Anul LXXVULIfr. 92. Braşov, Miereuri 29 Aprilie (12 Mai n.) 1915,

ABONAMENTUL

f t an &n . , . Pi o jam. de an 9t tril Ioni.

24 O ar12 «

6

Fentru România fi strilnAtata :

fi in «■ . . .. 40 loi. Pl o )om. de as 20 „

R E D A C Ţ I AŞ l A D M IN I S T R A Ţ IA

Str. Prundului Nr. 15

INSERATELE ae primea« la admlnie- tirafie. Preţul după tarii

yi învoială.

flLirOX X". 226« ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Manuforleela na ie ln- napoiasă.

m

neutralitatea Greciei.peclarajiunile regelui Constantin şi

ale ministrului Zographos.

I Z'srul »L’Independant« din Salonic ari» urm ătoarele:

„Am avut de curând plăcerea 4'vorbim cu d l Hubert Jaques, trimisiil special al ziarului „Informa­tion“ care trecea pe la noi spre Bulgaria şi România. D-l Jaques a bine voit să ne comunice întreve-

: denie ce a avut la Athena cu re­gele Constantin şi cu d-l Zographos.

Suveranul a convorbit aproape no ceas cu trimisul special al sus- dtatului ziar, care este primul zia­rist primit delà începutul ostilităţilor. Regele a făcut confratelui nostru parizian declaraţiuni foarte intere­sante şi suntem autorizaţi a publica unele părţi ale acestor declaraţiuni.

Intre altele, suveranul şi-a ex­primat regretul văzând că a fost rin interpretat în Franţa, discursul pe care l-a rostit la Postdam în1914. N’a fost, a zis dânsul, decât o alocoţie particulară rostită Intr’un mediu special şi care nu era menit pnblicifăţei. Apoi suveranul a vorbit despre politica internă a ţârei. In M ia atitudinei Greciei, regele a Murat formal c i Grecia va men* fine neutralitatea, atât timp cât o o vor cere interesele ei.

Înainte de a fi primit de su­veran, d. Hubert laques a fost lad. Zographos ministrul de externe care i«a făcut unele declaraţii în chestia politică a guvernului său şi & d-lui Venizetos.

—i La dreptul vorbind, a zis ministru], nu este deosebire între politica d lui Venizelos şi cea ur­mată de guvernul actual. O ches­tiune de oportunitate ne desparte.

De altfel d-l. VeDizelos n ’a - Inaugurat politica externă. El n ’a

nrmat decât politica tradiţională a i Greciei care este bazată pe senti : mente de amiciţie şi recunoştinţă ; faţă de Franţa. D. Venizelos care

esté un om excepţional şi care pe lângă popularitatea ce şi-a câştigat In Grecia se bucură în străinătate de o înaltă influenţă personală, ţ ne foarte mult cont de evenimentele viitoare. Dar consecinţele acestei

! politici nu ne au fost întotdeauna f favorabile. A ceastă politică ne-a ! adus abandonarea Epirului de nord ; şi a inzulelor, precum şi acordarea

de garanţii populaţiei musulmane trecută sub stăpânirea noastră, pe când nici o garanţie de siguranţă n’a fost dată populaţiei eline află­toare în Turcia. Politica d-lui Ve­nizelos este o politică ce nu ne este îngăduit să urmăm“.

In ceea ce priveşte atitudinea Greciei în conflictul actual, d. Zo­graphos crede că ţara va eşi din neutralitate atunci când evenimen­tele o vor cere. „Atunci când existenţa Turciei va fi ameninţată, Grecia va fi obligată să intervină*— a z is m in is tru l .

După cele ce ne-a afirmat d. Jaques, ministrul nostru de externe a lăsat să se înţeleagă precis, că guvernul este convins că operaţi­unile ce se desfăşoară acum la Dardanele nu pun în primejdie Turcia.

Atitudinea Italiei.— Telegram ele b irou lu i de corespondenţă

u n g a r . —

Un articol al ziarului „Pester Lloyd*

B u d a p es ta 10 Maiu. — Biroul de coresponden ţă u n g a r a n u n ţă : S u b titlu l »A titud inea Ita lie i« ziaru l > P es te r Lloyd< com entează în n u m ăru l său de azi sea ră lu p ta d in tre cele două c u re n te duş. m ane din I ta lia : cel a l neutr& iiştiior şi al in te rv en ţio n iş tilo r. In acest a r t i ­col se în d ru m ă la dec lara ţia făc u tă de guvernul ita lian la Izbucnirea răzb o iu ­lui, declaraţie , care accen tua n e u tr a l i ­ta te a Italiei, cu rezerva în să că aceas tă n e u tra lita te se făcea dep en d en tă de in* fluinţa, pe care războiul actua l o va exercita asu p ra in te rese lo r Italiei. A ra tă apoi acest artico l cum flecare d in tre cele două pu tern ice p artide cau tă să-şi esplice d rep t favorabilă p e n tru sin e a - ceastâ dec lara ţie a guvernu lu i ita lian şi în flne înd rum a la fe s tiv ită ţile din zflele tre c u te dela Q uarto , cari p o t f i priv ite d rep t de g ra d u l cel m a i înalt, la care s 'a rid icat încordarea ş i an im ozita tea si- tuaţieu

După aceste co n sta tă ri c ita tu l z iar îşi sfâ rşeşte artico lu l a s t f e l :

— D eschiderea cam erei ita liene a fost am ân a tă data 12 Maiu până la 20 a aceleiaşi luni. D o r in sd ăducem n e ­condiţionat acest da t în leg ă tu ră ca luarea unei a titud in i decisive , care va u rm a cât de curând.

— N u ne ascundem nouă înşine seriozita tea s itu a ţie i; credem însă, că

sun tem în d re p tă ţiţi să aştep tăm ) ca g u ­vernu l să opună rez is ten ţă dispoziţiei războinice a ţâ r ii sale asigu rând şi pe m ai d ep a rte poporului său roadele b i­n ecu v ân ta te ale păcii.

Consfătuiri decîzive fa Roma.

R o m a 10 Maiu. (Bir. de cor. ung.) E ri a av u t loc aici un consiliu de mi« n iştrii, ca re a ţ in u t m ai m u lte ore. I a acest consiliu au lu a t p a r te to ţi m in iştrii.

D easem enea dom neşte o ac tiv ita te vie şi în m in is te ria l de este rn e . A m ­basadorii se p rez in tă n e în tre ru p t, unul după a ltu l la m in istru l Sonniao p e tre ­când m ai m u ltă vrem e în m in teteriu .

R o m a 10 Maiu. După consiliul de m in iştrii de eri m in istru l de e s te rn e ita lian Sonnino a avu t ia tă ş consfătu iri cu p rin ţu l Biilow , precum şi ca atnbo su d o ru l rom ân la R o m a , prin ţu l G hica. Conform afirm aţiilo r ju rn a le lo r ia a- ceste consfă tu iri a lu a t p a r te şi p rim - m in istru l ita lian .

Giolitti huiduit.R o m a 10 Maiu. (Biroul de cor. ung.)

La re în to arcerea sa din T urin G iolitti, (capul partidei n eu tra liş tilo r) a fo st h u id u it de public, în tre cari şi m ulţi s tu ­denţi, şi a fost ac lam at războiul.

R o m a 10 Maiu. (Bir. de cor. ung.) >Giornale a 1 Hat ia < afirm ă, că n u e deam nă de crezare ştirea , că G iolitti ş i-a r conchem a partidu l pe Jo i la o consfătu ire în chestia războiului. A cest z iar p re tin d e to to d a tă , ca să nu cau te să se re s trâ n g ă lib e rta tea de a decide a guvernulu i.

Demonstraţiile în Italia.R o m a 10 Maiu. (Bir. de cor. ung.)

M inistrul p reşed in te S a ian d ra a d a t u rm ă to ru l ordfn-circular tu tu ro r p re ­fecţilo r ;

»Deoarece s’au iv it p resem nele unor d em o n stra ţii duşm ănoase fa ţă de unii supuşi s tră in i din Italia, precum şi în cercări de a avaria edificii şi p a ­ju ri, îi provoc pe d. p refecţi, p recum şi pe to ţi factorii chem aţi să susţină ord inea publică să ezercHe un contro l câ t m ai la rg îm pedecând o ri ce a tac v ă tăm ăto r în d re p ta t în co n tra unor persoane, ori a av u tu lu i lor. P rim a da- to r in ţă a popoarelor civilizate e ca să se ab ţină dela voinicii şi să nu d isp re ­ţu iască pe nim eni. Vă provoc ca să daţi în cercuri câ t m ai largi posibil această în d ru m are g rijind ca să fie ezecu ta tă în tocm ai. Salandra< .

Povestea unei inimi.— Urmare. —

Iii.Călătorule, n’avem cu ce să te ţinem, doar lacri­mile noastre le avem noi.

TAGORE.

Şi, to tuşi, ia tă că a ven it o zi de în tu n erec , când lum ea zâm bind, u şu ra - teca lum e, a b ă tu t la u şa m ea şi m ’a lu a t şi m ’a dus departe , fâcându*m ă să u it in im ioara aceia pe ca re am iubit-o , d raga dulce in im ioară om enească. Da, lum ea m ’a m ânat înain te , şi am a le rg a t şi am a le rg a t p a r’că m ’a r fi u rm ă rit răsu n e te le gân d u rilo r m ele nevinovate.

Uşa, când am închis o în u rm a m ea, a scos ca un lung s tr ig ă t dureros de adâncă d isperare, ca obositul suspin al unei inim i care se găseşte în chinul m orţii.

D ar n ’am vt u t să s ta u să a s c u l t : nebunia tin e re ţe i ce e ra în m ine m ă chem a, şi doriam să fiu liber, să s tră b a t c â t e lum ea largă , să g u s t până la dro jd ie dulcile v inuri a le v ieţii.

Şi râ d ta m ta re când m ă răpeziam înain te , acoperindu-m i urechile cu m â- nile, nădăjduind să înăbuş p lânsu l din lâu n tru . D ar în -^ d a r e rau to a te , p en ­tru că ră su n e tu l acesto r p lângeri venia din adâncul însuşi al in im ii m ele, în fugă. Dar a le rgam şi a lergam fă ră să m ă u it vre-o d a tă In urm ă, calda tin e - re ţă ce cu rgea în vinele m ele supuiu- du-se oarbă chem ării ce venia din lum e.

T oate d ru m u rile păm ân tu lu i s tă ­teau deschise în a in tea m ea, răspând ind plăcerile ei în ju ru -m i cum m ergeam . La fiecare izvor am băut, la fiecare uşă am bă tu t, şi feţe zâm bitoare m’au pri­m it bucuroase o riunde am tre c u t.

Şi duceam cu m ine bielşugul au ­ru lu i pe care îl câştigasem cu sudoarea frun ţii m ele odinioară c instite . N em ă­s u ra tă bogăţie mi se p ărea că am cu m in e ; d a r banul s tră lu c ito r luneca p rin ­t re degetele m ele ca p ică tu rile de ploaie prin s ită .

E ram setos de to t ce nu gustasem vre odată, doriam să fiu bucuros pâoă la nebunie, şi am s ă r it şi am ju ca t şi am c â n ta t şi am râ s şi am s ă ru ta t şi adese-ori vai, eram beat.

Şi lum ea mă soco tia n ă tân g , cum păream , şi cerca să m ă a ju te a u ita .

D ar adeseori, în n e lăm u rite le zări, s trecu râad u -se cu paşi înceţi ia făp tu i zilei nouă, îm i apăsam fa ţa îa pe rin a ch inu ită a pa tu lu i m eu, cu obosiţii ochi arzând şi uscaţi când m ă gândlam la

inim a, la dulcea, m ică, b lândă inim ă om enească ce fusese odată bucuria m ea.

D ar lum ea, cu b ă ta ia ei de joc, cu despreţu l ei rân jito r , m ă m ână to t m ai d ep arte în v â rte ju rile ei, — am e ţit de p e treceri şi plăceri, până, ce to a te ce ­lela lte fu ră u i ta te ş l în g ro p a te sub falşa s tră lu c ire a lu cru rilo r ce nu p o a rtă m num e.

Şi, când lum ea m ’a despo iat de toate , de banul m eu, de num ele m eu, de să n ă ta te a şi tin e re ţa m ea, s’a în to rs de la m ine şi mi a spus să p le c !

R âdea de zd ren ţe le m ele şi de vi­su rile m ele ris ip ite ca şi de cred in ţe le m e le ; făcea haz de p ă ru l alb care, ca n işte fire de desnădejde, e ra răsp ân d it în p le te le m ele.

Îmi z icea : cerşito ru le , p e n tru că banii mei se duseseră ; îm i z ic e a : n e ­buniile, p en tru că m ă încleştam de n ă ­dejdile mele,* îm i z icea ; ră tăc itu le , p en tru că in im a m ea e ra p lină de d u rere .

A runca p ie tre asup ra p icioarelor m ele răn ite şi dădea d rum ul cân ilor în u rm a m ea.

Nu-i păsa câ tuşi de pu ţin de m âh ­n irea şi năcazul m eu şi, p e n tru că m â- nile îm i e rau goale, îm i t râ n t ia uşile în faţă .

A stfel, despoiat de to t ceia ce odinioară fusese a l m eu, m’am în to rs în ce t pe calea pe care venisem .

U scate e rau florile, care însem nau m argen iie sale, u sca tă D rba , goi co ­pacii, şi din bo lta obosită la rg i lacrim i c a ie a u u n a câ te una, sun ân d cu un jaln ic sunet.

P icioarele m ele goale se frăm ân ­tau g reu p rin noroiu , to a te g lasu rile de păsări în c e ta se ră ; lungă, d reap tă şi fără coloare se în tin d ea calea p rin nesfârşi­tu l şes acoperit de gloduri.

Norii a tâ rn au jo s de-asupra capului m eu um ilit, am en in ţă to ri şi neod ihn iţi ca duşm ani ce pândesc.

Un v ân t să lbatec îi îm p răştia ca pe n işte stafii a le rgând g răb ite , to t m ai repede, a su p ra în tinderilo r posom orâte , pe urm ă, în b ă tă i tr is te , el se a ru n ca p r in tre ram u rile copacilor goi, sm u l­gând ultim ele frunze ce se ţin eau de lem nul lor înfiorat şi f ră m ân ta t în ch inuri.

Şi, când am p lecat, o crudă frică s’a coborît asupra su fle tu lu i m eu, rid i- cându se încetu l pe încetu l ca o m ân ă de gh iaţă , ca să apese asup ra fibrelor tre m u ră to a re ale inim ii m ele.

Cu fiecare pas pe care-1 făceam , această u rm ă r ito a re g roază creştea , c reştea necon ten it, până ce aproape m ă s triv i sub g re u ta te a p rev es tirilo r sale straşn ice .

împăraţii romani şi creştinismul.Pahomie.

Pahomie se născu în E g ipetu l de sas nu departe de Theba, pe la a. 292. Părinţii lui e rau păgâni, şi ei a fost crescut păgâneşte, d a r a fo st In tro d u s totodată în cunoştin ţe le şi ş tiin ţe le E -

1 giptenilor. Când e ra de douăzeci de ani a fost rid icat să servească oa os­taş, sub M axtm in, u n p ro tivn ic al îm ­păratului Constantin . Aşa veni la Theba, unde păzitorii lui îl tra c ta ră fo arte a s ­pru. Gu a tâ t ma! blând în să s ’au p u r­tat creştinii cu el. A ceştia fă ră să fie provocaţi se in te re sa ră de Pahom ie şi de sofii lui, şi le d e te ră de m âncare şi alte lucruri în tă r ito a re . Pahom ie,

; mişcat prin b inefacerile acestea , se ho - tărâ ca îndată ce va fi liber, să se în ­chine Dumnezeului C reştin ilor, şi pe semenii săi aşa să-i iubească, cum li iubeşc credincioşii lui C ristos.

Chiar şi h o tă râ re a aceasta îl ri- ; ilcă cu m ult mai presus de tovarăşii I săi de rând. Prilejul să-şi îm plinească I propusul i-sa d a t încurând . Răsboiul ; talMaximin m urind acesta, sa sfârşi ■ tute, şi trupele an g a ja te de ei au fost r concediate. Astfel a scăpat şi Pahom ie.

Îndată după aceas ta a In tra t în t r ’o

biserică în E gipetul de sus, aici în v ă ţă relig ia c reştină , a fost b o teza t şi p ri­m it în sânul blsericei. D ar to t nu avea odihnă. E resu rile de pe atunci, cu deo­seb ire d ispu te le despre ze ita te a lui Isus, îi tu rb u ra u inim a. Cu rugăciun i si lacrăm i se în to a rse a şad a râ că tră D um nezeu, ca să afle pe care p a rte e s te a d ev ă ru l? Şi D um nezeu i a d e s ­coperit, că biserica, în care a fost p ri­m it aceea e s te cea adevărată . De aici îna­in te se ţin ea s trâ n s de ea, îndoielile iui sfioase În ce ta ră şi se h o tă râ să ducă o v iaţă s in g ura tică , ca să se închine cu to tu l lui Dum nezeu.

Pe a tu n c i tră ia în m are r e ­num e de sfân t, P alem on un s ih a s tru , care tră ia în tre Nil şi M area Roşie. La acesta se duse Pahom ie, ca să înveţe pilda bună dela ei. B ătrânul îi făcu c u ­noscute to a te g reu tă ţile unei vieţi de s ih astru , d a r tio ă ru l curaj os nu se în- frică. A tunci Palem on îi deschise uşa chiliei sale, îl luă la sine, ii desch ise m in tea nu a tâ t p rin în v ă ţă tu ri, câ t m ai vârto s prin exem plul său serios şi ne­schim bat. Dela el în v ă ţă Pahom ie deo­seb itele chipuri de a se chinui pe sine, p rin cari să în tă reau ascheţii de pe tim purile acelea, de exem plu a se î n ­destuli cu pâne şi sare , a m ânca le­gum i cu pulbere şî cenuşă, m ai de­p a rte cum să se ap e re îm po triva som ­nului, să ducă nisip d in tr’un Joc în tr ’-

a ltu l, şi cum să m eargă desculţi p rin ­tre spini cu ţepe. D ar şi m ai m u lt s’a în tă r it aici Pahom ie în sim ţăm in te e- vlavîoase. S fân ta S c rip tu ră o ce tea a- deseori şi se deprindea cu ceea ce este scris în ea. De m ulte ori petrecea nopţi în treg i cu rugăc iun i, şi obiectul rugăciu ­nilor sale e ra , cu deosebire ru g ăm in tea să-i răm ân ă inim a cu ra tă şi să fie a- p ă ra t de isp itele diavolului. Palem on se bucura de ucenicul său . Dum nezeu Insă, care îl călăuzia în chipul acesta voia ca Pahom ie să a ju n g ă la în sem ­n ă ta te şi m ai m are în biserica c re ş­tină.

In aprop ierea locuinţei sale e ra un sa t p ă răsit, sau după cum cred alţii o ittzulâ pe râu l Nil, cu num ele Ta- berna, Pahom ie m ergea adeseori aici, ca să se roage. Odată, pe când e ra cu fundat In rugăciuni, auzi un glas, care îi s t r ig a ; »Rămâi aici şi z ideşte o m ă­năstire , p e n tru că m ulţi vo r veni la tine râv n ito rl de v iaţă sfân tă« . T o to ­d a tă i-se a ră tă un înger, ca re-i în tin se o tab lă pe care e rau scrise rându ie lile v ieţii de m ăn ăs tire .

R eguleie cari su n t de bună sam ă cele mai vechi p rav ile p en tru călugări, su n t cam de u rm ă to ru l cuprins :

»Fiecare călugăr să m ănânce, să bea, să lucre ş i să postească după m ăsu ra pu terilo r sale. Acelora, cari su n t voinici şi m ănâncă m ult, să li să

dea lucru ri mai grele, celor cu m p ăta ţi şi slabi, mai uşoare. — F iecare m ănăs­tire să aibă mai m ulte chilii, şi în fie­care chilie să locuiască tre i călugări. M âncarea însă să Ii să p reg ă tească şi să Ii se dea Ia un loc. — Nici unul să nu doarm ă zăcând, şi şezând răzim aţi în d ără t, pe scaune acoperite cu m an­tale le l o r ; noaptea învăiiţi cu haine de in, şi to td eau n a să p o arte un cojocel alb de piele da capră şi o cruce de cu­loare purpurie , afară de cazul, când iau sfân ta cum inecătu ră , a tunci au să-şi acopere capul cu o scufie. — T ot scufia aceasta să o p o arte şi ia m erele co­m une, p en tru că la m asă nu e s te ie r ta t sâ se u ite unui ia a ltu i, să vorbească îm preună, ori să se u ite îm p re ju ru l lor. — Câad vine un călugăr s tră in cu a lta obiceiuri, s& nu m ănânce cu ei, num ai unui d ru m eţ să i-se ie r te lu ­cru l acesta. — Toţi că lugării să fia îm ­părţiţi în 24 cete, şi fiecare cea tă să-şi aibă ca sem n o lite ră din a lfabetu l g re­cesc, ca re să a ra te o în suşire a aceluia care o p o a rtă . — Cine v rea să fie p r i­m it în m ănăstire , îreb u e m ai în tâ i sâ se exam ineze tre i ani de zile, dân* dui-se lu cru ri g re le , până i-se dă voie să se îndele tn icească cu deprinderi sfinte. — Toţi să se ro ag e de douâ- sp iezece ori pe zi, de a tâ te a o ri seara,şi to t de a tâ teao rl n o ap tea . Aceia însă? I care în cele sfin te a în a in ta t şi m al de* I

p arte , să nu se îm piedece de a se ru g a şi m ai de m ulte ori«.

Pahom ie pleacă îm preună cu b ă trân u l Palem on şi, după Înd rum area îngeru lu i, zidiră am ândoi o m ăn ăstire in Tabenna. P d a anul 326, când z id irea era g a ta în cea mai m are parte , Pale­m on s’a re în to rs la vechea sa locu in ţă . Sa în ţe lege în să cu ucenicul său , c a s ă se cerceteze îm p ru m u ta t unul pe a ltu l. Şi aşa s’a în tâm p la t pâ iă la m o artea bă­trân u lu i ca re m uri în curând , în b ra ­ţe le lui Pahom ie, care l-a şi înm or­m ân ta t.

In tr ’aceea num ele bun al sfân tu lu i Pahom ie s’a în tin s to t mai departe , şi m ai d ep arte , şi începeau să vină la e i to t m ai m ulţim ea să se facă că lu g ă ri. Pahom ie îi punea m ai în tâ i la p robă şi-i în treb a de învomea p ă rin ţilo r lo r, dup’aceea le da ra sa că lugărească, le a ră ta dato rin ţe le . şi-i îndem na să des- p reţu iască to a te lucru rile p ăm ân teş ti şi să urm eze cu s ta to rn ic ie lui D us C hristos. lo tr ’adevăr, după cum spune is to r ia , cei d in tâ i călugări din T abenna se d is­tin g eau p rin evlavia lo r cea m are , şi fo arte m ulţi din aceia, cari crescuseră in sălbătâcie, se făcu ră oam eni v irtu o şi.

N um ărul de că lugări m ic la în ­ceput, a ju n se d e ja în 353 la o su tă , ia r

I la m o artea lui Pahom ie, la tre i mii. * P e n tru adăp o stirea lo r se cereau m ai I m u lte m ănăstiri. A stfel Pahom ie m ai

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Ni. 92— 1915

Cu c â t m ă apropiam m ai m u lt de um ilele colibe ale sa tu lu i m eu, cu a tâ t m ai m u lt a cea s tă ne lin işte în c re ş te re copleşia gândurile m ele tu lb u ra te .

Inim ă, tu in im ioară, fost-ai tu credincioasă aceluia care, fă ră milă, te*a p ă ră s it de a tâ t de m u ltă v rem e ?

Inim ă, tu inim ioară, vei recu n o aşte tu sub aceste zd ren ţe pe acela care o d a tă a fo st s tăpânu l şi iu b ito ru l t ă u ? O, inim ă, să racă in im ă!

Niciun răsp u n s n u venia la frica m ea g rozavă d ecâ t susp inu l v ân tu lu i de to am n ă ca re s tr ig a în ju ru l m eu ca u n m are necaz să lbatic coborâ t asu p ra tăce rii în tu n e c a te a p ăm ân tu lu i m u­rin d .

La u rm ă am a ju n s la însăşi u şa m ea închisă, tre m u râ n d ca u n copil în sp ă im ân ta t. A dânca tă c e re p lu tea ca arip ile unei păsări u riaşe , acoperind casa m ea, od a tă a şa de p rie tenoasă , cu în tu n e c a ta u m b ră a tris te ţe !.

Sângele Îmi cu rgea ca un râ u Iu te p rin to a te vinele m ele d u reroase , oare m i se zbăteau , şi o tu rb u ra tă ceaţă de spaim ă o rb ia vederea ochi­lor m ei.

Ga u n s in g u ra tec cap tiv am fost prins în cleştele unei frici fă ră num e,

Aii se p ă rea ca şl cum aceas tă grozavă lin işte s’a r fl în tin s ca o su m ­bră în ş tiin ţa re a su p ra feţe i lu cru rilo r sare în vrem i tre c u te fuseseră b u cu ria ?i b in ecuvân tarea m ea.

Un s in g u ra tec zd ren ţero s , obosit, p ă ta t de noroiul d ru m u rilo r cerşito r, ită team pe p ă răs itu l m eu, p rag şi nu n d răznesm să în to rc cheia uşii mele.

(Va urma).

D i n C a m e r A. In şed in ţa de sri c u a v u t loc d esb ate ri a su p ra p ro ­s tu lu i re ferito r la d ispoziţiile escepţio - laie lu a te în ca z de ră zb o ia , precum ţi a su p ra p ro iectu lu i despre p ed ep sirea abuzurilor com ise de anii fu r n iz o r i a i irm atei. P rezidează v ice-p reşed in te le Szász, care deschide şed in ţa la h. 11 ă ră un sfert. D upă ce se aduce la cu- îo ş tin ţa cam erei faptul, că C onstan tin 3urdia a abzis de m an d a t din cauza >oalei, ca re i’a apucat, se tre c e la or- iin ea zilei.

R eferează desp re p rim ul p ro iec t raporto ru l Iozsef Illés.

D ep u ta tu l A. G iessw ein il în treab ă •38 prim -m in istru l, că ce m ăsu ri a lu a t guvernul p e n tru a asig u ra a lim en ta rea publică.

R ăspunde contele T isza , spunând, să g u v ernu l s’a în g rijit, ca p roducăto rii }ă n u m ai p o a tă arvun i Încă de pe icu m reco lta luând apoi şi a lte dispo- eIţii cari vo r h în tocm ite şi ex ecu ta te ţi de fac to rii com peten ţi d in opoziţie, p en tru ca to a te s ă fie aduse în .bună- tn ţe legere fă ră considerare la culorile politice.

D ep u ta tu l B râ d y p ropune , ca la lucrările publice să p o a tă f i în tre b u in ­ţa ţi n um ai cetă ţeni între 14— 6 0 de ani.

D upă câteva discuţii p ro iec tu l e p r im it tn te x tu l o rig in a l.

R eferează apoi d ep u ta tu l N ia - m esny despre al doilea p roect, pe care l ’ain a m in tit m ai su s şi-l recom andă sp re p rim ire .

Ia cuvân tu l m in is tru l de ju s ti ţie B a lo g h , care îşi esplică p ro iec tu l a - m in tind în co n tu re genera le dispoziţiile cuprinse în el. Spune In tre alte le , că a lu a t de cu b u n ă v rem e m ăsuri, ca ep i­dem ia fu rtu rilo r şi a de frau d ărilo r să nu se estindă şi în tr e ceilalţi fu rn izo ri ai a rm ate i. A ceasta o ţ in te ş te şi p rin p roec tu l de faţă, care con ţine dispoziţii severe în co n tra h ien e lo r războiului. M inistru l de ju s tiţie îşi ţ in e apoi de d a to rin ţă să spună sp re lin iş tire a opi­niei publice, că e vo rba num ai de 200— 300 de oam oni şi c â ţiv a funcţio ­n a ri pe rd u ţi, ca ri în loc să-şi je r tfe a sc ă to tu l p e n tru p a tr ie ei păgu b esc şi pe aceia, ca ri îşi je rtfe sc v ia ţa p e n tru to ţi .

R ecom andă apoi p ro ec tu l sp re prim ire.

Din cartea de aura armatei-

S o ld a ţi ro m â n i d is tin ş i.A n d re i C iordaş p lu to n ie r în reg*

82, de in fan terie . Din proprie in iţia tivă s’a h o tă râ t să facă o recu n o aş te re a poziţiun iior duşm anulu i aflate la vre-o 400 m etrii d ep ă rta re de poziţiile n oa­s tre . A făcu t com unicări fo arte p re ţi­oase despre în tă r itu r ile cu sâ rm ă ale duşm anulu i p recum şi despre În tin­derea fron tu lu i duşm an. P es te câteva zile e făcu t neprovocat de nim eni o nouâ recunoaştere , pu tând evalua cu acest prilej pu terile duşm anulu i. A ctul a ces ta al m ilita ru lu i în chestiune a fost Înd răzneţ şi iscusit. A izb u tit să ta ie g a rd u rile de sârm ă pe tre i linii nle duşm anului şi să se p reg ă tească astfel cu etect, a tacu l com paniei noastre . Ci­ordaş care se afla în fru n te a com paniei sale a fost lov it de cinci focuri de puşcă şi a m urit. Com pania a p ierd u t în tr ’ân- sul un subofiţer e x trao rd in a r de în ­d răzneţ, cu un r a r s im ţ de dato rie . A fost deco ra t cu m edalia de au r p en tru v itejie .

A u g u stin P o p se rg e n t m ajor, h a n R o g n e an, N ico lae A n drone , p lu to n ieri d in reg . 63 de in fan terie , s ’au d istin s îa t r ’o lu p tă p rin fap tu l că ’n m om entul când duşm anul a în d re p ta t m ai m ulte a tacu ri a su p ra com paniei lo r — au re s ­pins pe ru şi cu m ari p ierderi. La un nou a tac , ru şii e ra u de ja de 30 de paşi aproape de poziţiile n o astre . P r in tr ’nn foc p rec ip ita t al celor de m ai su s — ei au făcu t m ari p u stiiri in tab e ra duşm ană. P u ţin i ru şi au p u tu t fugi, 20 au fo st priuşi. V itejii aceştia au fost decoraţi cu m edalia de a rg in t p en tru v itejie, clasa 11-a.

Caporalul A lexa n d ru P eiraş din reg . 64 de in fan terie , ca com andan t al unui de taşam en t de pioneri, s’a distin s prin rem arcabilele iui lucrări de ob sta ­col co n tra duşm anului. Caporalul acesta s ’«i m ai d istins şi ’n m ulte lup te ca uo foarte bun subofiţer, că s tă te a neîn fri­coşat ch iar în focul ce) m ai ap rig al duşm anului. D ecorat cu m edalia de a r ­g in t, clasa 11-a.I ^ C a p o ra lu l Ş te fa n C oz m a d in reg .

63 de in fan terie , în tim pul unei lup te a a ră ta t m u lt sânge rece. T unurile d u ş­m ane au bom bardat poziţiile n o a s tre şi com pania n o a s tră voia să se re trag ă . Cozma voia in să să ocupe poziţia cen­t ra r ă la o d ep ă rta re de 80 m etri. Cu un d ispreţ de m oarte , Cozma porni la asalt, tâ râ n d după dânsul com pania lui. D istins cu m edalia de a rg in t clasa I.

Caporalul R o m a n P o g a n , din reg .64 de in fan terie , e ra cel d in tâ i, voinic şi cu teză to r care p ă tru n se în poziţiunea duşm ană. Cu acest prilej poziţiile ru -

seşti au fost lu a te cu a sa lt şi m ulţi ru şi au fost p rinşi. D istins cu m edalia de a rg in t clasa I.

Caporalul lo a n P reda , din reg . 64 de in fan terie , căzând com andantul com ­paniei sale, a lu a t el conducerea, ducând în a in te cu succes com pania iui, în m ij­locul celui m ai v io lent foc al duşm a­nului. D istins cu m edalia de a rg in t pen­t r u v itejie, clasa III-a.

SITUAŢIApe câmpul de răsboiu.

Azi d im ineaţă am p rim it dela b i­rou l de p resă al p rim -m in istru lu i u r ­m ătoare le com unicate oficiale te le g ra ­fice :

Situaţia în nordul monarhiei.

B ud a p esta 10 Maiu. — Din m arele ca rtie r general al ş o s tru se com unică oficial cu d a ta de a z i :

Armata a treia rusă, care bătută fiind în Galiţia de vest şi în Carpaţi, unde a suferit petderi grele, cedând presiunii din două laturi s’a retras cu forţele sale principale pe terito­riul dintre Sanok, şi Lisko unde stă acum înghesuită. Trupele aliate înaintează şi pe mai departe cu succes în contra acestor masse e- luptându-şi spre apus trecerea râu­lui Wisloka iar spre sud am ajuns până la linia Dvernik-Baligrod- Bukovski. Pe aripă nordică a fron­tului din Galiţia de vest trupele din Austria de sus, Salsburg şi Tirol au luat eri cu asalt mai multe localităţi din ostul şi nord-ostul De- biţei. Numărul prizionerilor făcuţi în Galiţia de vest se ridică la 80,000 Ia ce se mai adaugă şi cei mai mult de 20,000 de prizioneri făcuţi în luptele de urmărire din Carpaţi.

Armata a III rusă, care constă din 5 corpuri de armată şi aDume din corpurile: IV, X, XII, XXI şi III de Caucaz, precum şi din mai multe divizii de rezervă, a perdut deci până acum mai mult de 100,000 de oameni numai în prizioneri. Dacă adaugem la aceştia şi morţii şi ră­niţii putem calcula toate perderile acestei armate la 150 de mii de oa­meni. In material de războiu, asupra căruia nu am putut insă nici azi să facem reprivire mai amănunţită, am numărat până acum 60 de tu­nuri şi 200 de mitraileze capturate. In Galiţia de sudost luptele ţin încă. Pe înălţimea din nordul localităţii Ottinya afla respins printr’un contra­atac un mare detaşament duşman.

General de divizie Hdfer, lo c ­ţiito ru l şefului de s ta t m a jo r.

Ş T I R I .— 11 Mai n. 1915.

Promoţie. Ni se scrie: La un iversi­ta te a din B udapesta a fost prom ovat Doctor in ş tiin ţe le de s ta t In 1 Maiu d-nul P e tru F loriana no r a r o răşenesc din C aransebeş de o rig ine din Kaco- v iţa c tu l Sibiiului.

Marinarii la mormântul RegeluiGarol I. D n B ucureşti se a n u n ţă :

S ocie ta tea m arin arilo r din Cons­ta n te »R egina E iisabeta« de sub p a tro ­naju l M. S. R eg ina E iisabata , p r in tr ’o delegaţie com pusă din o p t m arinari ş i doi mici muşi, cu ocazia zilei onom as­tice a pa troanei societăţii a depus pe m orm ân tu l m u lt reg re ta tu lu i Rege C a­ro! 1. o frum oasă cen tu ră de sa lvare îm podobită cu flori de câm p albe şi a l­bastre* Pe o frum oasă fundă m arin ă ­resc făcu tă d in tr’o panglică la tă cu cu­lorile naţionale se află u rm ă to area de­d ica ţie : »Omagii în m em oria re g re ta ­tu lu i Rege Carol I. şi a scum pei sa le fiice P rincipesa M arioara«.

D upă oficierea unei scu rte ru g ă ­ciuni, delegaţia m arin arilo r a fost p r i­m ită de M. S. R egina E lisabeta la pala t.M. Sa s’a in te re sa t de aproape de bu­nul m ers ai socie tăţii şi ş i-a ex p rim at do rin ţa ca să se înceapă câ t m ai c u ­rân d clădirea Casei M arinarilor. D-l C. Filip, p reşed in te le soc ie tă ţii, a în m ân a t M. S. Reginei un frum os buchet, adu- cându-i din p a rte a m arinarilo r m em bri ai socie tăţii fe lic ită ri cu ocazia zilei Sale onom astice. M. Sa a fo st fo a r te m işcată de d rag o stea cu ca re o în co n ­jo a ră m arinarii şi a m u lţu m it m em ­brilo r delegaţiei pe cari i-a r e ţ in u t la dejun.

Scufundarea transatlanticului >Lu<Siiania*. Vineri după am tazi ia o a re le 2 a fo st scufundat de un to rp ilo r g e r ­m an m arele vapor tra n sa tla n tic >L usi-

tania< la 8 m ile de s ta ţiu n e a radiote* legrafică Old H ead of R insale In apele Irlandei. P a r te a cea m ai m are a călă­to rilo r s’a îneca t. Pe bordu l vaporu lu i se aflau, după ş tir ile m al nouă 2160 persoane, d in tre cari au p u tu t fi salvaţi deabia 658.

P ie rd erea vaporului »L usitania« a p ric inu it o ad ân că im presiune la Lon­d ra . B ursa d in N ew -Y ork a fost ex trem de a g 'ta tă ; to a te cu rsu rile a u s c ă z u t

Z iarul «Nieuwe C ourant« com uni­că că pasagerii vaporu lu i »Lusitanla» povestesc că a te s t vapor a fost scu­fu n d a t de două to rp ile a ru n ca te de două subm arine g erm ane; u n a a a tin s vaporu l în co m p artam en tu l m aşinelor, ia r cea la ltă la p ro ră . »Lusitania« 8-a scu fundat repede; a tu n c i s ’a p rodus o panică p e bord. P r in tre pasageri se g ă ­sea D l K essle r,reg e le v inului de Chain- pagne şi Lî-1 He&rst, m are p ro p rie ta r de z ia re în S ta te le-U nite . V aloarea va­porului »Lusitania« fă ră în că rcă tu ra ei e ra de tre i m ilioane lire ste rline .

Legaţi unea engleză din H aga a p rim it o te leg ram ă dela M inisterul de ex te rn e din L ondra care zice că prin» t re pasagerii de cl i se g ăseau 179 englezi, 106 am ericani, 3 greci, un su edez, un m exican şi un e lveţian ; in clasa Il-a e ra u 621 englezi, 65 am eri­cani, 3 ruşi, 5 francezi, un belgian, un ita lian şi 2 necunoscuţi. Ia c lasa UI-a se găsea 204 englezi, 39 irlandezi, 13 scoţieni, 59 ruşi, 17 am ericani, 21 p e r- sieni, 3 greci, 4 norvegieni, un m exican, şi un finlandez.

P en tru m asa s tu d en ţilo r rom âni din Braşov s ’a u mal făcu t u rm ă to are le c o n tr ib u ir l : Cassa de p ă s tra re din M er- cu rea 50 cor.

P rim ească m arinim oşli donato ri s in cere m u lţu m ite .

D irecţiunea şcoalelor m edii g r - o r ro m .

Aeroplan A ustro-ungar aruncă flori asupra Severlnulul. Dm T.-Severin se an u n ţă cu d a ta de D um inecă: Azi I* oarele 11 d im ineaţa a tre c u t in sbor deasupra oraşului n o s tru un aeroplan »Taube« venind din A ustro U ngaria. A viatoru l a a ru n c a t un tnare buche* de iiitac şi garoafe, d e care e ra leg a t un tu b de tin ichea In care se afla o scrisoare, cu u rm ă to ru l c o n ţin u t:

»C orpul avia torilor a ia A u s tro -U n ­g a r ia transm ite sa lu tă ri p r im a ru lu i şi locuitorilor ain 7 u rna -Severin «

B uchetul a căzu t în c u rte a locu­ito ru lu i Nicolae VâJceanu din s tr . F ra ­t e r n i t ă ţ i , ia r sc riso area a fo st găsită şi deschisă de că tre copilul acestu ia . Sosind la fa ţa locului com isaru l Mânâs- tire sn u , a rid ca t buchetu l şi sc risoarea , p rrdându-le poliţaiu lu i BungheU anu şi căp itanulu i S tăcescu dm reg. 17 infan­terie , cari au so sit de asem enea ia fa ţa locului, pu ţin m ai tâ rz iu . Aeroplanu* s’a în d re p ta t în d irecţia Cladovei şi Techîei, de unde s’a u tra s a su p ra r a n u ­m eroase f> curi de aru»a şi tu n u r{ -re ­volver de p« vapoarele ru seşti. După o o ră de recu n o aşte ri, av ia to ru l s’a Îna­p o ia t tn A ustro -U ngaria .

Cazul P â m n Z iarele bu cu reşten e publică u rm ă to ru l »com unicat al A ca­dem iei Rom âne« :

— Şedin ţa de la 24 A pr lie v1915. — Se aduce la cu n o ştin ţa A cade­miei că, în ziua de 20 A prilie cu ren t, d. V, P îrva n , m em bru al ei, a fost a- taca t, in su lta t şi lo v it în s t r . de p e r ­soane lui necunoscute, d in tre cari una, prin s riso are publicată in ziar, m ă r tu ­r ise ş te că i’a lovit şi că a făcu t această fap tă din cauză că d. P îrvan a r fl t r ă ­d ă to r de neam .

in u rm a discuţiei la ca re iau parte aproape to ţi m em brii p rezen ţi se ia, cu u n an im ita te , u rm ă to a rea d ec iz iu n e :

»Academ ia R om ână, luând cu in- »d’g n a re cunoşti!n ţă de ag resiunea b ru - » talâ , com isă în s tra d ă asu p ra m em - »bruiui său d. Vasiie P îrvan , în z*ua »de 20 Aprilie 1915, deploră adânc a*»cel f a p t incalificabil ş i e x p r im ă d lu i *F ârvan pă rerea sa de ră u , încredin- >iindu-l de s tim a sa co legială .«

Osia socie tatea vânăto rilo r dinBraşov. Se aduce la cu n o ştin ţa m em ­brilo r societăţii, că v ân ă to a rea de p r i­m ăvară se va face D um inecă în 16 i.c. n. A nunţările şi dezbaterea am ănun­te lo r va avea ioc V ineri in 14 1. c. n . sea ra în localul reun iune).

C lrculaţiunaa s tră in ilo r In BraşovIn lu n a Aprilie au p e trecu t in Braşov u rm ăto rii s t r ă in i : Din A u s t r a 201, din Azia 1, din B tsn ia 1, din B ulgaria 21, din G erm ania 66, din G recia 3, dtn H el­veţi a 3. din Rom ânia 447, din Rusia 22,d , :n T urcia 3 şi din U ngaria 531 ; în sum a 1299. D in tre aceştia au lo cu it tn Hotei : »Calul a !b< 273, »Continental« 55, »Coroană« 295, »C urtea Ţ ârei B âr- sii« 60, »Europa« 215, »Grand« 113, la »Jobi« S trad a n eag ră 38, »Mielul alb« 17, »Vilfa K ertsch« 23, »M etropoU 25, »Predea!« 101 şi în case p riva te 84.

Braşov, 7 Maiu 1915.

In cauza Importului de oi din IRomânia primind mai multe scrisori dela unii proprietari de oi, ca râs- 1

puns aduc la cunoştinţa celor info resaţi, că în urma unei ordonanţe noui ale ministrului de agriculturi — acest minister dă comunelor şi singuraticilor concesiuni escepţionale ca s’aducâ oi din România pentru prăsire, adecă pentru susţinerea şi sporirea contingentului scăzut — pe lângă supraveghiere şi control riguros al autorităţilor administrative. Pentru I ajungerea acestor "concesiuni fiind lipsă de multe feluri de date şi for-! malitâţi, acestea nu le pot comunice în scris celor interesaţi, Insă ca plăcere stau la îndemână acelora, cari în asemenea afacere mă vor cerceta. Budapesta în 8 /V 1915. Emil Babeş advocat. V ili. iSzentM- râly uteza 16. i~4.

Convocare noauâ.Neputându-se întruni Adunarea

gen. a comersanţîlor români din oc pe ziua din 26 Aprilie 9 Mal 1915 st. n. o convocăm de nou pe eim de Duminecă in 3/16 Mai 19U tot în localul cassinei române dm Târgul Grâului la 10*A oare a. m, cu acelaş program de lucrare.

Braşov în 26 Aprilie 9 Mai 1915.I. Sabadeanu. Ioan Lengeru,

preşed in te . sec re ta r .

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Braaisoe & Ceap

Redactor responsabil; lean Lacea

Se caută*Pentru o întreprindere

industrială un adso vent al unei academii de comers.

Se vor prefera români, etate până la 30 ani, cu practică, liberi de armată, cunoscând limbile germană şi franceză.

Olerte sub A. la adminis­traţia Gazetei Transilvaniei.

1—3

Concurs.„ M ARA MU RĂŞ A NA* institut

de credit şi economii societate pe aeţii în ^ighetul-Marmaţiei publică concurs pentru ocuparea postului de contabil.

Salariul anual 2400 cor., bani de cvartir 600 cor. şi tantiemă statutară eventual adaus de plată.

Dela concurenţi să cere ab- solvarea şcoa lă comerciale, atestat de maturitate, praxa — să poată lucra independent şi cunoaşterea limbilor română, maghiara şi ger- mână.

Petiţiunila de concurs sunt a se înainta până în 15 Iunie a. c. la adresa direoţiunei institutului în Maramaros azi get.

Contabilul se a le g e r e un an de probă.

Pc stul este de a se ocupa în­dată după avizarea direeţiunei.

MAramarossziget, la 5 Maiu 1915.

l — 3 DIRECŢIUNEA.

Ad. Nr. 54/1915.

Fânaţe şi păşuned e a ren d a t.

Biserua S i Nicolae din Bra* şov-Schei dă în arândâ un teritor de 268 jugăre de fânaţe şi păşune dirx Poiana Braşovului prin licita- ţiune publică verbală, care se va ţinea Luni în 27 April (10 Mai n.) 1915 la orele 10 a. m. în sala de şedinţe a Comitetului parohial.

Condiţiile de arândare se pot c it i la d - i e p i t r o p Andrei L upan sesn. Cacova*de-sus Nr. 4. Comitetul parohial al bisericei române ort. răs. dela Sf. Nicolae

din Brassó (Braşov)Or. V. Saftu, I. Priscu,

_____ prezident___________ Beoramr.

zidi, In E gîpetu l de sus, nouă m ăn ăstiri de că lugări şi u n a de călugăriţe» F ie ­ca re s ă a lcă tu ia din m ai m u lte case, şi fiecare casă d in m ai m u lte chilii. Şi apoi flecare m ăn ăs tire îşi avea s ta re ţu l, sau tat&l e i (abbas). Călugării e ra u îm ­p ă rţiţi în secţii s in g u ra tice . O secţie tre b u ia să îng rijească de m ân care şi b eu tu ră , a lta de bolnavi, a tre ia în­g rije a de p rim irea noviţilo r şi s tră in i­lo r. P e lân g ă acestea cei m ai m ulţi a- veau să m ai lucre an u m ite lucrări, să îm pletească sco arţe şi coşuri, ori să lu­creze g răd ina, une lte le de casă şi a l­te le . P ahom ie e ra in spec to ru l cel mai m are. Lui tre b u ia să i-ee p redea p ro d u ­se le de cari n u aveau treb u in ţă . Ei le vindea, şi din p re ţu l lo r acoperea chel- tue lile m ănăstirilo r.

V estea de în tocm irile lui Pa­hom ie a ju n se până la so ra lui, c a re se duse la T abennâ să-l ce rce teze . P a- hom ie însă, care ţinea , ca un evlavios n u treb u e să vadă fem eie, lăsă să-i sp u n ă p o rta ru l: »Soră, ai au z it oă su n t săn ă to s şi trăesc, du-te în pace şi nu te supăra , că nu m ă vezi tn ochii tă i t ru p e ş t i , . . . g ân d eşte -te în să cu sâ rg u - în ţă , c a re n u al fl în s ta re , să duci şi tu o v iaţă , ca a m ea, ca p rin a s ta să dobândeşti h a ru l lu i D um nezeu. Dacă voiu auzi, eă a i lu a t h o tă râ re a aceas ta , < n u d e p a rte de m ine î ţi voiu zidi o io |

cu ln ţă , unde, sp re m ân tu irea su fle tu lu i tău , vei p u tea tră i cu a lte fecioare, caH v or u rm a exem plul t&u«.

Sora lui Pahom ie, al c ă re i num e nu n e e s te cunoscut, p rim i bucuroasă sfa tu l fra telu i ei. A cesta num ai decât zidi p rin că lugării săi o m ăn ăstire n u m ită M en, care se desp ărţea num ai p rin r â u l Nil de T abennâ. In sc u rt tim p m ăn ăstirea aceasta se um plu de fecioare, ca ri în - să to şlau după v ia ţa sfân tă . S uprave­g h e rea m ănăstire! fu în c red in ţa tă unui b ă trân venerabil d in tre călugării dela Tabennâ. Pahom ie făcu reg u lam en te p e n tru fecioare, cari se nu m iră »m aice p rea c in stite« .

In tim purile acelea, când se pră- buşia m are le im periu rom an , când to tu l a m en in ţa să cadă in învălm ăşală şi barbarie , s in g u re m ăn ăstirile e rau lo ­caşuri, unde se ducea v ia ţă evlavioasă, azîle p e n tru sufletele obosite de v ia ţă , a lu n g a te din societate , p en tru nevino­vă ţia u rm ărită , azile, în cari ch iar şi hoţii e rau p ă tru n ş i de evlavie. M ult au co n trib u it m ănăstirile la c u ltu ra p ă­m ântu lu i, la scăparea com orilor de ş t i ­in ţe , ca să su s ţin ă pacea lui C bristos în m ijlocul vu ietu lu i să lbatic de arm e. Ele e ra u o u n ea ltă in m âna P roved in ţe i dum nezaeşti. )

T I P O G R A F I A A. M O R H S Ş I A . X U B R A R I R O R & O O t f P . B R A Ş O V .