei închisori, (.on- .ieste idei, am in cercat să le pun re Vin desvoltat în ele sentimentul rare a dat roade destul de bune • n prin curtea Închisorii. Deţinutele ră şi întâmpină pe directoare cu. rulăm mâna, doamnă”.Majoritatea deţinutelor suni con- pentru pruncucidere şi crime se<n-

Căte deţinute aveţi?"O sulă treizeci şi una, şi nu uitaţi canumăr reprezintă deţinutele dwv toata •,nd an» venit, am găsit atelierele în

t .re de olâns. Din şasesprezece ras- funcţionau vreo patru, şi acele ca vai K n nrparat. le-am repus în func-

n f to S e că acum, bazarul e desemn­ări am trimis lucrurile la expoziţia arcnl Caro!, din Bucureşti, tohiş me-

v^ eţal."'lierul de ţesătorie. Diferite Te covoare ™ m ii’ şi mii de culori,

rn măestrie, sunt agăţate de ras­i s t e femei, lucrează cu o ravma ex-

Elena Muscaiu

,r3° m o d e r n is m k - IN ÎNCHISOARE

° a,reC VrT*sS rageri a* "deţinu tel o rf^S t â nd înle p tăm 'n su n ^ e n Ue j aşteptând

' a‘V ,UJ i n^e observ intr'un colţ o fata ta­pe directoare. oDsei Draveghetoarea ne niră. cu privirea fixa î>upra ^ ^ un 0.

' £ ? l ic ă maf vede deloc, iar cu celălalt foar- chiu nu mai ' eae ae ,te puţin. Mă apropii d* ta.

_ „Cura te chiamăv__ „Voloncs Ana".

__ iTSâ ştii altădată să-ţi asculţi părinţii,nu ţi-am spus că băiatul ăsta nu e pentru tine? l'ite, am aflat că e logodit şi cu Ilona .

Era prea mult. N’am spus nimic. Aim tu- «it la el, căci stătea la nişte vecini ai noştri, l-am arătat scrisoarea şi l-am întrebat ce are de gând să facă, cu mine. Atunci mlfu- riat a chemat ordonanţa şi a pus-o sa ma dea afară. M’a trântit jos pe scări. Imtunata ne-ste măsură, m’am dus acasa, am luat re­volverul, am îmbrâncit ordonanţa care voia să mă oprească, l-am împuşcat”.

__ jţLa cât ai fost condamnata l_ ,,La cinci ani”.\bsorbit de povestire nici n am observat

când directoarea aranjase un aparat de ra-

„Allo, allo, aici radio Bucureşti, con-

Si prin pâlnia haut-parleur-ului sunetele se revărsau în cascade divine, în sula. Era o răsplată a cuminţeniei şi hărniciei lor,

Ţesătoria

dată de directoare. Cu capul sprijinit în mâini, cu privirile pierdute ascultau imi-

Din privirile lor, care altădată puitau poate ura, cruzimea, sa-u nebunia momen­tului, isvora acum liniştea 'sufletului «m'»- cat, cu siine. Am stat o clipa la îndoiala, dacă mă aflu într’adevăr m mijlocul unoi femei, oare au putut să-,şi ucidă copm, so­ţul sau iubitul, părinţii. _ _

Doamna directoare, ne invita in cancela­

ria închisorii. Han’nH __ Acum e bine, e in ordine, dar dac aţi

fi văzut ce am găsit, când am venit arci. Predecesorul meu, bărbat, comisese hicrur îngrozitoare. Ani găsit peste zece deţinute însărcinate. Astăzi, lucrurile s au potolit şi vă pot arăta scrisori dela deţinutele, care si-au terminat pedeapsa. »»>.,„

Dar să vă povestesc o întâmplare: întrun rând am cerut câţiva deţinuţi, barbaţi, pen­tru mişte lucrări ce aveam să le execut au . Unul din ei, s’a îndrăgostit de-o deţinuta de aci. Amândoi se pocăesc şi dupa cateva luni, când îşi vor termina osanda, cred iale voi fi naşă. . . ,

___ }jDe când sunt separate închisorile debărbaţi, de cele de femei?”.

— ' De pe la 1788, Domnitorul Mavro- gheni,” a dispus ca femeile să fie închisedeoS?'bit”. ,

In cazul când în locul unde sa conns fapta, nu era închisoare, femeia urma sa fie închisă la „Un om de isprava şi însurat, dacă pârcălabul nu era însurat Prima în­chisoare de femei, a fost instalata in anu 1863, la schitul Ostrov, juid. A r g e ş . Apoi a fost mutată la mănăstirea M is le a , zidita in 1534, de Radu Voevod şi restaurata in l.)Xi,rle Petre Cercel. .. .

Preotul vine cu botezul. K z .n ta iu înso­ţit de corul deţinutelor, intra m cabinitul directoarei, care sărută cu evlavii 11 U lt‘ ;

— „Am aici o deţinuta domnule, de iar. mă îndoesc dacă e vinovata. I-. blanda, mun­citoare, de o religiozitate aproape e x c lu ­şi mai ales ceva curios, de când a intiat i n Închisoare, susţine morţiş ca nu e vino­

vată”. . . .— „Aş putea vorbi şi eu cu ea:__ ,yDa, imediat”, şi dădu ordin sa fie

chemată deţinuta.O femee tânără, trupeşă, cu oclu albanii i,

mari şi cu căutătura blândă. _ _— „Spune-mi şi mie totul cum s a întani-

plat, poate te-aş putea ajuta”.0 JALNICA TRAGEDIE

— „Mă numesc Elena Muscaiu. M ani ma­r i t a l , din dragoste, cu Niculae Muscalii, co­mandant de isergenţi, la Bălţi. In poliţie sa dedat la băutură. Ca să-şu procure «anii ne­cesari beţiei, făcca scăpaţi mulţi hoţi. Cu li­nii se certa. Eu de multe ori l-am rugat sa se lase de această meserie, fnndca-şi_ tace duşmani, între hoţi. El n ’a vrut. Dupa trei anii însă, a fost destituit. Dupa multe ru-

gămi.nţi a fost primit ca plutonier maestru cismiar, la 20 obuziere. Când s’a văzut din hou cu post şi cu leafă, «’a apucat iarăşi de beţia de care .se 'deisbărase, o vreme. In anul 1926, la 23 Septembrie, a eşil din cazarmă, la ora şase după miasă -şi în drum spre casă a intrai într’o bodegă, unde a chefuit până la trei dimineaţa. Venind apoi, dela cârciu­mă, pe podul mare, doi bandiţi l-au bătut, până l-au omorit aproape. L-au luat apoi să-l ducă acasă, ca să nu fie prinşi... In curte, câinele a început să latre. Uşa dela tindă s’a deschis, şi am văzut doi oameni străini, ţinând ipe bărbatul meu. Eram obiş­nuită cu acest lucru, căci de ,multe ori îl a- <1 iiceau oameni acasă. Când însă i-a dat drumul, el a căzut jos. Atunci mi&am dat seama că nu e lucru curat, şi-am început să ţip. ITnul din ei, s’a repezit la inine şi mi-a tras cu un fier aici, •— şi îmi arătă un semn, sub ochiul drept.---Am căzut ameţită. Când minam venit în fire, im’am ridicat. Nu puteam să-l nidic pe bărbatul meu în pat şi 1-aim târât, până în mijlocul odăii. L-am stropit cu apă; a început să verse «»ruge şi

iar a leşinat. Am fugit ia postul de jandarmi şi la regiment, ca să anunţ să vie doi Când m’am întors acasă, el murise. \iii arestată, împreună cu părinţii mei".

„Dar «le unde ştii ce >'a petrei ut pod ?”

— „Am făcui cerere de revizuiri-. bamlilti au fost prinşi şi ei au declarat"

- „Şi atunci dece te mai ţin'.’”—- „Nu ştiu”.— „La proces ce-ai declarat'.’''

„Păi, să vedeţi. Noi am luat a\.u it p< d. (iheorghiu loan. K1 m'a învăţat să spun că l-am omorit, ca să-mi scap părinţii, si apoi mă va scăpa şi pe mine. pe motivul < > am fost în legitimă apărare".

- „La cât ai fost condamnată'.’"- „La lă ani recluziune si .">tl mii de !, i

amendă”.l-'emeea inciipu să plângă.— - „Atu o mamă bătrână, care /lua

t re agă umblă plângând. împrejurul iu* Inso rii. Doar când doamnei directoare i se ui.n face milă capătă ceva de mâncare. \ .i i"„

l)i

.Au

,71 a mâi.Nu".

P Ir râ iil .

* Ia Irviîir

\ 11 /|l«!l<( /#•

U N A P ED-l D. T heodorescu , p ro feso r de cro it şi D irec to ru l

A cadem ie i de c ro ito r ie , lu c rează ac tu a lm e n te la a lcatu- irea unu i m are a lb u m de costum e n a ţio na le R o m âneş ti, în cu lo ri, m ă r im e a f ig u r ilo r de 35 cm . pen tru p ropaganda fru m o su lu i nos tru p o rt n a ţio n a l şi pen tru a p a r t ic ip a la un m are concurs a l expoz iţiilo r d in s tră in ă ta te .

P e n tru aceasta , D u m n e a lu i face un ape l la to a te Doa­m ne le şi D om n işoa re le cari posedă fo to g ra f ii b ine reuşit«-, c ă r ţ i poştale ilu s tra te sau ori ce a lte schiţe de costu­m e n a ţio n a le , p recum şi costum e n a ţio n a le com plecte , sa b inevo iască a-l a n u n ţa , spre a in tr a in le g ă tu r i de în ţe le ­gere . P lă te ş te ch ir ie , c u m p ără sau în ori ce a lte cond iţii p rim eşte m ode le spre cop iere , ia r ce lor ca ri doresc, le va trece o n o t iţă b io g ra f ic ă la m ode l, n um e le , lo c a lita te a per­soane i care posedă m ode lu l şi a b inevo it a ni-l îm p ru m u ta .

Toate re fe r in ţe le se vor adresa D-lui. D. Theodorescu,

B ucu reş ti I, s trada H a le lo r Nr. 7

D<. 1).

Mrl

IN:i\ lll

n nIfA «I

ni, \H I

m tm t t

f o w g e - u l d e U ze. cÂÂoÎXZÎqjpcU ipv c u mardea,

r /\O R EL.vwcSdZAOZQ* cu cele

. fân / faocjn uz dc c u p u ic ^ rc

' f j fe u a .

^ 6 u u a .

Bazarul „BukaraV i n d e c o v o a r «

v e r i t a b i l « g a r a n t a t *

44

QjfisCtÎ

1 8 0 0 m a t r u l | C a l e a V i c t o r i e i 44( P a s a ju l C o m e d ia )

Ochelaricn sticlele cele mai bone sa gisesc la Magazinul Societăţii de Binefacere „ A M I C I I O R B I L O R “Medie specialist dă co n su l­

taţii la cel ee au nevoe.PASAGIUL IMOBILIAR

In tra re , p r t . C a l* , f k t t r rt, 4* • l i . i . d i T«t» m n ir i* l* « « a i

maam

Cacao de Ovăz Knorr vindecă Anemia 1L it e r a ta r a da la Saa i L a b l ţ i F ia l Bacnreţti, B-dil Maria 30

REALITATEA ILUSTRATĂ" IASUAME l»M

B i j u t e r i i F i n eA R G IN T A R Ă

I C adouri' P i n t R U ORi-Cf OCAZIUNI

B e r e ş t e a n uL S rfl S m a r o a n 2 8

Orizontal : I Publicist i i istm l lsi? imn & Planezi 9) Li tarat şi om politic. iJu- iii'iii'isi1 Li1 Micii poemă, li) Facultate pa- i-171'inâ unde conferenţiază N. Iorga. 15)I \„,â muzical«. 18) Pentru pecetluit

Ie ru r ile 20) Notă muzicală, 21) Cuverna- ■ <>” HevB*,A literară care » lansat un

_ l j,,..,r e:'iiiii animator a fost N. curem ii»» 29a) Animale. 30) Emitere.

\i uirare 34) Interjecţie. 35) Cultivator. •V i 'ii 'il Iniţialele unui poet transilva-

eu Conjuncţie. 40) Fiinţi, (inv.) ii ' V°-,n , mare diplomat român. V21lnuw ele ^ t i , Ilărlet- (tr.) 46)Treo.inmri circulară. 48)Nume l«n • ^ aibine. 52) Pro-I ronunic ,7 . t -ţ4, p,.unt«$. 50) Fost intr'o nume. • 1 • • ii| j|o|. volum literar. |...prie >. .e.i ■ ’ / eu egip­tul 1 .»Moli. iv jnv fiţi Bea ! (inold.t- nv i.. n • ^ -(, j-yj 7i Ruină. (fig.) fii») Nume _ primele două litere din-

I'"l" ('^.„niini. 7,; Literă grecească,ii un m i" ' 7<|i Dans na-77 Pronume • - „„priecţie. 83) Sattional. *1 Aiunan-. ' ^ ^ j jţo r . 90) l’oftim. fu judeţul \ | 93) Trăsură ele- 91 Histmci . - stână 96) Ce are multăc.int.i. >*’ j ” ‘ 1 ( ei ce vorbeş- Invâtătură. ' i03V interjecţiet.' (rum< 101 > '«pa i • 1IM; Metal.li»l Hopr*'^* i;i in• a | 1 ^ studiu107] Patul pruncului- i»-prţilîî domnul lor.

Vertical: 1) Art«

rhesf (i) Drept înainte (fem.). 7) Revărsată, s Plutesc. 10) Luptător pentru o idee. 11 Fructul muncii. 12) Cel ce mstrueşte.17)

muncitor şi cult. 19) Popor'pravoslav­

nic 21) Oraş natal al domnului Iorga. 22)1'lisezi. 23) Mă precipit. 24) Pronume. 25) Zeu. 20) Palavră, (imold.) 28) Pronume. ~,9)

Instructiv. 31) A da fiinţă. 33) Copil d e -ro­mân 38) Nuvel’st. (1835—1916). 41) I oct şi tra ducător. (1835-1917). 45) Interjecţie.-U,

Text original. 51) învăţat. 53) Privesc. 55) Copil. 58) Şcoală înaltă. 61) Piatră. 60) Rege întelept si drept. 62) Demnitatea D-lui Iorga 1-, universitatea din Bucureşti. 64) Nuvelist

român. 1875-1911). 68) Castel istoric în ju­deţul Făgăraş. 69) Măsură. 70) Numeral, i~) Caiv poate fi strămutat. 74) A renaşte li­

ft rele şi artele. 80) Zonă pe înălţimile inun­zi,,r. 81 Meseriaş de palaiu. 82) In agu n^nsură 84) Judecător m infern. 8o) Pi o nume. 80) Lovi. 88) Bold 8») Interjecţie. 90) Ne- iraţie. 93) Bagatele, (fig.) 94) învârti. 98) A- nagramă din aer. 99) Animal polar. IU)) Cosit. 102) A striga prelung. 104) Afirmaţie. 105 Două consoane.

Prob lem ă

_ ţ-u bucătar are un număr oarecare de

ouă pe care ie împarte la trei clienţi.Primul ia o jumătate din numărul în­

treg plus o jumătate de ou. Al doilea mi-

NOTE MUZICALEPentru toate instrumentele

M a re A so r t im e n t | găsiţ i ia

MORAVETZCasă d e M uzică

T im iş o a ra Ziln ic facem e x p e ­d ie r i p re tu t in d en i

Cere i gratis un catalog

Delegările se primesc până la 10 Febru­

arie 1930. Fiecare joc acordă deslegătorilor un număr oarecare de puncte. Cel care ob­

ţine numărul cel mai mare de puncte prin

deslegarea celui mai mare număr de jocuri

din numerele următoare, va primi un pre­

miu de 1000 lei. Premiul al doilea 500 loi. Premiul al treilea 300 lei. Următorii şapte

deslegători primesc câte un volum din ope-

rile autorilor renumiţi. Deasemenea vom pu­blica numele tuturor deslegătorilor. Premi­

ile se vor distribui la 20 Februarie 1930.* * -X-

r e d a c ţ ia şi a d m in is t r a ţ ia

Bucureşti, Str. Const. Miile 7, Etg. II TELEFON 306 67

Director redacţional, NIC. CONSTANTIN

PREŢUL ABONAMENTULUI

Pe un an ......................................Lei 350Qr,

Pe trei lu n i ......................................"Pentru străinătate .............................. 400

Cupon pentru Jocuri

NO. 154 Nomele şt pronumele

Jocu r i le „R e a l i t ă ţ i iJoc de cuvinte încrucişate

d. PETRE ILIESCU (10 puncte)Focşani

KTT/ÎAI 1 * Î M £ d !

Adresa

I lu s t r a te “meşte o jumătate din ceeacc a niliias. plus

o jumătate de ou, iar al tre lea. .........State

diri ceea ce a rămas, plus iarăşi o jumătate

de ou.Câte ouă au fost, ştiind că bucătarul na

spart nici unul?N.R. Vână Sdmlxlld. 2S D nrn ib ii '. mu

primit soluţiile 1" concursul nostru unitrii „şarnpionatul cuvintelor incruci^nlc. I"'

1930“. In numărul ciitor rom iniblicu ri ziit

tulul.

2 IANUARIE 1930

Peisagiu de iarnă

Ocaziime rarăŞoşoni de damă eu patent

M A C I N T O S C HCu p r e ţ u l r e d u s d e l a 1200

L E I 5 0 0Sa o&iasse la a rm ă te a rc le magazine :

La înoălfăm lntM BALLYCal*a YJatorlai M

U „ C A P I T O L * '

Star. 3N>4MRBat »*

L A „FLOTA ENGLEZA’•tar. Smârdaa 2

La J A C H I ”Str. Carai M

A apAvvl!

„ D o m n u l e M a n l u ,a c u m o r i n i c i o d a l d "

t n arma unor t e i l l i * î N l i l t ti N * a i » i t l

< Blănăria lonescuj . ,M . Tr. l o n e s c u "j BUCUREŞTI. Str. Stlaftiar. Na M| Asortiment complaci ea 1*1 lalal ia

— blănuri bruta fi eoatx(laaala —

1 I N P O I T A ţ l B R E D I R E C T A A tal tara proprii — aa pr1ma«r arlea

| — raparatlaai »1 eaaaarvirl —

Lama de ras „Souplex“ e cea maiRefuzaţi produsele sinilare, nai puţin suple şi ascuţite

1 bunii

t IANVAHIE WM

ire cinematografică a lui Fritz tn Brigitte Helm era cu totul ne-

>1 al Măriei şi al vrăjitoarei, din ■ijîitte Helm nu era încă iniţiată, t, că juca teatru, foarte mult tea- i-->i sfârşia studiile. Avea în vre-

iiza o reprezentaţie, Brigitta de- ) mulţime de oameni veniau s’o i i. Toţi cei cari o ascultau, erau

Brigitte Helm în intimitate

lume răspunse:,te tot ce vă cer. conforma instrucţiunilor

:>r. începu cu toată serio- isoare comercială şi Bri- atorul învârtia manivela, oinent dat, un actor intră

postrofând violent şi bru-

zervat regisorului său. Brigitte Helm roşi, căutând să se scuze şi explicând că nu ea este vinovată, că joacă in acel rol. Dar Alberti — aşa îl chema pe actor — continua să strice i i 5*0 ameninţe cu pumnul. Brigitte Helm îşi pierdu cumpătul, şovăi, fu Cuprinsă de ameţeală, — în vreme ce Fritz Lang striga!

— „Stingeţi lumina 1“Acum abia îşi dete seama, că toată scena fusese pusă la cale de

Fritz Larag.Alberti devenise de o corectitudine uimitoare, inclinându-se

înaintea debutantei, cu vorbele:— „Vreau să sper, că nu v’am speriat prea tare”.

Fritz Lang, întrel>at timid, deBrigitte Helm, spuse că nu este nemulţumit de expresia tinerei fete, dar că nu poate să se pro­nunţe, până ce nu va vedea fil­mul developat. In aceeaş zi în­că, Brigitte Helm fu angajată, Fritz Lang găsind încercarea foarte reuşită.

Lucrul era foarte greu, la În­ceput, pentru tânăra fată. Nu a- vea nici o ideie de cinemato­graf. Totuş Fritz Lang, cu o răb­dare extraordinară o iniţie, în­cetul cu încetul. Brigitte Helm ascultă, în totul, ordinele lui Fritz Lang, silindu^se totuş să-şi transpuie personalitatea sa, îij scenele pe care le interpreta. Dificultatea dublului rol din „Metrapolis” o amuza. Căpătase o mare plăcere, pentru turnarea scenelor, în care apare sub as­pectul unui personagiu demon.

Multă vreme a păstrat în min­te, acele scene, pe care tre­buia să le turneze, îmbrăcată cu un soi de armură din oţel; căci Fritz Lang nu a admis să fie duiblată, în această parte a rolului. Armura a fost lucrată cu îngrijirea cea mai minuţioa­să. Cu toate acestea ea supăra mult pe tânăra fată, şi când o dasbrăca era copleşită.

întrebată de un ziarist berli- nez, ce a găsit ea mai uşor da realizat, în această creaţie, care a făcut-o una din artistele cele mai „en-vogue” ale Germaniei, Brigitte Helm a răspuns:

— „In general este mult mai greu să realizezi scenele de imo­bilitate, decât acelea în care te afli într’o continuă mişcare. Astfel, când mă aflam în ceta­tea muncitorilor, îndemnând^pe lucrători la revoltă, jucam fără efort, căci întreg corpul meu m’a ajutat. Dimpotrivă, scenele în care singură expresia mea,

trebuia să facă pe spectatori să înţeleagă importanţa momentului, mi-au cerut un extraordinar efort cerebral, pentru a mă putea iden­tifica personagiului, imaginat de autor”.

Brigitte Helm este considerată, astăzi, ca una dintre cele mai mari vedete ale ecranului. Un lung şir de creaţii i-au adus cele­britatea. După marele succes obţinut ou „MetroipolLs'’ a interpretat roluri de femee fatală, în mai toate filmele prezentate.

Ultimul ei film, este „Manoloscu” (Aventurierul), unde apare alături de Ivan Mosjoukine. De atunci n’a mai turnat, din cauza unui conflict pe care l-a avut cu „Ufa”. Astăzi diferendul fiind a- planat, Brigitte Helm va reîncepe lucrul, — de astă dată pentru fii™« nnnnvn I (lOL.

*ngrijlţi-vp p ă ru l

CAPILOGEN

îs trag« s l t iM t *

FLORA

In camerele greu de aerisit, sana- f torii, cinematografe, şcoli, hote­luri, etc. pulverizaţi c u :

nuriilcă aerul fi da mi-

rw a l pUcut şl UmAtm td p idarU ar Aa

La BALURI ÿ A SERATE

• c«t■tai pr«f«rat.

lalători traa»

p4r«ţU*ii

B R IG IT T E H E L M

REAUT\TH 4 II I STH ATA t l* + i *HIK r m

R E A L IT Ă Ţ IL E v i e ţ i iUn h oţ d istra t- — O co n d a m n a re originală . — M e se r ia sotim u liti. — Soţia p exa ită . Iiuc< n<

la P e tr e ş t i . — Casa v r ă jită . — Căsnicia p is ic ilo r .ROFESORUL distrat, care de decenii încoace a furni­zat material, revistelor u- moristice, şi-a găsit un con­curent: un spărgător,' care a vizitat, dăunăzi, locuinţa u- nui cetăţean din Chicago, în

lipsa acestuia, deţine, desigur, recordul dis­tracţiei. Hoţul a descuiat, nu fără oarecare osteneală, toate dulapurile şi scrinurile. a- dundnd tot ce găsia mai de pret, însă tot lucruri mai mici. A făcut două pachete din prada lu i, în valoare de zece mii dolari, şi le-a vdrît în buzunarele paltonului său. destul de uzat. Dar compardndu-l cu par­desiul nou-nouţ al stăpânului casei, haina lui îi păru prea sdrenţuită şi făcu deci schimb. Apoi dispăru. Când cetăţeanul veni acasă, descoperi mai întâi furtul, apoi haina cea veche, în buzunarele căreia oăsi toate obiectele furate.

^ATĂi o altă aplicare a exprr- siei: Hoţul de păgubaş! 4 ® !^ . Spărgătorul n’a fost prim.

Dacă i s'ar fi dat de urmă. având în vedere, că intrase prin efracţie şi petrecuse cd-

tăva vreme în casa unui ce­tăţean, desigur că nu s’ar fi putut bucura de originala sentinţă de condamnare, emi­să împotriva unui confrate al său, tot spăr­gător de meserie, care însă n'a pătruns de­cât cu partea superioară a trupului, in banca, pe tezaurul căreia îşi pusese ochii. In consecinţă numai această parte a cor­pului său a fost condamnată. Dar să po­vestim faptele:

Spărgătorul era atât de grăbit, încât a spart doar atâta din zid, ca să-şi poată vârî capul şi trupul, până la brâu, înăun­tru, a furat apoi diverse obiecte de valoare.

In urma pledoariei avocatului, judecăto­rul a osândit jumătatea trupului vinovată de efracţie la un an închisoare, lăsând o- sânditului libertatea de a-şi tăia picioarele nevinovate. Hoţul a preferat însă să le în­temniţeze şi pe ele.

ACĂi e adevărat că o cunoşti­nţă împăcată e cea mai bună

' pernă de odihnă, atunci cei cari practică urâta meserie de spărgători, nu trebue să fie clienţi prea buni ai zeu­lui Morfeu şi dacă cumva

vreunul dintr'înşii s'ar fi prezentat la fir­ma engleză care căuta o persoană „bine", în stare să doarmă ziua, în schimbul unei retribuţiuni frumoase, ar fi eşuat. Iată des­pre ce e vorba: într'un ziar englez a apărut un anunţ:

„Se caută o persoană bine, prezentabilă, in stare să doarmă ziua. Nici-un fel de muncă! Singura condiţie: Un somn adânc. Leafă bună". Vn gazetar se înfăţişează la locul indicat, crezând că e vorba de o glumă proastă. Dar chestiunea era serioa­să. O firmă, care fabrica lengerie de corp. căuta pe cineva, care să doarmă ziua in vi­trina prăvăliei, spre a dovedi, că într'un ţesut ca acel confecţionat de firma în ches tiune, nu, suferă de frig.

Angajatul avea să doarmă neînvelit, in tr'o pijama lucrată din acea ţesătură. Nu mai puţin de 200 persoane de ambe sexe s'au prezentat pentru a ocupa postul, asi­gurând fiecare că-l vor îndeplini cu con­ştiinciozitate.

IM1C nu oglindeşte mai bine mentalitatea, curentul de viaţă ce domneşte în ii‘o lo­calitate, decât anunţurile din gazetă. Un atare anunţ, cum e cel citat nu t’ar fi putut găti decât intr’o (ard co­

mercială, ca Anglia tau America, după cum nu ne putem închipui tă citim urmă­torul anunţ, apărut într'un ziar lituan — şi încă in Monitorul Oficial de acAo într'o publicaţie meridională:

„Având in vedere, ciJ circulă difentr svonuri jignitoare la adreta mta, fi pentru a-mi uşura conştiinţa, socot de dat -na mea, să declar, de buna voe, cum câ tuni ferm decisă, s'o rup cu trecutul. DtOăfaea urăsc orice minciună şi înşelăciune. f*ni n prim regretul sincer, de a-mi fi Intelai Mr batul. l-am mărturisit totul, iar el m'a ier tat. Pe viilor ti voiu fi o soţie credhtcioaiă şi mă voi strădui din rătpuleri, tă-l far să uite suferinţele morale, pe care i le-am pricinuit”.

Dacă un asemenea ta i de pocăinţă pu blică aminteşte de concepţia unui Ibir'i. cu fanatismul său pentru adevăr, aventura de la Petreşti — o comună din Uotdopa aminteşte mai degrabă de Hoccacio.

)Ţ ll Laxaniuc, din acea ev munţi duceau o feri­cită, toţul neludnd In teamă cele ce te eorbiau pe soco- teala tinerei şi frumoatei nevette. Intr'o si — catul e recent — Lasanim Işi Wfli'

iuţează soţia, că pleacă la, {tescuit. Seraita profită de acest fapt, spre a şi chema a mântui. Dar tocmai cdnd cei doi te bucu­rau de fericirea lor atcuntă, turt^ni un alf ibovnic al femeii, care aflate Intdmplător de plecarea soţului. Femeia Işi ateunir primul amant in pod şi rămatr cu al do, lea. Dar nu trecu mult şi auzi iarăt rio cănituri 1n uşă. De altădată, rra totul, carr se răsgdndise pe drum şi amânate pescuitul pe altă zi. Femeia urcă şi pr celălalt ama»! in pod, ascunzdndu-l după nişte taci ru mă lai. Cei doi stăteau nemişcaţi, unul n<>» ind de prezenţa celuilalt. Salul flămând ceru femeii de mdncnrr ţi ilui’ă crtrrra lui masa a fost aşezată la gura podului. La ■<" moment dat, unul din aman# *'• rldUmt puţin, ca să vază, cu ce te oipătrază Dar in acelaş moment al doilea tlrănulă.

d in toate p u te r i le S o r ié d in f a / a l u i i ' k

m iş c a t . Im b r ă n c tn d pe I t M i i f i i J d tn ta ld .

A re s ta a lu n e c i f i tm p e e u n d n h < i i , i n T a r i cu rg e a p > r u m in t l . te f o i f t f f u i t pe i r t f g

p*/duluiA u z in d t§omal şi zdrlmd por*, mb-.il :*d.

rălindu-te pe scară. iotul i g spertas. i i « fugit fu tai. 4up4 afuIar tipand e4 ~<cur+ Iul a patru In tata Ivi. Intre ti mp raita a expediat pe eet dat prin uia im fald. celălalt pe poeţii* a casei. Reîntors ara iă. l é t e ni. n u mat foit de m* iireali#; lotul te Uníftiie f'rmeea t<

le finala. Lozaniur a foit sf4tuit ă< dinetnaia ioţie i4 cam sps*eduhuri rele. iar i4leanul tupeu lt(i eo n/irmai tfal ut u (,

Mai lărilu, localnicii i> au Ummni euI. dar U h in iM Itl *4ndu te eos*

• i 4ottt 4e i t rr. 'a pe Keo.

u<e-

k m v ih k a m «ii»*altfel a peaH em4 complicaid P*ntr* menté l ’enteu anim, hunra Ie HmşUfi€d

Imt lf( l c p i e l e i . elem n i

creare numim noi edenic ie ftslstd Parii o reristd. tare w es< Icrefteeea fi Inţrilieeo miceiir fetim mesliti. indedfite de Baudelalee fi In te f4ietc anunluri matrimoniale. 4e acei la.

In ziua de lé Aloi a arul loe (« * « • Milsu (aparţinând doamnei Uaeeţf. I du Temple) cm Soltiammal.

Ifomnifoata Leeooue o*e onoarea muniea mariafal piaieel tale alooit, ‘ tana.

Un cotoi pert an aléasleu. peemiai t e r a r â n d u r i , i 4 in le e I n e*l«u p iflr l 4e a/ceeat *a*4

S p le n d id o lo t tio mei. 4om4 peemi ochi albaitr,. faorie frumoţ*. daeefU lo r i* n frumoasa siametd ,

Su llpsefle decdl comentariul;..Intermediari esrtusif~,

< « M ' ' • « f i t f

Uf* o+\e < hl+

14 la

• lilld 1 im*, la ui»e eu

'«<•J

i M Hue

In ed

rw w w vw W V

/ A A R C A no\U L T I / A E L E C B . EARTISTICE 51 SERVICI

30

HLAU1 M La ll.i ST HA IA M \l Wilfc l'J3U

TEFAH STOTZKSBUZĂU — PIAŢA DACIEI 6

BICICLETEC U R E N U M E M O N D I A L

GORIKE 5i OPEL------ U N D E N U G Ă S I Ţ I ------

Adresaţi-vă firmei S T O T Z K I - Buzău

A e e i t a e s t « adevăratul ANTICOR PABFÂITcu r«n u m e mondial

care stârpeşte definitiv

Bătăturilei-j F le ca re tub a re Inscrip ţia FABR ICAN T HENRY C O H R S : :-i

Vai d o m ine i PASTILELE PENTRU PIEPT

■ E G G E R>c bncurâ de peste 69 de ani de preferfnfa generală

CONTRA TUSEI ŞI RÂGUŞALEI

GUST BUN, EFECT SIGUR şi REPEDE

l a t o a t e f a r m a c i i l e Ş l

Să trăiască!

Mă aufoci tiuwl S o n t r ă g u ş i i !

B E E RC O A F O R 91 F U R N I I O R AL CURTBI R I« * U Caaă foodati U 1881 Telefon 295O i

b u c u r e ş t i , c a l e a v i c t o r i e i n

Fără Sucursala la Capitală

Invită diatinaa clientelă a»l onora cu vizita sa. Unde ae execută în cele mai perfecte condiţiuni, Ondu» latiuni Permanente incomparabile, care In ultimele

Expoxiţiuni din Străinătate au foat încoronate de un auccea deaărirfit.

Toate Doamnele şi Domnişoarele cari doresc a învăţa la sine

acasă sâ croească lingerie sau ori ce fel de vestminte de damă,

pot lua un curs’ prin corespondsnţă, sau se pot abona la unicar e v i s t ă technico-profesională, „C R O I T O R I E Ş l A R T A “ care apare lunar iar costul abonam entu lu i este num ai de Iei 200

anual. Redacţia şi Adm inistraţia , Bucureşti 1, Strada Halelor Nr. 7,

Director-Fondator, D. Theodorescu.

v o i ţ ia reuşi in toate a tăceri ie voastre, a vă mări pu> terea de muncă, câştig.

I Îmbogăţirea, a Învinge sărăcia, timiditatea, vi> ciile, frica, melancolia, etc., a deveni stăpân pe viata $1 afaceiile voastre

ATUNCI

IMEDIAT

nu mai staţi la îndoială şi procura(i>vă un curs de Magnetism personal care vă va da chcea fer» mccată ce d e s c h id e drumul succesului in ori ce parte a vietel *i

ca prin farmec se va transforma întreaga voa* stră fiinţă, şi cu ea toată situa(ia voastră.^'ereţi desluşiri la CALÂUZA ŞTIINŢELOR OCUL. TE. Str. Traian«Griviţa 2, Bucureşti. — Sectorul poştal 2.

BLANURIBRUTE Şl

MANTOURI* - ELEGANTE

DIRECTA C A L IT Ă Ţ IL E CELE MAI BUNE

cuPPETUQI FOABTE CONVENABILE

V I N D E

*magazinul

(OJTICÀ MIHÀIIEKUSTR. SFINŢI L O n 02 aia

ATELIERUL AMERICAN DE ARTA

Şl VOPSELĂRIE MODERNA

„ZEN ITH"Fost în Str. F ilitis 12, actualmente

CALEA V IC T JR IE I 156

este primul în |ară şi singurul care revop- seşte garantat, prin aer comprimat, genţi, pantofi, mobile şi haine de piele, etc., etc.

Dr. JEAN SEGALSPECIALIZAT LA PARIS

Boli de Femei-MamoşTratamentul radical al lnilamaţiunilor şi

scurgerilor vechi ale mitrei şl ovarelor prin Electrotheraple.

STRADA LA*TOVARI Nr. 12

Consultaţii 3-6 ( Grădina Icoanei) Telefon* 728/22/

y 3i

E d ith Je h a n n e , în ro lu l t i t u la r d in „T a rak an o v a “